SERIA IL—ANUL IIL No. 585 NUMlEUL^lO BANI ABOUAMENTFXE Iacei Ia 1 şl 15 ale fie-cărel Iul şi se plăteai tot-d’a-una înainte In Bnomta^I la Casa Administraţiei In Judeţe şi ttreinăkUe prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In străinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » Jj» * Trei luni . . . 8 » * » 13 • Un număr In streinâtate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ redacţia Ho. S— STRADA CLEMENŢEI — Ha. t MZdiţi* treia EPOC telefon MARŢI, 14 OCTOMBRE 1897 NUMĂRUL^IO BANI AIUJC1U1ULE In Bucureşti şi judeţe se ptimue numai iU Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anundarl la pag. IV.0.80 b. linia » s » HI...........ÎL— lol r » » » n • i . . . 3.— » » Inserţiile fi reclamele 3 lei rlndul Ca na*»* raHiI* «0 bani ADMINISTRAŢIA Ha. SRADA CLEMENŢEI - Ho m întrunirea de la Dacia TRIBUNA LITERARA Clntece din Oltenia Politică nesocotită Afacerea Ieszenszky e azi cunoscută în cele mal mici amănunte ale el. împrejurările, cari ati înconjurat dis-tincţiunea cerută şi obţinută pentru fostul procuror de la Cluj, dovedesc că nu ne aflăm în faţa unul simplu incident atingător pentru amorul nostru proprio naţional, ci în faţa unul act care luminează întreaga politică externă. Azi, afacerea Ieszenszky explică şi nota austro-rusă şi călătoria la Buda-JpBStâ • ' * In adevăr, d. Sturdza credea că a fost ertat după scuzele din discursul de lcl lâSÎ Acum se vede că s’a înşelat şi că politica de amestec in afacerile Ungariei, preconizată de dînsul în opoziţie, îl a atras şi dojenele din nota austro-rusă şi umilinţele de la Buda-Pesta. Ce înţeles avea, în adevăr, admonestarea din nota Murariew-Goluehowsky, de a nu ne amesteca în afacerile celor-i’alte State ? Noi nu ne amestecasem in Macedonia şi păstrasem o atitudine atit de liniştită ‘în timpul războiului greco-turc, in cit nu meritam nici o învinuire. De aceea nota celor două puteri vecine părea inexplicabilă şi însuşi d. Sturdza a fost amăgit asupra înţelesului el întru atîta în cit la început a privit-o ca un act de mulţumire şi ca un succes al politicei sale. Fiind date relaţiunile noastre cu Aus-tro-Ungaria, o atitudine ne amicală din partea contelui Goluchowsky şi o reco-mandaţie din parte-I de a nu ne amesteca în afacerile Statelor vecine, atunci cînd păstrasem cea mal mare rezervă faţă de evenimentele din Peninsula Balcanică, părea neînţeleasă. Această anomalie dispare azi, cînd se vădesc sentimentele puţin amicale ale ministrului de externe al monarhiei austro-ungare, faţă de guvernul nostru. Evident e azi că învinuirea din nota austro-rusă de a ne amesteca în treburile altora, se referă, cel puţin din partea Austro-Ungariel, la politica de in-mixtiune în afacerile Ungariei preconizată pînă acum doul ani de actualul şef al cabinetului. Si lucrurile nu s’aii oprit aci. După nota austro-rusă, a venit călătoria la Buda-Pesta. Netăgăduit este că dacă întrevederea celor doul Suverani ar fi fost menită să întărească ţamiciţia dintre Romînia şi Austro-Ungaria, intîlnirea n’ar fi avut loc la Buda-Pesta. Nici n’am fi mers şi nici nu ni s’ar fi cerut să mergem la Pesta. Pilda altor ţări ne-ar fi folosit şi nouă. Italia e legată printr’un tractat de alianţă cu Austro-Ungaria ; totuşi din acel tractat n’a decurs, nici odată, pentru împăratul Franz-Iosef, îndatorirea de a înapoia vizitele Regelui Umberto chiar la Roma. Guvernul italian a ţinut in tot-d’a-una socoteală de imposibilitatea pentru un Suveran catolic, ca împăratul Austriei, de a merge la Roma, fără a face o vizită la Vatican. Şi, de şi împăratul Franz-Iosef n’a înapoiat vizitele Regelui Italiei în capitala sa, relaţiunile dintre cele două monarhii n’au* fost un moment sdruncinate. Pentru consideraţiuul de aceeaşi natură, s’ar fi îngăduit, de sigur, d-lul Sturdza—dacă n’ar fi fost alte împrejurări la mijloc—ca să nu presideze unul eveniment de felul călătoriei la Pesta. Ba chiar este probabil că, dacă guvernul austro-ungar ar fi avut în gind d’a consolida legăturile dintre Romînia şi Austro-Ungaria, el însuşi ar fi propus ca întrevederea celor doul Suverani să aibă loc la Viena ori la Ischl şi să fie ferită de orl-ce împrejurare care ar fi putut deslânţui recriminaţiunl dintr’o parte ori dintr’alta. Stăruinţa însă ca‘vizita Regelui să se facă anume la Budapesta, şi ca caracterul el să fie subliniat prin decorarea fostului procuror de la Cluj, Învederează că cercurile conducătoare de la Pesta au obţinut de la contele Goluchowsky ca acest eveniment să fie o nouă dezavuare a politicei de inmixtiune în Ungaria, trîmbiţată altă dată de partidul liberal. Regretatul Al. Lahovari prevestise pe d. Sturdza că va plăti cu umilinţe politica sa nesocotită de scandaluri şi de agitaţiuni fără folos pentru cauza Rominilor. El nu-şl închipuia însă, şi nu prevedeam nici noi, că guvernul va plăti atit de scump greşelile sale din opoziţie. Bietul d. Sturdza a trebuit să bea pînă la drojdie amarul umilinţelor cu cari, peste măsură, i s’a umplut cupa. Din nenorocire, aceste umilinţe se răsfrîng şi asupra ţării, ori cit ar fi căutat opinia publică, prin presă şi prin întruniri, să despartă cauza ţării de aceea a guvernului. Greaua poziţiune a ţărel pe care ne-o creiază situaţia europeană şi coborîrea demnităţel noastre, prin ultimele împrejurări, ne impun îneă odată datoria ca cu totil la o l’altă să avizăm la mijloacele de a ridica fala ţărel, întunecată prin atîtea umiliri. —-------—i—------------------— PRELUNGIRE) SCANDALULUI Prelungirea scandalului cu decorarea lui Ieszenszky este mai mare de cit faptul înfsine. De trei săptămîni ţara este preocupată de acest scandal pe care guvernul nici să gîndeşte să-l curme. Mărturisim că ceea ce se petrece e mai ruşinos de cit însăşi decorarea lui Ieszenszky. Decorîndu-l, Ieszenszky a fost socotit demn de a purta această distincţiune ro-mînească. _ Prin decorarea cu «Coroana Romîniel» Ieszenszky a fost pus la nivelul acestui ordin romînesc. Cerîndu-i să se lepede de distincţia ce i s’a acordat. Ieszenszky e vus mai presus de decoraţia romînească. Aceasta e situaţia. Prelungirea acestei situaţii constitue un scandal ruşinos şi nedemn pentru ţară. O MANOPERA Intrnnirea convocata ieri la Brăila de comitetnl naţional studenţesc nu s’a putut ţine. Aceasta din pricină că din cele două săli în cari putea avea loc meetingnl, nici nna n’a putut li închiriată. Antreprenorul sălel Paradis a refuzat localul pe motivul ca l’a închiriat socialiştilor, iar pentrn sala Balli, de şi angajată, în ultimul moment antreprenorul a înapoiat pur şi simplu arvuna. Aici nn cap cu mintea sănătoasă nu poate admite simplul hazard drept explicaţie. E vădit că guvernul, speriat de proporţiile ce ia chestiunea naţională, agitată de tinerimea universitară, a dat ordin administraţiei locale de a împedeca întrunirea convocată de studenţi SCURT Acum un an şi jumătate, în toiul luptei în contra primului ministru Sturdza, colectiviştii au căutat o diversiune pornind o cabală în contra noastră prin atacurile lor în contra fostei administraţiunl comunale. Pentru prima dată ne-am crezut datori să le dăm toate lămuririle ; n’a fost acuzaţie pe care d. Filipescu să nu o fi sfărîmat cu probele cele mal irecuzabile. Voinţa Naţională a fost nevoită de trei ori să facă scuze martorilor trimişi de d. Filipescu. O comisie de anchetă a fost numită Ia primărie şi, după un an şi jumătate şi 10.000 lei cheltuiţi, s’a sfir-şit ancheta al cărei raport este depus de şease luni fără ca să îndrăznească să-l publice, cu toate somaţlunile noastre. Toată campania aceea după trei luni a trebuit să Înceteze, iar administraţia comunală a fost nevoită să pue în lucrare toate proiectele întocmite sub administraţia noastră, după ce căutase să le dărîme. Acum, de cînd a reînceput lupta in contra d-lul Sturdza, Voinţa vroeşte să reînceapă. EI bine, să ne slăbească. Pot colectiviştii să spue tot ce ar voi, pot să publice "rezultatele anchetei lor, şi ’1 invităm chiar s’o facă, noi n’avem uejgînd să le alimentăm polemicele. Ne ducem înainte lupta de dărîmare a regimului colectivist şi cu o iotă nu ne vom lăsa a ne abate prin încercările Voinţei d’a crea derivative. Scurt. Epoca va da in numărul de mîine o Ilustraţie repre zintînd portretul lui Ieszenszky. Ieszenszky, Lueger şi laşiî «Visuri dacoromâne».