Supliment gratuit la, ziarul EPOCA IH\ DISCURSURILE n.;:is *îKîtI^ .!r. * î*/i i *m 11*^*3 - »i. : | •tuufriY' ftv î* ii *ii*‘ i»' i* , i . om; Ifiiirivni j; , Ui !< r i ROSTITE LA CAMERA Şl SENAT DISCURS ROSTIT In şedinţa senatului De la 14 Decembre 1894. In prea puţine cuvinte mă voiu răfui cu onor. d. Urecliiă. Două zile d-sa a vorbit, ’mt veţi permite să resum în 20 minute obiecţiunile cari le opun politicei ce ne-o recomandă d-luî. înainte de toate voiţi face dreptate către d. Urecliiă; d-lul, ca preşedinte al Iiigel culturale, s’a pus în capul unei opere care, în sine, poate să fie utilă şi patriotică, dar care nu trebue să fie abătută de la scopul să'fi, nici să iasă din marginile cuvenite, căci atunci ar deveni primejdioasă, şi răul ce ’l-ar face în realitate ar covîrşi tot binele care ar fi fost în intenţiune. Aşi fi dorit, dar, ca în asemenea calitate, d-lul să vorbească cu un spirit desbrăcat de pasiune, fiind-că d-lul nu este ca d. Sturdza in arena luptelor de partid, şi d lui, dacă presidează la o lucrare culturală de care toţi Romînil se interesează, dacă vrea să ne cultive pe toţi, ar fi trebuit să dea la o parte din discursul d-sale insinuările răft-voitoare, atacurile nedrepte, afirmaţiunile contrarii adevărului, îii sfîrşit, tot ce poate întuneca o operă care, din natura el, ar trebui să fie luminoasă, senină şi patriotică, fără exclusivism şi fără părtinire; căci d-lul face un rău serviciu acestei aso-ciaţiunl, în capul căreia se pune, cău-ttad să facă dintr’însa un instrument de partid şi aripa dreaptă sau stingă a partidului liberal-naţional. Nu aceasta a fost intenţiunea generoşilor donatori si generoşilor iniţiatori al acestei asociaţiunl ; el s’aft gindit să lăţească cultura limbel romîne fără distincţiune de cutare saă cutare hotar, necum cu distincţiune de partid, şi să lăţească şi cultura curat romîneaseă, ideile romlneştl, cugetele romîneştî, şi să le răspîndească pretutindeni. Iar dacă se va reduce a turna cîte-va buletine mal mult în urnele partidului liberal-naţional, apoi şi destina-ţiunea acestei asociaţiunl va fi denaturată, şi resullalul său va fi mal pre jos de cit ceea-ce putea şi trebuia să fie. V’am arătat ce vrea d. Sturdza şi d. Urecliiă în cestiunea naţională. Nimic mal legitim piuă la un punct, de cît propaganda prin scrieri, prin discursuri şi negreşit prin orl-ce mijloace de felul acesta. Faceţi ca cestiunea să fie lăţită in lumea europeană, să fie în întregul el cunoscută pretutindeni de opiniunea publică, care in secolul nostru e suverana popoarelor. Să o facem şi să o aşteptăm de la dreptatea permanentă, de la forţa împrejurărilor, care e tot-d’auna mal tare de cit voinţa oamenilor şi care la rîndul lor obţin victoria neaşteptată la ceasul însemnat de provedinţă, adeseori fără concursul acestor şi cfte odată chiar în contra unor concursuri nedibace şi pripite, şi să aşteptăm o îndreptare a unei stări de lucruri pe care nu m’am sfiit nici odată să zic că nu e bună, de şi sînt ministru pe această bancă, cuvinte pe cari d. Sturdza n’ar fi ăVtit nici odată curagiul să le spună dacă era aci. Dar eu ţi-am pus numai această întrebare: căiul vel veni d-ta la guvern, ce vel face? Vel face nota aceasta, care dacă nu este tragică, devine caraghioasă, ori vel trage sabia şi vel trece CarpaţiI singur, pentru că, pentru moment, toată lumea vrea pace ? Eu, ţi-am făcut întrebarea, crezînd că o să te pun şi pe d-ta în încurcătură. Aci, însă, al fost foarte meşter, mi-al făcut erl un răspuns foarte sdrobitor, mi-al răspuns printr’o frasă latinească pe care nu al tradus-o, dovedind, poate, că nu al înţeles-o; mi-al zis: Quod licet Jovi, non licet bovi, ceea ce e permis lui Jupiţer, adică mie, nu e permis.... animalelor rumegătoare, adică d-voastră! Adevărat răspuns de om de Stat, de om serios! EI bine, la un asemenea argument mă închin. Vel face aceeaşi politică cum o fac şi eft, te vel uita, ca şi noi, cu durere sinceră la ceea ce nu poţi împe-dica. Nu vel face nici o notă de ame ninţare, vel face chiar cîte-va note de scuză, pentru că prea al fost aprins în oposiţiune, şi cînd vom veni noi, oposi-ţiunea de atunci, să te întrebăm: — EI, d-le ministru, acum cîte-va luni saîi ani, iată ce aî spus în Senat, ce faci acum ? D-ta vel răspunde cu mândrie: eft sînt Jupiter, eft pot să fac tot! (Ilaritate). Mie