SERIA II.—ANUL IY, No. 650.
Ediţia a treia
SÂMBĂTĂ, 3 IANUARIE 1898.
NUMĂRUL^O BANI
ABOHAIDBHTKUB iiM| la 1 ql U ale Be-«irel lui |i eefliteee tot-d’a-aaa taalate In BmomrtfM la Casa Administraţiei ia fudeţt ţi ttr*inătaU prin mandate poştala (Jn an In ţari 30 lei; in strein*tate 60 lei Şase luni ... 16 »	>	»	» »
Trei luni . . . 8 »	*	»	*
Un num Ir m străinătate 80 ban!
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA
Ne. *.
adkiiisthaţia „ SRADA CLCMKNŢKI
No. 3
TELEFOS
NUMÂRUL^IO BANI
IXUIUIIBILI
In Bueureftl fi judeţe ea primat numai Ia Administraţia
(a străinătate, dinei ia a«i»t»MraHa fi la toate oficiile de publicitate Anundurl la	pag. IV	....	,	0.80 b. linia
» '	»	» ni....	.	1— lei	*
• a	a O	. 1 . ■	.	8.— a	a
Inserţiile fi reclamele 8 lei	rtndul
Un aiaii veeklft t« tini
REDACŢIA
Ne. *- STRADA CLEMENŢEI — No. I
IN PREAJMA CRIZEI
M nnp. j	îW * a * ■'illosniilcll ţpti loi I ■ ,	... . ,	,	■ . . ' .	*,
0 CRUCIADA
S’afi încurcat liberalii cu istoria politică de la 1848 !
Pînă acum, eraQ aşa de serioşi şi liniştiţi în această chestie! De patru zeci de ani, liberalii exploatat! în mod nedemn o scornitură istorică, anume că poporul şi burghezimea au smuls boerilor şi clasei dirigente drepturi la 1848, căutînd să momiţârească ast-fel istoria marel revoluţii franceze, sepa-rînd ţara în privinţa nouel organizaţii în două : în boeri, absolut refractari la orl-ce inovaţie, şi în liberali, fiii moji-cimel, luptători şi martiri al marilor revendicări politice moderne.
Cu toate acestea, adevărul istoric era prea proaspăt pentru a nu protesta. Nume cunoscute bine în arhondologia timpului dezminţeau vădit aceste elucubraţii.
Ceva mal mult. Din cînd In’cînd, oamenii politici, precum şi scriitorii conservatori, dovedeai! falsitatea temei liberale.
De cît, liberalul nu este om de înţeles, nici nu are pudoare politică. Vorba lui Ionel, glasul adevărului era acoperit de cacofonia şi ţipetele sălbatice ale declamaţiilor colectiviste, aşa că adversarii noştri continuau a deblatera ţe acea temă, întocmai cum deblatereazi mal tîrziQ în chestia războiului, în aceea a independenţei, etc.
EI bine ! era dat ca liberalii, în anii din urmă să păţească cu legenda ce la 1848, ceea ce păţiseră deja cu legenda de la 1877—78 şi cu toate legendele liberale.
Şi, s’a dovedit acestor declamatori cum că iniţiatorii mişcărel de la 1&8 afl fost tineri făcînd parte din boer-mea ţărel, din clasa dirigentă şi cult;, iar nici de cum din mojicime şi ţă rănime, aşa cum d-nealor pretindeau Şi s’a devedit că mişcarea de la 1848 a fost opera tinerimel adăpată la ideile occidentale şi că cea mal mare parte din acea tinerime cultă de atunci, tăcea parte, natural, din pătura dirigentă.
Iată’! încurcaţi pînă în git pe d-nil liberali pentru a răspunde. Legenda «poporului şi a mojicului» lovită de moarte!
Notaţi un lucru : Arătarea acestui adevăr istoric evident i’a demoralizat şi zăpăcit cu totul pe liberali.
Deşi el exploatat! chestia de patru zeci de ani, încă nu se gindiseră că poate într’o bună dimineaţă să li se arunce în faţă acest pachet de adevăruri crude istorice. Aşa că primind pachetul în obraji, d-nil liberalii afl rămas interzişi, întocmai cum cine-va ar primi o sticlă de vitriol in figură.
Presa a tăcut cit-va timp ca peştele. In Senat, discursul d-lul Carp, a rămas fără răspuns.
Sturdza, însuşi Sturdza, acel care vorbeşte şi prin somn de 1821, 1830, 1848, nu a îndrăznit să răspundă o vorbă în această chestie. Mutismul deplorabil al lui Sturdza a făcut pe d. Aurelian în Cameră să’şl bată joc de actualul prim-ministru, scuzîndu-l că nu a răspuns 1) din cauză că era răguşit, 2) că un om singur, adică Sturdza, nu poate răspunde la trei, adică d-lor Catargiu, Maiorescu şi Carp !
In mijlocul acestui dezastru, d. Aurelian care pîndeşte toate ocaziile pentru a întrece pe Sturdza ca liberal şi ca naţionalist, a crezut momentul oportun de a întrece şi umili cu această ocazie pe rivalul său.
De aceea, cu o indignare prefăcută şi cu o falşă îngrijire a viitorului partidului liberal ameninţat in însăşi existenţa lut, d. Aurelian, în fraze pompoase şi solemnele, s’a declarat campionul care să sfârime susţinerile istorice ale conservatorilor.
De la Cameră, această nobilă încercare s’a propagat în presa liberală. Drapelul şi apoi Liberalul au luat în mînă apărarea sfintei cauze paşoptiste, iar Voinţa este aspru admonestată de Drapelul că încă nu s’a asociat şi ea la această cruciadă. Căci este vorba ca monumentul ideilor liberale şi al liberalismului de la 1848 să nu cadă, saQ, mal drept, să nu râmînă în mîinile paginilor de conservatori.
De aceea au pornit cu toţii în campanie !...
De cit... este uşor să pleci în campanie. Oare Grecii’ nu au plecat şi el lunile trecute in campanie ?
Importantul este ca să eşl bine din acea campanie.
EI bine ! îndată ce liberalii, în frunte cu d. Aurelian, aQ eşit din bariera lagărului lor colectivist, şi îndată ce aQ cercat să dea primul atac, o zăpăceală şi o încurcătură ne mal pomenită s’a dovedit că există atît în planul de campanie, cît şi în modul de a ataca saQ de a se apăra, lucru ce vom arăta.
SOiOTElILEREGlMULUl
Aşteptam cu oare-care curiozitate numerele de anul nod ale ziarelor liberale.
Curiozitatea aceasta era legitimată prin faptul că încheiarea socotelilor anului uu e o operaţiune lesnicioasă pentru un regim ca cel actual. Cînd n’al tăcut nici un bine şi numai răQ, e greu să arăţi lumii bilanţul activităţii tale. Pusesem rămăşag, pentru acest cuvînt, că presa liberală va da dos la faţă.
El bine, aşteptarea noastră, că ziarele partidului liberal vor vorbi de cîte In lună şi ’n soare, numai de activitatea regimului In anul 1897 nu, s’a împlinit.
Voinţa Naţională e grozav de ocupată cu închiderea socotelilor... de la 48. Şi de sigur că’şl închipue c’a fost foarte deşteaptă.
Liberalul s’a apucat, ca şi Voinţa, să reînoiască legenda atît de lăptoasă altă dată, că Romînia a fost creiată de liberali şi că aceştia aQ prin urmare asupra el dreptul ţiganului din znoavă.
Drapelul.., oh ! ăsta e mal diplomat de cît toţi... face socoteala diplomaţiei europene în curgerea anului 1897. El reuşeşte să cuprindă în numai două coloane No. 10 toată mişcarea internaţională, ba încă s’o şi ze-flemisească la sfirşit în două-spre-zece linii. Nu glumă!
Socoteala regimului liberal pe anul 1897 !
Nici atîta cît păr e în palmă.
PARAUA
Am relevat graţiozităţile cu cari a fost onorat d. N. Xenopol din partea Liberalului.
Pentru cuvîntul că d. Xenopol nu urmează orbeşte politica d-lor Sturdza şi Cantacuzino, pentru că d. Xenopol vede binele partidului alt-fel de cum îl văd aceşti domni şi pentru-că îşi permite a expune pe faţă părerile sale, d. Xenopol a fost obiectul unor nedemne atacuri din partea ziarului colectivist.
Nu s’aâ criticat părerile d-lul Xenopol. o, iu; Libtralul nu s’a oprit aci; Liberalul imputat deputatului de Olt că a încasat t leală la Voinţa Naţională, că fiind în srviciul acestui ziar şi-a complectat studie în Belgia, unde a luat diploma de doc-to în drept şi că acum partidul îl menţine în slujba de avocat al Eforiei Spitalelor Ciile.
Ifamele acuzări ale ziarului colectivist ar -ebui să ne bucure întru cît ele se a-dreijază unul adversar politic din partea unoi prieteni al lui. Cu toate acestea nu esteişa. Ar trebui să negăm activitatea prtidulul conservator în acest sens, civiliarea moravurilor noastre politice. Ar trebu să admitem sistemul de corupţiune al colctiviştilor, căci ce allă semnificaţie de eîtcorupţie se poate vedea în imputările Iberalulul?
«Ţl-m dat leafă la Voinţa, îţi dăm acum la Efoie; fă bine dar, d-le Xenopol. zice Liberad, de te astîmpără. Serviciile ce ne-al feut In opoziţie, munca ta, luptele tale. idăe tale nu intră în socoteală».
Regnatul Păucescu părăsise partidul conservaor în momentul căderel sale de la putere. N;i unul din noi totuşi nu l’a acuzat că moţiveeretragerei sale n’ar fi fost cinstite.
Colectivii însă aQ atacat şi pe d. Cos-tinescu ptfema gheşefturilor—şi atunci am protestat,-atacă acum şi pe d. Xenopol, pe d. Xenopota cărui atitudine faţă cu guver nul nu trăţază tocmai dorinţa de a urmări numai inteise materiale în politică.
Dar aşa *nt colectiviştii; pentru el paraua înaintede toate.
„jHINION“
D. Sturdza re ghinion şi pace.
Anul nou a^ăsit guvernul în plină criză ministerială. Inloc de pupături cu urarea «la mulţi ani, în tabăra guvernamentală n’a fost de cît de şi oftări.
Şi cum să’şi reze colectiviştii «la mulţi *ani», cînd el n’; vrea să dureze nici un minut măcar actda deplorabilă stare de lucruri. Ei ar fi Aitat în acest caz, cazul lui Păcală din poeste, care, poftit la o în-mormîntare, a zis «la mulţi ani!»
O	credinţă străoşească ne spune că cum te apucă Sf. Vasilaşa ’ţi merge tot anul.
Colectiviştii da. sunt ameninţaţi să o duţă tot anul cu Cze ministeriale, certuri, dacă cum-va vor fîăsaţi în tot cursul anului aaolo unde sit, ceea-ce nu pare tocmai probabil.
Cine l’a pus pe c Djuvara să-şi dea demisia tocmai în timjl acesta? *
In preajma crizei ‘
Se cântă nn miniştrii de justiţie.— Ce vrea d. Eugen Stătescu ?
Holuţinnea crizei
Se caută un ministru de justiţie
Mâine seară se împlinesc tocmai două săptămâni de când d. Al. Djuvara a demisionat din minister. Şi de două săptămâni guvernul trece prin o acută criză latentă fără a o putea împiedica şi fără a putea să complecleze ministerul.
De două săptămâni se caută un ministru de justiţie:
I). Al. Djuvara este mereu solicitat să reintre în minister; d. Mişu Schina refuză să primească portofoliul; iar d. Palladi e deja resuflat politiceşte. La aceste persoane se reduce întreaga putere a partidului guvernamental.
Un amic al nostru, întîlnind Miercuri după amiazl pe d. Djuvara, l’a întrebat:
—	D-le ministru, sau d-le Djuvara ?