—Lueger şl serbările din Iaşi. — Bucuria Ungurilor. Budapesti Hirlap de la 22 Octombre st. n. publică un lung articol inspirat de d. Ieszenszky despre invitarea d-lul dr. Carol Lueger, primarul Vienel, Ja inaugurarea marelui abatoritt din Iaşi. Prin acest articol se aduc în mod indirect mari mulţumiri d-lul Dim. Sturdza şi guvernului romîn pentru că a zădărnicit venirea d-lul dr. Lueger Ia Iaşi. Articolul, cuprinzînd interesante destăinuiri, îl reproducem în întregime spre ruşinea guvernului: «Visuri daeo-romane» «Corifeii daco-romant, pansîrbl §i ai celor-Valte naţionalităţi cari lucrează la distrugerea Statului nostru, îşi pun toate speranţele în situaţia încurcată pe care aii creeat-o în Austria federa-liştii naţionali şi antisemiţii. Cred că triumfînd tendinţele federaliste în Austria, vor putea să distrugă dualismul şi să facă să triumfeze şi în Ungaria aspiraţiunile naţionalităţilor. «Astă-zi Ungurii n’au un duşman mal deschis ca MjU-egev, care a declarat în Parlamentul austriac, că nu se va astîmpăra pînă cînd Ungurii nu ’şi vor pierde situaţia lor preponderentă şi pînă cînd steagul negru-galben nu ’şi va reocupa locul ce i se cuvine în Budapesta. «Pentru acest lucru, JLucger e acum un fel de Sf. Gheorghe al Rominilor, care va tăia cele şeapte capete ale balaurului unguresc». Dr. Lueger şi serbările din laşi «Ziarele noastre au relevat planul Iul Lueger de a merge la Iaşi. Această vizită plănuită a fost zădărnicită gratie domnului Sturdza. Ea are însă oare-cari antecedente foarte interesante : «Lueger, încă pe vremea lui de agitator, a hotărît că îndată ce va lua puterea în Viena ca primar, va da o simţitoare lovitură economică Ungariei, prin faptul că va căuta o altă piaţă, care să satisfacă consumaţia de carne a ilenei. «Tîrgurile de vite din Moldova de sus sunt destul de înfloritoare. Dacă boul moldovean nu e ceva extra-ordi-nar nici sub raportul cărnei, nici sub raportul muncel, totuşi e destul de eftin. Amicii romîni al lui Lueger i-au atras atenţia asupra acestui fapt. El a primit ideta cu mare bucurie, căci ’şi-a făcut socoteala următoare: va lovi în mod [simţitor nu numai m comerţul ăe vite al Ungariei, ci va întări în acelaşi timp situaţia economică a Rominilor, adică a duşmanilor Ungurilor. «Da, dar e o întreprindere prea hazardată a lăsa vitele romîne în Austria, de oare-ce raporturile sanitare veterinare în Romînia nu sunt tot-d’a-una excelente. Din această cauză s’a stabilit ca la Iaşi să se construiască un mare abatoriu, cu localuri pentru conservarea cărnurilor. Pentru construirea abatoriu-lui s’a angajat un consorţiu sub protecţia consiliului comunal din Viena. Acest corsorţiu a comandat vagoane frigorifere, ca pe linia Iaşl-Rnrdujenl-Uem-berg să transporte la Viena vilele tăiate, ca ast-fel să excludă din tîrgul de vite din Viena vitele ungureşti. «La inaugurarea acestui abatoriu au vroit oare-cari cercuri naţionaliste din Romînia să invite pe Lueger. Ştim că invitarea a zădărnicit-o ă. Sturdza şi ast-fel Uueger nn va mal merge la Masb. Bucuria Ungurilor «Cercurile naţionalişte din Romînia aii făcut toate pregătirile ca să primească cu mare solemnitate pe Lueger. S’a hotărît ca recepţiunea lui Lueger să fie o contra-manifestaţie indirectă a vizitei Regelui Carol la Budapesta. «Prin cercurile Ligei 8’a socotit că se va cîştiga şi mai mult simpatia Iul Lueger pentru cauza daco-romană în contra Ungurilor prin recepţiunea strălucită ce-i se va face şi ast-fel el va fi centrul intelectual al acestui curent naţionalist, al cărui scop e distrugerea unităţii Statului ungar şi anihilarea caracterului său naţional. # www.dacoromamca.ro *Că acest rol linguşeşte vanitatea lui Lueger, e tot atit de sigur, pe cît de sigur e că nu el este vinovat că nu-şl va putea îndeplini rolul. Lueger, dacă nu ne înşelăm, are şi prin unele cercuri de la noi admiratori sau cel puţin amici. E probabil că aceşti admiratori şi amici nu ştiu şi nu cunosc acele tendinţe cari, —după cum rezultă din cele expuse mai sus,—tocmai pe Lueger vroesc să pună în capul mişcărilor daco-romane iredentiste în contra statului ungar». «De alt-fel împrejurarea că Lueger nu poate să meargă la Iaşi, a indispus foarte mult pe naţionaliştii din Bucureşti. Chiar conservatorul Timpul, atU de cumpătat de obiceiu, scriind despre acest incident, cu o resemnaţiune tristă, observă : Am ajuns pînă acolo, că pînă şi sentimentele şi simpatiile noastre sunt impuse din Budapesta». PEDEAPSA-NU REGRETE Pînă cînd guvernul va răspunde Ia întrebarea ce i s’a pus,—dacă e adevărat că O-prişor se găsea şi sub o condam naţiune politică,—avem mărturisirea Voinţei Naţionale că în adevăr omul acesta a fost ţinut prea mult timp la Văcăreşti. Se ştie cît e acest timp : sunt patru luni. Voinţa bine-voeşte să recunoască că fap-tnl acesta e «regretabil». E prea indulgent organul oficios. Oprişor avea să facă în Ungaria două luni de închisoare. Plnă să ajungă a fi extrădat, a fost ţinut patru luni la Văcăreşti, adică de două ori atît cît avea să fie închis în Ungaria. Cu alte cuvinte, pentru delictul de bătaie — dacă acesta e cauza condamnării lui—Oprişor a făcut şease luni de temniţă mu,ţumită administrsţiunel liberale. Aceasta e ori nu abuz, ori o neglijenţă culpabilă şi cerem să se cerceteze cazul şi să se pedepsească vinovaţii. Patru luni de luchisoare de geaba nn se răscumpără cu regretele Voinţei. LĂMURIRI, MU ROG Gravele destăinuiri din Drapelul în chestia liniei Galaţl-Rotterdam n’afl putut de cît să impresioneze pe toţi oamenii cari ţin ca banul public să nu fie risipit. Or, d. Po-rumbaru, un fost ministru liberal, dovedeşte că s’aă comis lucruri incorecte în acordarea concesiunel şi In încheierea convenţiei. D. Porumbaru—şi nu e numai d. Porumbaru aci, ci tot grupul Aurelian, adică întreg fostul minister liberal — afirmă că s’afi călcat texte de legi precise, că nu s’a consultat consiliul de administraţie al căilor ferate, că s’a acordat o concesiune de 300.000 de tone de cărbuni fără licitaţie şi că şi concesie şi convenţie nu sunt nici de cum legale şi nici existente. Fie-care din aceste acuzări poate să trimită pe ministrul care a comis faptul şi pe consiliul de miniştri care l’a aprobat înaintea Curţel de