SIRIA EL—ANULjJIIL No. 580 NUMÂRUL^IO BANI ABONAMEHimE Ir««1 la 1 fl 15 ale fle-aărel luai fi se plitaa* tot-d’a-uaa înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi etreinătate prin mandate poştale Un an In ţar# 30 Iei; In streinfttate 50 lei Şase luni ... 15 > * » *5 » Trai luni . . . 8 » * » 13 » Un num ir In străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZ REDACŢIA SoTs —“STRADA CLEMENŢEI — »0. I Ediţia a trei» EPO SÂMBĂTĂ, 18 OCTOMBKE 189T NUMARUJ^IO BAN J ANUNCIURIIiE fa Bucureşti şi judeţe ea pr^meac numai Ia Administraţie Ia străinătate, ăireci la administraţie şi Ia toate oficiile de publicitate A nunei uri la pag. IV .... . 0.30 b. Hala > » » in........S.— lei t > » » H . . . . . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un a mii yeeklft 80 TELEFON No. 8. ADIONINTBAŢIA - 8RADA CLEMENTEI - No 3. APARE ZILNIC LA 8 OBEDIM IjN EA ŢA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE NOFŢEI SOLIDARI Răspunderea situaţiunil umilitoare In care a ajuns ţara de doul ani încoace e a partidului liberal, căci tot ce s’a petrecut şi se petrece e urmarea neapărată a politicei sale din vremea opoziţiunil. Nimeni din partidul liberal, fruntaşi ori soldaţi, nu se poate lepăda de această gravă răspundere, de a fi făcut din Romînia respectată şi bine-văzută, un sdîQ de jucărie, un obiect de batjocură pentru străinătate. Am arătat aceasta alta dată şi nimeni dintre liberali n’a putut să protesteze. Vom arăta astăzi că, în faptă, liberalii îşi daQ bine seamă de solidaritatea ce-I leagă în această privinţă şi se poartă în consecinţă. O parte însemnata din partidul liberal, aceea grupată în jurul ziarului Drapelul, e adînc nemulţă-mită de chipul cum sunt conduse afacerile şi urmăreşte înlăturarea guvernului actual. Nu e chestiune interna asupra căreia gruparea aceasta să nu critice guvernul, cu mal multă ori mal puţină moclera-ţiune; critica se întinde chiar asupra unor chestiuni ce ating străinătatea, cum e, de pilda, chiar în momentul de faţă, chestiunea liniei maritime Rrăila-Rotterdam. Articolele publicate de Drapelul în aceasta privinţă conţin acuzări suficiente spre a trimite cabinetul d-lul Sturdza înaiutea Curţii de Casaţiune. E deci o luptă fără de cruţare între gruparea aceasta şi guvernul liberal. Totuşi, aurelianiştil uu găsesc nici un cuvînt de critică în cestiunea naţională; ba, ce e mal mult, el caută să scuzeze chiar purtarea guvernului, punînd înainte incidente fără de însemnătate şi inzistînd asupra lor. Lucrul s’a putut foarte bine observa cu ocaziunea vizitei de la Pesta şi a decorărel lui Ies-zenszky. Fiind dată iritarea opiniunel publice de la noi şi hotărîrea aure-lianiştilor de a dărîma guvernul, atitudinea lor în chestiunea naţională nu se poate explica alt-fel de cît prin împrejurarea că se simt solidari cu guvernul în această chestiune. Cum să protesteze astâ-zl, dacă n’aQ protestat în opoziţiune, dacă aQ conlucrat atunci cu d. Sturdza la acea politică ale cărei roade amare se văd asta-zl ? Cum să critice, dacă au stat a-lăturl de d. Sturdza, cînd acesta a făcut ruşinoasele scuze de la Iaşi? Ar fi o îndrăzneală care, fără a face guvernului actual situaţiunea mal grea de cît este, ar revolta opiniunea publică; căci toate aQ margine pe lumea asta. Iată pentru ce gruparea Drapelului nu face opoziţiune în chestia naţionala, deşi opiniunea publica e atît de senzibila în această chestiune, deşi loviturile sunt a-tît de dureroase pentru guvern. Aurelianiştil nu pot zice nimic, pentru că sunt legaţi, pentru că sunt tot atît de vinovaţi ca d. Sturdza şi partizanii săi. Cînd d. Sturdza se umileşte , cînd Ungurii interpretează vizita de la Pesta ca o înmormîntare a chestiunii naţionale, cînd guvernul liberal confirma această interpretare aninînd de pieptul lui Ieszenszky «Coroana Romîniel», aurelianiştil trebue să tacă, toţi liberalii trebue să tacă, pentru că cu toţii aQ pregătit aceste ruşinl, cu toţii le-aQ provocat. Aurelianiştil ştiG, ca şi toată lumea, că osînda nu e sfîrşită, £â, ort de cîte ori se va prezintă «Eli- ziunea, partidul liberal va fi umilit cît timp va sta la putere, orl-cît s’ar schimba firma cabinetului. Cum ar putea el dar să ridice astă-zl piatra şi s’o arunce în capul guvernului Sturdza? In chestiunea naţională, toţi liberalii sunt solidari, ori cît de dezbinaţi ar fi între el pe alte chestiuni. Aceasta o ştie nu numai ţara, o ştiQ şi el. ULTIMA JDESLUSIRE Cu toate încercările Voinţei ca prin tăcere să tâinniască afacerea Ieszenszky. toate s’afi dat pe faţă. Ne ştie azi că Ieszenszky a fost decorat. Se ştie că i’a remis Ini Ieszen-szky placa de mare ofiţer. Se ştie că s’aă (acut demersuri umilitoare pe lingă Ieszenszky. Un lucru rămîne numai nedesluşit, şi acesta este cel următor: Un ziar oficios a zis că Intru cît faptul e consumat, trebue să se aplice Ini Ieszenszky penalităţile prevăzute în legea ordinului, pentru cei ce s’au făcut nedemni de a purta Coroana Mtoininiel. Aeest nltim pnnct cerem presei oficioase să ni-1 desluşească. ÎNCĂ 0 CALCARE DE LEGE Prin articolele sale asupra liniei Bră-ila-Rotterdam, Drapelul d-lul Aurelian a arătat că guvernul a călcat legea, a-cordind sindicatului minier din VVestfalia furnitura a 60.000 tone de cărbuni anual pentru căile noastre ferate. Fiind vorba de o furnitură ce trece peste 100 000 lei, trebuia, după legea comptabiiitâţil, să se ţină licitaţiune. Guvernul a călcat deci legea. Trebue observat că lucrul, ori cit de grav ar fi, nu se opreşte aci. Mal este încă o ilegalitate. Furnitura cărbunilor e acordată pe trei ani. Budgetul se face însă anual. Fără o lege specială care să angajeze cheltuiala pe mal mulţi ani, acordarea acestei furnituri e deci ilegală şi foarte riscată, căci s’ar putea să nu fie aprobată