totul mi se cuvine, totul îmi sade frumos! (Ilaritate). Conclusiunea acestor fapte este, d-lor, că ori cât de gingaşe, de delicată, ar fi cestiunea naţională şi posiţiunea în care ne-am găsi, guvernul a păstrat atitudinea cea mal corectă şi cea mal demnă tot într’un timp. In asemenea împrejurări delicate puşi între îndatoririle internaţionale cari nu se pot tăgădui de nimeni şi mal cu seamă de d. Sturdza, şi între sentimentul naţional aprins, surescitat prin împrejurările regretabile pe cari le cunoaşteţi, ne era foarte greu, ca guvern, să păzim o linie dreaptă, pe un teren aşa de strimt, fără să şovăim în dreapta saft în stingă, şi să nu ne facem vinovaţi de necorec-ţiune şi imprudenţă, lăsînd a se produce în libertate manifestaţiunl, ca acele ce s’aft încercat, saft de violenţă şi de pri-pire, lovind printr’o represiune prea tare simţimîntul naţional, foarte simţitor, în acel moment. Trebuia dar să-l atingem ca un corp bolnav, cu multă băgare de seamă. EI bine, noi credem că am păstrat măsura între îngăduirl imprudente şi represiuni violente! Guvernul şi-a îndeplinit întreaga datorie, a lăsat să se producă unele lucruri pentru cari d-voastră vi s’ar fi făcut părul măciucă in cap, numai dacă v’aţl fi gândit la ele. Ast-fel, aft fost şi discursuri şi întruniri şi chiar plimbare pe strade cu torţele aprinse, ciulind: «Deşteaptăte Române». Cu toate acestea, atitudinea guvernului a fost aşa de leală şi cinstită, faţă cu guvernul austro-ungar, în cât nu a fost un moment măcar o umbră asupra relaţiunilor noastre regulate, necum scuze, umilinţe, explicaţiunl. (Aplause). Guvernul, când a lucrat ast-fel, d-lor, a apărat onoarea ţârei şi a Corpurilor legiuitoare cari l’aft onorat cu încrederea lor pe care a meritat-o. De aceea primesc cu recunoştinţă mărturia pe care onor. comisiune, şi sper Senatul ne va da, că am avut o politică onesta, leală, corectă şi tot într’un timp mîndră şi demnă. Dar, ni se va zice, cum rămîne cu cestiunea naţională? Naţiunea română de peste CarpaţI se perde. Ce facem noi aci? Cestiunea aceasta este prea mare, prea vechiă în trecut şi după mine are încă lungă desvoltare în viitor, ca să credem că avem s’o terminăm în anul 1894 aci, numai de cit între d. Sturdza şi mine. Dâr se cade să isprăvim aceste des-baterl prin cuvinte de speranţă. Precum intr’un spirit de partid, exageraţi înăuntru greşeli cari pot scăpa orl-cărul guvern, tot ast fel exageraţi pericolul care ameninţă naţiunea ro-mînă de peste CarpaţI. Cum am mal spus’o, o naţionalitate de 3 milioane, care a trecut prin atitea veacuri de adevărată robie, în secolul al XIX, în secolul presei, al parlamentelor, al opiniei publice, cînd toate ces-tiunile vin la lumina zilei şi la lumina ideilor generoase, acea naţionalitate nu poate să piară. DISCURS ROSTIT IN SEOINTA CAMEREI De la 2 Decembre 1894 D. Al. Lahovari, ministru de externe: D-lor, ca să satisfac pe literaţii din Cameră, să încep a aduce aminte un vers latinesc în această cestiune, de care mă ating cu foarte mare grijă, fiind-că, încă o dată, cuvintele zise de aci aft o însemnătate mal mare de cit cuvintele cari le spune d. Delavraneea saft amicul mefl, primarul Capitalei, saft chiar d. Sturdza, şeful partidului liberal, cu toate că cuvintele d-lul Sturdza au şi ele uri foarte mare răsunet, şi pentru aceasta, poate, în interesul ţărel, nu în interesul nostru, saft în interesul partidului d-v. în interesul ţărel, care este mal presus de cît partidul d-voastră şi de cît partidul nostru, ’l aşi fi povăţuit prieteneşte să le cumpănească mal mult de cît a făcut. Ziceam, d-lor, că trebue să satisfac pe literaţii din Cameră, şi pentru aceasta voift cita două versuri latine cari se potrivesc. Incedo per ignes Suppositos cinere doloso (înaintez prin focuri ascunse sub o cenuşe înşelătoare). Nu că ’ml e frică să mă ard eft, ci ’ml e frică să nu ne ardem cu toţii; ’nil e frică, mal cu seamă, să nu ardem şi să nu frigem foarte răft pe aceia pentru cari de departe ne facem că ne gîndim numai la el. El acolo fac închisoarea, cînd noi facem discursuri; el beaft apa turbure a temniţei, pe cînd noi bem şampanie în onoarea lor. D-lor, cestiunea ardeleană, cestiunea naţională, dacă vreţi, este delicată, este dureroasă, nu o veţi tăgădui. Chiar cel mal entusiast şi cel mal înflăcărat dintre d-voastre, cel mal sinceri dintre