SERIA ÎL—ANUL BOL No. 586 NUMĂRUL 10 BANÎ fijdlţla a treia MERCDRI, 15 OCTOMBRE 1897 NUMĂRUL 10 BANI ABOIAnMTiXE (■cep Ut 1 ţi 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judefe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; in streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > » » î5 » Trei luni . . . 8 » » * 13 » Un număr tn streinătate 30 bani MANUSCmSELEJTCJ SE ÎNAPOIAZĂ BEDACŢIA No. S- STRADA CLEMENŢEI - No. S AINIMCUJUILK In Bucureşti şi judeţe ea primase numai la Administraţie In streinătate, direct la administrare şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV........0.30 h. linia » > * EH...........t.— lei r » > » II . . . . , 3.— a » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul De unii vechii S0 hani ADMINISTRAŢI A No. 9. — SRADA CLEMENŢEI — Fo 3. D. Sturdza umilit de Ieszenszky Culesul roadelor «Lucrurile nu sunt aşa cum le expune presa opoziţiei. Guvernul duce ţara din succes în succes şi-I sporeşte vaza în lume. Partidul liberal culege roadele politicei sale». Acesta e, în substanţă, limbagiul presei guvernamentale. Fără îndoială, partidul liberal culege de doul ani de zile ce-a semănat în vremea opoziţiunil. Aceasta e uşor de dovedit. Care-a fost politica partidului ? Să ademenească opiniunea publica prin făgăduieli nerealizabile. A împins la extrem lupta Rotnî-nilor de peste munţi, făgăduind să intervie în favoarea lor şi să obţie realizarea programului naţional. Ce putea să urmeze din acest zininlit angajament ? Ceea-ce a urmat : scuzele de la laşi; dezbinarea comitetului naţional ; exploatarea de către Unguri, în chipul ştiut, a ^vizitei Regelui nostru la Pesta ; decorarea lui les-zenszky; necuviinţa faţă de d-rul Lueger, primarul Vienel. Nu se putea alt-fel Partidul liberal, cînd ameţea lumea cu asemeni fagaduell, nu băga de seamă că irita pe conducătorii Austro-"i-gariel şi că ^aceştia aveau să-l ce ră socoteală atunci cînd va fi în si s’o dea. Un partid de guvernai: it care face asemenea ameninţări iu * opoziţi une, trebue să dea gar o ţii j pe urmă cînd vine la putere, .na alt-fel nu stă nimeni în vel.* '' cu dînsul. Si*ducă iul eseU cer să întreţinem bune reiaţi;" Austro-Ungaria, atunci sere-vi ■ preface îri umilinţa,-nu numai tru partidul nemernic care t cut greş ala. dar şi pentru ţar treagă. D. Sun*' ;a şi partidul libei i meninţaserâ Austro-Ungaria; ve* riinu ia putere, s’aQ umilit şi s* umilesc pînă acum în faţa Ai -iro-Ungariel. Ie o nenorocire p "ru ţară, dar acesta e rodul fa politicei partidului. Fără cel mal mic motiv, dul liberal acuza regimul con; vator de slugărnicie faţă cu nătatea şi, în nebunia luî, a mec pînă la insulte la adresa Ru; ei Nota austro-rusă şi răspuns 1; ie garnic al guvernului liberal, un .Uf; în conflictele de la Sulina şi Corabia cu căpitanii vapoarelor u seştl, aQ fost pedeapsa acest e- bunil. ral că nu-I mal acordă nimeni cea mal mic? încredere. Consumîndu-şl toate forţele şi toata vrnnea spre a împiedeca partidul corservator de la realizarea programului său, partidul liberal nu şl-a putut croi el însuşi un program serios de guvernămînt. Pedeapsa şi-o ia acum : in doul anî de zile, deşi a dispus de unanimităţi în Parlament, n’a putut face nimic, ‘ompromiţînd ast-fel regimul parlamentar. Sprt a ’şl da aparenţa că lucrează, guvernul liberal a fost nevoit să facă nebunii, cum a fost însc narea cliestiunel mitropolitane de ‘nul trecut, şi să turbure adînc ţar.- fără ca sa poată ajunge la nic un rezultat altul de cît com-prriniterea prestigiului guverna-mntal. )a, partidul liberal a cules şi cuege roadele politicei sale. Rar numai de laudă şi de folos ni-I sunt aceste roade. Experienţa p>: care o face de doul ani de zile, eo teribilă lecţiune pentru dînsul ş, pentru toţi aceia cari mal cred c, se poate făgădui orl-ce în opo-zeiune, numai să ajungi la putere. i Şi lecţiunea aceasta o va primi pnă la sfirşit. Vînt a semănat, furtună va culese. C. SÎJRDZA UMILIT DE IESZENSZKY S"; Ti -ui şi aste. Cups mărăciuuilor a trebuit să fie nînî de zile s’a umilit r> .cnut miza plnâ să obţio de s'ky înarea publicării autor jţiuu i în eială de b I est.. } folosul acestei... concesia?!I u • ' de Ieszenszky după atîta căciulea! î Absolut nici unul, de vreme ce decoraţia j . ne bună dată şi autorizatiunease vti i-u ; ica peste cîte-va săptămîni. i> uşii ea aceasta e mal mare chiar do decorarea fostului procuror de la Cluj CU C oana' Roinînieî». E suprema ruşine. ITRUNIREA DE LA BRAlLA I ru lămurit că guvernul a împiedicat L’.luunrea comitetului naţional studenţesc i- -• * ta pentru Duminiea trecută la Brăila. Ani. enorul salel Ralli n’a Întors el de tu: i voie arvuna, ci silit de poliţie; asta o orl-cine. jy ijertatea întrunirilor e dar un moft, cu ce re colectiviştii fac multă parada în opoziţi ne. Clud sunt Ja putere, nu vor să ştie de s< .stă libertate. Dar şarlatania liberalilor e în destul de Din toate părţile, numai u ni! ti a recoltat guvernul liberal, în faţa Turciei s'a tîrit îi praf, fără să capete măcar bacşişul ne care-1 cerea. Partidul care ameninţa pe toată lumea, s’a umilit iu faţa lumii întregi. înăuntru, ca şi în afară, tot ce s’a petrecut de doul ani încoace: nu e rodul întîmplăril, ci a -ol cel nenorocite a partidului liberal. Exploatarea Ligel Culturale in ; scopuri de partid a fost raspîaU prin zdrobirea Ligel, prin «. hindu se de apropiata ; < ■ diune a auel <:C: ’tl scrise ae_ publicistul Cinai ■ ■ •’« fac deslăimf Sil j de f«i*rna! mare v- cu privire la trip da ? alianţă. TRIBUNA LITERARA Al. Macedonski Astă-zl apare un nod volum de versuri al d-lul Al. Macedonski, intitulat *J3ronzes». Prefaţa de d. Al. Bogdan-PiteştI. In alte vremuri, această apariţiune ar fi fost un eveniment literar... Căci Macedonski a cunoscut şi vremuri bune pentru dînsul, atunci cînd, ca director al revistei «Literatorul», era citit, şi de mulţi chiar sincer admirat! Astâ-zî, cine îşi mal aduce aminte de gloria poetului Macedonski ? Macedonski ? ! Cînd ? Cura ? Unde ?... Şi totuşi, iu mijlocul indiferenţii generale, un mic grupuleţ de admiratori perzistă încă a nu pune la Îndoială talentul lui Macedonski. E» se plîng pe toate tonurile de nedreptatea publicului, de uşurinţa cu care s’a condamnat glorificatul de odinioară. Cu un cuvînt, el cer revizuirea sentinţei de condamnare în contra lui Macedonski. Pentru respectul, ce voim să arătăm publicului, care Pa admirat alît de mult aţtă dată, le-o acordăm. Unul dintre admiratorii săi are deci cuvîntul: Romînia, ţară In care, în fie-care sat, se află cîte un trubadur, n’a avut nici o dată lipsă de poeţi. Dar poezia romînă, o poezie esenţial sentimentală şi melancolică, este de o monotonie disperatoare, căci ea nu îmbrăţişează de cît o scară restrînsă de sentimente,—cele cu totul simple. Limba romînă ea însă-şî, plutitoare şi nehotărîtă, cu termeni nesiguri, convine de minune acestor cînteee populare,—doinele,— ce sunt nişte broderii plîngâtoare, mal mult safi puţin măestrite şi, întemeiate pe veşnica temă,—amorul,—dar un amor uniform, sentimental, une ori brutal, nici o dată subtil,—un amor naiv, ce nu eomporfă nici cerebralităţi, nici stări sufleteşti nuanhfp Romînul nu trăeşte o viaţa interioară. El n’are stări sufleteşti,—poale chiar părăsindu-se exterioritătilff, ce su’ tiu; pentru dînsul, el n’are nici suflet. Poeţii romlnl ur«»au toţi î ; această V recţiune. Cel care era p-clamat mal mare —Alexandri,—îşi datoră ■ osul niai « u seamă clnteeelor popula:-: pe ca>: le fusese. Propriile- sale poezii ;„;;păr'irea aceleaşi Simţiri nedeO^ SHIlt scrise şi simt' e îu acelaşi iax Dat :aia ca pe acest orizont monoton, se ivi, către 1o7j( un . (ruQ,0S şj puternic ,;jar a cAr,J‘ educaţiune era occidentală şi rle carul sentimente erau franceze. Acesta cunoştea subtilităţile sufletului şi tindea să ®§şl2ălţe spre sferele superioare ale intelectuali::'ţel. Artist uecomparabil, dînsul cel î'iilifi introduse în aceasta literatură cultul td ‘ el. i * ul cel lntîiu, îşi sculptă cugetarea ’ntr’o limliă definitivă şi lapidară, şi tot ^sul fu cel care avu întîia oară stil în a romînă. duca.':’!, o. dat drept Apostol M&'-g-i:-.'