SERIA JL—ANUL HL No. 688
Ediţia » treia,
VINERI, 17 OCTO'MBRE 1887
NUMĂRUL^lO BANI
ABONAHEIÎTELE
Iae«y la 1 şl 15 ale fle-eârel Ioni fi se plătesc tot-d’a-una înainte In BMCMTeţtt la Caaa Administraţiei In judeţe şi glreinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In streiultate 50 lei Şase luni ... 15 »	*	»	*5	»
Trei luni ... 8 *	*	»	13	»
Un num ir In streinitate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
Ho. i—' STRADA CLEMENŢEI - Ho. •
EPOC
numarul^io bani
AWUlfCIURELE
£ In Bucureşti şi judeţe ae pritaMsc numai la
Administraţie
In streinitate, direct la adutinUtraţi* şi la toate oficiile de publicitate
Ananciorl la pag. IV..0.80 k. linia
>	> > III .... . i- iei r
a	a * II .... , 8.— a a
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul
KJn BiK&f Taelli S0 knnî
TELEFON
ADHIAI8TBAŢIA
N®. 8. - SRAIIA CLEMENŢEI - Fo 3.
Demisiunea d-lul Al. Di uvara
Politică, nu cancanuri
Liberalii reduc evenimentele cele mal de seama ale politicei externe la nişte simple cancanuri, le explica prin guignonul d-lul Sturdza şi le denaturează prin scornirea unor incidente mărunte menite a asvîrli răspunderea guvernului asupra agenţilor săi în străinătate.
Vizita la Pesta s’ar explica astfel prin inundaţiile de la Ischl.
Răspunsul la nota austro-rusă se lămureşte prin graba cu care d. Sturdza a trebuit să ’l redacteze, surprins fiind de primirea notei tocmai cînd se scula de la masă şi trebuia să plece cu trenul.
Decorarea lui Ieszenszky nu s’ar fi întîmplat, dacă contele Golu-chowsky n’ar fi cerut-o pe la sfir-şitul prînzulul de gală.
Scuzele de la Iaşi trebue să aibă şi ele explicaţia lor anecdotica, pe care însă n’o cunoaştem.
El bine, inundaţiile, plecarea trenului şi prînzul de gală sunt explicaţii ce pot satisface cel mult pe redactorii de la Drapelul şi pe consumatorii de la Fialcowsky.
Oamenii serioşi îşi explică aceste evenimente prin considera-ţiunl politice, nu prin împrejurări climaterice, ori prin motive culinare.
Aceste consideraţiunl politice nu sunt altele de cît politica partidului naţional-liberal.
Acest partid a venit la putere cu acest program de politică externă: denunţarea pericolului din partea Austro-Ungariel şi apoi proclamarea dreptului de a ne amesteca în afacerile monarhiei vecine.
Acest program nu putea avea alt înţeles, de cît acela al unei noul orientări a politicii noastre externe, care ar fi căutat aiurea un reazăm pentru a se putea împotrivi prigonirilor ce le îndură Romînil din Ungaria.
Nu ştim ce roade ar fi dat această politică, dar e netăgăduit că era o politică.
Ceea-ce afl făcut însă liberalii, a fost numai un trafic ruşinos cu demnitatea ţării pentru cîştigarea puterii.
Provocaţiunile lor din timpul opo-ziţiunel ţinteau o schimbare a politicii interne, nu a politicii externe. Şi iertarea pentru provocaţiunile lor erau hotărîţî a o dobîndi în schimbul scuzelor ce erau pregătiţi a tace.
S’a întîmplat însă că scuzele lor au fost socotite insuficiente.
In loc de simple scuze s’aU impus de la Pesta trei umilinţe: Discursul de la Iaşi, nota austro-rusă şi călătoria la Pesta, în eondiţiu-nile în cari s’a săvîrşit.
Toate aceste ruşinl le îndură ţara, din cauza infamei speculaţiunl politice la care s’a dedat cel mal degradat partid politic.
Autorii răspunzători al acestor umilinţe trebuiau însă să dovedească că sunt capabili şi de laşi-
tate, aruncînd vina mal întîiU asupra Regelui şi acum asupra ministrului nostru la Viena, adică tocmai asupra acelora cari, prin creditul lor în străinătate, aU căutat să scuzeze, în marginile posibilului, palinodiile d-lul Sturdza şi să ne ferească poate de mal rătt.
D’aceea se scot la iveală incidente mărunte şi cancanuri fără însemnătate spre a deplasa răspunderile.
Acest joc nu va reuşi. Este un singur vinovat. Acesta e partidul liberal, căruia ţara datoreşte şi scuzele de la Iaşi, şi nota austro-rusă, şi vizita de la Pesta cu înţelesul ce-I dă decorarea lui Ieszenszky.
Cînd dar aceşti nesocotiţi se laudă că vor atinge pe reprezin-tantul nostru ia Viena, el indică însăşi măsura cu care vom isbi, noi, pe marii vinovaţi, cărora datori m terfelirea prestigiului ţării.
De aceea nici nu vor face nimic.
DEMISIUNEA D-LUT AL. DJUVARA
D. Al. Djuvara, ministrul justiţiei, şi-a dat demisiunea.
Nu se cunosc încă motivele acestei hotărîrî.
După spusele unora, demisia d-luî Djuvara, în momente atît de grele pentru guvern, ar avea menirea de a obţine oare-carî concesiuni de la colegii săi şi între altele ar avea de scop salvarea situaţiunii fratelui său.
După o altă versiune, d. Djuvara ar fl fost împins de d. Stă-tescu, spre a face imposibilă situaţia guvernului Sturdza.
In adevăr, poziţiunea cabinetului devine şi mai critică prin această demisiune, căci, în momentul cînd d. Sturdza tratează cu grupul de la „Drapelul* fără să voiască să arate că e la discreţia aurelianiştilor, i se descomplec-tează cabinetul înainte de a fl stă-pîn pe elementele cu cari l-ar putea întregi.
CUM SE LUCREAZĂ
Se vede că d. Dumitra Sturdza e rău stiîmtorat, căci a început să ţipe în ziarele streine.
Am relevat depeşa din Bucureşti publicată de ziarul vienez Neue Freie Presse, în care se vorbia despre delegaţia Bulgarilor din Tulcea. După ce spune că delegaţia a fost şi la agenţia bulgară din Capitală, depeşa adaogă că «</. Eu-geniu Stătescu a luat în mină cauza Băgărilor, probabil spre a crela dificultăţi guvernului».
Scopul acestei telegrame, al cărei izvor guvernamental e evident, se înţelege lesne.
D. Dumitru Sturdza vrea să compromită pe d. Stătescu în faţa opiniunil publice din Austro-Ungaria.
Bulgarii sunt râQ văzuţi în monarhia vecină de cînd aii eşit din sfera de influenţă a Austriei şi aii intrat în aceea a Rusiei; supărarea produsă de cuvintele ofensatoare ale d-lul Stoilof la adresa Casei imperiale din Viena şi la adresa Austro-Ungariel [interviewul de la Coburg] n’a trecut încă.
Cum Bulgarii noştri de la Tulcea sunt consideraţi, de opiniunea publică austro-ungară, ca unelte ale guvernului din Sofia, urmează că d. Stătescu, luîn-du-le apărarea, se face instrumentul politicei bulgăreşti.
Iată cum se lucrează unii pe alţii fruntaşii partidului liberal.
CUM STĂM
CU LEGEA MINELOR
Un răspuns al d-lul Stolojan.—O chestie budgetară—Se aplică şl nu se aplică.
Se ştie că legea minelor votată da Corpurile Legiutoare conservatoare, promulgată prin Monitorul Oficial şi neabrogată de partidul liberal venit la putere, nu s’a pus încă în aplicare.
Mal ciudată situaţie nici că se poate şi ea ne dovedeşte, încă o dată, cît de incapabile sunt guvernele liberale.
Iată o lege care, deşi promulgată, nu se aplică, pentru că d. Sturdza nu îndrăzneşte să facă acestlucru, căci d-sa a combătut în opoziţie această lege, promiţînd că o va distruge.
In vremea aceasta, concesionarii bat la uşa fie-cărui ministru liberal cerînd să afle o dată şi bine soarta legel minelor.
Sunt pînă acum îngrămădite la ministerul domeniilor peste 90 de cereri de concesiuni pentru lignită, mineral, etc.
Toate actele sunt făcute, toate cercetările cerute de lege şi toate formalităţile necesare îndeplinite şi totuşi vraful acesta de cereri stă pe biuroul ministrului de domenii, fără ca ministrul să pue vre-o rezoluţie, să aprobe nişte concesiuni cerute pe temeiul unei legi promulgate şi neabrogate.
Ce e drept, sub ministerul d-lul Aure-lian şi în special subt interimul d-lul V. Lascar, la ministerul domeniilor, acesta voise să curme scandalul cu legea minelor şi sub forma de modificări cu totul anodine, să dea drumul unei legi atît de necesară atît de folositoare.
Căderea ministerului Aurelian a împe-dicat bunele intenţii ale d-lul Lascar să fie realisate.
Un răspuns al d-luî Stolojan
Actualul ministru al domeniilor, întrebat de cine-va ce are de gînd cu legea minelor, a răspuns •
— «Sunt liotărtt s’o aplic şi am făcut chiar un referat în această privinţă consiliului de miniştri.
«Pe de altă parte sunt însă informat că consiliul de miniştri vrea să modifice această lege şi că vrea să numească o co-misiune care să cerceteze unde şi cum trebue schimbată».
Admirabila naivitate ministerială; un ministru al domeniilor care e hotărît să aplice o lege, şi care este informat că colegii Iul din guvern au intenţia să modifice acea lege.
0 chestie budgetară
Mai este însă şi o chestie budgetară la mijloc. Anul acesta, serviciul minelor dă un spor de 300,000 lei, şi dacă legea minelor se va aplica sporul acesta se va ridica la un milion. Faţă cu marea scădere a arenzilor, moşiilor Statului, scădere care micşorează budgetul Statului cu aproape un milion, sporul de la aplicarea legel minelor este un element care ar putea fi hotărltor pentru consiliul de miniştri şi în special pentru ministrul de finanţe.
Se aplică şi nu se aplică
Ca să se vază ce balamuc domneşte la toate ministerele şi in special la domenii, dăm următorul fapt precis .
Sub ameninţarea că se va face proces ministerului domeniilor, d. Stolojan a aprobat alaltă-erl scutirea de vamă a unor instrumente de sondagiu, scutire prevăzută în legea minelor.
Deci legea minelor se aplică în parte şi nu se aplică în totalul el.
Curat balamuc.
XX.
PUDUL PESTE DUNĂRE
la T.-Sererln
(Urmare şi fine).
Presupunînd că pentru exportul din Oltenia podul şi linia vor aduce acelei părţi a ţârei un oare care avantagiă (mal cu seamă la exportul vitelor în Italia); totuşi prima îulrebare ce se pune înainte de a ne decide să permitem construcţiunea acestui pod, este următoarea:
Cum se va stabili costul tonei kilometrice pe această linie sîrbo-turcă ? Este posibil a ajunge la un preţ efttn al tonei kilometrice ? Ori costul acestei linii ce va traversa o triplă catenă ele munţi va fi oare aşa de mare, în cît exploatarea el comercială va deveni costisitoare şi costul întreţinerel nu va permite să se coboare prea mult preţul tonei kilometrice P
Cine va fixa acest cost? Turcia, Serbia sau şi Romînia ? 0 dală cu construirea liniei şi a podului, este necesar a se creia şi un port la mare pentru a nu se vedea repetindu-se cazul cu podul de la Cernavodă, care astă-zl nu aduce serviciile ce i se cer, din cauza lipsei unui port bine utilat la Constanţa. Cine va suporta chel-tuelile portului din Adriatica ? ,De sigur
ca www.dacoromamca.ro
dit, nu va voi să suporte această cheltuială, cu toate că este pe teritoriu turcesc.
Iată primele întrebări ce se pun înainte de a fi vorba despre participarea Romîniel la construirea unul pod peste Dunăre la Severin.
