a a treia JOUI, 1 IANUARIE 1898 SERIA II.—ANUL IV, No. 649 NUMĂRUL 10 BANI NUMĂRUL 10 BANI A3TO&CIUSEEJB la Bucureşti ţi jr.doţa •» prtmne aureai !s Adrnic ist.raţie ia irtraiiriiitî, dlrscS la mtitxinidtoiifis ţi la toata oflciila da publicitate suscituri I* pag. IV......0,30 I». !l» laesf tai ji 15 ale fie-eirol lui şi isflitM* tet-d’a-ama Înotate In Jfcwwrcjil la C&aa Administraţi»! la futUte stetinălaîe prin mandata P®?1*}* Un an In ţari 30 lei; ,ln străinătate 50 lei Sase lnnl ... 15 » * » » * Trei luni ... 8 * > » 1* Un număr la streînitato 8® kaal ' Inserţiile ţi reri&resle 3 lei rtfiJai 3® a e sa £ s v a © & î5 & ® Mm&iJ A ţtamrgfflSTBlATl A. a#. S. — SBA»A CI.SM1KŢTO — Io. 8 _ A ,nri V,;..«!) f? iTSeî•• • «1 "> " f i ' * * 7 . —i ? - --—— BEDACTIA Ia. i- STRADA dUDBHŢSX - »©. 8 — • — r**—- i|irw • • Primirea d [emisiei < 1-lui Djuvara Legenda liberală II Iu Muntenia, revoluţia de la 1848 n’a avut un caracter exclusiv naţional. Fracţiunea Brătianu-Rosetti, care reprezintă, nu partidul liberal, ci partidul republican, a căutat a da mişcării un caracter curat comunist. De aceea, in Muntenia n’am avut ca în Moldova un singur partid naţional, ci Roşii, după obiceiul lor, a£i înveninat şi acea luptă cu nenorocitele lor apucături cari seamănă ura şi dezbinarea chiar şi ir mişcările naţionale. Trebuie dar să ţinem seamă de deosebitele tracţiuni ce au luptat la 1848. Nu voim a zugrăvi noi acele partide. Ne mulţumim cu descrierea lor făcută de C. A. Rosetti. In 1S51, Rosetti a scos la lumină o descriere a stării partidelor politice în 1848. El împarte societatea romîneascâ in patru părţi: guvernul, partida liberală, republicanii democraţi, poporul. Iată cum descrie C. A. Rosetti partidele noastre: «Guvernul.. . silit a se menţine prin silă, a trebuit să fie lot-d’a-una şi pretutindeni părăsit şi corumpător şi să se silească prin orî-ce mijloc a menţine poporul in robie, in neştiinţă şi des-unire. «Partida liber' ,’ă se compune tot-d'a-una şi pretutindeni de toţi aceia cari au fost în guvern sau de aceia cari n’au altă ţintă de cit a ajunge la guvern. «lintr’o clasă privile- giată, crescuţi şi trăiţi într’un fel de eclectism cu mintea egoistă şi leneşă... oi voesc a s’arâta, în ochii poporului, mai buni, mai progresişti şi mai ştiuţi de cit partida guvernamentală, ca să poală prin popor s’o răstoarne şi să se pue în locul ei.» „Partida republicană, de şi organul cel mai adevărat al poporului, n’avea încă în 1848, bine formula tă, ştiinţa cea nouă, neavînd mijloc d’a scrie spre a răspîndi în mulţime ideile ei, fiind tînără încă şi prin urmare foarte puţin cunoscută, neavînd nici influenţa, nici autoritatea trebuincioasă în asemenea lupte şi ra nu voia să s’abată din calea virtu-ţei, cum putea să s’abată partida liberală; care pe lîngâ influenţa poziţiei avea şi armele ipocrisiei şi ale diplomaţiei. * «in Franţa, în Italia, in Germania, în Austria ca şi în Eomînia, Revoluţia căzu tu mîinile liberalilor cari nu voiau şi nu puteau a voi alt de cit a face cîte-va prefaceri superficiale, a schimba oamenii numai şi numele guvernului şi a merge iarăşi în făgaşele monarhice şi constituţionale ale legiuirilor celor vechi». Aşa dar în Muntenia ca şi in Moldova, clasa privilegiată — într’un timp cînd nu exista încă distincţii bine stabilite de liberali şi conservatori—a jucat rolul de căpetenie în lupta pentru naţionalitate şi libertate. Partidul lui Brătianu şi Rosetti, partida republicană, nu avea de cit o influenţă foarte neînsemnată. Aceasta o mărturiseşte însuşi Rosetti şi el ar fi puiuţ adăoga că mica el influenţă a contribuit a compromite mişcarea de la 1848. Acestor oameni funeştl se datoreşte înfringerea mişcării naţionale. Nu vrem să lungim această discuţie. Cind îusă vom fi provocaţi, vom dovedi cu documente că ideile republicane şi cosmopolite ale partidei lui Brătianu şi Rosetti, că legăturile el cu comitetele revoluţionare din ţările străine ne-aii lipsit de orî-ce sprijin în Europa. Acţiunea lui Dimitrie Brătianu, care se ocupa în deosebi cu politica externă, apelurile sale la elementele răzvrătitoare din Polonia^i Ungaria, coalizaseră în contra noastră toate puterile. Ast-fel a putut fi învinsă revoluţia de la 1848. Brătianu şi Rosetti jucaă pe atunci rolul şters, cînd de secretari, cînd de poliţai al guvernului provizoriu din care făceaţi parte Heliade şi Teii, cari reprezintaQ cu totul alte tendinţe, tendinţe cari îl au făcut a se prenumăra in partidul conservator, cînd mal pe urmă ne-ani împărţit în liberali şi conservatori. Influenţa redusă a acestor oameni a fost Insă îndestulătoare spre a face mult rău şi a compromite mişcarea revoluţionară. Nu numai că pornirile lor erail in contrazicere cu caracterul naţionalist ce se cădea să se păstreze mişcărel, dar el aă jucat la 1848 şi un rol suspect. Vom aminti, în această privinţă, un singur fapt: rolul Iul Brătianu în scenele din ziua celebră de 6 Septembrie 1848. Pur' irea Iul Brătianu în această împreju- e, a îndrituit pe Heliade a-1 trata îemoriile sale de spion rusesc. S vînt de a căuta reglementul oi"? la un cetăţean francez, d. La-gr , o ceată de oameni, avind în f pe Brătianu, care era poliţai, şi agent cunoscut al consulatului comise imprudenţa d’a se deda la , Jne de vandalism şi d’a distruge casa supusului francez. ... Membrii Locotenenţel şi ministerului îşi deterâ imediat seamă de neajunsurile ce vor avea cu consulul francez din cauza acestor scene. EI se întruniseră în seara aceleeaşl zile, la palatul administrativ, spre a chibzui măsurile de luat. Toţi fură de părere d’a se osîndi scenele de vandalism, cînd se aduse un număr din Pruncul, redactat de C. A. Rosetti, care pe atunci era director a! ministerului de interne. Acest ziar, care avea un caracter oficial, mărturisea amestecul lui Brătianu, şeful poliţiei, în scenele petrecute peste zi şi lăuda activitatea şi discursurile Iul. . Atunci se propuse a se destitui Brătianu, pentru a nu se compromite guvernul. . In acelaşi moment intră şi Brătianu în sala consiliului, unde se petrecu o scenă pe care Heliade ne-o povesteşte în toate amănuntele el: «C. Filipescu, ministrul de finanţe, perzîndu-şl sîngele rece, trată pe Brătianu de descreerat şi de om fatal oricărei mişcări. «Heliade, ameninţînd pe Brătianu că va da ordin să-i aresteze şi tratîndu-1 de instrument al reacţiuneî, zise: «Poţi să te lauzi că din pricina unor oameni ca d-ta cauza comună e aproape per-dută şi mişcarea e pe sfîrşite. .... D’aci înainte începe regimul rus». «Teii, văzind înfăţişarea de laşitate care caracterizează pe orl-ce intrigant demascat, zise : «Aveam dreptate, e trădător. Solomon n’a minţit». Revoluţia era sfirşită. Acesta a fost rolul funest al par tideî republicane, în mişcarea de la 1848. Pentru aseste isprăvi, fostul poliţaiu şi fostul director al ministerului de interne, vor să monopolizeze mişcarea de la 1848. Dacă aceştia aă avut vre-un rol, el n’a fost altul de cit ca mişcarea de la 48 să aibă drept sfirşit dezastruosul tractat de la Balta-Liman. Mulţumită însă stăruinţei liberalilor de a repeta sistematic o sumă de minciuni, s’a creiat o legendă. Graţie acestui sistem de falsificare a istoriei, liberalii au mers pină a-şt atribui lor opera Constituantei de la 1861) (care, fie zis în treacăt, a dat rezultate mult mal însemnate de cit revoluţia neizbutită de la 1848). Si totuşi e de obşte ştiut că, în Constituantă, conservatorii erau in majoritate, că preşedinţia consiliului o avea atunci d. Lascar Catargi şi preşedinţia Adunării, M. Kostake Epureanu, cel-l’âlt şef al partidului conservator. E drept că dacă liberalii ah izbutit să acrediteze atîtea neadevăruri, vina e şi din partea noastră. Pe cit sunt de aprigi liberalii a împrăştia neadevăruri, pe atît sunt de apatici conservatorii întru restabilirea adevărului. încredinţaţi că justificarea rolului nostru politic reşede mal puţin în pergamentele trecutului de cit în credinţele noastre prezente, nesocotim prea adesea apărarea trecutului nostru. D’aceea e bine ca, măcar din cînd in cînd, să restabilim adevărul istoric. D’aceea aplaudăm lovitura adusă de d. Carp legendei liberale. Ameţiţi de această lovitură, colectiviştii vor să-şi ia revanşa în presă. Le făgăduim că această încercare va avea drept rezultat o nouă infrtngere. II am redus la tăcere cînd au cutezat să se laude cu războiul, cu trădarea lor in cestiunea Basarabiei, cu concesiunile lor în cestia Dunării, cu proiectul de împâmîntenire în masă a Evreilor, cu nemerniciile lor în cestia naţională. Renunţînd a sta de vorbă cu noi despre cestuia! prea apropiate spre a putea amăgi lumea, el să refugiază acum într’un trecut mal îndepărtat şi mal puţin cunoscut. „ Le făgăduim însă că ii voin goni şi din acest ultim al lor refugia.’ • . ■- CRIZA LUPTA PENTRU ŞEFIE Anarchie colectiviştii Pină în momentul cînd scriem aceste rînduri, nici cestiunea demisiunei d-nului Djuvara, nici tratativele cu d. Aurelian nu sunt tranşate. - Demisiunea d-luî Djuvara a încurcat în special foarte mult situaţia guvernului, căci pentru portofoliul vacant al justiţiei se prezintă numer’oşt candidaţi, printre cari ă-nii Palladi, Tolna Stelian şi Mişu Schina. Pe d. Palladi, de şi îl susţine drl Gogu Cantacuzino, nu l agreiază grupul d-hil Stătescu■; pe d. Stelian nu’l agr&iază nimeni ; iar pe d. 3îişu Schina îl combate cu înverşunare d. Gogu Cahtacusino cu ocultiştii. . a Ziua de ieri a fost ziua combinaţiilor şi a intrigilor de eulise. Şi din cauza intrigilor ce se deslănhiesc din toate părţile tn contra candidaţilor la portofoliul justiţiei, demisiunea d-lul Djuvara n a fost primită pînă în acest moment. Aşa că se poate întâmpla că după cîte-va ore d-nul Djuvara să reapară sub formă de Ar-changel salvator at guvernului şi să-şi retragă demisiunea'. întrevederile «u d. Eugen Stătescu In acrlaş timp cînd trata cu d. Aurelian, d. Dim. Sturdza s’a adresat şi d lui Eugen Stătescu. în privinţa celor două întrevederi ce le-a avut d. Sturdza cud. Eugen Stătescu, afiăm următoarele Ştiri din sorginte ocnl-listă : D. Sturdza a rugat întîi pe d. Eugen Stătescu să intre în minister; acesta însă a refuzat categoric. Atunci d. Sturdza i-ă oferit preşedinţia consiliului de miniştri şi formarea unui minister concentrat din care să facă parte însă şi d-nii Gogu Cantacuzino, llaret şi Ionel Bi'ătianu. La această propunere d. E. Stătescu a răspuns textual următoarele ; — înainte de a se deschide în mod o- ficial succesiunea, eră nu fac nici o tran-sacţiune. |; La a doua întrevedere, d. Dim. Sturdza a rugat pe d. Eugen Stătescu să intervie pe Ungă d. Djuvara ca să-şi retragă demisiunea. D. Stătescu a răspuns : — D. Djuvara nu m’a întrebat cînd şi-a dat demisiunea, prin urmare nici nu pot să-l rog să şi-o retragă. Şi se vorbeşte că d. Stătescu a criticat foarte aspru pe cîrja bătrîneţelor sale. I.npta pentru şefie Ceea-ce se petrece în acest moment în tabăra colectivistă se datoreşte numai dorinţei multora de a deveni şefi ai partidului. D. Gogu Cantacuzino susţine pe d. Sturdza la şefie ca să-şi asigure succesiunea. In contra d-luî Gogii Cantacuzino luptă d-nii Stătescu şi Aurelian. *** Se asigură că tratativele de împăcare între aurelianişti şi guvern s’au întrerupt în mod definitiv, din cauză că d. Sturdza nu a făcut nici o propunere precisă. ■* * * Un consiliu de miniştri s’a întrunit aseară la ministerul de interne. Vom comunica amănunte la rubrica informaţiilor. Guvernamentalii în vremea asta de nimicuri şi de banalităţi, s’ar face un interesant studiu dacă ar întreprinde cine-va o anchetă asupra opiniei agenţilor mărginaşi în privinţa guvernului colectivist. . Sînt o seamă de oameni, mal mult de cit majoritatea partidului, cari în opoziţie se hrănesc cu iluziile putere! şi la guvern cu firimiturile de la masa îmbuibaţilor. Mal sînt alţii — o pătură cu totul interesantă — cari tremură de emoţiune, în opoziţie, să nu fie persecutaţi pentru credinţele lor liberale—şi se cutremură, la guvern, cînd se gîndesc că ar putea fi bănuiţi de simpatie pentru conservatori, şi deci, daţi afară din slujbă. Toţi oamenii aceştia, pururea martiri, sînt şi el alegători şi au dreptul, prin urmare, să-şl spue părerea asupra nedestoinicilor cari ne guvernează. Oamenii aceştia trebuie să sîngereze la ideia că după şeapte ani de opoziţie în contra guvernului, sunt mai rău azi de cum erau la 1894. Atunci, toţi cei cari, într’un fel s’au într’altul, lucraseră pentru d. Sturdza, nădăjduiau să vie la putere; pe cînd acum, singura perspectivă ce li se oferă e să ră-mînă în opoziţie! Chiar agenţii electcrali — profesioniştii — trebue să fie revoltaţi de incapacitatea guvernului. Pe cînd era'i în opoziţie, nenorociţii aceştia tot primiau din cînd în cînd cîte cinci lei ca să facă pe cetăţeanul la întrunirile partidului—pe cînd acum, şi acest modest mijloc de existenţă a dispărut, de cîud colectivitatea, înfiptă cu nasul în propriile el murdării, fuge cu groază de întrunirile publice. Cînd s’ar face într’o zi socoteala de toţi ciţi urăsc colectivitatea, am rămîne înmărmuriţi de uimire faţă cu numărul infim al celor cari o compun — şi încă din aceştia numai unii îndrăsnesc să-şi mărturisească turpitudinea. SĂ-1 FELICITĂM ~E pentru noi g - excepţională mulţii-, mire să putem felicita pe guvernul liberal. Acest guvern s’a hotârit să aplice făţiş legea minelor — ştiţi, legea aeeea neconstituţiouală, nepatrioticâ, făcută de infamii conservatori şi pe care partidul liberal a criticat’o cu atîta înverşunare legîndu-se s’o abroge. Adevărat este că le-a trebuit prea multă vreme liberalilor pînă să-şl vie în fire şi să înţeleagă că legea minelor nu e nici neconstituţională, nici nenaţională, ci e lege foarte folositoare ţării. Adevărat este că de la oamenii cari deţin guvernul unei ţări se cere mal multă agerime de minte. De cit, verba Franţuzului: La plus belle fille du monde ne peut donner que ce qu’elle-a. Să trecem dar peste aceste conside-raţiunl supărătoare şi să ne bucurăm că măcar după doul ani de şcoală guvernamentală au ajuns şi liberalii să înveţe puţină carte. Şi fiind că se intimplă să fim în preajma anului nou, să urăm liberalilor să se lepede în cursul acestui an de toată racila ce le-a rămas din zmintita 0-poziţiune pe care aii făcut-o guvernului conservator. Fie ca partidul liberal să-şl recunoaăcă cinstit greşalele şi păcatele, şi să şi-le ispăşească. Ţara ar cîştiga ceva, ast-fel. Partidul liberal ar cîştiga enorm. DIN STPrr TAIE lf oeputul anului 1898 AnuTc« Inc % pare menit să vadă rezol-vîndu-se -îs '-i probleme. Chestiunea cara predomina întreaga situa-ţitrae in'ermiiorulă— chestiunea Chinei—abia începută către sfirşitul anului 1897, se va desfăşura mal departe. După credinţa generală, acţiunea începută prin bună înţelegere între principalele puteri europene nu are de obiectiv apropiat împărţirea Chinei ; scopul acestei acţiuni e să deschidă larg porţile Chinei pentru cultura europeană. China stă imobilizată de mii de ani; civilizaţiunea el, odată foarte înaită, e astăzi o adevărată piedică pentru mersul lumii şi trebuie înlăturată. Se va deschide astfel un imens cîmp de activitate pentru ţările europene, atît de mare, în cît multă vreme nu va fi cu putinţă un conflict între ele. Din partea el, China pare dispusă, cel puţin pină acum, a primi cu plăcere acţiunea puterilor. Germanii, abia aşezaţi In Kiao-Ciau, se şi pregătesc să înceapă’ mari lucrări cari vor înlesni dezvoltarea comerciulul; din partea lor, Ruşii lucrează cu activitate la terminarea marel căi ferate aziatiee care se va termina la Port-Âr-thur; Francezii şi Euglezii vor urma neapărat acest exemplu. ÂriUl 98 începe cu bine pentru Spania, care e pe cale să scape de ruinătoarea şi primejdioasa chestiune a Cubei. Guvernul spaniol a acordat acestei colonii autonomia şi primul minister euban a depus jurămîntut in ziua anului nofl gregorian. Sa poate zice că şi pentru Cuba şi pentru Spania începe o adevărată eră nouă Pentru cîte-va din guvernele marilor State europene situaţiunea e destul de critică la în-cepu,lul anului noO. In Austria, nevoile monarcbiel cer imperios ca conflictul slavo-german să se rezolve în a-.;6st an, sub pedeapsă de a vedea ast-fel pe Ungaria declarindu-se independentă. In Germania, guvernul are de înfruntat o mare furtună parlamentară cu proiectele sale pentru mărirea flotei şi reforma codului militar. In Franţa, alegerile’ generale parlamentare, cari se vor face la sfirşitul lui Martie ori începutul lui Aprilie, formează problema cea mare. Republicanii se tem de un triumf al monarhiş-tilor, clericalilor şi Socialiştilor. In Anglia, în sfirşit, e probabil că va veni la ordinea zilei marea chestiune a reorganizării armatei. €hestinnea Orientala Aparenţele împing la concluziunea că lucrurile sunt întocmite pe pace în sud-estul Europei. înţelegerea austro-rusă e o chezăşie că chestiunea Cretei va fi rezolvită fără noul zdruncinări. Statele balcanice, pe de aliă parte, au fost avertizate de către cele două mari Puteri orientale să stea liniştite. Totuşi nu lipsesc cauze de nelinişte. Iu Macedonia, lupta e la cuţite intre Sb-bl şi Bulgari: ambele părţi ameninţă cu revoluţiu-nea. In Serbia şi în Bulgaria se iaă diferite măsuri cari seamănă a pregătiri pentru o apropiată acţiune. In sfirşit, în multe cercuri din ţările balcanice domneşte credinţa că, dacă în restul Europei va ti linişte anul acesta, pavea în Balcani va fi turburată. Forelgu. TRIBUNA LITERARA....................... Spre anul nou Se înmormîntează o dată cu ziua de azt şi anul o mie opt sute nouă zeci şi şapte al erei creştine. Un scurt interval de tini)) şi omenirea adaugă un cerc mal mult la trunchiul existenţei sale. O mie opt sute nouă zeci şi şapte de ani, un timp colosal de mare şi nemărginit de mic tot deodată; colos pentru mica fiinţă omenească, nimic pentru incomensurabila nemărginire a eter-nităţel. Cîte visuri şi cîte speranţe nu şi-a făcut sărmana omenire In aceşti o mie opt sute nouă zeci şi şapte de ani! Ce goană însc-toşată de fericire ! Ce alergare după veci-niea şi desăvîrşita mulţumire ! Vreme de atîta negură de au!, sărmana umanitate s’a sbuciumat In chinul dorului de viaţă fericită ; războiie şi jefuiri, pustiire şi măcel, de o parte; reverii sublime, iluzii divine, de altă parte, aă hrănit viaţa milioanelor de fiinţe cari s’aă născut ca nostalgia fa-ricirel încolţită în adlneul iuimeT. De cînd li s’a închegat o existenţă făpturilor acestora, le-a fost închegată numai în vederea scopului celui mal din urmă: fericirea desăvîrşită. Căci de ce s’ar mal fi născut fiinţa omenească dacă rostul existenţei sale n’avea să fie fericirea ? Si cu toate acestea, dacă ne aruncăm o* chil în frămîntatul vălmăşag al treeuUiluî omenesc, şi studiem evoluţia acestei uriaşe şi infime, tot deodată, făpturi cari sa eh iarnă «om», se pare că tocmai din potrivă viaţa sa a fost predestiuală nefericirii, că predestinarea lui a fost să fie în cele din urmă desăvîrşit rob al durerii şi al agoniei. Născut plcplnd în mijlocul unei naturi puternice şi haine, înzestrat cu o voinţă, cu o inteligentă şi mal presus de toate cu o inimă înfierbîntatâ, s'a luptat, a biruit şi a fost biruit—nici odată zdrobit ; a ris şi a plîns, pe un pâmînt nesimţitor ; şi pentru existenţa sa a înălţat imnuri de mulţumire ori blesteme de durere călre cerurile mute şi misterioase. Cu porniri animale, Ingus'e, la început, cu creerul întunecat dar cu inima largă, s’a simţit mal fericit înţeleglndu-şl rostul săfi de rob etern al unei divinităţi blîude sau cumplite, văzînd în sine centrul şi scopul universului nemărginit. Şi a piîns fobia dar şi a cîntat tot de o dată menirea sa de rob— stăpîn pe lume, de fiinţă favorită a prea puternicului zămislitor a toate : Ignorarea stărel sale adevărate, priceperea iluzorie a existenţei sale, eovîrşeaii micile nemulţumiri ale trecătoarei sale vieţi. Aă trecut însă vremi peste vremi, şi robul de odinioară a căutat să se elibereze de sub