cheltuiala. Prin această ilegalitate, guvernul liberal a lovit în prerogativele Parlamentului, treclnd peste drepturile acestuia. Pe de altă parte, guvernul s’a pus în-tr’o poziţiune foarte periculoasă, căci s’ar putea întimpla ca el să nu fie în stare să-şi ţie angajamentele. MIŞCAREA DIPLOMATICA Am vorbit despre demisia d-lnl Alex. Djuvara, pusă în legătură cu rechemarea fratelui săă de Ia Constantinopo!. Am arătat apoi că din cauza amenin-ţărel ministrului justiţiei de a se retrage e probabil că de-o-cam-dată d. Tr. Djuvara îşi va păstra postul şi de aceea mişcarea diplomatică pe care am anunţat-o şi a auunţat-o după noi Voinţa Naţională, nu se va mal face, căci acea mişcare se bizuia pe rechemerea d-lul Djuvara de la Constantinopol şi trimiterea lui la Bruxelles, în locul d-luî Ben-gescu. Toate aceste ştiri sunt confirmate— sub aparenţă de dezminţire—de Voinţa Naţională. In adevăr, organul oficios spune azi, adică cam după o lună, cum că rechemarea d-lul Tr. Djuvara de la Constantinopol nu este exactă. Această ştire contrazice informaţia Voinfei Naţionale de la 28 Septembre, care zicea că «mişcarea diplomatică va cuprinde legaţiunile de la Constantinopol, Bruxelles şi Belgrad». Putem complecta aceste ştiri adaugînd că, de oare-ce d. Sturdza e în neputinţă astă-zl de a face mişcarea diplomatică, d. Dimitrie Ghica, secretarul general al ministerului de externe, va fi probabil numit Efor al Spitalelor Civile şi ast-fel d. N. Mişu va putea fi admis la secretariatul general. SERBĂRILE DE LA IAŞI IOUILE CLĂDIRI Nona universitate. — Faţada principală.—Interiorul palatului.—Aba-loriul. — Cele-l'alte clădiri.— Festivităţile. Marti, 21 Octombrie, M. Sa Regele va inaugura noua clădire a Universităţei din Iaşi, în prezenta înalţilor demnitari ai ţărei şi a corpului profesoral. D-lul Tache Ionescu, fostul ministru al instructiunei publice, revine, în cea mai mare parte, meritul de a fi căutat să ridice nivelul cultural al celei de-a doua capitală a ţărei. Prin clădirile cu cari a înzestrat laşul, ministrul conservator a ţinut să păstreze acestui important centru cultural al ţărei, bunul renume de * focar al inteligentei». Noua Universitate Printre măreţele clădiri şcolare din laşi, de eari e strîns legat numele d-lui Tache Ionescu, cea mai importantă este noua Universitate, care se înalţă pe cea mai frumoasă stradă din Iaşi, strada Carol- Incepută în 1893, clădirea ei nu a durat mai puţin de patru ani şi costă, în cifre rotunde, suma de 2.500.000 lei. Suprafaţa terenului pe care s’a clădit noul palat este de 10,000 m. p. Faţada principală este grandioasă. Pe o lungime de 130 metri, ea prezintă un aspect impunător, nu numai prin bogăţia stilului, dar şi prin dimensiunea proporţiilor. Nimic nu s’a cruţat pentru ca clădirea să răspundă tuturor cerinţelor artistice şi nevoilor şcolare. De asupra intrărei principale se înalţă două statui aşezate, simbolizînd ştiinţa şi literatura, executate de dalta măiastră a cunoscutului sculptor Eegel. Medalioane, executate in marmură, reprezentând pe marii literaţi ai ţărei, decorează briul dintre cele două etaje ale clădirei. Interiorul palatului Numărul camerelor nouei clădiri este de 320. Ea va cuprinde facultăţile de ştiinţe cu laboratoriile respective, de litere şi de drept,—cea de medicină rămînSnd în vechiul local. Cea mai spaţioasă dintre încăperi este biblioteca, care cuprinde o vastă sală de 80 metri lungime, pe 12 lăţime. Aula este sala cea mai luxoasă. Picturi executate de penelele cele mai reputate din ţară şi retuşate în parte, în ultimul timp, de un cunoscut pictor vienez, decorează această sală. Singurul ei defect este că e prea puţin încăpătoare, neputând cuprinde de cît 500 pînă la 600 de persoane. Din această cauză chiar, inaugurarea nu se va putea face în lăuntru. Autorul planurilor şi dirigintele lucrărilor a fost d. archited Louis Blanc. Abatoriul O altă nouă clădire care se va inaugura, cu această ocazie, este şi aceea a a-batoriului comunal. Ea este opera consiliului comunal conservator, care a ţinut să satisfacă, pe cît timpul i-a permis, toate nevoile laşului. Alăturea cu noul abatoriu, s’aii construit şi pavilioanele metalice ale târgului de vite, care va da un noii şi mare avînt comerţului ieşan. Cele-I’alte clădiri Nu numai clădirile a căror inaugurare se va face acum, dar chiar toate clădirile pe cari le vor vizita MM. LL„ în călătoria Lor la Iaşi, sunt opera fostului guvern conservator. Şcoala de arte şi 'meserii, opera d-lui P. P. Carp, fostul ministrul al domeniilor, liceele internat şi externat, seminarul «Veniamin Costache», nouile localuri pentru şcoli primare, baia comunală şi baia turcească, splendidul Teatru Naţional, în care MM. LL. vor azista la o re-prezintaţie de gală, etc., au fost votate §i executate de guvernul conservator. Infamii reacţionari aii ţinut să dea generaţiilor viitoare dovada că sunt amicii progresului şi ai luminei. instrucţia şi progresul» poporului, şcoala normală < Vasile Lupu». Festivităţile Actualei administraţii nu revine de cît meritul,— dacă acesta e un merit,—de a fi pregătit serbările de inaugurare. In zadar ar vroi liberalii să se min-drească cu inaugurarea acestor clădiri. Lumea serioasă, cetăţenii ştiu cui revine întregul merit al serbărilor din zilele de 21, 22 şi 23 Octombrie. Laudele colectiviştilor vor reaminti numai povestea gaiţei, care s’a împodobit cu penele păunului. IN MACEDONIA Am rămas în urmă de tot în Macedonia. După succesul obţinut de SîrbJ, cari aii reuşit să facă a se recunoaşte episcopatul sîrbesc din Uskub, a venit rîndul vecinilor noştri, Bulgarii, să capete înalta favoare a Sultanului. In adevăr, o telegramă a Agenţiei Ro-mîne ne-a adus ştirea că Sultanul a iscălit iradeaua prin care se acordă dreptul