In nici un caz, construirea podului nu se poate începe înainte ca linia să fie gata şi portul asemenea, precum şi înainte ca un tractat de tarife să nu fie stabilit pentru mărfurile romîneştl, cari, fiind produse brute, agricole, de mică valoare şi ne puiîod suporta transporturi costisitoare, trebuesc să aibă mal dinainte fixate preţurile de transport pe tonă din Romînia pînă la mare, pentru ca nu mal tlrziil să ne vedem în imposibilitate de a trage cel mal mic profit din milioanele învestite în podul slrbo-ungar de pe teritoriul nostru, pod care va servi Ungariei nu atît pentru a o lega cu Adriatica, cît pentru a-I deschide o nouă cale mal scurtă spre Salonic.
S’a invocat motivul că Traian, construind podul săii la T.-Severin, a trebuit ca alegerea acestui punct să fie biue motivată, deci că astăzi tot în acest punct trebue să construim podul nostru. Acest raţionament nu merită a mal fi discutat, căci se ştie cum interesele economice se schimbă în decursul secolelor prin schimbarea centrelor f,de producţiune, de populaţiune şi de comer-cifi; şi dacă pe timpul lui Traian podul la Severin se impunea, astăzi, pentru interesele Romîniel, acest pod ne este cu totul defavorabil.
Această linie va servi mult la scurgerea în Italia a cărbunilor bulgăreşti (minele situate 28 kilometri departe de Sofia), sîr-beştl, ungureşti (Reschiţa Petroşani, Vie-litska) precum şi a antracitului romînesc din Gorj; Italia aproape nu posedă cărbuni şi ea importă 3 din 5 părţi ale cărbunilor ce consumă. Concurenţa la vînzarea cărbunilor în Marea Adriatică se va stabili între aceste 4 state (Bulgaria, Serbia, Romînia, Ungaria) şi este cert că nu Romînia va eşi învingătoare din această luptă, Serbia şi Bulgaria fiind mal bine situate pentru export.
Minele din Transilvania astă-zl nu pot lua o mare dezvoltare, din cauza micului cîmp de desfacere, cîmp restrlns prin lipsa de trecători peste Carpaţl. Zona lor de pe-netraţiune este dar astă-zl foarte restrînsă şi două sunt căite mult aşteptate de către proprietarii acestor mine bogate: 1) Trecâ-toarea pe la Turnu Roşu, care va permite cărbunilor din Petroşani să refuleze pe cel Englezi din regiunea dintre Bucureşti şi Slatina şi poate chiar mal departe de Bucureşti spre Dunăre; 2) Trecătoarea de la podul din T.-Severin care le va deschide drumul spre Adriatica. Cea d’lntîl trecătoare este pe cale de execuţiune şi nu va trece 4 ani plnă cînd deschiderea el să aducă un mare tonagih de transit prin Romînia pînă la Constanţa, printr’o linie care este cea mal directă posibilă spre mare. Dacă voim ca această linie să ne aducă vre-un profit, suntem datori de a nu-I con-tra-cara acţiunea şi de a nu ajuta la crearea Podului din T. Sevei in, căci vom da o altă direcţiune produselor miniere din Transilvania, făcîndu-le să parcurgă numai 18 kilom., prin ţara noastră către Adriatica şi Salonic, în loc de a le îndruma spre Marea Neagră prin portul nostru naţional Cons-! tanţa şi a le face să parcurgi 430 kilom., (T.-Roşu, Piteşti, Bucureşti, Constanţa) adu-cînd ast fel un mare venit C. F. R.
In vederea Insă a eventualei intrări a cărbunilor din Transilvania în Romînia, noi suntem datori să încurajăm încă de acum exploatarea minelor din ţară, căci cel 4 ani cari ne separă de deschiderea pasului Turnu-Roşiu vor fi abia suficienţi pentru ca minele romtne să scape de greutăţile primilor ani de exploatare, ani cari sunt cel mal critici.
Ca motiv plansibil—1n aparenţă—al con- . struirel podului şi liniei în cestiune, s’a adus faptul că Ungaria ue a pus cele mal mari piedecl Ia trecerea produselor noastre peste Carpaţl şi s’a zis că prin această arteră vom găsi o nouă scurgere spie Mare a produselor noastre, fără să avem nevoie a împrumuta teritoriul ungar. Dar dacă în adevăr vom scăpa de dificultăţile Ungariei,. va trebui să trecem peste două ţări, Serbia şi Turcia, pentru a ajunge la Mare, şi ne întrebăm: Nu este mal prudent a ajunge la Mare fără a trece prin altă ţară de cit prin a noastră proprie ? Nu este mal prudent să cultivăm cît se poate trecerea prin Dobrogea la Constanţa ?
La aceasta,răspunsul afirmativ se impune. Iar celor pesimişti, cari aQ o umbră de îndoială că Dobrogea nu ne va aparţine pentru vecie, vom răspunde că Dobrogea e a noastră, că ea abia egalează teritoriul ce ni s’a luat (Basarabia) că ea reprezintă sîn-gele vărsat de soldaţii noştri pe cîmpiile Bulgariei, că de posedarea el se leagă existenţa în destinele economice ale Romîniel; deci noi trebue să studiem şi să ameliorăm căile cari scurg produsele solului nostru spre Mare prin Dobrogea, să facem lucrări neperitoare în această parte a ţărel, căci
Iată ca probă cîte tone de marfă (mică viteză) intra prin Predeal şi cîte prin Viroiorova în 1895 :
Via Predeal .... 27,598 tone (trafic direct);
Via Vheiorova . . 16,598	»	»	»
Diferenţa . . ll.OuO tone pierdute pentru Romînia.
numai ast-fel vom fi siguri a o stă pini pentru vecie. Să imităm exemplul Angliei care numai graţie lucrărilor ce le face în India stăpîneşte cu o mină de oameni 290 milioane Indieni, cheltuind în lucrări neperi-toare'de canale, căi ferate, irigaţiunl, etc. tot venitul ridicat din acea colonie fără a trimete nici o parte din el la Metropolă.
Pentru a asigura mal bine scurgerea produselor noastre prin Constanţa şi a acapara transitul întregel EuropI Centrale străbătută de cel mal mare fluviu al el, Dunărea, suntem datori a crela fără întîrziere un canal de la Cerna-Voda la Constanţa.
Vom trata mal pe larg această cestiune.
Pînă atunci — pentru a-I arăta marea importanţă economică comercială ce are — vom spune că tonagiul de mărfuri eşite prin gurile Dunării este de 8 milioane de tone şi că el egalează tonagiul canalului de Suez. Şi apoi costul lucrărilor pentru construirea canalului Cernavoda-Constanţa va putea produce un venit colosal, de circa trei milioane lei anual, cu toate că se va cheltui 1/20 din ceea ce s’a cheltuit pentru stăpungerea istmului care altă dată unia Asia cu Africa.
Terminăm acest studii! în sumar al opor-tunităţel creărel podulHl de la Severin-Cta-dova, prin următoarele apreciaţiunl personale :
Serbia este economiceşte aservită Austro-Ungariel, care deţine 65 la sută din valoarea comerciulul de import în Serbia, import ce trece peste 40 milioane lei.
Politiceşte, asemenea urmează sfaturile monarcbiel vecine.
Aceste două considerente, unite cu faptul că Serbia nu are mult de profitat de la unirea el cu Romînia printr’un pod, ea care produce şi are de schimbat aproape aceleaşi articole pe cari le posedă şi Romînia, ne aduce la bănuiala că :
In afacerea podului delaCladova, Serbia face jocul Ungariei, safl cu alte cuvinte : Serbia se încearcă să scoaţă pentru Ungaria castanele din foc.
B. O. Assan
Inginer meoanio.
TRIBUNA LITERARA
DIN LUMEA LITERARA
RADU D. R0SETT1: «Duioase»
Je suis venu, calme orphelin,
Riche de mes seule yeux tranquilles Vers Ies hommes des grands villes; Ils ne m’ont trouve pas mălin.
Paul Verlaine.
... Aşa mult nu e de cînd l’am cunoscut pe Radu.
Şi pe atunci oamenii eraţi tot aşa de răi, glasul patimilor tot aiît de puternic, şi pentru Radu poate mal crud ca uicl odată.
Asupra lui se deslănţuise o întreagă furtună de critici: afeetaţie, lipsă de tact literar, lipsă de talent... Tot ce poate să spuuâ omul într’o clipă de supărare pătimaşă. Şi Radu trecea pe atunci printr’una din cele mal grele crize sufleteşti prin care poate trece un om; Intr’un moment de fericită dărnicie a hazardului îşi văzuse întruparea visului săb de viaţă. Vroise să’i prinză, dar speranţa fericirii se topise odată cu dispariţia frumosului vis ce şi-l făcuse. Era pe inima lui, cea mal apăsătoare durere : durerea omului care se crede pe veci prigonit de o ursită blestemată, durerea naufragiatului care vede stingÎDdu-se şi ulti-ma-I licărire de mîntuire.
Atunci l-am cunoscut eu. Mi-a povestit viaţa lui de boem, pribegiile lui prin Veneţia şi prin Paris, chinurile vieţel, mizeriile şi visurile lui... Mi-a destăinuit tot sufletul şi am pătruns în cele mal ascunse cute ale celei mal sincere inimi. Cuget curat şi naiv, fire svîuturată şi sensibilă: aşa mi-a părut atunci, aşa îmi pare şi acum cînd citesc noul lui volum de versuri.
Atunci, în nopţile friguroase ale iernel, în odaia din strada Polonă, privind la craniul alb,—rămăşiţa unei femei frumoase,— craniul de care a şi vorbit într’una din po-esiile Iul, şi ascultlndu I cuvintele calde, am Înţeles sinceritatea versurilor lui, trăiam viaţa inimel lui, pe care poate că nu o putuse pune pe rime cu destulă putere artistică.
Lovit din toate părţile, cu sufletul zdrobit de ultima desiluzie, îşi pusese în gînd să plece din hotarele unei ţâri In care numai durerea îl fusese partea :
— Am să mă duc în lumea largă... la Paris... ori unde. Vreah să uit toate de aici, căci toate mi att stat în potrivă.
... Şi cu toate acestea criticii îl lovîau eu furie, îl lovlab merefl: el era—după el— un om afectat; imita mersul şi apucăturile lui Copea; versurile II erab prefăcătorie rimată, menită să stirnească admiraţia fetelor sentimentele. Nu simţia nimic, nu credea In nimic, du visa la nimic.
E doară atît de uşor să loveşti In inima cui va! O, dacă ar căuta să pricepi cit de puţin amărăciunea ranel care 11 sîngerează inima celui In care isbeştl, al svîrii şi condeiul şi tot şi u’al mal seri nici o slovă... Cine dintre noi e mal bun de cît cel-l’alt?
2
IPOCÂ
Şi, cine’ţl dă dreptul să scormoneşti In sufletul cui-va, să crezi că l ai Înţeles pe el cînd propriul tăfl suflet nu poţi să-l Înţelegi I
Cu toate acestea, e omul făcut aşa, e glasul fiarei care mal resună încă In inima omenească, e încă rămăşiţa atavică din pornirile crunte şi slngeroase ale sălbaticilor locuitori al pădurilor.
Radu Rosetti e un om care simte, şi simte atît ca să nu dea nimănui dreptul de a-1 pune la îndoială această însuşire a sufletului.
Nu vorbesc de taleutul lui.
Aceasta se clntăreşte la noi cu o balanţă prea schimbătoare, ca să poţi afirma ceva cu siguranţă.
La noi talentul e prea special, prea «naţional», spre a-1 putea lua în accepţiunea reală şi universală a cuvlntulul. Dacă ar fi să judecăm din punctul acesta de vedere, nu ştim care din seri toril noştri ar putea să fie număraţi tu rînd cu talentele Apusului.
Radu Rosetti este o existenţă literară şi existenţele literare nu se distrug prin nici un atac din afară : aprecierile sad deprecierile nu le influenţează.
El nu şi-a pus de cîl simţirea lui în versuri.
Din bătăile inimel sale a luat cadenţa versurilor, şi din dorul săft parfumul lor de duioşie.
E un suflet simplu şi uniform.
Despre Duioase trebuie să spunem a-celaş lucru pe care l’am spune şi despre Sincere ori Din Inimă. Căci, toate poienile lui sunt sincere, toate sunt pornite din nimă şi toate sunt duioase.
E aceeaşi nostalgie eternă de neajunsul vis al fericirii:
O, cît aş da p’ua ceas de fericire!
Prea mult o plîng aceî cari aii pierdut-o,
Să n’o visez şi eO, ce n’am avut-o.