—	Bine, crezi că am glumit P De loc. Am pus cestiunea de portofoliu pentru pro-ectul meu privitor la reorganizarea ma-gistratureî. Proiectul neadmiţlndu se, rulam dat demisiunea în mod irevocabil.
—	De ce nu s’a admis proiectul ?
—	D. Cantacuzino, din motive budgetare, nu vrea să admită urcarea pensiunel membrilor Curţii de Casaţie. D. Ferechide nu admite ' inamovibilitatea judecătorilor de instrucţie;’ iar d. Sturdza ml-a spus : Eşti prea tînăr, d-le Djuvara, ca să reorganizezi magistratura ! In astmenl condiţiunl eă nu mal vreau să fiu ministru şi nu reviu asupra demisiunel mele de cât numai dacă se , admite tale quale proiectul meu, privitor la reorganizarea magistra-turei.
—	Şi dacă guvernul va admite proiectul
D-voastră ?	.	„	„
—	Atunci nu mal am motive să-ml menţin demisiunea
Ce vrea d. Eugen Stătescu?
In privinţa atitudinel d-lul Eugen Stătescu domneşte cea mai mare nedumerire între sturdziştl.
In adevăr, d. Eugen Stătescu a refuzat cererea d-lul Sturdza de a interveni pe lîngă d. Al. Djuvara să-şl retragă demisiunea;
D. Eug, Stătescu refuză să intervie pe lîngă amicul său d. Mişu Schina să intre în minister;
D. Eugen Stătescu de sigur s’ar supăra dacă ministerul s’ar remania fără un stă-tescist.
Ce vrea dar d. Eugen Stătescu ? — se întreabă guvernamentalii, — ce scopuri as cunse urmăreşte d-sa ?
Soluţiunea crizei
Toată lumea se întreabă nedomirită, care va fi soluţiunea crizei P
Nimeni, nici chiar guvernamentalii, nu ştiu.
Unii speră că d. Djuvara îşi va retrage demisiunea; alţii cred că d. Stătescu urmăreşte prin atitudinea sa retragerea întregului guvern, ca apoi situaţia să-l impună pe d-sa cu formarea cabinetului.
Părerea generală e însă că guvernul va face concesiuni d-lul Djuvara, în urma cărora acesta îşi va retrage demisiunea poate chiar azi.
încă un an pierdut
Două guverne într’un an—şi nici o trssbă
Iată bilanţul anului 1897.
Intu’un an întreg, abia s’au făcut două legi. a repaozulul duminical şi a pensiunel funcţionarilor comunali şi judeţeni, legi despre cari însăşi Voinţa Naţională a spus că n’au răspuns la alte trebuinţl de cît la nevoia de popularitate a ministerului Aurelian.
Alt nimic.
In schimb, greşelile şl neghiobiile s’aQ ţinut lanţ.
* Galaţul, care putea să fie apărat de inundaţii dacă erau oameni în capul administraţiunl, a suferit pierderi colosale ; şi iată, a trecut anul, fără ca guvernul să fi venit In ajutorul Gălăţe-nilor mal greQ încercaţi.
Nota austro-rusă, care putea fi un prilej pentru guvern să arate că Ro-minia nu e un stătuleţ balcanic, a dat ocaziuue d-lul Dumitru Sturdza să umilească Regatul Romîn, scoborindu-1 mal jos de cît Bulgaria.
Prelungirea scandalurilor din Macedonia, compromiterea chestiunii episcopatului Armânilor, decorarea lui Ies-zensky, aQ revoltat până şi pe cel mal nesimţitor romîn.	•
Alcătuirea unul buget dezechilibrat care va da un deficit colosal, destrăbălarea administraţiei, înjosirea justiţiei prin acte de ne mal pomenită violenţă—ca înlocuirea supleantului de la
Piatra chiar în cursul unul proces înscenat de guvern—înscenarea turbură-rilor de stradă, împiedecarea întrunirilor şi sfâşiarea steagului albastru, complectează pasivul guvernului în acest an.
Şi să nu uităm că aQ trecut mal bine de âoul ani de cînd avem regim liberal.
Atîta vreme s’a pierdut, şi totuşi partidul liberal încă nu şi-a venit în simţire, încă n’a înţeles că se află la guvern şi că prin urmare e dator să muncească, iar nu să-şi facă de cap ca pe vremurile opoziţiunil.
Nici semne de îndreptare nu sunt. Cine a urmărit cu atenţiune dezbaterile Adresei la Cameră ca şi la Senat, a putut vedea că sufletul partidului e tot turburat, zbuciumat de nesfîrşite contradicţii.
Pierdut va fi dec! şi anul 1898, dacă liberalii vor deţine puterea.
IS FAMILIE
Voinţa Naţională, avînd aerul că polemizează cu Bumăni8cher Lloyd, se agaţă cum e mal rău de Drapelul.
Ziarul aurelianist a publicat o informaţie după care ministerul de finanţe, stînd prost cu casa, ar fi hotărît să facă un împrumut de două milioane lei la Casa de Depuneri, pentru a plăti lefile funcţionarilor. Această ştire a reprodus-o Rumănisclier Lloyd; d. Gogu Cantacuzino, în loc să se adreseze Drapelului, dezminte printr’un comunicat în Monitor pe R.-Lloyd, pe care, în treacăt fie zis, cel de la minister îl califică din ignoranţă de ziar strein.
R.-Lloyd protestează, spunînd că ştirea a fost dată SntîiQ de Drapelul.
Aci începe trucul Voinţei.
Da, zice oficioasa în numărul său ultim, aşa-I, ştirea a fost dată întîiu de Drapelul, dar «nimeni nu bagă acest ziar în seamă în ţară» şi iată pentru ce comunicatul vi s’a adresat vouă.
Care va să zică, după părerea Voinţei, Drapelul este un ziar pe care nimeni nu-1 bagă în seamă.
Am cere părerea Drapelului despre Voinţa, dacă nu ne-am aduce aminte că astă-vară ziarul aurelianist spunea că Voinţa este redactată de Quidaml.
DIN STREINĂTATE Aranjamentul germano-chinez
Aranjamentul inoheiat Intre Germania şi China, in privinţa băii Kiao-GeO, a produs o evidentă sensaţie atît la Paris cît şi la Londra, de şi In ambele oraşe cercurile diplomatice aQ părut că primesc ştirea cu o oare-care răceală. Ba, la Paris, dacă e să judecăm după articolele din Le Temps şi Debats, se felicită chiar că în fine sunt fixaţi asupra intenţiunilor Germaniei.
Presa franceză
Iată, de pildă, ce zice marele ziar Dibats:
«Cedarea cu chirie a băii Kiao-CeO Germanilor nu este in realitate de cit o nouă aplicare şi pe o scară puţin Întinsă încă, a principiului de mult aplicat de «dracii din occident» în imperiul ceresc.
«Acest rezultat nu justifică zgomotul făcut în Germania şi maî mult în altă parte, in jurul intreprinderel germane; ea dă Germaniei o staţiune in China, ceea ce marile sale interese în extremul-orient justifică pe deplin; dar stabilirea unei concesiuni şi a unul arsenal german la Kiad-CeQ, nu desehide împărţirea Chinei, după cum s’a insinuat de unii geloşi; cel mult se poate zice că ea va determina o nouă sferă de influenţă in această ţară, că împărţirea se va face. Dar se poate admite că Germania ar sta departe de o operuţie de acest fel? In tr’un cuvînt folosul tras de Germania în schimbul participare! sale la ăcţiunea diplomatică, care a scutit China de cele mal grave urmări ale lufringerilor sale, nu e de loc'prea mare, nici alarmant, acum ciad se ştie exact cum se localizează şi Iu ce constă».
Presa engleză
La Londra lumea nu-I tocmai aşa de optimistă şi limbajul marilor ziare politice se vede cît de colo că ascunde rana făcută amorului proprio britanic. De cit bunul simţ al poporului englez ÎI vine şi acum in ajutor şi eDgleziî nu se gîndesc de cit cum să pareze lovitura ce a primit egemonia britanică în Extremul-Orient, lovitura detâ de Germania.
Presa sfătueşte in mod unanim guvernul ca să acorde împrumutul solicitat de China şi Times stârceşte cu o semnificativă inzistenţă asupra eflcacităţel mijloacelor financiare pentru a se obţine avantagil politice.
Foreign.
TRIBUNA LITERARA
A voi d’olseau
E incontestabil, că cu cîl un popor e mal înapoiat în cultură, cu atît e maî expus a fii nimicit de geniile rele din năun-tru şi din afară, de oare ce lipsa de sănătoasă cultură, înseamnă în prima linie lipsa de adevărate cunoştinţe, prin ajutorul cărora să se poată adapta mal potrivit atît cu factorii externi cît şi cucei interni.
Adaptarea inconştientă nu e cîtuşl de puţin Îndestulătoare pentru desfăşurarea vieţel organizmelor superioare.
Din această cauză aceste organizme şl-afl şi creiat— cu timpul, tocmai din nevoia unei mal bune adaptări—viaţa aşa zisă psihică.
Prin această funcţie, adaptarea organizmelor se poate calcula pe distanţe mari In spaţiQ şi în timp.
Dacă dar calitatea vieţel phisice este In prima linie factorul ce condiţionează buna safl reaua adaptare a individului pe această lume—eeea ce în alţi termeni Înseamnă fericire saQ nefericire, este lesne de înţeles atunci, cit de mare dreptate aQ în partea lor cel cari luptă pentru luminarea maselor şi a poporului.
Odată cu aceasta este iarăşi lesne de înţeles, că în asemenea apostolat se cer multe condiţii — în prima linie buna in-tenţiune.
In adevăr, masele, judecind mal tot-d’a-una greşit, simt nevoia a li se da din altă parte ceea ce trebuie să creadă şi să facă în cutare saQ cutare împrejurare.
Prin repetarea acestei expectaţil psihice, Încetul cu încetul se şterge individualitatea cugetătoare a maselor, ele devin în asemenea împrejurări pasivităţi, instrumente oarbe şi inconştiente.
Ajunse în acest stadiQ psihic, masele se pot sugestiona cu cea mal mare uşurinţă.
E lesne de înţeles că în felul acesta viaţa socială e imposibilă, saQ în orl-ce caz pericolele cele mal mari o pot izbi într’un moment, ori în altul.
In asemenea împrejurări se vede cit e de necesară buna intenţiune şi moralitatea educatorilor mulţime!.
Nu voese să mă cobor în trecutul nostru intelectual şi social spre a vedea, dacă In cursul evoluţiei noastre, am ştiut saQ nu a ne ţinea faţă cu masele în raportul cuvenit ; totuşi nu pot a nu aminti că asemenea re-laţiunî trebue să fi fost de tot falşe şi lipsite de bune intenţiunl, de oare-ce s’a sin» ţit nevoia ca o seamă de oameni să ere ieze o şcoală, care în prima linie avea de scop să lupte contra neadevărului ce se manifesta în toată viaţa noastră intelectuală şi socială : în artă, îu ştiinţă, în politică.
«Viţiul radical In toată direcţia de astăzi a culturel noastre este neadevărul, pentru a nu Întrebuinţa un cuvînt mal colorat .* neadevăr în aspirărl, neadevăr în politică, neadevăr în poezie, neadevăr plnă în gramatică, neadevăr în toate formele de manifestare a spiritului public» zice d. Tilu Maiorescu (Critice voi. II pag 263).
Scăpat-am oare de această tristă stare ?
Iată o întrebare, la care din capul locului răspundem : Nu !
Dacă am avea o conştiinţă publică în adevăr cultă, evident atunci că cele ce s’ar spune pe note falşe, fie în artă, fie în ştiinţă, fie în politică, ai cădea şi s’ar elimina de sine ; dar cum la noi o asemenea conştiinţă nu e încă tomată, suntem con-strînşl a privi cu inima sfişiată de durere, cum fraza şi păpuşeria tronează şi învinge ştiinţa şi onestitatea.