Bulgariei de a înfiinţa opt agenţii comerciale în Macedonia şi în vilaetul Andria-nopol. Importanţa acestui fapt nu poate scăpa nimănui. Paralel cu susţinerea şi protejarea intereselor comerciale bulgăreşti In Macedonia, agenţiile vor lupta pentru reuşita tot mal mult a intereselor naţionale bulgare, cari deja aQ un escelent teren cîşti-gat în această parte a Turciei. Şi, pe clnd Sîrbil şi Bulgarii obţin aşa succese, ce facem noi în Macedonia? Am desfiinţat consulatul din Bitolia. • Am alungat pe toţi profesorii inteligenţi şi culţi de acolo. Am închis şcoalele noastre. Apoi certurile. D. Trandafir Djuvara a fost scos de Apostol Mărgărit, care a trimis la plimbare pe profesorii macedoneni şi care la rîndul săli este ameninţat acum de d. Haret, dacă nu cumva acesta nu va fi silit de d. Sturdza să se astîmpere. Iată în adevăr ce spune Drapelul asupra acestor certuri «D Ilaret a căutat să împace lucrurile, a stăruit chiar pe lingă Apostol Mărgărit ca să se puie capăt ori cărei neînţelegeri şi profesorii să fie toţi reintegraţi în locurile lor. «Pentru a ajunge la o perfectă conciliare şi a’şl arăta toată buna-voinţă pe care o are, d. Haret a mers pînă a expedia 2.000 de franci d-lul consul Pădeanu. care să fie distribuiţi ca ii compte profesorilor neplătiţi cari n’ati părăsit Macedonia. «In acelaşi timp. o telegramă din Macedonia vesteşte că cel 2000 de franci trimişi profesorilor neplătiţt, n’aă fost achitaţi nici pînă acum, căci inspectorul Apostol Mărgărit răspunde că nu poate primi de cit cinci din profesorii .desemnaţi de ministru !» Aşa-1 că frumoase rezultate a dat şi Iu Macedonia politica d-lul D. Sturdza ? - m m —- - DIN STREINJT Situaţia în Austro-Ungaria Demisiunea preşedintelui Cameril austriaco, d. dr. Kathrein, a încurcat şi mal mult situa-ţiunea deja destul de grea în Austria. încordarea dintre guvern şi opoziţiunea germană ereşte necontenit. Germanii sunt hotărîţl să împiedice cu orl-ce preţ votarea prelungirel pe un an a compromisului dualistic şi toate încercările spre a-I domoli atî rămas zadarnice. In asemenea împrejurări, a făcut o adîncă senzaţie comunicatul oficiosului Fremdenblatt, prin care se spune că guvernul unguresc ar fi ameninţat cu ruperea dualismului, dacă prelan-girea nu va fi votată de parlamentul austriac pînă la 15 Noembre st. n. Surprinderea a făcut însă Ioc celei mal mari nedumeriri, cînd Budapester Corespondent, organ eficios al guvernului unguresc, a dezminţit afirmaţiuuea oficiosului vienez. In acelaşi timp, agenţia oficioasă telegrafică din Pesta declară de năseocire vestea ziarului Fremdenblatt. Nimeni du-şI poate explica contradicţia dintre cete două oficioase. Ziarele austro-uugare nu ne-aîî adus pînă acum nici o desluşire în această privinţă. Chiar dacă n’ar fi însă adevărate cele spuse de Fremdenblatt, totuşi în unele cercuri politice din Viena se crede că Ungurii sunt în adevăr să se folosească de încurcăturile din Austria. In Ungaria Din discuţiile parlamentului unguresc precum şi diu declaraţiile oameniilor politici mal însemnaţi, rezulta că factorii hotărîtorl ţin ta păstrarea dualismului. In acest senz s'a rostit şi primul-ministru Bauffy şi d. Apponyi, şeful opoziţiunil naţionale. Totuşi, Ungurii ţin ca formele constituţionale să fie păstrate In Austria. însuşi baronul BanfTy a declarat in Cameră că. la nevoie, Ungaria va lucra conform articolului 68 din legea dualismului. Cuprinderea acestui articol e următoarea : «Se înţelege de sine că dacă nu ar reuşi o învoială (cu Austria) asupra obiectelor enumerate la art. 58—67 (convenţie vamală şi de comerţ, cestiunea băncel comune, cuota), ţ ra îşi rezervează dreptul el de dispoziţie independent! şi toate drepturile sale rămîn în cazul acesta neatinse». După cit se zvoneşte la Budapesta, guvernul unguresc ar fi dispus să primească prelungirea pactului, chiar dacă ar face o numai guvernul vienez fără concursul parlamentului austriac. Dacă însă nici de aci într’un an nu se va îndrepta situaţiunea în Austria, atunci va fac„ uz de articolul 68. Forelgu. TRIBUNA LITERARA Iniţiativa privată. ARTE La noi se comite o mare greşală, fie din partea particularilor, cari, în toate, cer intervenirea Statului; fie din partea Statului, care caută să se amestece în mişcările artistice saQ literare. Numai acest amestec a făcut ca artele la noi, să rămîie pe loc. Căci nu trebuie să uităm, că dacă In trecut s’a făcut o mişcare artistică in această ţară, a fost numai mulţumită unei idividualităţl puternice ca intelect şi voinţă. Acea individualitate era Eliade-Rădulescu. El a ştiut să strîngă In juru-I talente, a bătut la uşile boerilor avuţi, şi uşile i s’aO deschis cu bucurie, a luptat de pe la 1828 şi, pe la 1854, şi-a văzut visul eu ochii. Mulţumită lui şi boierilor CîmpinenI, Catargi, Ghica, FilipeştI etc., s’a fundat Societatea Filarmonica, din care, în 1854, era să se întărească Teatrul Naţional. Mulţumită luî, aQ răsărit poieţl ca Bolinti-neanu, Gr. Alexandrescu, C. Bălâcescu; ziarişti ca Cesar Boliac, şi un public primitor de frumos. Din nenorocire mal tîrziQ, Statul, cău-tînd să se amestece cu protecţia lui în tot, şi in acelaş timp fie-care partid că-utînd să-şi ridice pe al lui artişti şi li-ţeraţl, s’a născut schisma între mulţl-puţinil oameni de talent ce aveam. Unii din artişti s’au dat lenei, alţii aQ intrat în politică, iar alţii s’aQ gudurat pe lingă toate gnvernele. Publicul, Încetul cu încetul, s’a desobişnuit să mal citească producţii bune ; multe persoane bine voitoare artelor, s’aQ rătăcit de ele, în valvîrtejul politicei de toate zilele. Aşa că nu mal rămînea de cit Statul să se ocupe de tot, ridicînd saQ coborind talentele şi instituţiile artistice, după cum ii venea la socoteală. Din contra, în Occident, concurenţa făcută