SIRIA H-rANUL ffl. No. 687. ISdtţia de eieari JOI, 16 OCTOMBRE 1897 NUMĂRIJL^IO BANI A.BOIIAHKMT1XE îaca? Im 1 şi 15 nla S«-«ăreî lumi şi se pîitesa tat-d’a-una înainte In BHcurtşU la Caaa Administraţiei In judeţe şi etreinătate prin mandate poştale Un an tn ţar» 30 lei; In streiufttate 60 lei Şase luni ... 16 » * * S5 » Trei luni ... 8 » » » 13 » Un nnm»r in străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ REDACŢIA No.*— STRADA CLEMENŢEI — No. t EPO TELEFON NUMÂRUL^IO BANI ANUNCIURILE 1 In Bucureşti şi judeţe m primeao numai Ie Administraţie In «treinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate An un ci ari Ia pag. IV . . . . . 0.30 b. Hăis » > » OI .... . »- Iei r ei > » n . : . . . a.— » » Inserţiile fi reelamele 8 lei riadul Un mii veahli *0 iul ADNIIflSTRAŢIA No. 8. - 8RADA CLEMENŢEI - To 3. Jubileul împăratului Franz-losef SA PLECE S’a plecat guvernul, s’a plecat partidul liberal pînâ la pâmînt. Dacă ar fi să judecăm numai din punctul de vedere al interesului de partid şi dacă n’ar fi la mijloc cin stea şi demnitatea ţării şi intere-'] sele superioare ale unul neam întreg, am avea tot cuvîntul să fim mulţumiţi. In adevăr, purtarea în tot-d’a-una nelealâ a partidului liberal faţă de noi n’a fost nici cînd aşa de aspru pedepsita; nici cînd n’a putut obţine partidul conservator o răzbunare mal deplină pentru neomeniile suferite de la liberali. In campania lor furibondâ contra regimului conservator, adversarii noştri ştiaflfbrte bîne că pe nedrept ne acuză; cu toate acestea nu ne-att cruţat nici un neajuns, au exploatat pînâ la abuz sentimental naţional, aQ calomniat şi att intrigat în ţară şi în străinătate. Şi astă-zl stau gîrboviţl de păcate, cu fruntea în ţârînâ. Necruţătorii liberali afi fost siliţi să primească milă de la noi şi sunt o-sîndiţl să trăiască prin toleranţa noastră. Şi ceea ce e groaznic pentru dînşil, e că trecerea aceasta de la semeţia fără de margini la umilinţa cea mal ruşinoasă, s a tăcut repede şi cu mult zgomot, aşa în cît a fost văzută şi înţeleasă de toată lumea. Liberalii an pierdut nu numai prezentul, ci şi viitorul, căci de aci înainte nu vor mal putea să înşele masele cu aceeaşi uşurinţă ca în trecut. Din punctul de vedere numai al interesului de partid avem tot dreptul să fim mulţumiţi; dacă n’ar fi de cît atît în joc, n’am avea nimic de zis. Dar mal sunt în joc şi interesele şi demnitatea ţăreî. Pentru satisfacţia noastră, pentru însănătoşirea vieţel noastre politice, ar fi fost de ajuns falimentul pe care l-a făcut partidul liberal în politica internă. In adevăr, şi pe acest teren metoda de lupta a adversarilor noştri a fost desăvîrşit şi pe vecie compromisă. Trufaşii liberali, cari se ridicaţi violenţi în contra tuturor actelor noastre şi spuneaţi: «vom strica tot!», s’aO făcut în mal puţin de un an mieluşeii lui DumnezeQ, conservatorii zmeriţl al operei noastre. Nimic nu s’a clintit din ce am făcut noi şi nimic nu se va clinti; iar naivii cari aa crezut în promisiunile şi angajamentele liberalilor nu se vor mal păcăli aşa de lesne în viitor. Cînd liberalii vor mal încerca să aprindă ţara sub pretextul că facem legi împovărătoare şi călcăm Constituţia, publicul va da din umeri şi va'zice: «Ştia, e ca şi la 1895...» Nu-I tot aşa cînd e vorba de falimentul făcut de liberali în politica externă. Scuzele de la Iaşi, nota austro-rusă, decorarea lui Ie-szenszky şi căciulirea pe lîngă acest funcţionar unguresc, umilirea în fata Rusiei, umilirea în faţa Tureiel, pot fi pentru partidul liberal pedepse meritate, rara n a meritat însă ocara şi micşorarea aceasta; neamul romînesc nu e vinovat şi nu poate fi răspunzător de păcatele unul partid. Şi din nenorocire toate loviturile primite de partidul liberal se resfrîng asupra ţăreî şi vatămă adine interesele întregului neam. Şi ceea-ce e mal grav, nu e nici o nădejde ca lanţul dureroaselor încercări să se fi încheiat. Cele petrecute pînă acum, de la scuzele de la Iaşi şi pînă la decorarea lui Ieszenszky, îndreptăţesc temerea că partidul liberal şi,guvernul său vor merge din umilinţă în umilinţa, pînă se vor retrage de la putere. Perspectiva aceasta impune par-tidulul liberal, dacă mal are o seîn-teie de patriotism, să plece de la cîrmă. Intre mizerabilele foloase ale bugetului şi îngenunchiarea ţării, nu le e îngăduit nici chiar liberalilcr să stea la îndoială. Bugetul se poate căpăta uşor; grea se spală însă ruşinea ţării şi mal ales grea se pot repara pierderile suferite de cauza naţionala. Să plece de la putere. Atîta lucru pot face liberalii spre a împiedica complecta ruină a intereselor superioare rDinîneştl; să-l facă. JUBÎXjBXTXi împăratului Franz-losef Speranţele Romtnilor.— Serbarea jubileului. — Aniversare» revoluţinucl un* gureşii. BAŞI-BUZUCI Cu ocazia atentatului mişele?c săvîr-şit Vineri contra d-lul Enibace, s’a spus că acesta e al douilea act de brutalitate al faimosului Săveanu. Trebuie să amintim însă că regimul are la pasiv un şir de acte de această natură. gâsâni! â:"t),eVetreS™r'',\Ku‘.!a,Dr.ă; fost atacaţi trei ziarişti opozanţi, în Bucureşti, Ia Galaţi, la Craiova. In luna August’a fost stîlcit pe stradă d. Si-mulescu, secretarul comitetului conservator local. . Colectiviştii s’au pus deci sistematic pe bătăi—dovadă că sunt la aman. Partidul naţional-liberal a ajuns, in doul ani, să nu mai aibă alt argument de cît ciomagul. II vom frînge şi pe acesta._______ GRAVE DESTĂINUIRI Cintl acum cite-va zile gazeta ungurească Maggav MWiriap spunea că «graţie guvernului romi» nu se va realiza Intenţia d-rnluî Lueger de a favoriza pe negustorii de vite şi că negustorii Unguri pot să fie liniştiţi», s’ar fi putut crede că e la mijloc o simplă fanfaronadă ungurească şi că de fapt nu se putea admite că un guvern romînesc ar fi fost capabil să facă ceea ce îi atribuia zisa gazetă streină. cu toate acestea,— cine ar fi putut crede—JMagyar MIirfap nu exprima de cît strictul adevăr, nimic alt-ceva de cît adevă- rnl- „ , După destăinuirile făcute de ziarul Opinia din Iaşi, d. Sturd-za a trimis la Budapesta pe di-rectornl general al serviciului sa-1 nitar, spre a lua de acolo instrucţiuni asupra modHlni cum trebue să se poarte cu abatoriui din Iaşi. D. dr. Fellx s’a intors cn lozinca: nici o vilă din ţară să nu treacă graniţa. Mai mult. D. Stnrdza a făcut tot ce a putut pentru a împedeca chiar fiinţa tîrgulu! de la Iaşi : a trimis un inspector veterinar, pe d. Murgea-nu, ca să inventeze epizootia în judeţ. Inspectornl s’a întors, fireşte , fără rezultat şl atu «ci H 'fi «lat ordin veterinarilor «lin judeţele mărginaşe cu laşul, să nu libereze certificate de sănătate pentru vitele cari ar porni ia tirgul de Ia aba-toriu• Snat aşa de odioase toate acestea, in cît, o mărturisim, nici nu ştim ee să zicem : un pricepem nimic. Această chestiune trebue dar lămurită. Afacerea cu df. I.ueger căpătă o gravitate excepţională şi guvernul este dator să o lămurească pe deplin._________________ Serbarea jubileului,» La finele anului viitor se împlinesc 50 do ani de cînd împăratul Franz-losef s’a urcat pe tronul Austro-Ungariei. Această aniversare va fi serială cu mare pompă în Austria şi pregătirile s’au-şi început deja. Importanţa principală în acest jubileu sunt combinaţiile politice ce se fac de pe acum. Aşa. se spune că împăratul vrea pace şi linişte cn ori-ce preţ în monarnhia sa pînă la sfîrşitul jubileului, cînd apoi, — după unii va abdica în favoarea nepotului sau, Archidu e'e Franz Ferdinoni, iar după alţii împăratul simţindu-se prea obosit, va numi pe archiducele Franz Fer-dinand saii pe Archiducele Othon palatin (vice rege) al Ungariei. Aniversarea revoluţiunel ungureşti E însă foarte semnificativ, că Ungurii, — guvern şi partidele de opoziţie — nu voesc să serbeze jubileul de 50 ani de domnie al împăratului Franz-losef, sub cu-vînt că Ungurii nu recunosc legalitatea stării de lucruri dintre anii 1848-1867 şi nu recunosc pe Franz-losef ca Rege al Ungariei, de cit numai de la încoronarea lui, adică de la 1867. In schimb însă, opoziţia extremă a Ungurilor a izbutit să stoarcă promisiunea guvernului Bunffy ca la 15 Martie anul viitor să se serbeze jubileul de 50 ani al proclamării independenţei, Constituţiei şi revoluţiei ungare. Ceea ce în fond nu este de cît o manifestaţie în contra dinastiei Habsburgilor. I In acest scop, guvern**! stabilească programul jubileului. Raportorul comisiunei, d. Feszty Arpdd, propune între altele şi următoarea manifestaţie : «Să se formeze un cortegiu monstru la care să ia parte ţărani din toate naţionalităţile în porturile lor naţionale. Sa invităm toate regiunile patriei noastre, fără deosebire de religie şi de naţional tate, să le adunăm într’o singura tabara şi să le plimbăm prin toate bulevardele Budapestei. Să vină frumoasele feţe valahe cu talia lor sveltă şi piepturile lor împodobite cu salbe de aur ; să vina cu care cu bol sau călare însoţite de voinicii Moţi do munte. Fie-care grup, cu muzica sa în frunte ; păstorul valah să cînte cu fluerul său jalnicele sale doine. Şi pe urmă toţi într’un cor să cînte imnul nostru naţional: «Isten ăld meg a magyart!» (Doamne, binecuvîntă pe Maghiar). .de pod s’a pus şi proeclul unei linii ferate care, plecînd din Severin, ar traversa Serbia şi Turcia (Macedonia) atinglnd următoarele puncte: Cladova, Negotin, Nisell, Procopiu, Pristina, Prisrend, prin valea Drin tn Macedonia pînă la portul San Giovani de Meduino pe marea AdriaticS, aproape în faţa oraşului Brindisi (punct terminus 8l centralului european diu S-t. Gotard sad Multe des îndes). Partea politică Acest trasod trebuind să fie executat de Romînia, Serbia şi Turcia, dî se afirmă că parlamentul sîib a şi votat construirea a-cestel linii şi că nu rămîne de cit consim-ţimîntul Romlniel şi Turciei. Este de remarcat că de la începutul agi-ţârei acestei cestiunl, Ungaria — care are, după cum vom demonstra, cele mal mari interese ca podul să se tară la Severin, nu în altă parte,—n’a figurat de loc ca ţară cointeresată şi nici nu s’a pomenit despre dinsa In această afacere care are nu numai un caracter economic, dar şi politic prin faptul că această linie ar uni Romînia şi Serbia cu Macedonia, ţară asupra căreia am-brie sd veleităţi de cucerire, fără să omitem a pomeni despre aceleaşi veleităţi nutrite de Austro Ungaria. Aceasta din urmă tinde a ajunge nu numai în Adriatica, dar şi în Archipelag la Salonic, port care ar fi direct legat cu Ungaria prin construirea acestei linii. — Este foarte adevărat că această linie va servi interesele politice şi etnice ale Romlniel a-propiînd-o de Romînil Macedoneni şi re-duetnd la cîte va ore o călătorie care astăzi se face tn cîte-va zile (de la Bucureşti în centrul Macedoniei). Va strtnge legăturile de rasă cu numai ale Romînilor din Macedonia legîndn -i cu patria mumă dar şi a unul alt grup de Romlul dispersaţi şi desmembraţl prin invaziunile barbare. Voim să vorbim despre Romînii din Istria, cari sunt situaţi la 10—12 ore de călătorie pe Marea Adriatieâ de la punctul terminus al liniei proiectate, adică de la St. Giovani de Meduino.