jugul A-Tot-Puternicel Fiinţe nevăzute. însetat de libertate, a căutat să se bucure de roadele el ueştiind că dulceaţa-I aparentă ascundea Iu adine cea mal cumplită amărăciune. Libertatea uu-I făcută pentru om ; realizarea el este pasul cel din urmă către distrugerea finală. Omul îDSă n’a vrut să ştie de aceasta: libertatea era euvîntul magic prin care credea el că va ajunge la fericire. A mers înainte, arzînd ce a adorat, batjocorind ceea ce sărutase, svîrlind îu uoroiă cele la cari cu smerenie se îuchiuase odinioară. Iar cîud această operă de distrugere a fost împlinită, cînd s’a văzut singur şi nemernic pe o lume uriaşă în puterea ei, cînd a înţeles nou-sensul existenţei salo, eu lacrimi do slnge şi-a blestemat pornirea nechibzuită, a înţeles că distrugerea idolilor a fost chiar distrugerea sufletului său. Lipsit de sprijinul trebuincios, s’a văzut stingher, ginditor îutr’un haos de durere şi de întunecime, pribegind fără ţintă, fără sprijiu, fără mîngfiere. Drumul pe care’l făcuse Insă era predestinat să’l facă. Omul purta îu sine germenul prefectibilităţeî: era fatal să i se ascută inteligenţa, să i se rafineze sensibilitatea, voinţa să i se fortifice. Ageriudu-i se însă inteligenţa, a trebuit să ştie mal mult de cît era condiţia feriei-rel sale ; simţirea devenind mal complexă şi mal subtili, cauzele de durere se iunml-ţeaQ şi de unde însetatul se aştepta să întlluească răcoritoare» tlntîuâ a fcricirct, se văzu dogorit de flăcările mistuitoare ale durerii. La spatele săfl era mina nevăzută care ’l-a împins—înainte, inercă înainte. Şi, îu faţa lui, departe, diu zarea vagă l-ademenea mirajul fermecat al fericirilor eterne. . Iar cînd s’a trezit diu visul său luminos, cînd a văzut realitatea în toată goliciunea el înfiorătoare, s’a ttngînt şi a gemut—dar era prea tirzifl. Prea înaintase mult pe calea durerii spre a se mal putea întoarce îndărăt. Atunci, o parte dintr’luşil au căutat să revie la starea cea dîntîl a vieţii omeueşif, şi-aîi avîrlit departe blestemata aparenţă a libertăţei şi cu umilire aft căutat să se închine iarăşi idolului sfârîmat dc odinioară. Fie-care an le aducea o nouă lovitură, fie-care clipă uu pas spre insondabilul abis al agoniei din mmă. Vroise oinul să fie liber ca fiarele pusliu- www.dacoromanica.ro EPOCA lui şi ajunsese ca ele de răb, ca ele de crunt şi ea ele primejduite. . încercarea de a se întoarce la vechiul jug, care-1 răpea libertatea dar care 11 dădea în schimb siguranţa sufletească, încercarea aceasta era pentru mulţi prea tîrzie. Hăul intrase prea adine In firea lor spre a-1 mal putea înlătura ; trebuia să lj se prefacă întreaga fire, trebuiafi să fie din noii făcuţi spre a mal putea fi iar copil, iar sincerii adoratori al iluziilor. _ Aceştia sunt copiii perduţl al omenire!, sunt nenorociţi de o soartă tatală, căreia zadarnic ar ii căutat să i se Împotrivească. Pentru aceştia anul uob nu e de cit perspectiva unei uoul agonii, prelungirea unei dureri fatal căzută pe capul lor. Ceea cc însă nu se putea face pentru individ, sc poate face pentru generaţia care vine. . ... In ţările apusului reacţia a început deja de mult; la noi pînă acum zorile acestei vremi sunt presimţite numai. Avlnd prea puţine suflete de elită, consecvenţele «emancipării intelectuale» aft fost pentru ţara noastră de un ordin mult mai inferior. Lipsiţi de o clrmă morală, semenii din generaţia noastră s’ab_ cufundat In mocirla poruilor josnice. în egoismul cel mal dezgustător, in cea mal degradatdre animalitate. Anul o mie opt sute nouă zeci şi şeapte a luminat una din scenele cele mal triste ale vieţel sufleteşti a ţărel noastre. Spre viitorul an trebuie să se întoarcă ochii nădăjduitorl al tuturor cîţl simt greul zdrobitoarei poveri a lipsei de ideal, r ie ca anul o mie opt sute nouă-zecl şi opt sa lie solul unei veşti mal bune ; fie el premergătorul epocii de regenerare şi de încălţare sufletească pe care o aşteptăm cu atîta nerăbdare arzătoare. Al. Antcmlreanu. ■ ■ ■ ■ ■ • Litere, Artă, Ştiinţă S’a pus sub tipar şi e aproape să iasă un volum de Ana dote Afumate, al d-lul Th. D. Speranţă. Volumul cuprinde, pe lingă ultimele pro-ilucţiunl ale distinsului scriitor, şi o bună seamă de bucăţi înnedite. * # # # Traducerea celebrei opere a Iul Fridjof Nan-sen, Spre Pol, a apărut şi în traducere romi-nească. Sperăm că în curind vom face o mică dare de saamă asupra acestei lucrări. *** In editura librăriei Sooec a apărut volumul al II-a din Discursurile Parlamentare al d-lul ’fitu Maiorescu. * * * Toţ în editura Socec a apărut şi un drăgălaşi volum de Versuri pentru copiii noştri de ion I. Onu. Asupra acestei publicaţii vom reveni în curind cu o recensie. * * * Faimoasa cîutăreaţă Dârelee este aşteptată cu o adevărată sete de publicul bucureşlean. Se spune că biletele pentru reprezentaţiile sale sunt pe sfîrşile. „EPOCA” IN PROVINCIE VRAM» VA Asupra afacerel dijmuitului din comuna Gîngiova, Dolj, vă pot comunica de aci uri mâtoarele amănunte, ca complectare a informaţiilor date de Eprca. Sub-prefectul Ion N. Popescu, ocolind ca lea violentă şi anarchistă, pe care i-o recomandase prefectul Iulian C. Vrăbiescu, asupra dijmuitului, cu mijloace bllnde şi omeneşti reuşise a determina la Împăcare pe ambele părţi. Ca consecinţă, arendaşul moşiei GlDgiova, d. Saehe Tânăsescu, fixase pentru dijmuirc, ziua de 14 Decembrie Comnnlcare Prefecturii D. Ion N. Popescu, sub-prefectul plâşel, comunică telegralis prefecturel acest re /uitat, prin următorul raport telegrafic No. 6177 din 13 D-brie c., pe care-1 dăm aici : «Cosecvent ordinul dv. telegrafic 13443 am mers din nod Gîngiova şi constatat, că din 80 locuitori MâceşenI sunt numai 7 nedijmuiţi din cauza neîndeplinireî angajamentului verbal. Acei 7 muncitori nici declaraţie că vor munci anul viitor şi n’aii voit a da; cu toate astea d. arendaş a dat ordin a se dijmui 14 curent, după insis tenja noastră. Sosirea Prefectului Domnul Prefect Iulian C. Vrăbiescu, nemulţumit de felul cum procedase d. Ion N, NUVELĂ UN BAL MASCAT i Un zgomot infernal domneşte iu sală. E zgomotul tinereţel sburdalniee care îşi stoarce seva vieţel in orgiile petrecerilor de noapte. E zgomotul nebunilor cari uită un moment traiul real al vieţel şi se amestecă in acest local de deluş, unde femeia se vinde, unde tîrgul se face în faţa halbelor de bere sab al sticlelor cu vin falşiticat. E în sfirşit la bal mascat. La bal mascat, tirgul de carne, tîrgul de femei. Nebuni, beţi de viu, de rom şi de bere, ameţiţi de vorbele obscene, iDtărltaţl de contactul cărnel femeilor, toţi sar, se invîr-lese, ţipă şi urlă, ca fiarele sălbatice In sabatul lor, ca fiarele în luptele lor pentru împreunare. Rochi pestriţe, halaturl murdare, zdrenţuite şi de toate culorile, puse pe corpurile aproape goale ale femeilor, aleargă în toate părţile, se amestecă, se luvîrtese, se unesc şi se desfac, formtud fel de fel de combinaţi! ciudate de culori. Formele femeilor se desinează perfect sub aceste clrpe şi aprind imaginaţiile deja Înflăcărate de băutură ale istoviţilor cari vin a«j să caute mulţumirea. Şi mulţi găsesc această murdară şi uşoară mulţumire. Chipuri palide de isterici, de nevropoţl se încrucişează cu mutre roşii, aprinse ale beţivilor idioţi, toţi cuprinşi de aernl de senzualitate care domneşte In această sală. opescu, vine în ziua dijmuitului în comuna Măceşul de sus, plasa Balta, dlnd în acelaş timp ordin telegrafic sus numitului sub-prefect a se prezintă de nrgonţă la irimăria acelei comune. Primul scandal D. Ion N. Popescu, conformlnduse sus numitului ordin, a plecat imediat In sus zisa comună, ajunglnd aci la orele 10 a. m. La orele 11 a. m. 14 Decembrie soseşte s, d. Iulian C. Vrăbiescu, prefectul, însoţit de (i. Tănăsescu, subprefectul plâşil Balta, ?1 Iniecbat1^^e*prefectul este zărit, d. subprefect Ion N. Popescu ’I iese Înainte In fruntea autorităţii comunale şi a Întregiri obşte a comunei Măceşul de sus, peste 80 locuitori, spre a’I ura bună venire. La această politeţă şi respect din partea inferiorului către superior, d. Iulian C. Vrăbiescu începe a batjocori In faţa lumii pe sus numitul sub prefect, dlnd naştere scandalului, pomenit In «Epoca» din 30 Dec. c. Ce noimă aveaii aceste batjocore, clnd sus numitul sub-prefect reuşise pe calea singură posibilă tn asemenea împrejurare, ca să se facă dijmuitul, ceea ce d. Iulian C. Vrăbiescu cunoştea In urma raportului telegrafic sus amintit ? E evident, că asemenea -batjocore pro-veniab din faptul că sus numitul sub prefect nu nrmase ad litteram ordinul prefec-torial, adică de a face din oficiu dijmui-rea şi de a trimite cu forţa la Craiova pe d-l arendaş Sache Tănăsescu. E evident dar, că acest scandal a fost conceput încă din Craiova. Al douilea scandal. Că prefectul, d. Iulian C. Vrăbiescu, a venit în comuna Măceşul de sus cu intenţie premeditată de a aduce la împlinirea ceea ce ordonase sub-prefectulul reise şi din faptul săvîrşireî unul al douilea scandal în primăria comunei Gangiova. In adevăr d. prefect Iulian C. Vrăbiescu. după ce insultă şi dă afară din primărie în faţa obştel locuitorilor comunei Măceşul de sus, pe d. sub prefect Ion N. Popescu, pleacă imediat îu comuna Găngiova, plasa Jiul de jos. _ Aci In primăria comunei prezentlndu-i-se d. arendaşi Sache Tănăsescu, spre a’I comunica, că cu toată paguba ce a suferit din neţinerea şi nelndeplinirea angajamentelor din partea celor 7 muncitori, totuşi a dispus în urma insistenţei sub-prefectulul ca dişmuirea să se facă imediat. D. prefect Iubii C. Vrăbiescu, văztnd că toate coneepţiunile sale din Craiova rămln fără rezultatul, pe care ’l dorea d-sa, ordonă numai de cît jandarmilor, să dea afară din primărie pe sus numitul arendaş, ceea ce se şi execută numai de cit In faţa între-gel asistenţe, care a rămas înmărmurită de aceste procedeurl prefectoriale. In urma acestora, se zice, că şi d. arendaş a inmînat o plingere d lui ministru de interne, cerînd satisfacţie legală contra i* lustrului prefect