Casaţie, căci alt-fel nu vedem necesitatea legel pentru responsabilitatea ministerială. Se trimit înaintea instanţulor judecătoreşti şi a tribunalelor coreeţionale cel mal neînsemnaţi funcţionari al Statului acuzaţi că afi delapidat banul public şi se va tolera un ministru care, cn bună ştiinţă, a călcat legi formale şi a sfidat toate regulele de corectitudine,? Asta ar fi prea mult şi un dezastros exemplu pentru cel mici. De aceea avem nevoie de lămuriri; nu întortochiărl de ale Voinţei şi violenţe deplasate, ci lămuriri convingătoare, precise. Să ne spue d. Ionel Brătianu dacă e adevărat sau nu că consiliul de administraţie al căilor ferate n’a fosl consultat, cum cere legea, peutru aprobarea liniei Galaţi-Botterdam ? Dacă în acordarea concesiunti cu cărbuni sindicatului din Westfalia era ne] voie sau nu de licitaţie ? Dacă comisionarul din Rotterdam consideră sau nu ca definitivă concesiunea acestor cărbuni şi de ce s’a întemeiat noua linie, de ce s’a încărcat budgetul Statului cu cheltueli mari cînd nici concesiunea nici convenţiunea n'au forma legală şi definitivă ? D. Ionel Brătianu şi guvernul sunt datori a ne da lămuriri cit mal complecte în această privinţă. Nu vom adţiite 'răspunsuri evasive şi, dacă nimeni nu le va cere socoteală pentru procedarea lor, apoi vom lua noi rolul de judecător de instrucţie. Se observă de la o vreme un deosebit interes pentru producţiunile literare ale poporului ca şi peutru credinţele saii obiceiurile sale. Sunt reviste In special consacrate cercetărilor de acest fel, In cari savanţi, cu greutate în ştiinţă, discută cu cea mal mare seriozitate origina obiceiului Corearie-nilor de a’şl fura soţiile sad a unei fabule culeasă de pe buzele vre-uneî bătrîne Ho-tentote. Există societăţi, se ţin congrese internaţionale pentru discutarea şi lămurirea cestiunilor privitoare la producţiunile populare. In fine, s’a creiat o ştiinţă deosebită căreia s’a datnumele englezesc deFolk-Lore (ştiinţa poporului).» Cînd o ştiinţă ocupă un loc atît de însemnat în activitatea intelectuală a timpului, fără îndoială că ea nu poate fi o zadarnică ocupaţiune pentru ctte-va spirite înguste şi puţin cam maniace. Intr’adevăr, pentru cunoaşterea inimeî populare, a sentimentelor şi ideilor de cari poporul este animat şi a căror cultivare trebue să servească de bază a culturel cu adevărat naţională, unde ne putem aduna mal bine de cît la studierea credinţelor, obiceurilor şi mal cu seamă a literatureî populare, care, ca un vast reservorifl, le primeşte pe toate în sinul el cuprinzător. Afară de aceasta, multe din producţiunile poporului aii prin ele înşile un farmec deosebit din punctul de vedere literar, pentru a le face să fie citite cu plăcere chiar de cel străini ştiinţei folklorice. Ele sunt ca acele flori rustice ce aduc cu ele parfumul proaspăt şi pătrunzător al cîmpurilor, cu colori modeste ca de pastel, dar car! eite o dată pare că îţi mal odihneşte ochii de violenta coloraţie a florilor de seră de prin oraşe. De aceea şi Tribuna literară va primi şi publica adesea din aceste drăgălaşe pro-ducţiunl ale muzei populare, începînd azi cu cîte-va cîntece olteneşti din bogata colec-ţiune a d-lor T. Dragu şi D. Drăghicescu: ţDn-te, Badeo... Du-te, Badeo, duce-te-aî— De te-al duce nouă aî, Unde-o sta apa, să stal; Nici acolo să nu stal,— Să te mal dud nouă ani Şi mîndruţă tot să n’aî; Că mîndruţă ţi-am fost eu, Dată de la Dumnezeu : Din sămînţa florilor, Din plăcerea ochilor. Du-te, Badeo, cît de mult, De tine nu mal ascult!... Hărle, floare din grlu Frunză verde măr sălciu, Mărie, floare din grîu, Cu cercelul vişiniu : Mă băgaşî în foc de viu!... Vin' la mine cn oftat Foaie verde iarbă mare, Păcurar din dialu mare, Dă oile mal la vale; Păcurar cu ol băluţe, Căpâtatu-ţi-al mîndruţe ? Dacă n’al fi căpătat, Vin’ la mine cu oftat, Că bărbatu m’a lăsat, M’a lăsat şi l’am lăsat, . C’a fost râu şi blestemat; M’a urît şi l’am urît, C’a fost rău şi-afurisit!... Adastâ-mă dor «*• Frunzuliţă măr sălciii Adastă-mă, dor, că viu— Diseară, ori mai tîrzifi. Ş’altă frunză de secară Răsaî, lună, de cu sară, • Sâ-ml văz badiu unde ’nsară. De mi-o ’nsera la urît, Răsaî, lună, mohorît; • De mi-o ’nsera la frumos, Răsaî, lună, luminos! Clntă cuca pe flntlnă Cintă cucu pe fîntînă, Pe Ghiorghe trage ţărină. Frunzuliţă ş’o lalea De jelit... cine-’l jelea? Maică-sa cu soru-sa, Mal cu foc ibovnica! Maică-sa plînge, mi plînge, Ibovnica varsă singe!... . K'aiu, mindră, pe nnde da. Frunzuliţă saltinâ N’am, mîndră, pe unde da, Să nu mal văz casa ta, Casa şi bătătura, Fereastra cu muşcata: Sâ-ml înrăesc inima ! Unde ’ţl văz casa şi şoprul, ’MI-arde inima ca focul; Unde văz căşcioara ta, Mi se scură inima! Unde văz păreţi! tăi, Lăcrămează ochii mei! Unde-jl văz ţîţele ’n sîn, Picioarele nu mă ţin !... Doamne, să nu mă omori Frunzuliţă de trei flori, Doamne, să nu mă omori, Cînd îmi dafi fetele flori Şi nevestele ochişori!... Flra-ţf moarte de femei Foaie verde mărgărit, Doamne, nu m’ol fi căit, Cîte mîndre mi-am iubit, Pe toate le-am dăruit Cu aur şi cu argint; Şi-astă mîndră de iubesc, N’am cu ce s’o dăruiesc ; Că e 'naltă, frumuşică— Şi-a naibiuiul mi-e domniei : Sue ’n deal cînd frunza pică Zice s’o iubesc de frică Şi ’ml cere de-o firfirică; Firfirica de 5 lei: Să-şi cumpere, mă, cercei; Fira-ţi moarte de femei, M’aţI lăsat încins cu tel: Tot cumpărînd la cercei: M’aţI lăsat încins cu aţă, Tot cumpărînd la dulceaţă! Străină’* Doamne.» Frunzuliţă de sulfină Străină’s, Doamne, străină, Străină ca frunza ’n nuc, Ca puişorii de cuc: Milă n’am pă un’ mă duc ! Străinâ’s ca pasărea: Milă n’am de la nimenea, Numai de la maică-mea! Străină-s ca pul de cioară: Cin’mă prinde, mă omoară!... Ştii, bărbate, boala mea ? — Foicică mărgărit Hal, neavstă, la prăşit. — Nu poci, c’am îmbolnăvit. — Ştii, nevastă, ce-am gîndit? — Nu ştiu, neicuţă, nimic. — Hal la cîrşmă la băut. — Bodaproste, mi-a trecut. Foicică şi-o lalea Ştii, bărbate, boala mea ? Boala mea e cînepa. Cînepă mi-al semănat, Boală ’n oase mi-al băgat. Foicică bob şi linte, Dacă ’ml eşti bărbat cu minte, Ia coasa şi fă ’nainte i coseşte cînepa; urca lungă-I moartea mea!... Măi, bărbate, blestemate, Tu te lauzi că m’al bate, Că eu nu-s ca cele-l’alte, Ca să dau cînepa ’n parte ;— Cît’o torc...o torc, o torc... Cît’ rămîne îl dau pe foc: La picioare mă ’ncălzesc, Cu nimic nu sărăcesc!... M’a făcut maica Oltean Foaie verde leuştean M’a făcut maica Oltean, Oltean viteaz şi voinic : Nu mi-e frică de nimic!.., (•Adunate de la mal mulţi flăcăi şi fete din comunele : Cireş, Stroeştt, Văideenî, Slătioara, judeţul Vilcea ; şi din comuna PolovracI, jud. Gorj). Toma Dragn şi D. Drăghicescu. mine: un articol al d-lui Alei. Bogdan-Piteşti a*upra poetului Macedonsky. UîFOBMAţn întrunirea de la Dacia Sala La orele 2 p. m., sala are un aspect grâu dios. Mal multe mii de cetăţeni, din toate păturile sociale ale Capitalei, aă răspuns la apelul liberalilor-democraţl. Sala Dacia, cu spaţiul el restrtns, nu a permis intrarea Întregului public, cit ar fi dorit să aziste la această bărbătească In-tmnire, şi care a fost silit să stea pe afară. Sala este frumos decorată cu drapele naţionale. _ . . , La uşe, portretele"AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria sunt