Statului de către iniţiativa privată, adus-a foloase reale atît artelor cît şi literelor. In Bavaria sunt sute de societăţi: artistice, literare, de bele-arte, muzicale. In Franţa, Teatrul Liber a scos la ivială o pleiadă de talente reale. De asemeni şi cartierul Montmârtre. In En-glitera, chiar cultura este emancipată de Stat, prin şcoale şi Universităţi Libere. In Sudia şi Norvegia, rar găseşti un individ, care să nu li absolvit cursurile unei Universităţi Libere. Şi cată să se ştie, că numai mulţumită acelor Universităţi, cari s’aQ întins şi pe la sate, Sudia are astă-zl pe genialul povestitor Andersen. Şi la noi sunt ani de cînd se trîm-biţează prin presă, retrezirea iniţiativei private. Mulţumită acestei retrezirl, capitalurile neproductive astă-zl, căci staQ închise în casele de fier ale celor bogaţi, ar putea aduce mari foloase. Nu e o ruşine pentru Bucureşti să nu aibă un teatru mal bine construit de cît acel al Statului ? Căci cele-l’alte săli de spectacole nu sunt alt-ceva, de cît teatre de speculă, cu scene înguste şi lipsite de confort. Un individ bogat dintre atîţl, dacă ar îndrăsni să clădească un teatru ca lumea, ar fi sigur de ciştig şi ar face şi un bine artei monopolizate de societatea dramatică, tocmai in dauna artei. De asemeni, dacă ar ieşi la ivială un Mecena, care să siringă în juru-I pe pribegii literaţi jefuiţi de lacomii editori, cit bine ar face mişcărel literare, care dormitează lipsită de puteri şi cu-ragiu. Dar nu, toţi aşteaptă favoarea şi iar favoarea Statului, ca o mană cerească. Se deschide o expoziţie de pictură ? Să fim siguri că ea s’a deschis sub protecţia Statului. Suntem nemulţumiţi de mersul Teatrului Naţional ?! Prin presă, prin vorbă, in orl-ce fel, ne adresăm Statului să intervie. Unii, printre cari artiştii, cer sporirea subvenţiei; alţii, înlocuirea membrilor în comitet; iar alţii, cu multă dreptate , cer înlocuirea traducţiilor proaste, prin opere originale. Dar Statul, fie că nu poate, fie că nu vrea, lasă lucrul să dăinuiască tot ca şi mal înainte. Dacă însă autorii, criticii şi publicul nemulţumit ar deschide un alt teatru, ar avea loc concurenţa şi atunci artiştii Teatrului subvenţionat ar reveni la simţiminte mal naţionale. Şi ar fi şi din partea celor adunaţi în acelaşi scop de înălţare al artei originale, un bun exemplu dat Statului şi artiştilor, cari aQ uitat arta, pentru bani. De asemenea cu literatura ! CiţI lidin- 2 fXl£ir?i teraţit noştri de valoare nu fac temenele Statului, pentru ca să prinză o sinecură, spre a nu muri de foame. Şi cit le-ar merge de bine, dacă, în loc de a se mînca între el, pe idei de şcoale sail antipatii personale, s’ar uni şi ar lupta in contra indiferenţei cititorilor. Numai legaţi între dînşil ca tovarăşi cinstiţi pot impune mulţime! ale lor opere şi o pot cuceri către ei. Şi pentru aceasta nu trebue de cît să le piară din minte că : Statul este Panacea Universală. Cu cită plăcere cată să vestim şi să lăudăm pe acel puţini, cari se încearcă s’o rupă o dată cu prejudecata Protecţiei Statului. Aşa, de pildă, lăudăm şi atragem bunăvoinţa cititorilor noştri, asupra «Societăţii pentru dezvoltarea Artelor, în Ro- mînia». Această Societate este fundată de curînd şi nu e de cit urmarea mişcărel artiştilor independenţi, cari s’aă separat în anul 1896 de Expoziţia oficială de la Ateneu. Căci e fatal, se vede, ca orl-ce mişcare oficială, să conţie într’însa microbul şovăirel şi al neputinţei. Şi o putem dovedi aceasta, cu creiarea salonului de pictură, anual, la AteneO, de către d. Take Ionescu. Creiarea salonului era în sine ceva bun şi util; şi chiar ar fi putut să dea foloase reale, de oare-ce toţi artiştii aderaseră la acea inovaţie. Dar iată unde oficialitatea îşi are slăbiciunea. Cît timp d. Take Ionescu a fost ministru, artele au prosperat. Cu eşirea d-sale de la minister însă, protecţiile şi protejaţii au eşit la ivială. Şi ast-fel continuarea bunului început a fost iarăşi amînată. De aceea e cu mult mal bine, ca a-semenl instituţiunl să fie luate de particulari şi susţinute de-a dreptul de public, ca să nu depindă de schimbările miniştrilor. Mulţămită pleadel de personalităţi înzestrate cu voinţă, ca d-nil Bachelin, Pascaly, Aricescu, Ciocirlan, Al. Bogdan-Piteştl, I. Bacalbaşa, Ţigara şi alţii, ne-I dat să anunţăm cu bucurie, o încercare a iniţiativei private. Dar nu-I destul să anunţăm, aducîn-du-le laude. Mal e şi de datoria d-nelor şi d-nilor din societatea bucureşteană, cari sunt atraşi de frumos şi aă şi puţin dor de ţară, să încurajeze şi moral şi material «Societatea», care şi-a pus ca principia : desvoltarea artelor în Ro-mînia, prin expoziţii de pictură şi sculptură, la cari să ia parte şi artiştii străini, să strîngă in juru-I pe oamenii de litere, să dea la lumină publicaţii cu caracter artistic, precum şi să organizeze ţineri de conferinţe în BncureştI, relative la chestiile artistice şi literare, de către oameni competinţl din ţară şi din străinătate. Suntem siguri că publicul nu va ră-mîne indiferent la această încercare d’a rupe cu oficialitatea, încercare din care poate să nască o mişcare în ţară, tot aşa de puternică ca şi cea de la 1830. Mircea Dimitriatle. Mîine publicăm uu articol «Ic <1. Angliei Denie- tricscu. Artă*, Ştiinţă» -schizînd în Paris nn Bulevard cârd poartă numele săă. Am relevat acest fact pentru a obţine încrederea publicului şi a dovedi că ne presentăm cu un celebru autor de medicină, care n’are egal cu tot ce s’a publicat pînă acum la noi. Din lucrările sale, ajunse la a 52-a ediţie, publicăm ast -zl, intr’o mice dar foarte clară broşurică, modul de a trata oftica, trînjiî, boatele de mitră, sifilisul blenoragia (scurgerea) şi toate cele-l'alte boale ruşinoase la bărbaţi şi la femei. Pătimaşul