d-voastre, nu veţi tăgădui că are şi oarecare primejdie, şi că cuvintele ar trebui măsurate de către oposiţiune, precum guvernul este hotărît să le măsoare cu toate provocările şi cu toate ademenirile, cu toate îndemnurile, cu preţul chiar, — dacă trebue,—a primejdiei populari-tăţel noastre trecătoare, că mal Urziţi viitorul, ne va da o strălucită dreptate. Nu ne putem, dar, avînta, fără multă preeauţiune in asemenea materie. Iiul pare răft că d. Sturdza a mers aşa crescendo în sesiunea trecută şi în sesiunea de estimp, fiind-că nu şlifl ce va rămâne pentru sesiunea viitoare. Cît pentru noi, ne mindrim cu faptul că ne-am îndeplinit către'ţară întreaga noastră'datorie, ferind’o şi de umiliri şi de păsuri necugetate, căci ce erea mat greft este că er cam "puşi între curentul de simpatie, de înfrăţire, de durere de aci şi intre datoriile noastre internaţio-nale^de dincolo; noi, zic, am ştiut pe o cale 'strimtă şi periculoasă, între două răpăstil, să mergem fără să şovăim, irâ să vestejim, fără să vătămăm nici sentimentele d-voastre ale tutulor, nici să periclităm relaţiunile noastre internaţionale. (Aplause). Noi ne-am făcut datoria întreagă pen-;ru ţară, şi ne-am făcut’o fără a aduce .ărel nici încurcături, nici înjosiri. (A-ilause prelungite). Noi nu cunoaştem, nici calea umiliri-or, nici formula scuselor, şi cînd vom î siliţi să ajungem acolo din causa imprudenţelor voite ale oposiţiunel, vom părăsi acest loc. (Aplause). Şi vom trece pana acelor cari sînt şi meşteri şi experţi în asemenea redac-ţiune. Poate că d-lor atît aşteaptă, poate că asta voesc; dar eft nu doresc un asemenea guvern, care de Ia început să vestejească mîndria ţărel mele, nu doresc să mi se stringă inima de durere, cînd voift vedea că un ministru român intriiul în ministerul afacerilor străine al regatului romînesc să fie silit a închina fruntea în faţa străinului, încă după pragul uşel. (Aplause prelungite). Vă este indiferent. Eft pot să încre dinţez şi chiar să iscălesc de pe acum că veţi face ceea-ce am făcrit noi, şi ceva mal mult, fiind-că veţi veni bănuiţi la guvern şi veţi trebui să vă spălaţi bine. Nu este practic, fiind-că ce ni se cere? D. Sturdza a spus in discursul d-sale : «Cetăţenii romînl din regat să tacă! «Să nu ceară de Ia guvern ca acesta să se «facă apărătorul confraţilor lor maltrataţi şi să’şl facă datoria.» Care datorie! Şi prin ce mijloace! aceasta se fereşte a o spune! Cum să mă fac apărătorul fraţilor mei maltrataţi? Nu pot să o fac de cît cu un singur mijloc : fiind-că fraţii* mei maltrataţi sînt supuşi oficial împărăţiei Austro-Ungare, şi fiind-că eft trebue să mă lac apărătorul lor; nici am de cît să cer guvernului austro-ungar schimbarea legel electorale, înfiinţarea limbel romîne în administraţiunl şi şcoli, aducerea înapoi de la Cluj la Sibift a juriului, încetarea proceselor de presă şi gradarea condamnaţilor. Vedeţi? Şi toate acestea ar fi lucruri de dorit, nu mă tem să o spun; dar eft, ministrul regatului romîn să cer aceasta! Şi cînd mi se va refuza, de sigur, şi în ce termen ? A doua zi ori trag sabia, nu sabia care o trageţi d-voastră aşa de des, a lui Mihaift-Viteazul de la 1600, dar sabia lui Carol I, Regele Romîniel (aplause); şi trebue trasă imediat, dacă nu voiţi ca ţara noastră să rămînă umilită şi caraghioasă. EI, în ce împrejurări ? In împrejurările actuale ? Presupunînd că această politică de nebunie ar fi primită un moment, cu cine ? Ce fel ? Toată Europa declară: şi întreita alianţă şi Francia .şi Rusia doresc pacea în Europa, şi eft, învins saft convins de d. Sturdza, voift ridica o cestiune de felul acesta, în care nu poate să sfîrşească de cît printr’o umilinţă sîngeroasă saft un resbel nebunesc. Onor. d. Filipescu nc-a dat o idee, că în conversaţia ce vom avea cu oamenii de Stat al Europei, să le pun in vedere cestiunea aceasta. D-le Filipescu, sentimentele d-tale sînt foarte onorabile, dar cestiunea este cunoscută; cred că o cunosc toţi oamenii de Stat din Europa. D-ta îmi spui să vorbesc cu el; şi îmi daî permisiunea să nu’ţl răspund, şi ’ml acorzi încrederea. EI bine, uzez absolut de permisiunea ce ’ml dai să nu’ţl răspund şi cred de sinceră încrederea d-tale şi această încredere o cer şi de la Cameră. Ar fi, zic, primejdios, necorect, nefolositor, dar mal mult de cît atît, păgubitor, pentru noi, căci am suferi o umilire pe care nu am putea de cît saft să o înghiţim, saft să o retezăm cu spada; şi asemenea naţiuni cari nu ar putea să răspundă cu spada Ia o umilire, nu sunt destinate la o viaţă foarte lungă. Aceasta ar fi încă şi mal supărător pentru Romîniî din Transilvania, căci pe lîngă ceea-ce s’a putut petrece, s’ar putea escita în contra lor şi mal mult şovinismul Maghiarilor, pe care dîn.