atlrnate de perete. Entuziasmul cel mal cald domneşte şi aplauze frenetice izbucnesc în adunare, clnd d. N. Fie va apare pe scenă. Preşedinte al întrunirii e proclamând. Colonel Grădişteanu, care, după ce mulţumeşte adunării de onoarea ce i se face, dă cuvlntul D-luI Ionesen-Flămtnda Oratorul declară că d. N. Fleva a ştiut să ia în mină, nu numai chestiunea religioasă, dar şi cea naţională. La aceasta d. Fleva, a fost încurajat de cetăţenii Capitalei, cari 1’aU aprobat tot-d’a-una, ştiind că şeful liberalilor democraţi îmbrăţişează pururea numai chestiile drepte. D. Flămînda recunoaşte că în toate chestiile cari ne agită, sunt doul factori importanţi : Regele şi primul-ministru. Discutînd vizita M. Sale la Buda-pesfa, oratorul II recunoaşte numai un caracter de poliţeţă. Consecinţele ei insă, sunt din nefericire că persecuţiile contra fraţilor noştri s’au îndoit. D. Flămînda declară, în faţa acestor lmj prejurărl că d. D. Sturdza e conuJicele Regelui; deci singurul vinovat flMe primul ministru, Reaminteşte obiceiul d-luî D. Sturdza de a face scuze, trecînd în revistă toate momentele penibile de la venirea acestui om nefast la cîrma Statului, şi încheie cu cuvintele : — Regele ne-a scufundat la Buda-Pesta, că nu ştiu cum ne vom mal ridica! Aplauze unanime acopăr ultimele cuvinte ale d-lul Flămînda. întreaga sală e în mişcare. D. IV. Fleva Apariţiunea d-lul Fleva la tribună este salutată cu călduroase urări de numeroasa mulţime din sală. D. Fleva începe prin a declara că socoteşte ca o datorie sfîntă ca în toate împrejurările însemnate să vie sâ-şl spue cuvlntul săfl, căci, spune d-sa, Regele meii este opinia publică care trebue să judece şi să aprecieze toate faptele politice. Voi discuta, continuă oratorul, mergerea la Pesta din trei puncte de vedere şi anume : în raport cu ceslia naţională şi suveranitatea poporului, în raport cu politica noastră exterioară şi în raport cu dreptul nostru constituţional. Vizita la Budapesta In raport cu chestia naţională : Anul trecut a venit la Bucureşti şi Sinaia, împăratul Austriei şi, de sigur, dacă venea ca Rege al Ungariei nu ar fi avut primirea strălucită ce i s’a făcut. A venit şi ca răspuns la această vizită, trebuia ca Regele nostru să se ducă la Viena, dar i s’a cerut să se ducă la Pesta... Nu trebuia să meargă, căci o asemenea vizită şi mai ales alăturată de decorarea celui mai înfocat asupritor al Romînilor ea nu se pote interpreta de ctt ca o aprobare a politicei de maghiarizare. Din punctul de vedere naţional, această vizită nu ne poate aduce de cît rău, fiind că este menită să Încurajeze pe Unguri şi să despereze pe Romînil de peste munţi, arătîndu-le că noi, cel din Romînia liberă, nu numai că ne dezinteresăm de soarta lor, dar chiar aprobăm politica maghiară. Din punctul de vedere al relaţiunilor noastre exterioare, această vizită aduce consecinţe şi mal triste. Căci politica de neutralitate, singura cuminte pentru statele mici şi care a fost politica noastră tradiţională, dacă putea fi părăsită acum 8—10 ani, as-tă-zl nu se mal poate gîndi un patriot la o schimbare în această direcţie. Căci, spune d. Fleva, atunci singurele state organizate într’un mănunchiă şi deci formînd o forţă ponderatoare, eraţi statele mari din Europa actuală, — tripla alianţă. Cele-l’alte state, izolate, nu se puteai! gîndi a contrabalansa această putere. Acum însă, după vizita de la Petersburg, a ne pune între două forţe aşa de considerabile, este a periclita chiar existenţa statului nostru. Şi cel puţin, avem yre-un folos? Vedem că nu, căci singurul lucru ce ni s’ar fi putut acorda, protecţiu-nea legilor pentru fraţii noştri, ni se refuză. Discutînd mergerea la Pesta din punct de vedere constituţional, d. Fleva demonstrează că purtarea d-lul Sturdza a fost plină de laşitate, iar că împrejurările în cari s’a făcut vizita constituesc cea mai gravă atingere a drepturilor noastre naţionale. In adevăr, continuă oratorul, d. Sturdza a consiliat pe Rege să meargă la Budapesta şi, în acelaşi timp, nu l’a însoţit, ca să lase pe Rege a fi singur răspunzător de consecinţele acestei vizite şi prin urmare să’l expue la atacurite noastre: asta este o laşitate ! « Pe lîngă asta, în gazetele cficiale ale partidului,—şi d. Fleva citeşte apreciaţiunile Voinţei Naţionale asupra acestei vizite— se spune că prin mergerea la Pesta s’a confirmat o stare de fapt—s’a consfinţit alipirea noastră la tripla alianţă. Cine a făcut acest act ? Regele, fără guvern şi fără consimţimîntul Corpurilor Legiuitoare ? Aceasta este nea mal gravă atingere ce se poate aduce drepturilor constituţionale ale naţiune!. Dacă o asemenea purtare ar fi avut-o d. Carp, aşi fi priceput-o, spune d. Fleva, fiind că d-sa a făcut o declaraţie categorică, în Cameră, că politica exterioară aparţine Regelui. Dar din partea d-lul Sturdza ,care, împreună cu noi, a protestat, cu cea mal mare energie contra acestei păreri, arătîn-d o ca neconstituţională, ^ din partea unul guvern naţional şi liberal care trăeşte tocmai din respectarea prerogativelor constituţionale, o asemenea politică este monstruoasă. Conservatori jşl. liberali Terminlnd cu aceste considerante, d. Fleva povesteşte un interesant incident din trecutul nostru parlamentar. Evocînd umbra măreaţă a lui Barbu Ca-targiu, marele patriot conservator, oratorul spune că, lntr’o împrejurare analogă, dînsul a spus lui Vodă-Cuza următoarele: — Măria Ta, ne-ai cerut cutare lucru ţi l’am refuzat; ne ai cerut alt-ceva şi ţi-am refuzat de asemenea... Cu guvernul actual, limbagiul s’a schimbat. D. Sturdza spune M. Sale : — Nu ne-ai cerut cutare lucru şi noi ţi l’am dat; nu ne-ai cerut cutare concesie şi ţi-am dat-o de mal ’nainte... Datoria Roiulnilor Sflrşind cu această patriotică amintire, d. Fleva face un paralelism între vizitele din Paris şi Petersburg şi vizita de la Budapesta. Arată eă, pe cînd în timpul celor două d’intîl vizite, ambele naţiuni erai! în-tr’o continuă sărbătoare şi că şefii celor două naţiuni constatînd acordul perfect dintre popoare, afl divulgat în public alianţa dintre state; — cu pritejul vi-zitel de la Pesta, nu numai că în Romînia nu s’aă făcut serbări, ba din contra nici un om politic nu a avut curajul să aprobe făţiş această vizită pe care o critică în convorbirile particulare,— iar publicul, ţara se ridică cu indignare, protestează contra el. Terminlnd, d. Fleva spune că este de datoria cetăţenilor ca să protesteze sus şi tare pentru ca diplomaţia europeană să priceapă că nu poate 11 vorba de legături politice între noi şi Statul vecin, întru cit starea actuală de lucruri va continua. Fraţii noştri trebue să se convingă că a putut sperjurul Sturdza să-I lovească, pentru a se menţine la putere, dar că Romînia reală nu va dezarma pînă ce justele lor revendicaţiuni nu var fi satisfăcute. Ultimele cuvinte ale d-lul Fleva produc o adevărată furtună în sală, o furtună de aplauze şi urări frenetice. . . Entuziasmul e la culme : cetăţenii îşi ridică pălăriile în sus, pe cînd din piepturile lor, un strigăt de dragoste şi energie, pentru cauza fraţilor noştri, se aude: — Nu vom ceda ! Rezoluţlnnea D. Fleva dă citire apoi următoarei rezo-luţiunl, care este primită de sală în vil aplauze : , . In faţa situaţiunei, din zi în zt mai tristă a fraţilor noştri de peste munţi, prin dezlănţuirea furiei maghiare: In faţa vizitei Regelui la Budapesta; Cetăţenii Capitalei, întruniţi în întrunire publică, azi 12 Octombre, în saln Dacia, Auzind pe oratori şi văzînd împrejurările grave şi excepţionale, în cari această vizită s’a făcut. Declară: 1) Că nimic nu poate distruge din inima lor sentimentele de frăţie, ce ’I leagă de Romînil de peste munţi, şi solidaritatea ce decurge din rasă şi origina lor comună; . 