Zice el într’una din poeziile sale. Şi, fericirea aceasta o crede în iubire şi după iubire a pribegit toată viaţa. A iubit, dar a văzut la urmă că nici chiar sentimentul acesta nu-I poate închega tot visul lui de fericire. Eternul glas «mal înainte! mal înainte !» îl şopteşte veşnic; şi în braţele iubitei inima îl strigă:
«Dă-ml mal iute fericirea ce-am visat!»
Dar «fericirea» aceea visată nu e dat nimănui s’o aibă şi lipsa el e cu atît mal dureros simţită de sufletul poetului care se tîngue:
EU n'am avut un ceas de mulţumire
In viaţa mea atît de încercată;
Şi nici nu cred că voia avea vre-o dată:
Zece volume ale lui numai unul este sufletul autorului.
Am citit Duioase cu o nespusă plăcere, căci am găsit în el aceleaşi suflet pe care îl cunoşteam efl, cu aceleaşi porniri, cu aceleaşi visuri şi cu aceeaşi simţire simplă şi profundă.
N’am avut şi nu am de glnd să fac aci o dare de seamă critică, în sensul priceput la noi ; ar fi nelalocul el nu numai atunci cînd vorbeşti de Radu Rosetti, dar şi ori de care alt literat de al noştri. In lipsă de capo-d’opere, trebue să citeşti scrierele noastre literare numai spre a cunoaşte însuşirile unul suflet, spre a-I cunoaşte manifestările lui, nici de cum spre a căuta arta. Noi n’avem încă lucruri de artă, ori ce s’ar zice, şi pînă vom avea, trebue să ne mulţumim cu admirarea unor suflete mal alese, dornice de o viaţă mal ideală, pătrunse de simţul frumosului, dar în neputinţă de a-şl concretiza Intr’un mod desăvîrşit visurile şi sentimentele lor.
Ce ar folosi adică să scoţ la lumină im-perfecţiile de formă ale unora din bucăţile cuprinse în Duioase? Or, de ce aş spune că în poema—admirabil de corectă ca versificaţie — «Legendă», ar fi trebuit în urmă o strofă care să fie un fel de concluzie, de comentar, cum să spun ? o aureolă a între-gel poeme ? Aceasta ar fi părerea mea, dar altul poate crede într’alt-fel şi poetul 0 crezut mal bine aşa cum a făcut şi cum poate va plăcea multora. Atunci de ce «criticul» sâ’şl mal facă obişnuitele observaţii, argumentări şi să-şl dea soluţiile proprii ?
E incontestabil că toate poeziile lui Radu Rosetti sunt admirabil de corecte ca vers, că mal toate ad un fond lipsit de banalitate, de şi une ori cam prea... didactic, că limba întrebuinţată de el e curată şi mal tot-de-a-una elegantă. Ce am vrea mal mult ? De ce am căuta să-I pretindem ceea ee nici el n’a avut în gînd să dea ?
Radu Rosetti este citit cu plăcere, este adorat chiar de o lume întreagă : lumea cu porniri curate, cu sentimente blînde şi cu vîrsta cea mal frumoasă : opt-spre-zece ani. Radu e poetul lumel acesteia, în care gustul nu e destul de rafinat, cugetul nu este încă pătruns de toată profunzimea scepticismului ; cînd sufletul visează şi nu ştie ce, doreşte şi nu poate să spună ce doreşte.
El este poetul care a ştiut să pue în versurile lui viaţa aceasta, în toată reali-litatea el, căci viaţa aceea a fost viaţa lui proprie. Şi, ori cît ar fi de mic rolul pe care criticii vor voi să i-1 dăruiască şi lui Radu, în mişcarea intelectuală a ţării noas tre, el tot va fi.
In mijlocul «marilor» noştri literaţi cari îşi dispută locurile în templul gloriei, Radu D. Rosetti o să aibă şi el un locşor modest, dar tot o să aibă ; pe acesta nu i-1 va putea răpi nimeni, căci e al săă, răscumpărat cu preţul inimel sale.
AI. Antemlreanu.
711 Ine vom publica un articol de d. Mircea IM-mi triade.
»r. I. MtAUX&TEMX
Fost asistent de Profesor In Viena
Specialist pentru boalele Capului
Boale de Oît, Guri, Nas, Urechi şi Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINŢILOR PRINŢ ANESTESIA
(Adormire sati amorţire)
Prin mijloace KEVATAMAŢOAPEt \ns& interzice Dentiştilor
VINDECAREA MIROSULUI DIN GURĂ ConstiUaViuni delo 8—11 a. m si dela 2—6 p.tn. Strada Col tel, No. 14.
DIN STREINAT
„Dubla" şi Serbia
Schimbarea de guvern din Serbia pare a nu fi pe placul alianţei franco-ruse ; aşa cel poţin reiese din limbagiul presei franceze.
Acum clte-va zile, oficiosul Le Temps din Paris a publicat un articol In care, după ce arată că misiunea fostului cabinet Silnici a fost de a revizui Constituţiunea în senz popular şi de a creia bune relaţiunl cu Rusia, iulreţinlnd in acelaşi timp raporturi amicale cu Austro-Ungaria, zice următoarele:
«Cînd Regele Milan s’a dus să se stabilească la Viena părăsind Parisul, s’a înţeles bine că era la mijloc alt-ceva de cît capriciul unul om de Jume ori plictiseala unul obicinuit al marilor cluburi. Regele Milan, după cit se asigură, ar fi unul din auxiliarii triplei alianţe. Ce acţiune a exercitat el asupra spiritului fiului sâO, la băile Karlsbad ? Fapt e că acesta s’a dezgustat de revizuire precum s’a fost dezgustat de Constituţia din 1888 şi de cea din 1869.
«Acesta e, cel puţin, pretextul crizei. D. SimicI şi colegii săi sunt acuzaţi de a fi elaborat un proiect de Constituţie prea puţin respectuos de prerogativele necesare Coroanei. Reproş care, afară numai dacă se vor produce dovezi irecuzabile, va impresiona destul de puţin pe cel ce cunosc înţelepciunea şi moderaţia acestor oameni de Stat. Trebuie să prevedem o bruscă evoluţiune a politicei externe sîrbeştl, un sol de concurenţa nebună cu Romlnia, devenită furierul triplei alianţe in peninsula Balcanilor ?
«Totul e posibil, totul e In aer. Acesta e defectul cel mal răii al politicei de surprinderi şi de lovituri de Stat de care prea a prins gust Regele Alexandru de la renghiul jucat odinioară tutorulul sâti, d. Risticl.
Prevederi negre
«RăraSne să se vadă, sfîrşeşte Le Temps, efectul pe care această ^bruscă schimbare îl va produce asupra poporului sîrb.
«E lucru periculos a arunca o sfidare masei, a se juca cu promisiuni solemne, a nu ţine seamă de o necesitate evidentă şi a provoca spiritul revoluţionar.
«Suntem dispuşi a plînge pe complicii aafi credincioşii pe cari Regele îl va chiema la postul puţin invidiabil de succesori al miniştrilor disgraţiaţl».
Forelgn.
onPOBMAţn
Scrisoare deschisă d-lui Oogu Cantaeuzino
D. N. Filipeseu ne roagă a publica următoarea scrisoare:
Domnul meu,
De cîte-va zile ziarul d-tale, pe un ton pe care nu-1 tolerez, îmi cere desluşiri despre o afacere pendinte înaintea instanţelor judecătoreşti, în privinţa căreia puteţi da mal multe lămuriri de cit mine, intru cît aveţi la îndemlnă elementele unei îndelungate instrucţiuni şi cercetările administraţiunel d-voastră.
Scopul ce-1 urmăriţi vorbind de afacerea Popo-vicl, pentru a nu vorbi de afacerea Ieszenszky, este dar vădit.
gt-Vă voi răspunde totuşi ineă o dată, dar In a-celaşl timp vă voi tăia pofta de a mal reîncepe aceleaşi manopere.
încep prin a răspunde întrebărilor d-voastră.
Prin Epoca de la 9 Martie 1896, v’am spus că d. PopovicI a cotizat la ziarele noastre. Şi pot adăuga că n'a cotizat pentru Epoca.
Acum, prefăcindu-vă că ignoraţi acea declaraţie, voiţi să o prezintaţl ca o destăinuire a d-voastră.
Aceeaşi manoperă întrebuinţaţi cu privire la cestiunea spirtului, despre care v’am răspuns de sece ori, cum vă voi dovedi.
Totuşi voi repeta Încă o dată explicaţiunile ce v’am dat altă dată.
EO am aflat de chitanţele falşe date primăriei de antreprenorul axizulul comunei Băueasa; EO am spus directorului axizelor să-ui aducă chitanţele şi cotoarele; în faţa mea s’a dovedit că chitanţele şi cotoarele nu se potriveaO.
Acest lucru eu l’am denunţat consiliului municipal şi l’am făcut public prin Monitorul Comunal.
Am cerut eu consiliului autorizaţia de a denunţa tranzacţia, cînd voiO afla că în dosul tranzacţiuneî dintre comuna Bucureşti şi comuna Băneasa s’ar dovedi că se ascunde un fapt incorect, cum lăsa să se bănuiască nepotrivirea chitanţelor.
In cele zece zile ce am mal rămas la primărie, am făcut investigaţiunl menite a descoperi adevărul.
Deşi d. Andrei PopovicI era consilier comunal, am trimes pe neaşteptate la fabrica lui, spre a afla epoca cînd eşise spirtul ce se zicea că e cumpărat de la dtnsul, pe inspectorul a-xizelor şi pe actualul şef al direcţiunel financiare.
EI aO cercetat registrele şi mi-aO raportat in scris fapte cari desminţeaO bănuelile ce pu-teaO naşte din faJşitatea chitanţelor comunei Băneasa.
Acestea sunt elementele ce adunasem pentru denunţarea tranzacţiei, elemente pe cari le-a complectat instrucţia abia peste vre-o 6 luni.
Cînd n’aveam încă în mină elementele necesare pentru denunţarea tranzacţiei, nu puteam, fără a expune comnna la daune, să impedic efectele tranzacţiuneî şi să opresc eşirea spirtului ce mi se cerea pe temeiul tranzacţiuneî.
S. De-altminterl existenţa ori neexistenţa spirtului n’are nici o Însemnătate. Ea nici nu mărea nici nu micşora drepturile comunei.
Existenţa spirtului putea cel mult constitui un gagic in caz de insolvabilitate şi antreprenorul in chestie e om solvabil.
Apoi spirtul fusese deja ridicat iu mare parte cinds’aQ făcut descoperirile, aşa că aşi fi expus poate comuna la daune dacă aşi fi făcut nerozia de a opri spirtul spre a păstra un gagic ştirbit şi un gagic inutil, fiind dată solvabilitatea persoanelor.
Aceasta e explicaţia pe care, pentru ultima dată, v’o mal daO.
V’am spus că vă răspunsesem deja în această privinţă şi Voinţa Naţională a dezminţit această alegaţiune.
Iată dar ce răspundea Epoca de la 25 Ianuarie 1895 la acuzarea de a nu fi oprit ridicarea spirtului: Spirtul era liber în virtutea tranzacţiei cu Stănică lonescu. şi nu-1 puteam opri înainte de a nu fi denunţat tranzacţia: «Acest spirt, care în caz de denunţare a tranzacţiei (lucru care nici pînă azi nu s’a făcut) ar fi servit numai ca gagic, era deja in mare parte ridicat.
«Faţă cu ameninţarea axizarulul, care declarase că va face proces primăriei, precum a spus’o d. Fleva In Cameră, primăria ar fi suferit daune în cazul cînd ar fi pierdut procesul şi ar fost inutil, în caz de cîştig, căci e de notorietate publică că axizarul e om cu avere».
Dar numai o-dată v’am răspuns?
Spre a vă da minciunile de gol, vă reproduc aci cite-va numere din Epoca pe cari în grabă am pus mina :
No. 44 din 29 Decembre 1895;
No. 51 din 9 Ianuarie 1896;
Acelaşi lucru în No. 54 din lî Ian. 1896;
No. 65 din 25 Ianuarie 1896.
Aşa dar ziarul d-voastră a minţit cînd m’a dezminţit.
Acuma, domnul meO, să vio la cestiunea pentru care, d-tale personal, îţi adresez aceste rînd uri.