. Isîtid 23 de profesa:. macedoneni pe « nuri in Bu . fără a-le achita lefurile p. C>i:: r., sfeterisite de Mărgărit şi de fiul său. Dt asemenea şi şcolile roimnt% • din Macedonia pendinte de Eforie nu se pot redeschide, din cauza lipsei de mijloace In faţa acestora, profesorii macedoneni aii hotărît să facă un apel ca să se poată aduna suma necesară pentru redeschiderea şcolilor Eforiei. Romînii în şcolile sîrbeşti Antipatia în contra lui Apostol Mărgărit este atît de mare în Bitolia, în cît Romînii refuză de a-şî da copiii în şcolile lui. Ast-fel peste 80 de elevi rotnîni s aii înscris,—lucru trist de altfel, —în gimnaziul sîrbesc din Bitolia, iar alţi vr’o 120, mare parte din provincie, aşteaptă prin hanuri redeschiderea şcolilor Eforiei ca să-şi poată continua studiile. _ Apostol Mărgărit şi agenţii lui stăruesc în zadar ca copiii romînî să se înscrie în liceul lor. Abia 61 elevi aii găsit pentru şcoala primară şi liceu. Mişcarea naţională în Albania Silogul din Atena a întreţinut pînă astă vară mai multe şcoli prin unele comune romîneşti din Macedonia. Acum însă în urma dezastrelor suferite de Grecia în războiul cu Turcia, Silogul a refuzat ori-ce ajutor acestor şcoli şi s’a hotărît ca toţi elevii să plătească cîte o taxă de o liră turcească pentru lefurile profesorilor. Această dispoziţie a produs o mare reac-ţiune mai ales în Coriţa şi Romînii cari sunt în mare număr aii hotărît să înfiinţeze mai multe şcoli romîneşti sub egida Eforiei din Bitolia. Deja aproape 500 elevi aşteaptă deschiderea a două şcoli în Coriţa. Apostol Mărgărit, vroind să se înfigă şi aici, a trimis pe d. Ciulii, directorul liceului său din Bitolia, ca să propună fruntaşilor rotnîni din Coriţa înfiinţarea unei şcoli pendinte de d-sa. Romînii fruntaşi anume Balamace, Balauri, Pocea şi alţii aii refuzat, propunerea lui Mărgărit, angajîndu-se a înfiinţa ei din puţinul lor avut prima şcoală ro-mînească. www.dacoromamca.ro L'Mî’iîESSfîîl cei mal important, publicat iu acel articol, e o scrisoare a reposatuiul gene-din anul 1881 prim- mim- -** llallet. Er: orna de rclni>: alianţei şi, răspunzînd ser ori a lui Lannay, ambasadorul Italiei la Berlin, care ’1 îndemna să meargă la Gastein spre a trata direct cu prinţul Bismark, generalul Robilant declară că alianţa cu Germania şi Austro-Ungaria e cu de-săvîrşire s’earpâ pentru Italia, că ţara e sătulă de aceaslă alianţă şi că el nu se simte de loc dispus a impune naţiunel reînoirea el. Generalul recomandă ambasadorului să nu intre In tratări cu guvernul german pentru reînoirea alianţei, ci să-l lase pe acesta să ia iniţiativa. Mal departe, Robilant spune că ar prefira să nu angajeze ţara pină in momentul hotârîtor al unul războia, cînd s’ar alia bucuros cu Germania şi Austria, dacă s’ar oferi Italiei avantaje. Sa ştie că tripla alianţă a fost reinoită fără niel o dificultate. Totuşi, publicarea scrisorii lui Robilant e de mare interes şi a produs o a-dîDcă impresie, căci ea dă arme puternice radicalelor italieni cari combat tripla alianţă. LaViena, părerea de la 1886 a generalului Robilant a produs mare surprindere, căci pină la acea dată generalul a fost mulţi ani ambasador la Vieua şi nimeni n’a simţit că ar fi adversar al triplei alianţe. Presa austriacă nu se arală insă de loc indispusă de publicarea scrisorii. Ziarele vieneze spun că, de la 1886 pînă astă-zl, Italia s’a putut convinge că alianţa n’a fost stearpă pentru dînsa şi ca probabil Robilant şi-ar fi schimbat şi el părerea dacă ar fi trăit pină azi. Italia ar fi fost grav compromisă prin infringerta suferită la Adua, dacă a-liaţil n’ar fi încurajat-o şi acoperit-o cu puterea lor morală. Astăzi nu i se mal poate face Italiei ceea-ce i s a făcut: Franţa a pus mina pe Tunis. In sfirşit, Italia poate privi fără mare grijă la asaltul pe care clericalii din toată lumea se pregătesc să 1 dea contra unităţii italiene. Toate astea sunt roadele alianţei. De oare ce Nuova An'.ologia pretinde că alianţa n’a fost reinoită de cît după încheierea unei convenţiunl cu Anglia pentru ocrotirea intereselor italiene in marea Mediterană — lucru dezminţit de «Agenţia Reuter»—ziarele vieneze spun că alianţa n’a adus nici odată vre’un prejudicia relaţiuniior intime dintre Anglia şi Italia. Presa italiană Ziarele guvernamentale italieneşti şi o bună parte din ziarele opozante critică "aspru publicarea scrisorii lui Robilanţ, pentru care nu s'a nemerit de loc momentul oportun. Presa radicală e ineîntată. Ea spune că alianţa cu Germania şi Austria e o alianţă dinastică, despre care poporul nu vrea să ştie nimic. Se spune că guvernul italian, răfi impresii >-nat de articol:.1 din JntOva lAnlotoyia, are de gind sâ’l rectifice prin pubi'carea „uor acte diplomatice. Forelgn. 1 •cedonski, înzestrat cu o cultură cu i i U - franceză, era parnasian prin formă şi .i.părtăşea ideile profesate în saloanele înaintate ce înfloreau pe la 1869, o specie de liberalism democratic. înarmat cu aceste idei şi cu limba incomparabilă pe care el ’şl-o făurise, dete o mare lovitură şi apăru ca un astru. Popularitatea şi un triumf neaşteptat le avu dintr’o dată. Toţi se grupară împrejurul lui; revista sa Literatorul ajunsese centrul unei grupări intelectuale considerabile, şi, de la 1880—1885, Macedonski fu capul conducător, maestrul necontestat al mişcărel pe care o provocase, mişcare ce însemnă, pentru literele romîne, o nouă direcţiune. *** De Ia 1S70 —1880, Macedonski împărtăşi oare-cari idei umanitare şi liberale, pe cari )e emise in volumul său : Poezii, datat de la 1882, poezii de un umanitarism superficial şi de un liberalism declamator şi gol, pe care 11 voit! caracteriza foarte bine în-trebuinţîud trei nume proprii: Victor Hugo, Jean Richepin şi Franţois Coppee. El fu, în acest volum, sentimental, superb de graţie şi de o forţă exuberantă ; avu veleităţi de emancipare şi indignări contra prejudiciilor şi nedreptăţilor aparente-şi inaugură, In Romînia, ce a numit el Însuşi : Poezia socială. Cu aceasta avu dînsul o marea popularitate şi un succes strălucit. El se afla la nivelul publicului şi exprima cele mal nobile aspiraţiunl ale timpului săfl, îa o limbă necomparabilă. Macedonski se întrecu pe sine, şi lntre-cîndu-se, sfărîmă ultima legătură ce ’i mal uuea cu vulgul. Aceasta înseamnă negreşit pentru el, un adio pe care trebui să ’l zică popularităţel lesnicios cîştigată, şi acest adio, el i-I zise pentru tot-d’a una. Dacă, la un momeut dat, Macedonski a fost artistul cu succese uşoare, aclamat u-unanim de contimporani, fiind că reprezintă cugetările mediului săli, — dînsul repede s’a înălţat de-asupra epocel, a ajuns sa fie înainte-mergător, să fie cel care anunţă un nott ideal de frumuseţe, cel care sfărâmă şi aruncă jos neroziile împrejmuitoare. El a fost contestat, a