va găsi în medicina lui Raspail unicul mijloc de a scoate otrava lăsată de boaiele lumeşti în sînge, mal ales de sifilis eare are consecinţl atît de triste, adesea chiar nebunia, asupra individului cit şi asupra generaţiei sale, OrI-eine a suferit sau" suferă de boale lumeşti, mal ales ceî trataţi cu mercuriale, să se gini dească la nevinovaţii lor copil, dacă nu la dinşi-, şi să nu neglijeze a’şl procura această broşură, Avantagiul medieinel lui Raspail este că medicamentele sunt eftine, se găsesc pretutindeni şi pătimaşul le pojte prepara singur dacă vrea. Broşura se expediază frvnco sub bandă, contra a 1 leu în mandat postai saO mărci postate trimis la adresa Biblioteca Raspail, strada S-ţiî Arhangheli No. 3, Brăila. Cel cari doresc a primi broşura în plic închis vor trimete 1 leii 50 bani. Dr. S. E2RLICH Specialist în boale interne 22, Strada Gabroveni, 22 Consultaţiunî de la 2—4 p. m. n»\ jr. bssa mvs tjetjw Fost asistent de Profesor tn Viena Specialist pentru boalele Capislnl Boale de Gît, Gură, Nas, Urechi şi Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINŢILOR PRI» ANESTESIA (Adormire safi amorţire) Prin mijloace XE VA TA MA TOA RE, însă interzise Dentiştilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURĂ Consultaţiunî de la 8—11 a. m şi dela 2—5 p.m. Strada Unitei, No. IJ. Doctor ARMINIU MARCEL Medic al spitalului Caritas Soaie Interne Consultaţiunî de la 2—4. G39 Calea Văcăreşti, 65 Doctor Velescu Dentist Fost şef de clinică la Facultatea dentisiică din Philadelphia (America) Toate operaţiunile făcute cu aparate electrice evitind absolut orl-ee durere Consultaţiunî: dimineaţa de la 9—12 şi după amează de la 2—5. Strada Kegală, IO (Etajul I) Dr. Cît. I. Tcoliori Raraoş Special pentru Maladii de Femei Dă consultaţiunî de ia orele 5—7 seara. SO, Strada Teilor. HO. Doctor STEINHART Medic de copii 35, Strada Carol, 35 — vis-â-vis de vechea locuinţă — Doctorul AL. C0STINIU Medic de Spital Boale de copil. — Boale de Gît. Nas şi Ureche Consultaţii. 5—7. Str Finttnei. 4-S Si A IOB li Jk. T E I Li E TE Anuiicin Se aduce la cunoştinţă că noua Moara de Artft din Corabia, judeţul Romanaţt, construită cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-lul TeleuiHqiie Caravia a Iceput a funcţiona producînd Făinurile cele maT bune de toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grînelor din acest judeţ. Pentru orl-ce inform -ţii a se adresa la d-nit CARAVIA A MAVROREFALO CORABIA Dr. D. Tatiişescu Boale interne şi sifilitice 80, &tra«la Bontană, SO intrarea prin str. Dorobanţilor Consultaţiunî de la 6—7 seara Doctor »E¥I€I Tratează boalele sifilitice cu un succes sigur Blemoragia o vindecă în cel mal scurt timp. Se va muta din strada Şelari în str. Sf. loan Noii, Nn. 15, în rînd cu hotel Patria. Considtaţiuni dela ora 1—3 şi jum. p. m. 0»' STERIE I. CIliROU IX Polikangasse—No. 10. Viena ConsultaţunI cu celebrităţile medicale şi cn specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. Dr.Georges Diamandy (din Brăila) Primeşte Consultaţiunî Viena X. Hebragasse, 12. dela 1 Nnembrie viitor, J. Kărntnert.rass4/’. Animciu Apartamentul de la Etagiul I-iu, din Calea Victoriei, ENGLISH-HOTEL, care se compune din 5 camere şi un Salon, precum şi 3 camere Ia parter pentru servitori şi pimnită. Se Inchieiază de astă-zl sail dela Sf. Dumitru, cu mobilă complectă după cum se găseşte astă-zl, sail fără mobilă. Despre condiţiunl se poate înţelege cu proprietarul, dimineaţa pînă la ora 10 şi după prînz pînă ia ora trei._____________________ De Vînzare sau de închiriat mobilate sau uemobilnte de la 1 Octombrie 1897, casele din str. Sf. Voivozi, No. 32 şi 32 bis, compuse: una din 5 odăi de stăpîn, o odaie de servitor şi dependinţe, şi alta din 6 odăi de stăpîn şi trei de servitori şi dependinţe.- Gaz, apă, bae, etc. A se adresa: 1) -mei Denlscklander Str. Câmpineanu, 6 Pădure de dat în tăere la moşia Policior, judeţul BuzăO, proprietatea d-lul N. Butculescu. A se adresa d-lul N. itădulescu stăada Biserica Amzi, 15. Bucureşti. De arendai Moşia Oneştii cu Urzicaniî din comuna Şipotele, şi Moşia Borosoaia din comuna Cepleniţu, ambele din judeţul Iaşi, proprietatea d-nel Elena Sturdza. Arendarea se face pe un period de 5 safi 7 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1899. în-trlndu-se cu plugul din toamna anului 1898. Doritorii sunt rugiţi a se adresa pentru orl-ce lămuriri şi condiţiunl la advocatul Aţanasie At. Gheorghiu In Iaşi. De oeasie O BLASiA de Samur veritabil DE VIXZARE A se adresa: Strada Armenească, 7 (lingă biserică). De închiriat casele de pe cheiul drept al Dîmboviţei lîngă baia Mitraschemsky în apropiere de Palatul Justiţiei, fosta proprietate N. Cuţarida. A se adresa la D-niî H0RNSTEIN Fils, Strada LIPSCANI, No. 24, etagiul I. Maurieiu Filip Lazăr Vis-â-vis de Hotel de France In casele lîlsericri Slătarl, Etaj I Intrarea Calea Victoriei (Curtea Bisericel) Dormitoare, Sufragerii, Biurourî, Paturi, Lavoire, Sifonere, Oglinzi, etc. Garnituri complecte peniru Saloane; Prompele, Perne, Evantaiurî, Dormeze, Pufuri, Divanuri, Scaune de paie, etc. Atelier special de Tapiţerie. ■Tff In iui ţr-irj»»», I " -g .u r Traum-'jf»- mirni rm nmtn ~iru - aTrii'vrn-i nrtin iiwtrr«farnrr--i MODE-CGNFECTIUKI DEŢTV 7, Strada CLEMENŢEI, 7 ffl Q£ I 8 I II E El & s’a reîntors din străinătate cu modelele cele maî noi şi moderne, aducînd şi un mare transport de Costume, Spătării, Jachete, Bluze, Bob de Chambre, etc. etc. Atelier special pentru ROCHI de comande. Exposiţie permanentă de Rochi, confecţionate în Atelierul meu. sore Eugenie BUCUREŞTI ÎOO, CAJLEA VI TOBIEI, EDO. Am onoare de a informa onorata mea clientelă că Seimbetttt, -M (1GJ Octombre, a avut loc nUSCHMEMXJA SESOJVUJLUl (te SA BIAĂ pentru