d. Iulian C. Vrăbiescu, culpabil de acte ilegale şi abuz de putere. Vom reveni. INFORMAŢII Noul ministru de Justiţie Ieri după amiazi s’au prezintă! la d. Dim. Sturdza mai mulţi deputaţi fi senatori in cap cu d. Nae Dimancea. Toţi aii rugat pe primul ministru să sacrifice pe d. Al. Djuvara, căci in toate ocaziile i-a luat numai in zeflemea. D. Dimancea a spus că alegerile comunale din Piteşti le-a pierdut din pricina d-lui Al. Dejuca» a, care n’a vroit să inlocuieasaă pe un judecător prin fiul unul alegător influent din localitate. Deputaţii şi senatorii din Focşani au trimis o adresă telegrafică d-lui Dim. Sturdza rugtndu-’l să primească demi-siunea d-lut Djuvara. * * * In urma acestora, d. Dim. Sturdza a convocat consiliul de miniştri pe erl după amiazi la orele 3 şi jumătate. D. Al. Djuvara n'a participat la acest consiliu. Se vorbeşte că demisiunea d-lut Dju vara va fi acceptată şi noul ministru Unii, cu ochii pe jumătate închişi, abia se tîrăsc după clte vr’o mască, atraşi de formele grase, mişcătoare ce se văd tre-murind în mers sub fusta subţire. Alţii cu ochii arzînd de patima lnbricităţel, aleargă iute, prind o femee In braţe, o strîng convulsiv, tremură lingă ea şi o acoperă cu sărutări pe gît, pe piept sah pe braţele-I goale. Toţi ţipă, toţi strigă, toţi urlă, astu-pînd cu răcnetele lor. sunetul muzicel care ciută un vals. . E balul mascat... E orgia care abrutizează... E dorinţa posesiuuel femeel, or-care ar fi aceasta, ori cît de slută ar fi ea. E balul mascat !.. de justiţie va fi d. Mişu Sdhina, pe care ’a recomandat d. Eugen Stătescă. A Împăcarea cu aurelianiştil tste cu de-săvtrşire compromisă. E probabil că d. Al. Djuvara va trece in gruparea aurelianistă. Regina Victoria a Angliei va sosi la 'lisa, în ziua de 8 Martie stil nob. M. Sa va descinde la vila Cimiez, si-uată pe malul mărel Mediterane. Cu această ocazie, o întrevedere va avea loc între Regina Victoria şi AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria. Aflăm că d. Ferechide a făgăduit d-lul deputat Kiriţopol că imediat după vacanţe va dizolva consiliul comunal din Turnu-Măgurele. Citim In Constituţionalul: La 1877, guvernul liberal a impus funcţionarilor publici şi particulari un impozit de 5 la sută pe lună asupra retribuţiunei lor, spre a surveni la chel-tuelele rezbelului. Acel impozit era la început hoiărît a fi perceput numai ctt timp va dura rezbelul. Am văzut însă’cum guvernele liberale ’l-aă menţinut 12 ani, pentru că era o bună resursă budgetară. Spre a se pune capăt acestei stări anormale şi nelegale şi a se degrava clasa funcţionarilor de birul ce plăteai*, şi care comparativ cu cel ce dădeau cei mai mari bancheri din ţară era cel mal ridicat, guvernul conservator ’l-a desfiinţat, în al douilea an de la venirea lui la putere. Regimul actual are intenţiunea de a reînfiinţa acel impozit, spre a avea o nouă resursă ca să echilibreze budgetul pe anul viilor, ameninţat nu mare deficit. , , Primul ministru a comunicai deja colegilor săi intenţiunea sa în această privinţă, şi se vorbeşte de presentarea unui proiect de lege îndată după reluarea lucrărilor parlamentului. Aceasta ce chiamă grijă părintească pentru clasa funcţionarilor. D. Ferechide a dat o circulară prefecţilor invitîndu-I ca să nu-I mal recomande spre numire in posturile administrative, de cît numai oameni titraţi, conform legel pentru organizarea administraţiei. Iată datele clnd vor avea loc alegerile suplimentare pentru Cameră şi Senat: Jad. Putna col III Cameră 10 Ianuarie > » I Senat 12 > » Teleor. » I Cameră 16 » > Neamţn » I Cameră 16 > > Gorj » II Cameră 16 * > BacăU > III Cameră 16 » » Prahova » I Cameră 17 » Voluntarii bacalaureaţi D. general Berendei, ministru de război, a întocmit un nou regulament privitor la instrucţiunea ce trebue să se dea tinerilor voluntari bacalaureaţi. Prin acest regulament, instrucţiunea mi litară pe care tinerii bacalaureaţi o fac la front, se face in mod uniform, şi se amănunţeşte serviciul pe care ei trebue să-l facă, dindu-se o mai mare desvoltare in strucţiei teoretice şi practice. Acest regulament, limitează numărul voluntarilor bacalaureaţi pe diferite trupe. In regimentul de geniu de unde es sublocotenenţi în rezervă, din şcoala de poduri şi sosele, nu se mai primesc voluntari bacalaureaţi. Acest regulament, numit Regulamentul serviciului şi instrucţiei bacalaureaţilor tn armată, o fost aprobat de M. Sa Reyeile. Pe ziua de miine, 1 Ianuarie 1898, nu se vor face de cît cinci promoţiunl In armată. II Eram la uşă, privind mulţimea, clnd l-am văzut intrlnd. Avea o figură simpatică şi m’a atras iu dată. Mic, nervos, isteric, dispreţuitor, cu lîn-gezeala tn privire, cu aerul stâpîuitor, se ttra a lene printre brnlele cari uriafi. îşi ducea plictiseala Iul în acest locaş unde dacă se căpătă, dacă nu fericirea, cel puţin ameţeala plăcerel tn această nebunie a des-trăbălărel. Tot ce’l înconjura îl desgusta şi cu toate astea venea acolo, tocmai pentru acea destrăbălare, tocmai pentru sclrba pe care o simţea. împinse la o parte o femee mal mult goală, dete peste o pereche de indivizi cari danţab şi trecu înainte fără să se turbure, fără să se uite înapoi. Făcu ocolul sălel, îmbrăţişă o mască, o lăsă şi porni Înainte, ca şi cum ar fi făcut cel mal natural lucru, ca şi cum ar fi dat din calea sa la o parte o piedică care’I oprea drumul. Se pomeni de-odată In faţa unei D. maior E. Sebastian din flotila va fi avunsat locotenent-colonel în aceiaşi armă. Cete-l’alte patru avansări se vor face în cavalerie; doi locotenenţi la gradul de căpitan şi doi sub-locotenenţl la gradul de locotenenţi. Cel cari aii fost asea-ă la reprezentaţia de la teatrul Hugo, aii putut remarca, cu surprindere, în stalul I, un veritabil oltean-zarzavagib, îmbrăcat în hainele sale obicinuite. întrebat, în timpul antractului, de unul din amicii noştri, dacă-I place spectacolul, olteanul plictisit răspunse: —■ Pe]dracu, domnule! Nu Înţeleg nimic, dar n’arn avut In cotro. M’a lntllnit d. comisar pe stradă şi m’a silit să iaâ un bilet şi fiind că i l’am şi plătit, am venit şi eU la teatru. Barim să mă aleg şi *> cu ceva din cel 5 lei, ce am dat. împrejurarea este earactr- istieă. Poliţia regimului este transformată t .l-fel tn agenţie pentru vînzarea de bilete ie teatru. Primirea demisiei d-lul Djuvara In consiliul de miniştri ţinut aseară s’a primit demisia d-lui Al. Djuvara. D. Dim. Sturdza a ~nunicat, că cu toate stări: iţele ise, d Mişu Schina a refuzat s. Urnească portofoliul justif. E vorba ca interi, tct:-.'„ -iei să-l ia d. Dim. Sturdza it 'at după anul nou cind ss va da demisiuneî d-lui Djuvc Se zice că pînă la red ■ Aer ea Camerelor se va face o n C1.a1 tlrziâ^ clnd ordinul Ursulinelor este izgonit, printr o lege speci&bi din Germania, acestea îail cu dînsele pe Smarauda Beldiman. Convertire la catolicism In timpul acesta, ea se converti la catolicism, primind numele de Maria, sub care figurează în procesul de la Iaşi. Această convertire, lesne explicabilă, li-iud dată viaţa ce ducea şi influenţele la cari a fost supusă, excită şi mal mult duşmănia mamei el, contesa Eliza Beldiman, care—de şi nedespărţită de bărbatul săb — îşi luase numele de uaşterc de Balsch, îndată după ce părăsise domiciliul conjugal. Ursulinele se instalaseră în Belgia, iu orăşelul Marche Ies Darnes, şi cum Maria atingea acum vlrsta majoratului, mama el 11 propune să-I redeie libertatea, sub eoudi-ţiunea ca să renunţe la ori-ce legături cu familia tatâluî săiî, mort îu 1873, la Berliu. Maria Beldiman refuză. Atunci mama ei o ia din Belgia şi o instalează în monasti-rea Damelor Mizericordiei din Paris. O nouă viaţă de tortură morală începe, din acest moment, pentru tîuăra fată. In mouasiire Lungul sechestru la care era supusă, nu trecuse iusă neobservat. Clţl-va oameni de inimă interviu şi iu nrma mijlocirel ministrului Rotnîniel la Pa-is şi a parchetului francez Maria Beldiman este eliberată. Ea se reîntoarce uu moment la Marche Ies Daines, iar mal apoi primeşte ospCalitatea unei înalte dame din Colonia, contesa V. Steinlein, ale căreia simpatii Maria le ciştigase iu timpul cît fusese îu monastirea Ursulinelor. Din r omentul însă ce ea părăseşte mori: ştirea Damelor Mizericordiei, mama el — i.-ara pî; ă atunci plătise regulat întreţinerea el—refuză să ’l mal dea vre-un ajutor. Din fericire peutru dînsa, un unehiti at el «fiind despre nenorocirile nepoatei sale, pe care pînă atunci o crezuse moartă — se grăbeşte a-I veni In sprijin. Carmen Sylva La Colonia, tîuăra fată rămase şease ani şi graţie relaţiilor ce ’şl asigurase, ea este prezintată Reginei Elisabeta, în trecere prin oraşul renan. Prinsă de milă pentru nenorocita el stare, Carmen Sylva îl dădu o mică pensiune din caseta el particulară. Duşmănia contesei Balsch o urmărea însă. Denunţată ca fiică nesupusă autoritâţeî părinteşti, Maria Beldimau are multe displa-ceri cu poliţia germană şi e nevoită, in cele din urmă, să părăsească Colonia şi să se reîntoarcă în Belgia. Persecutată ast-fel, ea se refugiază din nod într’o monastire, la Liege de astă dată. După cîte-va luni îusă, Maria se retrage din monastire, pentru a lua un mic apartament în strada Bois l’Eveque. Pînă atunci ea nu intentase îucă proces mamei sale. Starea de mizerie în care se afla o sileşte să facă însă şi pasul acesta şi o acţiune, in recunoaşterea de fiică unică a contesei Balsch, este îndreptată tribunalului de Iaşi. Martorii citaţi In acest moment, Maria Beldiman se află în Liege. Bolnavă şi dezesperată, ea aşteaptă rezultatul procesului intentat. După cum am spus. el sc va Înfăţişa din nofi, la 3 Ianuarie 1898. Contesa Eliza Balsch a citat, ca martori In proces, pe d şoara Eliza Camper, Colonia, Kasinoslrasse 4; d. Al. Chica Bragadiru, ministrn plenipotenţiar în Bulgaria, la Sofia şi pe d-şosra Mere Zelig, superioara institutului Sacre Coeur, Iaşi. Aceasta este, în rezumat, trista epopeic a d-reî Maria Beldiman. Graţie întinsei publicităţi ce i s’a dat in