fost ţintuit pe cruce, dar a iul'părit sigiliul său puternic asupra unol epo I şi va fi aclamat de generaţiu-Tiile < au să vie, atunci cînd mulţi alţii vor fi uitaţi,—căci gloriile pure şi nimbu. rile de mr, sunt rezervate celor cari au 2 în vedere un ideal viitor, iar nu un scop imediat tangibil. Să analizăm cîte-va din poeziile citatului volum. După Noaptea de Februarie, amestec de versuri cu sbor înalt, şi făurite cu mînă de meşter, de idei cu totul banale şi de sentimentalităţi convenţionale şi falşe, poemă pe care generaţiunea întreagă a recitat-o cu entuziasm, întocmai ca pe Rolla şi Lucie,— el scrise Noaptea de Maî ce n’are de cît un defect, acela de a nu fi fost concepută îutr’o limbă voibită de cincl-zecl milioane de oameni şi care este una dintre paginele cele maî perfecte ce att fost scrise vre-o dată în vre-o limbă, Noaptea de Mai, în care stilul egalează cugetarea şi în care cugetarea se ridică atîta de sus cît a putut vre-o cugetare omenească să urce. Această poemă este strigătul disperat şi sfişietor al omului singur cu micimea durerilor sale şi cu meschinăria mizeriilor sale în faţa eternei reînoirl a naturel. Poetul recunoaşţe vanitatea tuturor sentimentelor noastre din naintea măreţei nepăsărl a universului, şi, vrînd să uite atît urile cît şi deşertăciunea sa, pătruns de misterioasa frumuseţe a unei nopţi de Mal, îşi glăsueşte spre cer dorinţa de reîntinerire. El cere, pentru o noapte numai, uitarea de sine şi amorul. Un strigăt se repetă ca un sfîşietor leitmotiv .- « Vestalelor numai o noapte de fericire vă maî cer». In tocmai ca şi strigătul lui Faust, care şi-ar da viaţa toată, ştiinţa toată, sufletul chiar, pentru o oră de tinereţe, de frumuseţe şi de fericire perfectă,—dorul de a opri eternitatea !.. Noaptea de Maiu este mărgăritarul rar şi preţios al literaturel ro-mîne, este un summum al purităţel limbel şi al sborulul cugetârel, este una din cele mal frumoase şi din cele mal dureroase pagini pe cari le cunosc, este o poemă pe care o citeşti în momentele grele ale vie-ţel, cînd simţi nevoia de a eşi din înjositoarei^ materialităţi ambiante spre a fi înălţat către orizonurile pure ale visului. * * * Litere, Arta, Ştiinţa D. prof. C. Disescu va începe Joi, Îs orele 5 seara, la facultatea de drept, prelegerile sale asupra Istoriei dreptului. * * * D. A, de Giers, consulul Rusiei la Iaşi, a prezentat Societăţeî ştiinţifice şt literare din acel oraş un interesant studiu, intitulai Din trecutul consulatului rusesc din Iaşi. Din studio reiese că consulalul s'a întemeiat in 1787-1792 şi că cel intiiu consul a fost Laş-careu. E interesant aci descoperirea ce se face asupra urziturilor politice, la care a luat parte directă călugărul Damaschin, archi mândrit in Bucureşti, care a făcut jalobe directe împărătesei Ecaterina şi a jucat un rol însemnat intre anii 1779—1780. * Una din cele mai distinse compatriot© ale noastre, d-ra Maria Pompilian, a scos de eu-rînd, la Paris, in editura Steinheil, o lucrare de multă valoare ştiinţifică intitulată : La contraction mufculâire et Ies transforma-Hons de l’energie. Lucrarea însoţită de numeroase planşe, a fost prezintată ca teză de doctorat în medicină, la Paris, şi a atras elogii călduroase din partea juriului. Asupra acestei interesante scrieri vom reveni în curînd, într’o CronicI şnnUfică. * * * Maceăonski nu este poetul Amorului. Aiurea de cît în femee, a găsit el mijloacele şi scopul artei sale. El a scris, pentru a-şî exala ura şi dispreţul de lume, ale cărei mărimi şi vanităţi le-a cunoscut pe foate, admirabilii săi Psalmi, în cari se umileşte din ’naintea lui Dumnezeu, singur nepătruns şi mizeri-cordios,—şi aceste poeme sunt, în literatura romînă necredincioasă, superficială şi banală, singura notă religioasă. Psalmii Iul Macedom-ki sunt, după părerea mea, pairii Iul Sagesse, şi se pot potrivi cu Racine,—păstrînd cu toate acestea orl-ce proporţiune cu privire la ridicarea la care poate să atingă un suflet catolic în faţa unul alt suflet—necatolic. Marele artist a privit natura, şi dînsa ’î-a sugerat viziuni pe cari le-a gravat în Bu-cholica Undă, în Pe balta clară, etc. A privit în sine şi a aruncat lurnel cele opt ' ersurl din poezia Ură, ce sunt ca ultim’ ’ixir, ca definitiva qainteşenţa a urel Ins v'oI-odală aceasta preciziune, a- ritLute, această intensitate de st. da na tere la un efect din cele mal i.toar?, nu vor putta să fie întrecute. Astă-zl, acest mare obosit al operei, tră-eşte la Bucureşti, vegetativ, tn lumea ne- iel, banalităţel si răutâţel corente,—cu fruntea ooiCuuî^ im mortale, aureolizat deja de glorie cttl-va iniţiaţi, amici şi admiratori 2,Melb r9r* Pun veritatea şi amorul frumosului n'.ai Presus de opinia nile diverse ile vuigulu.î. Ei tracşte şi se preumble stradele urite şi printre oamenii şi răi al Bucureştilor, -etern perei ut în vlsld sâd, In înaltele sale speculaţiunl de iute’u litate şi de artă, legănat de ritmul magic al versurilor, nălucit de . edenii feer e şi fermecătoare. Singurul lucru ce-1 mal interesează in fără de visul său. singurul lucru ce-1 face să mal iasă din Turnul săfl de ivorifi, este Franţa. Trăeşte, simte, cugetă cu poeţii Franţei, — păstrîndo afecţiune specială celor de cari îl apropie afinităţi particulare : Banvile si Leconte de L’Isle ; Richepin, de Heredia, Haraucourt. Aici, în ţara Sciţilor, neîncetat vorbeşte limba divină,—cea mal frumoasă din cele cîte s’afi scris şi s’afi vorbit,—se întreţine neîncetat despre Franţa, îşi spune adrnira-ţiunea pentru tot ce e francez, demonstrează marea greşeală pe care Romînia o comite sustrăglndu-se influenţei spiritului franceze Intr'o zi a voit să scrie în franţuzeşte. Totu-şl, nu se scrie, nu se cugetă, nu se simte de cît într’o singură limbă. Ce a îndeplinit el a fost un adevărat «tour de force». Din această voiDţă, a eşit prezentul vo. um: Bronzes. N’am aci a’l aprecia. Mă voiii mulţumi să reproduc, ce zice despre dînsul, într’uu studiu asupra Romîniel, Le Journal des De-bats de la 25 Februarie 1895 : *Şcoala par-nasiauă poate să recunoască în d-nul A. Macedonski, un poet care făureşte versul francez pe o nicovală de aur.». * * * Sunt mulţumit că, prinjaceste rîndurl, am putut să mărturisesc şi să strig tuturor nâ-tingilor şi tuturor rău voitorilor, admiraţi-unea mea pentru marele poet, peutru incomparabilul artist, pentru înaltul şi mîn-drul intelectual pe cari îl întrupează Macedonski. Şi dacă el m’a ales pe mine pentru a-ceasta,—fapt pentru care îl sunt îndatorat,— este că sunt ca şi dînsul, unul dintre cel cari, în orl-ce împrejurări şi ’n orl-ce loc s’ar afla, îşi afi ochii în tol-d’a-una întorşi către Clirist şi către Franţa. Franţa, ţară a visului şi a idealului, ţară a sentimentelor naive şi cavalereşti, a avîn-turilor necugetate şi a sborurilor radioase, ţară a Frumuseţel.’a Inteligenţei şi a Graţiei, făcută spre a fi bucuria şi dilectarea spiritului nostru, fiind-că, singură ea aprinde entuziasmele noastre şi poate să ne facă să împărtăşim urile sale. A. lîogdau-Piteşti A apărut numărul de Octombrie al excelentei reviste Convorbiri literare. Conţine articole semnate de dd. Maiorescu, Duiliiî Zamfirescu, Nanu. etc. ____ ... — I1FOBMAŢII MM. LL. în Iaşi Lupă cum ni se scrie din capitala Moldovei, pregătirile pentru primirea MM. LL. se urmează cu activitate. Toate stradele pe unde va trece cortegiul regal vor fi frumos decorate cu stindarde şi orifiame atîrnate de stîlpl împodobiţi cu verdeaţă. Se