Pălării, Confecţimii, etc. EUGENIE SOBRE Sfeir www.dacoromanica.ro fame FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» MIE d AGROME COPILUL PRÂPASTIEI — Orî-ce mi-al spune d-nă, d-ta eşti o ucigaşă !... Al vrut să ştii gîndirea mea ; ea se resumâ la cel mal adine dispreţ pentru persoana d-tale. Marchiza, cu vocea umilită, dar tremurătoare, tristă, răspunse: — El bine, da, d-ta zici adevărul, al dreptate, eh sunt un mostru cu Înfăţişarea ome nească, de care nimeni nu poate şi nu treime să aibă milă. Dar ascultă, Laribeau, este în lume un om care nu poate, nu are dreptul să-mi arunce în faţăaceastă insultă; un om căruia nu-1 e îngăduit să-mi strige : mizerabilă ! care nu poate să mă blesteme, căci acela.. e fiul meQ !... In pînteeele meO l-am purtat! Sîngele meii curge în vinele Iul! am suferit pentru ca să-l aduc în lume, şi orl-ce ar ce-aşl fi putut face efl, acest om nu poate zice : blestemată ! aceleia care i-a dat viaţa! Cum spui d-ta, efl mi-am ucis amantul ; da, efl l-am făcut să se sinucidă, o recunosc ; dar sunt singură, sunt bogată, şi nu mal ştiu ce face cu averea pe care o^ am. îmi trebue copilul mefl, pentru că’l iubesc ; copilul mefl, să-l pot iubi cu toată Înflăcărarea dragostei, care de atîta vreme mocneşte In mine. De data aceasta, marchiza ştiuse să găsească drumul conştiinţei şi inimel lui La-ribeaă ; el ajunsese să se întrebe în cugetul său : „ , — Am oare dreptul de a refuza pe nul mefl...odorul mefl, drăguţul mefl Dieudonne?... Am oare dreptul să opresc pe femeea aceasta, de a-şl rescumpăra copilul, de a se lace ertată pentru toate monstruosităţile pe cari le a făptuit, primind sărutarea copilului el ? . — La rîudul d-tale, ascultă-mă, zise Jack, la o vîrstă aşa de necoaptă ca a lui Dieu-donn6, este deajuns, o privire, un cuvînt, un strigăt eşit din adîncul sufletului, pentru a face din el aceea ce poftiţi. Şi efl nu aş dori aceasta. Vreafl să-l aduc încetul, fâcîndu-1 să judece, şi nu prin surpriză. — D-ta îl vel vedea înaintea mea, răspunse marchiza, şi vel putea influenţa asupra lui; să-I spui!.. — Nici un cuvînt, doamnă. — Cine mă încredinţează ? — Cuvîntul mefl ; el a plecat acuma, în-tr’o călătorie spre Pyrinel, dar, pînă în ziua cînd vă voi anunţa sosirea lui, d-ta trebue să te legi cu jurămint, că nu vel face ni- mic pentru a-1 anunţa de ceea-ce-1 aşteaptă la întoarcere, —Vă o jur, zise d-na de Forbac, vă o jur!.. — Acuma plecaţi liniştită, d nă marchiză de Forbac, Laribeau a uitat cu desăyîrşire destăinuirile d-stră şi, dacă vă veţi ţine de cuvînt, vă o jur, nu-mi voi batjocori numele cinstei mele. Lupta lntre două puteri A doua zi, după sosirea Iul Dieudonne, Jach scrise marchizei: «Doamnă, «Dieudonne s’a reîntors; miine seară, dacă voiţi, puteţi veni la casa din calea Saint-Vincent de Paul; vă va aştepta, în poarta care dă pe drumul nofl, unul dintre profesorii lui Dieudoun6, «El vă va conduce în camera mea ; şi, de acolo, veţi putea auzi lutrevorbirea ce o voi avea cu copilul. «Nu veţi zice nici o vorbă, nu veţi face nici un gest, care să poată mărturisi prezenţa d-tale ; nu vreafl, ca Dieudonne să ştie că o altă persoană afară de tatăl săfi, â fost martoră la întrevorbirel.f «Răspundeţi-ml prin persoana care vă aduce această scrisoare, dacă primiţi condi-ţiunile mele ; dacă da, totul va fi gata pentru primirea d-voastră; dacă nu, noi vom râmîne ceea ce am fost din priucipifi: doul inimici. «Jach Laribeau». Marchiza se învoi; şi. la ceasul hotărît, se coborî in faţa porţel unde o aştepta profesorul Benoist Serval. In vremea asta, princesa Marlasina atrase prin bani şi fâgăduell pe Chappart, şi-l hotărî să fure portretul ducelui de Primaforza, de la marchiza de Forbac. Chapport, se execută numai de cît, uitînd toate hotărlrile cinstite pe cari şi le luase în ceea ce o privea pe d-na de Forbac. •% Marchiza urmă pe Benoist Serval care o conduse direct în camera lui Laribeau. Acesta era acolo, împreună cu profesorul Des-ehamps. Cîte-va momente după aceea, în camera de lucru a lui Dieudonne, avură loc următoarele : — Copilul mefl, zicea Jach, trebue să-ţi descoper nişte lucruri de o însemnătate ex tremă. — O! tată! dacă le poţi păstra pentru tine, păstrează-le pe toate ; ori de ce natură ar fi ele, nu vreafl să ştifl nimica ; nu eşti tu, D zeul mefl ? Urmează de aţi îndeplini, pe Ungă mine, întreaga viaţă, misiunea de paznic îndrăgostit, credincios şi apărător, aşa cum tu nu al încetat de a fi, de cînd merg, respir şi văd. — Nu, Dieudonne ; este o oră teribili pentru toţi, în viaţă, şi, între noi amîndol, ora revelaţiunilor a sunat. — Cum vel vroi, tată, zicea tînărul, mişcat fără voia lui, de înfăţişarea serioasă pe care o luase tatăl săfl. Dieudonne, odorule, viaţa mea, adora- EPOCA tul mefl! tu nu eşti de loc fiul mefl ! murmură Jach. . — Ah! taci, nu te cred, strigă Dieudonne; efl nu sunt fiul tăfl ! Fără’ndoială aceasta e cu neputinţă !.. — Dar aceasta nu e de cît prea adevărat, zise Laribeau ; tu nu eşti copilul mefl, Diendonne, şi trebue sâ-ţl descoper azi în întregime adevărul. — Ori care ar fi acest adevăr blestemat, păstrează-1, tată ; nu vreau să-l ştifl; păs-treză-1. ai bl milă ! — Taci, răspunse Laribeau, nu-ml răpi puterea de a merge pînă la capăt; ţi-am spus că trebue, vreau eu !.. — De oare-ce tu o vrei, tată, te ascult; voinţa ta va fi pentru mine tot-d’a una sfîntâ. Jack Laribeau urmă: — Acum două-zecl de ani, pe o vreme vi jelioasă, cam prin mijlocul lui August, treceam pe la bariera Clichy; şi, în dreptul fortificaţiilor, auzii un scîncit, asemănător cu plînsul unul copil nofl născut. M'am apropiat de prăpastie, m’am coborlt în fund şi am găsit un copil lepădat... Copilul acesta erai tu! — Şi mai zici că tu nu eşti tatăl mefl ? strigă'Dieudonne. — Ssst! făcu Laribeau, mi-al