— Relaţiunile şi schim-cedonia şi cel din istria nina îesnrcioă&B aceasta n’ar putea de cît să aducă foloasS marel idei de naţionalitate. Insă acelaşi folos pe care îl va aduce Romlniel această linie, îl va aduce şi Serbiei şi Ungariei. Celei d’intîl din punctul de vedere etnic *) şi comercial, celei d’e a doua numai diu punctul de vedere comercial economic. Partea economică recţiel C. F. R. dirigiînd cele mal multe vagoane de marfă destinată pentru Romînia din Austria prin Predeal în loc de a le dirigea prin Vîrcorova*). va şti se facă a fi dirigeat prin Serbia, spre marea Adria* ticâ, tot comerciul el cu Indiile şi Extremul Orient, fâcînd se înflorească porturile din Adriatica— unde Austro Ungaria are tendinţe de cucerire —în detrimentul portului Constanţa, care, In definitiv, este mal apropiat de canalul de Suez de cit Fiume şi Triest, iar ruta Constanţa—Port-Said, traversează mal multe centre populate (Insulele din Arhipelag, Asia-Mică. Dardanele, Cons-tantinopole) de cit ruta Port-Said—Fiume, rută pe care vapoarele o percurg fără a avea aproape nici o escală unde să {găsească un schimb de persoane şi de mărfuri (încărcări, descărcări) prin urmare un loc de ciştig pentru armatori. Vedem dar, că prin podul de la Cladova, Serbia, care este promotoare a acestei lucrări, nu face de cît a servi interesele Ungariei spre a se deturna ast-ftl fransitul prin Romînia şi a se face imposibilă pentru ţara noastră acapararea unei mar! părţi din comerciul Europei centrale cu Africa, Indiile şi Extremul Orieut. (Sltrşitul nulne). B. €f« Assan Inginer mecanic. Speranţa Renanilor Pe de altă parte, Romînii speră că cu ocazia jubileului, Împăratul Franz-losef va graţia pe toţi condamnaţii politici şi pe toţi Romînii refugiaţi şi în acelaşi timp se va inaugura o politică mai împăciuitoare. Şi profllînd de acest jubileu, Romînii vor trimite deputaţiuni la împărat ca să exprime supunerea lor şi în acelaşi timp să ceară îmbunătăţirea soartei lor. PODUL PESTE DUH Are la T.-Severin Primim de la d. B. G. Assan, inginer-meca-nic, următorul articol asupra proiectului de a se clădi un pod între Severin şi Cladova. Chestia e cu desăvîrşire specială şi nu poate fi vorba de a face politică cu ea. Publicînd părerea d-lul Assan, nu facem alt de cit să o supunem spreciăril publice, fără a ne angaja întru nimic: De cîţl-va ani se vorbeşte despre construirea unul pod peste Dunăre, care ar lega T.-Severin cu Cladova. — Nu ştim cine ar fi promotorii acestui pod—Romînii, Sîrbţl safi Ungurii?—dar credem că între aceste 3 popoare Romînia are cel mal puţin interes la executarea lut.—Este natural că un pod între Romînia şi Serbia, fără unire cu alte reţele de căi ferate ale Statelor vecine, n ar avea nici un rezultat practic, de oare-ce este ştiut că schimbul comercial între Romînia' şi Serbia nu este mare, din cauză că aceste 2 State produc aproape exact aceleaşi articole agricole şi mineere, iar industria nu este destul de dezvoltată în Romînia pentru a se putea compta pe un export în Statele vecine de lucruri manufacturate*)-Prin urmare un pod numai pentru a lega relaţiunl comerciale între Romînia şi Serbia, ne avînd raţiunea de a fi, odată cu proectul *) Tn 1894 Romînia a exportat în Serbie; Vagoane de marfă: 1670 vag, in valoare de ■ 735000 lei sati numai 0,25°/o din valoarea totalului exu. din Romînia şi a importat din Serbia : 352 vag. In val. de 195000 lei 0 05 °/« valoarea importului. : . In 1895 comerciul nostru cu Serbia a fost şi mal slab : am exportat 423000 lei şi am importat pentru 109000 lei. www.dacoromanica.ro Ţările cari vor profita mal mult de a-ceâstă linie şi de podul de la T.-Severin vor fi Ungaria şi Serbia. Cea d’intil pentru că îşi va crela o nouă eşire spre mare, mult mal avautagioasă de cit Fiume, unicul el port maritim, iar cea de a doua pentru că pe lîngă o eşire spre mare—lucru de care astăzi Serbia este absolut privată-mal acaparează pe teritorul el tot traficul de transit al mărfurilor Uugariel şi Romlniel (Oltenia). Este destul a ne uita pe o hartă pentru a constata că toate mărfurile Ungariei, Olteniei, Transilvaniei şi Europei de Vest (Galiţia-Polonia) vor lua în mare parte noua cale pe podul de la Severin, privind astfel Romînia de imensul trafic de tranzit ce ea trebuie să ’l acapareze, o dală portul Constanţa terminat. La constituirea câjlor ferate - europene, toate Statele aă urmat traseul aşa zis de centralizare, făcînd ca toate liniile lor să se încrucişeze In centrele mari politice şi comerciale, In capitale, ca Parisul, Berlin, Vieua, Moscova. Tot acest sistem l’a urmat şi Ungaria, făcînd din Pesta punctul de în-tretăere al liniilor ferate cari toate converg în centrul monarhiei. Prin acest fapt precum şi prin faptul că Dunărea a format tot-d’a-una o barieră la trecere între Europa de Est şi cea de West, se face că produsele Ungariei şi Transilvaniei ati de parcurs un drum dublu, trecînd prin Budapesta, de cît dacă ar av> a o eşire directă peste Dunăre spre mare. Aşa, din femişoara la Fiume prin Pesta sunt 910 kilom., iar din Temişoara la Sf. Giovani del Meduino prin podul’ de la Severin vor fi probabil numai 640 kilom. Tot traficul de produse _ agri-•cote şi mineere (fer, sare, cărbuni) din bogatele ţinuturi ale Transilvaniei, Galiţiel, Bucovinei, chiar vor lua calea cea nouă îm-prumutînd numai 18 kilometri de linie ferată pe teritoriul Romlniel, adică de la Vîr-ciorova la T.-Severin, distanţă egală cu cea de la Bucureşti la Chitită. Ne întrebăm: dacă acesta va fi profitul ce-1 va trage Romînia diu podul de la Se verin, de sigur că nu merită a se cheltui cîte-va milioane. . . . Dacă profitul va fi aşa de derizoriii, pierderea pe care Romînia va suferi o din altă parte va fi şi mal mare. Romînia va pierde tot traficul de transit al Ungariei prin ţara noastră pe la Vîrciorova, Predeal. Tur-nu Roşiu şi Burdujenî, spre Constauţa-Brăila Galaţi sad Dunăre. , Ungaria, care a ştiut să forţeze mtna Di- TRIBUNA LITERARA Cronica teatrală Teatral Naţional: Marioara, dramă iu două acte de Carmen Sytva, traducere de Ha-ralamb Lecca.—Fînttna Elanduziei, piesă în trei acte, de V. Alexandri. Simbătă, 11 Octombrie, s’a deschis stagiunea Teatrului Naţional cu piesele Marioara şi Fînttna Blanduziet; prima, dramă in două acte de Carmen Sylva, tradusă în romlneşte de d. Haralamb Leca ; cea d’a doua, cunoscuta piesă cu antic al lui Alexandri, unul rele pbeu -------- Iul Alexandri fiind îndestul de cunoscută publicului, nu vom avea nevoe ,a inzista asupră-1, nici pentru a arăta frumuseţile versificaţiunel saQ ale ideilor, nici neajunsurile ce ea oferă din punctul de vedere dramatic. Fînttna Blan-duziei este o piesă literară, piesa unul poet liric scrisă pentru teatru; ea trebue deci judecată numai ca o frumoasă poemă dialogată. Ar fi nedrept a se cere unei ast-fel de poeme să reprezinte exact viaţa romană din timpul lui August, şi ca sub toga antică inimile personagiilor să nu fie animate de ideile moderne. Alexandri, alegîndu-,şl un subiect din lumea romană, a căutat, pe cît a putut, să dea piesei sale culoarea locală, prin grămădirea expre-siunilor clasice sau a aluziunilor la inimile romane. Dar nu in aceasta numai constă clasicismul unei scrieri. El nu se ppite cîştiga de cit prin un lung contact cu scriitorii antici, de aceea şi Fintîna Blanduziet va rămlne o piesă cu subiectul clasic, dar nu o piesă clasică, ceva analog cu piesele similare ale lui Ponsard saii Emile Augier din literatura franceză. Piesa Marioara, din contra, este o . piesă modernă, şi ca subiect şi ca factură. Subiectul e iubirea a doul fr ţi ţărani pentru aceeaşi femee, pe care unul din el o ia de soţie; factura e aceea a ma-jorităţel pieselor contimporane, în care acţiunea se petrece mal mult în inimile personagielor de cit în faptele lor. Ea e prin urmare o dramă psihologică, mal mult de analiză, de cît o dramă de acţiune. La finele actului al douilea puteau să trăiască toate personagiile şi nu rămînea mal puţin tragică. Acţiunea piesei «Marioara» se invîr-teşte în jurul iubirtl ce doul fraţi pădurari Marin [d. Notara] şi Tudor [d. Ar. Dimitriade] simt pentru tînira lor veJnă Mărioara [d na Ar. Romanescul. Mărioara însă iubeşte pe cel mal tînâr, pe Tudor, cum ea o spune codrului cu o adorabilă naivitate Ingînată In clnte- *) Se ştie acţiunea eneigieă culturală şi religioasă ce Serbia şi Bulgaria o Întreprind în Macedonia, stabilind şcoli şi biserici în concurenţă cu aceeaşi acţiune condusă de noŢ. ^ La această luptă între influenţa Slavă şi cea Lat-nă, se mal adaogă acţiunea Austra-Unganel cu tendinţele #1 de Innaintare spre Salonic. *) Iată în ce mod onor. Dir. a serv. comercial de la C. F. R. a fost păcălită de direi ţ. C. F. Ungare : Pen'ru dirigearea vagoanelor de mană cu destinaţie pentru Romînia, C. F R. aii acceptat următorul arangiament cu C. F. Ungare : «Un oare-care număr fixat de zile ale sŞp.