SERIA IL—ANUL OL No. 690.
Ediţia a treia
■fl NMIBII III !■ I IUI—■!	I
DUMINICA. 19 0CT0MBRE 1897
NUMĂRULUI) BANI,
ABOUAll KM'rici.K
laeep Ia 1 şi 15 «le fle-eărel Iul gi se pliteae tot-d’a-una Înainte
In Bucure^I la Casa Administraţiei In Judeţe şi ttrtinăial* prin mandate poştal* Un an In ţară 30 lei; tn atreinătate 50 lei Şase luni ... 15 »	*	»	*6	*
Trei luni , . . 8 »	»	»	18	»
Un num ir In etreinitate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
Ho. 8— "STRADA CLEMENŢEI — Ne. S
TELEFON
NUMĂRUL 10 BANI
antuntciubujb
E in Bucureşti şi judeţe m prime*: numai ia Administraţie
In atreinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
Anunciurl la	pag.	IV.0.30 b. linia
»	»	»	IU .....	S.— lei	r
»	»	»	n..........3.— »	»
Inserţiile ţi	reclamele	3	lei	rlndul
Un imit veehlt *0 Itnl
ADMUflSTBATIA
Ne. S. — SHADA CLEMENTEI _ W0 8.
APARE ZILNIC LA 8 OEE DIMIjN EA ŢA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE NOFŢEI
MOŞTENIREA
Daca cupiditatea liberalilor n’ar fi de ajuns ca sa explice opintirile uriaşe pe cari le fac pentru a se menţine în situaţia de administratori al avutului nostru public — groaza lor de a se retrage înainte de a fi lichidat falimentul justifică absolut aceasta tenacitate.
A ceda locul unul partid pro tivnic, ar însemna, din partea li beralilor, în starea de azi, să dea registrele pe mina judecătorului de instrucţie — şi registre cari a firmă neîndoios că falimentul nu e simplu.
Situaţia financiară e deplorabila. Scriptele ministerului de finanţe a-cuzâ, neîndoios, operaţiuni cari frizează de a dreptul codul penal. Cheltuieli ordinare s’aQ soldat cu din paragrafe extraordinare—şi, în-tr’un cuvînt, întreaga fizionomie a budgetului se deosebeşte adînc . de starea reală a lucrurilor.
In chestia naţională s’a procedat cu o primitivitate, care trebue să fi desgustat şi pe cel în folosul cărora se lucra! S’a curmat dintr’o data, şi printr’o procedare brutal de laşă, orl-ce năzuinţă legitimă din partea celor cari îşi puseseră toate aspiraţiile în tactul şi mijloacele intelectuale ale d-lul Sturdza.
O retragere în aşa situaţie, ar fi o sinucidere din partea liberalilor şi o mare dificultate pentru moştenitori. Aceasta explică şi frenezia colectiviştilor de a păstra pro vizoratul şi puţina grabă ce punem noi ca să luăm succesiunea.
Trebue lăsată colectivităţii sarcina de a şterge, cu restul el de demnitate, ignominiile pe cari le-a înscris în istoria noastră contimporană, şi numai după ce se va fi istovit în grija de a acoperi urmele nemerniciei el, să-I dăm lovitura de picior de care se teme zadarnic astă-zl.
Pentru noi situaţia e clară: guvernul, bătut în toate chestiile pe cari le-a abordat pînă azi, nu se mal ţine în picioare de cit în virtutea puterel de inerţie. Atîrnă de conservatori să rupă acest echilibru aparent, pentru ca colectivitatea, putredă şi fără temeifl, să se prăvălească—şi de astă dată pentru tot-d’a-una.
înainte, însă, de a da lovitura care să hotărască de soarta acestui putregăit! imund, trebue lăsat adversarului destul timp ca sâ’şi îngroape morţbX căror emanaţie pestilenţiaTîTa viţiat atmosfera. Alt-fel, dacă am pierde răbdarea, ar trebui, o dată cu succesiunea liberalilor, să luăm neapărat şi sarcina de a face noi desgustătoarea opera de higiena morală, de care se simte atita nevoie în urma hoitului colectivist- şi această sarcină ne repugnă.
Primele şedinţe ale Parlamentului vor clarefia situaţia, sperăm, şi, atmosfera o data purificată, asaltul din urmă va fi lesnicios, fără să riscăm a avea să răspundem noi pentru actele fără nume săvîrşite de adversarii noştri.
Ştim că Voinţa Naţională nu va
primi raţionamentul acesta — dar nu ceea ce cugetă organul guver nulul face obiectul preocupaţiunilor noastre. Voinţa e cutezătoare toc mal fiind-că e slabă—întocmai ca negustorii mofluzi de fapt, cari iefle-nesc marfa în ajunul falimentului Această fanfaronada, însă, a cărei temeinicie o cunoaştem de cînc cu afacerea Mitropolitului Ghena-die, nu întăreşte situaţia guvernului cu nimic şi nu micşorează ascendentul pe care l-am căpătat noi asupra opiniei publice în aceeaşi măsură în care partidul liberal l-a pierdut.
Colectivitatea ne-a făcut, în timpul din urmă, aşa de neaşteptate servicii, nouă conservatorilor, în cît pe viitor, dacă nu va mal exista, vom simţi adesea nevoia de a o născoci.
—■ ------
CERERE NEPREVĂZĂTOARE
După cum se va vedea la rubrica iuformaţiuullor, ziarele maghiare pretind eă nu ungur ar II fost bătut tn faţa otelului Dacia, la eşirea întrunirii grupului 11-beral-democratic, şi cu mult zgomot cer intervenţia diplomaţiei austro-ungure spre a obţine sa-tlsfacţiuue de la guvernul roiuîu Ne mirăm de Uşnrinţa cu care se ridică asemeni cereri pe temeiul unui fapt închipuit.
Ci absolut inadmisibil ca un ungur să ti fost bătut şi nimeni nu are niei o cunoştinţă de un asemenea fapt.
Intervenţia diplomatică spre a obţine satisfacţie e dar absolut fără nici un rost.
Nu putem considera zgomotul ce se face de presa maghiară şi cererea de satisfacţie de cit ca uu semn ai cousideraţiunil de care se bucură guvernul romtn subt conducerea d-lui Sturdza.
ANARHIA DIN PARTIDUL CONSERVATOR
Situaţia guvernului şi partidului liberal este disperată. Şi iată de ce de cîte-va zile oficioasa Voinţa vrea cu or.-ce preţ să prăpădească şi partidul conservator. Ba anunţă că d. G. Panu se va retrage supărat din partidul nostru, ba că grupul radical (?) se va deslipi de noi şi alte şurubăril. Intr’o altă zi inventează intrigi şi supărări intestine.
In fine, aseară, Voinţa, sub titlul de «Anarhia în partidul conservator», ne dă lovitura de graţie, cînd spune că ne găsim Intr’o stare disperată, pentru că d. d. G. Era. Lahovari de la «Independinţa» nousa bru'e la polilesse, cum s’ar zice.
Cît sunt de naivi colectiviştii dacă îşi închipuesc că ne supără balivernele lor.
Declarăm d-lul Gogu Cantacuzino că suntem perfect mulţumiţi de situaţia partidului nostru.
Şi suntem mulţumiţi pentru că orl-cît ar căuta d-sa să ne probeze că anarchia există în partidul nostru pentru că Timpul a clarificat situaţia Ţărei faţă de partidul nostru saO pentru că un domn s’a retras din partid, ridicolul pildelor ce aduce este tocmai proba cea mal hotărîtoare că partidul conservator se bucură de cea mal splendidă situaţie.
Şi ne vine să rldem cînd vedem pe Voinţa vorbind de anarhie, ea tocmai, care reprezintă un partid care numără 70 de fracţiuni, 35 de grupuri, 100 de grupuleţe, cu nu ştim cîţl şefi şi sub-şefl. Voinţo, dragă, vino-ţl in fire.
A se vedea la intormaţinnl organizarea invăţămintalni superior, dapă ante-profectnl d-lui 8. Haret.
REFORMA INVATAMINTULUI
SECUNDAR SI SUPERIOR
Invăţămîntul secundar
Avem sub ochi anteproiectul de reformă al învâţămîntulul secundar şi superior, alcătuit de d. S. Haret.
Primul capitol tratează despre învă-ţămîntul secundar.
In loc de şeapte clase, ca pînă acum, liceele vor avea opt clase.
In cursul inferior, cursurile liceale vor fi comune. Incepind din cursul superior însă, cursurile se despart în secţiunea clasică, în care se vor învăţa umanităţile, şi în secţiunea reală, în care se vor preda ştiinţele şi una din limbele engleză sau italiană, cari vor fi obligatorii.
Va mal fi şi secţiunea fizico-naturală, în cazul cînd şcolarii din secţiunea clasică vor înlocui studiul limbei elene prin acela al Geografiei, Fizicei,Chimiei, Ştiinţelor naturale şi Hgienel.
Şcoalele secundare de fete
Şcoalele secuniare de fete de gradul
I	nu vor avea de cît cinci ani de studii elementare, din cari patru vor fi consacraţi îmbogăţire! cunoştinţelor, cel de-al 5-a fiind «-în special consacrat studiilor necesare femelei».
Vor fi şi şcoli secundare de fete de gradul al II a, în cari se vor dezvolta şi complecta studiile din şcoalele de gradul 1, cu adăogirea noţiunilor de psihologie şi logică şi a uneia din limbele italiană sau eng'eză.
Durata acestor studii va fi de cinci ani şi admiterea în ele nu se va face de cît prin concurs între absolventele şcoa'ei de gradul I.
Toate şcoalele de fete de gradul al II vor avea şi internate.
Directori!
Anteproiectul d-lui Haret stabileşte o normă în numirea directorilor liceelor şi gimnaziilor.
Nu vor putea fir urniţi directori de cît:,
1)	profesorii titulari secundari cu opt ani de serviciu ;
2)	profesorii şi agregaţii universitari;
3)	foştii şi actualii membrii ai consiliului permanent şi foştii inspectori şcolari;
4)	foştii profesori secundari sau superiori, cu titlu definitiv, trecuţi la pensiune.
Pentru directoarele şcoalelor de fete se păstrează aceeaşi normă, cu singura deosebire că vor putea fi numite şi persoane străine învăţămîntulul, în vîrstă de cel puţin 30 de ani şi posedînd titluri academice.
Se fixează o leafă de 300 lei directorilor de liceu şi directoarelor de gradul
II	şi 200 lei celor de gimnazii şi directoarelor de gradul I, în afară de onorariile de profesor şi gradaţiile cuvenite.
Dispoziţiile relative la consiliile şcolare şi la conferinţele profesorilor rămtn aceleaşi, ca în vechia lege.
înscrierea elevilor
Se stabileşte o restricţiune pentru înscrierile elevilor în clasa I. Cînd. în urma cererilor, locurile disponibile dintr’o clasă vor fi ocupate, nu se vo, mal admite, din cele-l’alte cereri, de cit acele ale elevilor cari vor avea media generală cea mai mare.
Pentru cele-l’alte clase, elevii vor trebui să poseadă certifiicatul de promovare din toate clasele precedente.
Efectivul unei clase va fi de 30 pînă la 60 elevi.
Bacalaureatul actual se înlocuieşte ;?rintr'un concurs, «în scopul de a dovedi mal ales—spune anteproiectul—influenţa studiilor făcute asupra formă-rei cugetărei elevilor».
Aceste concursuri se vor face in silele de 20 pînă la 25 Iunie, înaintea unei comisiuni numită de minister şi compusă din patru profesori al şcoalei şi un profesor universitar, ca preşedinte.
Internate
pot fi pe lingă tăie şcoalele secundare, lă-sîndu-se ministerului o deplină latitudine de ale înfiinţa ori unde va vroi.
Provizorii actuali vor fi desfiinţaţi. Directorii şcoalelor secundare vor fi şi directori ai internatelor.
Recrutarea corpului didactic
Pe lingă titlurile academice, antepro-ddul cere şi profesorilor secundari un concurs de capacitate,«care va avea de obiect să probeze cunoştinţele şi aptitudinea necesară de a preda cel puţin două specialităţi şi cel mult trei».
Concursurile se trec la fie-care trei ani şi vor consta din probe scrise şi orale pedagogice.
La şcolile secundare de fete, cursurile
*
credinţate clericilor hirotonisiţi titraţi.
Anteproiectul schimbă cu desăvîrşire sistemul actual de plată.