vor ridica mai multe arcuri de triumf, iar în timpul nopţel—pentru toată vremea cît MM. LL. vor sta în laşi — stradele Lâpuş-neanu, Golia şi Carol vor fi iluminate cu electricitate. Pentru aceasta, administraţia comunală se va servi de motorul electric al teatrului naţional, care are o putere de 52 de cat. * * * La silinţele administrative se adaugă acele ale cetăţenilor, cari ţin să probeze devotamentul lor către dinastie, cu această ocazie. El vor să arate că dragostea lor pentru Suverani a crescut, In vremea de cînd aceştia nu au mai vizitat laşul. In adevăr, se ştie că M. S. Regele nu a mai fost în capitala Moldovei de la 1890, iar M. S. Regina, din vremea cînd încă nu pusese pe cap coroana de regină. Toţi marii comercianţi vor decora frumos magazinele lor. Faţă cu activitatea care domneşte în toate cercurile sociale şi administrative, se poate prevedea că recepţiunea ce se va face Suveranilor la Iaşi va fi grandioasă. Magyarorszdg din Budapesta publică un luug articol de reportaj reproducîud protestările pre-din Capitulă in contra d-lui ■ ' Gturdza pentru Împiedicarea - iritării d-lui dr. Iaieger la l Îsuîijgnrarea abatoriuluî din Iaşi. iagyarvr/.ăg» observă : «Aceste reproduceri arată în destul CTţ cîte greutăţi treime să se lupte d. Sturdza ca să menajeze interesele neastre. Treime să-î recunoaştem însă energia cu care se opune agitaţiunilor factice ale daco-romanilor de lingă urîta Dîmboţă. > AA. LL. RR. Principele Ferdinand. şi Principesa Maria se vor opri în călătoria lor, timp de o zi, la Viena, unde vor descinde la Otelul Imperial. La sosirea în capitala Austriei, pe-rechla princiară romînă va fi întîmpi-nată de personalul legaţiunel romîne, în frunte cu ministrul nostru plenipotenţiar, d. Emil Ghica. %\ _ Studenţii roininl de la academia de mine din Frieberg, Germania, s’au constituit într’o societate, Romînia, sub preşedinţia d-lul I. I. Demeter. Secretar al societăţii a fost ales d Virgil Tacit. D. Coamanssel, profesor în Paris, cutreierînd astă vară Banatul şi Iran-silvaniaşi studiind situaţia Romînilor, a îmunoştiinţat eri Liga Culturală, că în curînd va începe o campanie în cestiunea naţională prin celebra revistă Revue des Revues, ale cărei coloane îl sunt deschise. Mîine : Cronica teatrală de d. St. Orăşanu. Cu această ocaziune, adâogăm că am mal primit adeziuni la telegrame de protestare ce am publicat în ediţia noastră de eri, din partea d-lor George Giţâ, Emil Istrate, profesor, Lazăr Niculescu şi Voitineanu. ’ De altmintrelea, întreg oraşul Focşani este indignat de mizerabilul atentat al căruia victimă a fost d. Teodor Ienibace. Miine se va începe concursul pentru darea de 14 concesiuni de farmacii. S au înscris 20 candidaţi. Juriul examinator se compune din d nil doctori Măldărescu şi Atanasescu, din partea Universităţii, Pollzer, chimist Henţescu şi Roşu farmacişti. In furtul de arme de la şcoala normală a «Societăţeî pentru învăţătura poporului romîn»,’au fost descoperiţi ca autori indivizii Ioan Miculescu Marchi-tanu şi Niculescu Fetru. Asupra acestor personagii s’a mal descoperit, cu această ocazie, şi oare-carl falsificări de bilete de cal. De la descoperirea lor şi pînă acum, a trecut vreme multă şi totuşi, pînă astăzi, nici o măsură nu s’a luat în contra lor. Am dori să ştim dacă muşamaua colectivistă se va întinde şi asupra acestor doul indivizi. O dovadă de ingerinţele poliţieneşti pentru a împiedica succesul întrunireî de la Bacia, avem în faptul următor : Comisarul secţiei a 12-a Mecolescu, s’a prezintat în prăvălia d-lui D. Constanti-nescu, din strada Salchnî 1, şi i-a pus în vedere că-i va închide magazinul, dacă va lua parte la întrunire. Martori la ameninţarea aceasta au fost maî mulţi cetăţeni, cari se aflau din întâmplare în prăvălie şi cari au rămas indignaţi de atitudina obraznică a agentului de poliţie Mecolescu. Astă-zl, Marţi 14 Octombre, va avea loc, în teatrul liric, o reprezentaţie extraordinară, dată in beneficiul d-lul Coco Demetrescu. Se va reprezenta frumoasa piesă Fm-turaşii. Pe ziua de 15 curent, următoarele numiri şi permutări se vor face în magistratură: — D. C. Popescu-Ciochină, judecător de şedinţă la tribunalul Ialomiţa, este numit jude-sindic la aceleşl tribunal, în locul d-lul Victor Autoneseu, care trece în postul ocupat de cel d’inlîifi, după cererea ambilor magistraţi. — D. V. Suditu, fost supleant, este numit judeeător al ocolului II din Caracal, în locul vacant. — D. C. I. Nacian, ajutor la judecătoria ocolului II Bucureşti, este numit supleant la tribunalul Dîmboviţa, în locul d-lul Toma Nrcolaeseu, decedat. — D. Dim. Cotadi, licenţiat în drept din Bucureşti, esle numit ajutor la judecătoria ocol. II Bucureşti. — D. Ioan Zaharia, licenţiat In d.ept din Bucureşti, este numit ajutor la judecătoria ocolului Olt, în locul d-lul Aurel Var-lam, decedat. La direcţia generală a serviciului maritim se studiază cestiunea înfiinţărel unei noul linii maritime care să deservească porturile Arcliipelaguluî. ril satelor ocupate de trupele turceşti se vor întoarce cei d’inlii, apoi va veni rîndul locuitorilor din oraşe. Guvernul a dat ordine severe pentru a împedica orl-ce trimitere de arme sau orl-ce plecare de voluntari în Creta. Colonelul Ismail-bey, delegai turcesc, şi căpitanul Bighan, delegat englez pe lingă comisiunea de repatriare a Tesa-lienilor, an sosit. Canea, 13 Octombrie.—Corăbiile austro-ungare Franz-losef şi Frundsberg au sosit azi în baia Suda. Voinţa Naţională de aseară, ca răspuns la informaţiunile «Epocel», în chestia atentatului contra d-lul T. Ienibace, reproduce versiunea ziarului Poporul, pamfletul colectivist din Focşani, versiune plină de calomnii şi de neadevăj rurl Ia adresa amicilor noştri din Capitala Putnel. Pentru edificarea cititorilor vom spune astă-zl că mizerabilul agresor, numitnl Vaiantz, este girantul Poporului şi lefegiul lui Săveanu. Cititorii vor înţelege ast-fel cit de dezinteresată e versiunea pamfletului colectivist şi cît de nedemnă e atitudinea Voinţei în această tristă afacere. ŞTIRI MĂRUNTE Simbâtă, 11 Octombrie, s’a celebrat căsătoria civilă a simpaticului casier al creditului fonciar urban, d. Emanoil Budişteanu, cu d-ua Ecaterina Eeonomu. Martori al acestei căsătorii au fost d-nil generali C. Budişteanu. C. Brătianu, Vasiliu Năsturel şi d. dr. C. Vasilifi din Pioeştl. * Ministerul de interne, fiind încunoştiin-ţat că socialistul-anarchist GyOrgy Lego, expulzat din Buda Pesta, vroieşte să se introducă în Iară, a dat ordine tuturor prefecturilor din ţară de a opri intrarea lui. Semnalimentele Iul Gyorgy Lego au fost comunicate atît prefecturel de poliţie din Capitală, cît şi celor-l’alte prefecturi din ţară. * Figaro, care ne-a sosit eri iu Capitală, într’un articol asupra femeilor avoeaţl, vorbeşte şi de d ra Sarmiza Bilcfscu, doeto-reasă în drept de la facultatea din Paris. Se ştie că curtea de apel din Paris a fost sezisată de cererea d-rel JeanneChau-vin, de a fi înscrisă în barou. Grecia si Turcia Constantinopol, 13 Octombrie.—Pînă acum s'a stabilit înţelegerea asupra tu-tulor articolelor tratatu’ul de pace definitiv, afară de acelea privitoare la con-venţiunea consulară şi procesele pendinte dintre supuşii otomani şi greci de la declararea rezboiulul şi în privinţa cărora s au ivd divergenţe de opi-niutd. Plenipotenţiarii eleni susţin că trebuie să se cunoască natura conven-ţiunel consulare înainte de redactarea articolelor 3 şi 8 şi acceptarea lor, pe cînd plenipotenţiarii otomani sunt de o părere contrarie. Plenipotenţiarii eleni au făcut azi vizite ambasadorilor şi-aii întreţinut asupra acestei neînţelegeri. Canea, 13 Octombrie.