ă-minei mărfurile se vor dirigea prin Vîrciorova, iar In cele i’alte zile prin Predeal. Ungurii insă afl ştiut se eludeze această convenţie nedirigilnd de cît foarte puţine vagoane prin Vîrciorova şi ţinindu-le cîte o zi-două în staţia de plecare Pesta-Viena, etc. pînă ce soseşte ziua txpedierel prin Predeal. Ast fel, cel mal mare parcurs se ff.ee prin Ungaria via Predeal, iar prin Vircio-rova foarte puţin. Roraina pierde pîBă Ia Bucureşti '382-144—230 kilohr. dd parcurs diferenţa între distanţele Vîrciorova-Bucureşti şi Predeal-Bucureştl. s cal privighetoarei, sub cerul înstelat al unei splendide nopţi de vară. 0 spune 1 Dar nici ea nu e sigură. In micul el cap se rostogolesc gtndurl ciudate, iar inima el e frămtntată de doruri noul, ce o neliniştesc, ce o sperie aproape şi nici ecoul codrului care II şopteşte numele lui Tudor, nici sfaturile bâtrlnel sale mame nu izbutesc a o linişti. Frămlntaţl de aceleaşi doruri, cel doul fraţi se ridică după nişte pae, unde nu puteafi găsi odihnă şi încep a vorbi. De ce pot vorbi el de cit de Marioara; iar Marin cel mal mare, destăinueşte fratelui iubirea lui pentru Marioara, căreia crede că nici el nu II este indiferent. Fără să observe apoi durerea ce a pricinuit fratelui sătl această destăinuire, se duce de bate în geam pentru a ’şl deştepta din somn iubita, sâ-I spună şi el această iubire, ascunsă în inima lui atîta vreme. Tudor se retrage pentru a nu fi faţă la o fericire ce îl zdrobeşte inima, iar pe Marin şi Marioara II surprind zorile şi trecătorii vorbind. Tot satul va şti de acum că Mărin se iubeşte cu Mărioara, numai biata Mă-rioara nu ştie aceasta, numai în mintea el nu s’a lămurit pe deplin dacă iubeşte şi pe cine iubeşte. Ea insă va fi soţia lui Mărin şi nu a lui Tudor, după cum ar fi vrut mal bine pentru că Mărin îl spune că o iubeşte, Mărin o cere de nevastă, şi cu Mărin a văzut-o satul de vorbă in zorile zilei. Ion Tudor, ca flăcăul din Nu te-at priceput al lui Coş-buc, va lăsa fericirea să-I sboare, va pleca capul înaintea artistei şi va continua să sufere, neavînd nici curagiul să se depărteze din casa fratelui săă, de Măriora. In actual al douilea, Mărin şi Mărioara sunt Însuraţi, afl un copil şi fericirea lor ar fi deplină dacă nu ar intuneca-o tristeţea mută a lui Tudor. Viaţa între aceşti fraţi a devenit imposibilă ; o umbră de bănuială s’a strecurat în gîndul lui Mărin. Par’că simţi cum în aer planează nenorocirea ce nu aşteaptă de cît un semn pentru a isbi această casă, lăsind în urmă-I jale şi ruină. Acel semn s’a arătat, acel moment a venit. Mărioara, crezîndu-se singură, cîntă copilului săă, ca să-l adoarmă, iubirea sa pentru Tudor, de care acum şi-a dat bine seama, iar acesta, care intrase în casă neobservat, aude şi dăzlânţuind pasiunea sa sălbatică, uită totul şi voeşte să o repează departe în codrul des care le va tăinui dragostea. Cuvintele sale arzătoare ameţesc aproape pe Mărioara şi dacă n’ar fi copilul ! Copilul ? Dar el moare în timpu pe cînd el vorbesc şi Mărioara disperată strigă de durere şi remuşcare, ere-zlnd că aceasta e o pedeapsă de laDum-nezefl. Tudor fuge pentru a nu se mal întoarce, căci Mărin, care văzuse totu na fornwietuR îl Cortina se lasă asupra unul dialog între Mărin şi Mărioara, ale căror cuvinte dureroase şi liniştite cum numai o co-vlrşitoare nenorocire le poate produce, îţi apasă inima şi eşl din teatru între-bîndu-te: cum vor mal putea trăi împreună aceşti doul nenorociţi de aci în-nainte ? In ceea ce priveşte jocul actorilor, constatăm o exagerată afectaţie de a imita felul de a vorbi şi se mişcă al ţăranilor. Tonul apăsător şi leneş cu care d-nil Hotara şi Demetriade, şi chiar d-na Romanescu, rostesc cuvintele le dedea un deplorabil aspect de bădărani. Uneori se uită şi în scenele mal patetice vorbesc ca toată lumea, dînd ast-fel ros-tirel lor o împestriţare neplăcută. Atitudinea strîmbă şi mişcările greoaie ale d-lor Notara şi Demetriade de asemenea sunt ale unor oameni moleşiţi, dogiţi de muncă, aşa că te miri de ce nişte oameni atît de obosiţi nu se duc să se culce, in loc de a vorbi toată noaptea de dragoste. Acest joc ’şl-ar fi avut raţiunea numai în o piesă realistă ce ar avea să explice acţiunea prin medio. Că acesta nu e caracterul nici tendinţa piesei «Marioara*, s’a putut vedea, cred, din rezumatul ce am dat. Şt. Or&şann. Mîlne: Un articol de d. A. Antemireann. Zaitere, Artă, Ştiinţă Articolul Al. Macedonski, publicat In numărul de erl, este nnmal o parte din prefaţa pe care d. A. Bogdan-PiteştI a scris’o pentru noul volum de versuri a d-lul Macedonski, cu titlul Bromes. Noi am ales numai partea pe care am crezut-o compatibilă cu publicitatea Tribunei literare. Cititorii, eari doresc Insă a avea o idee complectă despre susţinerile d-lul A. B.—Piteşti vor trebui să recurgă la însăşi prefaţa ce se găseşte In fruntea volumului. Aci se află arătată şi activitatea politică a d-lul Macedonski, asupra căreia noi n'am crezut că e necesar să inzistăm. C. B.-M. Hr. /. BRA UJ¥S TE IN Fost asistent de Profesor In Ticna Specialist pentru boalele Capului Boale de (Kt, Gări, Nas, Urechi şi Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINŢILOR PRIN ANESTESIA (Adormire safl amorţire) Prin tnijloaet 2IMVATAMJ.TOARE, fcwll intertUt Dentiştilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultaţi**** de\a 8—11 a. tn ti dela 8—6 p.m. Strada Col tel, No. ia, IPOCA DIN STREINĂTATE Ungurii şi dualismul Camera deputaţilor Ungariei a votat, in şedinţa de la 9 Octombre, cu o majoritate compusă din partidul liberal, partidul naţional şi partidul poporal, prelungirea pe un an a pactului dualistic. Afl votat contra numai koşutiştil şi fracţiunea ugronistă, cari nu formează de cît o intimă minoritate. Discuţiunea şi votul afl durat mal puţin de o jumătate de oră. înlesnirea cu care Maghiarii aii primit prelungirea pactului se înţelege foarte uşor. Pactul încheiat la 1867 şi reînoitla77 şi 87, creiază o stare de lucruri foarte avantagioasă Ungurilor, din toate punctele de vedere. Prelungirea acestor stări de lucruri le convine dar, şi el sunt gata ori cînd să reînoiască pactul pe un period de zece ani. Dar partidele politice austriaco— afară de al germanilor progresişti—nu mal vor să se continue acosta situaţiune. Abia cu mare greutate va putea guvernul vlenez să găsească în Cameră o majoritate pentru prelungirea pe un an u pactului de reînoire, însă pe vechile baze nici vorbă nu poate fi. Austriacil pretind, pentru împăcare, să se sporească partea de contribuţiune a Ungariei la cheltuelile comune, ceea-ce Ungurii nu vor. Discuţiunea urmată în Camera din Pesta, asupra proiectului de prelungire, n’a avut alt rost de cit să facă presiune ssupra parlamentului şi guvernului austriac. Iu principia, numai koşutiştil s’aU declarat contra prelungirii; dar şi aceştia şi cele-l’alte purtide opozante cari att votat proiectul, aO discutat asupra ultimului articol din proiect, care spune că legea va intra în vigoare după ce va fi primită şi de Austria. Redacţiunea acestui din urmă articol a fost criticată "de Kossuth, Appony şi alţii ca prea vagă. In adevăr, Ungurii pretind, conform pactului, ca prelungirea să fie primită şi de parlamentul austriac şi de guvernul din Viena. Cum e insă teamă că parlamentul n'ar primi prelungirea, atunci, conform paragrafului 14 din Constituţiunea austriacă, guvernul din Viena poate să decreteze singur intrarea în vigoare a legii. Dar Ungurii se arată ca şi cum nu s’ar împăca cu această eventualitate şi de aceea o-poziţiunea a cerut să se precizeze înţelesul ultimului articol din proiect. Guvernul a respins această cerere şi articolul s’a votat cu redacţiunea lui primitivă. Pri-mul-ministru Banffy a declarat insă că şi guvernul e de părerea opoziţiei, ca adică prelungirea să fie regulat primită şi de Parlamentul austriac. Scopul Ungarilor După cît se pare, Ungurii pun condiţiunea aceasta nu cu gîndul de a o ţine pînă la capăt, ci ca să-şi facă din ea o armă puternică de presiune asupra Camerei. Dacă nu se va putea altfel, vor primi proectul chiar şi fără caceptarea lui de Parlamentul austriac, dar cere în schimb concesiuni importaute. Căci Ungurii mal afl multe de cerut. Şeful partidului naţional, contele Apponyi, a lăsat să se înţeleagă aceasta în discursul săil. Adresîndu-se Kossuthiştilor şi explicîndu-le de ce partidul sătl primeşte prelungirea pactului, d. Apponyi a spus: «Noi stăm pe terenul compromisului de la 1867. Dorim satisfacerea tuturor drepturilor ce izvorăsc pentru noi din acel compromis şi de aceea vroim să ne şi îndeplinim toate îndatoririle ce ne impune. E datoria noastră constituţională să îngrijim de afacerile comune, ori care ar fi starea de lucruri din Austria. «Ungaria trebue să-şi îndeplinească fără şovăire şi fără duplicitate datoria către cel-l’alt Stat al monarchiel, căci prin această căpătăm ---«3 — -oj uu iuai'o Jiuwres politic ca Ungaria să dovedească tocmai în grelele împrejurări de astă-zl, că lanţul neînţelegerilor între dinastie şi naţiune s’a încheiat pentru tot-d'a una». Cuvintele contelui Apponyi au cu atit mai multă însemnătate, cu cit se ştie că într’un caz de criză, cînd coroana ar fi nevoită să conge-dieze partidul liberal de la guvern, puterea va fi încredinţată şefului partidului naţional. Forelgn. INFORMAţn MM. LL. la Iaşi Corespondentul nostru de la Iaşi continuă a ne da relaţiuni despre pregătirile pentru recepţiunea MM. LL. în capitala Moldovei. Se vor ridica mai multe arcuri de triumf: în faţa gării, lingă liceul externat, tn coiful stradei Carol cu strada Păcurari, pe strada Golia, etc. In prima seară a soslreî MM. LL., o impozantă retragere cu torţe, la care vor lua parte toate trupele garnizoanei, împreună cu trupele sosite din Piatra.