Art. 35 zice :
«Leafa fixă va fi de 120 lei pe lună, pentru profesorii definitivi de licee şi gimnazii, pentru fie-care 4 ore sau fracţiune de 4 ore de curs pe săptămînă ;
«100 lei pe lună pentru profesoarele de şcoale secundare de fete, pentru acelaşi număr de ore;
«70 lei pe lună pentru profesorii de religie şi pentru maieştril definitivi.
«Aceste cifre vor fi micşorate cu 10 la sută pentru profesorii şi maeştrii provizorii şi cu 20 la sută pentru suplinitori.»
Gradaţiunea rămîne aceiaşi. Pedepsele ce se prevăd, în caz de abateri, sunt : avertismentul, amenda, cenzura, suspendarea, permutarea, excluderea temporară şi, în fine, excluderea pentru tot-d’a-una.*
Inspectorii şcolari pot pronuaţa numai avertismentul. Ministrul poate da şi cele-l’alte două pedepse următoare— amenda şi cenzura, restul neputînd fi pronunţate de cît în urma sentinţei unei comisiuni de judecată.
Această comisiure va fi compusă din cinci membri, dintre cari doul supleanţi, numiţi prin decret regal.
Membrii comisiunei se numesc pe 6 ani.
*
* *
Se asimilează în totul profesorilor secundari, membrii corpului didactic normal primar.
CE-I DJARET ?
Maî mulţi profesori, cari aii fost înlăturaţi de la şcoalele noastre din Macedonia, veniseră în Bucureşti casă reclame la ministerul de instrucţie lefurile lor rămase neaeliitate.
Drapelul afirmă că d. Haret a stăruit pentru reintegrarea acestor profesori, dînd şi un avans de bani acelora cari nu au fost plătiţi. Tot Drapelul adaogă însă că de-o-dată, aşa din senin, d. Haret a abandonat opera bună pe care o începuse, declarlnd profesorilor că uu mal poate face nimic şi subliniind această declaraţie printr’o puternică ridicăturâ din umeri.
Acestea sunt propriile cuvinte ale ziarului liberal.
Nu ştim întru cît faptele, aşa cum le a-firrnă Drapelul, sunt conforme cu realitatea.
Pentru moment admitem că d. Haret a făcut tot ce i se atribue.
Dar ne întrebăm :
Pentru ce a abandnoat d-sa buna cale ce apucase ?
Hotărît să reintregreze pe profesori şi să le plătească lefurile, pentru ce deodată i-a părăsit ?
Cine l’a determinat la aceasta ? Nu cumva d. Sturdza, patriotul d. Sturdza, aşa de patriot în cit a devenit un vădit pericol pentru toate chestiunile naţiouale, i-a eşit în cale ?
Cerem numai de cît o lămurire. Cerem ca numai de cît să se lămurească cine a deturnat cel 2000 lei trimeşl d-lui Pădeanu Ia Bitolia, ca să plătească lefurile profesorilor. Cerem să ni se lămurească dacă d. Haret este ministru la departamentul instrucţiei şi prin urmare ordinele sale se cade a fi executate, saă e un fleac ale cărui măsuri sejeontramandează de primul venit. D. Hardt.are cuvîntul.
D/iV STREIN AlATE Carlismul tn Spania
A început iarăşi să se vorbească despre partizanii Iul don Carlos, pretendent la tronul Spaniei.
Nenorocirile ce afl căzut pe capul Spaniei de clţl-va ani Încoace, revoluţiunea din Cuba şi din Filipine, aă adus apă la moara Carliştilor, cari de cilâ-va vreme se agită foarte mult şi se pregătesc ca şi cum ar avea de gind să înceapă un al treilea războit! civil.
Carliştil sunt stăpinl pa administraţiunea multor comune. Minăstirile, foarte numeroase în Spania, sunt centre de conspiraţie ale car-lismuiul, a levărate depozite de arme şi biu-rourl de recrutare, In cari, sub masca ’peleri-nag'ulul, se trec trupele în revistă.
Preoţimea organizează «jocuri războinice» ; la o minâstire In apropiere de Benicasia (Cas-tellon) o trupă de lioerl înarmaţi aă strigat: «Să trăiască Carlos VII!» Clţl-va aă fost arest aţi.
Din provinciile Valencia, Alicante, Catalonia şi Arragon, Bizcava si Narvarra sosesc mereă ştiri despre pregătirile de răscoală ale carliştilor.
O sumă de societăţi secrete fac o propagandă foarte vie.
Ziarul Heraldo a anunţat nu de mult că un mare transport de arme a trecut pe ascuns Pirineil şi a fost împărţit In provinciile basce.
Contrabanda de arme a luat aşa dezvoltare la fruntaria franco-bască, incit guvernul francez a fost silit să atragă atenţiunea guvernului spaniol.
Presa din Madrid se arată îngrijită şi cere guvernului să ia măsuri energice.
Se crede că carliştil nu aşteaptă de cit rezultatul negociărilor dintre "guvernul spaniol şi Statele-Cnite în privinţa Cubei, spre a începe o acţiune.
Forelgu.
TRIBUHfl LITERARA
Comentariul uneia din poeziile
LUI
EMINESCU
Cu cît ne depărtăm mal mult de epoca în care s’aă produs cîte-va din operele poeţilor noştri mal de seamă, cu aîl suntem mal puţin în stare de a cunoaşte nu numai isvoarele la cari s’a adăpat fi°-care din el, ci chiar de a înţelege unele din expresiu-nile lor. Fireşte, o literatură care răsare din viaţa intimă a unul popor, are de co-mentar însă şl viaţa acelui popor; dar o literatură influenţată la fie-care pas de curente străine are nevoie neapărată de a fi pusă în lumina culturel de la care s’a inspirat. Altmintrelea riscăm de a nu fi înţeleasă cel puţin de o parte a publicului.
Două curente de căpetenie aă circulat In poiesia noastră de la 1830 Incoa ; curentul francez şi curentul german. De vreme ce cultura franceză este foarte răspîndităîn mijlocul nostru, influenţa el n’are trebuinţă de a fi semnalată. Nu este aşa cu cea germană, care nu s’a putut şi nu se va putea răsDludi pe o zonă atît de Întinsă In regatul romînesc. Poate că această res-trîngere a literaturel germane a fost cauza de căpetenie care a îndemnat pe Eminescu să se inspire cu preferinţă de la dînsa.
Ast-fel, cine nu ştie că rimele sale cele mal admirate ca adio — privi-o, galeş — cale-’şî etc., îşi au archetipul în poeţii germani şi mal ales în Rtlvkert; că rugăciunea unul dac —, care numai dacică nu e —, este, în părţile el cele mal izbitoare, reproducerea unul imn vedic după o versiune germană ; că sonetul săfl la Veneţia nu este fără analogie cu un sonet al lui Platen asupra aceluiaşi subiect; că unele din bucăţile sale cele mal reuşite sunt curate traduceri după alţi poeţi germani ; că pesimismul său pedant şi de răfl gust îşi are originea mal mult în citirea scrierilor lui Schopen-hauer de cit îu contemplaţia directă a realităţii ?
Altă dată Eminescu se mulţumeşte a lua un simbol din literatura germană, un simbol foarte puţin cunoscut, pe care îl strecoară fără nici o pregătire în poezia romînească. Nu este cititor inteligent care să nu fi fost isbit de expresiunea floare albastră îu poesia ce poartă acest titlu.
Iată cîte-va strofe dintr’insa :
«Iar te-al cufundat în stele Şi în nori şi ’n ceruri 'nalte ?
De nu m’al uita încalţe,
Sufletul vieţii mele
«In zadar rlurl în soare Grămădeşti In a ta gtndire,
Şi clmpiile Asire Şi întunecata mare.
«Piramidele ’nvechite Urcă ’n cer virful lor mare—
Nn căta in depărtare Fericirea ta, iubite !
«Hal In codrul eu verdeaţă,
Und’ isvoare plÎDg In vale,
Stinca stă să se prăvale In prăpastia măreaţă.
«Pe cărare ’n bolţi de frunze Apucînd spre sat de vale,
Ne-om da sărutări de cale,
Dulci ca florile ascunse».
Inc’o gură—şi dispare..
Ca un stilp ed st<0 in lună !
Ce frumoasă, ce nebună E albastra’ml dulce floare!
_ Şi tc-al dus, dulce minune,
Şi-a murit iubirea noastră,
Ftoar -albastră ! floare-albastră !.„
Totuşi este trist în lume.
Iu zadar vom răsfoi vocabularul şi vom întoarce limba romînească pentru ca să găsim ideia saă simţimîntul simbolizat îu această stranie în perei hiere de cuvinte «floare albastră», precum îu zadar vom căuta prin legendele şi basmele noastre ca să descoperim într’lnsele flori cari cîntă din Mor-tua est.
Pentru ca să găsim secretul acestor imagini, trebuie să ne ducem iară şl la literatura germană şi anume la romanul tul No-valis, intitulat; Heinrich von Ofterdingen, în care se vorbeşte în adevăr de «klin-gende Băume» şi de «singende Blumen».
Tot Iu acest roman găsun şi misterioasa «floare albastră».
Eroul romanului, Heinrich von Ofterdingen, un poet născut, visează un vis minunat, cu atît mal minunat cu cît şi tatăl săfi avusese acelaşi vis. Acest vis îi arată fericirea vieţel sale de poet sub forma unei fior! albastre, obiectul amorului săli. Din acest moment el pleacă în lume, zăreşte în mal multe rîndarl floarea albastră, Insă nu o poate culege.
Vorbind de acest simbol, Spielhagen, în Problematische Xuturen, se exprimă aşa:
«Iţi aduci aminte de «floarea albastră» din povsstea lui Novalis ? Floare albastră! Şi ce e asta ? E floarea pe care nu o vede ochiul nici unul om şi al cărei parfum umple lumea. Nu orl-ce creatură este destul de fiu organizată, ca să simţă acest parfum; dar priveghetoarea se îmbată de dlusul, cînd noaptea pe lună satt dimineaţa în revărsatul zorilor cîntă şi plînge şi suspină ; de asemenea toţi nebunii cari mal înainte şi acum ’şl-afi spus saă îşi spun în proză
2
I P O C A
ort !n versuri către eer plînsul şi dorul lor, şi, deosebit de aceştia, milioanele de oameni, cărora nici un zeii nu le-a dat să arate ce sufer şi cari In chinurile lor se uită către cer, căruia nu 1 e milă de el. Ah, şi de această boală nu este altă scăpare de cit moartea. Pentru cel ce a gustat numai o dată parfumul florei albastre nu este nici o oră liniştită pe lume. Ca un ucigaş blestemat safi ca jidovul care a gonit pe Mlntuitorul lumel de la pragul casei sale, el este Împins Înainte şi merefl înainte, ori cit îl vor durea picioarele sale pline de răni şit'&rl cit ar simţi nevoia de a ’şl odihni în fllîe capul. Fireşte, el se va ruga, chinuit de sete, să i se dea o băutură ca să se răcorească, însă el va înapoia cana fără să mulţumească, pentru că o muscă plutea d’asupra apel, safi pentru eă vasul, chiar de ar fi fost de asbest, nu era curat, aşa că pentru un motiv safi altul el nu s’a răcorit.
«Răcoarea ! Unde este ochiul, în care am privit o dată, fără să mal voim a privi altul, mal strălucitor, mal plin de foc ? Unde este pieptul pe care ne am odihnit o dată. fără să mal voim a auzi palpitînd altă inimă mal caldă, mal arzătoare de amor ? Unde ? te întreb, unde ?
«Amorul este parfumul florii albastre, amorul care umple lumea întreagă, şi în orice fiinţă pe care o iubeşti din toată inima, al găsit floarea albastră.
«Insă aşa nu deslegl problema, căci tocmai condiţia de a iubi din toată inima nu
putem împlini. Care din noi poate iubi din toată inima ? Noi suntem aşa de obosiţi, aşa de istoviţi, în cît nu avem nici puterea nici curagiul trebuincios pentru un amor adevărat, profund, pentru acel amor care nu se odihneşte şi nu încetează de cît după ce ’şl a apropriat fie care gîndire a spiritului nostru, fie-care simţire a inimel noastre, fie-care picătură de sînge din vinele noastre».