făgăduit că mă vel lăsa să sfîrşesc. Cu cîte-va minute înainte de a mă cobori în prăpastie, am zărit o femeie suindu-se pe aceeaşi scară, pe care m’am coborît efl la tine ; această femeie, îmbrăcată într’o rochie neagră de mătase, a intrat într’un cupefl care o aştepta. Efl te-am ascuns în surtucul mefl şi te-am dus acasă la mine. Te-am deslirăcat de rufele elegante, dar ude de ploae, cu cari erai îmbrăcat, te-am învelit în haine vechi de-ale mele, şi acum... iată-te ! — Ca să mă lepede în fundul unei prăpăstii, avea dreptate într’adevăr, să mă gătească în rufe elegante ! Lasă, tată, nu merge mal departe : rămîl aicea, căci cu cît oamenii cari m’afl lepădat, erafl mal bogaţi, cu atîta greşeala lor e mal de neiertat. — Taci; ascultă-mă să sfirşesc. Acuma, o femeie din cea mal înnaltă societate pariziană, purtînd un nume mare, bogată aproape ca prinţii cel de cari ne vorbesc poveştile, îmi cerea să te dafi el, că ’ţl-e mamă. — Ţi s’a spus asta, tată ? Al crezut-o ? Răii al făcut! Femeia de care îmi vorbeşti trebuie să fie săracă şi mal mizerabilă de cît cea mal mizerabilă, de oare-ce n’a putut găsi o îmbucătură de pline pentru copilul el. — Ascultă, Dieudonne, ascultă: femeia asta a venit să-mî spue că vrea să-ţi redea toate averile şi titlurile de nobleţă pe cari le moşteneşti de la părintele tăfl. Ea, dacă te-a părăsit, a fâcut-o din pricină că naşterea ta era ilegitimă, şi, prin urmare, poziţia sa în lume, cinstea numelui pe care îl purta, depindeai! foarte mult de aceasta. — Tată, aminteşte-ţl: nimic nu poate îm piedeca o mamă de a ’şl creşte copilul, afară de moarte !... Am fost, sunt şi voi fi în tot-d’a-una Dieudonne Laribeau, aşa cum tu, bunul mefl tată, m’al numit, cu dragostea ta de părinte. Şi acuma, noapte bună, tată; mă simt obosit, trebue să dorm. Princesa Marlasina işl îndeplineşte misiunea Chappart, care urmărea de aproape toate acţiunile marchizei, văzînd-o eşind îutr’o stare de desnădejde vrednică de jale, din casa lui Laribeau, fu foarte surprins şi alergă la princesa Marlasina să ’1 ducă vestea. Princesa Marlasina chemă pe Dominique, omul el de încredere, fi I dădu următoarea scrisoare, adresată lui Jack Laribeau : «Domnule, «Sunt o femele bătrînă, cam de opt zeci de ani; am să vorbese multe cu d-v.; deci trebue ca unul din noi să se derangeze ; nădăjduesc că veţi primi să vă urniţi d-v., în locu mefl. «Veniţi fără întîrziere, vă rog. «Jeanna Marlasina». Bătrtnul Laribeau răspunse în grabă che-mărel. — D stră sunteţi d-nul Laribeau? întrebă princesa. — La, doamnă. — Poftim şedeţl, în faţa mea, zise d-na Marlasina. Jack se aşeză şi princesa începu: — Domnule Laribeau, trebue să-ţi spun că am pentru d-ta o prea mare stimă. Pentru aceasta, cred că avem să ne înţelegem foarte bine. D-ta al un fifl numit Dieudonn6, către care, sunt două-zecl de ani de cînd efl am de îndeplinit o misiune. Pentru a nu te ţinea în nedumerire, iată: citeşte scrisoarea aceasta. Şi princesa dădu lui Laribeau, scrisoarea ducelui de Primaforza, pe care acesta i-a trimis-o în ultimile clipe ale vieţii sale. — Nu ştifl ce sunteţi hotărltă să faceţi, doamnă, începu Learibeau, după ce citi întreaga scrisoare, dar îmi pare că aceste pagini se cuvine să intre în posesiunea lui Dieudonne, cînd d-voastră veţi crede de cuviinţă. — Ştiam bine că ne vom înţelege, reluă princesa; atît scrisoarea cît şi portretul acesta, trebue să aparţină lui Dieudonn^, Iată şi hîrtiile cari coprind dreptul copilului d tale, de a moşteni averea şi titlurile, repauzatulul duce de Primaforza. Toate acestea ţi le dafl d-tale, pentru Dieudonne-încredinţată fiind-că ’ml îndeplinesc în con. ştiinţă misiunea ce ’ml-a fost încredin, ţaţă. De asemenea, ca răsplată pentru nea semănatul d tale merit, am regulat ca, după moartea mea, să-mi moşteneşti întreaga mea avere. CONCLUZIE Marchiza de Forbac, desnădăjduită de indiferenţa copilului el, vîndu toate bunurile sale şi intră in o mînăstire, dăruind averea casei Mintuitorulul. Ea nu mal vru să audă vorbindu-i-se de copil şi de trecutul el ; era liberă acum şi putea face orl-ce vroia. Dieudonne Laribeau se căsători şi princesa Marlasina îl cunună, trăind împreună după aceea. Un an mal tîrzifl, priocesa muri, şi Jack Laribeau, supranumit şi Macquart, II moşteni averile. Ast-fel neamul Macquart ajunse unul din cele mal bogate ale Franţei. — SFÎRŞIT - CUMPĂR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubine, safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comomorative de aur, argint şi aramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde. La cerere mă voifl prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzâtorl. Bijouterie, Horologerie & Argintăr'e LEON WEIi§BLUTH 40, Calea Victoriei, Bucureşti jPentru logodne şi nunţi Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul mefl în tot-de-auna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase. Bogat asortiment în diferite argintării (Riolz) precum: SERVICII DE MASA COMPLECTE, FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA etc. Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabric din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preturii» cele mal reduse. Primeşte In schimb ori-ce obiecte _______________nsate________________ Casa Creţulescu 14, Strada St. Ionică, 14 Această casă, de eurînd restaurată, situată in centrul Capitalei, lingă Palatul Regal, se recomandă In special d-lor Senatori şi Depntaţî. Trecînd sub direcţiunea d-nel Jeanne Breil CASA CREŢULESCU a devenit o casă de primul rang, prin confortul, eleganţa şi curăţenia sa. Camere largi, spaţioase şi bine aerate. Camere mobilate. Intrarea prin Calea Victoriei şi prin Slr. St. Ionică. Preţuri moderate. Pentru orl-ce in formaţiuni, a se adresa d-nel Jeanne Breil, în CASA Creţnlescn, strada St. Ionică, 14. MUŞAMALE IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale Bucurosct, str. Smârdan, 2 WS\fBDlippkfir Brăila, Bulevardul Cuza,17 . OldoUclilxDl oaioua> str. Cogălnicdnu 1q WATSOM & TOIJELL MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCUBESCÎ. — Strada Academiei. 