ziarele streine, afacerea este acum una din cauzele celebre judieiarc europene. BOoTTiTi — Simbătă, 3 Ianuarie, societatea pentru lmbrăcarea copiilor săraci, Malbiach Neu-rim, va da un bal deschis In sala Ilugo. O mulţime de petreceri se vor găsi la acest bal. — Agenţia Grauds Magasins du Louvrc din Paris, calea Victoriei 86, a expus în Saloanele sale diferite obiecte peutru Cadouri de anul nob şi cari sunt (le un gust deosebit şi la îudemînă tutulor pungilor. — Publicul este foarte Încurcai clnd vrea măşcl de o statură mică, slăbuţă, îmbrăcată îutr’un costum Închis pînă la gtt. Lucru rar un ast-fel de costum. Micuţa luaiuta Încet, cu sfială şi plină de neîncredere. O urmă puţin, o apucă apoi de mină şi o aşeză pe o canapea lingă el. Ea voi să’şl retragă mîna pe care el o ţinea Încleştată şi zise cu teamă ; — Lasă-mă, d le. — El, stal ce ţi-e frică? De ee al venit dar la bal mascat ? — Vezi că... — Aide nu mal face mofturi; şezi bine lingă mine. Masca se aşeză fricoasă. — Ce dracu al? Ce, te mănînc ? Ţi-e frică ? — Nu, dar... — Bine, bine, aide cu mine să bem ceva, vil? Să mergem... — Unde? — La mine, zise el. Ea se sculă cu spaimă şi voi să fugă. El o apucă de talie. OchiM sclnteiau. — De ce nu vrei ? — Nu «eb uu ştia, am venit de curiozitate... să văd... şi trebue să mă duc a-casfl. — Să via ea la tine, unde stal ? — O Doamne, murmură ea, ce am făcut! Apoi zise tare: Te rog, lasă-mă să mă duc acasă, mi-e frică. Dlnsul rămase înmărmurit In faţa acestor vorbe. Dăduse peste ceva neînţeles şi o forţă să se lămurească. Fata zise: Am fugit de acasă să via să văz ce e un bal mascat, de curiozitate. Acum mi-e frică. El îşi schimLă felul purtărel; o luă cu binişorul, o mtngîie şi încet o scoase din bal. Clnd s’o ducă la o trăsură spre a o trimite acasă, e rugă să-şl scoată masca. www.dacoromanica.ro Stărui aşa de mult, în cit ea se înduplecă, după ce 11 puse să jure că nu va spune la nimeni. Se descoperi...... Era cea mal drăgălaşe fiinţă ce-şl putuse închipui fan-tazia lui de poet. Rămase uimit în ţaţa el, se aplecă, îl sărută mina cu respect şi-l zise : — Să nu mal faci altă dată ast fel de imprudenţe. Toţi cel cari vin aci, In bal, sunt fiinţe degradate; de ce să te amesteci în murdăria lor, de oe să te atingi de aceste femei, noroi al societăţel. Du-te. Să nu mal faci altă dată. Ea, îl privi îuduioşată, cu ochii el mari, limpezi şi frumoşi.* Pe urmă zise: — Dar d-ta ce cauţi aci ? — Oh ! ea sunt alt-ceva, ea sunt destul de decăzut! Lasă-mă pe mine. Şi mal sărută odată mina cuprins de emoţiune. Fata rămase pe loc, îşi fixă pri-virea-I dulce In ochii lui şi-l întrebă: Cum te chiamă ? vreab să-ţî ştia numele. — Nu, nu e nevoe. Mi-e ruşine de mine, de d-ta. E prea murdar acest loc. Nici eb nu te întreb cine eşti, dar te rog un singur lucru : să-ţi mal aduci aminte clte odată de mme.Ţine.ia acest dar spre aducere aminte. El U dete o cruciuliţă de la lauţul ceasului ; apoi adăogă : — E un suvenir de la mama mea. Fata II strlnse mina care tremura, 11 privi lung, îşi plecă capul pe pieptul lui şi pe obrajii el picară două lacrimi din ochii lui. Şi cum o ţinea ast-fel, el puse o sărutare pe fruntea el. — Eşti frumoasă şi nevinovată; fugi acum, zise el. O împinse încet din colţul Întunecat unde lnsu-şî o duse la o trăsură. Ea plecă tremurlnd. . De atunci ’l am văzut merea rătăcind prin bal, mal trist şi mal abătut. Se isprăvise balurile, trecuse vara şi venise iar carnavalul. ’L-am văzut iar la bal, unde mă duceam să omor cîte-va ceasuri. Chipul lui era veştejit, ochii stinşi, corpul lueovoiaţ... Carnavalul era diu noa pe sfirşit. Măş-cile urlab, dânţuiaa cu furie, parc’ar fi voit să facă provizie de destrăbălarea balului plnă la anul viitor. . In mijlocul zgomotului se produse o mişcare, lumea se grămădea să iasă afară. Totuşi vorbeaâ că pe afară, pe trotuar, o tinără fată îşi trăsese uu glonţ de revolver în inimă şi rămăsese moartă pe loc. Toţi <> văzură; era moartă, dar de o frumuseţe rară. Cînd medicul ii desfăcu rochea, găsi atir-nată la gîtul moartei o cruciuliţă de aur. Era aceea pe care dlusul I o dăduse. Şi tocmai lu acea noapte sc împlinise uu an'de clnd ea fusese la bal. După cercetările făcute se află că era " fată din o familie distinsă şi că se aiurise pentru că iubia pe un necunoscut, pe care ’l căutase şi pe care uu putuse să ’l afle. Desnădăjduită de a atinge fericirea visată, pusese capăt suferinţei, sdrobiudu-şl inima care iubise. A. t/* Dr. ROMALLO S’a reîntors în Capitala 977 Strada Plata-Amzei, 3To 5» Dr. ROTII ]\o. 3 Calea ltahovel J%To. ltngă Biserica d-na Bălaţa orele de consultaţie 4-6 d. a. EPOCA / Cu ocazia anului noii 1898. urăm lu toţi amicii şi cunoscuţii noştri, sincere felicitări, dorindu-le: sănătate, prosperitate şi mulţi ani. Dumitru şi Sophia M. Bragadiru. ACHITAREA LUI ESTERHAZY (Serviciul „Agenţiei Homine“) Zlna a doua — să aleagă uu tonic pentru stnge şi nerv), incitant vital, aşa de căutat în epoca noas-trii de slăbiciune nervoasă. Uu bun sfat în această privinţă : nu consultaţi o publicitate adesea iuşelătoare: adresaţi-vă la oa meul competenţi. In momentul de faţă corpul medical acordă favorurile sale, mult disputate, vinului şi elixirului Bravais, singurele cari constitue reconstituante în adevăr complecte şi eficace. ŞTIRI MĂRUNTE Sub titlul «O ciudată exactitudine», ziarul belgian L’Inddpendance Belge ce ue-a sosit cri, scrie următoarele: ■Jurnalele romîneştî anunţă că la Senat, în z'ua acbitărel chenzinei pentru vacanţă, erafl prezenţi 114- senatori, din 116. Cel doul absenţi eraQ: Sturdza, cară se găsea iutr’o casă de sănătate diu Viena şi d. Alexandru Filipescu, care plecase la Paris. * Suntem informaţi că cu toate că d. ministru de finanţe a ordonat înlocuirea perceptorului circumscripţiei Ciolăneştl, judeţul Teleormau, un anume Radu Popescu, pentru mal multe serii de abusurl şi neregular ităţt grave constatate în serviciul săi), casierul general de Teleorman continuă a menţine în funcţiune pe perceptorul abuziv n - ——" DIVERSE DIN CAPITALA Chel' de «ărlmtorî.— De cînd guvernul e in doliu, poliţia Capitalei, ca să uite jalea, o dure într’o... indignare. In zilele de sărbători se adunaseră, la berăria din calea Moşilor, comisarii: VirgiliU Ili-escu, de la secţia 19; Petrescu, de la 4-6 ; Me-lidoneanu, de la 50, şi alţi cîţl-va reprezentanţi de al d-lul I.ecea Caton. Toţi aceşti inta-resanţl stîlpl al guvernului se îmbătaseră aşa fel, în compania unor măcelarl.în cit ajunseseră pe la o vreme să-şi spue gentileţe cari ar fi făcut gelos pe un staroste de birjari. Strivit tutre vagoane.—Un accident nenorocit s’a intîmplat azi dimineaţă la orele 8 în gara de Nord. Un impiegat al căilor ferate, G. Prejbeanu, voind să treacă printre două vagoane aşezate pe linia din faţa magazinului de Mare Viteză, tocmai în momentul cînd se făcea manevră pe linie, a fost prins de vagoane, tamponat şi ucis pe loc. Moartea a fost constatată de dr. Maior Con-stantinescu. care din întîmplare trecea pe acolo. Din ordinul parchetului, cadavrul impiegatului a fost transportat la Morgă. Accident nenorocit. — Azi dimineaţă la orele 4, d Matache Teodorescu, cunoscutul fran-zelar, din calea Dorobanţilor 27, care acum cite-va zile, pe cînd voia să traverseze calea Victoriei, în faţa Episcopiei, a fost călcat de trăsura de piaţă cu No. 39, condusă de birjarul Lefter Stoiau Toboltoc, a încetat din viaţă la domiciliul săO. unde a fost adus de la spitalul Colţea. IMn dramele geloziei.—Un scandal e-uorm, cu ţipate şi focuri de revolver, s’a iu-timptat erl seară in casele cu No. 111 din calea Victoriei. Gbiţă Iliescu, bucătar la d. Ştefan Bellu, domiciliat în acea easă, într’un moment de gelozie nebună, a tras un foc de revolver asupra amantei sale, Frosa Andreescu, servitoare la d. dr. RadovicI, care ocupă un apartament în parterul aceleiaşi clădiri. Glontele revolverului a lovit pe nenorocita femee în umărul drept, râmîntnd în rana destul de gravă. In culmea furiei şi inspăunîntat pe de altă parte văzînd pe amanta sa scăldată in sînge, amorosul bucătar întoarce arma asupră-şl, trage trei focuri... dar, de sigur din cauza emoţiunel, nici nu s’a atins. La auzul detunăturilor, cel-l’alţl servitori din easă aleargă la locul dramei, şi, îngroziţi de spectacolul ce se desfăşură înaintea ochilor, anunţă pe stăpînl. D. doctor RadovicI pansează pe rănită şi apoi o expediază la spital pentru a i se extrage glontele. Ghiţă Iliescu, dat pe mîna poliţiei, a fost condus la arestul secţiunel respective, unde s’aii început cercetările. Asupra eroului acestei drame, s’a găsit suma de 387 lei, care, după dedaraţiunea lui, este economia ce a putut realiza din leafa sa de bucătar in timp de 10 ani, de cînd este in serviciul d-luî St. Bellu. Interogat asupra motivelor cari l’att împins la săvirşirea acestei drame, Ghiţă Iliescu a răspuns că gelozia este singurul motiv al scanda lulul. Bucătarul mărturiseşte că ti’ăieşte de mal mult timp în eoncubinagiu cu femeia Frosa Andreescu şi că are 2 copil cu dînsa. De cît-va timp, spuue el, a observat o oare-care răceală tn amanta sa şi acest lucru la adus la desperare şi într’un moment de furie, a voit să ră-puie pe infidelă. Pe de altă parte, amorosul d. Ghiţă bucătaru, e.om însurat şi are alţi doul copil legitimi, şi din cauza relaţiunilor sale cu Frosa Andreescu, femeia Iul legitimă a cătat în mal multe rîndurl sâ’şl pună capăt zilelor. Ghiţă Ionescu a fost înaintat prefeeturel poliţie), unde cercetările continuă. DIN STREINATATE Uneltirile in Italia. — O statistică interesantă s’a publicat zilele trecute la Roma: Statistica duelurilor cari aii avut loc în întreagă Italia, în cursul anului 1897. Sunt în total 920 de întllniri pe teren. Numai un singur combatant a murit pe teren; alţi 6 atl sucombat in urma rănilor primite şi 96 aii fost grav răniţi. Din 103 dueluri urmate de rănire, 13 aO avut loc între militari şi civili, iar 75 intre civili. In marea majoritate a cazurilor, ofensaţii an fost răniţi. Fecunditate extraordinară. — Profesorul Weinhold semnalează într'un ziar de antropologie, un caz unic de fecunditate. Profesorul a făcut, la Meran, cunoştinţa unul castelan, care i-a dovedit că tatăl săO, baronul Bernard de Paravicini, a avut un copil la o vîrstă de peste o sută de ani. Baronul fusese căsătorit de patru ori. La virsta de 80 de ani, el s’a însurat pentru a patra oară cu d-ra Mariamie von Zinenberg, care n’avea de cit 18 ani şi cu care a făcut 7 copil. Cel din urmă a fost născut după moartea tatălui săS, încetat din viaţă la virsta de 104 ani. La epoca decesului, fiica sa cea mal mare, născută mo prima căsătorie avea 80 de ani- Paris, 30 Decembrie.