Această explicaţie este fină şi frumoasă, ea este chiar adevărată, însă nu e complectă. Floarea albastră este nu numai în amor ; ea este perfecţiunea în toate direcţiunile vieţel, şi prin urmare fericirea ideală, dar curat personală. Dorul după a-eeastă perfecţiune este una din trăsurile de căpetenie ale romantismului german şi în deosebi ideia fundamentală a romanului lui Novalis, iar misterioasa floare albastră este simbolul mulţumirii desăvîrşite, al fericirii ce umple tot sufletul. De aceea ea planează înaintea noastră, înainte de a o descoperi noi; de aceea omul o visează, înainte de a o zări ; de aceea o presimte cînd aici, cînd colo, pînă cînd se convinge că ea este o iluzie. Insă omul simte parfumul el cînd mal slab cînd mal tare, şi se îmbată de dlusa. Chiar dacă el zboară ca un fluture din floare în floare şi se opreşte cînd pe o viorea cînd pe o floare tropicală, în realitate el aleargă după desăvîrşita fericirea ideală, după floarea albastră.
Cu această mică introducere sperăm că bucata lui Eminescu, Floare albastră, va fi mal înţeleasă pentru marea majoritate a cititorilor săi.
Ang. De ine trie sen.
laiiii: O nuvela de d. Al. Antemireann.
Litere, Artă, Ştiinţă
S	A H A R A *)
In Africa—văzduh de aur—
Sahara stă sub cer albastru.
Pe ’ntinsul el pustiii şi tainic,
Ca sufletul unul sihastru,
Apar din cînd în cînd fiinţe Şi ’n urmă sub nisipuri zac, Cum nasc şi mor atîtea doruri, In pieptul unul om sărac.
Sahară, dac’a ta pustie Şi vieţile ce ’n ea se sting • Pe unii îl înfiorează,—
Pe mine mă silesc să plîng.
Un suflet fără de iluzii Şi ars de-a suferinţei pară Se-aseamănă atît de straşnic Cu tristul tă& pustiii, Sahară.
G. Rnsse Admlrescu.
In editura librăriei Sfetea, va apare zilele acestea un noii volum de Versuri, datorit tînărulul poet St. O. losif, cunoscutul traducător al lui Pelofi.
*
* *
Joul, 16 Octombrie, d. profesor universitar, C. Dissescu, ’şl-a început cursul sâfi de Istoria Dreptului, la facultatea jundică.
Sala în care distinsul profesor ’şl-a ţinut prelegerea, era literalmente «Înţesată» de auditori: studenţi, avocaţi, doamne, etc. A fost una din cele mal strălucite prelegeri cari s’afi făcut la Universitatea noastră.
D. Dissescu, în această primă lecţiune, s’a ocupat de deosebitele concepţiunl pe cari noţiunea Drept le-a îmbrăcat în deosebitele vremi şi la deosebiţi jurisconsulţi, combătlnd în deosebi definiţia dată de d. profesor Danielopolu.
Sperăm că în curînd vom putea da în rezumat această prelegere importantă.
*) Din drăgălaşul volum *Vise Roze», apărut de curînd.
BSSI
INFORMAŢII
Ante-proiectul d-Uiî S. Haret
Invâţămîntul superior
Universităţile sunt persoane juridice capabile de a dobîndi şi poseda şi vor fi reprezintate prin senatele profesorale, cari pot delega puterile lor rectorilor saii unora din membrii lor.
In privinţa studenţilor, se prevede pe deapsa ştergerei din matricolă, în cazul cînd vre unul din ei nu-şi va fi trecut examenele. în timp de doui ani.
Pedepsele ce vor trebui să se aplice studenţilor an rămas aceleaşi. S’a adăugat numai închiderea unuia saii mai multor cursuri, în caz de turburări grave. Fa va putea fi pronunţată de senatul universitar saii de ministru.
Ante-proiectul se ocupă şi de asociaţia-nile universitare ale studenţilor, cari nu se vor putea constitui, de cît cu autoriza ţinnea rectorilor.
*
*	a
Vor fi diplome de licenţiat şi de doctor.
Diplomele obţinute în străinătate, sunt supuse la examene de echivalenţă, la cari vor fi supuse şi certificatele de studii se cundare.
*%
Pe Ungă profesori, proiectul mai prevede agregaţii şi docenţii.
Aceşti din urmă vor face cursuri libere, nu vor fi plătiţi de Stat şi nu vor putea funcţiona de cît în urma aulorizaţiunea senatelor universitari.
Docenţii vor depune examene de abilitare şi vor fi numiţi de ministru-
Agregaţii vor putea deveni profesori, în caz de vacanţă, după o practică de 5 ani.
V
Numirile în posturile de agregaţi şi profesori se vor face după avizul senatu lui universitar, din listele postulanţilor ce îi va prezintă ministerul.
Nu numai titraţii pot fi profesori, ci şi «ori-ce alte persoane cari se vor fi distins prin lucrări ştiinţifice de mare în semnătate, în specialitatea catedrei vacante».
Cum se vede instituţia concursului este desfiinţată. Totuşi ea va funcţiona, numai într’un anumit caz :
«Cînd va fi lipsă de candidaţi pentru ocuparea catedrei, spune art. 68, atunci se va publica concurs de agregaţie*.
*
* *
Lefile profesorilor universitari vor fi de 900 lei pe lună, iar [ale agregaţilor de 500 lei.
Se prevăd diurne rectorilor de 300 lei
pe lună şi decanilor de 150 lei.
* *
*
Se instituie senatele universitare, cari vor fi prezidate de rectori.
Fie vor administra averea universităţi, vor pregăti budgetele, se vor pronunţa asupra acceptaţiunei legatelor şi în chestiile de disciplină.
Senatul se compune din rectori, decani şi cîţi-va membri de facultate aleşi de profesori.
Vor mai funcţiona alăturea cu senatul alte două instituţiuni: consiliile de facultate şi consiliile universitare.
* *
*
Pentru ledticaţiunea femeilor se înfiinţează în Iaşi o şcoală spaniolă superioară de fete, cu două secţiuni • literară şi ştiinţifică.
8r, In secţiunea literară se vor propune următoarele materii : limbile romînă, latină, franeză şi germană ; istoria literaturilor antice şi moderne; istoria artelor; istoria generală şi istoria Romînilor; estetica ; noţiuni de dreptul uzual şi instrucţiunea civică.
In secţiunea ştiinţifică se vor propuae: matematicele cu comptabilitatea, cosmografia, fizica, chimia, fisiologia, zoologia, botanica, minerologia, geologia, igiena.
Geografia generală şi a Romîniei, psi-chologia şi pedagogia se vor preda în ambele secţiuni.
Cursurile fie-cărei secţiuni vor fi de 3 ani. Elevele şcoalei normale superioare vor fi interne, bursiere şi solvente.
Cu privire la demisia dată şi retrasă a d-lui Al. Djuvara, mat putem da următoarele amănunte:
D. Djuvara şi-a dat demisia acum două săptămînî, şi, deşi motivul era depărtarea fratelui său de la legaţiunea din Constantinopol, d-sa a pretextat în demisie decorarea lut leszenszhy.
Consiliul de miniştri, alarmat de scandalul ce ar fi provocat o demisie dată pe acest motiv, s’a grăbit a satisface pe ministrul de justiţie.
Cu această ocazie, adăogăm că d. Tr. Djuvara pleacă azi la postul său, la Constantinopol.
Ministerul lucrărilor publice a instituit pe lingă şcoala de poduri şi şosele o comisiune care este Însărcinată să se pronunţe asupra validităţel certificatelor şi diplomelor de studii eliberate de şcolile din streinătate inginerilor cari a fi făcut studiile acolo.
Această cemisiune se compune din d-nil ingineri : C. Sturdza, preşedinte; M. Rimniceanu, G. I. Duca, I. B. Can-tacuzino, C- Sineseu, Gr. Cerkez şi I. Radu, membri.
Comisiunea însărcinată cu modificarea legel drumurilor s’a Întrunit erl din nofi la ministerul lucrărilor publice şi a ajuns cu lucrările pînă la drumurile comunale.
D. Dim. Sturdza, neputînd să obţină graţia lui Ieszenszky, a dat ordin agen-
ţilor săi să răspîndească pretutindeni ştirea că decoraţia lui Ieszenszky n’are absolut nici o importanţă.
Printre aceia cari afi intrat in solda d-lul Sturdza în această cestiune se află şi un fruntaş aurelianist.
D. Dim. Sturdza a convocat telegrafic din Sinaia pe azi după amiazl consiliul de miniştrii.
Contele Bray de Strinburg, noul ministru plenipotenţiar al Germaniei, a fost primit erl In" audienţă solemnă de către M. Sa Regele, la Castelul Peleş.
Reforma legel de recrutare
D. general Berendet, ministru de răz-boiii, a înaintat consiliului de miniştri, proiectul de lege pentru modificarea le-get de recrutare în armată.
Expunerea de motive cu care d. general Berendet a înaintat acest proiect de lege, arată că pentru apărarea ţării şi pentru a fi în tot-d’auna cu o armată bine pregătită trebue ca să pregătim pe toţi locuitorii ţării de a purta armele şi de a căuta să avem, mijloace suficiente pentru a forma destule grade de rezervă cu cari să se poată încadra efectivele în caz de trebuinţă.
Printre principalele modificări introduse prin acest proiect în legea recru-tărel este aceea că streinii să nn mai fie supuşi la sei-viciul militar, ră-mînînd ca acel scutiţi să fie supuşi unor taxe fixe pe venit şi cari să constituiască tezaurul războiului.
O altă modificare este aceea că tinerii cari pînă acum, fiind dispensaţi de serviciul militar, nu erau, chemaţi de cît în timp de războiu, prin actualul proiect el vor fi chemaţi a face un serviciu de patru luni pentru instrucţiune.
Rratel i Menţii
Casa Fratelli B. Mendl din Brăila ne tri* mete următoarea telegramă :
In Epoca de asta-zî reproduceţi ştirea cum că Neue Freie Presse din Viena publică o telegramă din Paris anunţînd că casa Fraţi Mendel din Marsilia, care are suecursale în Brăila, Anvers şi Londra, a dat faliment.
Casa noastră Fratelli B. Mendl cu sediul In Brăila, care se ocupă esclusiv numai cu transporturi maritime ne fiind sucursala casei falite şi ne avînd nici o legătură, vă rugăm a insera In ziarul d v. următoarea rectificare :
Firma care a suspendat plăţile nu este fraţii Mendel, ci S. Mendl et compagnie din Marsilia.
In Brăila nu există o firmă Mendl fr&res, însă casa noastră mal sus zise Fratelli B. Mendl cum şi casele L. Mendl et. compagnie din Galaţi şi Brăila şi casele freres, Mendl et, Compagnie din Londra nu afi ab-solutamente nici un amestec cu firma falită. In consecinţă interesele acestor ultime firme nu sunt nici de cum atacate prin suspendarea plăţilor casei S. Mendl et compagnie din Marsilia.
Fratelli B. Mendl.
INTERVENŢIA DIPLOMATICA A UNGARIEI
Incidentul de la Dacia.—Delaţiunea ziarelor ungureşti.— Intervenţia diplomatică a Ungariei.
Incidental de la Dacia
Ziarele ungureşti sosite erl după amiazl sunt agilate de un incident ce s’ar fi petrecut Duminică după amiazl în faţa otelului Dacia, după întrunirea convocată de d. N. FJeva. Acest incident e relatat de toate ziarele ungureşti cu comentarii senzaţionale.
Relaţinnea ziarelor ungureşti
Bupapesti Hirlap, Egyetcrtes, Magyaror-szăg şi Magyar Hirlap da îl incidentului o importanţă politică extraordinară. Iată, de pildă, ce spune Magyar Hirlap, în primul săfi articol de la 28 Octombre, stil nofi:
«In ce priveşte meetingul lui Fleva, el a fost încheiat într’un mod vrednic de nobilii romtnî. Afi bătut zdravăn In mijlocul stradeî pe un biet vizitiii, al cărui singur păcat a fost, că e ungur safi că a eşit în uniformă ungurească înaintea patrioţilor valahi cari se risipiafi de la întrunire. Şi pe cîtă vreme pumnii se îmbulzeai! asupra nevinovatului servitor, eroii naţionali valahi n’afi uitat să Înjure în mod ireproductibil tot ce este ungur.
«Faptul In sine, că a fost bătut un vizitiii, nu e ceva tragic. Dar Inchipuiţi-vă că omul bătut să fie din înttmplare englez, iar nu ungur. Ce s’ar întlmpla atunci ? S’ar Inttm-pla că imediat după această insultă, ministrul plenipotenţiar englez din Bucureşti ar primi un ordin telegrafic ca In numeleMarel Britanii să ceară satisfacţie pentru supusul englez ultragiat pe nedrept.