şil îl numesc patriotism. Naţiunile europene aft două cuvinte astăzi pentru aceeaşi idee : patriotism se numeşte patriotismul lor. si şovinism patriotisriiul vecinului. Dar fie un cuvin! saft altul, nu vă îndoiţi că prin asemenea intervenţiune aţi surexcita acest sentiment peste măsură la vecinii noştri şi tot consîngenil noştri ar plăti scump nişte speranţe pe cari le-am deştepta fără ca să le putem îndeplini. D. Sturdza m’a acuzat de trei lucruri: întâift, de ce sînt nepăsător; al douilea, că ’l am calomniat ca iridentist, si al treilea, că aşi fi negat, într’un discurs al rneft, faptele dureroase petrecute peste munţi şi denunţate de d-sa la tribună. Cîte-şl trele acusâţiunl sînt nemerilate şi trebue să fie limpezile. Nepăsarea este o cestiune de apreciare. D-sa poate să zică că sînt nepăsător; eft poate să zic că sînt foarte simţitor, dar din nenorocire neputincios. Este dar o acusaţiune pe care o*las fără să răspund. Dar nu este adevărat că am zis, în discursul meft, că toate arătările d-lul Sturdza sînt invenţiunl. Mal întîifl, era vorba, anul trecut, mal mult de nişte devastaţiunl săvîrşite de o mulţime sălbatică. Itnl combateţi discursul din anul trecut cu fapte petrecute în anul acesta. In privinţa faptelor regretabile de la Turda, eft am zis : D. Sturdza ne spune... Oare acesta este un mod de a zice că cele spuse de d. Sturdza nu sînt adevărate ? Dar d-lul a afirmat că violenţele s’aft petrecut cu ştirea şi după îndemnul guvernului ungar. La această afirmare am făcut restricţia foarte firească, şi am zis : Nu putem şti ptnă la ce punct toate aceste lucruri sînt adevărate. D-lor, in care cestiune nu este exa-geraţiune, mal cu seamă în Gestiunile acestea de mişcări obscure ale unei po-pulaţiunl întăritată, şi iată la ce am redus îndoiala: şi cel puţin eu cred că violenţele de stradă nu pot să se petreacă nici cu permisiunea, nici chiar cu îngăduirea guvernului din B.-Pesta. Ceea ce am zis atunci, zic şi acum, şi nu cred că este un guvern civilisat care să permită ca mulţimea să dftrime casele oamenilor. Dar acesta a fost un incident. Strirn-taţl cestiunea. Cine nu ştie că este o luptă în regatul vecin între naţionalism www.dacoromanica.ro SUPLIMENT GRATUIT LA ZIARUL «EPOCA» şi centralisarea maghiară. Dar cine nu ştie cîte s’afl petrecut in această afacere atîta vreme cu tăcerea, cu învoirea şi complicitatea d-voastre, cum v’am arătat-o? Cine nu ştie că există o luptă între elementul nemaghiar din monarchia şi guvernul central din Buda-Pesta ? OrI-cum se va deslega această cestiune, nu o poate deslega regatul romîn prin intervenţiune. Ar mal fi de dorit ca să nu treacă peste Carpalî urele, divisiunile, acuzările calomnioase cari se fac cu belşug aci. Să ne ferim a dărui congenerilor noştri de peste Carpaţî, în loc de exemple de patriotism desinteresat şi de înţelegerea spornică, ura, sfîşierile, calomnia, cu tot alaiul lor urîcios; această marfă ar fi bine s’o păstrăm aci şi să nu o facem articol de export. Acel cari fac alt-tel, vor fi răspunzători înaintea lui Dumnezeu şi a naţio-nalităţel noastre. Aii apărut şi se află în depozit general numai la LIBRÂRIA LA BISERICA ALBA Bucureşti. Calea Victoriei, 85 următoarele cărţi: TH. D. SPERANTIA 1. Cur» practic «le citire şi recitaţiunî pentru ol. I secundară, 1,20. 2. Cur* practic de compoe închiriat Iu l’ulatul Duda, Str. Lipscani, 1 : LOCUINŢE. Iu Nlrada Ilegală, No. 16 şi lâ: PRĂVĂLII şi LOCUINŢE Informaţiunl se pot lua la Direcţiunea So-cietăţel *Dacia România», Str. Vâmel, 3. Dr. €OEIi£Lir Medio secundar la Inst tutui Maternitatea Examenele anuale, trecute tot-d’auna dinaintea comisiunilor delegate de minister, aii făcut neîntrerupt dovada valorii institutului. In auul acesta, comisiunea de 8 membri sub preşedinţia d lui doctor Istrati, care a făcut examenile liceale, a consemnat aceleaşi mulţumitoare rezultate. Institutul cuprinde şcoala primară şisecun dară de feţe, cursul liceal şi cursuri