-N. şi Btrlad, va avea loc. fiul, baia turcească, etc. sunt lucrări proiectate şi executate de guvernul conservator, care a ţinut să înzestreze laşul cu tot ce trebue unui mare centru cultural. Am uitat să amintim, cu această ocazie, şi şcoala de bele-arte, construită în curtea fostei Academii Mihăilene: ea a fost reconstruită de d. Tache Ionescn, căruia revine întreg meritul de a fi vroit să dea laşului şi importanţa unui centru artistiic. *** Intre alte viei te proiectate de M. Sa Regina fsunt acelej a şcoalei profesionale de fete de la Sf. Sava şi a spitalului Caritatea, operă de iniţiativă particulară datorită doamnelor romîne din Iaşi. D. G. Em, Lahovari fi-a dat tn fine demisia de la clubul conservator. Asemenea se retrăsese de cît-va timp şi d.ŞAl. Em. Lahovari fără să-şl fi dat totuşi demisia în mod formal. Ministrul nostru la Roma a cerut ca să nu i se mal trimeaţă deocamdată chitanţa pentru club şi pentru cotizaţia pe care o dedea lunar Timpului. D. N. Ganea, primarul comunei Iaşi, a recomandat ministerului pe d. Christea In postul de al douilea medic-veterinar al marelui abatorifl din Iaşi. Budapesti Hirlap ia act cu plăcere de energia eu care a procedat administraţia din Brăila, la ordinul guvernului, oprind Iu mod indirect întrunirea naţională a studenţilor. Neregule mari s’aii petrecut la prefectura din Buzău, în timpul isprăvni-ciel d-lul Cătuneanu, ruda şi protejatul d-lul G. Palade, fostul ministru de domenii. Ajutat de secretând judeţului, d. Tă-nâsescu, fostul prefect a găsit de cuviinţă, in dispreţul legel comunale, să contracteze, pe seama comunelor rurale, contracte pentru confecţionarea de unelte pentru drumuri, în sumă de mal multe zecimi de lei. Faptul este absolut autentic şi vom reveni, în curină, asupra Iul, cu documente. CiţI-va brutari din Capitală afl fost convocaţi la primăria Capitalei, în scopul de a li se cere reducerea preţului plinei, faţă cu scăderea preţului grînelor. Prin cercurile liberale din Galaţi se voabeşte de numirea d-lul C. Părăianu, judecător, ca prefect al judeţului Covur-lul, în locul d-lul Daniel Zorilă. Se ştie că situaţia Iul Dănilă a devenit imposibilă încă de multă vreme. ţi profesori din Capitală sunt convocaţi a se întruni pe miine seară ca să discute sub preşedinţia d-lul Haret proiectul de reformă al învăţămintul secundar, întocmit de d. P. Poni. D. Theodor V. Păcăţianu, fost redactor al Tribunei, dat în judecată pentru un articol, aflindu-se de vr’o două luni stabilit în Capitală, a scris preşedintelui din Cluj, că n’are de loc intenţiunea să se sustragă procesului politic ce i s’a intentat, ci se va prezintă înaintea juraţilor unguri, ştiind bine că pătimaşa justiţie ungurească nu-şl va desminţi trecutul săO faimos nici de astă dată. dulul săfl de a administra şi va stărui asupra faptului că adevăratul prefect al judeţului e deputatul democratic-socialist-libe-ral Al. Delimarcu, care taie şi sptnzură In judeţ, pentru a pricopsi pe oamenii săi de afaceri. « * La Botoşani, lupta va fl dată între d-niî deputat! Enăcbesc şi Vasiliu şi Intre primarul Eduard Ullea pe de o parte şi Intre prefectul Arapu, căzut în mlinile vernesca-nilor şi deputatul EnacovicI pe de altă parte. D. Vasilifl va propune un vot de blam în contra prefectului. * * * Aceeaşi situaţie e în judeţele Tutova şi Huşi. Despre luptele ce se vor da în consiliile acestor judeţe n’avem încă amănunte. Chestia Cretană Constantinopol II Octombrie.-—O circulară a Porţii adresată reprezentanţilor săi in străinătate, protestează in contra procesului musulmanilor, de către comisiunea judiciară dininsula Creta şi cere ca acuzaţii să fie deferaţl tribunalului din Rhodes. O altă circulară semnalează confiscarea în Creta a 10.000 de puşti Gras de autorităţile internaţionale şi reclamă înapoierea acestor puşti guvernului imperial. Erl şi azi s’aîi ţinut şedinţe pentru negodările tratatului de pace definitiv. Petersburg, II Octombrie. — «Novoye Vremia» declară inutile demonstraţiu-nile militare turceşti în Creta şi zice că ce8liunta cretană va fi rezolvată fără Turcia.________jj_____________________ ŞTIRI MĂRUNTE a * Aflăm cu plăcere că d-na Rosetti, soţia tînăruluî poet Radu D. Rosetti, a dat naştere unei fetiţe de toată frumuseţea. Atît mama cit şi copila se bucură de o perfectă sănătate. * Astâ-zl şi mtine urmat! să se înceapă concursurile de patologie şi anatomie şi de şef de chimică externă. In urma unei noul dispoziţii a ministerului şcoalelor, ele afl fost amîuate pentru luna Maifl, anul viitor. * Alegerile pentru consiliul comunal al oraşului Tulcea sunt fixate pentru ziua de 25 Ociombrie. * D-nil N. Rosetti Bălăneseu şi Petre So-logeanu afl fost aleşi de colegiul III, membri în consiliul general al judeţului Neamţ. * Azi se încep, în localul direcţiunel generale a serviciului sanitar, concursurile pentru obţinerea concesiunii de a se deschide farmacii. * * # Cheltuelile pentru serbările inaugurărel vor fi suportate de către ministerul instrucţiunel, care a lansat deja numeroase invitaţii. Printre cel invitaţi a lua parte la inaugurare sunt d-nil L. Catargin, fost preşedinte al consiliului, in timput cînd s’a votat clădirea nouel universităţi şi Tache Ionescu, ministrul instrucţiuni, care a cerut Camerei noua clădire. De asemenea au fost invitaţi d-nil P. P. Carp, fostul ministru al domeniilor care a hotărtt clădirea şcoalei de arte şi meserii din Iaşi, şi alte persoane de dinstinc-ţie, printre cari d-nil P. Poni şi Gh. Mir-zescu, foşti miniştri sub guvernul liberal. De asemenea a fost invitat să participe la această solemnitate şi întreaga presă din capitală. *** Cheltuelile pentru cele-l’alte clădiri vor fi suportate de comuna Iaşi, care ţine să facă MM. LL. o primire grandioasă. Cel 30.000 lei votaţi de consiliul comunal in acest scop, au fost deja epuizaţi fi consiliul va fi din noii convocat, în silele de 15 şi 16, pentru a vota noul fonduri. După cum ne afirmă însă corespondentul nostru, din pricina scurtului timp, nu toate proiectele vor fi realizate. A . * * Tot cu acest prilej vor fi inaugurate şi nouile şcoale primare, votate de ultimul consiliu comuoal conservator. 0 observaţie, cu această ocazie: toate clădirile, dar absolut toate nouile clădiri pe cari le vor vizita MM. LL., sunt opera fostului guvern conservator. Noua universitate, liceele internat şi externat, seminarul «Veniamin», şcoala de arte şi meserii, şcoaMe primare, abate- D. prof. C. Disescu va începe Joul, la orele 5 seara, la facultatea de drept, prelegerile sale asupra Istoriei dreptului. Sesiunea ordinară a consiliilor judeţene Astă zi se Întrunesc In sesiune ordinară toate consiliile judeţene din ţară, Ca nici odată, desbaterile unor consilii promit a fi foarte furtunoase şi vor desvăli în toată urîciunea lor luptele meschine ce frămîntă partidul liberal, precum şi trista situaţie în care se află administraţia ţării. După informaţiile pe cari le avem, putem preciza următoare amănunte : . . *** Liberalii procopişti din Teleorman afl decis ca să se pre/inte toţi la deschiderea sesiunii şi înainte de a se întră în ordinea zilei d. deputat Bildirescu va propune un vot de blam în contra prefectului. De sigur votul de blam va fi votat, de oare-ce procopiştil se află în majoritate în consilii!. Care va fi rezultatul acestui vot ? Va sacrifica oare d. Ferechidepe prefectul Cbintescu, safl ba ? * * * Iu consiliul judeţean din Vlaşca, d. deputat Basil Epurescu va adresa o serie de interpelări prefectului, d. Christu, şi la urmă va propune un vot de blam. Prefectul are însă majoritate în consilii! fiind susţinut de fraţii Christopol, unul senator şi altul deputat. Totuşi d-nil Epurescu şi Dimulescu vor tace cîte-va ore amare prefectului şi în acest scop şi-a fl asigurat şi concursul galeriilor, cari vor fi umplute de credincioşii şi faimoşii bivolari al d-lul Epurescu. * * • In consiliul judeţean din Gaţaţî amicii primarului Plesnilă, în minoritate infimă de alt-fel, vor cere socoteală prefectului Zorilă că prin fiţuica sa Voinţa Galaţilor, pe care o subvenţionează din fondurile judeţului, atacă pe primarul Galaţilor. * * # D. senator Alecu Morţun, primar al Romanului, va interpela în consiliul judeţului Roman, pe prefectul Panopol asupra mo- P«rl«mvillul Auoli iau Viena, II Octombrie.— Camera deputaţilor.—». Katlirefn, preşedinte, renunţă la prezidenţia Camerei. Viena, II Ociombrie.—Camera deputaţilor—j». Uueger interpelează pe contele Barieni in privinţa discurs ului pronunţat erl de baronul tlănfl'y, şi întreabă ce măsură va lua guvernul auslriao, în cazul cină nu s’ar putea regula pe cale constituţională compromisul provizoriu cu Ungaria. D. Gross depune o moţiune ce-rînd pnnerea sub acuzaţie a întregului minister, din cauza ordonanţei prelungind punerea în vigoare a impositului asupra zahărului. După un apel nominal asupra unei petiţiunî, camera trece la ordinea zilei asupra punerii sub acuzaţie a contelui Badeni în privinţa incidentelor din Eger. Viena, II Octombrie.