— Guvernatorul a informat pe amirali de dorinţa Porţii ie tulbure în cari se află H i . 1 vecin. Din contră, baron d Baifi y doreşte ca viaţa constituţionale să continue şi în Austria, - ° st încheie cu această ţară o , ţiune definitivă. Austria , dn-se în comliţluuî r.*» .1 s-tuţfonale legale,mîi - i-preşedinte nu crede v giiuul actual ar piuo» ti înlocuit printr’o altă ■ > de guvernăiuînt' Dacă, ferească Runi * eu afacerile ar lua alt. Rm » nură în Austria, guve.. :A unguresc ar lua toate «./nasurile legislative net • spre a păzi Interesele a DIN STREINATATE Teribilă răzbunare.— Sunt cîte-va zile de cînd o dramă ingrozitoare s’a întîmplat la Groskikiude, în Ungaria. Un condamnat, numit Ieszi, care fusese în. chis nouă ani de zile pentru că ucisese pe un consătean al săîj, îşi isprăvise pedeapsa, şi fusese eliberat în ziua de 9 Octombrie. Abia eşit din închisoare, la cîţl-va paşi da Ia poarta temniţei, Ieszi este îutîmpinat de cel doul fit al victimei sile, cari îl pîndeaQ acolo, şi cari s’au repezit asupra lui şi l’att ucis pe loc. Trecătorii, îngroziţi de această teribilă scenă! atî anunţat poliţia care a arestat pe cel dou, asasini. Aceştia de altmintreU, ati mărturisit crima lor şi n’aii încercat de loc să fugă. Pistolul Iul Guiteau.—Poliţia din Washington a intrat în posesiunea unul pistol, despre care se spune că este acela cu care Gui-teau, în amil 1881, a rănit de moarte pe preşedintele Garfield Este o armă comună, un re-volvermodcl englez, numit «bulddog», calibru 44, cu mîuer de lemn ordinar. Acest revolver a fost depus intr’un sertar din postul central de poliţie şi funcţionarul care era însărcinat cu păstrarea lui spune că a fost găsit In posesiunea unul cetăţean care îl ovea de mal mulţi ani. In ziua atentatului în contra preşedintelui Garfield, la 2 Iulie 1881, colonelul Corkill, care pe atunci era guvern de district, luase acest revolver din sertarul unde fusese depus şi l’a luat pentru a servi ca piesă de convingere. După aceasta, arma a dispărut ca prin farmec, şi abia în timpul din urmă i s’a putut da de urmă. Se şlie că prezidentul n’a murit de cit după două luni de Ja atentat, în cele mal grele suferinţe şi că Guileau a fost guilotinat la Wa-hington după un au de zile. Depeşile de azi (Serviciul «Agenţiei Romîne») Cetinge, 13 Octombrie.— Mulţumită măsurilor energice luate de guvernatorul din Scutari. s’a restabilit liniştea în Albania, de la arestarea caimacanului Miridites. Budapesta, 13 Octombrie.—Camera deputaţilor a adoptat proiectul de exerciţifl provizoriii. Paris, 13 Octombrie. — Camera deputaţilor a luat în e< nsideraţie o propun re a d-lul Roze, pedepsind vînzările şi cumpărările fictive asupra produselor agricole. ^ Cherburg, 13 Octombrie.—Maî multe tone ’ le iarbă de puşcă încărcate pe o corabie * a fi făcut explozie. Detunătura a fost formi-1 abilă; cutremurul s’a simţit în tot oraşul * şi s’a pioilus o panică mare. Este un mort trei răniţi. Darmstadt, 13 Octombrie. — Contele Mu-view a sosit st ara. Paris, 13 Octombre. Comisiunea bugetu-: h:i, în înţelegere cu d. Cochery, a decis ca i iderea veniturilor provenind din mieşo-j ra ea impozitului fonciar votat în Iulie tre-] coi, să se acopere în modul următor pentru f a restabili echilibrul liugttulul : ljsupuntnd ; la .mpositul stabilit prin legea de la 1872 : irile străine, ce au scăpat pînă azi, ceea r da 2.000.000; 2) ureînd taxa de tinr-b. asupra fondurilor străine, ceea-ce ar da iti.dOO.OOO. misiunea a renunţat la urcarea taxelor ' ra valorilor franci ze. riei. ML DIN CAI O escrocherie de 20.000 Iei ■ din Capitală a fost avizată eri, că un al casei Saint Freres, care are multe ucr.-oraş, un anume Adolf RosenthaJ, du . furat de Ia biurourile casei smna de VU OG» a dispămt de cîte-va zile şi toate ce et aQ rămas zadarnice. Eri seară, un agent al poliţiei a des j pe amploiatul fugar îu cafeneaua Bulev-r j Capitală, unde împrietenindu-se cu pun.- * reuşit să-l scoată din cafenia şi ss-l ■/- ; lua drumul spre poliţie. Ajunşi în liţiel, agentul chiamâ in ascuns pe s y stradă şi împreună cu acesta reuşe teze pe hoţ. DL Cadavru Intr'o fiutină.—St ducindu se la fintîna numită la «Goi ' sus de satul OsoiCi judeţul Iaşi, şi scoată apă, a dat cu ciutura care era ' u tină de un eadavru, pe care scoţîr 1 a-împreună cu alţi 2 evrei, s’a văzut u ■ - vrui unul evreO. 8 Din faptul că s’a găsit asupri ovre. i ' lei in trgint şi 5 lei in gologan' s'. , mortul ar fi un precupeţ. 6 PiDă acum uu s’a putut stabi.i ide1 l şi suitele lor, aii condus pere; irinciară, pînă la Predeal, unde şi-u-t luat rămas bun, în modul cel ■ ordial, de la AA. LL. RR. e cele-l’alte detalii ce am dat, în ta călătoriei perechii princiare, fi confirmate în mod oficial. A. . R. Principele Ferdinand se va --Vere 'a Lugano, iar Principesa Maria ea . irg. Pe y finele lunel Noiembrie, perechia >idară, împreună cu micii principi . . I Elisabetase vor stabili la Nisa, cib ce Ducesa de Coburg posede pe !v.l Coastei de Aur, unde vor petrece tn 4v r#» freie M*reH&e primeşte t ‘ Licureşti o telegramă in care, pă ce se spune că delegaţia •ţigărilor din Tulcea a fost şi ..Agenţia bulgară**, se afirmă d. fliigeuiu Stătescu a luat îu iiă cauza Bulgarilor, probabil .•e a ereea dificultăţi guvermi-romîu. vurluî. — Ni se comunica d-u C bandă de tilharl, compusă in cea parte din dezertori diu armată, şi spâimintat întreg judeţul Covurlul, teste in pădurea Talisraan de lin acel judeţ, şi pinâ acum nici o mă luat pentru prinderea bandiţilor. Pe fie-care zi vin ştiri despre til: curl la drumul mare săvirşite de diţl. Fiind-că tilharil, aă trecut de c in judeţul Tutova, unde au săvirşit spargeri, parchetul acestui judtţ a urinânre şi a venit piuă la frunla lui Covurlul. Bandiţii Insă siml'U riţl, s’au retras în ascunzătoarei lo rea Taiisman, şi aci sunt siguri că Covurlul nu ÎI vor deraDja. ni ar» re cn- >11 an- e jutiţu >0 UTO& .ti ţţdu îftril d- fn şedinţa penultimă a congre-; ■lui naţional al bisericeî orto-ce romîne din Transilvania şi Ungaria, ţinută la mitropolia din Sibiu, d. Ioan Serbu a propus ca ii serica romînă ortodoxă să tri-ă anul viitor, cu ocazia ju-, cuiul de 50 de ani de domnie 0 împăratului Franz-losef, o de- 1 jaţie care să exprime Impăra- ii omagiile credincioşilor bise-• ii ortodoxe. ,'u acest prilej, delegaţia va ex-ane Împăratului Franz-losef toate coile pe cari le întîmpină bise- www.dacoromanica.ro rica romînă ortodoxă din partea g uvernul ai i mg ar esc. Iert după a niasi a fost o consfătuire la d. Eugen Stătescu. Ea această consfătuire an luat parte d-nit Alex. Djuvara, Mişn Schina, C. I. Stoicescu şi alte persoane. S’a discutat asupra situaţiei partidului liberal şi asupra situaţiei guvernului. D. Eugen Stătescu a făcut următoarea declaraţie foarte clară şi precisă: _^ — Rămîn în pasivitate pînă voia vedea cum se vor desfăşura evenimentele în sinul partidului. Miine, 15 Octombrie, au loc la Sulina serbările pentru inaugurarea noului canal, de curind tăiat. Azi dimineaţă, Ia ora 8, a plecat din Galaţi vaporul regiei M. S. «Orient», ducîiid pe el pe d-nil miniştrii Sturdza şi Brătianu, pe membrii comisiunel europene, pe directorul general al C. F. R. şi cel-l'alţl invitaţi. Comisiuuea pentru examinarea căpitanilor la gradul de maior a sosit în