separate de limbi streuid, unde studiele se predaţi în limba franceză, germană şi engleră. Pe lingă lucrul de mină, broderii, etc., elevele, cari nu urmează liceul, vor urma un curs de croitorie, aşa iu cit la finele anului, elevele vor arăta In sala de expoziţiune costume confecţionate în institut. Direcţiunea studielor va fi încredinţată D-nel Dr. Lncreţia Moseuna-Sion. Elevele cari vor voi să urmeze conservatorul şi a căror părinţi nu locuescîn capitală, vor fi în tot-d’a-uua conduse de o persoană de încredere a Institutului. Anul şcolar se începe la 5 Septembre, cu un personal didactic distins, cu pedagoage şi guvernante străine, recunoscute de minister. înscrierile pentru internat, semi-internat şi externat se fac In toate zilele, In cancelaria Institutului, dela 8-12 a. m. şi 3—6 p. m., unde.se daQ toate informaţiile necesare. #4 “S1 > NU, 8 (Ca^ Acest institut se imparte în două secţiuni: SECŢIUNEA PRIMARĂ şi SECŢIUNEA LICEALĂ. Un corp profesoral, ales printre cel mal buni institutori, profesori şi preparatori, va preda cursurile prevăzute în programele Statului, pentru secţiunea primară. Elevii secţiune! liceate vor urma cursurile liceului naţional, sare se află alături şi în institut vor găsi întreţinere şi creştere perfectă; preparatori, aleşi cu Îngrijire, vor pregăti lecţiunile zilnice împreună cu elevii.—Această secţiune s’a reorganizat spre perfecţionare. Limba francesă şi germană se vor preda cit se poate de serios şi într’un mod metodic, de către profesori şi pedagogi, clasaţi printre cel mal de seamă în Franţa şi Germania. Muzica, atit cea vocală cit şi cea instrumentală, precum şi desemnul şi cele-l’alle arte de agrement, se învaţă cu cel mal bun! maeştri. înscrierile încep în 15 August şi ţin piuă la 1 Septembre st. v. Pentru ori-ce lămurire, a se cere broşura explicativă a şcoalei, care se va trimele imediat; adresa să fie dată în mod destul de citeţ şi de lămurit. dihectiuxea. Institutul de Domnişoare Pauliiia Lupii - Antonescu (autorisut) Bncureştî. — Ntrudii Flnliiiei, 33 Liceii.—Externat secundar.—Şcoală primară, cu Programa Statului. — Prepara-ţiuni de bacalaureat. — ('ursari de liiubt, pian şi pictură.—Pentru fetele de profesori, militari şi funcţionari, condiţiuni avantajoase. Se primesc eleve interne şi externe. înscrieri, conform disposiţimiel ministeriale, Boule «le Temei şt faceri Institutul Maternitatea. Pînă la 30 Septembre 1897 cestiunile inferioare si naţionale, cit si în cestiunile externe şi internaţionale, atât şi uiuiiţ mal mult. (Aplause). Prin urmare, n’ani desfiinţat societatea Jiga culturală, flinU-că legile rom ine dau libertate de as6ciaţiune; n’am !m-pedicat presa să vorbească, nici în străinătate, nici aci; şi zic nici In străinătate, pentru, ciţ a fost o infamă calomnie pe care n’o mal cred nici acel cari afl aruncat’o. N’am impedicat presa, mal cu seamă în ţară, pentru că respectăm libertatea presei; n’am împiedicat întrunirile şi maiofeslaţiunite în .limitele legel şi a bunel cuviinţe, pentru e,ă Constituţia permite libere şi pacinice întruniri. Vom opri manifestaţiunl insultătoare |Şi sgojnotoase pe uliţl in contra unul PStat cu care suntem în relaţiuni regulate şi amicale. (Aplause). Le vom opri, fie tăcute de studenţi, pe cari trebue să-I scuzăm că afl inima caldă, de şi poate capul nu le este des- tul de copt, fie făcute de instigatorii cari, fără să aibă scuza sentimentelor lor juvenile, îl împing la asemenea ma-nifeslaţiunT, pentru scopuri puţin respectabile, pentru scopuri criminale. (Aplause). Nir vrem ca cestiunile străine, cestiunl alît de delicate, alit de compromiţătoare, atit de greii de tratat, chiar între diplomaţi, să iasă din cabinetul ministerului afacerilor străine, pentru a se discuta şi regula în piaţa teatrului, safl în faţa Universităţel. (Aplause). Nu vrem ca sabia romînă, pe minerul căreia- stă mâna înţeleaptă şi vitează a regelui Carol, să fie trasă de un politician oare-care, de un copil descreeral, safl poate de un spion şi de un agent provocator în mijlocul unei mulţimi ameţite şi inconştiente. (Aplause). Atit şi nimic mal mult. Interesele externe ale Romîniel se vor discuta de guvern, în cabinetul ministerului afacerilor străine, sub direcţia si ' * * cu învoirea d-voastre. Sabia Romîniel nu va fi trasă de cit la ceasul cuvenit, şi de cel care a .