«Aşa e bine. Aceasta o pretinde autoritatea fie-cărei naţiuni cu ambiţie.
«Unde e autoritatea statului nostru ungar ?»
Intervenţia diplomatică
Toate ziarele ungureşti, citate mal sus, cer guvernului Baufly să intervie de urgenţă pe cale diplomatică, ca să se dea satisfacţie Ungariei pentru această insultă.
Magyar Hirlap lasă să se înţeleagă chiar că intervenţia diplomatică s’a şi făcut deja. El zice :
«Şi oare, gîndindu-ne Ia soarta vizitiului ungur, ar îndrăzni vr’unul dintre noi să treacă în Romîuia alt-fel, de cit incognito, în ceea ce priveşte naţionalitatea sa?
«E aproape sigur că acel popor brutal, care în mase mari a căzut cu virtuozitate asupra unul om, ce nu se putea apăra, ar profita din noă de poziţia sa favorabilă, ca să insulte fără frică pe uu ungur rătăcit pe pămînt romînesc.
«Guvernul nostru n’ar trebui să se teamă de Romînia. Autoritatea Statului Maghiar are nevoie ca neastîmpăratul stătu-
leţ vecin să primească o lecţie de la noi pe cale diplomatică.
«Şi primul nostru ministru Banffy are reputaţia că e om energic şi bun maghiar «Primul ministru ar putea să continue faţă cu Romînia acea politică pe care a a vut-o faţă de agitatorii daco-romaul pe clnd era încă fişpan (prefect) de judeţ.
«Motivul pentru această politică ar fi a sigurarea autorităţii Statului Maghiar».
SPORT
Unirea veloripedică a Romîniei a hotărît ziua de Joi 23 curent, pentru campionatul anual pe drum, care se va alerga între Bu cureştî-Ploeştl şi înapoi (116 kilometri).
Plecarea se va da la rondul al IMea a şoselei Kisseleff, la ora 10 a. m.
Preiniurile vor fi următoarele :
Premiul 1: 140 lei şi o medalie de argint » II : 80 »
» III : 40 »
» IV: 25 » înscrierile se primesc pînă Miercuri 22 corent, ora 4 p. m., la sediul social, 43 str Ştirbey Vodă.
Comitetul U. V. R,
ECOURI
—	Primim Ia redacţie raportul societăţel şcolare Dragoş, din Volovăţ, Bucovina, asupra activitate! sale în decurs de 25 ani, de la 1872-1897
—	Teatrul Băilor Eforiei. Joul 23 se va deschide noul teatru de varietăţi In sala Băilor Eforiei. Teatrul e complect restaurat Printre strălucitele achiziţiunl făcute de d. HaimovicI, care s’a întors din străinătate, vedem figurînd pe celebrele : M-elle Fa-gette, Hilaris, Lennes, Cinq Batignols, Quarlet Mondains, etc.
—	D. I. A. Stern, bine cunoscutul agent de publicitate, s’a întors din străinătate şi şi-a reluat ocupaţiile chiar de azi.
Grecia şi Turcia
Constantinopol, 17 Octombrie. — O ira-dea autoriză pe consulii otomani din A lena şi cele-l’alte oraşe greceşti să reia îndată posturile lor.
Ministrul turcesc la Atena nu se va In toarce la postul său de cît după semnarea tratatului de pace definitiv.
O cantitate mare de haine, corturi şi proviziunl s’aii expediat în ultimele zile trupelor din Tesalia.
Londra, 17 Octombrie.— Se anunţă din Constantinopol ziarului Standard că Sultanul ar fi însărcinat pe plenipotenţiarii turci să termine negociările în privinţa păcii, pînă Miercurea viitoare.
ŞTIRI MĂRUNTE
* Concursul pentru admiterea în şcoala de marină, de curînd înfiinţată, se va ţine la 1 Noembrie viitor, în Galaţi.
De o cam dată, nu se vor admite de cit 20 de elevi.
* Biblioteca liceului din Buzăfi a fost transformată îu bibliotecă publică, purtînd numele de «Carol I».
Atît comuna cît şi judeţul afi alocat cîte 1 000 lei subvenţie anuală nouel biblioteci.
Parlamentul austriac
Viena, 17 Octombrie. — Camera deputaţilor. Şedinţa secretă se ridică la 6 ore seara, apoi se reia şedinţa publică. De la începutul şedinţei se produc scene zgomotoase între stingă şi vice-preşedintele d. Abrahamovicz, care suspendă şedinţa1 La reluarea şedinţei izbucneşte din nou zarvă, cînd vice-preşedintele dă cuvtntul d-lui Iedrzejomicz asupra cestiune! compromisului provizoriu cu Ungaria. Pe cînd d. .Iedrzejomicz vorbeşte, mai mulţi deputaţi bat pe pupitrele lor şi se aud vociferări. Şedinţa se suspendă din noii.
La reluarea ei, vice preşedintele declară şedinţa închisă (mişcare mare, aplause la stînga).
Şedinţa a ţinut 27 de ore.

JDlţ^CAPlTALA
Fort cu spargere —Seria furturilor şi a spargerilor In Capitală e departe de a sesflrşi Pungaşii, pentru a batjocori pe deplin starea de moliciune a poliţie), nu mal caută, pentru a face spargeri, locuri retrase şi strade puţin păzite; el îşi plătesc luxul de a face lovituri mal mari şi operează furtişaguri, acolo unde poliţia e vecinie in picioare, ba chiar oamenii poliţiei.
Cu toate că domiciliul d-lul Paul Slătescu, este zi şi noapte păzit de cel puţin doui sergenţi, cu toate acestea pungaşii de meserie aQ găsit oraziunea de a se introduce astă noapte in casa fostului prefect de poliţie, a-I sparge un biuroQ, a fura mal multe obiecte de valoare şi a se face nevăzuţi.
Sergenţii de poliţie, ordonanţele inspectorului administrativ, n*aO văzut nimic şi pungaşul s’a făcut nevăzut.
Aşa poliţie. înţeleg şi eă.
Pnngaşî prinşi- — Astă noapte s’a prins de către agenţii poliţiei indivizii C. Ghimpeanu şi Victor Rădulescu, cari cu cheii potrivite aQ furat din geamantanul lui Samuiel Cotiga un libret al casei de economii în valoare de 2660 lei şi un bon de 1000 lei.
Asupra pungaşilor s’aQ găsit şi libretul şi bonul furat.
Hoţi de cai.—Andrei Belian. domiciliat in calea Dudeşti 179, a reclamat azi la poliţie că alaltăieri pe cind se afla la moara din Dudeşti, i s’aQ furat din stradă căruţa şi caii şi că pînă acum nu a putut să-I dea de urmă. ’
De sigur că ni:I poliţia nu va avea mal mult noroc.
dii^jara
Un paricid.—Din Giurgiu ni se comunică o crimă oribilă, săvtrşită alaltăerl in comuna Frăţeşti, din acel judeţ.
Locuitorul Nicolae Vasile, luindu se la ceartă cu fiul săQ minor Tudor, acesta, Intr’un moment de furie sălbatecă, a luat un topor şi dind
puternică lovitură în eap tatălui săO, l’a ueis pe loc.
După ce a comis crima, ucigaşul a încercat să fugă, dar a fost prins de către locuitorii vecini cari l’afl dat în mina autorităţilor.
Paricidul a fost înaintat parchetului de Vlaşca, care instrueşte această crimă.
Drama mişcătoare din Bujor.— O
dramă din cele mal mişcătoare, petrecută în împrejurări cu totul ciuda*e, emoţionează a-eum pe locuitorii din comunele Bujor şi Bă-leni din judeţul Covurlul.
Iată împrejurările :
In dimineaţa zilei de 13 curent, mal mulţi locuitori după inoşia Ponlasasca, pendinte de comuna Bujor, dueîndu-se la cimp, aQ găsit ghemuilă, iîngă o glugă de coceni, pe femeia Nastasia Alecu Popa, ţinînd în braţe o copilă a el moartă.
In zadar locuitorii s’aQ încercat să vorbească nenorocitei; ia apropierea oamenilor, femeia se inghemuia din ce in ce mal mult în gluga de coceni unde îşi alesese adăpost şi strîngea cu patimă. Ia piept, cadavrul fetiţei sale.
Privirea el rătăcită, trăsurile feţei descompuse şi mişcările el dezordonate, arătau pe deplin că nenorocita femee era nebună.
Starea de exaltaţiune a femeel era îngrozitoare. Pe lingă că ea dedea semne vădite dea-lienaţiune mintală, a fost cu neputinţă ţăranilor cari aQ dsscoperit’o să o facă să articuleze un singur cuvînt.
întruna, nenorocita'evita privirea lor şi fâl-cile-I eraQ încleştate. Pe lingă nebunie, Nastasia era lovită şi de mutism.
In faţa acestei scene mişcătoare şi văzînd că e cu neputinţă ca să afle ceva de Ia nebună, ţăranii s aQ întors în sat si aQ anunţat autorităţile.
Din cercetările făcute, rezulta următoarele; Femeia Nastasia Alecu Popa este de fel din comuna Bfllenl, acelaş judeţ, şi că de mal mult timp ea fusese abandonată de bărbatul el.
In seara de 5 Octombrie, locuitorul Alecu Căluianu din cătunul Golăşel, care intrase în relaţiunl de dragoste cu această femee, a du3-e Ia el acasă.
După şease zile de şedere în Golăşel, în ziua de 11 curent, Nastasia cere voie amantului el ca să meargă la Bâleni pentru ca să Işl vadă neamurile. Către seară, Căluianu pleacă de acasă ou Nastasia ci o conduce pe drumul Bă-lenilor pină la pădure, în dreptul părîuli.l Co-vurluiul-sec. De aci, cel doui amanţi s’aQ despărţit şi Căluianu s’a întors acasă, ‘lăsînd pe Nastasia să-şi continue drumul singură.
De sigur că femeea care plecase din Golăşel cu fetiţa sa, a pierdut drumul şi timp de două zile, fflră hrană şi fîlrâ adăpost a rătăcit prin pădure. Din cauza frigului şi a nemîncărel, copila a murit în braţele mumei. îngrozită de moartea copilei, istovită de osteneală şi ne-mîneare şi pierdută în negura pădure!, sărmana femee ’şl-a pierdut minţile şi graiul.
Ea a fost găsită după două zile, în ziua de 13 curent, în starea nenorocită pe care am arătat-o mal sus.
Parchetul a fost pe dală înştiinţat.
Medicul circumscripţiei venind la faţa locu-lul, a constatat că copila e moartă din cauza trigulul şi a autorizat Imnormîntarea cadavrului.
Nenorocita a fost luată de tal ăl el Gheorghe Miron şi transportată acasă în comuna Bălenl.
Crimă din răsturnare— O crimă oribilă s descoperit alaltă-erl în comuna Vadastrita, din jud. Romanaţf.
îngrijitorul moşiei, un anume Gheorghe Si-mescu, a fost găsit, către seară, ucis pe linia satului, în apropiere de primăria comunei.
Cadavrul lui Simescu purta la cap o rană a-dîni-ă, provenită dintr’o puternică lovitură a-plieată eu muchia secure! şi alte două tăielurl puternice, făcute cu ascuţitul secure!, cari despicase craniul nenorocitului în trei părţi, văr-sîndn-I creeril pe ţarină.	*
Procurorul de Romanaţr, însoţit de judele instructor, aQ venit imediat la faţa locului si aQ început c redările.
Toate indiciile daQ de bănuit că autorii a-cestel crima oribile sunt chiar servitorii de Ia curtea moşiei, cari, din cauză că îngrijitorul se purta aspru cu dinşii, îl pizmuiaQ şi uQ căutat să se răzbune.
Din cercetările făcule şi din percheziţiunile imediate s’a găsit în camera argaţilor moşiei o secură, de curînd spălată. In şanţul şose'lel, în apropiere de locul uude s’a găsit cadavrul, s aQ găsit cizmele mortului, pe cari asasinii le scoseseră din picioare.