—Camera deputaţilor.—Discuţia punerii sub acuzaţie a contelui Badeni, in urma incidentelor din Eger, continuă. D. Baernreitlier, in numele partidului proprietăţii fondare germane liberale, propune să se treacă la ordinea zilei asupra punerii sub acuzaţie, dar să se exprime guvernului nn blam e-nerglc psntru atitudinea sa faţă de adunarea din Eger de ia 30 Iunie 1897. Dai vorbesc încă mai mulţi o* ratori, apoi Camera adoptă cu 172 voturi contra 1-15, moţiunea d-lni Strauski propunfnd ordinea zilei pnră şi simplă asupra moţiune! de punere sub acuzare. ECOURI — Aflăm că directorul Haimovicî se reîntoarce zilele acestea şi că Joi 23 cor. va avea loc prima reprezentaţie in Teatrul E-foriel. Un afiş special va arătajartistele an-gagiate. Restaurantul fiind predat d-lul Albert Marguiie, promite a oferi consumaţiunî alese. — Orchestra d-lul Weinbenger îşîîncepe mtine, 16 cr. la «Bulevard», concertele serale. Orchestra, este alcătuită din cele mal bune elemente. COMERŢUL re GRÎNE (Prin fir telegrafic) Ultimele ştiri de la bursele din străinătate 14 O' toinbre Netv-York: Tendinţă fermă. Grîfl prompt % urcare » termen » Porumb i 'le » Paris, Grîfl prompt 5 cent. scădere » termen 10 » > Viena: Redeschidere Gri ii de primă-vară fl. 11.76 Ovăz » primă-vară » 6.68 Sec. » » » 8.86 Porumb Mal-Iunie » 5.38 DIVERSE DIN CAPITALA ■ananaMn Poliţia se mişcă —In urma celor două spargeri săvîrşite Duminecă noaptea în centrul Capitalei, pe strada Academiei, la ceasornicarul O. Diamant şi la casa Appel şi Comp., poliţia a început să facă cercetări pentru descoperirea autorilor. _ Erl afl fost arestaţi şi conduşi la serviciul de siguranţă, indivizii Frantz Samuil. D. Stamate M. Clar, Adolf Friedman şi G. Valter, bănuiţi de a fi autori al acestor spargeri. Pungaşi prinşi.— Am anunţat zilele trecute că un amploiat al casei de comerţ Zafi-rato, a fost victima unul furt săvîrşit pe peronul gărol de Nord. In urma reclamaţiunel păgubaşului,1 d. A. Briei, poliţia, ca de obiceifl, a luat măsuri de urmărire, dar, în acest timp pungaşii reuşiră să plece din oraş. Erl însă, pungaşii, indivizii Raps Lupu şi Gerscu Leibu, afl fost prinşi în Galaţi de către poliţia de acolo. Pungaşi) afl fost înaintaţi poliţiei Capitalei, unde se instrueşte afacerea. DINJARA Accident nenorocit.—O dramă îngrozitoare a emoţionat alaltă-erî pe lucrătorii de la minele de cărbuni, din Filipeştil de pădure, judeţul Prahova, exploatate de societatea gali-ţianăJStefanowski. Lucrătorul Niţâ Preda, fiind însărcinat ca să descindă într’un puţ de sondaj, pe cînd intrase în puţ şi era pe la jumătatea drumului, frin-ghia cu*care era legat s’a rupt şi nenorocitul a căzut în fundul puţului de la o distanţă de 8 metri. Cu mullă greutate, sărmanul lucrător a putut fi scos din fundul puţului, unde în cădere îşt frîusese ambele picioare. Iutr’o stare oribilă, Niţă Preda a fost transportat la domiciliul sâfl, unde un medic al so-cietăţel îngrijeşte pe rănit. Un ovrei incendiar.--Alaltă-erî, un incendii! s’a declarat în localul societăţel creditului urban din str. Artelor din Galaţi. Cu ajutorul vecinilor, cari afl prins imediat de veste, focul a putut fl de grabă localizat şi pagubele cauzate de acest incendiu sunt aproape neînsemnate. Făcîndu-se cercetările pentru a se descoperi cauzele incondiulul, s’a constatat că focul a fost pus cu intenţine de către ovreiul Avram Fein-ştein, care mal înainte de a pune foc, ca să se asigure că crima lui va fi reuşită, a uns cu gaz toate mobilele din casă. Faînatoin n fnoi îmoJial (U UblBt Şl P&TCllOtUl a deschis o anchetă. Drama din gara Paşcani.— O dramă slngeroasă s’a desfăşurat în ziua de 12 curent în gara Paşcani, la sosirea trenului de IaşT. Cînd trenul intra în gară, un hamal, Onia Ion, voind să servească pe călători şi In acelaşi timp să apuce înaintea camarazilor săi, a încercat să se sue in tren înainte de a se fi oprit. Punînd piciorul pe scara vagonului, Onia a alunecat şi în cădere a fost apucat şi tîrît între vagoane. Tirît pe o distanţă de cîţî-va metri, nenorocitul a fost apucat de roatele trenului, eari trecîndu-I peste corp l’a strivit cu desăvîrşire. Cîud trenul s’a oprit, cadavrul hamalului a fost ridicat după şine intr’o stare oribilă de văzul. Capul nenorocitului era strivit şi transformat intr’o masă informă de creerl şi 6se amestecate cu sîuge. Restul corpului era groaznic mutilat şi picioarele erafl aproape retezate de trunchiul corpului. Din cercetările imediate făcute la faţa loeu-lui, rezulta că nenorocitul a fost victimă a imprudenţei sale. Parchetul a autorizat înmormîntarea cadavrului. Ucişi de nn mal. — Ni se comunică din Craiova, că zilele trecute o dramă Îngrozitoare a aruncat doliul asupra unei familii de lucrători din comuna Sălcuţa. Femeea Ioana Alexie-Mare, împreună cu fiul săli Stancu, In vîrstâ de 18 ani, ducindu-se să scoată pămînt de lipit de sub un mal din marginea satului, în momentul cînd sâpai! la pămînt, malul s’a surpat peste dlnşil şi ’l-a îngropat de vil. Cu toate ajutoarele date în grabă de cel-l’alţl săteni, cantitatea de pămînt care se surpase peste nenorociţi fiind foarte mare, nu s’a putut scoate de sub mal de cît cadavrele lor, oribil mutilate. Parchetul fiind avizat, a autorizat înmormîn-tarea cadavrelor. DIN STREINATATE Nebunia de sâr&cle. — Un nenorocit, care părea destul de mizerabil, după îmbrăcăminte, se aruncă cu furie Vineri seara, sub roatele tramvaiului care trecea prin piaţa Trinite din Paris. Agentul de poliţie care era de servicii! în acel punct, avu norocul ca să poată scăpa de la o moarte sigură pe nenorocitul desperat. Condus la postul de poliţie din apropiere, nenorocitul fu Întrebat: — Pentru ce al voit să te omori? — Fiind-câ sunt doborlt de mizerie, răspunse necunoscutul. N’am mîncat de două zile. Magistratul examinînd în urmă cu atenţie pe nenorocitul doborlt de mizerie, constată că îmbrăcămintea lui, de şi murdară, plină de noroi şi eu totul în dezordine, nu arăta atît de mult lipsa, pe cît ea indica nepăsarea şi neîngrijirea. Iu adevăr, costumul pe care îl purla necunoscutul, eşia din atelierele celui mal bun croitor din Paris şi era murdar numai din cauza neln-grijirel acelui care 11 purta. Magistratul întreabă atunl pe necunoscut cum se numeşte. Drept răspuns, desperatul îl întinde o carte de vizită cu numele: Vicomte de X... strada Prouv. Mirat de aeest lucru, comisarul începe un noO interogator şi se convinge pe deplin că necunoscutul era lipsit de facultăţile mintale. Nenorocitul viconte, avea nebunia de a se crede cu desăvîrşire sărac. Cu toate că avea o avere evaluată la cîte-va milioane, vicontele de X... nu avea nici odată parale asupra lui. Cînd rudele lui a oferea www.dacoromanica.ro EPOCA biletele de bancă şi poli de aur, el ardea biletele şi azvlrlea aurul pe fereastră strigtnd : — Nu voifi ca să vă bateţi joc de mine. încetaţi cu batjocura. N’am ce să fac cu aceste hărţii şi jetoane fâră valoare. ŞtiO foarte bine că sunt un nenorocit. _ Convină ast-fel du sărăcia lui, nenorocitul lînâr se priva absolut de cele necesare şi a-deae-orl nu mlnca zile întregi. Cînd afirmase comisarului că nu mincase de două zile, vicontele de X... spusese purul adevăr. Nenorocitul monoman a fost condus la Infirmeria specială a închisorilor şi In acelaşi timp familia milionarulul-sărac a fost avizată. ţiune,—compusă din d nii general O, Mânu, Barbu Păttineanu, C. C. Arion, Victor Ionescu şi A. O. Florescu—s’a prezentat la locuinţa d-lui L. Catargiu. Şeful partidului nostru, după ce a mulţumit delegaţiunel pentru bunele sale intenţi*, a oferit bustul clubului conservator din Capitală. După cum am spus, bustul este tăiat în marmură de cunoscutul sculptor ro-mtn, d. C. Bălăcescu. (Serviciul ) ,, , w | In urma demisiunel mal multor mem- Depeşile d8 âZI I bri din consiliul comunal al oraşului Pi-1 teştl, consiliul, fiind descomplectat, s’a decis disolvarea lui. Se dă ca sigură numirea d-lul Cocu-lescu ca preşedinte al comisiunel interimare. Koma, 14 Octombrie. — Inundările continuă. Lingă Ascoli s’afi înecat 6 persoane. Budapesta, 14 Octombrie.—Camera depu taţilor s’a amînat pînă la 3 Noembrie. Madrid, 14 Octombrie. — Răspunsul la nota cl-lul Woodford regretă că Cubanil primesc sprijin de la americani şi crede că fără asta răsvrătirea s’ar putea înăbuşi prin acordarea autonomiei şi prin perderea sprijinului americanilor. D. Woodford se va mărgini să răs pundă de primirea acestei note. Londra, 14 Octombrie.