ştiut să o poarte cu atîta demnitate şi care a ilustrat’o in alte lupte, a cărora memorie glorioasă va face pururea să bată inima rominească. (Aplause). Aceslea sînt declar a ţiunile mele; cit pentru cestiune în sine, ne-aţl acusat pe nedrept, zicînd că nu ne inspiră o dureroasă simpatie. Dar, încă o dată, ea nu se va resolva de cit prin înţelegerea celor înţelepţi, din ambele părţi, din partea guvernului maghiar şi din partea naţionalităţilor. Căci dacă violenţii agitează cestiunile, numai înţelepţii şi moderaţii le resolvă. Cu această speranţă termin discursul meii. Guvernul romîn nu e nici nepăsălor, nici cum aţi cutezat să ziceţi, trădător; este corect, e înţelept, căci în inimile sale poartă destinele acestei ţări. (A-plause prelungite). A vis important De oare-ce dîcî anul acesta nu se vor face divisionare la liceele Stalului (din Bucureşti) şi de oare-ce elevii eşiţl din clasele primare din acest au nu pot încăpea în cl. I de la sus numitele licee, de aceea noi am luat hotărîrea de a prepara serios, în casă, elevii externi de la cl. I—IV gim. cu preţuri lunare şi convenabile, lucru foarte avantagios pentru părinţii, cari din cauză de mijloace nu ar putea plasa pe copil lor î 1 peusioane particulare. NB. Asigurăm pe ouor. părinţi, că vom puue toată silinţa, ca să dăm copiilor lor instrucţia necesară şi cerută de regulamentul şcolar, aşa ca să-I putem presenfa pentru examen Ia şcoa-lele Statului. Profesori asociaţi şi licenţiaţi Su litere şi matematici. Str. Popa Soare, No. 43. Dicţionarul FRANCEZO-ROMÂN • ■ de MARIU ŞĂINEANU Autorul a întreprins puălicarea acestui Dicţionar, cu toate că există patru mai vechi şi două recente, fiînd-că a crezut că mai sunt progrese de realisat, că mai rămine de făcut în acest gen o lucrare mai exactă, mai concisă, dar cuprinzătoare, in sfirşit mai sistematică, care să răs-punză cu uşurinţă la toate necesităţile. In această privinţă, Dicţionarul nostru nu seamănă cu nici unul din dicţionarele franceso-romîne publicate pînă astă-zt. El cuprinde toate cuvintele-vocabularului fran-ces, chiar şi acelea pe cari Academia francesă încă nu le-a admis. Credincios principiului de a nu da nici un cuvîut neobicinuit în şcoală şi tu viaţa practică, autorul a omis un mare număr de termini, cu desăvîrşire învechiţi sad căzuţi de mult in uitare, precum şi exdresiuni din argot. Dicţionarul adrestudu-se mai ales elevilor de şcoli secundare, s’a dat in parantese, caşurile positive, eHmologia cuvintelor, indicată pe scurt, pronunţarea excepţională, precum şi formele neregulate ale verbelor. Autorul a căutat mai ales a fi concis Fie-care vorbă sad nuanţă de sens e redată prin un singur termen corespunzător in limba romînă, foarte rar prin două, cec! a grămădi zece sinonime pentru unul e a produce o confusiune superfluă. In privinţa terminilor tecbnieî, cari ocupă o parte aşa de importantă în viaţa practică şi chiar în şcoală, dicţionarul nostru, nu numai că le-a oferit o largă ospitalitate, dar încă tea însoţit de explicaţiile lor, explicaţii scurte dar precise. Flora şi Fauna sunt şi ele bogat representate. Idiotismele fiind de mare impertanţă, autorul s’a silit a le reda, pe cît ’l-a stat In putinţă, prin corespunzătoare romîne. Aceeaşi procedere s’a urmat pentru un mare număr de proverbe. In sfirşit, pentru o maî uşoară căutare, s’a întrebuinţat trei feluri de caractere : compacte pentru vocabular, drepte pentru partea romî-nească şi cursive pentru exemplele franceze şi conjugarea verbelor. Cu toate îmbunătăţirile introduse. Dicţionarul franceso-romin nu conţine de cît 705 pagini pe 2 coloane. Prin conţinutul şi prin execuţiunea sa, el va corespunde, sperăm, cerinţelor şcoalei şi publicului la care se adresează. PHE'flJHIfaE 1 cacniplnr broşat , . •, 5 tei. / » legat «»• ,tindă 0 leI. EUlTOltlI. D. Ciocanelli, inginer, are în proprietăţile sete: l>e ÎNCHIRIAT de la Sf. Dumitru, următoarele: Mia «la ('rinului, 6, un apartament compus din 7 camere penlru stfipinj 3 p. servitori, baie, apă,canal sistem toul a 1’egoCâ.