Se iveşte la noi bunăoară o discuţie din domeniul ştiinţei estetice, numai de cît a* par în ziarele noastre lungi articole de fraze goale şi de nimicuri, ba chiar unii mal tenaci scriQ volume întregi... de critică ştiinţifică.. şi aşa se creiază curentele populare, în aplauzele mulţimii inconsciente.
Graţie acestor curente populare s’a ajuns la noi a prinde rădăcini puternice îu conştiinţa maselor, credinţa că între ştiinţa experimentală, positivă şi între metafisică e distanţă ca cerul de pâmînt, că numai prima urmăreşte adevărul, pe cînd cea de a doua pluteşte în nebulozităţi, fantasmagoria şi neadevărul fiind cuceririle sale.
Cred că e uşor de observat, cum graţie acestei credinţe mal nimeni nu îndrăzneşte la noi să spună câ-şl reazemă convingerile ştiinţifice pe cutare orl-cutare sistem de metafizică. Cine bunioară are curajul să declare în ţara noastră—pardon, in faţa curentelor populare, că e elev al lui Kant, şi mal ales al obscurului Schopenhauer ?
Evident că nimeni 1
Atît de mare răQ aduc tot-d’a-una curentele populare.
Spre distrugerea unei asemenea credinţe vom aduce, â voi d’oiseau, cîte-va afirmări metafizice—expre3, din cel mal obscur metafizician, cum îl consideră curentele populare,— e vorba de Schopenhauer—în faţa afirmărilor ştiinţei contimporane.
Şi nu e vorba de afirmări răsleţe, ci de sinteze ce grupează sub ele întregi dome nil de fapte.
Aşa, in volumul II «Le Monde comme volonte et comme reprezentation» pag 393, găsim;
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
iinPOBMAŢn
Cu ocazia anului noii, M. Sa. Regele a dat următorul «Înalt ordin de ei: *
«Ostaşi,
«Astă-zi ca în tot-d’a-una, Mă «folosesc de anul ce începe ca să « trimit scumpei Mele. armate salu-«ţările Mele.	^
*Privesc cu o adevărată mul-«ţumire la silinţele ce fie-care d in-«tre voi depune pentru îndeplini-«rea îndatoririlor sale.
t Ţara ca şi mine vede în munca «voastră o dovadă mai mult că se «poate sprijini pe virtuţile fiilor^ «eî, şi dar, din adîncul inimeî «mele, urez tutulor ani mulţi şi «fericiţi».
Dat în Bucureşti, la 1 Ianuarie 1898.	,
CABOL.
Ziarul Conservatorul din Giurşiu anunţă că în comuna Talpa-Ogrăzile, din judeţul Vlaşca—tifosul blntue îngrozitor. — Pe fie ce zi mor cita 2, 3 săteni.	_
Satul s’a pustiit în mare parte şi autorităţile nu se mişcă.
Bieţii săteni, sunt lăsaţi la voia Intim-plărel.
Ceea-ce ni se spune e înfiorător. Nu a rămas casă de sătean care să nu fi avut 2, 3 morţi.
Spre sfîrşitul crizei
Se vorbeşte că d. Al. Djuvara este pe punctul de a-şi retrage de-misiunea.
Miercuri seară, d. Dim. Sturdza s’a întreţinut mai mult timp cu d. Djuvara rugîndu-l să nu mai facă greutăţi guvernului.
D. Al. Djuvara a pus condiţia reintrării sale punerea la ordineaJ zilei, imediat după legea instrucţiei, a proiectului său privitor la reorganizarea magistru-turei. Cum însă acest proiect cuprinde mai multe disposiţii financiare în potriva cărora protestează d. Gogu Cantacuzino, s’a convenit ca să se discute modificările ce ar trebui să se aducă proiectului în sensul ca atît d. Djuvara cît şi d-nii Cantacuzino şi Fere-cliide să fie mulţumiţi.
I>. Al. Djuvara ţi-a rezervat dreptul ca să-ţi retragă deml-siunea numai după ce se va stabili o Înţelegere In consiliul de miniştri iu privinţa proiectului său.
E probabil că înţelegerea se va stabili azi sau cel mult mîine.
*
* *
Aceste simt evenimentele zilei de ieri, din cari reiese că guvernul, de frica d-lui Eugen Stătescu, a ajuns acum să se roage de d. Al. Djuvara, după ce d. CHşuSchina a refuzat să intre în minister.
*
* *
Un amic al nostru a avut ocazia să vorbească eri cu d. Al. Djuvara; demisionatid ministru al justiţiei a făcut textual următoarea declaraţie:
— Demislunea mea este absolut irevocabilă*
*
# *
D. Sturdza despre demisia d-lui Djuvara
0 persoană in cele mai strînse
legături cu d. Dim. Sturdza, pe care nu e nevoe să o nunim,—ea se poate ghici — a făcut textual următoarea declaraţie cu privire la demisia d-lui Djuvara:
—	f'royez-vous donc qne cet individu soit capable de renou-veler ou de maintenlr sa dem-mission ?
(Crezi oare că acest individ este capabil să-şi reînoiască sau să-şi menţie demisia?)
In numărul viitor vom publica o scrisoare a d-lui Dim Sturdza,, actualul şef al partidului liberal, scrisoarea adresată lui I. C. BrătJanu şl €. A. Rosetti, cu privire la alegerea prinţului Ca-rol do Hobenzollern ca Domnitor el Ţârei.
Autorităţile noastre militare se află In po-sesiuuea unei arme Lebell — model rusesc, cu cartuşele el.
Puşca a fost sechestrată de la un şoldat rus, anume Vasile Isacoff, dezertor din armata Ţarului, prins la Galaţi.
Baioneta armei este mult mal lungă de cit a puştel Manlicher, subţire şi în patru muchi. Cartuşele sunt de acelaeşl dimensiuni ca şi acele ale armelor romîne.
Se ştie că puşca Lebell este o invenţie franceză şi a fost de curind introdusă în armata rusească. Nu s’afl distribuit încă de cit 500000 de asemenea aime.
Pentru a termina, vom spune că di zer-torul prins în Galaţi, Vasile Isacoff, a fugit dintr’un regiment din Cazan, oraş în apropriere dn fluviul Volga.
Serbarea anului nou
Eri, 1 Ianuarie, la orele 10 şi jum. di-mineats, M. S. Regele s’a dus la biserica mitropolitană, unde a azistat la serviciul divin pentru începerea noului an.
Trăsura regală era escortată de un es-cadron de geandarml călări.
Pe tot parcursul, de la palat pînă la mitropolie, un numeros public saluta cu respect pe şeful Statului.
La intrarea în biserică, M. Sa a fost întîmpinat de I. P. S. Sa mitropolitul primat şi de înaltul cler.
Asistau la serviciul divin toţi d-nii miniştri, preşedinţii Corpurilor Legiuitoare, casa civilă şi militară a M. Sale, înalţii demnitari ai Statului, deputata şi senatorii aflători în Capitală.
După terminarea serviciului divin, M. Sa Regele a trecut în revistă compania de onoare din curtea bisericei, care i-a strigat—după tradiţie—*La mulţi ani».
Apoi Suveranul a trecut în apartamentele I. P. S. Sale mitropolitul primat, care într’o călduroasă cuvintare •a exprimat capului Statului toată dragostea şi devotamentul său.
S’au mai rostit şi alte discursuri.
Serbarea s’a terminat prin răspunsul
Suveranului la urările ce i s’au făcut.
*
# £ '
Ieri registrele de înscriere, deschise la palatul regal, aii fost acoperite de un mare
număr de semnături.
*
* * f
Seara a avut loc obicinuitul bal al
Curtei.
MM. LL. şi-aii făcut aparitiunea la orele 10, în sala Tronului, unde erau aşteptaţi de înalţii demnitari ai Statului.
Suveranii, după ce au. primit aici felicitările persoanelor prezente, aii bine-voit a trece în sala de danţ, unde o mare a-nimatiune domnea.
La ora 1 şi jum., s’a servit supeul, la care au luat parte şi MM. LL.
Au luat parte peste 1800 de invitaţi.
Ziarul turc Ditifac, care apare în Sofia şi primeşte o subvenţie de la guvernul bulgar, vorbeşte despre o pretinsă maltratare pe care ar fi suferit-o populaţiunea turcească din Babadag, de la garnizoana romlnă.
lhiifac arată că 6 soldaţi romlnl, după ce afl închis la cazarmă vre-o 50 de turci, i-afi maltratat în mod barbar.
Ziarul guvernului bulgar, relatlnd aceste fapte, esdamă:
—	«Umanitatea ce o arată Bulgaria,
«Expunerea sa (e vorba de lucrarea lui Bichat: Sur la vie el la mort) se întemeiază pe deosebirea dintre viaţa organică şi viaţa animală, care la mine corespunde cu aceea a voinţei şi a intelectului».
Mal departe: «Tot ceea ce eO atribuese voinţei propriii zise, el o dă vieţel organice, şi tot ceea ce înţeleg prin intelect, este la dînsul viaţa animală; aceasta are pentru el sediul numai In creer şi anexele sale; cea-l’a tă, dimpotrivă rezidă în tot restul orga-nizmulul. Opoziţia constantă pe care o stabileşte el între cele două vieţi, corespunde la aceea care se găseşte la mine între voinţă şi intelect».
Şi mal departe : «Bar articolul cel mal interesant este al 6-lea, în care el dezvoltă ideia că viaţa animală se mărgineşte numai la viaţa intelectuală, şi se scurge rece şi fără interes; că din potrivă, emoţiunile şi pasiunile aii sediul lor în viaţa organică».
Şi. mal sus ne a spus : «Tot ceea ce a-tribuiesc efi voinţei propria zise, el o dă vieţel organice».
Iată cum obscurul (?) metafizician vine să lumineze calea ştiinţei experimentale într’o problemă atît de complicată.
Şi cu ce inimă largă tace aceasta : «El (adică Bichat) ca anatomist şi fisiologist pleacă de la obiectiv, adică de la conştiinţa celor-l’alte lucruri; eâ, ca filozof, plec de la subiectiv, de la conştiinţa de sine :	şi,
atunci e o adevărată bucurie să ne vedem mergînd alătur), ca două voci ale unul duo în care fie-care emite sunete deosebite. Ast-fel că, cine vrea să mă înţeleagă trebuie să-l citească ţ şi spre a-1 înţelege cine va mal perfect, trebuie să citească scrie rile mele».
Această teză are azi foarte mulţi aderenţi printre oamenii de ştiinţă, între cari, în prima linie cităm pe:’Ribot, Bain, Maud-sley, Spencer, Lange, etc.
Petre Popescu.
Litere, Arta, Ştiinţă.
Procedura civilă adnotată de C. Hamangiu.
In editura Bibliotecei pentru toţi, distinsul judecător de instrucţie de pe lingă Tribunalul de Ilfov, d. Const. Hamangiu, a scos de curind la lumină, Codul de procedură civilă, ca o continuare a Codului civil, publicat în aceiaşi editură, tot de d-nia sa. Noua publicaţie a d-lul Hamangiu, ca şi toate cele l’alte ale d-sale, este călăuzită de acelaşi irumos principia al vulgarizărel legilor. «In principia,—zice d-sa în prefaţa noului volum,—legile, odată promulgatejşi publicate în gazeta oficială, se presupun a fi cunoscute de toţi; aceasta însă este numai o presupunere, de oare-ce în realitate cel mal mulţi sunt aceia cari nu le cunosc, iar cauza, între alte cauze, e preţul exagerat al colecţiunilor noastre de legi publicate pînă acum». Acesta e un mare adevăr. Pentru studenţii în drept spaima nu stă în cursuri, ci în preţul enorm al cărţilor necesare. Publicului mare 11 este cu neputinţă să aibă la îndemîuă vr’nn text de lege numai din această cauză. In alte ţări, spune d. Hamangiu, ea în Franţa. Germania, Belgia, Italia, etc. colecţiunile de legi se vînd pe cel mal mie preţ posibil, spre a putea fi aduse la cunoştinţa tuturor.