2) Că, cu toată dorinţa ce au Romînil din regatul Romîniei, de a trăi în bună prietenie cu toate statele, nici o prietenie reală nu poate exista intre Statul^ lor şi Statul unguresc, cît timp^ Romîniî din Statul ungur vor 11 asupriţi; 3) Că acest sentiment de solidaritate face că orl-ce angajament nu va avea nici o tărie, cît timp această stare de lucruri nedreaptă şi anormală na dura ; _ 4) Că politica exterioară a Romîniei nu poate fi de cît o politică de egală amiciţie, cu toate statele,—de pace şi de apărarea Statului şi a existenţei ndmului romînesc; 5) Că, după Constituţia şi după princi- piile ce guvernă un stat liber, în care toate puterile Statului emană de la naţiune, politica exterioară, ca şi cea interioară, aparţin parlamentului; ... 6) Că guvernul romîn, consiliind pe Suveran să facă această vizită, şi încă fără prezenţa ministrului responsabil şi pu-nînd Coroana Romîniei pe pieptul celor mai înverşunaţi prigonitori ai neamului. a demeritat de la patrie, pentru că a în curajiat opera duşmană a maghiarizărei şi a sacrificat toate drepturile şi proroga-tivile constituţionale. iCetăţenii Capitalei trimit in acelaşi timp, fraţilor lor asupriţi încredinţarea că lupta pentru cauza naţională nu va înceta în regat, de cît atunci cînd resta-bilindu-se dreptul, vor înceta şi suferinţele lor. ' * * * f . După cetirea rezoluţiei, sala izbucneşte în noi ovaţii. D. Fleva este vifi felicitat pentru patrioticul săâ discurs. _ _ Mulţimea se împrăştie apoi în linişte, fie care cetăţean ducînd cu sine impresia adîncă a grandioasei manifestaţii pentru cauza na ţională. Un respectabil cetăţean spunea, la eşirea din sală: — Întrunirea de astă zi dovedeşte că chestia naţională a intrat pe adevărata şa cale. Guvernele mizerabile şi antipatriotice, ca al d-lui Sturdza, nu mai pot face ceea-ce vor. Inaugurarea monumentuluT din Ploeştl Pregătirile In oraş şi la gară ErI s’a făcut cu mare solemnitate, inaugurarea monumentului ridicat la Ploeştl în onoart a batalionului 2 de vînătorl şi în memoria eroilor din acest batalion, căzuţi pe cîmpul de luptă în asaltul de la Griviţa. In vederea acestei serbări. întreg oraşul a fost frumos împodobit. Peronul gărel, frumos decorat cu ghirlande de brad, drapele şi oriflame cu cifra regală. Sala de recepţie este luxos împodobită în pliuş de mătase albastru şi aşternută cu coroane. întreaga piaţă din spre oraş este împodobită cu ghirlande şi drapele. La intrarea bulevardului se ridică un mare arc de triumf, şi pe tot bulevardul sunt stîlpl cu steaguri, încinşi şi legaţi între dînşil cu ghirlande de brad, pînă la rondul din centru unde este aşezat monumentul; pe cea-l’altă parte a bulevardului sunt de asemenea stîlpl cu drapele şi în capătul dinspre oraş un alt arc de triumf se ridică. Monumentul Are o Înălţime de 15 metri şi se compune dintre o coloană de granit, în vîrful căreia un Vultur enorm, cu aripele întinse în a-părăre, ţine în cioc, drapelul filfăind al Ro-mlniel. Pe coloană e fixată în bronz o ramură de stejar care încadrează un corn de vînător iar mal jos, inscripţiunea : Eroilor de la Griviţa. In partea opusă, acelaş decor, cu inscripţiunea : Vitejiei romineşti. In cele patru colţuri ale piedestalului sunt aşezaţi patru vînătorl, turnaţi în bronz în mărime naturală, reprezintînd pe nn trompet în aşteptare, un soldat prezintînd arma, un altul în poziţie de atac şi cel de al patrulea în sentinelă. Pe ambele feţe ale patratulni de la bază sunt încadrate două bas-reliefurl, în bronz, reprezentînd atacul vînătorilor la Griviţa şi o alegorie a victoriei. Pe laturile opuse sunt inscripţiunile: *In anul 1897, sub domnia Regelui Carol 1 şi a Reginei Elisabeta, cetăţenii ploeşteni, prin subscripţiune naţională, ridicat’au acest monument, pentru gloria armatei romlne, şi oştenilor batalionului II de vînâtori, cari aii reînviat vitejia strămoşească în rezbelul de la 1877—78». De cea l’altă parte : «Recunoştinţă eternă vinătorilor din Prahova, căzuţi in asaltul de la Griviţa, în ziua de 30 August 77 şi tutu-lor vitejilor luptători pentru independenţa ţărei, libertatea patriei şi mărirea neamului romînesc». In dreapta şi în stînga monumentului sunt aşezate două tunuri, luate de romînl, turcilor în lupta de la Griviţa. In faţa monumentulnl se ridică un pavilion, bine aranjat cu drapele şi ghirlande de flori, unde M. Sa şi invitaţii vor lua loc la solemnitate. La intrarea pavilionului sunt aşezate două mari coroane, una a regimentului 7 Prahova şi alta a regimentul 32, cu inscrip-ţiunl în onoarea eroilor de la Griviţa. Pe laturile monumentului sunt construite două tribune pentru public. Sosirea trenului regal Trenul regal a sosit în gara Ploeştl la orele 2 p. m. Pe peron aşteptai! d-nil miniştri, înalţii funcţionari din Ploeştl, cu prefectul în frunte, d. Stătescu, preşedintele Senatului, d-nil Aurelian, C. Stoicescu, Filitis, procuror la înalta curte de casaţie, d-nil generali Vlădescu, Scheletti, Pilat, Comăneanu şi Candiano-Popescu, general dr. Teodori şi toţi ofiţerii din garnizonă şi un numeros public. O companie din regimentul 7 Prahova cu drapel şi muzică fâceafl garda de onoare. La sosirea trenului în gară, M. Sa este, întîmpinat de d. general Pilat care dă raportul, apoi, trece în revistă compania de gardă, pe clnd muzica intona imnul naţional, După ce s’a întreţinut cît-va timp cu persoanele prezente, M. Sa, însoţit de prefectul judeţului şi loc-ţiitorul de primar s’ati îndreptat spre monument. Trăsura regală era escortată de două plutoane de călăraşi. Pe tot parcursul, de la gară pînă la rotonda din mijlocul bulevardului, era aranjate în şir detaşamentele din diferite corpuri cari trebuiai! să defileze după sfirşirea ceremoniei. La rotondă erai! aşezate diferitele corporaţiunl,societăţi şi şcoli cu drapelele lor. Mulţimea cetăţenilor cari se adunaseră pe trotuare, a aclamat pe M. Sa. Oficiarea ceremoniei In pavilionul instalat îa faţa monumentului, M. Sa este întîmpinat de I. P. S. Sa Mitropolitul primat, asistat de Înaltul cler. Discursurile La orele 2 şi jumătate, după terminarea serviciului religios, d. Sorescu, preşedintele comitetului de iniţiativă, pentru ridicarea monumentului, ia cel d’intll cuvlntul făcînd în scurt istoricul luptei vitejilor de la Griviţa, comandată cu înţelepciune de Marele Nostru Căpitan. Oratorul termină urlnd viaţă lungă şi sănătate pentru MM. LL. şi întreaga Dinastie. După d. Sorescu, loc-ţiitorul de primar, d. Mitu Ştefânescu, rosteşte aproape aceleaşi cuvinte, şi termină mulţumind comitetului pentru frumoasa iniţiativă, înzestrînd oraşul cu un aşa frumos monument. M. S. Regele, cu foarte multă căldură, a răspuns următoarele: «In numele armatei, mulţumesc cetăţenilor Ploeşteni pentru frumosul monument ridicat în memoria vitejilor cari şi-au vărsat sîn-gele pe cîmpul