Guvernul d-voastră şi d-ta personal In deosebi, vă afliţi in cea mal trista situaţiune politică.	_
E dovedit azi că svircolirile d-tale la Ligă nu ţinteau la alt-ceva de cit a pune pe pieptul d-tale o decoraţie ungurească şi pe pieptul Iul Ieszensky un ordin romlnesc.
Speculator al cestiunel naţionale, după ce al speculat statua lui Ion Brătianu, al ajuns la un aşa bal de degradaţiune, in cît nu mal cutezi să bl băi o vorbă despre cestiunea naţională în organul d-tale.
De aceea socoţl că vel creia o diversiune ce-rindn-ml din senin, după doul ani, explicaţii ce ţi-am dat deja de zece ori.
Şi aceasta o faci intr’un limbagiQ pe care nu-1 tolerez.
De aceea te trag pe d-ta la răspundere.
Nu mal mă adresez de geaba la Voinţa Naţională, de la care am deja un dosar de scuze din timpul cînd foaia d-tale nu era încă pătată de proza lui Mărgăritescu.
Pentru insolenţele d-tale iţi făgăduesc o lec-ţiune care dacă uu ţi-o dafi în mod mal palpabil, e că mă aştept să-ţi adăposteşti laşitatea in dosul articolului din codul peDal care pedepseşte ultragiul funcţionarilor.
N. Filipeseu
Toate cercurile politice suntfn nedumerire ţi cu drept cuvtut, de faptul ca d. Sturdza a ţinut să ia parte la Salina, la Inaugurarea unui canal, lipsind ast-fel Hlarţi de la Sinaia, clnd aii plecat In strelnătate A A. LL. RR. Principele şl Principesa.
Se asigură că d. Stnrdza s’a dus la Salina In chestia incidentului cu vaporul rus, Incident supus, după cum se ştie, comisiunei dunărene europene şi care era să producă un conflict diplomatic între guvernul romîu şi cel rusesc*
Astă-zl, Vineri, 17 Odombre, este aniversarea naşterei A. S. R. Principesa Maria.
Mîine, Vineri, 17 Ootombre, un Ţe-Deum de graţie se va oficia la biserica Creţulescu din Capitală, pentru salvarea familiei imperiale ruse, din catastrofa de la Borki, întîmplată In anul 1888.
Se ştie că nihiliştil ruşi pregătiseră o mină de dinamită pe linia drumului de fier, pentru a arunca în aier trenul imperial. Din fericire, mina n’a izbucnit la timp şi graţie acestei împrejurări Ţarul Alexandru al III a putut scăpa nevătămat, cu întreaga sa familie.
D. de Fonton şi întreg personalul le-gaţiunel ruse din Capitală vor azista la ceremonie.
M. S. Regele va fi reprezintat printr’un adjutant.
D. An. Stolojan a dispus cumpărarea a 800 ol dobrogene pentru oieria sistematică ce se va Înfiinţa pe lingă tîrgul de vite din Andalchiol.
Neue Freie Presse din Viena publică, în ultimul săd număr, o telegramă din Paris prin care i se anunţă că marea casă Fraţii Mendel din Marsilia, care are filiale în Brăila, An vers, Londra şi Veneţia, a dat faliment.
Pasivele se urcă la şease milioane de leî.
Budapesti Hirlap, profittnd de denunţările nesocotite ale unei gazete socialiste din Bucureşti şi de o corespodenţă apărută în Neue Freie Presse asupra agitaţiilor bu’găreştl din Tulcea,—caută a lovi în Bomînil de peste munţi.
Mişcarea naţională
D-nii A. D. Florescu şi Miculescu, membri în comitetul central al Ligel culturale, aii fost eri în Ploeştl ca să se întreţină cu mai mulţi cetăţeni fruntaşi asupra conferinţei naţionale ce se va ţine Duminecă în localitate.
Conferinţa naţională se va ţine în marea sală a liceului. Intrarea va fi pentru rîndurile întîi de doul lei şi pentru rîn-durile din urmă, de un leii.
întreaga organizare a conferinţei a hiat-o asupra sa d. Romanescu, fost director al liceului.
*
* *
Conferinţele vor fi ţinute de d-nii Dela-vrancea şi Barbu Păltineanu şi vor trata despre cestiunea naţională.
Va participa şi întreg comitetul Ligel.
Mai mulţi cetăţeni s’au constituit într’un comitet de recepţiune, care să pregătească comitetului central lai Ligei o primire strălucită la gară şi in oraş.
*
* *
Suntem informaţi că Tribuna din Sibiu, cu toate nevoile foarte mari pe cari le in-tîmpină, va fi în curind reorganizată : personalul redacţiei va fi înmulţit şi se vor angaja corespondenţi speciali în Viena, Budapesta, Bucureşti, Cernăuţi, Bitolta, Cluj, Arad, Lugoj şi Braşov.
In afară de aceasta Tribuna şi a asigurat colaborarea mai multor scriitori şi publicişti distinşi din Bucureşti.
Amintim încă o-dată cititorilor noştri că abonamente pentru Tribuna se primesc la librăria Storck şi Miiller, Bucureşti, Calea Victoriei. Abonamentul pe un an e 40 lei, juni. an 20 lei. pe 3 luni, 10 lei.
Iată clte-va amănunte asupra proiectului de reorganizare a magistraturel, alcătuit de d. Al. Djuvara, trimis in discuţia Curţilor de apel, spre a-şl da avizul.
Inamovibilitatea este Întinsă la judecătorii de tribunal, judecătorii de instrucţie, membrii parchetelor, Curţilor de apel şi Curţel de casaţie.
Funcţiunile procurorului general al Curţel de apel vor fi exercitate de un consilier de Curte în virtutea unei delegaţiunl.
înaintările se vor face de ministru după o listă de trei candidaţi prenzitată de Curtea de apel respectivă.
Consilierii Curţii de casaţie şi primii preşedinţi al Curţilor de apel vor primi o
[tensie de 1200 lei lunar, prin derogare la egea pensiilor.
Recrutarea magistraţilor se va face priu concurs. Vor fi două probe: una orală şi una scrisă care va consista In redactarea unei sentinţe, unul rechizitoriă, etc.
Acest sistem de admitere e atenuat prin rezerva că concursul nu atrage numai de cît numirea: ministrul e stâpîu să desemne pe magistrat.
Judecătorii de pace şi ajutoarele vor purta roba.
Avocaţii vor trebui să îmbrace costumul profesional.
Miine începe concursul farmacentic Ia direcţia serviciului sanitar.
Ar fi de dorit că de data asta să se dea preferinţă candidaţilor rominl, iar nu străinilor, cum se face de obiceid.
O simplă rugăciune d-lul director general al surviciulul sanitar, pentru a nu lăsa ca şi în această privinţă să ne copleşească elementul străin.
In primele zile ale luneî viitoare va apare un important memoriă al d-lor doctori Buielifi şi Cantacuzino despre boala A. S. R. Principelui Romîniel.
Aseară t.0 plecat la Iaşi d. şi d na S. Haret.
Ministrul instrucţiunel va rămîne în Capitala Moldovei, pînă după întoarcerea MM. LL.
Ministerul de războiţi a trimis pe d. colonel Boteanu în Dobrogea să cumpere pentru armată mal mulţi cal, mal ales din aceia cari aă alergat la cursele de astă-vară din Constanţa.
Intenţiunea ministrului de războiă e ca viitoarele remonte să le facă, pe cît e posibil, în ţară şi mal ales în Dobrogea.
După cum ni se scrie din Iaşi, cu prilejul vizitei MM. LL. în acel oraş, se va da foc vechiului abatoriă, infecta clădire care asfixiază, cu odoarea sa pestilenţială, o întreagă mahala. Va fi cea mal leerică iluminaţie, de alt-fel neprevăzută în programul festivităţiler regale.
Se vor lua toate măsurile de precau-ţiune, de oare-ce baraca, construită din lemn uscat, îmbibat de substanţe unsuroase, va produce o mare vîlvoare.
E prebabil că, odată cu distrugerea el, o adevărată invazie de şobolani, pisici sălbatice şi clini va năvăli asupra oraşului. Toate aceste patrupede, împreună cu poreil cari se hrăneaă din resturile organice ale animalelor tăiate, vor căuta să-şi schimbe lăcaşurile şi vor invada laşul.
în timpul cînd focul va distruge această cloacă infecţioasă, o orchestră va intona ariile cele mal plăcute, iar asistenţilor li se va oferi un ghiveciiî monstru de către veterinarul comunei, d. G. Jocu.
Petrecerea promite a fi atrăgătoare, de oare-ce la dînsa se vor asocia toţi mahalagii din partea locului, prea mulţumiţi că scapă de infecţioasa baracă.
Primarul Capitalei, după ce de mult ţine cu vorba pe locuitorii din Popa-Tatu şi de pe lîngâ Gropile Neptun că o să le deschidă noua stradă Neptun (prelungirea str. Căprioarei, pentru care a şi apărut decretul în Monitor) şi după ce s’au cheltuit 300,000 lei cu exproprierile, acum face pe acel loc depozit de gunoi.
Locuitorii sunt indignaţi.
ECOTAf
— Societatea Steaua Romtnă va ţine adunare generală în ziua de 31 Octombrie.
La ordinea zilei raportul general şi alegerea consiliului de administraţie.
ŞTIRI MABUITE
* Iată numele perceptorilor fiscali cari ad fost confirmaţi pe ziua de 15 curent:
D. Scarlat E. Momiceauu la circumscripţia 8 Oiuacu, judeţul Vlaşca.
D. Bucur C. Ciufu la circumscripţia 29 Ghergeasa, jud. Rlmnicu-Sărat.
D. Nicolae Roşculeţ la circumscripţia 14 DăenI, judeţul Constanţa.
D. Vasile V. lonescu la circumscripţia 18 TomescI, judeţul Iaşi.
D. Florea Bercea la circumscripţia 15 Răchita, judeţul Dolj.
D. Galation Popescu la circumscripţia 15 Gostavăţu, judeţul RomanaţI.
D. N. I. Sleletescu :1a circumscripţia 31 BăltescI, judeţul Prahova.
I). Th. Grigorescu la circumscripţia 18 Beilic, judeţul Constanţa.
D. I. Stănescu la circumscripţia 8 Bor-duşanl, judeţul Ialomiţa.
D. Gh. Episcopescu la circumscripţia 11 Tingaru, jud. Vlaşca.
D. Gh. Drăguşan la circumscripţia 6 Că-ciulaţl, judeţul Ilfov.
D. N. Gheorghiu la circumscripţia 4 Corni, judeţul Botoşani.
D. I. C. Popescu la circumscripţia 26 Glvvacioc, judeţul Vlaşca.
D. C. Mironescu la circumscripţia 10 Lespezi, judeţul Suceava.
D. I. I. Veţeleanu la circumscripţia 12 Contesei, judeţul Teleorman.
*	Pe ziua de eri, următoarele transferări şi numiri s’ad făcut în personalul revizorilor şcolari:
D. Iosif Popescu, actual revizor îu judeţul Vlleea, va trece la judeţul Gorj, în locul d-luî Radu Niculescu, care trece la catedra sa; d. Dimitrie Constantinescu, director al şcoaleî primare de băieţi No. 2 din Bucureşti, fost revizor şcolar, e numit revizor şcolar la Vîlcea, tn locul d-luî Iosif Popescu ; d. Vasile Stoicânescu, institutor la şcoala No. 2 din Bucureşti, licenţiat în litere, e numit revizor şcolar la judeţul Argeş, în locul d-luî Gh. Diauu, demisionat ; d. Gh. Cherciu, institutor la şcoala No. 19 din Bucureşti, e numit revisor şcolar la judeţul Dolj, în locul d-lul Al. Popilian, care trece la catedra sa ; d. G. Popescu-Ciocănel, institutor la şcoala de băeţl No. 5 din Ploeştl, e numit revizor şcolar la judeţul Vlaşca, în locul d-lul P. Părşcoveanu, transferat; d. P. Părşcoveanu, revizor la Vlaşca, trece la judeţ. Fâlciă, în locul d-lul Lascar Matasariu, transferai la judeţul Vas-luid, In locul d-lul Al. Vasiliu, trecut la pensie ; d. Octav Popescu, institutor la şcoala No. 1 de băeţl din Botoşani, e numit revizor şcolar la judeţul Suceava, în lo2ul d lui C. H. Vartic, care trece la catedra sa.