Parchetul instrueşte de aproape afacerea şi a făcut cîte va arestări, printre servitorii mo-?ieI- T°ţl neagă faptul şi pînă acum, autorii nu pot fi descoperiţi, de şi sunt multe prezumţiunl asupra servitorilor.
dinsţreinatate
Accident de drmn de fler. — O teribilă catastrofă de drum de fier s’a întimplat Luni dimineaţă pe linia Bulfal i-New-York.
Trenul accelerat care mergea spre New-York a deraiat In dreptul fluviului Hudson. Locomotiva şi şease vagoane încărcate cu pasageri s’afl prăvălit în fundul fluviului.
Un călător care rămăsese într'unul din vagoanele de pe linie, cu un curagiu vrednic de admirat, după ce s’a înarmat cu un topor s’a azvîrlit în fluviQ şi a mers pînă Ia locul unde eraQ prăbuşite vagoanele. Aci, a spart pereţii vagoanelor, şi a putut să scape ast-fel de la o moarte sigură pe 6 din nenorociţii călători cari eraQ înăuntru. Pe de altă parte, in acelaşi timp aQ venit locuitorii din vecinătate cu bărci şi aQ scos la mal pe nenorociţii răniţi si contuzionaţl din fundul rlulul.
Cu toate că aceste ajutoare s’aQ dat in grabă, totuşi victimele acestei teribile catastrofe sunt numeroase. S’aQ constatat, după două ore de la accident, 28 de călători cari lipseaQ şi cari de sigur s’aQ înecat in Hudson.
Cauza acestei nenorociri este slăbirea terasa-mentulul in acel punct, provenit din surparea zidului de apărare, minat de apele fluviului.
Depeşile de azT
(Serviciul «Agenţiei Domine»J
Berlin, 17 Octombrie.—Agenţia Wolff anunţă că consiliul federal va discuta In cu-rind proiectul de cod penal militar. Deci este lucru sigur că proiectul va fi supus Reichstagului.
înainte de a pleca la Libenberg, împăratul a făcut o vizită lungă prinţului de Hohenlohe.
Roma, 17 Octombrie. — După ziarele de aci, contele Goluchowski se va întâlni la 6 Noembrie la Monza cu d. di Rudini.
Si nla, 17 Octombrie. — Englezii ad pus mîua azi pe trecâtoarea Sempagha, posiţiune foarte tare ocupată de inamic.
New-York, 1; Oet. — D. Enric George, candidat la postul de primar, care a vorbit ieri în 4 adunări, a murit azi în urma unul atac de apoplexie.
Darmstadt, 17 Octombre.—MM. LL. ruseşti aQ plecat azi dimineaţă.
www.dacoromanica.ro
HH
EPOCA
3
Atl fost însoţite la gară de perechia mare-ducalâ.
Londra. 17 Octombrie. — Intr’un discurs ţinut la Bristol, Sir M. Hiks Blach a constatat câ politica marchizului de Salisbury a scăpat Grecia de urmările propriei sale nebunii şi a menţinut pacea Europei.
Inlru-ce priveştea cestiunea monetară, oratorul a declarat, că nici guvernul, nici banca Engliterel nu vor adera un singur moment măcar, la in act care să poată atinge stocul de aur existent în ţară.
Budapesta, 17 Octombrie.—Camera magnaţilor a adoptat proiectul de compromis provizoriu cu Austria, proiectul prelungind compromisul financiar cu Croaţia şi exerciţiul provizoriu.
Belgrad, 17 Octombrie.—In cercurile bine informate, se taxează de născocire rea voitoare, zvonul ce circulă în privinţa unei călătorii a Regalul Alexandru In străinătate, în vederea Încheierii noul căsătorii a Regelui Mitan.
ULTIME INFORMAJIUNI
Demisia «l-lut Ai. Djuvara
Toate ziarele cari au tăcut şi chiar a-cetea cari aii desminţit ştirea dată de Epoca acum cîte-v i zile cu privire la de-misiunea d-lul Al. Djuvara, ministru de justiţie, se ocupă avum jle această chestiune.
însuşi Drapelul în numărul său de azi povestind o şedinţă a consiliului de miniştri, arată pretextul demisiei d-lul Djuvara, acelaş pretext pe care l’am comunicat şi noi cititorilor.
Iată ce spune Drapelul, sub suggestivul titlu: Ieszenszky În consiliul de miniştri:
Mai dăunăzl s’a ţinut un consiliu de miniştri care a durat vre-o cinci ore.
Ni se afirmă că aceea ce-a pricinuit prelungirea acestui consiliu pînă la ora 11 noaptea, a fost o vie discuţiune asupra decorare! lui Ieszenszky. Unul din miniştri ar fi susţinut cu tărie că guvernul e dator să dea un [comunicat în n-ceastă chestie, în sensul că decoraţia dată duşmanului feroce al romînismulul, se va retrage.
Ministrul care a cerut comunicatul a mal adăogat că chiar în cazul cînd nu se va retrage decoraţia Iul Ieszenszky, tot să se dea un comunicat, căci nesiguranţa în care e lăsată opinia publi.ă, nu mal poate dura fără a se aduce un grav prejudiciu guvernului.
Pentru motive pe cari nu le cunoaştem, nu s’a admis părerea de a se da un comunicat.
Trebue s’o spunem franc . e o greşală, şi o greşală foarte inexplicabilă, căci guvernul nu trage din ea nici cel mal mic folos.
Ori cîtă silinţă ne-am da şi ori la ce tortură ne am supune mintea, nu putem găsi nici o explicaţie, faptului că guvernul, fie prin Monitorul ofical, fie prin Voinţa naţonală, nu voeşte să confirme sau să infirme ceea ce-a fost afirmat de-o Agenţia oficială, de Agenţia romin'5.
E foarte curioasă această tăcere, şi cu desăvîrşire inexplicabilă.
începerea campaniei
Suntem în poziţiune de a*,da complecte amănunte asupra acestei demisii.
Aurelianiştii, profitînd de revolta generală ce a produs decorarea Iul Ieszenszky, au socotit că momentul este bine-venit să forţeze situaţia şi să impună pe d. Eugen Stătescu ca omul situaţiei.
D. Eugen Stătescu a împărtăşit această părere şi, după cîte-va consfătuiri cu d. Al. Djuvara, a determinat pe acesta să ia o atitudine energică în cestiunea decorării Iul Ieszenszky.
Campania d-lni Xenopol
In acelaşi timp, d. N. Xenopol a rezumat prin Drapelul o lucrare de acum trei ani a d-lul Djuvara asupra cestiunel naţionale, cu intenţia să-l pună în ambiţie.
Drapelul in cîte va numere de-a rîndul a reprodus chiar părţile cele mal energice din această lucrare, îndreptate în potriva primului ministru Bdnffy şi în potriva *sfetnicului său în cestiunea naţională, d. Ieszenszkyr,.
Consiliul de miniştri
Terenul ast fel pregătit, d. Al. Djuvara pune cestiunea decorării Iul Ieszenszky la ordinea zilei în consiliul de miniştri ce 8’a ţinut Miercuri, 7 Octombrie. Dsa a declarat că guvernul nu poate să facă alt fel de cît,—după demersurile zadarnice pe lîngă Ieszenszky ca să renunţe la decoraţie,—să publice prin Monitorul Oficial un comunicat prin care să declare că în virtutea art. 9 din regulamentul privitor la decoraţia Coroanei Romîniel să deposedeze pe Ieszenszky de această decoraţie, ca fiind nedemn de a o purta.
Şi după publicarea acestui comunicat guvernul să se retragă.
D-nil Sturdza şi mal ales Gogit Canta-cuzino au izbucnit atunci cu violenţă în contra d Iul Djuvara.
Consiliul s’a sfîrşit în mijlocul celei mal mari agitaţii.
A doua zi, Joul, 8 Octombre, d. G. Em. Lahovari a avut o întrevedere cu d. Al. Djuvara.
Resultatul intrevederel a fost că în numărul de Simbătă al ziarului L’Indepen-dance Roumaine a apărut un articol, care susţinea că decoraţia Iul Ieszenszky trebue să se retragă prin Monitorul Oficial.
Identic acelaş lucru ce a susţinut şi d. Al. Djuvara în consiliul de miniştri.
In acest timp d. Tr. Djuvara este menţinut la Constantinopol şi d. Al. Djuvara ’şî retrage demisiunea.
Misinnea d-lni Sllileanu
D-nil Sturdza şi Gogu Cantacuzino vă-zînd că afacerea Ieszenszky a luat o întorsătură primejdioasă, au însărcinat pe d. Ştefan Sihleanu să meargă la Arad şi să determine pe cel trei sturdziştl de acolo ca prin Tribuna Poporului să înceapă o serie de articole, cari să prezinte întreagă această afacere, ca fiind fără nici o importanţă politică.
In acelaşi timp o identică campanie de culise să se înceapă şi în Bucureşti în această cestiune.
Printre aurelianiştl a produs insă o foarte rea impresie, că chiar unul din fruntaşii lor s’a pretat la acest subterfugiu^ al d-lor Sturdza şi Gogu Cantacuzino, facînd pretutindeni propagandă, că decorarea lui Ieszenszky nu prezintă nici o importanţă.
Suntem informaţi că îndată după serbările din Iaşi, consiliul de miniştri va fi din noii sesizat în afacerea Ieszenszky.
Bacalaureatul şi
şcoalele normale superiore
După cum se poate vedea din articolul nostru de reportaj din pagina I, anti-proiectul d-lul Haret desfiinţează bacalaureatul actual.
El este înlocuit printr’un examen de capacitate, în scopul de a se dovedi influenţa studiilor făcute asupra formărel cugetărel lor.
Acest examen se va trece, chiar în liceul respectiv, înaintea unei comisiuni numită de minister şi compusă din patru profesori al şcoalel, sub preşidenţia unui profesor universitar.
*
* *
Pentru compledarea informaţiilor relative la anti-proiectul d-lul Haret, vom a-dăoga aici că şcoalele normale superioare sunt desfiinţate.
In locid lor se stabilesc un număr de bursieri ai Statului, cari vor urma cursurile unul seminar pedagogic universitar.
Internatele actuale se desfiinţează.
O scenă caracteristică, petrecută între d-nil S. Haret şi P. Poni, fost ministru al instrucţiei, ni se comunică din Iaşi.
Trimeţind răspuns d-lul Poni, că ar dori să ’l înttlneasaă pentru a se înţelege asupra modificărilor introduse în proiectul de reformă al învăţămîntulul secundar, d. Haret a căpătat următoarea verde ripostă :
— Rog pe d. Haret să nu se deranjeze, de oare-ce am să înă duc însumi la Bucureşti, pentru a mă înţelege cu d. Sturdza.
Supărarea d-lul Poni vine de acolo, că d. Haret şl-a permis să modifice proiectul său de lege, fără să ’l consulte.
D. colonel Vasile Cena, comandantul brigadel de artilerie din Timişoara, a fost înaintat pe ziua de 1 Noembrie st. n. la gradul de general.
D. V. Cena este al douilea general romîn in activitate în armata austriacă.
In diferendul iscat între d. N. Ghica Comăneştl şi comitatul Czick din Ungaria, pentru proprietatea muntelui Solintaru, din judeţul Bacău, tribunalul din acest oraş a admis aplicarea sechestrului judiciar cerut de reclamant — d. Ghica, numind depozitar pe d. avocat Em Neagu.
Comitatid Czick a fost reprezentat de d. avocat Răileanu, senator, iar d. Ghica de d. Vasile Sculi, avocat din Iaşi.
Cetăţenii din PJoeştI şi Turnul Seve-rin aii cerut direcţiei C.* F. R. de a li se acorda şi lor reducerea de 50 la sută, pentru a participa la serbările ce vor avea loc la Iaşi, cu prilejul vizitei MM. LL.
Se asigură că direcţia ar fi hotărît să satisfacă această justă cerere.
Din Sigmaringen ni se telegra-fiasă câ A. S. B. Principele Fer-dinand al Romîniel a sosit erl acolo.
Primarul din Constanţa, junele domn Schina, a sosit în Capitală, pentru a se înţelege cu ministrul de interne, asupra în-fiinţârel cartierului romînesc din acel oraş.
După cit ştim, buna dispoziţiune de a se da locuri nu numai funcţionarilor, ci şi neguţătorilor, muncitorilor şi celor-l’alte elemente stabile, a fost schimbată.
D. Schina vrea să populeze cartierul ro-mlnesc din Constanţa numai cu funcţionari, ceea ce este o mare greşeală.
Vom reveni.