Capitală, pentru a procede la examinarea căpitanilor din corpul al II-lea de armată. Comisiunea a examinat pînă acuma pe căpitanii din corpurile 8 şi 4 de armată. Din Bucureşti, comisiunea va trece la Craiova, pentru examinarea căpitanilor din corpul I de armată. D. Birsan, fost şef al gărel Predeal, ne a trimis o scrisoare prin care dă a înţelege că desminte ştirea dată de noi cum că i s a retras o decoraţie austro-ungară. Iată ce scrie în această chestiune Drapelul care, dind aceeaşi ştire, a primit din partea d-luî Birsan o identică scrisoare. «D. R. Birsan, actualmente şeful aurei din Bacău şi fost şef al gărel Predeal, ne sc.'ie că aserţiunea noastră cum căi s a retras o decoraţiune austro-ungară ce i se deduse în timp este eronată. Ca probă d-sa ne dă faptul că posedă şi poartă decoraţia Verdaeust-Kreutz mit CJoIdne JĂroiie. D. Birsan nu spune de rit o jumătate din adevăr, sau, mal bine zis, tă-gădueşte un alt fapt de cit acela despre care am vorvit noi. In adevăr, d. Birsan are şi poartă decoraţia Verdlerist li reutz mit Gohlne lirone. Dar decoraţia pe care a primit-o cu două luni înaintea aceştia, o mal are ? Credem că afirmăm un adevăr pe care nu-l va putea dezminţi nimeni, şi anume că d. Birsan a fost deposedat de această det oraţie în urma stăruinţelor Ungurilor, stăruinţe făcute tocmai pe motivul că un Romîn membru al Ligel, nu poate purta o decoraţie ungurească. Un nou candidat la colegial al 3-lea de Bacău, in locul d-lul Sachelarie, este şi farmacistul Ilie ltaeoviţă. Credem a şti însă, că d. Racoviţă, alias E'.ias S hreier, va fi candidatul guvernamental, menit să mascheze candidatura d-lul Victor Leca, care va fi ales şi pe care guvernul n’are curaginl să-l susţie pe faţă. Iriiiia Brăila-Rotterriani D. Em. Porumbarii, fostul ministru de lucrări publice în cabinetul d-lul Aurelian, continuă în «Drapelul» campania începută în contra guvernului pe cestiunea liniei noastre maritime Brăila-Rotterdam. D. Porumbaru, clupă ce arată importanţa portului Anvers ca mare piaţă de desfacere pentru comerciul dintre Orient şi Occident, spune că, nimeni nu se aştepta ca guvernul romîn să părăsească, tară uieî un motiv cunoscut o piaţă atît de sigură pentru desfacerea produselor noastre «şi de aceea mare şi legitimă a fost mirarea acelor cari, mergînd să audă din gura primului ministru, cu ocasiunea solemnităţel de la Brăila, motivele pentru cari guvernul a preferat pe Olanda, Belgiei, au aflat că, cauza care a «1» -cis pe guvern a lucra ast-lel a Cost eă eu ltelgia avem deja relaţia ui de afaceri, pe ciud cu Olanda nu !** In aceste condiţii, în hee foslul ministru, ‘mi se pare că este a proceda alt-tel de cum trebuia să procedeze un guvern înţelept şi prevăzător şi a face pe seama ţărei experienţe cari pot să iasă foarte costisitoare”* De cit-vatimp, se vorbeşte, prin unele ziare, de proiectele artistice ale d-Iuî Robeseu, care voeşte, înainte de a părăsi primăria, să lase cîte-va urme de trecerea sa în capul administraţiunel comunale şi cite-va monumente |d-l Me-lissianu zice : molamente] menite a împodobi Capitala. ■ D. Robeseu a şi început esecutarea planului său de înfrumuseţare a oraşului : cetăţenii pot deja admira pisoarul care s’a construit chiar in faţa biseri-cet Sf. Gheorghe noii, ps trotuar, lingă poarta principală a micei grădini a bi-sericef. Recomandăm inteligentului şi artistului Haussman alRominieîsă se grăbească a mal construi un asemenea edificiu şi la poarta a doua, pentru motive de simetrie,—chiar ar fi nemerit la fie care biserică din Bucureşti să se clădiască asemenea mici edicule. D ni! G.^Constairtinescu şi Al. Jurascu, ne trimit uimătoarea scrisoare spre publicare : Scrisoare d-luî N. Saveanu primar al oraşului Focşani Domnule, Suntem informaţi, că cit pus la cale şi pentru noi o bătae. Vei bine-voi a şti, că pe lingă ce va păţi mandatarul d tale. un bandit în specie, ori-ce tentativă—cîl de mică-de acest soite, se va resfrînge imediat asupra puţin importantei d tale persoane. Noi umblăm armaţi. Eşti avertizat. li Oct. 90. Focşani. Al. Juraşcu mare proprietar. Ci. S. Constantinescu avoeat 1>. Sturdza şi aureli aniştii Iată ce ne spunea erî an ocul-tist, care este în măsură de a §ti în mocl positiv tot ce se plănueşte de d. Sturdza r Acum cîte-va zile s’a propus d-luî Sturdza de ct primi cererile aurelianiştilor, să lase locul d-luî Eugen Stătescu, pentru a împăca ast-fel toate grupurile liberale, ca să primească toate onorurile u-nuî şef de partid, fără însă să aibă direcţia efectivă, şi aceasti cu scop de a se dovedi incapacitatea celor cari voesc să-l succedese D. Sturdza a răspuns aproape ast-fel: — Sinet şi rămîn şeiul partidului liberal şi im tuţeleg şefia partidului fără prezidenţia consiliului de miniştri. Doresc împăcarea tuturor liberalilor şi sunt iu stare să fac chiar sacrificii pentru a obţine acest resultat. Dar iu ceea ce priveşte în special pe aurelia-uiştî, un găsesc de demnitatea mea ea să tratez cu diuşii egal la egal. Sunt dispus a-le face toate concesiunile, a da două şi chiar trei portofolii ministeriale dar un admit cu aici un preţ să se vorbească de miue cum se vorbeşte de Mîrzeseu sau de altcineva. Pînă acum nu voiesc să pun piciorul pe prag, tot sperînd eă în special d. Aurelian va înţelege că nu e iu situaţie de a primi succesiunea sau a mea sau a d-luî Stătescu. Voiu aştepta îucă eît-vai timp voi ii demasca toate intrigile lor. voin face chiar umlliuţe de va 11 nevoie, spre a aduce liniştea în partid, dar «tacă aurelianiştli vor eontiuua pe calea ce aii apucat, atunci voiik şti ce e de fă cut pentru interesele p * riiduluî Voiu explica priutr?uu manifest că partidul liberal are nevoie îucă de cîţi-va ani de opo ziţie, eă nu suntem iu stare de a da mi guvern stabil şi folositor ţărei şi numai atunci sper, departe de putere, se vor des-metiei cei cu multe fumuri în cap. Nu-î altă soluţie. opus un veto al cărui rost îndepărtat nu ’l pricepeau cei neiniţiaţi. Dacă prezenţa d-luî Lueger este inoportună în ziua de 20 Octombre, nimic nu se opune ca această vizită să se facă înaintea sau în urma acestei date, nu e aşa ? Dar nu va veni la Iaşi primarul Vienei | nici o dată cită vreme va avea puterea d. Sturdza. Oprirea tirgiduî «ie vite «lin Iaşi Mai mult. u Pentru ca din zvon măcar să nu se cunoască peste graniţă calităţile superioare ale vitelor romîneştî, d. Sturdza a făcut tot ce a putut pentru a împiedica chiar fiinţa tîrgnluî (le la Iaşi. A trimis, inopinat, un inspector veterinar care să cerceteze, din chiar senin. dară nu cum-va este epizootie în judeţ. Sistemul acesta ar fi ridicid dacă n'ar fi odios. De regulă, ministrul de interne, după rapoartele veterinarilor regionali, fixează zona contaminată şi prescrie măsurile sanitare. De astă dată, d. Sturdza a trimis pe inspectorul Murgeanu ca sa invcnte epizootia ! Şi faţă cu insistenţa naivă a consiliului comunal de a declara că epizootia s a stins de mult şi în Iaşi şi în judeţele limitrofe, inspectorul a plecat supărat la Bucureşti pentru a depune mandatul cu care fusese însărcinat. Proorocirea lui «Mag.yar Hirlap» Şeful serviciului sanitar, însă,' nu ră-mîne nici o dată fără expediente—cînd e vorba să-şi slujească stăpîniî. Văzînd că d. Murgeanu na reuşit să sugereze primarului de Iaşi ideea că Romînia e pretutindeni bîntuită de epizootie, a poruncit veterinarilor (lin judeţele mărginaşe cu laşul, să nu libereze certificate de sănătate pentru vitele cari ar porni