*	Concursuri: la 15 Ianuarie 1898, pentru ocuparea catedrei de desemn şi caligrafie de la şcoala de comerţ de gradul II din Iaşi;
la 28 Ianuarie 1898, pentru ocuparea catedrei de limba romlnă de la şcoala de comerţ de gradul I din Galaţi;
la 11 Maid 1898, pentru ocuparea catedrei de patologie generală de la şcoala de medicină veterinară din Bucureşti ;
la 30 Maid 1898, pentru ocuparea postului de şef de clinica externă de la şcoala de medicină veterinară din Bucureşti.
*	O şcoală de marină, pentru formarea sub-ofiţerilor necesari flotei de războia şi de comerţ romtne, va fi înfiinţată în Galaţi.
Regulamentul pentru funcţionarea el a fost deja promulgat de M. Sa Regele.
*	Depozitul de recrutare din Ialomiţa a pus în urmărire peste 500 de dezertori şi nesupuşi, aparţiulud diferitelor contingente dintre anii 1889 şi 1897.
*	Ministerul de interne a primit demi-siunea d-lul G. Calfa din funcţiunea de ajutor de primar al oraşului Cernavoda.
Parlamentul Austriac
Viena, 15 Octombrie.—Camera deputaţilor.—Obstrucţiunea reîncepe prin apeluri nominale. La 12 ore şi jum. Camera este la al 4-lea apel nominal.
Viena, 15 Octombrie.—Caimra deputaţilor.— Şedinţa începe p. intr’o serie de 13 apeluri nominale cari ţin de la orele 11 pînă la 5.
Camera adoptă apoi, după propunerea d-lul Iaworski, polonez, după o discuţie vie şi un zgomot mare din partea stingă, o propunere zicînd că şedinţa de zi de mîine va trebui să se consacre discuţiuntl punerii sub acuzaţie a miniştrilor şi că şetlinltt tie seară să aibă de obiect proiectul guvernului în privinţa compromisului provizoriii cu Ungaria. Aceste 2 propuneri s'au adoptat si stingă părăseşte sala în timpul votului. *
Grecia şi Turcia
Constantinopol, 15 Octombrie. — Intr’o circulară semnalînd confiscarea unor puşti în Creta, Poarta exprimă convingerea că o expediţie aşa de însemnată nu poate să vie de cît din Grecia, şi roagă puterile să adreseze mustrări energice la Atena.
Constantinopol, 15 Octombrie.—In ceea-ce priveşte negociările privitoare la tratatul de pace definitiv, dificultăţile în privinţa articolului 3 şi a pagubelor interese de acordat particularilor, continuă.
Totuşi se speră că negociările se vor putea termina săptămîna asta.
Londra, 15 Octombrie.— Se anunţă din Constantinopol ziarului Times că s’aă aplanat dificultăţile în privinţa pagubelor interese de acordat particularilor.
Constantinopol, 15 Octombrie. — Azi nu s’a ţinut conferinţă în privinţa tratatului de pace definitiv.
Dificultăţile în privinţa articolului 3 şi a indemnităţilor de plătit particularilor nu s'au aplanat încă.
Viena, 15 Octombrie. — Se anunţă din Londra Corespondenţei Poliiice că Engli-tera n’a aderat la numirea d-lul Schaef-fer ca guvernator-general al Cretei, de cit sub condiţia expresă că această numire n’ar fi de cît provizorie.
Ambasadorii la Constantinopol vor notifica în curînd alegerea lor Porţii.
Canea, 15 Octombrie.— Amiralii au informat pe guvernatorul insulei că cu toată cererea Porţii în privinţa suprimării comisiunei militare, ei nu pot să suspende funcţionarea acesteia înainte ca puterile să fi dat aderarea lor.
Guvernul a primit din Constantinopol şi a comunicat amiralilor nişte ordine noui, invitîndu-l să transfere la Rohdes, pe acuzaţii criminali cari sunt deţinuţi aci pînă la judecarea lor.
Anunciu
Apartamentul de la Etagiul I-iG, din Calea Victoriei, ENGLISH-HOTEL, care se compune din 5 camere şi un Salon, precum şi 3 camere la parter pentru servitori şi pimniţă. Se Inchielaza de astă-zl sad dela Sf. Dumitru, cu mobilă complectă după cum se găseşte astâ-zl, sad fără mobilă. Despre co’ndiţiunl se poate înţelege cu proprietarul, dimineaţa pînă la ora 10 şi după prînz pînă la ora trei.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
DIVKRSB
DIN CAPITALA
Furt îndrăzneţ.—Alaltă-erl a încetat din viaţă In calea Văcăreşti 254, comerciantul Spiru Duro, care ta tovărăşie cu G. Ştefanopol ţinea in acel loc un magazin de coloniale. Singur In prăvălie şi fără nici o rudă de aproape, Spiru Duro era îngrijit de chiriaşii din curtea prăvăliei. 0 rudă a chiriaşilor, un oare care Ionică Niculescu, de fel din comuna Văcăreşti, Ilfov, care se afla acolo în momentul cînd comerciantul a încetat din viaţă, a luat cheile de la brîul mortului şi deschizind o ladă din camera unde se afla decedatul, a furat de acolo un libret al casei de economii în valoare de 1500 lei şi mal multe obiecte de valoare.
Poliţia, fiind avizată de acest fapt, a încoput cercetările pentru a deeoperi pe furtul dispărut.
Diu dramele mizeriei.—Azi dimiaeaţă pe la orele 5, sergentul de oraş din strada Fraemasonâ, a găsit pe trotuarul acelei sfrade, cadavrul unul cerşetor Ludu Dabrovsky, cudo-miciliul necunoscut, care trecînd prin acea stradă, a căzut de o dată pe trotuar şi a murit pe loc.
Cadavrul cerşetorului a fost transportat la morgă, pentru a i se face autopsia şi a se constata cauzele morte!.
Atentat de omor.—D-na Elena Popescu, domiciliata în calea Victoriei 195, a reclamat azi dimineaţă poliţiei că în timpul nopţel, un manipulator de la direcţiunea căilor ferate, anume Niţă Popescu, din strada Vespasian 9, s’a încercat să intre in casă la dtnsa, înarmat cu un cuţit, avind intenţiunea ca să o omoare.
Comisarul S8cţiuneî respective a fost sezisat de această afacere şi a început cercetările.
Servitor lioţ. — Tudor Dumitru, de mal mult timp servitor Ia cîrciumarul E. Schvartz, din calea Griviţel 118, profitînd de un moment în care stăpînul săd lipsea din prăvălie, a spart tejgheaua şi a furat suma de 740 lei în bilete de bancă, im ceasornic de aur şi mal multe bijuterii ale cîrciumarulul.
Iu urma reclamaţiunel păgubaşului, agenţii poliţiei ad reuşit a pune mina pe pungaş şi a-1 aresta. Asupra lui s’a găsit o parte din banii furaţi şi toate bijuteriile furate.
D1MJARA
Bând» de tllliarl din judeţul Dîmboviţa. — O tîlhărie, la drumul mare, s’a să-vîrşit alaltăerl pe soseaua naţională Bucureştl-Tirgovişte în dreptul cătunului Afumaţi, pendinte de comuna Mire a-Vodă, din Dîmboviţa.
Fraţii Gheorghe şi Toma Tulea, venind de la tîrg, în momentul cînd eşeaO din cătunul Afumaţi, ad fost inttmpinaţl pe sosea de o bandă da 8 tilharl înarmaţi, cari i-ad bătut şi jefuit de tot ce avead asupra lor.
După ce ad furat suma de 228 lei, pe care ţăranii o avead asupra lor şi după ce i-ad dezbrăcat de hainele lor mal bune, tîlharil s’ad făcut nevăzuţi în pădure.
Subprefectul plăşel împreună cu şeful jandarmilor rurali din localitate ad luat măsuri pentru urmărirea bandiţilor, cari pînă acum ad rămas nedbscoperiţl.
Sinucidere. — Locuitorul Nicolae Simcea, din comuna Strîraba, judeţul Vlaşca, s’a sinucis prin împuşcare.
Din cercetările făcute s’a constatat că sinucisul fiind in adinei bătrîneţe şi fiind bolnav de un timp îndelungat, ’şl a’ pus capăt zilelor sale.
Cazul s’a comunicat parchetului.
DIN STREINA TA TE
C'oiidamnaţinnen doctorului Lapor-
te.—Tribunalul Seinei a condamnat pe doctorul Laporte la 3 luni închisoare cu aplicaţiu-nea legel Bdrenger. Se ştie că doctorul era inculpat ds omor prin imprudenţă, resultînd din faptul că, asistînd la facerea unei femei, a făcut craniotomia copilului în pîntecele mamtl, cu atîta ne iibăcie, în cit operaţiunea a avut de consecinţe moartea mamei.
Tribunalul legitimează suspendarea pedepsei priu onorabilitatea doctorului şi prin greutăţile ee le-a avut de a dobîndi experienţa, neavind clientelă.
Depeşile de azi
{Serviciul «Agenţiei Romîne*)
Canea, 15 Odombre.—După informa-tiunt sigure, adunarea cretană îndată după ce se vaconstitui, va redigia umne morandum mulţumind puterilor pentru buna voinţa lor faţă de Creta, dedarînduse gata să se supună decisiunei lor supreme, exprimîndu-se în contra menţinerii garnizoanelor turceşti care face iluzorie autonomia, şi insisttnd asupra realizării promisiunilor solemne făcute cretanilor de amiralii străini.
Atena, 15 Odombre.— Clte-va sute de Tesalieni s’au întors deja la vetrele lor.
Cominicaţiunile telegrafice greco-tur-ceşti s’au reluat.
Madrid, 15 Octombrie. — Se afirmă îu cercurile oficiale că o persoană care cunoaşte nota d-lul Woodford ca răspuns Ia aceea a Spaniei, zice că cele două note u’afl nintic agresiv şi exprimă dorinţa reciprocă de a menţine relaţiunile bune ce există intre cele două ţări.
Sofia, 15 Octombrie. —Discursul tronului pronunţat de Prinţul Ferdinand la deschiderea sesiunel Camerei, constată unanimitatea cu care s’a celebrat aniversarea a 10 a urcărel pe tron, a Prinţului, ceea ce dovedeşte soliditatea legăturilor ce există iu-tre dinastie şi naţiunea bulgară, şi face să reiasă progresele îndeplinite de ţară lu a-ceastâ perioadă.
Prinţul menţionează apoi vizitele ce a făcut in cursul anului curent, Curţilor străiue, şi cari i-afl lăsat intima convingere că Bulgaria se bucură de stima şi simpatia străinătăţii, mulţumită politicei sale leale şi înţelepte.
Discursul vorbeşte apoi de recepţiunea ce i s a făcut de Curtea Romîniei şi care confirmă din noii amiciţia celor două naţiuni vecine.
Discursul continuă ziclnd că o nouă dovadă a relaţiunilor amicale cu guvernele streine există în faptul că s’aă lucheiat tratate de comerţ şi că s’att stabilit agenţii comerciale în Turcia. Negocierile începute cu Poarta în vederea încheierii unul tratat de comerţ, permit să se spere că legăturile de amiciţie dintre Bulgaria şi Cur-
tea suzerană vor avea un efect binefăcător asupra intereselor eeonoraice ale ţării.
Prinţul a fost aclamat în mod călduros. r Paris, 15^ Octombrie.— Grupul ’colonial al Camerei s’a pronunţat pentru ratificarea învoielii franco germane în privinţa lui To-goland.
'ULTIM IHFORIATIUill
D, Sturdza şi comisiunea dunăreană
Putem complecta ştirea ce am dat în ediţia de dimineaţă a ziarului nostru cu privire la incidentul cu vaporul rus, incident care a motivat mergerea d-lui D. Sturdza la Sulina.
Membrii comisiunei europene dunărene, cărora s’a supus acest incident, păreau favorabili agentului de vapoare ruseşti, căruia erau dispuşi a da cîştig de cauză.
Primul ministru, pus în curent de d. general Pencovici asupra acestora, s’a grăbit să profite de ocazia ce i se oferea cu inaugurarea canalului, pentru a se duce la Sulina, unde poate vedea întruniţi, la această solemnitate, pe toţi membrii comisiunei europene.
Se asigură că primul ministru va lua chiar parte la o şedinţă a comisiunei dunărene.