Ne pare bine că s’a făcut şi la noi un început în acest sens şi nu putem de cît să felicităm viă pe d. Hamangiu, pentru aceasta.
Codul de procedură civilă este pus îu legătură cu articolele corespunzătoare din Procedura Genoveză şi Franceză; este adnotat, după acelaşi lesnicios sistem, întrebuinţat în Codul civil, cu jnrisprudenţa Casaţiei romîne dintre anii 1886 şi 1895.
Procedura civilă este urmată de legea judecătoriilor de pace, legea timbrului şi legea autentificărilor,de asemenea adnotate.
Zara.
A eşit de sub tipar, tradusă în romîneşte de d. Gteorge Coşbuc, celebra dramă indică, Sa-kontala.
*
. * *
Zilele acestea va să apară al douilea volum de zvoane populare, din colecţia In jurul vetrei a d-lul I. Bulgărescu.
*
* *
A apărut Crîmpeie de d. Dumitru Stăneescu. *
,	* i*
La teatrul Naţional se urmează cu activitate repetiţia piesei Minciuni Convenţionale, a distinsului artist V. Leonescu. Cel cari afl avut prilejul s’o citească, de pe acum, ÎI aduc cele mal mari elogii.
MAX NORD AU
18 9 7
IN ISTORIA UNIVERSALA
Sub acest titlu scriitorul german Max Nordau a publicat în ziarul vienez Neue Freie presse un studiu din care am extras într’unul din numerile noastre trecute cite-va fragmente.
Azi publicăm partea finală a studiului, care ni se pare şi cea mal importantă.
Care e Insă marea nevoie care dă imbold acestei politice a Statelor Europei apusene ? E nevoia, trebuiuţa după noul de-buşeuil pentru produsele lor industriale.
Dar la acest răspuns, care a devenit aproape stereotip, nu trebue să ue oprim. Trebue să cercetăm lucrurile mal adine şi atunci imediat dăm de o mare lege etnico-biologică.
Cu cit un popor a ajuns la o treaptă mal Inalfă de dezvoltare, cu atlta îl cresc trebuinţele materiale şi intelectuale, cu atît mal puţin e el mulţumit in satisfacerea nevoilor sale.
Cultura pămîntulul din Europa ceutrală şi de Nord nu mal procură toate mijloacele pentru traiul popoarelor civilizate, pentru luxul lor în administraţie, jn cultură, in drept, în siguranţa generală. în chestiile de sănătate publică, de comoditatea mijloacelor de transport şi îu plăcerile lor estetice.
Pentru a îşi procura toate aceste mij-
loace, popoarele Europei aft nevoie de alte valori, mal mari de cum produce pămlntul lor propria, şi aceste valori mal mari numai industria le poate procura.
Noi toţi, chiar aceia cari dorim mal mult libertatea morală, suntem stăplniţl de pre-judiţiul că munca agricolă e mal nobilă şi mal frumoasă ca cea iudustrială.
Şlifl de ce. Suntem fiii oraşelor mal mari şi pentru noi viaţa de la ţară e acel ceva strein nouă, necunoscut, pe care necurmat îl jinduim. Viaţa aceasta o vedem pururea prin prisma poieţilor, începlnd cu Theocrit şi Virgiliu şi ajunglnd pînă la Uhland şi Heine. Suntem, din vremurile cele mal îndepărtate, deprinşi să vedem numai nobilimea ocupindu-se cu cultura pămîntulul şi comitem greşeala de logică de a socoti munca agricolă ca ceva exclusiv nobil.
Industria ’şl-a recrutat muncitorii, mari şi mici, printre adevăraţii desmoşteniţl şi nelegitima desconsiderare pentru proletari o trecem fără să ştim şi asupra muncel industriale In sine.
Dar, dacă cercăm să ne dezrobim de a* cest prejudiţifl, atunci recunoaştem îndată că munca din fabrici e mal frumoasă, mal de preferit celei agricole. Aceasta din urmă e o întrerupere regulată între o mare încordare şi apoi lungi pauze; cea d’intll e de toate zilele şi neschimbată. Munca agricolă atîrnă de la cele mal de nestăplnit elemente ale naturel, ca ploaia şi vremea frumoasă, cea industrială are de scop tocmai robirea puterilor nalurel. Cultura pă-mlntulul, In afară de partea ce ţine de maşini, e o muncă de muşchi, industria e o încordare de nervi şi de inteligenţa, fapt adevărat chiar pentru cel mal de jos muncitor din fabrici.
Prin toate aceste caractere şi alte multe secundare, munca industrială De apare dar
superioară celei agricole.
La maşină, omul cheltueşte mal multă energie nervoasă de cît in urma animalelor cari îl trag plugul. De aceea imigrarea de la tară în fabrici e mare.
Fiul naţiunilor civilizate lasă pe seama altora, cari nu se pricep la ceva mal bun, să aştepte fataliceşte bunul plac al clime], şi el îşi consacră toate -puterile pentru produsele acestor maşini.
De aceea şi stă Englitera lu fruntea popoarelor. Io Englitera cultura pămîntulul e ceva care dispare, care perzistă încă numai ataviceşte. Lanurile se prefac din ce în ce în parcuri, în dumbrăvi pentru buna petre cere a lorzilor. Pe continent n’am ajuns încă aci, dar se simte şi pe continent, în ţările civilizate, că agricultura moare, deşi copilăreşte pe ici pe colo cere ajut r.
Hrana, provenită din cultura pămîntulul, trebue deci ca popoarele mal Înapoiate s’o furnizeze celor Înaintate. Şi aceasta lu schimbul unor eftine produse industriale. Dar numai un aparent schimb. Pentru că aceste popoare Înapoiate nu simt trebuinţa acestor produse industriale înalte.
Le este impusă si aceasta se numeşte în politica europeană «a ridica popoarele de jos la trebuinţl mal înalte». Dar această siluire industrială nu se poate săvlrşi de cît cînd un popor industrial e stăpln peste altul inferior. De aceea cată Europa apuseană să se facă stăpină peste Africa şi Asia, căci numai prin comerciu şi schimb de mărfuri nu se poate ajunge la rezultatul ţintit	_
Acuma să vedem marele, puternicul curent biologic] care străbate popoarele şi care e necurmat, dedesubtul tuturor zvlr-colelilor politice ce reuşesc a’l ascunde numai Iu aparenţă.
Omenirea purcede de la familie la hoardă,
faţă cu supuşii el turci, nu o are nici pe sfert Romtnia!»
ţ Koelnische Zeitung anunţă că Regele Alexandru al Serbiei se află greii bolnav şi că lumea politică din Belgrad se aşteaptă in curind la evenimente foarte grave, cari vor produce oare-oari perturbaţiuni in situaţia internaţională."
După Koelnische Zeitung Regele Alexandru a pierdut de astă primă-vară 20 de chilograme din greutate.
O nouă bandă de hoţi, compusă din dezertori ruşi, s’a arătat. în judeţul Co-vurluid, în împrejmuirile tîrguşorulul Oancea, situat pe malul Prutului.
In ajunul Crăciunului, această bandă a atacat pe doul călători, luîndu-le'mal multe lucruri şi bani, în sumă de peste 800 lei.
Egyetertâs din Budapesta anunţă că Dumineca trecută s’a ţinut o conferinţă intimă in Capitala ungurească intre fruntaşii celor trei naţionalităţi aliate.
La această conferinţă au participat d-nii Coroianu din partea comitetului naţional din Sibiu, Dr. Ştefanovici, Mudron şi Vanovid din partea slovacilor şi Dr. Oavrila din partea radicalilor sirbi.
Conferinţa a decis, — după ziarul unguresc, — ca comitetele celor trei naţionalităţi să redacteze un manifest în contra şovinismului unguresc.
Candidatul partidului conservator la colegiul I de deputaţi din Piatra-N., pentru alegerea de la 16 Ianuarie, va fi d. colonel Roznovanu.
Guvernul a telegrafiat prin Agenţia Ro-mînă presei străine că tratatul Sîrbo-Ro-mîn privitor la construcţia podului de peste Dunăre la Kladova, şi racordarea viitorului drum de fier de la valea Timo-cului cu reţeaua căilor ferate romîne, va fi semnat peste cîte va zile.
Consiliul comunal din Constanţa a adoptat, în principia, propunerea ce i s’a făcut, de a construi un dig de apărare malurilor oraşului în contra valurilor mării cari le surpă.
Pe malul digului, se vor face planta-ţiunl de arbori, ceea ce va constitui o frumoasă preumblare pentru vizitatorii oraşului.
Contrabanda din Constanţa
Inti’una diu zilele trecute, Înainte de sărbătorile Crăciunului, d. C. Chiriţâ, inspector şcolar, fiind la Constanţa, a făcut — împreună cu mal mulţi profesori din localitate —o preumblare pe malul portului.
Pe cînd stâteaă pe malul mărel, vizitatorii zăresc o barcă minată de patru oameni, care venea din spre larg.
Acostlnd la mal, sub via d-lul Frenchian, ca la doul chilometri departe de Constanţa, barcagii scoboară, diu imbarcaţiunea lor, mal multe lăzi încărcate şi, luindu-le In spinare, se îndreaptă spre oraş.
Surprins de această misterioasă operaţiune, d. Chiriţă se apropie de luntraşi şi-l întreabă asupra poverelor ce duceafi.
Această mică an< hetă, făcută pentru mulţumirea sufletească a indiscretului inspector şcolar, 'se petrecea In faţa p-ofesorilor cari îl însoţe ti.
jţlşToţl ah auzit răspunsul barcagiilor, cai fără cea mal mică zitare att declarate A lăzile sosite sunt încărcate cu obiecte e băcănie şi delicatese şi că ele aparţin d ţi Al. Christea, inginer, şeful atelierului in port al vapoarelor romîne.
Ancheta d-lul Chiriţă s'a mărginit ici. împinşi Insă de curiozitate, escursionişt afl urmărit grupul barcagiilor, pînă ce l’afvâ-zut că dispare, printr’o stradelă lăluralică, In oraş, evitînd ast fel bariera, pentu a nu plăti nici taxele comunale, după cum nu plătise nici drepturile vamale.
Contrabanda a fost constatată de urne-roşi martori, toţi persoane de consieraţie din Constanţa, între cari şi un inpector şcolar.
de la hoardă la trib, de la trib Ţ popor şi In urmă vine comunitatea de raă.
Munca el e la început nesigui şi cu toane şi numai mal Urzifl e diseijinată.
Dintru’ntll ea dă ocupaţie ţesătrilor organice grosiere, muşchilor şi mallrzifl abia vine rludul nervilor şi a centalor nervoase.
La Început ea e stăpfnită denatură şi In urmă cearcă să stăplueasă ea natura.	.
Munca d’ntîifl e munca leneş a pescări-tulul, In urmă vine vÎDatul ca» cere ceva mal multă încordare, apoi aricultura şi păstoritul, unde e nevoie şi d mal multă încordare şi chibzuinţă, şi ala la sfîrşit, apogeul el, găsim industria.
Dar In mersul acesta asceuent al muncel are loc deosebirea In rase; s Învederează cu acest prilej că există gree de aptitudini.
Nu toţi urcă deopotrivă sara progresului uman. Alţii râmtn In urlă, alţii jos de tot şi cel ce aă ajuns sus cată să domi-neze pe cel rămaşi lnapoiaor.
Acesta e, şi numai acesta înţelesul po liticel europone, ca şi al ftregel istorii o-meneştl.	_
Rasa nu e o noţiune i o realitate, o vietate.