La invilaţiunea scrisă ce i-a adresat primăria de Iaşi, de a azista la serbările pentru inaugurarea abatoriulu’, d. dr. Lueger, primarul Vienel, a răspuns mulţumind cu căldură pentru onoarea ce i s’a făcui.
D. dr. Lueger regretă că nu poate a-zista la serbările de inaugurare şi urează succesul cel mal mare posibil mani instituţiunl.
Cit pentru rugămintea ce i se face, de a da concursul său pentru exportul de vite şi carne în Austria, d. dr. Lueger declară că nu poate face nimic, aceasta fiind o chestie care priveşte exclusiv pe guvernul austriac.
Răspunsul primarului din Viena e scris în limba germană, avînd însă alăturat şi o traducere romînă.
Se ştie, că d. Haret, în scopul de a cultiva sentimentele naţionale, a înfiinţat revista Albina, căruia mulţi îl mal zic şi Trîntorul.
Pentru susţinerea el, d. Haret a însărcinat pe institutorul Taşcă, căruia i-a acordat congedifl pe timp de un an, să cutreiere ţara pentru facerea de abonamente printre învăţători, preoţf si ţărani.
In acelaşi timp, tot pentru susţinerea Albinei, d. Haret i-a acordat şi publicaţii ministeriale.
Şi cu toate acestea, revista nu merge.
Desperat, d. Haret s’a văzut acum nevoit să recurgă la un nofl mijloc de a impune revista: a dat un ordin circular tuturor directorilor de şcoli din ţară, cerindu-le cu stăruinţă să facă abonamente la Albina,. în care scop le trimite şi lista de abonamente.
#
Ceea ce nu înţelege d. Haret, este pentru ce o revistă, cu atltea mijloace materiale, nu merge.
Atltea altele se întreţin în ţara ro-mînească, chiar renţeazî, şi Albina d-sale abia urneşte din loc.
Lucrul e uşor de înţeles. Cele l’alte reviste aă comitete de redacţie alese după hărnicie şi pricepere. D. Haret, sectar şi autoritar ca orl-care om de cifre, şi-a ales comitetul Albinei dintre cel pe cari i-a găsit în anticamera d sale.
Aceasta e pricina pentru care revista cu sentimente nu poate merge şi nici va merge.
D. Jules Brun va face să apară, în curind, la Paris, un volum de versuri, intitulat Sonnets Roumains.
Sonetele vor fi grupate pe serii: «Cele două coroane», «Din vremea de de mult», «Impresii de laRucăr», «Crochiuri militare», «Pietrele cari vorbesc», «Fluviul şi Marea», «Bucolice», etc.
Volumul, care va obţine — nu ne îndoim—un mare succes, se termină prin «Oda lui Lahovari».
Manifestul Ligei
lată manifestul adresat către ţara întreagă de comitetul central executiv al Ligei Culturale :
Fraţilor,
Chemaţi, prin încrederea colegilor din toată ţară, a conduce interesele Ligei, nu ne vom da în lături de la nici o jertfă întru îndeplinirea datoriilor nostre.
Misiunea Ligei e mare şi sfintă : ea resumă aspiraţiunile unul popor leal şi hotărît, popor de ordine şi de civilizaţie, carele, în trecut, şi-a împlinit cu eroism menirea şi în viitor ş’o va desă-virşi fără şovăire.
Dreptul nostru de a fi se întemeiază pe tăria şi idealitatea rasei noastre, pe bărbăţia cu care am stat zid de apărare a două civilizaţii: romană şi creştină.
Lu întîmplarea ne-a aruncat pe* clinele Carpaţilor, ci voinţa conştientă a imperiului care întregia în sine o întinsă şi adincă civilizaţiune. Am făcut parte din hotarnl puternic, tras pe faţa pămîntulul spre a despărţi omenirea cu lege şi cu ideal de haosul barbarilor răsculaţi din neguri şi pilstiitâţl.
Puşi în cel mal grea punct al apărâ-rel, în noi s’afi izbit, fără a ne clinti, pu-hoaele sălbatice cari risipiseră atltea popoare. Şi ne-am înfipt de veci în Car-paţil noştri pentru ca noi apoi să aducem creştinătăţel acelaşi serviciO pe care’l aduserăm şi lumel antice.
Istoria rominilor de pretutindeni stă mărturie de vrednicia in care ne-am îndeplinit rolul de cea mal depărtată santinelă a Europei civisate.
De aceea, acolo unde suntem avem dreptul de a fi, cu fizionomia noastră de popor romanic, pe locul stăpînit de noi neîntrerupt şi mal înainte de ivirea Maghiarilor cari pînă acum n’au contribuit cu nimic la binele şi armonia generală a omenirel.
Nu, noi nu suntem turburătorii rela-ţiuniţor Statului nostru, nici nu pornim din «iredentismul daco-roman»; ci numai atlt să se ştie, că fiinţa poporului romîn, astă-zl, ca şi In vîrtejele de odinioară, este una şi aceeaşi, condusă de acelaşi ideal care a licărit In umbrele istoriei şi străluceşte în luminile viitorului.
Nu cu trufia Maghiarilor, ci cu liniştea oamenilor nestrămutaţi în hotăriril'e lor, mărturirim lumel că avem o datorie mal presus de orl-care alta: să ne împărtăşim cu durerea fraţilor noştri de peste CarpaţI pînă ce va sosi ceasul cînd îşi vor dobindi drepturile în toată întregimea lor.
Ne supunem neînvinsei legi care cîr-mueşte conştiinţa naţională cind ne impunem toate jertfele pentru desrobirea romînilor de dincolo.
El vor o Patrie şi astăzi Ungaria este «temniţa naţionalităţilor».
Fraţilor, să ne îndeplinim cu toţii datoria, şi fiţi încredinţaţi că iubirea şi energia noastră vor înzeci puterile lor de rezistenţă şi de biruinţă.
Comitetul central al «Ligei» :
VI. Yltideseu, B. St. Delavran-cea, S. Perieţeann-Buzău, AI. I.n-paşcu, I. C1. Grădlşteanu, D. S. Nenlţescn, B. Păitineanu, A. D, Florescn, V. Al* Vlicnlescu, Z*-fir Herăsca, Anton Yanicu, G. Kă-dulescu-VIotrn.
Liberarea samsarilor de falimente
Erî camera de punere sub acuzaţiune a Curţel de apel, după o lungă deliberare, a admis cererea de punere In libertate pe cauţiune a samsarilor de falimente.
Cel patru deţinuţi: Şapira, Buhor Lewy, Weintraub şi Grttubarg aft depus In mod regulat, de astă-dată cauţiuuea de 24,000 lei.
Atragem atenţiunea cititorilor asupra dramei mişcătoare din Bujor, publicată Ia*riibrlca «Diverse».
SPECTACOLE
Teatrul Hugo.— Iu fie-care seară debuturi noul.
Afară de Carmencitta, Brebion şi Dor-val, cari fac ca sala teatrului să fie veşnic plină, se inal anunţă sosirea unor celebre artiste :	Marguerita Duclerc. Valentina
Pettit, Lona Barison şi renumitul biciclist Sed. Blak.
Cafeneaua Naţională.— Capela de dame din Praga excelează în fie-care seară cu frumoasele bucăţi pe cari le execută.
im njippil nofl de tot, «te vtnzare.
Ull 1/UI LU| A se adresa str. Dionisie 40.
Berăria Mouă
A nun eiii
Se aduce la cunoştinţă că noua Moar» «ie Artă din Corabia’ judeţul Romanaţt, construită cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-luT Telemaque Caravia a îceput a funcţiona producind
Făinurile cele mal bune
de toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grinelor din acest judeţ.
Pentru orl-ce informaţii a 30 adresa la d-nil CARAVIA «!k MAVROKEFACO
CORABIA
MftQASIN DE MODE
ALEXANDRINA & LICA
44, Calea Victoriei 44
Se va muta de la Sf. Dumitru a c. în
Strada Sărindar No. O
Lftngă Restanrantni Coama, mol In Jos (le Magazinul Ltivru.
AVIS
Aducem la eunoscinţa Onor. Public şi în special onor. noastre clientele că ne am întors de la Paris şi ne-a sosi un mare Asortiment de Pălării din casele cele mal renumite din Paris.
Tot de odată facem cunoscut că avînd chel-tuell mal mici, vom vinde de aci înainte cu preţnrî foarte reduse.
Asemenea efectuăm şi Coroane după comandă cu preţuri foarte avantagioase.
In curind se va deschide Berăria Nouă în strada A adtmiel vis-â-vis de Hotel Bristol; unde se va s< rvi in tot timpul proaspătă renumita bere Peleş din fabrica Oonler.___________________
CJuicul în ţară care vinde fabulos de eftiu
LA 1000 DE ARTICOLE
Vis-â-vis de Magazinul Uoiversel (fost Sutana)
20,000 per. Ghete bărbăteşti, booance, numai cu 11.95 20 OOO *	> pentru dame, Chewreaux, ► 11.95
30.000	duz. Clora|il fll d’eoosse,	perechia	►	1. —
20.000	4	4	.50
20.000	buc. Camfiţf bărbăteşti	-	2.75
10.000	dz. Gulere olandă	»	8 dz.
10.000	*• Manşete	►	8 »
30.000	bucăţi Flanele dr. Iaeger, lînă pură, fa-
bulos de eftin.
20.000	per. Mănuşi peDtru Dame, extra-fine *•	2.7.5
50.000	bociţi Cravate fabulos de eftin.
K/ingeeie pcnfi-n liante
10.000	duz. Otrepe de olandă, duzina	►	4.50
10.000	► Batiste bord oulorl	►	2. —
10.000	»■	►	olandă Onr!â	>•	9. —
Grăbiii-vă! Grăbi ţi-vă!
34, CALEA VICTORI FI, 34
We-a-rta de ftlagastnul Universel) fosta Suţianu
46 COKSac
IOOO kilograme I-a calitate transportaţi la domiciliu fn sac!
BRIQUETTE pentru sobe de porţelan. CĂRBUNI de PIATRA din minele Petroşani si Cardif.
COKS* DE TOPIT.
COKS DE FERARIE
COKS MĂRUNT anume pentru sobe paragine şi belg'ane. L«T 52 tona.
ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Htlios şi Sirius. Lei 62 tona.
Greutate GAttANTATĂ
Expediţia en gros şi en detail de Ja Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a Căilor ferato romîne.
Depositul central: STR. SFINŢI VOEVOZÎ, 5 Telefon, ( AKOI. I.OWRY BACII
1>-1 A. CcGldeiifeerg;
Clilrnrg-rientist, Icls.
do la şcoala de chirurgie dentară din Paris 23, Strada Doamnei, 23
Curăţă dinţii de piatră întărindu-I şi adncîn-du-I pentru tot-d’a una la coloarea lor naturală.
Scoate dinţii stricaţi fără nici o durere, ast-fel I că bolnavul rămîne surprins cind îşi vede mâ-j şeaua scoasă.
Plombează dinţii cel mal stricaţi cu plombe cari ţin chiar 10—20 ani.
Face denturl în aur şi cauciuc cu cari pacienţii pot vorbi şi mînca chiar din prima zi.
Linişteşte cele mal oribile dureri de dinţi, fără a’l scoate.
Vindecă mirosul din gura.
Consultaţii de la 8—1J a. m. şi 2—5 p. m.
	
	Sub-semnata absolventă cu diplomă a conservatorului din Viena se oferă a da în familii lecţiunl de canto şi piano in condiţiwil modeste. Emilia Einschenh Calea Rahoveî No. 5, scara A.
	
H© arendat;
cu începere din toamna anului 1898 Moşia ZiMBBEA8€A Jud. Teleorman, plasa Burdea In întindere «le 700 pogoane
A se adresa la proprietar, d-nul
X. ISutculescu
Str. Clemenţei, 11. — Bucureşti
n»\ I, HMiA UJV8 TEIJW
Fost asistent de Profesor In Viena
SpeeialiNt peutru bonleie Capului
Boale de Gît, GarS, Nas, Urechi şi Ochi SCOATEREA NERUREROASA A DINŢILOR PRIN ANESTESIA
(Adormire SAă amorţire)
Prin mijloace NE VA TAMA TOARE, însă interzise Dentiştilor
VINDECAREA MIROSULUI DIN GURĂ Consulta\iunl (leIa 8—11 a. m şi dela 2—5 p.m. "Strada Cottei, Nn. 14.