14 (fost Raşca) I Galaţi, Strada Portului__Brăila, Strada Regală. REPRESENTANŢÎ GENERALI Al FABRICE! MARSCHALL SONS & Co., GAISBOROUGH LOCOMOBILELE, cele mai perfecţionate şi cele mai solid construite I TREERATOARELE unice care treeră cel mal mult şi scoate cel | mai curat. | BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mai; mare scoţînd boabele curat. STABILE pentru puterile cele mai mari, cu 1 sau fără condensaţiuue, orizontale saă verticale. ! CAZANE multitubulare, cazane Cornwall cu unu saă două tuburi de foc. CAZANE tabulare cu stabilă suprapusă. CAZANE tabulare cu stabilă dedesupt. j MAŞINI de macadamisat (presat) şosele. TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage ilustrate gratis fi tIraneo. PETROL [[PETROL!! Heinrich Durr 9, STRADA REGALA, 9 Singurul MAGASIN unde se vinde eftin PETROL REGAL absolut fără miros cînd arde. O încercare va dovedi adevărul. Epediem comenzile făcute prin cărţi poştale prompt la la DOMICILIU, în bidoane de 5, 10 şi 20 Litri. Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Boulevard Montparnass 168 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii eu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Pari3, pot oferi serviciile mele persoanelor ean vin Îs Paris să se consulte cu Dr. specialişU, asemenea se poate ftc? consultaţiune şi prin corospondenţă. 84, Calea Dorobanţilor, 84 CEL MAI MARE ATELIER PENTRU MOBILA DE ARTA şt LUCRĂRI DE LUX precum şi specialităţi de Tavanurl de lemn, Lambriuri. Mobile Bisericeşti şi diferite lucrări publice. Biurou special de desenurl arehi-tecionice pentru interior, la cerere. Preţurile cele mal moderate. Cu stimă. I. Sclimfedinger (Furnisorul Bâncel Naţionale) Băile Mitraszewschi 8trada Poliţiei, BTo. 4 şl 6 Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mal îngrijii §i mal bun, deservă băl cu preţurile următoare : Classa I O bae de putină cu duşe, lei 2.50 O bae de abur, complect, « 2.50 Avonament de 10 băl. . . « 20.— Classa II O bae de putină......« 1.50 Abonament de 10 băl . . . « 12.50 SOBE CALORIFERE BELGIANE Unica specialitate în felul lor. Prin excelenta lor ventilaţi ane aii devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. domnii doctori generali Theodori, Măldăreseu, Var-lam, etc. Acest sistem a fost aprobat şi introdus de Onor Bireeţia C. F, Mt. şi Onor Minister de Consumînd puţin material att un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. Vînzarea sobelor se face cu con-diţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi. Tot în MAGASINUL meii se găseşte un MARE ASORTIMENT de Uămpi pentru Fet roieu U&mpi pentru Gaz aerian eu Bec ACER Macine «le bucătărie Sistem American BĂI de toate marianele, CLOSETE, ele. SE PRIMESCE ORl-CE INSTALAŢIUNE MARCUS 1ITTSIA1S S'80r I. WAPPNEB 61, Calea Victoriei (vis-â-vis de Episcopie). Vechia şi Renumita [Fabrică deTrăsurî H. I. RIBBBR S’A MUTAT IN Str. Bomulus, No. 11 BI0SINA LE PERDRIEL GLYCEBOPHOSPHAT DUBLU d© Calciu si de Fier efervescent. Local cu ATELIERE mari, speciale, pentru a corespunde intinde-rel ce a luat fabrica mea. Prevăzîndu-mă cu materiale fine şi cu lucrători specialişti, sunt în i măsură a efectua orl-ce comande de j Tr&snrl Cupeuri Gabriolete Breacnri, ete. I după cele mal noul modele, riva-I lizînd cu produsele similare din 1 streinătate. O exposiţie permanentă de tră-| suri gata stă tot-d’a una la dispo-siţia onor. clienţi. AU PRIX FIX 70, Slr. Lipscani, CASA FRAŢI! HASAN, Str. Lipscani, 70 liUBTI, 6 Octombrie, şi In zilele următoare Expoziţia Generala 4 A TIJTTLOB w NUVOTEURILOR DE IARHA Care se vor vinde foarte eftin PREŢURI FIXE P. S. — Rugăm a nota bine adresa noastră, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme. Biosina este cel mai desăvârşit reconstituant şi tonic al organismului. Acpunea sa puternică se exercită în acelaşi timp asupra sistemului nervos, osos, şi sanguin, adică asupra tuturor elementelor vitale. Ea se recomandă in special prin întrebuinţarea sa şi prin gustul său plăcut. Ne fiind cu baza de zabâr, ea convine tuturor temperamentelor, nu provăcâ constipaţie şi p6te fi întrebuinţată şi de diabetici. Luată ta masă ed activează digestiunea prin acidul carbonic ce . idegajează si care inlesnesce asimilarea ei. LE PERDRIEL & Cie, PARIS. TEIRICH & Ci BUCUREŞTI O.—Strada. Berzei,—D. INSTALAŢIUNI TELEGRAF GAZ ?i AP Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte.- BiuroQ de construcţie. Export- SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica I>e 1» Cotroeenl Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-!or detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de LimI 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care. Ia casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1 Cea maî bună calitate existentă COCS DE TJSINA DE GAZ vi se furniseazâ la domicilia, In saci tona de 1000 kgr. greutatea garantată 40 lei 46 dacă vă adresaţi printr’o carte poştală găti personal casei 4. GOLrUSTElNI 9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 66. Tot aeolo se află în deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Bel-giane, lei hi tona. Cocs de Fonderie, Cocs de Fes ărie. Cărbnnl din minele englezeşti de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc. Expediţiunl en gros şi en detait din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. m Bucureşti.—Tipografia EPOCA, Strada Clemenţei No. 3.-Bucureşti. www.dacoromanica.ro