—etajul 1, elegant. Un apartament compus din 5 camere p. stăpin, 2 p. servitor, bae, apă, canal, sonerie, eleg. parter. Strada Minţi, 11, una prăvălie cu 2 camere parter; un apartament de 4 camere, elegant, şi un apartament de 2 camere, cana), apă sislem tout â l’egout. Strada Olteni, 50-01, în apropiere de Palatul Justiţiei şi piaţă, mai multe apurlameute cu 2 -.3, 4—5 camere şi dependiuţe, canal, apă. Mra«la Diideşlî, 5, două apttrlamenle de cîte 7 camere, două apartamente de clte 2 odăi şi bucătărie, elegante, apă, canal. Strada Olteni, 46 (vis-â-vis de biserică). Sjupartamente compuse din 4 camere, bucătărie, intrări separate, canal, apă; două prăvălii cu odăile lor, în colţ; una pivniţă de vinuri, capabilii a primi 20,000 vedre vin, bolta pe fier. Strada (Jarol, 77. Una prăvălie cu odaia el, pivniţă boltită pe şine; două apartamente la strada, compuse din 3 camere, bucătărie; două nparlumenle in curte compuse din 5 camere, avînd canal, apă sistem tout-â-legoăt. Telefon Stra«la (luza-Vodâ, 33, un apartament compus din 4 camere şi bucătărie, canal, apă. A se adresa pentru Informaţiunl, str. Sfinţi, 42. Biurou iu toate zilele doi i 8—12 u. in. şi de la 2—5 p. m. unde vor putea vedea şi preciul şi condiţiunile. Dimitrie S. Neniţescu Advocat 12, Strada Regală, 12. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „FAMIIIA” Fondat la 1 Septembre 1S96 Reaulorisai cu No. 7.505 ETo. 5.— Strada Italiană.— No. 5. DIRECTOARE ŞI PROPRIETARĂ H-NA ALEXANDRINA PAPPOUDOFF Liceu complect, clasic şi real, scoală primară şi frObeliană. Curs de limbe streine, cu profesoare interne cu diplome superioare din Londra, Paris, Stutgardt. Certificate valabile pentru bacalaureat. Avînd în vedere numeroasele mulţumiri aduse direcţiunel prin ziare şi scrisori din partea multor părinţi, cu ocasianea deplinelor succese dobîndite de elevele acestui INSTITUT la diferitele scoli şi licee ale Statului, unde au trecut examenul de finele anului şcolar 1896—96, direcţiunea recunoscătoare celor ce afl bine-voit a o Încuraja încă din primul an, a luat măsuri serioase, necruţînd nici un sacrifieiti pentru a răspunde i pe viitor tutulor cerinţelor Invăţămintulul modern, organisîwt ast-fel INSTITUTUL pentru a putea îmbrăţişa întreaga problemă a educaţiunel, iar nu numai instrucţiune, o parte a acesteia. |ţln acest scop s’afl mal angajat din străinătate, pe lingi profesoarele străine interne, încă două Institutoare, una franceză şi una germană, pentru îngrijirea de aproape a elevelor şi conversaţiunea în aceste două limbi atit de necesare. Dexterităţile vor fi predate tot de aceiaşi maeştri şi maestre din anul precedent. Recomandăm în particular, amatoarelor de Belle-Ârte, secţiunea de pictură şi desemn după natură cu bine cunoscuţii profesori de la şcoala de Belle-Arte: D-nil E. Voinescu şi Hegel. Lucrul manual, croitoria: rochi şi albituri precum şi tot felul de broderii albe şi de fautesie vor fi predate de d-ra Moiseseu şi altele. Mtisica Instrumentală şi Vocală prepa a-ţiunea elevelor pentru conservator cu profesoarele. D-nele Delviniotti şi Zarvirska, de la conservatorul din Paris, elevele lui Hertz şi Marmontel. D-ra Z. Agapiadi, cu diploma conservatorului din Bucureşti. D. Dănescu, profesor de vioară de la conservatorul nostru. In ceea-ce priveşte cursurile liceale vom continua şi în anul acesta tot eu acelaşi corp didactic din anul precedent, mal adăo-gînd şi alţi profesori tot de la liceele Statului pentru clasele IV, V şi VII pe cari le Înfiinţăm la 1 Septembrie a. e. La timp vom publica numele şi titlurile întregului corp didactic. înscrierile încep la 1 August, de la orele 9—11 a. m. şi 2—7 p. ni. Cursurile încep la 1 Septembrie. ________ Direcţiunea. Librăria SOOEOU & Comp recomandă următoarele publicaţiunl noul : Pentru cursul primar Onu Ion I.—Patria mea, Geografia Romîniel 1.40 — Povătuilor la geografia Romîniel, gratuit. Scraba, Negutesou şi Teodossiu.—Carto de citire pentru cls. 4-a urb. şi cl. 4-a şi 5 a rurală, 2.60 Tocilescu.—Istoria Româuilor, pentru clasa 4 a urbană, 4 a şi 5-a rurală .... 0.75 Zamilrolu.— Dessemn iioO liniar, partea I-a şi H a, penlru cls. l a şi 2-a, a . 0.60 — Dessoum noii liniar, partea IH-a şi IV-a, penlru cls. 3-a şi 4-a, a . .’ 0,70 Pentru cursul secundar Adamescu. — Chrestoraaţie la Istoria limbei şi literaturel romîne.................Iu, 4.— Căliuescu Econ.—Gramat. rom. Etimologia (aprobată) ...» 3.— « < Gramat. roin. Sintaxa, pentru clasa II-a şi IlI-a secondară . « 1.50 Grarna I. —Gramatica latină pentru cls. I-a secundară (aprobată)...........< 2.50 Laurian D. August.— Economie politică, pentru clasa I-a secundară , . . . « 3.__ Leon Dr. N.