—Consiliul de război») a ridicat şedinţa la amiazl şi a reluat-o la 2 ore, tot în secret. Se asigură că colonelul Piccjuart a fost confruntat cu generalul Gonze. Pia/uart ar fi făcut destăinuiri senzaţionale şi de o gravitate excepţională. Nu mal rămîne de ascultat da cît doul martori. Se asigură de asemenea confruntarea co-lonelilor Picquart şi Henry, în privinţa exa-minărel unor dosare la ministerul de rezbel. [n urma demersurilor făcute de preşedintele asociaţiunel ziariştilor judiciari, o sală s’a pus la dispoziţia lor in otelul consiliului de războit). Totuşi nimic n’a ajuns la urechile lor. Ascultarea martorilor s’a terminat la 5 ore. După un rechizitorii) scurt al comisaru- lui guvernului şi apărarea avocatului Te-zenas, consiliul de războiţi a achitat pe maiorul Esterhazy. Achitare» Paris, 30 Decembrie.—Preşedintele a pus consiliului ccstiunea următoare: Este maiorul Esterhazy culpabil că a practicat maşinaţiuni saiX a întreţinut înţelegeri cu vr’o putere străină sau cu agenţii săi, pentru a-i angaja să comită ostilităţi sau să întreprinză vr’un război in camera Frandei, sau pentru a le procura mijloace jentru aceasta ? Consiliul, In unanimitate, a declarat asu pra acestei cestiunl: Nu, Esterhazy nu este culpabil. In momentul cînd maiorul Esterhazy a eşit, o grupă i-a făcut ovaţiunl. Parlamentul francez Paris, 30 Decembrie. — Camera deputaţilor. Sesiunea s’a deschis în mijlocul u-nel linişte mari. Deputaţii sunt numeroşi. D. Boisset, decan de vtrslă, pronunţă alocuţiunea obişnuită. D. Brisson este reales preşedinte cu 283 voturi din 342 votanţi. Toţi vice preşedinţii şi secretarii sunt realeşl. Senat. După o alocuţiune a d-lul \ allon, decan de vîrstă, adunarea se amînă pe Joi pentru alegerea biroului săi). D. Scheurer-Kestuer rămîue candidat la fotoliul de vice-preşedinte. o convocare a membrilor clubului, în adunare generală, pentru primele zile din Ianuarie. Depeşile de azT Serviciul Agenţiei Romîne» Berlin, 30 Decembrie.—Dieta s’a deschis printr’un discurs al Tronului, auunţîiid un excedent considerabil de venituri pentru anul financiar curent şi stabilirea controlu lui legal al bugetului. . Discursul anunţă încă depunerea şi altor proiecte de legi, printre care acela privitor la sporirea fondului de colonizare a regenţei Possen şi a provinciei Prusiei occidentale. . ... Praga, 30 Decembrie.— Dieta. Deputatul Wolff întreabă pe guvernator daci este gata să sfătuiască guvernul să amîne îndată dieta şi să o convoace din noO într’un oraş germau al Boemiel. El motivează interpelarea sa pe faptul că deputaţii germani sunt jigniţi de populaţia din Praga. Viitoarea şedinţă se va ţine Joul. Paris, 30 Decemcbrie. — D-na Jouffroy d’Abbans şi amantul ei aii fost arestaţi pentru teniativă de şantagiu, după plin-gerea căpitanului Wolner din Marsilia. Copenhaga, 30 Decembrie.— Folketnig. Ministrul afacerilor străine declară că Da-nemarka a ordonat miniştrilor săi în străinătate să ceară Suveranilor pe lîugă caii sunt acreditaţi, dacă n’ar fi cu putinţă să se garanteze neutralitatea Danemarcei, dar pînâ acum sunt puţine probabilităţi pentru un răspuns afirmativ. Roma, 30 Decembrie.—După Italie, consiliul de miniştri ar fi decis să trimeată în China o corabie de resbel. ULTIME INFORMAIIUNI Agravarea crizei Refuzul d-lul Mişu ScMna de a intra în minister a agravat foarte mult situaţia, cu atit]mal vîrtos că şi oameni de a doua mină simt acum că guvernul are o bază atit de şubredă în cît nu poate să dureze mult timp. Faptul că d. Al. Djuvara persistă in demisiunea sa şi că d. Mişu Schina refuză a intra în minister, a inspirat în guvernamentali credinţa, că acela care dirigează toate aceste lovituri în contra guvernului este d. Eugen Stă- t€S3Vlt Şi toţi se întreabă ce scopuri urmă reşte d. Eugen Stătescu cînd se pune răi* şi cu aurelianiştil şi cu sturdzişlil. diu diferite arme, preşedintele fiind colonei. Examenul general consită din 3 probe: practică, scrisă şi orală. Ace! cari vor obţine media minimă do 12, doblndesc un certificat de aptitudine, prin care li se recunoaşte dreptul de a ti avansaţi sub-locotenenţi, în rezervă. Soldaţii cari nu afl putut obţine media 12, se reîntorc la regiment şi după trei luni, sunt admişi la un nou examen. In caz cînd nici de astă-dată nu reuşesc, li se admite să treacă uu al treilea şi ultim examen, în urma căruia sunt trecuţi, In rezervă, cu gradul lor. Acestea suut, în trăsături generale, dispoziţiile privitoare la soldaţii bacalaureaţi, din noul regulament. Rugăm pe abonaţii noştri, cari sunt In fnttrziere cn plata abonamentului, de a se grăbi eu a-cliitarea sumelor ee datorese, căci alt-fel vom ti nevoiţi a le sus peuda In mod irevocabil tră-miterea ziarului. Hotel Bristol GAIiATZ Cu ocazia anului noii 1898, urez ani mulţi şi fericiţi tuturor amicilor şi cunos cuţilor mei. Const. Berger. * * * In speranţa că d. Djuvara va fi determinat a reveni asupra demisiunel sale, consiliul de miniştri de şi i-a primit demisiunea, totuşi a hotărît să nu ’l dea curs pînă Simbătă. Dacă pînă Simbătă d. Djuvara va persista în hotărirea sa, atunci d. D. Sturdza va lua interimatul, pînă la numirea titularului. * * * In ce priveşte raporturile cu aurelia-niştil, se spune că un perfect acord există între d-nil Sturdza şi Eugen Stătescu. Amîndoul sunt dispuşi a da ori cînd trei portofolii drapeliştilor, dar nu admit nu nici un preţ să se dea o nouă direcţie partidului. Funcţionarii d-lul C. F. Robescu. Ziarele din Iaşi anunţă, că poliţia de siguranţă din Capitală a telegrafiat poliţiei din Iaşi ca să urmărească pe N. T. Ste-garu, funcţionar la primăria din Bucureşti, care a dispărut, în ziua de 21 curent, sus-trăgîud suma de 2500 lei. D. G. MSrzescu, care şi-a dat de a-titea ori demisia din preşidenţia clubului liberal din Iaşi, şi-a reluat—acum la finele anului—înaltele sale funcţiuni. După cum ni se scrie din capitala Moldovei, d. Mîrzescu a semnat chiar Complectăm informaţia noastră cu privire la furnitura de 25.000 mii butelii de vin acordată pivniţei fraţilor Brătianu. Tot această firmă fumisează şi compania internaţională a vagoanelor de dormit. Detaliul este interesant. El arată cît de dezvoltat este spiritul comercial In actualul ministru al lucrărilor publice, d. I. I. Brătianu. Se ştie că compania internaţională a vagoanelor de dormit are daraverî cu ministerul lucrărilor publice. Archiva consulatului rusesc din Iaşi tste foarte bogată în documente privitoare la istoria Moldovei. După cum ni se scrie, în urma unei minuţioase cercetări, d. A. D. Xenopol, a descoperit, în nişte voluminoase do sare ale consulatului, originalul primei Constituţii, întocmită de Ioniţă Sturdza. Acest proiect de «pact fundamental», după cum ar spune d. G. Mîrzescu, admite drepturi politice numai pentru boieri. In schimb însă, prerogativele lui Vodă sunt restrînse. Ilustrul profesor vede în această Constituţie, prima licărire a ideilor liberale în Moldova. Printre funcţionarii inferiori al C. F. domneşte iar o mare iritaţiune. Consiliul de administraţiune, care urma să deeidă gratificaţiunile de împărţit pentru anul noi), nu s’a întrunit de cît aseară şi încă nu a luat nici o deriziune. Racul aurea ţii în armata Nonl regulament Am anunţat, la ediţia de dimineaţă, că ministrul de războia a întocmit un regulament pentru servieiul şi instrucţia bacalaureaţilor în armată. Putem da astăzi detalii complecte asupra noului regulament, care a fost deja promulgat de M. Sa Regele. Angajarea bacalaureaţilor Corpurile de trupă pot admite angajarea tinerilor bacalaureaţi cel mult ctte: 4 de fie-care batalion de vînătorl; 8 » » regiment de infanterie ; 2 > > » » călăraşi; 4 » » » » roşiori; a » , » » artil. de clrnp şi 5 » » > » cetate. Bacalaureaţii, cari se angajează In corpurile de trupă călări, vor trebui să depună la ministerul de râzboiu suma de 600 lei, pentru cal. Soldaţii bacalaureaţi dorm şi mănîncă la regiment, cînd el o cer. Slutii) şi programe Pe ltugă exerciţiile practice obligatorii, se mal impun bacalaureaţilor şi următoarele studii : 0) Tactica, cu multe aplieaţiunl ale serviciului în campanie; b) Fortificaţia, cu aplieaţiunl grafice şi la cîmp, In deosebi, de toate lucrările prevăzute respectiv In «manualul lucrărilor de campanie» ; c) Topografia, cu aplieaţiunl grafice şi ridicări, mal ales cele de recunoaşteri ; d) Artilerie numai pentru cel din artilerie ; e) Comuuicaţiunl pentru cel din cavalerie ; f) Legislaţia şi administraţia, rezumat, cu aplicaţii, şi administraţia şi comptabili-tatea respectivă a unei companii, escadron satt baterie; g) Regulamente tactice ale armei şi noţiuni foarte sumare asupra higienel militare, cum şi asupra hipologiel, pentru cel din trupele călări: h) Lucrări grafice de fortificaţie şi topografie : - 1) Exerciţii militare şi de scrimă. Aceste cursuri vor fi predate în anumite şed nţe şi însoţite de exemple practice. Interogaţii şi examene Interogaţiile vor fi zilnice, în orele de prelegere şi vor fi trecute, în anume regis tre, conţinînd foi personale pentru fie-care soldat bacalaureat. Notele, ce se vor da la fie-care interogaţie, vor servi la facerea mediei generale. După primele şease luni, epoca terroină-rel iustrucţiei, tinerii bacalaureaţi trec un examen general asupra cunoştinţelor ce li s’ail predat, înaintea unei comisii examinatoare, în Bucureşti, numită de minister şi compusă din 5 membri, ofiţeri superiori, De anul nou 1897 Staţi! pe loc, bărbaţi! băeţl 1 Bare bună, vreţi să beţi? Numai căutaţi In zadar, Mergeţi la Hanu Zlătari, Berea cui? veţi întreba, Cea de OPLER, iaca’aşa, Mezeluri, fine vreţi să luaţi, Tot la dinsul le căutaţi, Cu ocazia noului an, Vă urează : Ia mulţi ani! La toţi al săi muşterii Cu familii şi copil. Cu toată stima, GHE0RGHE MĂRĂŞESCU I.» MICUL «AMBBIMUS Calea Victoriei, 22 (Ilanu Z'ătarl) Domnişoara S. LEBLAND nepoată a D-nel Pani Martin premieră intr’o mare casă DIN PARIS, sosind de curînd în Bucureşti, şi-a deschis un atelier DE ROCHI ŞI CON-FEUŢIUNI â FACON. Se recomandă bunel-voinţei doamnelor elegante. Se prezintă şi la domicilia. IA-na Mărie Rose Slr. Fintlnei No. 5. Doamna Dr. TATUŞESCU S’A MUTAT 193 33, Strada Romană. 