AA. LL. RR. Principele Ferdinand, Principesa Maria şi Principesa Bea-trice de Saxa-Coburg au sosit in Viena erî după amiazi.
Cele două Principese şi-au continuat călătoria mai departe.
A. S. R. Principele Ferdinand va rămine la Viena încă două sau trei sile.
Demisia d-lul Djuvara, despre care vorbim în pag. întiia, şi care a fost oferită d-lui Sturdza, are de scop menţinerea d-lul Trandafir Djuvara la Corn-tantinopol
D. Tr. Djuvara a sosit în Capitală şi chestiunea d-sale se va resolva zilele acestea.
D. Sturdza ar voi să impedice, cel puţin pentru moment, demisia d lui Djuvara, dar nu e probabil să cedeze în privinţa ministrului nostru la Cons-tantinopol, ale cărui relaţiunt cu Mărgărit aii ajuns cît se poate de acute.
Represintantul nostru la Comtantino-pol a făcut un raport prin care acuză formal pe Mărgărit de incorectitudini şi afirmă că mulţi profesori din Macedonia, plătiţi de Stat, ar figura în mod fictiv în ştate.
Lucrurile fiind ajunse aci, d Sturdza nu poate de cit să sacrifice ori pe d. Djuvara ori pe Mărgărit.
Acest din urmă însă nu poate fi înlăturat cu nici un preţ şi de aceea e puţin probabil ca d. Tr. Djuvara să rămîie la Constautinopol, cu toată dorinţa d lui Sturdza de a evita demişi-unea ministrului justiţiei, pînă ce nu va fi tranşat într’un fel cestiunea aure-lianiştilor.
Cu prilejul vizitei d-lul Haret, ministru! instrucţiune!, la Iaşi, profesorii liceului din localitate aii fost convocaţi, să-şi dea părerea asupra proiectului de reforma învăţămintulul secundar.
D Ştefan Sihleanu, secretar general al ministerului instrucţiei, a sosit azi la a-miazl la Arad, unde va sta pînă mîine după amiazi.
D sa este trimis în misiune de ă. Ditn. Sturdza pe lîngă cei patru partizani zăpăciţi pe cari îi are în Arad, ca să le explice cum a devenit istoria cu decorarea Ini Ieszenszhj.
D. Menelas Ghermani, fost ministru de finanţe, a plecat astă-zl la Viena.
D. dr. N. G. ŢurcanovicI a fost înlocuit din postul de medic al spitalului din Suliţa, jud. Botoşani. Motivul a-cestel înlocuiri este cît se poate de interesant.
Adresa ministerului de interne, prin care se face cunoscut înlocuirea, spune că—de oare-ce d. dr. Ţurcanovid urmează să’şi facă stagiul în armată— d-sa să predeze serviciul şi spitalul pe seama d-lul dr. Enacovicl.
Or, d. dr. ŢurcanovicI posede un certificat, din partea ministerului de rez-boiă, prin care se constată că d-sa este scutit de de orl-ce serviciu militar, din cauza unei maladii incurabile.
Afirmaţiunea d-lul dr. I. Felix, că tî-nărul medic urmează să’şl facă serviciul militar, este un pretext ridicul; adevăratul motiv al înlocuirel sale fiind căpătuirea doctorului Enacovicl, cel destituit din slujbă pentru luare de mită.
Curtea de Casaţie din Budapesta a respins recursul d-lui Andrei Balteş, redactor al Tribunei, în contra sentinţei Curţei cu juraţi din Cluj, prin care fusese condamnat la cinci luni închisoare şi 500 florini amendă.
După cum am anunţat de erî, consiliul comunal de Piteşti a fost dizolvat.
Au fost numiţi in comisia interimară: D. I. Coculescu preşedinte ; d. N. Dumi-trescu vice-preşedinte şi d-nil Eftimie lonescu, Badea Lăzărescu şi T. Gutză membri.
In urma nouilor reclamaţiunl ale locuitorilor din comuna CreţeştI, o anchetă, compusă din d-nil Gr. Giani, prefect de Ilfov, şi Constant, inspector domeniul, a fost trimisă la faţa locului.
Comisiunea va fi însoţită şi de un inginer, care va procede la o nouă măsurătoare a pămînturilor date la locuitori.
Se cunosc motivele acestor nemulţumiri.
Locuitorii reclamă punerea lor în posesiune imediat, pentru a putea face semănăturile de toamnă.
De aci neînţelegeri cu arendaşul, care pretinde că, după contract, mal are dreptul de a sta pe moşie pînă în primăvara viitoare.
Consiliul general de Dîmboviţa, întrunit alaltăerl, a ales următorul biurou : d. I. Stefânescu preşedinte; d-nil Al. Constantinescu şi Iorgu Şerif vice-pre-şedinţl, şi d-nil T. Andronescu şi Radu lonescu secretari.
*
* *
La Tecuci au fost aleşi: d. Take Anas-tasiu preşedinte; d-nil Ar. Papadopol şi Policlironie Arbore vice-preşedinţl, d-nil N. Niculescu şi Al. Vrabie secretari.
In urma unei dispoziţiunl a ministerului de răsboid, institutul geografic al armatei a fost autorizat să pună la dispoziţia particularilor, cu plată, hărţile topografice şi geografice ridicate pînă în prezent.
Am anunţat permutarea procurorului de Focşani, d. Iriraia Gheorghiu, la BuzăQ.
D. Gheorghiu însuşi a cerut această permutare. Dezgustat de intrigele, mizeriile şi potlogăriile lui Sâveanu, inte-grul magistrat a preferat să părăsească oraşul.
Cu începere de la 1 Noembrie, ser-vicul de paza frontierelor se va face de către trupele permanente, în locul dorobanţilor cu schimbuul.
D-nil lancu Lupul şi dr. George Po-povicl, deputaţi in Reiclisrathul din Viena, au fost convocaţi pe azi de către coutele Badeni la o consfătuire a membrilor marcanţi al majorităţii.
ţjjţSistemul plocoanelor e în plină prosperitate la primăria Capitalei.
Nimic nu se face fără daruri pentru puternicii zilei. Măturătorii de stradă, uşierii nu se pun In slujbă, pînă nu sunt sfănţuiţl.
Dacă nu pot da bani, li se i-a daruri în natură.
O scenă nostimă ui se poveşteşte îu această privinţă.
Doul postulanţl, pentru acelaşi post, se înlîlnesc, Intr’o bună dimineaţă, In curtea unul înalt demnitar comunal. Unul purta cîte un curcan sub-subţioară ; cel-alt a-ducînd două raţe mari leşeşti.
Cum Insă nu vroiaă să se Intîlnească, într’această delicată situaţie, clnd s’afl văzut faţă în faţă, cel doul postulauţl aii dat drumul pasărilor şi aă dispărut în direcţiuni opuse.
A dona zi, era mare încurcătură, cînd înaltul demnitar şi-a verificat cuprinsul găinarei. De unde sunt cele două raţe, de unde sunt cel doi curcani ?
Şi nu şi-a putut explica faptul, pînă cînd cel doul postulanţl nu s’aâ găsit iarăşi faţă, în faţă, cu alte raţe, cu alţi curcani.
Faptul e absolut autentic. El zugrăveşte bine moralitatea găinarilor de la comună.
Criza în Austria
Demlsiunea lui Kathrein.— Sflrşl-tul dualismului. -- «Fremdcn-klatb despre situaţie.
Demisiunea lui Kathrelu
Situaţia a devenit extrem de gravă In Austria în urma demisiunel preşedintelui Reiihsrathulul, d. Kathrein. Iu şedinţa de Marţi după amiazi, clnd s’a citit demisiunea, s’a produs un zgomot enorm In Cameră ; toată lumea a căutat să afle motivele demisiunel şi să discute consecinţele el.
Dintre multele versiuni ce circulă asupra cauzelor demisiunel, cea mal acreditată pare a fi următoarea:
Kathrein a fost un aderent eutusiast al propunerel baronului Dipauli, privitoare la regularea cesliunel limbelor. Peste clte-va zile fie Dipauli fie Ebenhoch, vicepreşedintele partidului clerical, vor propune punerea la ordinea zilei a acestei cestiunl. In acest caz Kathrein, ca aderent al propunerel, nu mal poate rămtne preşedinte, cu atît mal vîrtos că priu ea se urmăreşte unirea tutulor partidelor germane In conlra majorităţii parlamentare slave.
îndată după citirea demisiunel, d. dr. Gross, In numele partidelor obstrucţioniste, a declarat că obstrucţiuuea se va urma cu mal multă persistenţă.
Sfirşif ui dualismului
In aceeaşi şedinţă cercurile parlamentare aii discutat cu multă agitaţie declaraţiile făcute de baronul Bănffy în Camera ungurească. Părerea generala e că dacă se va realisa prevederea lui Bănffy, ceea ce este mai mult ca probabil, atunci se va sfîrşi cu dualismul.
In acest caz Ungaria îşi va asigura o mulţime de avzntagit, căci Austria va fi guvernată cu Nothparagraful, adică cu articolul 14 din Constituţie, care prevede, şă dacă Parlamentul nu
va putea funcţiona, atunci guvernul va aplica legile pe cari le va face prin ordonanţe ministeriale.
«FremdenblaU» despre situaţie
Organul oficios al ministerului afacerilor străine din Viena, FremdenblaU, publică următoarele:
«Guvernul unguresc a încunoştiinţat deja pe guvernul austriac, că dacă pînă la 15 Noembrie (st. n) nu se va vota de către parlamentul austriac prelungirea provizorie pe un an a dualismului, «tune! guvernai unguresc va prezintă Camerei din Budapesta propuneri în privinţa rup-turei dualismului. Se crede că propunerile privitoare la vămi şi la convenţiile comerciale sunt deja stabilite.
<Aranjarea afacerilor străine şi de răs-boiu se va face ast fel, că ele nu vor fi discutate de delegaţiuni, ci de Camera ungurească şi anume în următorul chip : primul ministru Bănffy va reprezintă afacerile străine şi generalul Fejirvdry, ministru al honvezilor, va reprezintă afacerile ministerului de războiţi.
«Ideia privitoare la uniunea personală este categoric respinsă de guvernul unguresc, căci ea ar însemna despărţirea de-săvîrşită a afacerilor străine şi a afacerilor de răsboiu.
ÎOOO kilograme I-a calitate transportaţi la domiciliu tu saci
BRIQUETTE pentru sobe de porţelan. CĂRBUNI de PIATRA din minele Petroşani şi Cardif.
COKS DE TOPIT.
COKS DE FERARIE
COKS MĂRUNT anume pentru sobe paragine şi belgiane. Lei 52 tona.
ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios şi Sirius. Lei 62 tona.
Greutate GARANTATĂ
Expediţia eu gros şi en detail de la Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a Căilor ferate romîne.
Depositul central: STB. SFINŢI V0EV0ZÎ, 5 Telefon, CAROL LOWEN BACH
IM A. Croldenberg
Fliirnrg-dentist, Icls.
de la şcoala de chirurgie dentară din Paris 33, Strada Doamnei, 33
Curăţă dinţii de piatră tntărindu-1 şi aducln-du-I pentru tot-d’a una la coloarea lor naturală.
Scoate dinţii stricaţi fără nici o durere, ast-fel că bolnavul rămine surprins cînd işl vede măseaua scoasă.
Plombează dinţii cel mal stricaţi cu plombe cari ţin chiar 10—20 ani.
Face denturl în aur şi cauciuc cu cari pacienţii pot vorbi şi mînca chiar din prima zi.
Linişteşte cele mal oribile dureri de dinţi, fără a’I scoate.
Vindecă mirosul din gură.
Consultaţii de la 8—11 a. m. şi 2—5 p. m.
A VIS
Cu presenta avem onoare de a face cunoscut numeroasei noastre clientele că am reorganizat magasinul nostru sub firma
E. Prager & D. Biiler
tot în localul cel vechii!
107, Calea Victoriei, 107.
Cu această ocasie avi-ăm pe onor. noastră clientelă că am făcut un voiagifi special îu străinătate visitînd cele mal renumite fabrice unde am făcut şi numeroase cumpărări compuse din mărfurile următoare:
Jflobile de ţoale stilurile
fantesie, precumT/enre Kiupire şi Englezeşti
Iar mărfurile rămase din vechea asociaţiune le-am pus în vînzare cu un scăzămînt însemnat.