—Fisiografia p. cursul secund. « 2.— < < Zoologia idem * 3.— 1 _ « Geologia idem « 2. Veja I.—Geog fia, penlru etasa I-a secundară, cu auri in text aprobată . « 2.— H-rul IOX Fost medic secundar al Spitalelor din Bucureşti stabilit in C'AnipuIuu(( dă consultaţii pe timpul vereî. Liceul MODERN de băeţî Bucureşti. — Calea Victoriei 190. Sub Direcţiunea d-lor: dr. M. HrAndza şi G» CL Drugii, profesori. Liceul ’şî va deschide cursurile primare şi secundare ale anului şcolar 97/98 la 1 Septembre 1897, cu următorul corp didactic: a) CIHSI L SEllLVa iK Părintele Simeon Pope&cu, prof. scoală normală de Institutori, va preda Raligia ou. I-III-a şl Istoria IV*a. Miile Dragomirencu, licenţiat îa litere şi flloiofle, pro-f«»ior, 1. roinâuă ol». V—VII-a. Ptirinteie D. Georgencuf prof. la liceul «Sf. Sava», 1. mană, cit. I—IV-a. /. Gramma, profesor la liceal «8f. 8ava>, 1. latină oii, V-VII-a. St. Mihăileanu, profetor la liceul «Sf- 8ava», 1. eleni. oii. V—Vil a. Aug. Scriban, llceuţiat în litere, 1. elenă, cls. III—1V«i. Ia. iLerequey prof la lioeal «Mlh. Vtteaial», 1. frauoeaă, ols. I-VII-». Gh. Poppy profesor la liceul «Mlhal Viteazul*, 1. germană, ols. V- VII a. /• «S*. jFlonty prof. la liceul «Sf. 8*va*, Utoiia cls. I — III G. V-VII-a. şlCT. Dragu, profesor Ia liceul «Lază**, filosofi a ol*. VI, 1 VII-a, şi Eaonomla politică şl dreptul ols. VII-». Al. ignat, absolvent al Facultăţii de litere dia BacareştY, geografii, ols. I—IV-a. G. ArghirencUy prof. la lioeal «Mihal Viteazul», materna* tloele ols. I —III, şl flislografla, ols. I., G. Popenaif prof la gimnASiul «Cantemlr*. matematica, ols. IV—VII-a. G. Athana&iu, prof. la lioeul Mihal Viteaz al, sc. flsloo* hlmtce, ot» FV, V. VI*». Dr. Marcel Brdntlza, prof. la şcoala normală, so. naturale, ols. II-III Şl VI—VII-a. M. Cotlreanu, dootor m med.cină, igiena ols. VII-a. D. loneacu, profesor la lioeul «L.zăr* gimnaitUa. ols. I-VI-a. R. Vianu, absolvent ol oonservatoralal din Viena, masloa. cls. I—IV-a. Gr. Romanof absolvent diplomat al sooalel de bellearte din Milano, desemnai, s's I-VI-a. b) cmgri* PRIMAU Moan C. Gateneu, fost direotor de scoală primară, clasa III ^ IV-a. C. Saculeacu. baoalaureat, ols. I şl II-a. Benjamin Afolter9 bacalaureat dela Laustne (Elveţia) 1. francesă şl 1. germană. T. Matore&cu şl /. Jinga, absolvenţi al Conservatorii* lui, pentru vioară şl canto. R* loneacu, profesor la lioeal «Lazăr*, glmnas.loa. Medic al Institutului; D-rul IV. Thomeacu, prof. universitar, medio primar la spitalul de ooplL Al. Pop, 1'cenţUt ia teologie, subdirector. înscrierile pentru anul şcolar 97/98, se fac cu începere de la 1 August, orele 9—12 şi 2—6 în toate zilelo, la cancelaria Institutului, calea Victoriei, 190, Busureştl. „Despina Doamna” Institut de educaţiune pentru Domnişdre BUCUREŞTi 1», Strada Radu-Vodă, 19 Sub Direcţiunea D-şoarelor PAULIN1HARALAMBIE şi ANA B0NNIS Licefl, cursuri primare, facultative, etc. Internat, semi internat şi externat. Deschiderea cursurilor se anunţă de 1 Septembre. înscrierile se fac In toate zilele în cancelaria şcolel. Se trimet prospecte după cerere. Liceul KAPRI Sub Direcţiunea d-lul M. MUREŞIANU Strada Ştirbel-Vodă, 37.— Bucureşt Cursuri primare şi secundare complecte, preparaţiunl de bacalaureat, şcoală militară şi şcoală de poduri şi şosele. Ileautorizat, conform regulamentului, eliberează certificate valabile^ pentru bacalaureat, şcoala militară, etc. 'Cursurile încep la 1 Septembre 1897, iar preparaţiunile pentru corigenţi la 20 August. Anul acesta am înfiinţat pe lingă cele patru clase liceale şi cursul superior complect. I)-na Maria de Kapri, ca şi mal ’naiule, se va ocupa cu aceeaşi stăruinţă de copiii Încredinţaţi acestui institut, care mulţumită niuncel sale oneste şi neobosite a putut ajunge la buna sa reputaţie de astă zi. înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fac cu începere de la 15 August 1897 în toate zilele de la orele 9—12 şi de la 2—6 p. m., în cancelaria Institutului, str. Ştirbei-Vodă 37. Prospecte se trimit gratis la cerere. Director, Măritiş Mureşianu Ur.beorges Diamandy (diu Brăila) Primeşte Consultaţiunî Viena X. Hebragasse, 12. dela 1 Noembrie viilor, I. Kărntnertrasstes DR' STERIE N, CIURCU IX Polik&ngasBe—No. 10. Viena ConsullaţunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena www.dacoromanica.ro