de luptă. Mîndru am fost cînd în fruntea acestor eroi, am pornit la luptă pentru neatîrnarea ţării şi pros-perarea el. Ziua de 30 August, va rămîne sfîntă în istoria ţărei noastre, cînd batalionul II de vînătorl, zdrobit de o primă înfrîngere, s’a repezit cu o vitejie demnă, asupra inamicului şi către seară a luat ce-tăţuia Griviţel. Au fost grele acele momente şi efectele bravurel armatei romîne sunt mari pentru ţară. Sunt două-zecl de ani de atunci, dar aceste fapte eroice trebuesc imortalizate. Cetăţenii Ploeşteni să se fălească, dar că au un frumos momument în oraşul lor, aceasta este o pildă vie pentru ge-neraţiunile viitoare, pentru ca să se ştie că acel cari luptă pentru ţara lor, sunt recompensaţi. Mulţumind comitetului de iniţiativă pentru frumoasa sa operă şi cetăţenilor Ploeşteni pentru călduroasa primire ce I-a făcut, M. Sa termină spunînd - Să trăiască armata ro-mină ! După aceasta, la un ordin al M. Sale se dezvălueşte monumentul şi M. Sa împreună cu miniştrii şi cele-l’alte persoane oficiale aii descins ca să-l vadă de aproape. In faţă, lîngă baza monumentului, şedea soldatul Grigore Ion şi alţi clţl-va veterani din batalionul 2 vînătorl cărora M. Sa le-a adresat cuvinte bine-voitoare. Ia timpul ctt M. Sa a exminat monumentul, coruri şcolare intonai! imnuri naţionale. Un document comemorativ pe care l’at! semnat M. Sa, toţi miniştri, preşedintele Senatului, locţiitorul de primar şi preşedintele consiliului general,|a fost zidit la baza monumentului. Defilarea şi recepţiunea autorităţilor După terminarea ceremoniei, detaşamentele trupelor ai! defilat înaintea M. Sale. ' Ai! defilat: o companie din batationul 2 de vînătorl, 2 companii din reg. 7 de Prahova, un escadron de călăraşi şi o companie de pompieri. Parada era comandată de d. general Pilat. M. Sa a plecat apoi, însoţit de d-nil miniştri şi cele-l’alte persoane oficiale la le-cuinţa d-lul G. Ionescu, unde s’aQ făcut pre zintările autorităţilor. * * * La orele 5 seara M. S. a plecat cu un tren special la Sinaia. M. S. a fost primit pe peronul gărel de aceleaşi persoane cari îl îutlmpinaseră la sosire. Compania vinătorilor făsea garda de onoare. înainte de a pleca şi după ce a trecut In revistă garda, M. S. a vizitat frumoasa sală a restaurantului gărel. La 5 minute după eşirea din gară a trenului Regal, un notl tren a plecat spre Bucureşti cu d-nil miniştri şi parte din invitaţi. * * * Seara s’a dat un banchet, Ia care a luat parte mulţi invitaţi.; MM. i TTla Mani Printre numeroasele delegaţiuni ce vor fi primite în audienţă de M. Sa Regele, cu ocazia vizitei sale la Iaşi, va fi şi aceea a ţărănimel din judeţ. Ea se compune din trei ţărani fruntaşi, trei învăţători, trei preoţi şi trei primari rurali. După ce va ura bună sosiree MM, LL. delegaţiunea va remite Suveranilor o jablă, în care va arăta nevoile ce are. * * * Trenul regal, în care vor lua loc şi miniştrii, va fi condus de însuşi directorul general al C. F., d. A. Saligni. * * * lntr’o întrunire a studenţilor, s’a ales o comisiune de recepţiune a MM. LL. în care figurează şi două domnişoare studente. întrunirea naţională din Brăila a comitetului naţional studenţesc 8*a amînat pe Dumineca viitoare, din cauza că administraţia locală,—de sigur la ordinul d-luî Sturdza, — a oprit închirierea unor săli şi o altă sală a dat-o socialiştilor. Studenţii din Iaşi aii avut Vineri seara o consfătuire la care d. Cădere a propus să se aleagă un comitet naţional studenţesc, care să organizeze conferinţe prin provincie în cestiunea naţională. In urma acestei propuneri, se aclamă o listă pe care figurează următorii studenţi : D-nil Cădere, Teodorescu, Chirileanu, Leatris, Costăchescu, Drăgănescu, Răş-canu, Mogoş, Velciu şi Herovanu. Ieri, la serbarea inaugurărel monumentului din Ploeştl, se comenta in mod foarte puţin favorabil lipsa de la această solemnitate a d-lul Talce Giani, preşedintele Camerei. Şi ca să nu lungim vorba prea mult reproduoem textual ce a spus, în afară de alţii, d. C: Stoicescu, fostul ministru: - - De sigur că d. Giani, are prevederi urite, că nu va mal fi preşedinte al Camerei, şi nu voeşte să aziste în această calitate la serbarea de azi. Camera de punere sub acuzaţie de pe lîngă Curtea de Apel din Bucureşti, judecind a treia oară cererea samsarilor Şapira, Lewy, GrUnberg şi Weintraub de a fi puşi în libertate pe cauţiune, a respins cererea pe motivul că recipisele cu cari s’au depus cauţiunile de 24.000 lei, nu sunt pe numele samsarilor, ci pe numele unor persoane cari nici nu sunt implicate măcar în această afacere. Noul minister sîrb Belgrad, 11 Octombrie. — Noul cabinet s’a compus precum urmează : D. Wla-dan-Georgievicl, preşedinte al consiliului şi afacerile streine; Andoromicl, interne ; Popovici, finanţele ; Sozanicl, comerţul; Costa Christicl, justiţia; colonelul Vicko-vic rezbelul; Andri Gyorgievici, instrucţia publică; colonelul Atanackovicl, lucrările publice. Belgrad, 11 Octombrie.—Regele Alexandru a adresat d-lul Wladar Georgievicl o scrisoare autografă zicînd că evenimentele din Orient şi ferma hotărîre a întregii Europe de a menţine pacea, aii dat Serbiei posibilitatea şi i-au impus datoria de a pune capăt luptelor sterile dintre partidele politice, de a pune ţara pe o bază economică şi politică solidă şi de a face din Serbia un element de pace şi de ordine în Balcani, dovedind Europei că se poate bizui pe Serbia în înalta sa sarcină civilizătoare, că va păstra amiciţia întregii Europe şi va dovedi că nu se poate decide de soarta Serbiei, fără con-simţimtntul el însăşi. Regele este hotărît să-şl consacre toată viaţa pentru fericirea patriei şi promite guvernului timpid şi încrederea necesare pentru a îndeplini sarcina grea ce îl s’a încredinţat. Grecia si Turcia Constantinopol, 11 Octombrie.—Negocierile în privinţa tratatului de pace definitiv urmează cursul lor. Plenipotenţiarii otomani au supus un proiect de tratat , în 18 articole, pe baza actului preliminărilor de pace. Opt articole ale tratatului de pace definitiv s’au şi adoptat deja. Dificultăţile ivite în privinţa redacţiunel puţin clare a articolului 3, relativ la negocierile în vederea unei convenţiunl consulare, vor da loc la un recurs la arbi-tragiul reprezintanţilor puterilor la Constantinopol. Atena, 12 Octombrie. — Guvernul e pe cale de a elabora un proiect de control; afară de asta mai prepară un proiect interzicînd intrarea în Cameră a ofiţerilor de un grad inferior aceluia de colonel. Atena, 12 Octombrie.