De asemenea mal facem cunoscut onor. ndstre clientele că cu ocasiunea acestui voiagiO ne-am asigurat esclusiva representanţă pentru toată ţara a mal multor case importante, special* pen-t u fahricaţiunea MOBILELOR ENGLEZEŞTI, JAPONEZE, VERNIS-MARTIN etc. pentru care ne angajăm cu orl-ce comande după modelele ee ni se vor cere.	Cu deosebită stimă
E. Prager & I>. Biiler Calea Victoriei, No. 107.
INŞTIlfliŢAKE
Sub-scrisul avocat, domiciliat în Iaşi, lucrînd ca mandatar al d rel Maria Smaragda Beldiman, fiica legitimă a d-nel Eiisa Balş din căsătoria sa cu defunctul acum Aga Dimitrie Beldiman, şi, iDformat fiind că doamna Elisa Balş caută să vindă toată averea sa văzută şi anume moşi i Pribeştil din jud. VasluiO şi casele din Iaşi, str. Romană, în scopul de a face pe viitor imposibilă încasarea de la d-sa a pensiune! alimentare dobindită de clienta mea prin sentinţa Trib. Iaşi, S. I sub No. 224 din 25 Iunie a. e. dată cu execuţiunea provizorie, — înştiinţez pe toţi acei cărora li s’ar propune vînzarea acestor imobile să se abţină, de a le cumpăra, căci în caz contrar vor fi consideraţi de rea credinţă şi expuşi a se vedea anulindu-li-se cumpărătura.
O.	8. Cristofor.
Unicul în ţară care vinde fabulos «le eftin
LA 1000 DE ARTICOLE
Vis-â-vis de Magaainul Unlversel (fost Suţlanu)
20.000	per. Ghete bărbăteşti, bocanc©, nnmal ou 11.95
20.000	► r pentru dame, Ohewreaux, >■ 11.95
30.000	duz. Ciorapi fll d'ecosse, perechi»	►	1. —
20.000	►	50
20.000	buo. Cămăşi bărbăteşti	*•	2.75
10.000	dz. Gulere olandă	r	8 dz.
10.000	► Manşete	► H >
30.000	bucăţi Flanele dr. Iaeger, lină pură, fa-
bulos de eftin.
20.000	per. Mănnşi pentru Dame, extra-flne	►	2.75
50.000	bucăţi Cravate fabulos de eftin.
Mdittgerit; pentru liante
10.000	duz. Otrepe de olandă, duzina	r	4.50
10.000	> Batiste bord oulorî	►	2. —
10.000	►	► olandă Ourte	*	9. —
Grăbiţi-vă! Grăbfţi-vă!
34, CAEEA VICTORII I, 34
Vin-n-vin de Hlaf/asinut Vntecrsel) fo3(a Saţlana
MftGASIN DE MQ9E
ALEXANDRINA & MCA
■MS, Calea Victoriei MM
Se va muta de la Sf. Dumitru a c. în
Pentru d-nii AGRICULTORI!
SALAMIÎRA lui BfUMA DPPIJY
remedii sigur
în contra Tăciunelui (Mălurel)
Se întrebuinţează în ţara noastră de peste 20 (două-zeci) de ânl!
SARAMURA lui Numa Dupuy nu are nevoe de recomandaţie; o recomandă de ajuns strălucitul succes obţinut atît în ţară cît şi în străinătate. Dar nu putem stărui destul asupra confuziei ce a produs în unele părţi diferiţi imitatori, cari se servesc de denumirea de saramură, pentru a desface marfa lor fără valoare.
Arw există decît o singură saramură veritabilă aceea a lui Numa Dupuy. unicul antidot în adevăr infailibil in contra tăciunelui. Toate cele-lalte satamure aruncate de erî alaltăerl pe piaţă, sunt imitate, neputincioase.
Saramura originală a lui Numa Dupuy se găseşte de vînzare în toate oraşele, dar D-nil Agri cultorl să bine-voiască a cere anume preparatul lui Numa Dupuy.
Sute de certificate din toate unghiurile ţărel atestă calităţile eminente ale snrnmnrei lui Numa Dupuy.	Representantul general
S. Benvenisti
Craiova
D. Cioeanelli, inginer, are îu proprietă-ile sele:
De IA CU ÎMI AT
de la Sf. Dumitru, următoarele:
Strada Criunlal, O, un apartament compus din 7 camore pentru stăpln, 3 p servitori, baie, apă, canal sistem tout a I’egoill.—etajul 1, elegant. Un apartament compus din 5 camere p. stăpîn,
2	p. servitor, bae, apă, canal, sonerie, eleg. parter.
Strada Ştiaţi, 41, una prăvălie cu 2 camere parter; un apartament de 4 camere, elegant, şi un apartament de 2 camere, canal, apă sistem tout â i’egoilt.
Strada Olteni, 50-61, îa apropiere de Palatul Justiţiei şi piaţă, mal multe apartamente cu 2—3, 4—5 camere^ şi dependinţa, canal, apă.
Strada Dudeşli, 5, două apartamente de cite 7 camere, două apartamente de cîte 2 odăi şi bucătărie, elegante, apă, canal.
Strada Olteni, 46 (vis-ă-vis de biserică).
3	apartamente compuse din 4 camere, bucătărie, intrări separate, canal, apă; două prăvălii cu odăile lor, în colţ; una pivniţă de vinuri, capabilă a primi 20,000 vedre vin, bolta pe fier.
Strada t’arol, 77. Una prăvălie cu odaia el, pivniţă boltită pe şine; două apartamente la stradă, compuse din 3 camere, bucătărie ; două apartamente in curte compuse din 5 camere, avind canal, apă sistem tout-â legout. Telefon
Strada C’nza-Vodă, 33, un apartament compus din 4 cam»re şi bucătărie, canal, apă.
A se adresa pentru Iuformaţiunl, str. Sfinţi, 42. Biurou în toate zilele del» 8—12 a. m. şi de la 2—5 p. m. unde vor putea vedea şi preciul şi condiţiunile.
©e ocasie
O BLANA de Samur veritabil 1)E VÎNZARE
A se adresa: Strada Armenească. 7 (lîngă biserică).
©e închiriat
casele de pe cheiul drept al Dîmboviţei Ungă baia Mitraschemsky în apropiere de Palatul Justiţiei, fosta proprietate N. Cuţarida. A se adresa la D-niî HORNSTEIN Fils, Strada LIPSCANI, No. 24, etagiul I.
Strada Sărindar Jîo. <S
Uâugft Restaurantul Cosinii, mal iu jos de Mn-gasiuiil JLuvru.
AVIS
Aducem la cunoştinţa Onor. Public şi în special onor. noastre clientele că ne am întors de la Paris şi ne-a sosi un mare Asortiment de PĂI Urii din casele cele mal renumite din Paris.
Tot de odatii facem cunoscut că avind chel-tuell mal mici, vom vinde de aci înainte cu preţnrl foarte rednse.
Asemenea efectuăm şi Coroane după co-maudă cu preţuri foarte avantagioase.
"Prevedere"
Fiul meii Alexandru Konya, licenţiat în farmacie, funcţionor, salariat, domiciliat în Viena, informîndu se de numele călătorilor cunoscuţi mie, abuzează de buuă-voinţa lor sub diferite pretexte şi Ie cere bani.
Aduc aceasta la cunoştinţa tutulor cunoscuţilor mei, călâtoriud la Viena, să bine-voiască a evita presenţa şi cererile lui băneşti. cunosclnd că este absolut nefolositor orl-ce bani i s’ar da şi cu desăvlrşire perdută suma ce i s’ar încredinţa sub orl-ce titlu.
Dr. ÎS. Konya
______________ Farmacist, Iaşi.
Aiiusiciii
Se aduce Ia cunoştinţă că noua Nlonrn de ArtĂ din Corabia, judeţul Romanaţî, construita cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-tuî TeleuiHqiie Carnvia a îceput a funcţiona producind
Făinurile cele mal bune
de toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grinolor din acest judeţ.
Pentru orl-ce inform iţii a se adresa la d-nil CARAVIA A MAYKOKEFALO
CORABIA
©e arendat
cu Începere din toamna anului 1898
Moşia ZlMBBEASCA
Jud. Teleorman, plasa Burdea In întindere de 700 pogoane
A se adresa la proprietar, d-nul
îf. Sutculescn
Str. Clemenţei, 11. — Bucureşti
Se caută un CAZAN de 60—70 cai putere, în perfectă bună stare, cu toate accesoriile lui.
A se adresa la d-nul
Bernhard NIanasck 13, Strada Bibescu-Vodă, 13
De arendat
Moşia Oneştii cu Urzicam! diu comuna Şipotele, şi Moşia Borosoaia din comuna Cepleniţa, ambele diu judeţul Iaşi, proprietatea d-nel Elena Sturdza.
Arendarea se face pe un period de o saă 7 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1899. Iu-trtudu-se cu plugul din toamna anului 1898.
Doritorii sunt rugaţi a se adresa pentru orl-ce lămuriri şi condiţiunl la advocatul A)anasie At. Gheorghiu In Iaşi.
www.dacoromanica.ro
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*
3
ED. şi J. de GONCOURT
INTilUL IUBIT
V
Zării pe domnul meu Thomas lingă un muzicant, in orchestră...
Devora cu privirea pe micuţa Maria, care juca cu ochii el albaştri şi cu păru-I negru.
D’Outreville m’adusese la «Delassements-Comiques», ca să văd amorul la Muntele de pietate, «mica-I maşină» cum zicea el. Cu toate că d’Outreville ’ml erea prietin, piesa-1 Îmi păru tot aşa de stupidă ca şi orl-cul altul.
—	Stil ca al lui Beaumarchais, nu-I aşa, ce zici ?
Foarte mult.
—	îmi strînse mina. Aidem în culise !
—	Mario,— zise d’Outreville vorbindu-I tare la ureche—ce mal e cu dragostea ta cu d. Thomas ?
— Cum şi d-ta, care al o inimă aşa de bună, lizi de acest biet ţicnit, care mă iubeşte—şi pe care îl iubesc ! El bine ! mi-a cerut mina, na! Mama o să-l dea pe uşă afară ca pe un lucru de nimic. El n’are nici un gologau, ce vreţi î Mama a trăit; ea ştie ce-I viaţa, nu-1 aşa ?
VI
Eram în pat, nu mal dormeam, abia gln-deam, ochii închişi, corpul încă amorţit, spiritu-ml dulce leglnat, înfăşurat în pla-pomă, ascuns, moleşit de căldura el, des-merdîndu-ml lenea, mlngăieat de o slabă lumină a soarelui pe care o simţeam în cameră, în cap cu cel mal vesel aripit de idei; ’şl, fără să mişc, deşteptîndu-mă încet, încet, clădind castele de hîrtie, îmbră-ţişînd proiectele mele în nuorl, indolent ca şi un revărsat de zori, mă amuzam să visez. Visam, că dacă mi s’ar întîmpla să vlnd o carte cu 300 de mii de fr., i-aş cheltui ast-fel: între cele 2 ferestre, în locul cele două panglice late deasupra cărora spînzurafl tablourile hotelului Soubise, gra-vurele mi-att arătat asta, atîrn desemnul, care nu mal există. Pisica bolnavă de Wat-teau : obrajii gentilei bătrine spoiţi cu alb mîngâieaţl şi vopsiţi cu un roşu sanguin şi frumoşii ochii luminaţi de creion negru, graba grotesc desemnată cu cărbunele a doctorului şi Minet, care cu atîta furie să apără de a fi vindecată, le văd.
E bine. De desubtul pisicii bolnave, iată aşezat scrinul semnat de Riesencr la piciorul stîng al mobilei, care era să se vîndă cu 30 de mii fr., nu ştia unde. Pe scrin tronează, sbîrlit, bătrîu de trei veacuri, frumos ca dintr’un vis, uu cline de Fd, de un vechia albastru-ceresc, coama violetă, botul în... rostogolind subt sprîncene-I două go-golae furibunde, coada ca o enormă flamură,—acest monstru chinezesc, care mi-a făcut o aşa de memorabilă >imază în colţul unei străzi din Anvers. I . fie-care parte foarte simplu, cele două m rl vase de alb de Saint-Cloud, cu grele bogate flori de Pillement, cutii de ceai din care regenta sorbea ceaiul negru cu linguriţa şi ceaiul
verde cu linguriţa de China cu capul de cocoş : îmi surld aici, la Lambert Roy din fundul sipetului lor cu armele lui Filippe d’Orleans.