— Regina Victoria a conferit lui Menelik marele cordon al ordinului Sf. Michail şi Sf. George. Berlin, 14 Octombre. — împăratul Wil-lielem a primit erl pe marele duce Michail, pe care l’a Invitat la prioz. Azi împăratul şi marele duce afi vizitat cazarma regimentului de artilerie, al căruţ ofiţer ă la siute este marele duce şi au asistat la paradă. Berlin, 14 Octombre. După Norddeutsche Allgemeine Zeitung, d. Raffăuf, consilier de legaţiune la ministerul afacerilor străine, va lua în curlnd postul de consilier consultativ pe lingă administraţia finanţelor turceşti. Constantinopol, 14 Octombrie — S’aii publicat trei iradele acordînd joncţiunea drumului de fer bulgar Kustendil-Kumarovo, stabilirea a 8 agenţi comerciali bulgari îu diferite districte din Macedonia şi din vilaietul Andrinopol, şi graţiarea a 14 bulgari condamnaţi pentru delicte politice. ULTIME mSaîIUBI Liuia Krăiia-ltutterdaa D. Em. Porumbaru, continuînd seria articolelor sale asupra liniei noastre maritime, examinează, în numărul de azi al Drapelului, clausele contractului încheiat între direcţiunea căilor ferate romîne şi casa Milller, din Rot-terdan. Fostul ministru de lucrări publice, după ce arată că direcţia căilor ferate nu are nici un avantagiu din acest contract, aminteşte că pentru încheerea Iul „s’a violat o dfspoziţiune formală a legii speciale aplicabilă căilor ferate §1 serviciului maritim, si anume «llspoziţiuuea prin care ori-ce fnrnilnră care trece peste suma de 100.000 Iei tre-bue să se facă in orî-ce caz prlu licitaţiune publieă.Prin ur mare, oliiar dacă acest contract ar fi din cele avantagloase, el incă nu ar putea scăpa de reproşul de a fi tost făcut cu călcarea formelor prescrise de lege şl fără avisul prealabil al Consiliului de administraţlune”. In ceea-ce priveşte contractul de cărbuni, d. Porumbaru dovedeşte că numai avantagios nu poate fi, şi închee : ..Dar, apoi, tocmai eiud ue-am decis a arde lignitul şl păcura din ţară, tocmai cînd în atelierele Direcţiune! căilor ferate se lucrează la transformarea locomotivelor actuale şi Ia adaptarea lor pentru noul eonbustibil, tocmai atuucl găsim că este bine a ue lega pe trei ani cu minele din Germania ?“ D. Porumbaru îşi termină ast-fel articolul : „Un lucru rămîne constatat: că am înfiinţat un serviciu de na-vigaţinne maritimă, care ne costă un capital de instalaţinne de 10 milioane,pentru a transporta cărbuni din străinătate tocmai în momentul cînd începem a avea mai puţină trebuinţă de dîngiî“. AA. LL RR. au sosit azi dimineaţă la orele 9 la Budapesta. La gara centrală Principele şi Principesa Romîniel aii fost întîmpinaţl de d-na şi d. Al. Balş, consul general al ţării, împreună cu întreg personalul consulatului. D-na Balş a oferit un splendid buchet Principesei Maria. Lupă o oră de şedere, AA. LL. RR. aii plecat la Viena. Membrii Ligel Culturale din Craiova sunt convocaţi, în adunare generală, pe ziua de 1 Noembrie a. c. Putem spune, cu această ocazie, că. numeroşi membri s’aO înscris, In timpul din urmă, in această secţiune. Se ştie că o subscripţiune a fost deschisă pentru oferirea unul bust, d-lul Lascar Catargiu. AsI dimineaţă la 10 ore, o delega- Săptămîna viitoare se va inaugura noua linie ferată Turnu-Roşu-Sibiîl. Dintre membrii S-tuluf Sinod, numai mitropolitul Moldovei, I. P. S. Sa losif Naniescu, nu ia parte Ia şedinţe. înaltul prelat a tăcut cunoscut că se află bolnav. Ziarele ungureşti reprodus toate versiunile ziarelor romîne despre decorarea Iul Ieszenszky. Singurul Magyarorszag face următoarea observaţie: «In zadar clevetesc atîta ziarele bucnreştene, căci decoraţia nu se mai poate relua». In comuna rurală Ilida din Transilvania, de lingă Cluj, ţăranii romînl aii înfiinţat, la îndemnul d-lul Dr. Tâmaş, o bancă populară pe acţiuni de 10,000 florini. Luni s’a deschis în Haţeg, Transilvania, testamentul decedatului N. R. Da-niilescu, fost profesor la şcoala de silvicultură din BrăneştI şi la şcoala de agricultură de la Herăstrău. Decedatul a lăsat 200,000 lei Academiei Romine pentru burse şi 50,000 lei Mitropoliei romîne unite din Blaj pentru ajutorarea studenţilor săraci. Agitaţia în Bucovina In ziua de 17 Octombre st. n. s’a ţinut la Viena o lungă conferinţă a preşedinţilor cluburilor din majoritatea parlamentară. La această conferinţă a luat parte şi primul ministru contele de Badeni. Patria din Cernăuţi, organul partidului naţional din Bucovina, publică un interesant raport asupra acestei conferinţe, constatînd că ea n a contribuit de loc la lămurirea situaţiei imposibile din Austria. * * * . Asupra acestui raport, Patria face următoarele aprecieri: «Partidul romîn trebue să-şl dea bine seamă, că este oare oportun de a ră-mînea in luptă alăturea cu un guvern fără garanţii ? Partidul naţional rotit in nu ii va tia mina să sprijtneaseă an guvern, care nu face nimic întru ameliorarea situaţiunei noastre politice şi care nu are inima de a ne sprijini. Zi ele zi se comit la noi in ţară volnicii contra intereselor noastre naţionale st cete mai juste postulate ne sunt desconsiderate• Ce posiţie va lua Badeni P Este dispus să schimbe această situaţiune insuportabilă ? Aceasta e acum chestiunea, şi de la rezolvarea acesteia depinde atitudinea partidului romîn. Chestiunea este însă atlt de importantă, în cil deja de acum e necesar să ne lămurim pe deplin. Credem încă în posibilitatea u-nel soluţiunl mulţumitoare, dar amina-rea el nu este permisă sub nici un preţ. Astă-zî, la orele 4 p. m., consiliul de disciplină al baroului Capitalei se va întruni în localul palatului Justiţiei. Se vor discuta mal multe chestiuni de ordine interioară şi plîngerea unul avocat din baroii contra unul magistrat. Neputtnd face mişcarea diplomatică generală pe care o proiectase, d. Stur-dza vrea să facă de o cam dată cîte-va schimbări izolate în personalul diplomatic. D. Em. Kreţulescu, primul secretar al legaţiunel noastre la Bruxelles, a fost mutat la Petersburg şi a primii ordinul de a fi la postul săă în zece zile. Totuşi, această schimbare, în cele din urmă, nu se va face. Lipsa sţr. Cogălnicdnu to A eşit de sub tipar : O EXPEDIŢIE UltJli.XĂ AFRICA de Dimtirie N. Ghica (Comăneştl Preţul 8 lei. Da vînzare la toate librăriile din Bucureşti şi din ţară. Ammciu Apartamentul de la Etagiul I-ifi, din Calea Victoriei, ENGLISH-HOTEL, care se compune din 5 camere şi un Salon, precum şi 3 camere la parter pentru servitori şi pimniţă. Se Iuchielază de astă-zl sau dela Sf. Dumitru, cu mobilă complectă după cum se găseşte astâ-zl, safi fără mobilă. Despre condiţiunl se poate înţelege cu proprietarul, dimineaţa pinâ la ora 10 şi după prînz pînă la ora trei. _________________ De Vînzare sau de închiriat mobilate sau nemobilate de la 1 Octombrie 1897. casele din str. Sf. Voivozi, No. 32 şi 32 bis, compuse: una din 5 odăi de stâpin, o odaie de servitor şi dependinţe, şi alta din 6 odăi de stăpîn şi trei de servitor! şi dependinţe.- Gaz, apă, bae, etc. A se adresa: D-uel Deulsclilander Str. Câmpineanu, 6 * * * Cu privire la exportul tutunurilor noastre în Belgia, ziarul belgian La Reforme, dlnd portretul delegatului nostru, d-lul Poitevin, la expoziţiuuca din Bruxelles, publică următoarele : «Regia tutunurilor din Romiuia, al cărui pavilion se ridică în grădina Cincanteuaru-luî, în faţa restaurantului Gruber, a obţinut Marele Premia la expoziţiune. «Felicităm pe oaspeţii noştri şi în particular pe amabilul delegat al regiei, d. Poitevin, care prin geutileţa şi perfectul său tact ’şl a clştigat în Bruxelles, numeroase şi vil simpatii. D. Poitevin, şeful vămel din portul Constanţa, este unul din funcţionarii cel mal stimaţi din administraţia regiei romîne». . D-sa a ştiut să aducă la un bun sfirşit negociaţiunile Intre cele două State şi astfel s’a creat o importantă agenţie a regiei romîne din Bruxelles. «Fumătorii vor putea deci, şi după ce expoziţiunea s’a sfîrşit, să savureze ţigaretele de fabricaţiune romîuă». D. Taclie Ionescu, care a fost ciţe-va zile la Craiova, s’a reîntors în Capitală. întrebăm pe d. ministru de finance de ce n’a dat pîn’acum in judecată pe fostul perceptor Orăşanu, prins cu delapidări de bani publici. De altminteri, în afară de atitudinea necuviincioasă a directorului, inspectorii aii căpătat formale asigurări din partea epitropilor şi profesorilor bulgari că se vor conforma, pentru viitor, legilor. Asemenea asigurări însă s’au căpătat, ori de cîte ori atdorUăţile au voit să pro-ceadă în mod serios. Imediat ce pericolul dispărea, cu o tenacitate proprie rasei, bulgarii reveneau iarăşi la vechiul sistem, de a eluda legile şi regulamentele şcolare. Corupătoarele de minore Erl s’a înfăţişat înaintea secţiei a 2-a a tribunalului Ilfov, procesul femeilor Pepi Rapaport şi Amalia Maler Kirsch, acuzate de corupere de minore. Pepi Rapaport se prezintă sub santinelă, iar Amalia, care a fost eliberată pe cauţiune, este asistată de d. avocat G. Florian. Se ascultă martorele Gizela Toţi— de 17 ani, Maria Masca—servitoare de 20 ani, Ernestina Feder—de 16 ani şi altele. Din declaraţiile lor, rezultă că numai Pepi Rapaport exercită meseria de mediatoare. Cit priveşte pe Amalia Maler, nici unul nu o acuză. Prevedere Fiul mefi Alexandru Konya, licenţiat în farmacie, funcţionor, salariat, domiciliat în Viena, informîndu se de numele călătorilor cunoscuţi mie, abuzează de bimă-voinţa lor sub diferite pretexte şi le cere bani. Aduc aceasta la cunoştinţa tutulor cunoscuţilor mei, călătorind la Viena, să biue-voiască a evita presenţa şi cererile Iul băneşti. cunoscînd că este absolut nefolositor ori-ce bani i s’ar da şi cu desăvîrşire perdută suma ce i s’ar încredinţa sub ori-ce titlu. Dr. 8. Konya Farmacist, IaŞÎ. Geniu Binefăcător al omenirel este şi decedatul F, V. Raspail, creatoaul teoriei miorobiene a boilelor şi cel mal mare duşman al medicamentelor mercuriale, arsenicoase şi alte otrăvuri. Ca recunoştinţă pentru meritele sale ştiinţifice, francezii att cheltuit zeci de milioane d»schizînd în Paris nn Bulevard cârd poartă numele sătt. Am relevat acest fact pentru a obţine încrederea publicului şi a dovedi că ne presentăin cu un celebru autor "de medicină, care n’are egal cu tot ce s’a publicat pînă acum la noi. Din lucrările sale, ajunse la a 52-a ediţie, publicăm ast -zi, intr’o mice dar foarte clară bro-şuricS, modul de a trata oftica, trînjiî, boalele de mitră, sifilisul blenoragia (scurgerea) şi toate cele-l'alte boale ruşinoase la bărbaţi şi la femei. Pătimaşul va găsi îu medicina lui Raspail unicul mijloc de a scoate otrava lăsată de boalele lumeşti în sînge, mal ales de sifilis care are consecinţl atît de triste, adesea chiar nebuuia. asupra individului cît şi asupra generaţiei sale, OrI-cine a suferit safi suferă de boale lumeşti, mal ales cel tralaţl cu mercuriale, să se gini dească la nevinovaţii lor copil, dară nu la dînşi-. şi să nu neglijeze a’şl procura această broşură, Avantagiul medicinal lui Raspail este că ne-dicamentele sunt eftine, se găsesc pretutindeni j şi pătimaşul le poate prepara singur dacă vrea. j ’ Broşura se expediază frvnco sub bandă, con-I tra a 1 leă în mandat postai safi măreţ postaţe trimis la adresa Biblioteca Raspail, strada S-ţii Arhangheli No. 3, Brăila. Cel cari doresc a pruni broşura in plic închis vor trimete 1 lefi 50 bani • Dr. S. ERLICM Specialist în boale interne 22, Strada Crabroveni, 22 Consultaţiuni dela 2—4 p. m. Aitimcm Se aduce la cunoştinţă că noua Moara de Artă din Corabia, judeţul Romauaţi, construita cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-)ul Telemaqne Caravla a îceput a funcţiona producind Făinurile cele mal bune de toate calităţile, fiind recunoscută supsrio-ritatea grînelor diu acest judeţ. Pentru ori-ce inform iţii a se adresa la d-nii CAR A VIA A MAVROHEFALO CORABIA Sub-semnata absolventă ou diplomă a conservatorului din Viena se oferă a da în familii lecţiuni de canto §i piano infcondiţiuni modeste. Emilia Einschenli Calea RahoveîNo. 