Rasa albă, de şi dezfaată In popoare duşmane lutre dlnsele,caută, lu întregimea el, să’şl întronezeiominaţiunea asupra celor-l’alte rase, gaienă şi neagră mal ales.
Toate popoarele albi se ceartă pentru huzur—şi, în acest sen faţă cu rasele inferioare, sunt unite.
... Şi iată că ’ml aintesc cele citite în scrierile vechi indiene
In «Şantiparvan» ilababharata, versul 6933) zice înţeleptul hirgu :
Toate încercările guvernului de a găsi un înlocuitor d-lui Djuvara la ministerul de justiţie au rămas zadarnice.
In lipsa unui alt ministru de justiţie d. Sturdza să roagă acum foarte stăruitor de d. Djuvara ca să-şi retragă demisia.
BOOVBl
— In Monitorul Oficial cu data de 24 Decembrie 1897. N. 214 vă anunţă vinzarea cu licitaţie a caselor din str. Arcului No. 25 compuse din două corpuri, colţ cu str. Armenească, de zid solid învelit cu tablă— licitaţia va avea Ioc în ziua de 3 Februare 97. Moştenitorii sunt, Ion Brpzeanu Artist, Gheorghe Brezeanu şi Elena Brezeanu.
ŞTIRI MĂRITATE
*	D. N. N. Lahovari, proprietarul moşiei Greci, din judeţul Ilfov, a dăruit comunei Micşuneştl Greci, un teren In întindere de 2000 metri pătraţi pe care să se construiască primăria şi percepţia comunei.
*	Bilanţul Societăţel agricole din Capi-ală, încheiat la finele anului trecut, cuprinde totalul din 760.000 lei.
In această cifră se cuprinde şi suma de 719.000, averea Societăţel, In valori de Stat depuse la Casa de consemnaţiunl.
*	Societatea academică romîcă din Graz (Austria) şl a constituit biuroul, pe anul 1898, In modul următor :
Preşedinte—d. I)ie Iancu, stud. med.
Secretar—d. Ioan I. Fometescu, student medicină.
Casier—d. Ioan Marcu, slud. în drept.
Bibliotecar—d. Ilarie Hoadrea, student în drept.
* La 1 Februarie 1898, institutul de arte grafice Samicca, diu Craiova, va serba aniversarea a (0-a de la fundarea sa.
mvicasE
riIN CAPITSi.A
PoliţU atacată de pnngaşî. — Asta-noapte p< la orele 9, pe cînd sergentul de stradă Consantin Stfinescu era In inspeeţiunea postuluisflQ, pe linia ferata, In dreptul cimpulul Stiefler, a fost atacat de o bunda de trei pungaşi, cffi l’aă lovit cu ciomegele, rănindu-1 grea la cap şi zgSriindu-1 la faţă. Văziudu se ast-fel in prinejdie, pentru a scăpa de agresori, ser-g-ntu’ a scos revolverul şi a tras trei focuri. Pung.şiI ad reuşit insa a se face nevăzuţi, fără ca vp-unul din focurile trase asupra lor sâ-l ating.
Unii din gloanţele celor trei focuri trase a lovi'însă pe Ghiţă BânicS, focar la fabrica de bazilt, domiciliat in calea Rahoveî, care tocmai dir iatîmplare trecea atunci cu căruţa prin aci loe.
dănitul a venit singur, cu căruţa, la secţia 2', unde s’a plîns că un glonte la lovit în şol-dil drept pe cînd trecea cu căruţa prin cimpul Sitfler.
Din cercetările făcute se constată că Bănică . fost rănit de unul din focurile trase de sergentul de stradă pe cînd se apăra de pungaşi.
Bănică a fost transportat la spitalul Colţea. pentru a i se extrage glontele din rană; iar sergentul de stradă a fost internat la infermeria corpului.
DmjAEA
Incendiu. — Ni se comunică din Călăraşi că săptămfna trecută un incendia puternic a distrus coşarele cu vite ale arendaşului Moise Stroescu din cătunul Pogonarl, judeţul Ialomiţa. împreună cu clădirile ad ars şi 18 bol cari eraO închişi acolo.
Pagubele sunt însemnate.
Din cercetările făcute, se constată că focul a luat naştere din negligenţa argaţilor moşiei, cari afl lăsat focul aprins intr’unul din coşare.
Accident nenorocit*—Un accident nenorocit s’a intîmplat Intr’una din sările trecute în apropiere de gara Răcăeiune, Putna.
Soldatul Toader Rău, din regimentul de călăraşi din Brăila, care venise in concedii! pentru a petrece sărbătorile la familia aa din comuna OrbenI, acelaşi judeţ, voind să se in-toareft la regiment, după expirarea concediului, venind in căruţă spre gara Răcăciuue. întovărăşit de doul prieteni al săi, vizitiul Gavrilă Dascălu şi G. Diaconu, pe cînd trecea pe şosea, In dreptul Jocului numit Capul Dracului, arma soldatului pe care o ţinea intre picioare, a luat foc şi descăreâtura J’a lovit drept în
«Culoarea Brahmanului e albă, a Aşatria-sulul e roşie, a Vaişasulul galbehă şi a Şu-drasulul neagră.
Şi lu altă carte zice :
«Treaba Brahmanului e să studieze legile, să jertfească zeilor, şi să Împartă pomeni».
A Aşatriasulul să slujească pe Brahman cu sabie. A Vaişasulul să lucreze pămlntul.
ti a Şudraşulul: să fie sclav celor-l-alţl. şa dar Albii să aibă preocupările intelectuale şi celor-alte rase să le fie stăplnl, mal mult safl mal puţin blajini. Roşii să-I apere, Galbenii să-l hrănească şi Negrii să le fie slngl.
In vechile versuri citate se cuprinde întreaga istorie a Omenirel.
Şi In operile obscure încă ale popoarelor europene, trebue să vedem numai şi numai manifestările acestui curs al Istoriei.
VECHIUL ŞI CUNOSCUTUL
MAGASIN DE BIJUTERII D. HERDAN
Are onoare a face cunoscut onor. public şi vecbel clientele că s’a mutat din Calea Yic-torief* (faţa Teatrului Naţional), tot in Calea Victoriei vis-a-vis de Biserica Creţulescu.
Magazinul este din nott aranjai cu mărfurile cele mal fine pentru cadouri de sfintele sărbători.
Preţuri foarte moderate.
Dr. BOTE
Ao. 3 Calea Ha ho vel No» 3,
lingă Biserica d-na B&laşa
orele de consultaţie 4-6 d. a.
www.dacoromanica.ro
« P o CA
AFACEREA
(Serviciul «Agenţiei Romîne »)
Scrisoarea lui Zola
Paris, 1 Ianuarie.—«Aurore» publică o scrisoare deschisă a d-lui Zola către d. Felix Faure, în care reia întreg procesul Bsterhaey.
Releveaeă instrucţia şi dezbaterile consiliului de război, neregularitătile şi ilegalităţile comise cu ştiinţă, acuză în mod formal pe locot.-colonel du Paty de Clam, pe maiorul Ravary şi generalul Billot de trădare, şi desfide guvernul de a’-l urmări înaintea Curţii cu juraţi.
Ia Cameră
Paris, 1 Ianuarie. — «Camera deputaţilor». D. de Hun cere să Interpeleze guvernul In privinţa scrisorii lui Zola.
I>. Mf-IIne zice că guvernul a decis să dea In judecată pe d. Zola.
După discursurile generalului Billot ţi ale d-Ior Jaur£s ;i t'a-vaignac, camera exprimă încrederea sa tu guvern cu 313 voturi contra 141. Apoi şedinţa se ridică.
Realegerea ti-Iul ti.es t ne r
Paris, 1 Ianuarie.—Senat. D. Lou-bet este reales preşedinte cu 213 voturi.
D. Magnin Peytral şi Franck Chau-meau sunt realeşl vice-preşedinţi; d. Scheurer-Kester n’a fost reales la primul tur. Al donilea tur va avea loc mîine. Se asigură că d. Scheurer-Kestner îşi va retrage candidatura.
Internarea colonelului M9icquari
Paris, 1 Ianuarie. — Colonelul Picquart a fost internat In fortul muntelui Valerien.
Temps anunţă că maiorul - Es-terhazy a tost pus In retragere.
Jflăsuri de represiune
Paris, 1 Ianuarie. — Ministrul a a-mînat hotărîrea sa, în privinţa cererilor de interpelare, asupra măsurilor ce guvernul are de gînd să ia, pentru a pune capăt campaniei în favoarea tx-căpitanului Dreyfus, pînă la consiliul de cabinet ce se va ţine, Slmbăta viitoare, sub preşideniia d-lul Faure.
în loc de 7.50 lei, valoarea nominală a unei coaie, d-sa reclamă amatorilor clte 50 60 urrtndu-se pînă la 80 lei de bucată. ’.. ’
Ţinem faptul din sorginte demnă de t6tă încrederea.
D. Chiru a ţinut chiar să explice pentru ce a luat această dispoziţie, arătînd că fată eu numeroasele cereri ce i s’afl prezentat d sa nu poate alt-fel de cît să urce preţul coaielor.
împrejurarea aceasta constituie un fapt absolut ilegal. Statul nu poate face comerţ şi urcarea pre{ulul coaielor este o ilegalitate mal mult la activul Americanului di rector. D sa trebuia să desfiinţeze coaiele safl să le vlndă pe preţul lor normal.
Denunţăm cazul ministrului de interne.
*
* *
piept. Moartea a fost instantanee. Cadavrul nenorocitului, transportat în comună, în urma cercetărilor făcute, neexistînd nici o bănuiala asupra morţel, constatîndu-se că ea a fost accidentală, parchetul a autorizat înmormintarea.
Explozie.—In ajunul anului nofl, o explozie s’a produs la fabrica de spirt, din BaltenI judeţul Iaşi.
Cazanul fabricel, supus la o presiune prea mare, a explodat.
Telegrama, care ne anunţă această întim-plaro, spune că numărul răniţilor este de cinci, dintre cari trei e iu pericol de moarte.
O ancheta a fost deschisă.
§trlvlt de un copac.—Muncitorul Gheor-ghe Picior din comuna Comarnic, Prahova, du-cîndu-se zilele trecute în pădurea Pleşuva ca să încarce o căruţă cu lemne, pe cînd tăia un copac, buşteanul s’a rostogolit peste dînsul. uci-zîndu-1 pe loc.
Cadavrul nenorocitului a fost transportat la spitalul rural, unde în urma autopsiei făcută, parchetul a autorizat înmormîntarea.
Slnnolilere _ In seara de 30 Decembrie trecut s’a găsit în camera cu No. 3 a otelului Paris din Craiova, cadavrul lui N. Radaicoviol, cismar din Calafat, care cu o zi înainte venise la acel otel.
Din cercetările făcute, se constată că Radai-covicl a’a sinucis, trăgîndu şl un foc de revolver în cap, fără ca să se cunoască cauzele acestei sinucideri.
Depeşile de eri
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Berlin, 31 Decembrie. — Se anunţă din Atena Agenţiei Wolff că proectul de lpge în privinţa controlului financiar şi învoiala în_ privinţa vechel datorii s’a parafat şi remis In mod oficial ministrului.
Belgrad, 31 Decembrie. — Ministrul Serbiei la Paris, d. Garaschanim, es^e grav bolnav ; starea sa este disperată.
Constantinopol, 31 Decembrie. —Preşedintele Curţel de Apel din Tripoli a fost exilat la Fezzan.
Constantinopol, 31 Decembrie.—D. Nova-kovicl, ministrul Serbiei, a remis scrisorile sale de creanţă Sultanului în audienţă solemnă.
Viena. 31 Decembrie.—După Neues Wiener tagblatt, flotila austro-ungară în apele Cretei, compusă actualmente din 11 bastimente, nu va coprinde pe viitor de cit 5 corăbl.