— Amiralul Cane varo a declarat mal multor membri al adunării cretane că cestiunea insulei Creta se va re- www.dacoromanica.ro /Olvn peste o luna; el le-a recomandat în acelaş timp concordia şi moderaţi unea, afirmîndu-le că Cretanii se vor bucura de bine-facerile autonomiei desăvîrşite. EGOVXbi — Aflăm că gentila d-ră Zinca Drescher s’a logodit cu d. Max Marcus, simpaticul funcţionar de la Banca Romîmel. Urăm viitorilor soţi toate fericirile. — A apărut în editura librăriei B. Da-videscu din BuzăQ un Vocabular Militar, romln-german-francez. Această culegere de expresiunl militare se datoreşte penel d-lul Ludovic Leist. — D. Juarez Movillă, avînd aproape terminat materialul necesar pentru noua şi importanta sa lucrare «Almanacliul artistic *Lyra Romînă», roagă pe persoanele cărora le-a adresat cererl.de a i se trimete fotografiile şi notiţe biografice şi cari încă nu i-att trimes pînă acum, să se grăbească a i le procura cît mal curînd, spre a nu suferi vre’o întîrziere comanda clişeurilor în străinătate. — Marţi seara 14 Octombrie, vor începe concertele de orchestră sub conducerea d-lul profesor 0. Pursch, în sala Bragadiru. Repertoriul e compus din piese clasice şi moderne, ale maeştrilor celor mal iubiţi. Intrare liberă. — D. dr. Petrini-GalaţI, medicul şef al spitalului Colţea, s’a reîntors de la Berlin, unde a rtprezintat ţara, în congresul contra leprei. D. dr. Petrini-GalaţI a prezintat congresului două importante lucrări originale: 1) «De 1’ absence du bacille de Hansen dans la l&pre tuberculeuse» şi 2) «Note sur la toxicite des urines». ŞTIRI MĂRUNTE * Consiliul comunal al Capitalei a scutit de taxa anuală pentru apă şi «tout â-l’egout», Fundaţiunea Universitară, Carol I. *In zilele de 4, 6, 8 şi 9 Octombrie, au avut loc examenele de admitere în şcoala de medicină veterinară. Comisiunea examinatoare a fost compusă din d-nil dr. Persu, preşedinte, Dimi-trescu şi Poienaru, membri. Din 72 înscrişi, att reuşit 38 de candidaţi. Iată numele Ier: Hirtopan Gr., T. Ioneseu, S. Grigoritt, Sţ. Popescu, D. Tudosie, V. Ciocan, C. Drăcşi-neanu, V. Stefănescu, D. Negoescu, M. Si-milof, I. Iliescu, D. T. Petrescu, D. Dră-goiă, G. Bungeţeanu, A. Pompilian, V. Ta-flan, D. P. Petrescu, C. PopovicI, C. P. Angelescu, M. Simionescu, G. N. Dafin, N. Demetrescu, A. Popescu, C. Popescu, G. Georgescu, N. P. Popescu, V. Cantuniari, C. Dunăreanu, C. Basarabescu, G. Demetrescu, G. Prodescu, I. Cozmiţă, D. Dino-viei, C. Pompeiuş, T. Popescu, C. Georgescu. SPORT Alergările de toamnă Cu toate că timpul era defavorabil curselor, de oare-ce un puternie vint sufla, totuşi ultima alergare de toamnă de erl a avut un bun succes. Iată rezultatul fie-căreî curse : Premiul consiliului municipal. 2000 metri. Premiul I, 2000 lei.—Din şeapte cal înscrişi, n’afl alergat de cît trei, eşind în ordinea următoare: 1) Florin, 2) Caraitla şi 3) Lelio. Pari mutual: 20—28 ; 5—7. _ _ Premiul de toamnă. 1.500 metri. Premiul I, 2.500 lei, premiul al IMea, 500 lei. Att eşit: î) Medea, condus foarte bine de jocheul Milles, 2) Daissy Bell al II-lea şi al IlI-a, Eole. Pari mutual, 20—40 ; 5—10. Premiul căilor ferate. 1.400 metri. Premiul I, 1.500 lei, premiul IMea, intrările. Eraţi 7 cal înscrişi. Dintre aceştia n’ati alergat de cit trei. Cu multă uşurinţă Cimpoi ese întiiul, lâstnd in urmă pe Au-Deţa cu cîte-va lungimi. Pari mutual, 20—36 : 5—9. Premiul de Octombrie. 4000 metri. Premiul I, 2 000 lei, al II-lea, 500 lei. Alerglnd numai caii d-lul Alex. Marghiloman, jocheii n’aO făcut de cit o plimbare intr'un galop prea frumos. La pot au, Berthe II fiind cravaşată întrece cu un gît pe Sagesse. Premiul subscriptorilor, nu s’a putut oferi, de oare-ce cursa n’a avut loc. Cauza e că pentru calul eşit întiiul nu se subscrisese de cit 1000 de lei, cînd era hotărît preţul 2500 lei. Premiul ministerului de războia : 3000 metri. Premiul I 1200 lei, al II-lea 200, şi al III-lea 100 lei. Cinci cai att fost înscrişi în acest premitt Sonadieu, Loto, Ravachol, Pentek şi Cialo. Călărit cu mare agilitate de d. căpitan Ar-hip, Loto ese cel d’lntîl, lăsînd în urmă, la ciţl metri, pe Sonadieu, prea puţin înaintea lai Pentek. Pari mutual 20-56—5-14. Plasat Sonadieu : 5-39. Un accident nenorocit s’a întîmplat calului Ravachol, condus de d. locotenent Bobeica. In vertiginosul galop, nemerind cu piciorul drept din faţă într’o groapă, terenul era moale din cauza ploael, şi-a scrîntit piciorul din genunchi. Şi, cu acest accident şi ziua de erl, s’att terminat alergările de toamnă de la Hipodromul Băneasa. Pol. Dona furturi cu spargere. — Astă-noapte, două furturi cu spargere_s’afi săvîrşit, în str. Academiei. O bandă de pungaşi de meserie att spart, pe la orele 4 dimineaţa, prăvălia ceasornicarului Diamant, situată în strada Academiei 2, unde după ce att scotocit toate galantarele, att furat 16 eeasoarnice de aur, mal multe inele de aur şi alte bijuterii de valoare. După cîte-va minute, de sigur aceeaşi bandă a spart biurourile casei de comision Appel, situată în aceeaşi stradă la No. 7. Aci hoţii după ce aii spart toate biurourile şi cele-l’alte mol bile, unde el bănuiau că vor găsi bani, s’att suit în etajul de sus, unde aQ spart cufărul une servitoare şi aii furat 400 de lei în bilete de bancă. Azi dimineaţă, ambii păgubaşi, venind la prăvălie, ah găsit uşile stricate, galantarele şi toate biurourile sparte şi parte din avutul lor furat de pungaşi. Cel doul păgubaşi, atl făcut cunoscut poliţiei despre această intîmplare, de care nimic nu se ştia în biurourile prefecturel. Este foarte curios, de neiertat chiar, ca două spargeri consecutive să se Băvîrşască în centrul oraşului, într’o stradă atît de freeuen-tată şi în apropiere chiar de poliţia Capitalei. Ce face serviciul de siguranţă ? dinjaba U WEiai O crimă Îngrozitoare s’a petrecut acum eîte-va zile în comuna Papuroi din judeţul Argeş. Femeea Sanda G. Oprea, din acea comună, era de mal mult timp în duşmănie cu doul vecini al săi, Ilie Bădulă şi M. Lutu. Joul soară, cel doul inamici al femeii, cari de mal mult timp căutati să se răzbune, att pîndit pe Sanda, cînd se întorcea de la puţ şi în vâlceaua Negrea, s’utt repezit araindoul asupra nenorocitei şi cu lovituri puternice de ciomag, ah culcat-o la pămînt. Mizerabilii, att bătut în aşa fel pe nenorocita femee, în cit sărmana a şi încetat din viaţă în cele mal atroce dureri. Cadavrul nenorocitei a fost găsit a doua zi dimineaţa în vâlcea de către locuitorii din sat cari mergeail la puţ. Imediat autorităţile au fost avizate, şi primele cercetări ah şi dat de urma asasinilor cari ah fost arestaţi şi înaintaţi parchetului spre a instrui afacerea. Ştiri economice * Soldul Băncel Agricole, încheiat în seara de 30 Septembrie, cuprinde, la debit şi credit, suma de 19.701.987 lei. împrumuturile pe amanete att atins 3.125.000 lei, iar avansurile pe producte s’att ridicat la 6.054.000 lei. Depeşile de azi (Serviciul «Agenţiei Romine») ^DIN^CAPITALA Iar pnngaşii de bnzanare. — Sunt cîte-va zile, de cînd d. Adolf Briei un amploiat de comerţ al casei Zafirato din Galaţi, a fost victima unul furt însemnat, pe peronul gărel de Nord. . D. Adolf Briei, Intorcîndu-se de la Giurgiu unde încasase în numele casei pe care o repre-sinta suma de 2600 lei, ajungind în Bucureşti, in momentul cînd voia să se urce în trăsură, observă că portofoliul cu parale ÎI dispăruse din buzunar. Păgubaşul spune că, îşi aminteşte că la eşi-rea după peronul gărel a fost busculat de mulţime, dar n’a bănuit nici o dată că pungaşii 11 operatt în acelaş timp. Păgubaşul, drept mîngîiere, a anunţat caşul poliţiei, cure a promis că,., va cerceta. Paris, 12 Octombrie. — D-nul Cochery a dat comisiunel budgetului explicaţiunl asupra înţelegerii stabilite între comisiunea finanţelor şi guvernul în privinţa mijloacelor de a îngriji de cele 29.000 000 ce vor proveni din micşorarea impositelor, prin menţinerea taxei asupra valorilor străine, ridicarea de la 50 cent. la un franc a taxei pentru transmiterea valorilor nominative, şi urcarea de la 50 centime la un franc a taxei de timbru asupra fondurilor străine. D-nul Cochery crede că guvernele streine nu vor reclama. Roma, 12 Oatombre. — Nişte ploi torenţiale şi continue au cauzat inundaţiuni care au făcut pagube mari în mai multe provincii, dar mai cu deosebire la Ancona, Forli, Terano şi Ravena. 