INLOCUIJI-VE FLANELELE
Antihigienice prin faptul că opresc evaporaţiunea sudoarel
ÎMBRAC AŢI-VA CC
FLANELE DE VATA DE TURBA
ale D-ritltu R4SUREL
SINGURELE RECENOSCUTE CA HIGIEXICE
Flanele de Vată de Turbă 1 Sunt singurul remediu contra durerilor reumalis-_ ..Tr w . m	male; sunt antiseptice; sunt nemicşorabile la spălat;
Flanele de Vata de Turba ( Absorb Sudoarea; sunt ellastice, Îşi conserv po-Planalo da Vn + n fin Tni-bn I rositatea, evaporează sudoarea, r laneie ae V ava ae	Neputrecibile, AntifermenticibiU, Călduroase, Iyie-
Flauele de Vată de Turbă ) nice din toate punttle de vedere.
Singurul Depositar pentru România
MagasiBul AU PETIT PÂBIilEA
Bucureşti. — 92, CALEA VICTORIEI, 92 (vis-â-vis de Palatul Regal)
BEPOSITE /.V PROVINCIE
IaHHfjy Fraţii Pollinger ►	8. Kahane,s.'*-sorI
Craioea, S BenveDisti (-Bazarul Olteniei»)
Fccsanl, Vartan Missir FII 4 Iaoob K. Hanagio Buxeu9 Fraţii Stoicesca
Ploenti, ConstantiDOSca k Bacă-rcscu
Bacau% M. Hirschenbein flls Botoşani, Abr. Mohablatt Tecuci* Eraţi! Ibraileana Pitesci, N. B senthat («Au monde fl gant»)
Catalogul Ilustrat se trimite gratis şi franco
T.-Sererin, Ab**. I. Aladgem Urnita, Fraţii G. Pe.iea Bdrlad, W. Sanft («La Lona») Giurgiu, Luo* Luoatos («Magasin Univers* lle».
Constantza. L I. La9^arid*s Tuteea, Grunberg («La Luna»)
Leon Berger
MARE MABASIN cu MOBILE
VENZAREA ŞI ÎN RATE
Strada Academiei, 4 (cassa Ovesa)
Dormitoare, Sufragerii, Biuroarl, Garnituri complecte pentru Saloane, Divanurl, Otomane, Dormeze, Oglinzi, Paturi, Şifoniere, Scrine, Mese, Scaune, etc. etc.

Conferinţele Ligei
Măine la orele 2 comitetul central al Ligei culturale se va întruni la Ploeştl, unde se vor ţine cele doue conferinţe naţionale ale d-lor Delavrancea şi Păitineanu.
Conferinţele se vor ţine în sala Grand-Hotel şi preţul intrărei va fi. 2 lei stalul I şi un leu stalul al II-lea.
Beneficiul e destinat mărirei fondului de propagandă al Ligei.
COFETĂRIA FIA EH OIVS Ii X
G. ANDKOiNESCII «fc 8=22!
Avem onoare a face cunoscut că redeschiderea COFETĂRIEI FIALKOWSKY a cărui succesiune am luat’o noi, a avut loc DUMINECA 12 OCTOMBRIE a. c.
Cofetăria a fost reinstalată de noi cu totul din nofl şi organisatâ după stabilimentele similiare cele mal moderne din străinătate. Suntem în măsură a asigura pe onor. Public care ne va favoriza de clientela sa că va fi servit la noi cît se poate de conştiincios şi spre deplina sa mulţumire.	Cu deosebită stimă
Andronescu & Comp.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
PrşCHD
VISCOLUL
— Poveste rusească —
Pe la sftrşilul anului 1811, epoca vrednică de amintire pentru noi. trăia la mo* şia sa Nenaradow bunul Gavril Gavrilo-ricl R...
Era vestit în toată împrejurimea pentru ospitalitatea şi cordialitatea sa; vecinii săi veneafl merefi la el să mănînce, să bea, să joace cărţi pe cinci copeici cu soţia sa Pa-rascovie Patrovua, şi cîţl-va să privească pe fiica lor, Maria Gavrilovna, tluăi ă de 17 ani. palidă şi bine făcută.
Trecea ca o partidă bogată şi mulţi gtndea la ea pentru el îuşişl sad pentru fiii lor.
Maria Gavrilovna fusese crescută cu romane franţuzeşti şi prin urmare iube1. 0-biectul alegerel sale era un sărman sublocotenent dm armată, atunci dus în concedia în satul săfl...
îndrăgostiţii noştri cornespundead şi se vedeafl în fie-eare zi între patru ochi în pădurea de pini sad aproape de vechea capelă.
Venirea ernil întrerupse întîlnirile lor, dar conrespondenţa continua mult mal activă. Vladimir NicolaevicI, în fie-care din scriso-
rile sale o ruga să i se dea lui printr’un măritiş secret. Se vor ascunde cît-va timp apoi se vor arunca la picioarele părinţilor el, cari de sigur că ar fi fost atinşi în cele din urmă de atita statornicie energică şi de nefericirea îndrăgostiţilor, le-ar fi zis infailibil.- «Copiii veniţi în braţele noastre».
Maria Gavrilovna şovi mult timp; mulţime de planuri de fugă fură rf fuzate. In cele din urmă se învoi; in ziua hotărîtâ, ea trebuia să nu cineze, să se retragă în camera sa sub cuvlntul unei dureri de cap. Femeea el de cameră era lu complot, amlndouă trebuiai! să se coboare în grădină prin scara din dos, o să găsească afară din grădină o trăsură preparată cu care vor veni în satul Jadrino, departe la cinci versete de Nenaradow şi vor opri înaintea bisericel unde Vladimir le va aştepta deja.
In 8junul zilei decisive, Maria Gavrilovna nu dormi toată noaptea ; strînse, împacheta rufărie şi baine, scrise o lungă srcisoare unei sensibile domnişoare, prietena sa şi alta păiinţilor săi. Ea îşi luă adio în cele mal atingâtoare expresiunl, aruncă vina pe forţa iresistibilă a pasiunii şi termină zi-cînd, că ea va socoti ca minutul cel mal fericit din viaţă, pe acela în care ÎI s’ar fi permis să se arunce la picioarele părinţilor săi.
Veni seara... Afară, zăpada viscolea, vln-tul urla, perdelele mişcate se izbeart cu zgomot, totul îl părea ameninţător şi de tristă prevestire.
In curînd, tăcerea se întinse peste ţoală casa adormită.
Maria se înfăşură într’un şal, îşi puse un capot călduros, lău în mînă cazeta şi eşi prin scara din dos.
— Să lăsăm pe tînăra fată în grija destinului şi a dibăcii vizitiului Tirioki şi să revenim la tînârul nostru îndrăgostit....
De abia eşise Vladimir la cîmp, cînd vln-
tul începu cu o furie nebună viscolul ridica pînă în slăvi zăpada şi în vîrtejurl furioase o arunca îu faţa lui Vladimir, care nu mal vedea nimic.
Intr’o clipă drumul fu acoperit, împrejurimile înecate într’o brumă deasă prin care zburau fulgii albi de zăpadă. Cerul să făcu tot-una cu pămîntul; Vladimir să găsea pe-o cîmpie şi zadarnic căuta să mal găsească drumul. Calul Înainta la noroc şi în fiecare moment se urca pe o grămadă de zăpadă sa fi se înfunda în vre-o groapă.
V'adimir se sforţa să se ţină pe drumul cel bun. Viscolul nu contenea, cerul nu se lumina. Calul începea să obosească şi erea plin de sudoare, cu toate că în tot momentul intra pînă la mijlocul corpului în zăpadă.
Iu cele din urmă Vladimir văzu că pierduse drumul. Se opri. începu să se gîn-dească, să calculeze, să se convingă, că trebuia s’o ia la dreapta ; calu-I de-abia înainta, deja de un ceas şi mal bine erea pe drum. Jadrino nu putea să fie departe. Dar el mergea merefi şi cîmpul nu se mal sftrşea. Merefi munţi de zăpadă şi văgăuni. Timpul trecea, Vladimir începu să fietoarte neliniştit.
Iu sfîrşiţ, Într’o parte se desluşi ceva negru ; Vladimir se îndreptă în spre acolo. Trebuie .-ă fie aproape de miezul nopţii, la-crăinl II ţîşniră din ochi; mergea la întîm-plare ; vremea se linişti, norii se risipiră ; înnaintea Iul se întindea o cîmpie îngropată sub valurile albe ale zăpezel. Noaptea era destul de senină. Dinaintea celei d'intll colibe el sări din sania sa, alergă la fereastră şi începu să bată. După cîte-va minute oblonul de lemn se deschise şi un bătrîn eşi cu barba lui căruntă.
— «Ce vrei ?—Jadrino e departe de aici? —Nu aşa departe, la zece verste de aici». La răspunsul acesta Vladimir îşi smulse
părul şi rămase înmărmurit ca un om o-slndit la moarte.
—	Moşule, zise dînsul, poţi să-mi dai o călăuză ? Plătesc cît vel vrea.
—	Aşteaptă, zise uncheaşul închizînd oblonul, o să-ţl dafi pe fi-mifi, el o să ’ţi arate drumul.
Uşa scîrţîi în ţîţltie, băiatul eşi şi merse înainte, eîud arătînd, cînd căutînd drumul îngropat sub troienii de zăpadă.
—	Ce ceas este ? ’l întrebă Vladimir.
—	O să se facă ziuă numai de cît, răspunse tînârul ţăran.
Vladimir nu mal zise nici un cuvlnt.
Cocoşii cintafi şi se luminase de ziuă cînd sosiră in Jadrino. Biserica era închisă. Vladimir plăti călăuza şi se du^e în curtea preotului. Troika sa nu era acolo, ce veste ’l aştepta ?...
Dar să ne întoarcem la bunii proprietari din Nenaradov şi să vedem ce se petrece la dînşil.
Nimic.
Ziua se scurse fără nici un incident, dar, noaptea? Maria căzu bolnavă. Se trimise in oraş după doctor. El veni seara şi găsi pe Maria, aiurind. Nişte friguri violente o cuprinsese şi biata bolnavă vreme de două săptămînl fu pe marginea morinîntulul.
Nimeni din casă nu cunoştea chestiunea fugel; scrisorile din ajun fuseseiă arse de Maria ; fata din casă a sa nu vorbise cu nimeni nimic, femîndu-se de mînia stăpîni-lor săi. Dar Maria Gavrilovna însăşi, în aiureala sa necurmată, desvăluise taina. Totuşi cuvintele îl eraţi	aşa de zăpă-
cite înclt mama sa, care nu se mişca de la căpătîul el, înţelese numai că fiica sa iubea de moarle pe Vladimir Nicolaevid şi că iubirea era, fără îndoială, pricina boalel. Ea se consfâtui cu bărbatul săfl şi cu cîţl-va vecini şi fu hotărît cu unanimitate că Maria Gavrilovna nu trebuea să oco-
lească pe cel care îl desemnase ursita, că sărăcia nu este un viţifi, că avuţia nu face fericirea, ci omul care ’ţl împărţeste viaţa şi a’fe lucruri de acest fel.	‘
Cu toate acestea, Maria începuse să meargă spre bine.
(Va urma)
Lei
de aur, 8 carate. Capace dublu diametru (50 mm , 15 rubine ;
regulator de pre-V •isiune, mersul garantat, asemenea 8 carate aur ; conservarea confirmă frumuseţea capacelor, valorînd alît cît şi al unul ceasornic de 400 lei. Efi însă îl vîod pentru 37 lei. Acelaşi ceasornic, mărime pentru dame, leî 36.
Remontoir de argint ancre 15 rubine, trei capace, cunoscut prin mersul regulat şi ornat cu bun gust, Lei 19. Frumoase lanţuri adaptîndu-se Lei 4.
Expedierea franco contra ramburs.
M- RIINDBIHW TABORSTRASSE, 35 VIENA (Austria) Catalogul ilustrat gratis şi franco.
MUŞAMALE
IMPERMEABILE CELE MAI EFTINE Vinde ca Specialitate Casă ds Maşini Agricole şi Industriale
.	. Bucuresci, str. Smârdan, 2
W. Staadecker*:**»’ ^«^rdui cuza.17
________ Craiova, str. Cogălnicănu 1q
Dimitrie S. Neniţescu
Advocat
12, Strada Regală, 12.
SOBE
MEIDINGER, PABIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiane)
PESTBir
încălzire cu cqks, CĂRBUNI de piatră si lemne
Maşini de Bucate
mobile x>e fier
Instalaţiunî de încălziri Centrale
Fabrica COMETUL
Adolf 8alomon
DEPOSIT: Strada Doamnei, 14.