Londra, 31 Decembrie.—Trimiterea unul al treilea regiment de husari în Egipt s’a contramandat.
Prthrmo, 31 Decembrie.—Aniversarea de la 1848 s’a celebrat cu entusiasm. Prinţul moştenitor a fost obiectul unor ovaţiunl frenetice. D. di Rudini a asistat la ser bărî.
Pelersburg, 31 Decembrie.—Ţarul a acceptat punerea în retragere a * generalului Obruschew, ca şef al statulul-major.
AEACEHEA CHETEI
Paris, 31 Decembrie. — Deputaţii cari voiafl să cestioueze pe d. Hanotaux în privinţa afacerilor din China şi Creta ah decis să aştepte discuţia budgetului ministerului afacerilor streine, care va veni în curînd la Cameră.
Şedinţa esle agitată; urmarea discuţiei s’a amînat pe Luni.
Răspunzînd la o interpelare, guvernul condamnă mult ultimele excese din Praga şi declară că pe viitor guvernul va împiedica ori ce atingere a ordinel şi proprietăţeî.
Guvernul va acorda indemnităţi persoanelor cari aiî suferit pagube mari.
_ Atena, 1 Ianuarie.—Ieri s’a semnat de ministrul afacerilor streine şi de delegaţii puterilor, proiectul de lege In privinţa înfiin-ţărel comisiunel de control pentru veniturile concedate serviciului datoriei externe.
Anul nou la Petersburg
Pelersburg, 1 Ianuarie.—împăratul şi împărăteasa afl sosit ieri la amiazl.
Majestăţile Lor afl primit frlicitările corpului diplomatic cu ocazia auulul nofi.
Ţarul a primit demisiunea ministrului de războiţi, generalul Wannowski, şi a numit pe generalul Kuropalkin, girant al ministerului de războifl.
D. Annitschkoff a fost însărcinat cu in-terimul direcţiei ministerului instrucţiune! publice.
Bugetul imperiului pe 1898 dă uu excedent de 14.373.000 ruble asupra veniturilor şi cheltueiilor ordinare.
ULTIME ImiATIUIi
Criza
Un ministru a declarat aseară, la balul Curţel, mal multor persoane, că d. Dim. Sturdza va lua interimul ministerului de justiţie.
Putem adăugi cu această ocazie că preţul timbrelor de 25 bani, din emisiunea greşită, s’a urcat, In Comerţ, pînă la 80 lei bucata.
O intim piua re
Primim de la d. C.I. Brătianu, următoarea scrisoare:
Domnule redactor,
Ziarul Epoca, răspunzînd unei întrebări puse de Constituţionalul, publică sub titlul : «Pivniţele Brătianu» oare cari infor-maţiunl relative la o sumă de 80.000 de lei, ce aş fi încasat de la serviciul maritim pentru 25.000 de sticle cu vin.
Informaţia d-voastră este greşită.
Nu numai că nu am vîndut; nici odată nici o sticlă cu vin la sus numitul servicifi, dar aflind că in lipsa mea şeful depozitului de vinuri din strada Regală, In urma cererilor unor domni de la serviciul aprovizionărilor vapoarelor, înaintase probe de vinuri cu preţurile lor, i-am dat ordin să declare acelui domn că uu i se poate vinde vinul cerut.
Sper că, în interesul restabilirel adevărului, veţ! bine voi să publicaţi aceste rîn-durl şi vă rog să primiţi, domnule redactor, asigurarea cc nsideraţl mele.
C. I- Brătianu
***
De asemenea d. Djuvara a declarat eri că demisiunea sa este şi rămîne irevocabil dată.

AFACEREA dreyfus
Paris, 31 Decembrie. — Senatorul Tra-rieux are de giod să depuie o interpelare în privinţa afacerel Dreyfus. Colonelul Pre-quart şi-a reînoit cererea de a fi trimis înaintea unul tribunal disciplinar. Generalul Pelieux a autorizat pe mai0rul Ester-hazy să urmărească ziarele cari continuă campania lor abominabilă din ean/* «seri. sorii adresată d nel Boulancy.
Paris, 31 Decembrie. — Gmpe]e repu. blicane afl hotărlt să uu pună candidatura d-lul Scboerer-Kestner şi afl dat niamhrilnr lor libertatea votului.	murilor
Depeşile de azi
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Praga, 1 Ianuarie.—Dieta a Început discuţia moţiunel Bucquoy In privinţa regulamentului limbilor îu Boemia.
. Oratoiil germani declară că nu vor să intre în comisiunea propusă pentru examinarea acestei moţiuni. Oratorii cehi se declară pentru moţiune.
Se poate ca şi aceste două ştiri să nu facă parte de cît din suma de versiuni ce au circulat asupra demisiei d-lul Djuvara.
Faptul însă că ele provenind din două izvoare diferite, concordă In rezultate, le dă oare-'.are aparenţă de probabilitate.
Unii guvernamentali afirmau chiar azi dimineaţă că d. Dim. Sturdza aşi luat interimul ministerului de justiţie.
Ministerul de interne a confirmat alegerile comunale, efec uate acum cit-va timp in oraşul Piteşti, invitind pe preşedintele comisiunel interimare de a convoca pe nouil aleşi spre a se constitui.
Mîine 3 curent, noul consiliu judeţean de Teleorman este convocat In sesiune extra-ordinară spre a îşi verifica titlurile şi a se constitui.
Siguranţa publică
Siguranţa publică a ajuns, sub colectivişti, un mit din alte vremuri.
Am denuuţat, In atîtea rîndurl, că Moldova este pustiită de numeroase bande de dezertori ruşi. îndrăzneala bandiţilor a ajuns atît de mare, faţă cu slăbiciunea administraţiei, că operează ziua ’u amiaza mare, In vecinătatea oraşelor.
Ceea ce se petrece în Moldova este palid pe lingă cepa ce se petrece în Muntenia, In judeţul Gorjifl, de pildă.
Numai In intervalul de la 12 la 20 Decembrie, s’afl comis şease furturi.
Pentru edificarea cititorilor, eităm faptele :
1)	In noaptea de 12 — 13 Decembrie s’a furat locuitorului Pavel Grigoraş, din Ben-geştl, patru cal ce’l avea în grajd ;
2)	Preotului Vanvulescu, din S'ftcel, tot în noaptea 12 — 13 Decembrie, ’I s’a furat, după foc, cazauul în care fabrica ţuică;
3)	Locuitorului Ion Ciortan, din Ctrligel, în noaptea de 14—15 tot luua Decembrie, i s’a furat doul cal din grajd ;
4)	Locuitorului Nae Constantinescu, din AlbenI, i s’a spart pivniţa, ridieîndu-se o cantitate însemnată de băutură, iar restul, ca la 300 decalitril, a fost vărsat pe jos ;
5)	Lui Dinu Bârăscu, din Cîrligel, i s’a spart pivniţa şi i s’a furat, între altele, şi 200 kil. brînzâ;
6)	Comersantulul Petre Gustea, din comuna Ciocadin, i s’a spart prăvălia şi i s’a furat toată marfa In valoare de peste trei mii lei.
Furturile şi spargerile de Ia No. 4, 5 şi 0, s’afl săvîrşit de la 15—20 Decembrie.
Trebuie să mal adăogăm că într’o singură comună, BongeştI, numai îu clte-va luni de zile s’afl furat două-spre-zece perechi de boi. fără a se fi descoperitjurii, sau fără, cel puţin, a se fi făcut vre’o cercetare.
Ne abţinem de la comentarii, faptele ce relatăm fiind în destul de elocuente.
Starea financiară a comunelor urbane, sub actuala administraţie, a ajuns deplorabilă.
Casa de depuneri şi consemnaţiunt a pus sechestru pe veniturile oraşului T.-Jiu, pentru neplata ratelor întirziate dintr’un împrumut contractat.
Am putea să lungim seria exemplelor. Cititorii noştri sunt însă destul de bine edificaţi în această materie.
| Bugăm pe abonaţii noştri, cari i 8**nt fn inttrzlere eu plata abonamentului, de a se grăbi cu a-cliltarea sumelor ce datorese, căci alt-fel vom tl nevoiţi a le suspenda in moţi irevocabil tră-mlterea ziarului.
Bibliografie
A apărut Nr. 8 din Biblioteca internaţională : uu volum de nuvele ale lui Silvan (Gh. Becescu), intitulate : In faţa morţei. Preţul 2 lei.
SPECIA COLE
Societatea Unirea Tapiţerilor din Ro-mima va da Miercuri 7 Ianuarie 1897 al Il-lea MARE BAL cu două muzici în sala Băilor Eforiei.
Apa de spiră,
i ^	şi
Prafuri de dinţi higienice
preparate de
D0CT0RU B0SIANU
Dentist, Str. Regală, 18 Şlugnra Apă «le gură care posedă un certificat de la Institutul de Bacteriologic ca apa de gură antiseptică Indispensabil pentru orl-ce persoană care doreşte a ’şl conserva dinţii.
Se ailă «le vlnzare la: Drogneria I. ZaiuUrescii, Strada Academiei 4, Farmacia Brăndmgi, Strada Clemenţei 27 Ragazinnl d-Im G. ideile, Calea Victoriei 36.
~BAIA GRIVITA
Calea Orlviţei
In faţa bisericeî Sfinţii Voevozî
Instalaţiune modernă şi sistematică, corespunzînd tuturor cerinţelor higienice. Serveşte băl de abur, putină clasa I şi II-a, hidroterapie, electricitate, masaj etc, etc. cu preţurile cele mal reduse.
Stabilimentul este luminat cu electricitate.	Direcţiunea.
Doctorul URECHIa
Fost medic al Spitalelor Eforiei BOALEIUTERNE
Str. 11 Februarie, No. 15 bis. (Cişmigiu).
987
ADEVARAT
CEAIIBUSESC
ADEVARAT
AL
IN NALT CONCESIONATEI SOCIETĂŢI
DE EXPORT DE CEAI RUSESC
MOSCOA
De viuzaretn toate magazinele de co-uiale din capitală şi «lin proviuio
ANTI0D0NTALGICUL
Stridii de Ostenda şi Arcachon [
Calităţi Excelente
HEIJRELCH
BUCUREŞTI.—Strada Biserica Enel, 3 j PREŢURILE CURENTE:	964
Lădiţe	de	100 bucăţi, mijlocii. . . fr.	12.— I
«	«	90	«	mari. . . . «	13.—
«	«	72	«	mari, genul Ostenda	14.—
«	«	48	«	Marennes, verzi «	17.—
Ostenda, Superioare, duzina . . . « 2.75 Arcachon, Marennes, mari. . . . < 2.50 «	«	mijlocii . . . * 2.—
w4. *	*	micI * * -L75 ?» 1-50 (
Melci (Escargots de Bourgogne) duzina 1.25! Morun de Terra-Nova, kilogr. . . . 1.50I
După cîte aflăm, guvernul continuă să negocieze un împrumut fără însă a-l fi putut încă realiza.
Emisiunea de timbre greşite
Am anunţat—la timp—eroarea comisă, cu prilejul ultimei emisiuni dj timbre poştale de 5 bani.
Aceste emisiuni se fac în coaie de cîte 150 bucăţi, avînd cîte 10 timbre în lăţime şi 15 în lungime.
Fie-care coală, la aşezarea In maşina de imprimai, se compune din tot atîtea mici clişee, cîte timbre cuprinde întreaga foaie.
Or, printr’o inexplicabilă eroare, între clişeele de 5 bani, s’a strecurat şi un clişc fl de 25 bani.
Greşeala aceasta, intenţionată safl dp, nu s a observat de cît după ce întreaga emisiune, de 1200 de coaie, a fost gata.
Se Înţelege, ea n’a fost pusă în vînzare şi distribuirea Ia debitanţl a fost oprită. In schimb însă, direcţia poştelor a luat dispoziţia de a vinde coaiele greşite, colecţionarilor de timbre.