5, scara A. De închiriat de la Sf. Dumitru viitor, casele diu Strada VĂMEl, No. 11, actualmente locuite de Le-gaţiunea Imperială a Turciei, avînd tot com-fortul: gaz, apă, bae, grajd, şoprou, curte spaţioasă şi grădină. Pentru ori-ce informaţiunî a se adresa la d. Th. I. Zamflrescu, la Ministerul afacerilor streine. Dr. Oi. I. Teohari Hamoş Special pentrn Maladii de Femei Dă consultaţiuni de la orele 5—7 seara. SO, Strada Teilor• SO. Dr. D. Tatuşescu Boale interne şi sifilitice 80, Strada Romană, 80 ' intrarea prin str. Dorobanţilor Consultaţiuni de la 6—7 seara Doctorul AL. C0STIN1U Medio de Spital Boale de copil. — Boale de Glt. Nas şi Ureehe Consultaţii. 5—7. Str. Fînttnei. 4-S. Dimitrie S. Neniţescu Advocat 12, Strada Regală, 12. ABENCE des BRANDS HABASINS du LOUVRE de PARIS CALEA VICTORIEI, No. 86.—(Vis-â-vis de Biserâa Kretzulesen). A pus în vînzare modelele cele mal recente pentru ÎMBRĂCĂMINTEA DOAMNELOR Agenţia primeşte necontenit EŞANTTILOAME NOCI şi CREAŢIUNILE cele mal moderne ale Casei din Paris. Se găsesc: JAQEETTES, PELERINES, R0BES de CHAMBRE MANTEAUX, MATIJSEES, ROBE8, J0PES, JUP0NS, BAS, etc. eto. In fie-care sâptămînă agenţia continuă a primi, ca şi în trecut, un transport de PĂLĂRII pentru. DaME Acestea sunt foarte elegante şi după cel din urmă model—Primesce, conform Catalogului, ori şi ce comandă şi expediază CATALOGUL Casei de Paris la cerere Franco. Pentru informaţiunî a se adresa la AGENŢIE, indicăod lămurit adresa CALEA VICTORIEI, Nfo. 36.—Vis-ă-vis de Biserica Kretzulescu. SORI COFETĂRIA FMAEKOWHIiX CL AM)iSO.VKSa *1- i!,K S Avem onoare a face cunoscut că redeschiderea COFETĂRIEI FIALK0WSKY a cărui succesiune am luat’o noi, va avea loc DUMINECĂ 12 OCTOMBRIE tv. c. Cofetăria a fost reinstalată de noi cu totul din nofi şi orgauisatâ după stabilimentele similiare cele mal moderne din străinătate. Suntem In măsură a asigura pe onor. Public care ne va favoriza de clientela sa că va fi servit la noi cit se poate de conştiincios şi spre deplina sa mulţumire. Cu deosebită stimă Andronescu Comp. www.dacoromanica.ro tiousşn 'Roussn Roussn 'iCliOKU# taionwrfi (IflSKlW® btiKt# îiniwntti» IiCiiokM® IClIOIB!® SwSi* [ATLAS MMI IPMlUl: Representant pentru România A» Feldmaim^ Bucureşti, FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» ED. şi J. de GONCOUBT INTlIUL IUBIT Aerul rece limpezi pe tovarăşul med. A-difrile unul uşor vlnt de toamnă îl aduseră sîngele In obraz. — Ah ! Domnule,— îmi zise dînsul, — ce de ertăeiunl pentru azi şi pentru cea l’altă seară ! Eă sunt gravor, domnule ; cum vezi, o tristă meserie : pete, găuri, o haină pe care al crede o iască pe care al scăpărat cu amnarul. Cumpărătorii... ah ! cumpărătorii ! trebue să cerşeşti cinci spre zece franci pe o lucrare !,.. De multe ori {i-e ruşine fără cuvînt şi efl n’am îndrăznit să vid să-ţi mulţumesc, sărac cum sunt... Astă-seară,— bead ca un copilşi apoi trebuea să bead: am aşa, aici, la inimă şi sub frunte, vedenii, nori, adieri, imagini cari trec... Dar acum merge bine, foarte bine, aceasta: de multă vreme n’am avut un cap atlt de uşor. încă odată ertare şi ţi mulţumesc pentru braţ... Aşa dar întoarce-te îndărăt, Domnule! Noaptea! Iacă regina aquafortelor! Ea pune negru pe unde sunt lucruri. Al băgat de seamă ce mari sunt apele, noaptea ? Parisul doarme cu picioarele în apă, e frumos, frumos, afară din cale frumos ! Un val de umbră spintecată de gaz! Apa, —albastru, negiu, violet, au-rid ! neutru — faţa sclipitoare a focului; o oglindă care, unele peste altele, resfiînge întunecimile şi luminele ! Cerul e palid astă seară. Lîngă pod, vultoarea, ia priveşte : argint albastru !... mii de licurici... fierbe acolo... şi malul cu pietrele lui albe intră în borta neagră a arcului ca un pitar intrînd într’un cuptor stins. Şi felinarele din apă, tocmai colo,—cruci de foc;—colo în faţa noastră, ca nişte o-ehiurl de ferestre prin cari flăcările candelabrelor se strecoară printre perdelele de bal... Nu se învîrteşte. Stilpl răsuciţi, cari scormonesc jăratec în necunoscut mort al apel; nu-I asta, e alt ceva... Ce proaste sunt cuvintele!... Toate masele acestea, un lac de cerneală cu cenu-şiurl spălăcite, cum e pe aripele liliecilor. Domnule, criticii ne-ad făcut mult răd, şi vedeţi că e o mare neghiobie să umbli cu idei pe paletă : focurile de artificii nu se gindesc lu nimic. Este un pictor care a prins noaptea în flagrant delict; se numeşte... I-am uitat numele... Ah ! Ah ! Iacă-ne în faţa străzel Ierusalimului... Intr’o zi —trebue să mă grăbesc, căci zidarii... o să scap ed motivul acela. Namilele acelea două cari intră în apă al crede că sunt doul arbori fără fol de dincolo de cheid ? Frumoasă estompă la ceasul acesta, în toate lucrurile!... Turnuleţul, da, cu aceste două fonduri de umbră la dreapta şi la slînga, săgeată de pe Saint-Chapelle,—uite şi colo dedesubt, apleacă-te, ar trebui să măresc şi să prelungesc, ca o apă posomorită, faţa caselor întunecate, ca perspectiva unor triste spitalurl de leproşi Acelea ? Ferestre de la spălătorese; al crede că-s nişte ochi cocliţi... Tot Notre Dame! par’că are un fel de trepte sus ; o scară către nemărgit, ruptă la jumătatea cerului... Ah! e nostim, arcul podului Sf. Mihail şi umbra pe care o face: tocmai colo în fund o casă vopsită cu roşu, cu ferestre de foc, şi mii de căsuţe albe ; în faţă, cheiul, o casă pătrată, cinci găuri în zid, cenuşid, murdar Ia temelia casei,— iacă tot ce e Morga ! Nu poţi să spui ceva mal mult! E simplu ca bună-ziua ! Momîia aceea mare şi posomorită de de-vale, e un vaporaş, alîta tot! încearcă dar să zugrăveşti cufundarea acolo înăuntru. Ştid ed aceasta din experienţă: nu trebue să-ţi pul capul în palme. Lucrurile nu vorbesc, nici nu plîng, nici nu visează, nici nu ’şl aduc aminte. Capo-d’operile nu trtbue să vorbească ; numai nişte neghiobi ca mine sunt,..Ah ! vîrfurile, acoperişurile, domurile de safir: a răsărit luna... Şi spitalul nul de cît o cazarmă! Unu, două, trei, patru, cinci, şease, şeapte, opt, nouă, zece, cincl-spre-zece.. patruzeci şi cinci., număr ferestrele: o manie!., pe cinci caturi face... Clnd trecu de Notre Dame, se aşeză pe parapet. Priveam pe din dos basilica neagră gheboşală d’asupra oraşului albastru, cu amîndouă turnurile înălţate, de argint, ca un s6dx de bazalt cu două capete uriaşe. IV SfAm avut, acel poet bolnav şi ed, seri frumoase, pline de plimbări, de privelişti, de vorbe. Umblam noaptea prin oraş. Ne uitam, pe apă, la danţul razelor înzo-vonite. Ne afundam prin mahalale, în cartierele depărtate, căutînd şi surprinzînd un Paris misterios, superb de lugubru şi înfricoşător în muţenia lui, teatrul gol şi negru al poporului. Sad chiar mîucînd ceva car- tofi scoşi din grădina sa şi copţi în sobă— el era mîndru şi nu vrea să primească ni mic—stăm de vorbă. Vorbea ciudat, minunat, agăţîndu-se de vîrfurl, urîndu-ţl bunul simţ, cu vorba lui, glndind mal pre sus de cărţi, amestecln-du-şl arta şi sufletul, forţînd cuvintele, a-runciudu-so asupra adevărurilor ne atinse ; apoi de odată perzîndu se, Incurcîndu-se, rezboindu-se cu norii, blestemînd omenirea, căzînd iar asupra pămîntulul, gîngăvind cu sfială, tonuri de voce coborîtâ de o dată, cu nu ştid ce teamă de nu ştid ce lucru neprevăzut: — Dragă, femeia n’are trăsuri pe faţă. Chipul el e făcut totul dintr’o lumină. O seînteere, să ştii, n’are linii. Toată figura femeii e numai o schiţă din care lumina flsionomiel face o pictură desăvtrşită, care ne seamănă cu schiţa. Sunt femei cărora nu li ie vede nici odată nasul, pentru că-J ascund cu o privire. Ştiţi bine că fotografiile nu seamănă. Dar sst ! ascultă... poliţia... Cînd void fi însurat, void avea copil. El n’o să ’nvtţl nimic... Voiu avea lupte cu muma ; dar am ideile mele... nimic ! Alfabetul, iacă răul. Oh ! să al un creer care să nu privească nici la tablouri, nici la cărţi nici în cer ! creerul,—duşmanul ! Nu, n’ad să se ducă la şcoală să înveţe lucruri cari ucid fericirea... Cînd îmi vor zice: Ce e asta, tată ? Nu ştid; nu ştiu... Trăiţi.... Numai că nu trebue să mulţumim gardiştii, înţelegi! Creerul lor ? Ce o să fie cu el ? Un instinct care te fereşte de roatele tramvaiului, o maşină earelverifieă moneda care o dai, o călăuză cu ochii închişi care te duce la moarte fără să-ţi spue: dar întoarce te o dată ! Paradox ? Haide, spune cuvîntul! El, ce ? E un loc comun care să