HARTA Miăscoalele anterioare Chestiunea crelană, care agilă azi toată lumea politică europeană, a luat naştere tn marea luptă elenică de la 1821. De cîte ori s’a manifestat această chestiune tn urma răscoalelor cart aii urmat după proclamarea regatului grecesc, la 1833, 1841. 1866, 1877—78, 1886 şi anul trecut, nici una din marile puteri nu a' luat apărarea cretanilor. Unele din puteri aii căutat chiar să tragă folos pentru ele din agitaţiile cretanilor, cum a fost Rusia în 18(58. Principala răscoală a cretanilor a fost cea de la 1867, care a durat doul ani, şi in cele din urmă ameninţa să ia proporţii îngrijitoare în Orient. Conferinţa de la Paris puse capăt răscoalei. Verdictul el a- Tost ijut in 20 Ianuarie 1860. A-eest verdict confirma iradeaua din 1867. care, modificată prin convei'ţia încheiată la 1878 între Poartă şi delegaţii cretaul, a acordat cretanilor următoarele reforme, de care se bucură şi azi: Organ lzarea Insula este împărţită în 5 guvernămînte şi 23 eparehil. O adunare generală discută şi liotăreşte asupra intereselor speciale ale insulei. Actele publice se dresează iu limbile greacă şi turcă; totuşi diseuţiunile Adunăret generale, care se compune din 40 membri creştini şi 31 musulmani, să fac numai in limba greacă. Puterea judecătorească este cu totul independentă de puterea executivă. Creta are 23 judecătorii de pace, 5 tribunale de prima instanţă, 3 tribunale comerciale şi o Curte de apel. Puterea publică numără 2052 de oameni recrutaţi, afară de colonel, din indigeni. Aceste reforme nici nu aii satisfăcut pe cre-, tanl, nici nu au adus vre-o îmbunătăţire stărel mizerabile a insulei. Indolenţa administrativă, lăcomia pasatelor şi desele răscoale att redus pe cretaul la mizerie. In toată insula uu mal există o singură cale de comunicaţie, transporturile se fac cu calîrl; iu portul Candia, unul din cele mai bine înzestrate de natură, nici nu mal pot intra vasele; birurile sunt grele, insula e pustiită, iar popu-laţiunea, care se ridica la un milion de locuitori în timpul dominaţii veneţiane, este azi redusă la o treime. Starea economică Din punct de vedere economic Creta nu mal are azi nici o importanţă. Cea mal mare parte a insulei este neeultivâtă, din lipsă de braţe. Totuşi toate produsele ţărilor meridionale ale Europei şi nordului Africel găsesc un teren admirabil’în Creta. Marea şi frumoasa cimpie Messara produce grine, a căror productiuiîe ar putea fi de zece ort mal mare ca azi. Vinul şi mierea se produc în calităţi superioare şi cantităţi destul de mari. Dar principala producţi-une a insulei este untdelemnul, care se exportă în cantităţi destul de însemnate, iar o parte se întrebuinţează pentru fabricarea săpunului, fiind două-zecl manufacture la Canea şi un mal mare număr la Candia. Valoarea exportului variază între 5—10 milioane franci; importul atinge abia două Ireiml din export. Creta are o suprafaţă de 8618 km. p. şi o populaţie 204 mit locuitori, din care: 88.487 musulmani, cea mal mare parte renegaţi, trecuţi din diferite cauze la islamism, 24 armeni, 205 mii creştini, 684 evrei şi alţii. Numărul creştinilor in raport cu acel al musulmanilor este deci de 69,7 “/o. Răscoala ăe azi Azi eretanil sunt din noii în plină răscoală contra dominaţii otomane. Un viitor apropiat ne va arăta dacă de astă dată glasul lor va fi auzit sau dacă nu cum-va răscoala lor nu va servi de pretext pentru producerea unor altor evenimente ale căror urmări nimeni uu le poate prevedea. JForţele Greciei • - In timp de răsboitt efectivul armatei greceşti se presintă ast-fel: 55 bat. de inf. â 1000 oameni 61.620 18 escadr. A 150 oameni 2.880 29 baterii, 6 tunuri, A 130 oameni 6.942 16 comp. genifi 4.682 Tren de echipagiî 2.000 Jandarmeria 4.400 Total 82.125 Armata teritorială: 8 ani A 12.000 oameni 96.000, reducîndu-se 20 la sută, rămîne 76.800 oameni oameni. Adică Grecia poate dispune la un moment dat de 150.000 oameni armaţi. Flota se compune din: 2 cuirasate 1880—90 CU 90 tunuri 1 corv. cuirasată 1869 » 20 » 1 gard-e6te 1867 8 » 1 încrucişător 1880 » 3 eorvele 1858—85 » 37 » 9 canoniere 1858—84 27 51 torpiloare 68 bastimente 184 tunuri Personalul liotei se compune din: 2 coulra a-mirall, 10 căpitani de vase, 16 eăp. de fregată, 20 căp. de covertă, 63 locot. de vase, 58 sub.-loeot., 109 ofiţeri, 16 cădeţi, 19 ingineri şi me-cnnicianl, 26 ofiţeri sanitari, 587 sub-ofiţerl, 1643 mateloţl. ' Forţele Turciei Efectivul armatei de uscat a imperiului turcesc, se poate ridica, în timp de răsboitt, la 700 mii oameni, cupriuzîndu-se bine înţeles şi armu-tele din Asia Mică şi din Arabia. Flota se compune din: 3 cuirasate 1868-85 CU 37 tunuri 2 nav. cu turelă 1864-92 » 32 » 3 bast. cu bat. blindate 1864-65 * 33 » 12 cor. cuirasate 1884-75 91 » 1 monitor cuir. 1868 » 5 » 11 canon. » 1859-80 » 12 » 2 » de răs. 1864 » 4 » 15 lorp. de I ci. 1S88-92 7 » » II » 1885-90 2 iucruciş. > » 1890-92 » 18 » 3 yacturt 1861-as 3 aviso 64 bastimente 233 tunuri Personalul marinei se compune din: 2 amirali, 9 v.-amirali, 16 c. amirali, 130 căp. de vase, 35 căp. de fregate, 35 căp. de corv. 300 locot.-căp., 450 locot.. 997 ofiţeri, 480 mecanicienl, 50 de medici, 40 comisari, vre-o 3000 sub-ofiţerl si mateloţl. RESBOIULUI GRECO-TURC www.dacoromanica.ro Tipografia «Epoca» str. ClemonţeT, .‘î.