Ce face însă ?
Păzind numeroasele cereri ce i se adresaseră, d. Chiru Americanul s’a gîndit că poate realiza un profit pentru direcţie, şi
Toate tribunalele şi Curţile de Apel din ţară s’afl redeschis astăzi, 2 Ianuarie.
Numai Curtea de Casaţie se va re-| deschide la 12 a curentei, odată cu Corpurile Legiuitoare.
Comisiunea aleasă din sinul consiliului comunal pentru examinarea ofertelor de instalarea a noul linii de tramwaie electrice se va întruni astă-zl.
Comisiunea se compune din d-nil Pro-copie Demetrescu, A. Sulacolu si Mi-clescu.
Sunt pînă acum trei oferte, printre cari şi acea a d-lul lorgu P. Balş, pentru un tramway electric de centură.
MARELE MA61RI5
CU
ÎNCĂLŢĂMINTE de lux
! „LA LUMEA ELEGANTA'1
70. — Cale» Victoriei. — 70
Vls-a-vis de Teatral Naţional
Facem cunoscut onoratului public că fabrica de şoşoni şi galoşi din Riga, Rusia, ne-a pus G dispoziţie noua sa invenţiune şoşoonl căptuşiţi cu vată de turba; aceşti şoşon sunt farte călduroşl, presentinil avantajul că sunt totdeodată şi uşori. Suntem singurii depozitari din Capitală, cuaceastă calitate, şi vindem marfa cu preţuri cît se poate de avantagioase.
Mal recomandăm încălţămintea noastră engleză şi franceză de prima calitate, precum şi pantofâria de casă de feutru, mătase catifea, căprioare, etc.., şi pantofi de satin, în toate culorile.
Pentru a mulţumi pe numeroşii noştri clienţi, am aranjat un atelier special A la Costa, «lin Paris, şi, ca reclamă am pus îu vînzare ghete de gheras, foarte solide, pentru dame‘, cu preţul de la 12 tel in sus ; ghete de che-vreaux fin, de la 15 lei in sus ; ghete de vax, solide, pentru bărbaţi, de ia 16 leî în sus ; de lac salon, de la 18 lei în sus şi de lac rusesc, de la 20 lei în sus.
Rugăm deci pe onoraţii noştri clienţi să ne acorde şi pe viitor încrederea d-Ior, iar pe a-matoril de marfă bună, să cumpere de la noi, asigurindu-I că vor fi pe deplin mulţumiţi.
Proprietarii magasinulul
«La Lumea Elegantă»
DE
Dr. ST. H. GRANDEA
Aprobat de Consiliul Sanitar Superior Remediu sigur îu contra durerilor de dinţi şi măsele. După 5 minute încetează ori ce urmă de durere. Previne şi vindecă: roşeaţa, sîngerarea, regenerarea gingiilor şi mirosul neplăcut al gnrei; împiedică formarea de piatră, găunoşarea dinţilor, a măselelor şi întărirea lor.
ANTIODONTaLGICUL e un antiseptic puternic, preparat într’un mod cu totul special, garantînd întreţinerea gurel îu cea mal perfectă sănătate, şi preservînd în contra tutnlor morbilor infecţioşl, ca • cholera, variola, tifosul, scarlatina, etc., prin întrebuinţarea lui zilnică.
Să se exige pe cutie numele «Infailibilul Antiodontalgicul», signatura noastră şi marca o «Măsea».
PREŢUL : 2 Leî
Depus spre vînzare la toate FARMACIILE şi DROGUERIILE.
Depozit general: Str. Viitorului, 95.
8,- STRADA SĂRINDAR,—8
Prelungirea stradel Nouă
BUCUREŞTI
IN fabrica fui
PAUL 1ILKER
Se găseşte in tot timpul nu
Ilare asortiment
DE
Articole de Voiagiu
Pielărie fină
Porte-monaie, Porte-visit. etc.
SACI DII SECESAIBE D£ T8IUTA
60o de la 40 nână la 350 lei
Doctor H. NEUMANN
Medic asistent la Policlinica specialist in boli de gît, nas, urechi .şi interne Strada Gabroveni, 18 Consultaţiunî de la I — 3 p m
48COKS48
tU de uzina (I
ÎOOO kilograme l-a calitate transportaţi Ia domiciliu Iu saeî
BRIQUETTE Englezeşti, Cocs de topit. CĂRBUNI REGALE din Germania înlocuind Cocs şi Lemne de foc. Lei 46.
50 kgr. pentru probă aduse acasă. Lei 3.
COKS MĂRUNT pentru sobe paragine şi sobe belgiane. Lei 54 tona.
Cărbuni de piatră de Petrosenv si Cardif.	J '
ANTRACIT ENGLEZESC pentru sobe Helios şi pentru sobe Sirius. Lei 62.
Greutate GA HANŢA TÂ
Expediţia en gros din Galaţi, Brăila, Constanţa.
CAllOL. tfiWENBACH
STR. SFINŢI VOEVOZÎ, 5
839	’
A cincea reprezentaţie a frumoasei piese Curcanii, care a avut loc aseară la Teatrul Naţional a obţinut, ca şi cele precedente, uu succes deplin şi bine meritat. Cu toate că în ziua de 1 Ianuarie multă lume petrece lu familie, cu toate că era balul Curţel, şi o sumă de baluri mascate, lume multă a ţinut să asiste şi la reprezentaţia de aseară a Curcanilor ; casierul teatrului a închis casa cu un venit de peste 1700 lei.
Aflăm însă, că direcţia Teatrului a scrîn-tit’o şi de astă dată, decizîud ca Curcanii să fie scoşi din afiş şi Înlocuită cu Radu de la Afumaţi, pe Duminecă.
Direcţiei teatrelor se vede că nu-1 plac piesele cari afl succes, ci voeşte de acelea cari aduc 600 şi 400 lei pe lună.
Prima fabrică artistică în ţară de
Mobile fantesie şi obiecte de lux aurite
Bucnre.Ntf, Str. Brincoveann, IO
II. ELI UE HG	C-ie
Execută ori-ce obiecte fantezie nelucvate t*inâ ani tu in [ara, precum Mese, în toate formele, Console, Scaune, Oglinzi, Dormeze. Biurourl de dame, Postamente, Paravane, Port fleur, Vitrine etc. ete., toate lucrate în aur, Vernlt-iHi*rtiii şi colorate cu cel mal bun gust, concurind cu produsele striue atît în eleganţă cît şi în preţuri. Comenzi se execută în cel mal scurt timp. Se primesc reparaţie în aceasta ramură şi încadrări de tablouri. Repre-sentan general pentru toa'ă România A. BL. AU «k C-ie. Bucuresd, Str. Smărdan No, 2.
Dr. Costmescu
Strada Colţei, 69 Consullaţiuni 1 — Ap. m.
Doctorul AL. C0STINIU
Medic de Spital
Boale de copil. — Boale de Gît. Nas şi Ureche Consultaţii, 5—7.	Str. Fintinel. 4S.
Br. Pompilm
Medic al EFORIEI SPITALELOR
s'a mutat in
Strada Polonă (Alea Năsturel), No. 1 Consultaţiunî în toate zilele de la 1— 2 şi jumătate şi 6—7 şi jumătate p. m.
Mercur! şi Vineri, consultaţiuni gratuite pentru săraci Ia aceleaşi ore.
__________________.______'	1005
Doctor Telescsi
Dentist
Fost şef de clinică la Facultatea dentistică din Philadelphia (America)
Toate operaţiunile făcute cu aparate electrice evitind absolut ori-ce durere Consultaţiunî: dimineaţa de la 9—12 şi după amează de la 2—5.
Strada Regală, IO (Etajul R 907
0 odae mobilată, StîţS
rea de verde. Ofertele se vor trimite la administraţia acestui ziar pe numele C. Ion.
www.dacoromanica.ro
Tran$port dcjfiobile ţtirne
depou
Cctlecc Tlevnei 226
mm
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
21
(OIŢELE TOIiSTOI
UN VIS de FERICIRE
Nici o dată nu-1 auzisem rostind cuvinte atît de aspre şi atît de batjocoritoare. Batjocura sa nu mă atinse, asprimea lui mă revoltă in loc ca să mă inspăimînte şi mă făcu să-mi pue în gură cuvinte aproape la tel. Oare el, atît de sincer şi atît de deschis la inimă, atît de vrăşmaş al frazelor în legăturile noastre reciproce, el vorbea aşa ? De ce schimbarea aceasta? Fiind-că vruse-sem să mă jertfesc plăcerel sale, mal presus de care nu puteam să văd altceva: fiind-că chiar în acel moment, înaintea gîndulul acestuia, înţelesesem că-1 iubeam din tot sufletul. Rolurile eraţi schimbate : tăgăduia toată sinceritatea şi simplitatea sa şi eă le căutam.
— Ce schimbat eşti! ziseiu eă oftind^ Ce greşeală am făptuit faţă de tine . Fără doar şi poate că nu pentru balul acesta, dar pentru vr’o greşeală veche a cărei amintire o păstrezi cu grijă în inima ta. De ce să nu fim sinceri i Alta dată, nu te temeai atît de mult ca să fii sincer cu mine. Dar vorbeşte-mi, ce al să-mi impuţi ?
Inlăuntrul meă îmi ziceam cu o tainică mulţumire de mine: nu poate să ’ml impută nimic în toată iarna aceasta.
Mă aşezai în mijlocul camerei, ca să fie silit să treacă pe dinaintea mea, si priveam la el. Mă gîndeam : o să vie la mine, o să mă îmbrăţişeze şi totul o să fie uitat. Gîndul acesta îmi trecu prin minte şi numai de cît avui o părere de răă, aceea că n’am putut să-I dovedesc că n’avea de loc dreptate. Dar el se opri apoi la marginea camerei şi, uitîndu-se la mine, îmi zise •
—	Adică, nu înţelegi ?
_ Cu toate acestea... cum să-ţi spui ?... Mi-e scîrbă să spui ce simt şi totuşi nu mă pot opri de a o simţi.
Se opri, inspăimlntat de sunetul gla-
Săl^l Dar ce este ? Ce vrei să zici ? ’l întrebai eă cu lacrimi de indignare în
ochi.	„„	o . x
—	EI, atunci să ’ţî spun. Sunt răzvrătit că te văd alergînd după prinţul acela fiind că te găseşte frumoasă, ui-tind de bărbatul tăă, de tine însăşi, de demnitatea ta de femee, şi că tu nu ’nţelegl ceea ce trebuie să simţă un bărbat în faţa acestei lipse de demnitate. Din potrivă, tu vil să spui soţului tăă că te jertfeşti! ceea ce însemnează : cea mal mare fericire a mea ar fi să mă arăt Alteţei Sale, dar pentru tine fac jertfa aceasta.
Cu cît vorbea mal mult, cu atît se încălzea mal mult la sunetul propriei sale voci şi această voce era aspră şi
răguşită, plină de fiere. Nici odată nu-1 văzusem ast-fel şi nu m’aş fi aşteptat nici o dată să-l văz. Singele-ml năvăli la inimă.
’Ml fu frică de el şi totuşi sentimentul unei ruşinl nemeritate şi al unul amor-propriu rănit, mă frămînta adînc, aşi fi vrut să mă răzbun pe el.
*— Urmează, răspunsei eă, de mult prevedeam izbucnirea aceasta ; vorbeşte, vorbeşte deci.
Nu ştiă la ce te aşteptai tu, continuă dlnsul, dar eă mă aşteptam la ceva şi mal răă văzîndu-te zilnic afundată In acel noroiă, în acea trîndăvie, în acea risipă, în acea societate stupidă şi mă aşteptam la ceea ce azi mă face să simţ o durere şi o ruşine cum nici o dată n’am mal simţit. Da, mi-e ruşine de tine cînd sufletul tăă scotocind în inima mea cu mîinl pătate, îmi vorbea de gelozie... şi de cine aş fi eă gelos ? De un om pe care nici eă nici tu nu l-am cunoscut nici o dată ? Dar nu, tu te faci că nu mă înţelegi, vrei să-mi sacrifici pe cine ?... Ruşine ţie, ruşine înjosirel tale ! O jertfă! repetă el.