Măsuţa secretarului e largă: ce încă ? In faţă, o să fie pe tava lor, şase mici farfurioare de Saxa în fol de viţă, semănate de floricele, aşezate pe picioare de fiori în relief. In stînga unul din amicii mei îmi cedează ceaşca de Sfevres, semnată 2000 — aşa semna cu un calambur lucrătorul Vin-cent — ceaşca regală, din care Ludovic XVI bea în toate dimineţile apa sa de cicoare. La dreapta... la dreapta, voia vedea ferestre, revoluţie complectă. Mi-e groază de perdelele cu cute drepte şi căzătoare : iafi perdelele, al căror model l’a dat Saint-Aubin pe pînza concertului: curat fuste cu volane, în bufante de sus pînă jos şi cari se ridică fără să le tragi. Despre hîrtie pe pereţi, vă puteţi închipui, că nici o clipă n’a putut fi vorba. Trimit un ministru plenipotenţiar, dar iscusit, la o bătrînă damă, la care am prîn-zit escelent la Troyes: îmi trebuesc cele ^atru picturi ale salonului săh, nişte stine de Boucher, plăcute ochiului ca şi uu răsărit de soare prins de gherghefurile Gobe-linilor.
Aşezaţi în colţurile căminului doul amorşi-fauni de Clodion se leagănă într’un şerpuit de pietricele aurite... din care să înalţă luminările. Dar în mijloc ? Mal întlitt pendulă nu! O pendulă este mîna timpului peste viaţă-ţl ca şi degetul unu! medic pe pulsu-ţl. Mijlocul ., mijlocul..
Aici Sonedieu răsună foarte vifi,—şi micuţa Maria în camera mea.
— Domnule, sunteţi prietenul d-lul Thomas. Mi s’a spus, că e bolnav. Vreaii să’l văd.
O jumătate de oră în urmă, o trăsură ne lăsa în strada Saint-Victor. Nu’ml aduc
aminte, să ne fi vorbit pe drum.
Poarta ale»I era deschisă. Grădina răsuna surd de lovituri.
O mică şi fină ploaie începuse să cadă. Thomas în cămaşă, săpa cu furie. Jumătatea grădinii era deja răsturnată. Thomas continua cu lucrul săti, fără a se îngriji de noi, cari mergeam în urmă-I.
—	Eî bine 1 Tomas, aşa se primesc prietenii ?
Fără a întoarce capul şi fără să ne privească, sapa sa ridicîndu-se mereă:
Am isprăvit. încă vre-o cinci zeci de lovituri de sapă.
—	Dar cel puţin uită-te, e o damă, pe care ţi-am adus o.
Thomas îşi trecu mîna pe frunntea scăldată In sudoare, privi fix pe tînăra femeie :
—	Doamnă, am onoarea de a vă saluta. Şedeţl.
‘ In grădină nu erau de cîte-vatulpiue veştede de cartofi.
Si întorcîndu-se către mine :
—	El bine, iată! Renghiul mi e jucat, scumpul mcfl domul Vă veţi întreba pentru ce mi-era frică de el ? Ea este aci în-năuntru! O caut. El aii omorît-o... Oh ! n’o să fie nici o urmă, veţi vedea ! I-am auzit destul de bine azl-noapte : cum a apus luna după cer, au venitîncet, încet, au intrat în grădină... miserabilil 1 Efi, eram culcat pe o saltea de plută şi toată camera mi-erea plină de aqua forte... Nu mă puteam coborî., înţelegeţi ?—Să opri sufocat.— Sfîrşitul, la dracu ! reluă el cu un ton brusc, trebue să aveţi un cap al dracului tare... el ad îngropat-o aici... Ştii d-ta unde este ea? Ah!.
—	Sculaţi-vă, d-nă, mă jenaţi!
—	Dar, Dumnezeule, ce aii îngropat el ? ÎI zise Maria luîudu-I mîinele.
—	Ce 1 Nimic 1 pe micuţa Maria 1
Şi el începu să sape.
Thomas e mort; sunt de atunci şease săp-tămtnl.
Doni prieteni, tăcerea şi uitarea l’aă condus la groapa comună şi proprietarul lui a făcut şease cratiţe din alama frumoaselor lui gravuri: Amorurile nopţii şi ale
P. T.
Avem onoarea a Vă comunica prin aceasta, că pe cit-va timp am mărit consinerabil fabrica noastră, şi ca să ne putem deda exclusiv conducerel acesteia, predăm depo-situl general pentru toate produsele noastre care se afla pînă acum în calea Victoriei No. 94, vis- ă-vis da palatul regal, cu începere de la 8/is Octombre a. c.
D-lor 0. & H. MULLER
Calea Victoriei, 53, Pasagiul Roman, unde se vor vinde afară de parfumeriî streine toate fabricatele noastre: Săpunuri de toaletă, Săpunuri de rufe, Parfumeriî şi Luminări de stearină — cu acelaş preţ ca şi pînă acum.
Escelenta reputaţiune, de care se bucură aeeastă firmă, dă garanţia că Veţi fi servit în mooul cel mal prompt şi solid.
Ne vom sili ca şi pînă acum a da cea mal mare îngrijire fabricaţiunel articolelor noastre pentru a mutţumi pe deplin clientela noastră şi pe viitor.
Cu deosebită stimă
„S T JE Ij Ij A”
Fabrica de Săpun, Parfumeriî gi Luminări de stearină.
Dimitrie S. Neniţescu
Advocat
12, Strada Regală, 12.
A. tâOMTnF
UN MARE ASORTIMENT
DE
SOBE CALORIFERE
! Lumină!
corona
IGIENICE, NICHELATE, SMĂLŢUITE şi SIMPLE sistem belgian, din cea mal renumită fabrică UECCENE dc Comp. pentru încălzit camere, saldne, apartamente, prăvălii, cafenele, blrte, şcoli, etc. etc., cu începere de la
XOO pînă la 475 metri cub!
Aceste SOBE calorifere, cari toate sunt cu Zidărie de CĂRĂUIzi Refractare,
sunt construite înadins pentru arderea de COK.S Antracit (cărbuni de piatră) sau LEMNE.
Ele întrunesc condiţinnile de Igienă, curăţenie şi economie de combustii şi sînt d’o eftinătate remarcabilă
*	___ ____ ___ w
Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis de Episcopie)
Un Mare Transport de
Pentru Gaz Aerian
De Bronz şi de Cristal
Cele mal moderne şi elegante forme cari se vind cu preţurile originale ale fabrice!.
Tot de-odată se recomandă: RENUMITELE
RepresentanţT generali pentru Romînia
Voss A Siebenefchei*
34, Strada Smîrdan, 34.
de tot felul de
HAŞDE de BUCATE
Specialităţi de tot felul de SOBE ae Fontă de tablă fier, sistem austriac, etc.
Onor. Public este cu insistenţă rugat de a onora Magasinul met cu visita D-lor, spre a se convinge de cele zise.	Cu stimă
JEJLIAS 8. BARCIIET
31, Calea Văcăreşti, 31.
Maşini de Bucătărie
Sistem American
BAI, CI08ETE
şi ori-ce alte iu»tal aţinui de această branşă.
Mei mult de l/t de secol succes proclamă superior ratea sa
în tratamentul de gutural, iritaţiunei jpeptului, > fluenţa, dureri reumatism»!©* scrîntituri, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
Doctorul M. C0DKEANU
2, Strada Stelea, 2
ComuJtaţiunl dela ora 1—3 p. m.
pentru săraci gratis.
Doctorul ION NANU
FOARTE TREBUINCIOS
S«r SE VINDE CU UEI a dft.
BUCATA DE MAD1P0L0N (Chifon)wBm	Şpli^
franţuzesc de prima calitate indis-Pgl&	||g
pensabil pentru ori-ce rufărie in l|s|| wi|| |||l familie. Conţinutul e de 30 metri B&9	EjS jjfttfflTfh
garantaţi şi pentru inlssnire se pdte
vinde jumătate satl un sfert de bu- S||j	gjSffl
cată.—A ee adresa;	g§S jggA s|9	Rk I
Marele Magasin „LA BALON” §11 HŞ IU	§fl I
Strada CA ROL No. 73	«fUif Ş ISMSSF
(Colţul marelui Hoţii Dacia)
Higiena dinţilor şl a gurel
Fost medic secundar al s t, din Bucureşti stabilit în CAM ULUNG dă consultaţii pe mpul verel
Medalia de aur, Vlena 1888; Medalie de argint, Bucureşti 1893; Medalie de bronz, Paria 1893. Antorizat de contUiuI ie higiena îi salubritate publică.
DENTALINA
ESESŢj» pentru «URI şl
PULBERE VEGETALA pentru DINŢI
ale doctorului S. KONTA Sunt două dentifrice recnnoscute in ţară şi In străinătate ca cele mal bune pentru conservarea dinţilor,curăţeniei şi higienel gurel, dîndu-1 tot odată un miros plăcut
Preţul: Un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 3.
Deposite: în Iaşi, la Farmacia Fraţi Konya; în Bucureşti, la Farmaciile F. W. Zttrner şi F. Bruss, la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stellla*.
Bse vindecă cu succes stră 'îl intrebuinţînd ANTIBET1 Numeroase scrisori de recu-
Ne avind gust se poate da beţivului fără ştirea lui.
Una dosă, trimisă franco,
A se adresa la farmacia Vultur No. 15, Lugoş, Aus.-Ung., Banat. Depozitul general pentru toată Romînia la Dregnerla Brun, Bulevardul Elisabeta
SINGURUL DEP0SIT
N.B.—In provincie se expediază contra mandat poştal, prompt. Ambala giul gratis. Porto priveşte pe clienţi.
Z.c meii te ur de toum
renumita cărturăreasă care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în strada Romană, ÎTo. 248
CARE VINDE EFTIN
Strada REGALA, No. 9
IPOQAFIA „EPOCA M execută tot felul
nipot o-i
CrenngA d Comp: — Bnfenrext.
de lucrări atingătoare de această artă
NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICA FRANCEZA DE VATA DE TURBA
A Doctorului |ÂSUEEL
Recunoscute de toate somităţile medicale ca suverane contra răcelei şi durerilor reumatismale
Notiţe asupra Turbei	9	§ Sfiit I Beposltul O
/:i- 1 J •	4 f- .	A\ rliv] V\ 5	\ Pentru BUCUREŞTI
CE ESTE TURBA! Turba seconstiluedino masă I- j	t 1'"''	# „ Â f . i H	■	1.	\	"mrvA	„ _ ~
de plante transformate într’un corp noă ţinînd mij-	;'C: ! 2 £ M: 1 .fciv ‘ 6^7! 'A } -4-	MAG AS
No. 92, Calea Tictoriel, No. 92
VICTOR KRAITS
Fnrnlsornl Curţei Regale
Pauthlou Ilyţfifiiici
FLAM:U ItlbiiAlt a p. PARBAŢj
rll^UfctU
camaşA tiyqie-McA niAxq;/.Ă
Iaşi, Fraţii Pollinger ij Tecuci, Fraţii lbraileanu » S. Kahane’s S-sor Piteşti, N. Rosenthal «Au Craiova, S. Benvenisti (Ua- monde elegant»
zarul Olteniei)	T. Severln, Ab. 1. Aladgem
Focşani* Vartan MissirFil Brăila, Fraţii G. Perlea » lacob K. Hanagic Btrlad, W. SanftLaLwna Bnzău, Fraţii Stoicescu Giurgiu, Luca Lucatos Ma-Ploeşti, Constantinescu &	gasinul Universdle
Bucărescu La Curcubeu Constanţa, L. & I. Lasca-Baeău, M. Hirschenbein fils	rides
Botoşani, Abr. Mohnblatt Tnle«a,Gr(inberg, LaLuna
Nu sunt veritabile de cit acelea cumpărate din depositele sus numite şi vă rog a exigea iscălitura mea la toate articolele. I>r. RASUREL
Centura Ilyffienica
Flanelă <te l>ame
Pantaloni de Dame
Ciorapi Hvgienld
I IST A de DAMA MalHotă de Cop» 1
ONOR. PUBLIC din provincie este rugat a cere ia Depositele locale CATALOGUL ILUSTRAT şi
Preclnl Curent pentru a nu plăti mal scump,
el No. 3.—Bucureşti
Bucureşti.—Tipografia