23 ConsuUaţiunl de la 1—3 pentru boalele genitale şi urinare la femei BAIA GRIVITA Calea Griviţei In faţa bisericeî Sfinţii Voevozî Instalaţiune modernă şi sistematică, corespunzând tuturor cerinţelor higienice. Serveşte băl de abur, putina clasa I şi It-a, hidroterapie, electricitate, masaj etc, etc. cu preţurile cele mal reduse. Stabilimentul este luminat cu electricitate. Direcţiuuea. VECHIUL ŞI CUNOSCUTUL MAGAS1N DE BIJUTERII D. HEEDAN Are onoare u face cunoscut onor. publie şi voehel clientele că s’a mutat din (Jalea Victoriei, (faţa Teatrului Naţional), tot îu Calea Victoriei vis-a-vis do Biserica Creţulescu. Magazinul este diu nofl aranjai cu mărfurile cete mal fine pentru cadouri dc (sfintele tsarbalori. Preţuri foarte moderate. Stridii de Ostenda şi Arcachon Calităţi Excelente M>EE EEUCII BUCUREŞTI.—Strada Biserica Enel, 3 PREŢURILE CURENTE; 964 Lădiţe de 100 bucăţi, mijlocii. . . fr. 12.— « ' «90 « mari. ...» 13.— « « 72 « mari, genul Ostenda 14.— « « 48 « Marennes, verzi « 17.— Ostenda, Superioare, duziua ...» 2.75 Arcachon, Marennes, mari. . . . « 2 50 « « mijlocii ...» 2.— 964 « « mici . . . 1.75 şi 1.50 Melci (Escargots de Bourgogne) duzina 1.25 Morun de Terra-Nova, kilogr. . . . 1.50 Doctorul URECHLi Post medic al Spitalelor Eforiei BOALE INTERNE Str. 11 Februarie, No. 15 bis. (Cişmigiu). 937 Doctorul Toma Ionescu s’a mutat in Calea Dorobanţilor, 611 Orele de consultaţiunl : Luni, Mercurl şi Vineri de la 6—8 d. a. ÎOOO kilograme I-a calitate transportaţi la domiciliu în saci BRIQUETTE Englezeşti, Cocs de topit. CĂRBUNI REGALE din Germania înlocuind Cocs şi Lemne de foc. Lei 46. 50 kgr pentru probă aduse acasă. T.ftî 3. COKS MĂRUNT pentru sobe paragine şi sobe bojgiane. Lei 54 tona. Cărbuni de piatră de Petecseny şi *rr!*f ANTRACIT ENGLEZESC pentru sobe Helios şi pentru sobe Sirius. Le; 62. Greutate GAMtAWTATĂ Expediţia en gros din Galaţi, Brăila, Constanţa. „ CAROIi LOWENBACH STR. SFINŢI V0EV0ZÎ, 5 839 V MAREEE 1AOASIN Cil încălţăminte de lbx ,LA LUMEA ELEGANTĂ” 70. — Calea Victoriei. — 70 Vis-a-vis dc Teatrul Naţional Facem cunoscut onoratului public că fabrica de şoşoni şi galoşi din Riga, Rusia, ne-a pus tu dispoziţie noua sa invenţiune şoşoonî căptuşiţi cu vată de turba; aceşti şoşon sunt tarte călduroşl, presentind avantajul că sunt totdeodată şi uşori. Suntem singurii depozitari din Capitală, cuaceariă calitate, şi vindem marfa cu preţuri cît se poate de avantagioase. Mal reeomandăm încălţămintea noastră engleză şi franceză de prima calitate, precum şi pantofâria de casă de feutru, mătase catifea, căprioare, etc.., şi pantofi de satin, în toate culorile. Pentru a mulţumi pe numeroşii noştri clienţi, am aranjat un atelier special A la Consta, «lin Paris, şi, ca reclamă am pus în vînzure ghete de ghems, foarte solide, pentru dame’, cu preţul de la 12 lei în sus ; ghete de che-vreaux fin, de la 15 lei în sus ; ghete de vax, solide, pentru bărbaţi, de la 16 lei in sus ; de lac salon, do la 18 lei în sus şi de lac rusesc, de la 20 lei în sus. Rugăm deci pe onoraţii noştri clienţi să ne acorde şi pe viilor încrederea d-lor, iar pe a-matoril de marfă bună, să cumpere de la noi, arigurîndu i că vor fi pe deplin mulţumiţi. Proprietarii magasinulul «La Lumea Elegantă» IDOECJ Prima fabrică artistică în de Mobile fantesie şi obiecte de lux aurite Bneurcşti, Slr. ffîrlnco viami, IO JM. KtiEBEHG C-ie Execută ori ce ^bieete fantezie n etu erate fiind acum in fard, precum Mese, în ţoale formele, Console, Scaune, Oglinzi, Dormeze Biurourl de dame, Postamente, Paravane, Port fleur, Vitrine etc. etc., toate lucrate in aur, Vernit-Martln şi colorate cu cel mal bun gust, coucurind cu produsele striDe atit în eleganţă cît şi în preţuri. Comenzi se execută în cel mal scurt timp. Se primesc reparaţie îu aceasta ramură şi Încadrări de tablouri. Repre-sentan general pentru toată România A. Bl. Alt Ar C-ie. BucurescI, Str. Smărdan No, 2. ANTI0D0NTALGICUL DE Dr. ST. H. GRANDEA Aprobat de Consiliul Sanitar Superior Remediu sigur îu coutra durerilor de dinţi şi măsele. După 5 minute încetează ori ce urmă de durere. Previne şi vindecă: roşeaţa, sîngerarea, regenerarea gingiilor şi mirosul neplăcut al gurel; împiedică formarea de piatră, gâunoşarea dinţilor, a măselelor şi întărirea lor. ANTIODONTaLGICUL e un antiseptic puternic, preparat într’un mod cu totul spe-ciai, garautînd întreţinerea guret îu cea mal perfectă sănătate, şi preservînd în contra tutulor morbilor intecţioşî, ca •' cholera, variola, tifosul, scarlatina, etc., prin întrebuinţarea lui zilnică. Să se exige pe cutie numele «Infailibilul Antiodontalgicul», signatura noastră şi marca o «Măsea». PREŢUL : 3 Lei Depus spre vînzare la toate FARMACIILE şi DROGUERIILE. Depozit general: Str. Viitorului, 95. AGENCE DES GRANDS MASASINS OU LOUTRE DE PARIS C AI.K 4 VICTORIEI, No. 36. (Vis-ă-vis de Biserica Kretsulei cu). Sfirşit do §eson HVĂWjAMIXT asupra tutulor MAHETJHMEOR Tînzare cu preţurile diu Paris Mare Exposiţiune de Jucării şi Articole pentru Cadouri Dr. Costiuescu Strada Colţeî, 69 Consul laţi unt 1 — A p m. www.dacoromanica.ro FOlfA ZIARULUI «EPOCA* DOCTELE TOIiSirOI 20 UN VISdeFERIGIRE Ajunsei piuă acolo ca să văd un oarecare merit iu dragostea către bărbatul meii şi puneam în relaţiile mele cu dln-sul mal multă siguranţă. — Am băgat de seamă convorbirea ta însufleţită cu d-na R..., îl ziceam în-tr’o seară cind ne întorceam de la bal, ameninţindu-1 cu degetul şi numlndu-I o damă foarte cunoscută la St. Peters-burg, cu care vorbise un moment, seara. Vream să-l tachinez puţin, căci jn acel moment era în deosebi tăcut şi părea mal plictisit ca in tot-d’a-una. — De ce să vorbim ast-fel ? şopti dînsul între dinţi şi încrunţind sprinceana ca si cum ar fi simţit o durere fizică. Limbagiul acesta nu-ţl convine nici ţie, nici mie. Să lăsăm aceste nimicuri altora. Ar putea să ne turbure armonia care docn-' ‘ ‘ noi sau care o să revie, încurcată cu totul şi păs- neşte între sper. Mă simţii trai tăcerea. — O să se mal întoarcă, dragă armonia aceea ? spune ? Ce crezi ? — Dar eă nu văz de loc că s’a schimbat şi n’o să se strice nici o dată, răs-punseiă eO, cu totul convinsă atunci de ceea ce spuneam. — Dacă-I aşa, o să mulţumesc cerului 1 adause dinsul, de altminteri e vreme ca să plecăm la ţară. Era întiia oară cînd îmi vorbea astfel; pînă atunci, crezuse că totul merge tot aşa de bine pentru mine ! Dacă I era urît une ori, mă mingîiam cu gîn-dul că pentru el, mă plictisisem si eă multă vreme la ţară, şi dacă o uşoară neînţelegere se ivea între noi, mă gîn-deam că atunci cînd o să ne întoai-cem la Tatiana Semenovna, toate aii să-şi ia din noii mersul lor regulat. In aceste condiţiunl, iarna trecu cu iuţeala unul fulger, şi cu toate planurile noastre, stăturăm la St. Peters-burg, chiar şi în timpul sărbătorilor Crăciunului. Duminica următoare, nehotărîrăm să ne facem pregătirile de plecare. Cuferile noastre eraQ gata, soţul meu îşi isprăvise tîrguelile—flori, daruri, de tot felul, obiecte trebuincioase pentru cit aveam să stăm la ţară—şi se găsea, prin excepţie, în dispoziţiunile de spirit cele mal blînde şi cele mal fericite. In aceste împrejurări, vara noastră veni să ne vază şi stărui ca să ne a-mînăm plecarea pînă Sîmbătă, spre a merge cu ea la contesa B... Ea ne spuse că contesa se aştepta cu siguranţă de la mine, să via, şi că prinţul B. care tocmai sosise la St. Petersburg, dorea mult să’ml facă cunoştinţa şi că el se va duce la soarea numai ca să mă vază acolo. Prinţul spunea pretutindeni că ea eram cea mal frumoasă femeie din Rusia. Tot oraşul avea să fie la acea serbare, în sfirşit, soareaua o sa’şl piarză ori şi ce rost dacă e0 nu mă voia duce. Bărbatul meO se găsea la cel-l’alt capăt al salonului şi vorbea cu cine-va. — Care vă să zică, îmi făgădueştl că al să vil Katia? mă întrebă vara mea. — Vream să plecăm poîraîine la ţară, răspunseia ea, şovăind, uitindu-mâ către bărbatul meO. Ochii noştri se întilniră şi” el se întoarse brusc. — O sâ’l conving ea să rămiie, spuse prinţesa, şi Simbătă ne vom duce să sucim toate capetele. Ce zici ? Aceasta o să ne răstoarne toate planurile, şi de altminteri, tot calabalîcul ne este gata, urmaiă eO, cedind pe jumătate. — De ce atunci să nu se ducă astă-seară ca să tacă închinăciuni prinţului, zise atunci bărbatul mea fără ca să se apropie de noi şi cu un ton pe care nu-1 auzisem nicl-odată. — EI, bravo, iată-1 şi gelos, acum 1 Nu-1 văzusem nici o dată aşa, zise vara mea cu un aer ironic. Dar, Sergiâ Mi-kailovicl, ea n’o poftesc numai pentru prinţ, ci pentru toţi, printre cari, bine înţeles şi conteasa R .. — Atîrnă de ea, replică cu răceală bărbatul mea şi părăsi camera. Văzusem tbine că e mal mişcat ca de obiceia; şi, din această pricină, simţiia o vie nelinişte şi nu dăduia nici un răspuns prinţesei. Cînd plecă ea, mă duseiâ să întîlnesc pe soţul meO. El se plimba în lung şi In lat cu un aer grijuelnic. Intraia în vîrful picioarelor şi nici nu mă văzu nici nu mă auzi. Se gîndeşte deja la scumpa-I casă din Nikolsky, îmi ziseia eO privlndu-l, se vede în salonul cel mare ; vede iar