DEPOSITE IW PROVINCIE :
Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscmi.
■tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
Societate Romînă de Asigurări Generale
B R A I Ia A
Capital Social, lei 3,000,000 deplin vărsaţi»—Fond de organizare 300,000
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE:
Preşedinte, DIMITRIE A. STVRDZA.
Vice-preţedbnp: Alexandru Marghiloman, Xlcolae F. Ferica.
MEMBRII CONSILIERI

I Tache Anastasia, Deputat, mare proprietar, j Teouoiu.
G. Assan, Preşedintele Camerei de Comeroiă I Baonreaol.
| Comandor al Xarco Bcma, Directorul so oietâţ-il «Sssionraziosl Generali*, membru al i Institutului d’aotuarl dia Londra, eto- ctr.
Mauriein Blank, Şefal oasel de bancă Mar* morosch Blank & Ca., Bucureşti.
T. Carnevali, mare oomerciant armator, In BrăUa.
Constantin G. Codaş, Deputat, Advocat, Brăila.
j AdoltT Erfling, Consul German, Brăila. Director, HUGO AN COLI.
Ermano Gentilii, Direotorul Genera! al Primei Societăţi austriaca de Asigurări Generale contra Aoolatntelor, eto., etc.
Charles Girfanner, Dirigintele ramureT de < transport la Societatea AslourazioDl Generali. I
Yittorfo B. Moudt, Şeful Oaselor L. Ut ndt Co. j
Frate! li B. Meiidt, mare oomerciant arma- ' tor, Brăila.
Ednaondo Rlchettl, Secretarul genera] al Sooîet. «Assiourazioni Generali*, Triest.
Colonel G. Rosuovan, mare propr., Rotnov.
Zamfir Zaiuflrescn, mare propr., Brâlla.
Pani Rottenberg1 Co., Şeful oasel de bancă Rottenberg & Oo. Brăila.
Sub-director, D, Ger&covlcl•
£ «
Societate Romîuă de Asigurări Generale din Brăila, asigură în condiliunl liberale şi avantagioase în contra daunelor de: IX CE XIM I V
grixnixA
TRA XS1PO II T pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat.
Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor în ramura Viaţa, după combinaţiunile cele mal noul şi *maî convenabile.
MtlIiECŢI li A EA.
N.B. — Pentru orl-ce informaţiuul a se adresa la sediul Soeiotătel, in Brăila, şi la toate sucursalele din ţară.
SOBE AMERICANE VERITABILE
„SIRIUS”
cu
Patent Regulător, model 1897
SIRIUS sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice, dînd o căldură plăcuta şi temperată după dorinţă, care se obţine prin «Patent-Regulator », care te deosibeşte de ce-le-lalte produse similare.
încălzitul se face prin ori ce fel de cărbuni de piatră.
Maşine de Bucate
Americane
cele mal practice şi cele mal economice.
Mare ASORTIMENT de Lămpi do petrolefi.
DEPOZIT GENERAL :
A. RECHEUBEIIO
Bucureşti.—Strada Doamnei, 21



^1 TU- ■ iVJba
SUOETATEA
de Basalt Artificial şi de Ceramica
De la GotrocenI Capital social 2.500.000 întreg vSrsat
Se aduce Ia cunoştinţa d-lor detsntorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiu-luî 1898, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. t.
Doctorul ION NANU
Tipografia „EP0CA“ execută orl-ce lucrări atingâtoare de această artă
se vindeca cu succes strâ cit Fost medi(: secundar al s t. din Bucureşti intrebuinţind AîfTIBETl	stabilit în CAM ULUNG
Numeroase scrisori de recu-	consultaţii pe impui vereî
noştinţă.	_______________________________________
Ne avînd gust se poate da	a hxt mT a
beţivului fără ştirea lui.	Bbllil JAA NI A.
coM^llMei^’ 111111198 franco»	renumita cărtnrăreasă
A se adresa la farmacia Vultur care ghiceşte CU multă artă trecutul No. 15, Lugoş, Aus.-Ung., Banat. presenlul şi vitorul, locueşte în Depozitul general pentru toată Romînia la utrada Romană, Hfo.‘248 Drogueria Brn», Bulevardul Elisabeta
POUR GAGATER 500.000 Fr.
EN SOrSCRIFAWT AU
nouveau dictionnaire encyclopeoique universel illustre
D,,. .	0 .... , R^pertoire des Coimaissances Huniaines
ueaige par uneboc.iefe de Litterateurs,; I I	coiiatorauur iu orand Dia\o,maWt r. lasovsse,
de savants etd’HommeS speciaux, J II | P Q I PH K I Q Q p Ţ Auteur d'Ouvragea de rulgarieation el d’Etteyclovddie,
SOUS LA DIRECTION DE
Couronnâ par Ies Societâs Savantes.
!! §eii!iaţiiiiie IZ
fae inventatele noul
CEAS0ARNI8E AMERICANE P1AQUE EEMOITOIE
IXFinşiBEA ŞI SOLIDITATEA CA SI AUKUE VEKITAIÎII.
Veritabil numai cu marca „J. RIX“.
Aceste ceasoarnice nti se pot distinge de! adevăratele ceasoarnice de aur. nici de oa- j meni speciali, de oare-ce sunt perfect şi elegant executate. Capacele foarte bine cise-late, rămân în tot-d’a-una absolut neschimbate şi se garantează în scris pentru itiersui rtgulat al ceasornicului pe timp de 10 ani.
___	Preţul pentru o bucată Lei 14
Lanţuri, plaque faţon Sport-Marchis safi Cuirasse, potrivindu-se la ceasornic
IUel 3.50. Latie-care ceasornic o îmbrăcăminte de piele gratis. Ceasoarnice de Dame, Savonette Lei 15. Comandele se primesc numai prin depoul central,
MiIX. Viena, PRATFRSTRASSE MG. X.
I Eepediţiuncn prin runibur» «an prin trimiterea valorii înainte prin nian-
dat poştal.
Higiena diiaţiior şi « gnrel
Medalie de Rur, Viena 1883; Medaizu de argint | Bucureşti 1883; Medalie de bronz, Paris 1893. ' Autorizat de consiliul de higienă si salubritate publică.
iBEITALUA
ESESŢa pentrn GEfii şi
i PULBERE VEGETALĂ pentru DlNTl! ale doctorului S. KOSTA ° ' Sunt două dentifrico recunoscute în ! î ţară şi în străinătate ca cele mal bune ! pentru conservarea diuţilor,curăţeniei i şi higienel gurel, dindu-I tot odată un I miros plăcut
Preţul: Un flacon DentalinS fr. 3,50 j Pulbere de dinţi, fr. 2.
Deposite: în Iaşi, Ia Farmacia Fraţi j I	în Bucureşti, Ia Farmaciile
| F. W. ZUrner şi F. Bmss, Ia Drogueria I Oressa şi la Parftimeria „Stellla*. f
II Comprend:
Plus de 600.000 definitions sur toutes choses.
Plus de 20.000 articles de Biogrsphie et d’Histoire Plus de 22.000 articles de Gdographie.
Plus de 50.000 articles d’Art, de Science de Grammaire etc. Plus de 1.000.000 de dates.
II Embrasse:
La Linguistique, l’Histoire, la Geographie, la Jurispru-dence, la Politique, l’Administration, la Litterature, la Phi-losophie, la Theologie, la Poesie, 1’Architeet.ure, l’Histoire naturelle, la Peinture, Ies Bsaux-Arts, Ies Sciences, Ies Explorations, lee Deeouvertes, l’Economie domestique; l’Hygidne, ete.
£■ RWJMi: EXCMEPTIOXXEIIjME
II sera attribue a chaque Souseripteur du Nouveau Dictionnaire Encydopediqve UN BON A LOTS DE 20 FBAXCS
de VExpoeitio* Vnicerselle de 1000 DOHNANT DB01T AUX AVAKTAGE8 SUIVANTS :
5 Lots de 500.000-2.500.000
24
25 59
150
4.050
fr.
6 Gros et Forts volumes în 4°, relies, illustres de 3.700 magnifiques gravures repandues dans le texte.
1 Atlas de Bibliographie contemporaine compris dans le 6-e volume et 1 Atlas universel de 110 car-tes en couleurs formau t le 7-e voi., ISO frs.
Payables par traites mensuel-Ies de 10 fr. Les frais de port et de domen seroiit ă la charge
de M. M. les cliente.	i goj^ qjjjj ]0(^s par an
Ij’attribution du Ron de VEacposttion est faite potir chaque Sous-
cripleur avani ie jour du iirage
RfEN A PATEK D’AYANCE
Fes sept Toloines comprenant Ie Dictionnaire complet sont llvrCs immâdiatement.
Euvoyezlesdemandesă la Librairie BASILE KTCOLESCU. 8, Str. Biserica Eni, Bucarest La Librairie NICOLESCU se charge de fournir Ies ouvrages techniques pour les Ingenieurs, Architectes, Les ouvrages de droit et de jurisprudence, d’economie politique, litterature, etc., etc. payables par traites mensuelles.
1° 20 tiohkete d’entr^e de 1 fr.
2° Reduction dex prix consen-tiens pour les royages par les Compagnies de chemins de fer et de bateanx ou reduction de 25 % sur les prix d’entree dans les etablissements de speotacles â rinterleur de l’Exposltion.
30 Participation anx tirages ayant lieu par les soins du Credit Fonder de France Jusqu’au 25 Octobre 1900 et dont le montant seleve 4.
6.000.000 de Francs.
-	100.000—2.400.000
-	10.000—	250.000
-	5.000—	295.00*
-	1.000—	150.000
-	100—	405.000
Total 6.000.000
II est efectue 6 Tir. p.An:
en Fler ier, en Aurii, eu Juiu, en Aout, en Octobre, en Decembre. IL8 OOMPBENENT:
1	Lot de 500.000
5	—	ÎOOOOO
7	-	10.000
12	—	5.000
30	—	1.000
900	—	100
WATSON «& VOTELL
|MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI
BUCUBESCÎ. — Strada Academiei, 14 (fost Raşca) [Galaţi, Strada Portului Brăila, Strada Regală.j
REPREZENTANŢI GENERALI Al FABRICE!
& Comp.
Răşini de Morărie din cele mai moderne
Tot felul de maşini de curăţit şi spălat grifi. Valţurl.
Burate obicinuite şi centrifugale. — Burate orizontale (Plansichter). Maşini de curăţit grişurl, de amestecat făina, ele., etc.
[ Răşini pentru fabricaţiune de: Ciment, Var şi Ipsos Răşini pentrn fabricaţiune de celnlosă şi lilrtie Turbine verticale şi orizontale după pateutele proprie, pentru orl-ce cantitate şi eâdere de apă Ruguri eu Aburi
Motor! de gaz şi de petrolifl. — Maşini de electricitate.
| Maşini dinamo-ele.trice de curente continne, alternative şi alte sisteme. Electromotori, Transformatori şi ori-ce maşini de electricitate pentru Mine, Elevat, stc.— Toate obiectele pentru luminatul electric Turnătorie specială de fontă tare şi de oţel | VAGOANE pentru Căi ferate, de lux, de persoane şi de mărfuri ROATE COMPLECTE pentru Vagoane de drumuri de fier principale, vicinale zi industriale INIMI pentru încrucişări de şine
jlnstalaţiunî complecte de
LUMINĂ ELECTRICĂ. - CĂl FERATE ELECTRICE. - TRANSMISIUNTTde I putere ELECTRICA după sistemul proprio, METALURGIE ELtCTRICA.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate.
SINGURUL DEPOSIT
]>£
TAPETE
CARE VIN JE EFTIN Strada REGALA, No. 9
i Gea maî bună calitate existentă
Ic oc s
DE USINA DE GAZ
vi se furnisează la domicilii!, în saci tona de 1000 kgr. grentatea garantată
4© lei 4©
dacă vă adresaţi printr’o carte poştală safi personal casei ’
A. GOJLnSTFIJW
9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 66.
Tot acolo se află in deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Bel-giane, lei 54 tona. C»cs de Fonderie, Cocs de Feiărie. Cărbuni din minele englezeşti de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc.
Expediţiunl en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate.
Bucureşti.—Tipografia EPOCA, Strada Clemenţei No. S.—Bucureşti.
www.dacoromanica.ro