nu fie bătrîn ? Dar Ameiica e un paradox al lui Crisfof Columb. Paradoxul 1 e a doua vedere a spiritului, ajunul care se face mtine, un om care merge e un ceasornic !... Cînd void fi însurat — e bine să nu fii singur, cînd soarele nu-I acolo ; — îţi spun asta d-tale, fi-ind-că mi eşti prieten —ea o să ’ml gătească de prînz. Mie ’ml place albastrul. Ea, să fie Îmbrăcată în gază albastră — închipuiţi un abur! Vestminte cum sunt razele de lună ! Şi pe urmă cd s’o pudrez. Ea are păr negru ; cu ochii albaştri, asta ar fi răd, pe cînd pudra ta... o să fie fermecătoare, pe onoarea mea ! — Şi, pe părul el pudrat — ghiceşti, nu-I aşa ? — un frumos disc de argint. Singuri, între noi numai cu storurile trase o să facem în necaz soarelui toată ziua; seara o să ne plimbăm, o să umblăm... Oh! atunci am să fac lucrări!... Va trebui să se vorbească de mine; void avea geloşi, pismaşl... critici... talentul med... Neghiob ce sunt! o să-ini petrec tot timpul iubind-o ! — La urma urmei, ce’ml face şi posteritatea, eu aceste mari spălări ale lumii prin apă şi fac, la fie care două-zecl de mii de ani? O nemurire pe zece bani! — Şi apoi asta e o nedreptate. Dacă sunt fot aşa de tare ca şi Rembrandt, cine e să-mi dea admiraţia de care el se bucură de o sută cincl-zecl şi doi de ani ? Ed sunt furat. Ţi-spun, e o nedreptate. (Va nrma) Dr.Georges Diamandy (din Brăila) Primeşte Consultaţiunî Viena X. Hebragasse, 12. dela 1 Noembrie viitor, I. Kărntnertrassi \ j 84, Calea Dorobanţilor, 84 CEL MAI MARE ATELIER PENTRU MOBILA DE ARTA lucrari'de lux precum şi specialităţi de Tavanuri de lemn, Lambriuri. Jlobile Bisericeşti şi diferite lucrări publice. Biurou special de desenurl arehi-tecionice pentru interior, la cerere. jŞ Preţurile cele mal moderate. Cu stimă. I. SchmledJnger (Furnisorul Băncel Naţionale' Băile Mitraszewschi Strada Poliţiei, No. 4 şi 6 Se aduce Ia cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mal îngrijit şi mal bun, deservă băl cu preţurile următoare: Classa I O bae de putină cu duşe, lei 2.50 O bae de abur, complect, « 2.50 Avonament de 10 băl... « 20.— Classa II O bae de putină........« 1.50 Abonament de 10 băi... < 12.50 Renumitele SOBE AMERICANE perfecţionate LONHOLDT’S Sobe elegant decorate, smălţuite şi aurite speciale pentru Saloane, Sofragerif, Antreuri, Restaurante ţi Casmurf. ÎNCĂLZIRE TEMPERATĂ şi PERMANENTĂ Ventilaţiune ri regulator perfecţionat Dare ECONOMIE de Combustibil Se p6te vedea funcţionind la d-nil Filip Hans & Co. precum şi restaurantul d-lor Iordaehe Ionescu & Co. Preţnri foarte convenabile *^S3f8 DEPOUL GENERAL la MAGASINUL E. DEMETRESCU-IIREA Bucureşti.—31, Str. Car ol I, 31.—Bucureşti. Serviciul TECII NIC Particular PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECHNICE în CAPITALĂ şi PROVINCIE snb conducerea d-lul arcliitect NICOLAE MEŞEDERP BUCUREŞTI 96 Calea Griviţel 96 Facere de: PBOECTE, PLANUBÎ, DE VISE, Antimâsurătoare, EXPEBTISE şi STUDII în Architectură, Inginerie-hidraulică, Eledroteehnică, Hotărnicie, Agronomie, Silvicultură şi Mine. Tot odată Serviciul se însărcinează şi cu exeeutărl de orî-ce lucrări noul şi cu reparaţiunl. Doritorii din Provincie pentru orî-ce întrebări să biue-voească a însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit. Se trimet la cerere Prospecte şi condiţiunl de plată. Orele de servicii! la «BiuropI Serviciului Teehnic Particular» sunt de la 9—12 a. m. şi de la 3—6 p. m. SOBE! SOBE! SOBEI „Uellos" „Carigine" „Germane" şi „Uelgiauc" Sistemele cele mal noul şi practice. Construcţiunile cele mal elegante. Maşine de Bucătărie Sistem American Buna funcţionare Garantată Fjtimpi - Fjttmpl - Fjămpl Cele mal bune şi formele cele mal elegante. ARTICOLE DE MERAGIU: Porţelanuri, Cristaluri de „Baccarat", Qlării emailate din streinătate Tacâmuri de ALPACA veritabile.!’ rS7, Strada Lipscani (în faţa sîr. Şelari) ChampagneDOYEN&CReims PETBOLI|PETROL!l Heinrich Durr 9, STRADA REGALA, 9 Singurul MAGASIN unde se vinde eftin POUH GAGNER 500.000 Fr.l P™LREGAL EN SOIJSCRIVANT AP NOUVEAU DIOTIONNAIRE ENCYCLOPtDIQUE UNIVERSEL IUUSTRE Itepertoire den ConnatesanceB Hnniaines Redigepar uneScciefe de Litterateurs, ■ ■ T ~ . de savants et d’Honimes speciaux, JljlPC I POIISSGT SOUS LA DIRECTION DE -M,VU iivnvwwi Collaborateur du Grand Dictionnaire P. LAROUSSE, Auteur d’Ouvrages de Vulgarieation et d’Enciclopedie, Couronnâ pir Ies Societâs Savante;. I 6 Gros et Forts volumes în 4°, relies, illustres de 3.700 magnifiques gravures r^pandues dans le texte. 1 Atlas de Bibliographie contemporaine c o m p r i s dans le 6-e volume et i Atlas universel de 110 car-tes en couleurs formant le 7-e voi., 180 frs. Payables par traites mensutl-Ies de 10 fr. Les frais de port et de domen seront ă Ia charge de M. M. les cliente. II Comprend : Plus de 600.000 dâfimtions sur toutes ehoses. Plus de 20.000 articles de Biographie et d’Histoire Plus de 22.000 articles de Gdographie. Plus de 50.000 articles d’Art, de Science de Grammaire ete. Plus de 1.000.000 de dates. 11 Embrasse: La Linguislique, l’Histoire, la Geographie, la Jurispru-dence, la Politique, l’Administration, la Litt^rature, la Phi-losophie, la Theologie, la Poesie, l’Architeeture, l’Histoire naturelle, la Peinture, les Beaux-Arts, les Sciences, les Explorations, lee Dâcouvertes, l’Economie domestique; l’Hygidne, etc. f HUME JFIX’L’I»TiOAXEIj/>E 11 sera attribue a chaque Souscripteur du Nouveau Dictionnaire Encyc'opediqm CM BON A LOTS DE 20 FRANCS de l’Expotitim Univers,Ue de 1900 DONNAXT DB01T AUX AYANTAGES 8U1VAXTS : 1° 20 Uchkete d’entree de 1 fr. 23 Beduction dex prix consen-tiens pour les voyages par les Compagnies de ohemins de fer et de bateam ou reductiOn de 25 % sur les prix d'entree dans les etablissements de spectacles â 1'int^rieur de l’Exposition. 3° Particlpatlon anx tirages ayant lieu par les soins du Credit Foncier de France jusqu’au 25 Octobre 1900 et dont le montant sel&ve ă. 6.000.000 de Francs. 5 Lots de 500.000—2.500.000 || est efectul 6 Tir. p. An: en FJ crier, en April, eu Juin, en Aout, en Octobre, eu Decembre* ILS COMPBBNENT: î Lot de 500.000 fr. 5 — 100 000 7 - 10.000 12 — 5.000 30 — 1.000 900 — 100 soit 955 lots par an. U — 100.000—2.400.000 25 — 10.000— 250.000 59 — 5.000— 295.000 150 — 1.000— 150.000 4.050 — 100— 405.000 Total 6.000.000 Ij’aitribution du Bon de VEjcposiUon est foile potir chaque Sous- cripteur acont le Jour du tirage RIEN A PAYEB D’AVANCE Les sept volnmes comprenant le Dictionnaire complet sont livrtfs immc«liatement. Euvoyezlesdemand.esă la Librairie BASILE NICOLESCU. 8,Str. Biserica Eni, Bucarest La Librairie NICOLESCU se charge de fournir les ouvrages techniques pour Ies Ingenieurs, Architectes, Les ouvrages de droit et de jurisprudence, d’economie politique, litlerature, etc., etc. payables par traites mensuelles. absolut tara miros cînd arde. O încercare va dovedi ade vărul. Epediem comenzile făcute prin cărţi poştale prompt la la DOMICILIU, în bidoane de 5, 10 şi 20 Litri. Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Bonlev&rd Moatparn&ss 152 Stabilit da mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face cousultaţiune şi prin corespondentă. Cea maî bună calitate existentă! de COCSI DE USIEA DE GAZ vi se furniseazâ la domicilia, în saci tona de 1000 kgr. grc-nlatea garantată 46 lei 46 dacă vă adresaţi printr’o carte poştală safl personal casei i. GOJLBSTBFiV 9, STRADA DECEBaL, 9 BUCFREŞTI—Telefon No. 66. Tot aeoio se află în deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, lei 54 tona. Cocs de Fonderie, Cocs de Fetărie. Cărbuni din minele englezeşti de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc. ExpediţiunI en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orî-ce staţiune a căilor ferate. IULIUS HOLZNER UJGOS INSTALEAZĂ: !F ABStlCi w DE CAMĂWDţăi GUPTdRE CIRCULARE DUPE SISTEME PROPRIE j» 4TENTATE j Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de CAliĂiTIFBS (ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT CÂT SE POATE DE MARE Friedrich Wannieck âi Co. BBIJNN FABBICA de MAŞINÎ TURNATORIE DE FER FURNISEZĂ ca SPECIAIJTATE: MAŞINÎ PENTRU CĂRĂMIDARII Sistem TH. GROKE VA T. rC VJ1-*, I SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT PBESE DE MANA ŞI CU ABURI Pentru CĂRAMIţl, etc. etc. REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA VICTOR LIJPESCC INGINER BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (Lângă ministerul Domeniilor) WATSOIV A lOIJELL MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BIUROU DE CONSTRUCŢIUNÎ TECHNICE 1 BUCUREŞTI. — STBADA ACADEMIEI, 14 (fost Raşca) 1 GALAŢI, Strada PORTULUI BRĂILA, Strada REGALA REPRESENTANŢÎ GENERALI Al FABRICEl „EHEINISCHE ROHRENDAMPFKESSEL FABRIK“! A. B±jTTAţER 4* (xm- Uehrdingen pe ruin |CAZANE MULTITUBULAîE I EXPLOSIBIIE „PATENT BUTTNER” SINGURUL f ISISTEX | CIRCUL AŢIUNE REPEDE CU 1NCHIZĂTURÎ | DE SIGURANŢĂ ABUR USCAŢI GARANTAT CAZANE DE OIîl-CARE ALTE SISTEME IAPARATE de curăţit apa, de afmentat sistemul propriu, simplu §i eftin] Prospecte şi devisurl gratis şi franco. SOBE AMERICANE VERITABILE SIRIUS 99 cu Patent Regulător, model 1897 SIRIUS sunt de o cons* tracţiune solidă şi eleganta, cele mal higienice, dînd o căldură plăcută şi temperata după dorinţă, care se obţine prin < Patent-Regulator >, care le deosibeşte de ce-le-lalte produse similare. încălzitul se face prin ori ce fel de cărbuni de piatră. Maşine de Bucate Americane cele mal practice şi cele mal economice. Mare ASORTIMENT de Lămpi de petrolefi. DEPOZIT GENERAL: BERQ Doamnei, 21 Bucureşti.—Tipografia EPOCA, Strada Clemenţei No. 3.—Bucureşti. www.dacoromanica.ro