—	Ah ! iată deci ce este autoritatea
unul bărbat, mă gîndil eă. Să jignească şi să umilească pe femeia sa care n’are să’şl impute nimic. Dacă acestea sunt drepturile unul bărbat, nici odată nu mă voia supune lor.	.
—	Nu, reluaiă eă cu voce tare, şi simţii atunci cum mi se umfla nările şi faţa mi se împurpurează. Nu, nu’ţl voiă jertfi nimic. Voiă asista la balul de Sîmbătă, neapărat mă voiă duce.
— Şi’ţl urez ___________
dînsul. Dar nu uita că totul s’a
multă plăcere, replică îita că totul s’a sfîrşit între noi, zise el cu o voce mînioasă. Cel puţin n’al să mal mă faci să sufer. Eram un smintit ca să crez...
Buzele ’l tremuraă şi făcu o supremă sforţare spre a nu lăsa să’l scape cuvintele gata să-I iasă din gură.
In acel moment, mă temeam de el şi-l dispreţuiam : aş fi vrut să-I spun tot ce aveam pe inimă că să mă răs-bun de toate insultele sale. Dar simţeam că n’aş fi putut să deschiz gura fără ca să nu mă podidească lacrimile tot-de-odată şi ast-fel ml-aş fi compromis demnitatea mea.
Părăsii camera fără ca să zic un cu-vînt. Dar pe dată ce nu-I mal auzii paşii am fost apucată de spaimă gîndin-du-mă la ce făcusem noi. Mi se păru grozav ca legătura aceasta, care era toată fericirea mea. să fie ruptă pentru tot-d’a-una. Mă gîndil într’un moment să mă întorc îndărăt. Dar el o să fie destul de liniştit ca să mă poată înţelege, cînd i-aş întinde pur şi simplu mîna şi l’aşl*privi în tăcere? 0 să-mi înţeleagă generozitatea ?
Şi dacă durerea mea sinceră ar lua-o drept prefăcătorie ? Ori dacă nu mi-ar da ertare cu conştiinţa dreptului săă şi de milă ? De ce mă insultase atît de cumplit, acela pe care-1 iubeam atît ?
Nu mă întorsel de loc la dînsul, mă urcai în camera mea în care stătul mult singură, plîngînd şi aducindu-ml aminte cu groază de fie-care cuvînt al ultimei noastre convorbiri, înlocuindu-Ie
în gînd cu alte cuvinte, adăogînd al tele mal gingaşe şi mal blajine.
Cînd seara, veniiă la ceaiă şi mă gă-siiă cu bărbatul meă în prezenţa lui S., care era la noi, simţiid că începînd din acea zi, o prăpastie se săpase între noi. S. mă întrebă în ce zi plecăm. Mi-a fost cu neputinţă să răspunz.
—	O să ne mal ducem la balul contesei, replică bărbatul meă. O să fii fericită să vil acolo, nu-I aşa ? zise el, întorcîndu-se la mine.
Am fost foarte via mirată de sunetul vocel sale, a cărei intonare însă părea cu totul obişnuită şi mă uitaiă cu sfială la bărbatul meă. Ochi-I pironiţi asupra mea eraă răutăcioşi şi luătorl în rîs, vocea-I rece şi liniştită.
—	Da, răspunseiâ eă.
Seara, cînd am fost singuri, el, veni la mine şi-mi întinse mîna.
—	Rogu-te, uită ce-ţl-am spus mal adineaori.
—	I-apucal numai de cît mîna, un zîmbet îmi veni pe buze şi lacrimile erau cît p’aci să mă podidească ; dar el îşi trase mîna ca şi cum s’ar Ii temut de o scenă de înduioşare şi se duse să stea într’un jeţ destul de departe de mine. O să-şi închipuie că tot el are dreptato ? mă gîndil eă ; şi aveam pe vîrful buzelor o explicare cordială şi rugămintea de a nu asista la balul contesei.
(Va urinu)
Pentru numai Lei .7.25 '
contra ramburs expediez un superb Accor-deon de Concert cu noile molie Claviaturi cu arcuri, cari aufost brevetate în diferite state. Prin aceasta noua Claviatura se va economiti Cumpărătorului mult neca: şi cheltuelî de reparatiune. Acest msti • ment are 10 klappe, 20 tonuri ci.. ■. 2 bassurl, 2 registre, claviatură destin» . de nickel, garnitură îmjirejur tot dir acest metal şi complecta, 2 burdufuri duble şi forte tari, 2 închisăturî, şine de burduf asortate şi In colţ, de nickel. Mărime 35 Centimetre. Metodă de a Qu ăta de a cănta singur şi ambalagiu gratis. Porto 2 Lei. A se face comandele |la Henri Suhr, Harmonika Export la Neuenrade, Germania.
PIASINE
Dela renumita fabrică
GUST. ADOLPH IBAGH
BABMEH
Fondatft In anal 179-1.
DE VÎNZARE pe preţurile fabricel la
A. EEI^HĂIANX
BUCUREŞTI. Strada Decebal No. 20. ■MOMHM
SOBE
MEIDINGER, PARIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiano)
PEKTBU
ÎNCĂLZIRE ou qoks, CĂRBUNI de piatra si lemne Maşini de Bucate MOBILEJDE FIKR Instalaţiunî de încălziri Centrale
Fabrica COTIETIL
Adolf Salomon
DEPOSIT î Strada Doamnei, 14.
DEPORIITE I» PROVINCIE î
Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache AndreescH & Fii, str. Lipscmi.
COMPANIA de CAZ

DIN
bucureşti
Pentru înlesnirea onor. public am deschis în
Calea GMVMTEI Ao. 31
Un DEPOSIT De f fiii
unde se primesc comande de
cari se efectuează prompt pe preţul de
Tona de ÎOOO kilograme
transportată în sacî plumbuiţi la domiciliul cumpărătorilor.
TOT LA ACEST DEPOSIT se vinde orl-ce calitate de COK începînd cn 40 kgr. pe preţul de lei 46 tona.
AAJAtfXfA UNEA
APELE,
MINERALE DE'
^TOMAMLECĂILORTnJNAR? ^Mnemie,Gastralgie,Diabetă $5Mispepsie,Cho
^	pentru calităţile
LlTINATE şi la PMQ«sS!LEGER^nQyHEuMATISME
SUNT RECOMANDATE^W^v*—
DE CĂTRE S0MiTĂTILE>C*3&^
Medicale în Rolele
E forte gazaşi şi plăcută ia fcăutH amestecată sau'rui, cu eri-ce băutură.
SOBE! SOBE! SOBE!
„S»«-llos“ „Parlgine" „Germane" ţi „Belgiane"
Sistemele cele mal noul şi practice. Construcţiumle cele mal elegante.
Maşine de Bucătărie
<	Sistem American _
Buna funcţionare Garantată
Lămpi - Lămpi - Lămpi
Cele mal bune şi formele cele mal elegante.
ARTICOLE DE MESAGIU:
Porţelanuri, Cristaluri de „Baccarat“, Olăril 1 emailate din streinâtate
Tac&mnri de AVA CA veritabile.
I». SIXGKH
27, Strada Upscanl (în faţa str. Şelari)
Vechia şi Renumita
Fabrică deTrăsurl
H. I. RIEBEH.
S’A MUTAT IN
Str. Romului, Ho. 11
SOBE AMERICANE VERITABILE
SIRIUS
er>
99
CTJ
Patent Regulător, model 1897
SIRIUS sunt de o cons-trucţiune solida şi eleganta, cele mal higienice, dînd o căldura plăcută şi temperata după dorinţă, care se obţine prin < Patent-Regulator >, care le deosibeşte de ce-le-lalte produse similare.
încălzitul se face prin ori ce fel de cărbuni de piatră.
Macine de Bucate
Americane
cele mal practice şi cele mal eeonomice.
Mare ASORTIMENT de Lămpi de petroleă.
DEPOZIT GENERAL:
A. REICHENBERG
Bucureşti.—Strada Doamnei, 21
Ţuică «Ie Florica
Lacrima de Prune
Ţuica «le Goleşti
(Marca de Comerciu este depusă la Tribunalul Argeş) ţuica este fabricată diu prune; singură ne-vutămătore sănătăţei; cel maî bun apetissant.
ISix trebuie să, lipsească clin nici o casă
Mare Depozit la gfara Goleşti
Cererile pentru en gros «« adreseze la IO A n. Itilt UJLPSCV, — Piteşti.
Local cu ATELIERE mari, speciale, pentru a corespunde întindere! ce a luat fabrica mea.
Prevăzîudu-mă cu materiale fine şi cu lucrător! specialişti, sunt In măsură a efectua orl-ce comande de
| Trăsnrl
Cupeuri
Cabriolete
Breacurf, etc.
j după cele mal noul modele, riva jlizlnd cu produsele similare diu I streinâtate.
O exposiţie permanentă de trăsuri gata stă tot-d’a-una la dispo I siţia onor. clienţi.
Singura apă purgativă ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC!
CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NE JIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVA <0ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.N •
UN PĂHĂREL FACE*ACELAS EFECT GA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA.
SE GĂSESCE DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE Şl DROGUERIILE DIN ŢARA.
CADOURI
JUCĂRII
pentru COPII
de la cele mal simple piuă la cele mal fine.
Numai 30 Lei
Un frumos AUMSTOX Cu 6 NOTE
LA
MARELE DEPOSIT
DE
Piane, Note şi Instrumente musicale
N. MISCHONZNIKY
BUCUREŞTI
Str. Colţeî, 7 (Piaţa Sf. Gheorghe)
MAGASINUL CONSERVATORULUI
Calea Tlctorlei, 68
(Piaţa Teatrului Naţional)
Comandele din Provincie tre-bue să fie Însoţite de valoare.
WATSOIT & TOL1LL
Imaşinî AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI
BUCURESCÎ. — Strada Academiei, 14 (fost Raşca) ^ j [Galaţi, Strada Portului Brăila, Strada Regală.|
REPRESINTANŢ1 GENERALI AI FABRICEI
LAUIER, VERHOT & Co„ LA FERTE-SOUS-JIUARBE
var PIETRE DE MOARĂym
.Adevărat fzanţuzeştl, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, bine! legate şi foarte durabile
SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA IO cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţolurl
CALITATE RECUNOSCUTĂ 1
SOBE CALORIFERE BELGIANE
Unica specialitate în felul lor
Prin excelenta lor ventilaţiune aă devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. domnii doctori
generali Theodori, Mâldărescu, Var-lam, etc.
Acest sistem a fost aprobat si introdus de Onor Direcţia p, f. Ai. şi Onor Minister de Interne.
Consumînd puţin material aă un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare.
Vînzarea sobelor se face cu con-diţiune ca in cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi.
Tot în MAGASINUL meă se găseşte un MARE ASORTIMENT de L&mpl pentru Petrolefi
Lămpi pentru Gaz aerian
cu Bec ADER
Hlaşine de bucătărie
Sistem American
BĂI de toate mărimele9 CLOSETEf etc•
SE PRIMESCE ORÎ-CE INSTALATIUNE
MARCUS LITTMAN S‘sor I. WABPHEB
61, Calea Tlctorlei (vis-â-vis de Episcopie).
iarSTAL AţlUNI
DE	(
Mori şi Fabrici de Spirt
tot felul de maşinî agricole
Cataloage ilustrat« gratis şi franco.
medicament phosphatic
in DE TI AL
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile de : ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenta lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase.
Dosa este de un păhărel de lichior în-naintea mesei. El coroplectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAI. Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi în toate farmaciile.