la tirgul de la ahatoriu. ŞCu chipul acesta, fiind-că consiliul comunal s a încăpăţînat, pare-se, să facă tîrgul chiar cu mijloacele meschine cari ’i aii rămas la dispoziţie — expoziţiunea de la ahatoriu va fi o întreprindere avor tată, din pricină că aşa a voit. d. Sturdza —şi îl. Sturdza a voit aşa pentru că Ma-gyar Hirlap să poată serie, cum a s ris deunăzi: «Graţie guvernului romîn, intenţia (l-lai Lueger nu se va realiza—şi negustorii noştri (le vite pot fi liniştiţi» Credem şi noi. Chiar de ar fi Banffy ministru-prezident în ţara noastră, Ungu\ vii n’ar putea fi mai liniştiţi... Boşii la Călăraşi Modul cum liberalii înţeleg să facă politică şi administraţia în Ialomiţa nu diferă de a celor-l’alte judeţe, totuşi o indiferenţă, întru cit-va culpabilă, nu a dat, în public, pînă acum, toate abuzurile şi potlogăriile cari se practică pe o scară întinsă. Un fapt recent însă, care îşi are şi paitea lui umoristică, merită cu tot dinadinsul să fie semnalat. In noaptea de 10 spre 11 curent, toţi prăvăliaşii din strada sf. Nicolae au măturat singuri strada, afi pus gunoiul în grămezi înşirate în mijlocul stradei şi d’alungul el, şi în vîrful fie-cărel grămezi aii pus cite un steag roşu de liîrtie (semn ironic că partidul roşilor e la puterej. Efectul produs în oraş a fost colosal, şi dacă prin aceasta s’a protestat în-tr’un mod foarte spiritual, contra serviciului primăriei pentru curăţitul stra-delor, dar în acelaşi timp ni s’a amintit tuturor că măturătorii stradelor sunt o-cupaţl în acest timp la locuinţa d-lul ajutor de primar, pen'ru 'care ori servitorii primăriei ori al săi sunt tot una. Deocamdată nu pot de cit să felicit pe inteligenţii negustori cari aii ştiut aşa de satiric să batjocorească administraţia liberală. Porunca de la Budapesta (Destăinuirile senzaţionale ale Opiniei) Misiunea Pentru ori-ce iu'irmaţinni t adresa la 1 Th. I: Zîvnllrescu, fi Mmisk facerilor .treine. Dimitrie S. Neniţescu Advocat 12, Strada Regală, 12. " MOBILE Leon Berger MARE MAGASIN cu MOBILE VENZAREA ŞI ÎN RATE Stra«l«? f e"'Tc?3iieî, 4 (cassa Ovesa) Dormitoare, Sufragerii. Biurouri, Garnituri complecte pentru 8 oane, Divanurî, Otomane. Doimeze, Oglin. i, Paturi, Şifoniere, Scme, Mese, Scaune, etc. etc. nAK - V ■ -v www.dacoromanica.ro EPOCA 4 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 1 ED. şi J. de GONCOURT IN TI IUL IUBIT In cafeneaua aceea de pe bulevard, un tlnăr sta la masă, în faţă-mi. Pălăria-1 de plslă, îndesată pe oclit, postavul fără lu-cifl'al hainei sale, sorbea lumina roşeată, posomorită şi moartă care cădea peste omul acesta ca peste un zăbranic învechit. Işl puse amindouă mîinile pe marginile Patriei şi ochii 1, cari nu citeau chiar în mijlocul jurnalului. Domnişoara de la casă număra nişte linguriţe. Un băiat acoperea biliardul ; un altul aducea în cap o saltea făcută rotocol. Miezul nopţii stinsese gazul. Aurul tavanului şi al zidurilor, rafturile sticlelor, toate acestea eraţi cu totul acoperite de întuneric. O lumînare mal veghea noaptea. Un băiat se înfipsese dinaintea mesei tî-nărulul. — A ! da!—zise tlnăru), care îl zări în sfîrşit; şi-şi puse mîna în buzunarul vestei, se scormoni în dreapta şi în stînga, apoi sus, apoi jos... Faţa de marmoră a băiatului avu o încruntare olimpică. El se dete îndărăt şi aruncă şervetul, cu o mişcare înţepată, îşi limpezi glasul cu un : Hm ! Hm !... şi în acel moment : — Opreşte amindouă consumaţiile, — zi-seitt efl, aruncînd o monedă de argint pe masa de marmoră. Plecarăm. — Uite o noapte frumoasă, domnule 1 — zise omul meii. Mergeam. — O noapte prea frumoasă. Şi mergea, plimblndu-şl ochii în întuneric. — Ah! iartâ-mă, sunt zăpăcit: te am întrebat de adresă ? Ii dădui cartea mea de vizită. — Domnule, sunt trei inşi la ceasul ăsta, în piaţa Carrousel: un om, un ochean mare şi luna. Omul aşteaptă, ocheanul priveşte, luna... Ah ! iacă un sergent de gardişti... doul... patru sergenţi de gardişti. Domnule, am onoare să’ţl zic la revedere. A doua zi, portarul îmi dedea patru sous, învăluiţi într’o bucată de gravură ruptă. II L-am mal întîlnit, şi iată cum : Domangeot avea un unchifl fără nici un copil şi fără nici o lescae. Un tren ucisese pe unchiul Iul Domangeot. Domangeot moştenise de la unchiul săii, daune interese. Intr’o odăiţă din strada Comediei Vechi, era o întreagă adunare de băutori; şi, pe fereastră, aplecat cu un pahar în mină ca Ba-chusul roşu al unei cîrciuml, Domangeot poftea prietenii cari treceau pe stradă, şi pe prietenii prietenilor şi chiar pe prietenii altora. Treceam şi efl; numele meii căzu de acolo de sus; mă urcaitt. Mi se dete un scaun şi un pahar de şampanie al cărui picior era spart. Omul mefl era acolo, palid printre chipurile de purpură. Cu toate a- cestea sorbea şi el, sorbea cu o remuşcare. Inimele ciocneaţi. _ — In sănătatea Emmel! A Clorindel! A .Tulietel. — In sănătatea almanahului ! Intrebaifl pe vecinul din dreapta: — Cine-I domnul acela care nu spune nimic ? — E prietenul mefl Nu-1 cunosc. Mă Intorseifl la stînga. — Acela... fără guler ?... Stăl!.. un gravor... Ah ! nu ştift mal mult ! Vorbe, glasuri, strigăte, ciocniri de pahare şi de nume, vinul încununat de amintiri—se părea că aci toate amorurile din cartierul latin eraţi duse în triumf de toasturile ameţite, disputlndu-şl cenuşa amintirilor şi a zilelor sburate ! — In sănătatea Bertel! care avea o privighetoare în gttlej şi frumuseţe peste tot. — In sănătatea unei blonde ! — Intr’a bunel Fanchette! care tîrguia de cinci parale de la prăvălie. — Iutr’a Auetel! care danţa la umbra piciorului săii drept! — Intr’a Rosei! o gîscă... proastă ca un om, mincinoasă ca un afiş, tristă ca o sobă, ursuză... şi răutăcioasă. In sănătatea Rosei, pe care am iubit-o. — In sănătatea ochilor !—şi paharul băutorului taciturn se înălţă de odată de-asu-pra tuturor paharelor care se ciocneau,— însănătatea ochilor!—Cînd se uită la mine ochii aceştia... Doamne!., cine-mi poate susţine aici că ochii aceştia nu sunt două raze de Lună... Ah! aşa e dv. n’aţl citit pe Marbode, nu ştiţi că sunt safire şi ochi de femee care se zămilesc sub anumite înrîurirl cereşti-tot ceea stifl efl, e că ochii aceştia alungă din preajma mea întunecimea nopţii şi li-liceil cari-ml sug picătură cu picătură sin- gele... cînd ochii aceştia mă privesc, e ceva straniii, zăfl domnilor, ca şi cum Rem-braudx mă ea de mină şi mă duce înclar-obscurul uneia din pînzele sale—şi repetă de patru safl de cinci ori rîzînd prosteşte— da în clar obscur, da în divinul sâfi clarobscur. Atunci, plecîndu-se pe masă, căzu beat mort. Apoi avu un atac de nervi grozav, învăluit apoi lntr’un cearceaf şi întins pe un pat. Cînd un chilogram de ghiaţă i-se topi în cap, era în toiul nopţel. Îmi pro-puseifl să-l duc pînă acasă. (Va nrma) De arendat Moşia Oneştii cu Urzicam! din comuna Şipotele, şi Moşia Rorosoaia din comuna Cepleniţa, ambele din judeţul Iaşi, proprietatea d-nel Elena Sturdza. Arendarea se face pe un period de 5 safl 7 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1899. în-trlndu-se cu plugul din toamna anului 1898. Doritorii sunt rugaţi a se adresa pentru orl-ce lămuriri şi condiţiunl la advocatul Aţanasie At. Gheorghiu în Iaşi. Anunciii Apartamentul de la Etagiul I-ifl, din Calea Victoriei, ENGLISH-HOTEL, care se compune din 5 camere şi un Salon, precum şi 3 camere la parter pentru servitori şi pimniţă. Se Inchieinză de astă-zl sau dela Sf. Dumitru, cu mobilă complectă după cum se găseşte astâ-zl, safl fără mobilă. Despre condiţiunl se poate înţelege cu proprietarul, dimineaţa pînă la ora 10 şi după prînz pînă la ora trei. De Yînzare sau de închiriat mobilate sau nemobilate de la I Octombrie 1897, casele din str. Sf. Voivozi, No. 32 şi 32 bis, compuse : una din 5 odăi de ’stăpîn, o odaie de servitor şi dependinţe, şi alta din G odăi de stăpîn şi trei de "servitori şi dependinţe.