cîm-purile, ţăranii, seratele noastre în salonul atît de luminos, mesele noastre atît de intime. Nu, voia da toate serbările de pe lume, toate măgulirile tuturor prinţilor din univers, spre a mal găsi vesela Iul dispoziţie şi desmerdările l atît de blajine. VreaO să-I vestesc că eram hotărită să nu mă duc la serata aceea, că n’o rîvneam de loc, cînd de o dată se întoarse fără veste, îşi încruntă pe negîn-dite sprîncenile zârindu-mă; expresia feţei sale se schimbă numai de cit. Din noâ se făcu omul tare, liniştit, cu aere ocrotitoare. Nu vrea să lase ca să se vază în-tr’insul simpla fire omenească, socotea să rămîe mal presus de slabii muritori şi să planeze pe piedestal în faţa mea. — Ce doreşti, drăguţă? mă întrebă dînsul cu un ton liniştit şi nepăsător. Nu răspunsei. Eram foarte întărîtată văzindu-1 cum se prefăcea şi refuzînd să mi se arate aşa cum îl iubeam. — Vrei să te duci la serata aceea ? mă întrebă el. — Aş fi mers cu plăcere, ii rftspun sel ea, dar văz că aceasta nu îţi place. Şi apoi toate lucrurile ni-s strinse, a-dăogal ea. El nu mă privise nici o dată, nici nu îmi vorbise cu atita răceală. — O să plec tocmai Marţi şi voiu da poruncă să desfacă lucrurile, zise el, aşa că poţi, dacă inima iţi cere, să te duci la acea petrecere. Ba chiar, te şi rog să iei parte. ’ După cum îl era şi obiceiul cind încerca o emoţie vie, el mergea prin o-dae cu un pas neegal şi fără ca să se uite in faţa mea. — Zăfi, nu te înţeleg, zisei fără să mă clintesc din loc şi urmăriţidu-1 cu ochii. De ce îmi vorbeşti atît de ciudat? Sunt cu totul dispusă să-ţl jertfesc această plăcere şi tu, ceri să mă duc acolo, şi cu o ironie pe care nu ţi-arn cunoscut-o nici o dală faţă de mine! — Ah! te jertfeşti ? răspunse dînsul, apăsînd pe cuvînt. El bine, şi eO, de asemenea ntă jertfesc. Ce poţi cere mal mult ? E o adevărată luptă de generositate; ce tre-bue mal mult pentru fericirea casnică? (Va urina) Dr. Cli* I. Teoliari Mamoş Special pentru Maladii de Femol 870 Dă cousultaţiunl de la orele 5—7 seara. 80, Strada Teilor. 80. EXPOSITiririLE DIN PARIS, LOXDItl, VIENA, MOI şl tlARSEILLE SIG. SCHWARZ Proprietarul Grand-Photograpli ie Central, Director al acoalel Academice «le Fotografie Representant general al EXPO SIŢIUNILOR Internaţionale de Concnra din Paris, Londra, Viena, Lion şi MdrseiUe, cu autorisaţia guvernelor respective. Se însărcinează cu primirea produselor industriale pentru expunerea lor la EXPOS1Ţ1UNILE din Paris, Londra, Viena, Lion şi Marseille La această expositiune se primeşte produse din toate ramurile industriei. CHELTUELILE de TRANSPORT PRIVESC pe REPRESENTANT. InformaţiunI mal pe larg se pot lua la Biroul din Calea Victoriei PASAGIUL VILLAtROS — La GRAND PHOTOGRAPfflE-CENTRALE — AXUJicir Cele mal frumoase RUFE ce s’ati călcat înainte tn Atelierul Jean Kopf-mahler se calcă astă-zl In atelierul subsemnatei Alina Bohaci Strada Teatrului Xo. 6 Sub administraţia JEAN KOPFMAHLER Se primesc rufe spălate numai spre scrobit şi călcat cu lustru. Serviciul Prompt.—Preţuri Moderate. La ■are Typo grafia 9 hîrtie mai EPOCA se află de vîn-maculatură cu 50 bani kil rmniini ! Liiimiiisi ! La VECHI1JL BAGASIN MARCUS LITTMAN Succesor I, WAPPNER 61. «Jalea Victoriei, 61 (vis-â-vis de Episcopie) mr a sosit Un Mare Transport de LĂMPI Pentru Gaz Aerian De Bronz şl de erlstal Cele mal moderne şi elegante forme cari se vînd cu preţurile originale ale fabrice!. Tot de-odată se recomandă: RENUMITELE SOBE Belgiane Maşini de Bucătărie Sistem American RAI, CLOSETE şi ori-ce alte inatalaţiuuî de această branşă. SOCIETATFA de Basalt Artificial şi de Ceramica De la Cotroeenl Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentori de acţiuni ale Socîetâţel de Basalt, eă cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte eu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu clte lei 25 de fie-eare, [ la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1. Anemie,Ga$traigie(Diabetă Di$pep$ie,Cho • k SI PENTRU CALITĂŢILE LlTINATE şi ia PMOfsSILEGER^ntfJyHEUMATISMEj SUNT RECOMANDATE^jP^^----^ DE către SOMITĂTILrV^^ N MEDICALEÎN BOLELE DE Apele, [minerale de' E forte şazosd şi jilăcută L l— , amestecaţi iau nu, cu ori-ce băutură. HAMPAGNE DOYEN & C REI1S Representant „STELLĂ” SAPUNĂRIE. PARFUMERIE si STEARWARIE Higiena dinţilor şl a gnrei Medalie de iar, Viena 1883; Medalie de argint, Buonreţtl 1893; Medalie de bronz, Parts 1883. Juiterizat ie eomiliul ie higiena ji ealvbrilote publica. DENTALIXA ESEIŢa pentru GUKĂ ,1 PULBERE VEGETALA pentru DINţl ale doctoralei 8. KONTA Sunt două dentifrice reennoscute în ţară şi in străinătate ca cele mal bune pentru conservarea dinţilor,curăţeniei şi higienel gnrei, dindu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: Un flacon DentalinS fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposite: în Iaşi, la Farmaeia Fraţi Konya; in Bucureşti, la Farmaciile F. W. Ztlrner şi F. Brnss, la Drogueria L Ovessa şi la Parfunieria „Stellla*. BUCUBEŞTÎ Mtecomandd lot felul de : SĂPUN DE RUFE, SĂPUN DE TOALETĂ, Etc. Luminări de Stearină Albe şi «Colorate liUiniuări MICI pentru POM DEPOUL GENERAL Li DOMNII Singura apa purgativa . ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! CARABANA N CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVA <0ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.£; UN PĂHĂREL FACE ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GASESCE DE VANDARE LA TOTE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARA. Cea maT bună calitate existentă de COCS DE USINA DE GAZ vi se furnisează la domiciliil, în saci tona de 1000 kgr. greutatea garantată 40 lei 40 dacă vă adresaţi printr’o carte poştală satl personal casei A. GOEDSTEIM 9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. «6. Tot aeolo se află in deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, lei 54 tona. Coc» de Fonderie, Cocs de Feiârie. Cărbuni din minele englezeşti de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, ete. ExpediţiunI en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la ori-ee staţiune a căilor ferate. 0. (H.RUUER 55, CALEA VICTORIEI, 55 (PASAGIUL ROMÂN)_ Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare de acea-8tă artă, cu cea mai mare acurateţa şi_c^preţ^ţ^arto_modara^ HARE SUCCES! CEASUL Electro-Aur SAVONETT Rem.. maşină garantată, Lei ÎS.—Acelaşi, cu maşimă Ancer, bei 18. CEASUL de Argint, Ancer Rem., maşină excelentă, 15 Rubine, 3 capace masive, cu bei 20. MT Pentru bei 37 trimit ceasul pentru Bărbaţi Ancer Rem. cu 2 capace, acoperite cu o adevărată pătură de aur 18 carate, cu 20 Rubine. ATENŢIUNE ! Acest ceas nu este de metalul numit Goldin nici imitaţiune, cijle aur a-liage care concurează cu un CEAS d© 400 Lei» Mărime Dentru Damă numai bei 35. Un frumos lanţ bei 4.-Gratis trimit catalogul. Trimiterea se face franco de porto contra Ramburs. Adresa: M. RUNDBAKIN, Viena II, Taborstrasse, 35. NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICĂ FRANCEZĂ DE VATĂ DE TURBA A Doctorului RASUEEL Recunoscute de toate somităţile medicale ca suverane contra rdceleî ţi Notiţe asupra Turbei CI E8TE TURBA ! Turba se constitue din o masă de plante transformate într’un corp nofl finind mijlocul între imperiul organic şi mineral, regăsesc în ele febre regulate ale plantei traversate de un canal plin de aer şi juclnd rolul unul tub capilar. De mult timp deja Turba e cunoscută că posedă proprietăţi remarcabile de absorbare şi de antisep-sie Intr’o comunicaţie făcută In şedinţa de la 16 Martie 1887 la Societatea de Chirurgie In Paris, eminentul doctor Iust-Lucas Championiere, vorbind de Vată de Turbă, principiul săQ absorbant e mult mai considerabil de cît acela a celor-l’alte plante textile prin ea însăşi substanţa este antiseptică de absorbantă, şi nici un textil nu pare a se bucura de aceste proprietăţi. . Â stă-ti cr&t*e încercărilor chirurgilor francezi şi ruşi Vata de Turbă este întrebuinţată In toate spitalele si adoptată de Ministerul de Războia ca ma-Serie de pansament, pe de altă parte ţărani)laO mers înaintea chirurgilor in întrebuinţarea Turbe de oare ce la un luerător rănit grav, care ?1;a.înv®*lt. Pjf1?* rul intr’o bucată de Turbă s’a putut constata ln mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe original^ Ţesătura higienică franceză ca fibre de Turba care după multe Încercări D-rul Răsurei a reuşit a r > posedă de la sine o putere enormă de absorbare şi de evaporizaţiune, ast-fel că îmbrăcat cu această Îmbrăcăminte de Vată de Turbă răceli nu sunt posibile, mal mult încă virtutea cea mare antiseptică a l urbel nimiceşte toate politeraţiunile microbice formate din cauza transpirafiunl. Ţesătura higienică franceză a D-ruluI Răsurei poate fi considerat ca un progres imens şi toată lumea pentru a evita răceli ?i ori-ce Boli ar trebui să poarte această îmbrăcăminte. j ' - f, • •' 'îfvifc,,- FI.AHKI.A HI6IES1 BARBAŢI cImaşI hyciexicA FRANCEZĂ Pantuloml d« Dame Fliurti de Perne K ÎSfc PPentelen Hyglentci Centnri HyglealeA m Mem”a decepi 1 Ciorapi Hvgtenlci ONOR. PUBLIC din provincie este rugat a cere la Depositele locale CATALOGUL ILUSTRAT şi Predai Carent pentru a nu plăti mal scump. Bepositul General Pentru BUCUREŞTI şi toata ŢA BA; La MAGASPîBîi AU PETIT PARISIEH No. 92, Calea Victoriei, No. 92 VICTOR KRAUS Fnrnisorul Cur ţel Regale DEPOSITE IN PBOVOCIE Iaşi, Frafil Pollinger S. Kahane’s S-sor ral o va, S. L azăr Benve-nisti (Bazar şi Papetărie) Focşani; Iacob K. Hanagic Buzău, Fraţii Stoicescu Ploeştl, Constantinescu & Bucărescu La Curcubeu Botoşani, Abr. Mobnblatt Tecuci, Fraţii lbraileauu T. Severin, Ab. 1. Aladgein Brăila, Fraţii G. l’erlea Bfrlad, W. Sanft La Luna Giurgiu, Luca Lucatos Ma-gasinul Vniverselle constanţa, L. & I. Lasca-rides Tulcea,Granberg, La Luna Nu sunt veritabile de cit acelea cumpărate diu depositele sus numite şi vă rog a exigea iscălitura mea la toate articolele. Dr. RĂSUREI* Bucureşti.—Tipoi roma îl No’ 3.—Bucureşti.