- Gaz, apă, bae, etc. A se adresa: D-nei Deulsclilander Str. Câmpineanu, 6 De ocasie O BLANA «le Samur veritabil DE V1NZAKE A se adresa: Strada Armenească, 7 (lîngă biserică). Doctor STEINHART Medic «le copii 35, Strada Carol, 35 — vis-â-vis de vechea locuinţă — Se caută un CAZAN de G0—70 cal putere, în perfectă bună stare, cu toate accesoriile Iul. A se adresa la d-nul Beruhard Nlanasck 13, Strada Bibescu-Vodd, 13 De închiriat casele de pe cheiul drept al Dîmboviţei lîngă baia Mitraschewsky în apropiere de Palatul Justiţiei, fosta proprietate N. Cnţarid». A se adresa la D-nil HORNSTEIN Fils, Strada LIPSCANI, No. 24, etagiul 1. Higiena dinţilor şi a gnrei Medalie de aar, Viens 1SS3; Medalie de argint, Bucureşti 1893; Medalie de bronz, Paris 1893. Autorizat de consiliul de higienă şi salubritate publică. DE XT ALI JÎA KSK.Vţ » peutrn ttlTK ţi PULBERE VEGETALA pentru DINŢI ale doctorala! 8. KOSYA Sunt două dentifrice rec-nnoscute în ţară şi în străinătate ca cele mal bune pentru conservarea dinţilor,curăţeniei şi higienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: Un flacon DentalinS fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposite: în Iaşi, la Farmacia Fraţi Konya; în Bucureşti, la Farmaciile F. W. Zttrner şi F. Bruss, la Di ogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stellla*. SINGURUL DEPOSIT DE TAPETE CARE VINDE EFTIN Si nula REGALA, No. 9 Ne fumez que le PANAMA Le meilleur de toun 0-1 Crenugn «fc Comp: Bukarest. Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Bonlevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii eu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin h Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondenţă. FOARTE TREBUMACMOS ar se vinde rr lei BUCATA DE MAD1P0L0N (Chifon) \ franţuzesc de prima calitate indispensabil pentru orl-ce ru 'ărie în familie. Conţinutul e de 30 metri garantaţi şi pentru înlesnire se pdte vinde jumătate sau un sfert de bucată.—A 6e adresa; Marele Magasin „LA BALON” 8tra«la CABOL No. 72 (Colţul marelui Hotd Dacia) N.B.—In provincie se expediază contra mandat poştal, prompt, giul gratis. Porto priveşte pe clienţi. Ambala SOBE MEIDINGER, PABIGINA, COMETUL, YULCAN (belgiane) PENTRU ÎNCĂLZIRE CU COKS, jtfRBUN[DE PIATR SI LEMNE Maşini «le Bucate MOBILE X>E FIKI1 Instalaţiunî de Incălzirî Centrale Fabrica COMETUL Adolf ftaloinoii IMGPOSUT: Strada Doamnei, 14. DEPOSITE! IUN PROVINCIE : Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lâpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni. Apele^ MINERALE «Stomac, ale Căilor?,,.nao Anemie,Gastralgie,DiabetăI Dispersie,Gholerikâ ‘ PENTRU CAUTATILh JlTINATE si ia PooguesSÎLEGEBl^ SUNT RECOMANDATE^ de către somităţile^ [Medicale în Bolele i E forte (jazosa. şi plăcută ta hi umesteca tă sau'nu, cu ori ce băuturi.'' Singura apa purgativa înlăturând sursele unguresc! ®H33IZÎIZEB CARE PRODUCE AFARĂ PE EFECTUL SIGUR SI NE JIGNITOR SI O ACŢIUNE CURATIVĂ ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.'-' UN PĂHĂREL FACE' ACELAS EFECT CA O STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GASESCE DE VANDARE LA TOTE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARA. Vechia şi Renumita Fabrică deTrăsurî H. I. RIEBER S’A MUTAT IN Str. Romul (îs, No. 11 Local cu ATELIERE mari, speciale, pentru a corespunde întinde-rel ce a luat fabrica mea. Prevăzîudu-mâ cu materiale fine şi cu lucrători specialişti, sunt în măsură a efectua orl-ce comande de Trăsuri Cupeuri Cabriolete Breacnrî, etc. după cele mal noul modele, riva-lizind cu produsele similare din streinătate. O exposiţie permanentă de trăsuri gata stă tot-d’a una la dispo-siţia ouor. clienţi. Băile Mitraszewschi Stra«la Poliţiei, No. 4 şi 6 Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mal îngrijit şi mal bun, deservă băl cu preţurile următoare: Classa I O bae de putină cu duse, lei 2.50 O bae de abur, complect, « 2.50 Avonament de 10 băl. . . « 20.— C lassa II O bae de putină.........« 1.50 Abonament de 10 băl . . . « 12.50 A V I S In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d 1 Franţa, afl găsit o mearte crudă, nu pu tem Îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigura contra accidentelor corpo-r»le. Aceste asigurări earl se fac de so cietatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, în schimbul unul premiu minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anua ‘, pentru a fi asigurat cu lei 50.000. La Typografla EPOCA se află de vînzare hirtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cite 10 kil Lumina !_Lumină! La VECHIUL MAGASIN MARCUS LITTMAN Succesor I. WAPPNER 61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis de Episcopie) A SOSIT şi orî-c Fu Mare Transport «le LUPI Pentru Gaz Aerian )e Bronz, şi de Cristal Cele mai moderne şi elegante >rme cari se yînd cu preţurile originale ale fahricei. Tot de-odată se recomandă: RENUMITELE >0BE Belgiane Maşini de Bucătărie «Sistem American BAI, CLOSETE f ItiK'al ţi ii de această branşă. Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU IAŞI Autorisată de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucureşti 1894, Recomandată cu preferinţa de D. nil Medici. Efect prompt şi sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste la toti vănzatorTde ape minerale din ţară. Propr. C. N. Paraschiyescu & Co. Deposit general: Fraţii Kflnya JaşI. BEAUT1 I M MO RTELLE VENZARE DT£ MAGAZINELE PARFUMERIE. MEDICAMENT PHOSPHATIC de VIAL VINUL DE VIA este un modificator puternic al organismului în caşurile de : ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 ţi în toate farmaciile. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoară de această artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. i wMmKwnMvmMmuwmitmwmr ULTIMUL SUCCES DIN STRĂINĂTATE. AU PRIXHH 70, Str. Lipscani, CASA FRATTÎ T iSAN, Str Lipscani, 70 LUNI, 6 Octombrie. *' în zilele următoare Exponat $ -eiierală a-totv&ob • w HBV8TEM fi IARNA C’are se PMEVrttM. »«•_ _ r ii- - .< tcarte efl in F1IE P. S. — RugS .! u nota bine . <■ nostru cu a*', fi- ne, jastră, spre a nu cufunda Magazinul WATSOBî & VOI-171.1. SMAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE] BUCURESCL — Strada Academiei. 14 (fosl Raşca) IGalaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală.] REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl MARSCHALL SONS & Co.. GAISBOROUGH LOCO MOBILELE, cele mai perfecţionate şi cele mai solid construitei TREERÂTOARELE unice care treeră cel mal mult şi scoate cel] mai curat. BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea maî| mare scoţînd boabele cnrat. STABILE pentru puterile cele mai mari, cn condensaţiune, orizonta.e safl fără safl verticale. I CAZANE multitubulare, cazane Cornwall cu unu sau două tuburi de foc. [CAZANE tubulare cu stabilă suprapusă. CAZANE tubulare cu stabilă dedesupt. | MAŞINI de mac&d&misat (presat) şosele. TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage ilustrate gra/Um şi franco. lUD•u,■,şl,.-jj1.o^wwWidâCo^Omanifeâ.rO,'I