10 oi. meni şi-au perdut viaţa. Numeroase case şi poduri sau surpat. Comunicaţiile sunt întrerupte. Londra, 12 Octombre. — Se anunţă din Tanger Agenţiei Reuter că Sultanul a părăsit Marrakesch, la 16 Octombre, în capul unei armate mari. Toată ţara este deşartă ; reaprovizionarea trupelor este foarte grea. Sunt mulţi dezertori. Carlsruhe, 12 Octomb.—Gazeta de Carls-ruhe anunţă că pereeliia Mare-ducală avea de gînd să facă azi o vizită Ţarului, Ţarinei, Marelui Duee şi Marel Ducese de Hessa-Darmstadt. Ţarul făcînd cunoscut a-seara că dispusese de tot timpul sătt pînă în momentul plecării, această vizită nu va avea loc. _ Darmstadt, 12 Octombrie.—Ţarul şi Ţarina att primit azi pe Prinţul şi Principesa de Hohenlohe, pe cari i-a invitat să prîn-zească cu el.________ ULTIME INFORMATURI Mişcarea naţională înscrierile la secţiunea din Capitală a Ligei Culturale sunt a-tît «le numeroase de cite-va zile, în cît numărul membrilor de trei săptămîni s’a îndoit. In afară de aceasta, comitetul central a primit săptămîna trecută sume însemnate de la cîte-va persoane marcante ale vieţii noastre publice. * * * Tribuna în numărul său de Duminecă publică o entusiastă dare de seamă despre mişcarea naţională din ţară şi sfîrşeşte în termenii următori: «Totul merge bine în Bucureşti. Lumea din Romtnia se întreabă însă necontenit ce fac romînil din Ardeal: s'au descurajat, ori aii murit ?.. «Deşteaptă-te Romine /» * * * In urma refuzului categoric de a reintegra pe profesorii şi institutorii macedoneni iu posturile lor, de a-le plăti lefurile pe cei doui ani din urmă şi de a face oare-carî reforme de îmbunătăţire la şcoalele din Macedonia, profesorii sunt hotărîţi să facă cît de curînd un apel călduros de a se veni în ajutorul şcolilor Eforiei pentru a putea duce mai departe lupta de pînă acum şi a salva ast-fel cestiunea naţională din Macedonia de la o moarte sigură. *** Dumineca viitoare se vor ţine întruniri publice în Bucureşti, convocată de d. N. Eleva, în laşi şi Brăila convocată de studenţi, iar la Ploeştl se va ţine o conferinţă naţională convocată de comitetul central al Ligei Culturale. IMmisia motivată a d-lni Ben-gescu din postul de ministru la Bruxelles^ a fost respinsă de M. $. Regele. Plecarea AA. LL. RR. în străinătate va avea loc, mîine II Octombrie, la ora 1 p. m. AA. LL. vor fi însoţite, în această călătorie, de d-na Maria Greceanu, damă de onoare a Principesei Maria, şi de d-nii general Robescu şi colonel Presan. După cum am spus, Principele Fer-dinand va merge la Lugano, în nordul Italiei, unde se află mama A. Sale, iar Principesa Maria la Coburg. Frigul care domneşte la Sinaia, unde în zilele din urmă a căzut zăpadă, a grăbit plecarea AA. LL. RR. Se zice că guvernul a obţinut ca Iszensky să nn ceară publicarea în organul oficial autorizaţia de a purta decoraţia deocamdată. Iszenszky ar fi făgădnit în această privinţă nn răgaz «le cîte va săptămîni. Drapelul pretinde că Epoca ar fi zis cum că decoraţia lui Ies-ssensky s’ar fi acordat la ultimul moment prin surprindere. Informaţia Epocel era cu totul alta. Noi n’am zis că s’a acordat decoraţia, nici măcar că s’a cerut prin surprindere. M. S. Regele a petrecut două zile la Budapesta şi am zis că decoraţia nu s’a cerut în prima zi şi nu s’a pus pe lista generală a decoraţilor, ci s’a cerut în ziua de a doua şi anume la prînzul de gală, pe o listă specială pentru Iesszensky. Surprinderea nu putea rezulta din faptul că s’a cerut decoraţia in ziua de a doua, în loc de ziua d’întîî. Ceea ce rezidtă, şi de aceea am specificat amănuntele în cari s’a cerut la prînzul de gală decoraţia, este că decoraţia lui Ieszen-sky a făcut obiectul unei cereri speciale. Prin urmare intenţia pusă în această cerere e vădită şi nu poate fi interpretată ca şi cînd leszensky ar fi fost trecut în grămada celor decoraţi. Ba chiar faptul că s’a cerut special o decoraţie pentru Ieszen-sky, înlătură orî-ce idee de surprindere. Toate vasele flotilei noastre de războia se află în rada Sulinel, unde vor rămîne pînă la 15 Octombre, cînd vor fi trecute în inspecţie de generalul Mur-gescu. Pînă la această epocă, vasele noastre de războiu vor continua exerciţiile de tir, începute încă de la 15 Septembre. Şi fiind că este vorba de marină, vom spune cu această ocazie, că la ministerul de războia se studiază proiectul de lege al organizărel flotilei noastre de războia. După noul proiect, ofiţerii şi gradele inferioare vor putea, la un moment dat, trece în marina comercială. Cel 25 de profesori şi institutori macedoneni, cari se găsesc în Capitală de mal multe luni de zile, att pierdut orice speranţă din partea guvernului, in ceea ce priveşte plata salariilor lor. D. Spiru Haret părea la început a arăta oare-care bunăvoinţă faţă de din-şil acordîndu-le cîte un mic acont lunar şi asigurîndu-I că va aranja cestiunea intr’un mod satisfăcător. Joul, profesorii şi institutorii att fost din noti la d. Haret ca să-l roage să rezolve odată cestiunea şcolilor macedonene. D-sa a declarat însă în mod categoric că nu va reintegra de cît pe aceia dintr’înşil, pe cari îl va recomanda Apostol Mărgărit şi că nu le mandatează lefurile pe cel doul ani din urmă. Ieri dimineaţă, la\orele 11, s’a deschis sesiunea de toamnă a Sfîntului Sinod prin un mesaj regal citit de d. Spiru Haret. Se vorbeşte că Episcopul Partenie va sesiza Sf. Sinod cu o propunere privitoare la orînduirea unei anchete în contra Episcopului Dionisie din Buzău. Mîine 14 Octombre, patronul cuvioasei Paraschiva va fi serbat la Iaşi, cu o deosebită solemnitate. Se ştie, că în Mitropolia din acel oraş se* păstrează moaştele acestei sfinte. împrejurarea aceasta dă ocazie unui pios pelerinagitt, din partea drept-cre- ' dincioşilor, cari vin să se închine la sfintă. Din toate părţile ţărel şi din Basarabia şi Bucovina, sosesc în această zi sute de pelerini, în Iaşi. Guvernul susţine din răsputeri acţiunea lui Mărgărit în Macedonia. Eentru a curma ori-ce discuţie în această privinţă, cerem guvernului să publice un raport pe care Va făcui d. Tr, Mtjur ar a în contra tui Mărgărit. Ni se asigură că mari neregule s’ar fi petrecînd la casa jud. Vlaşca. Sunt aproape două luni, de cînd s’aii sustras din archiva judeţului mai multe dosare, toate relative la importante furnituri şi antreprize. In afară de aceasta, casa judeţiană se află într’o destrăbălare ne mai pomenită. Azi dimineaţă att sosit în Capitală, venind din Turnu-Măgurele, d-nil Marin Petrescu, avocat, şi Bildirescu, deputat. D-nil aceştia att venit să stăruie, din nott, pentru înlocuirea prefectului Chin-tescu. Astă-zl, el vor fi primiţi în audienţă de d. Ferechide, ministru de interne. Mîine se inaugurează nouile lucrări pentru despotmolirea braţului Sulina. Vor asista la serbare d-nil miniştri D. Sturdza şi I. I. Brătianu, cari vor pleca în aslă-seară la Sulina. Consiliul de disciplină al baroului de Ilfov este convocat pentru astă-seară de decanul baroului, pentru a se consfătui asupra mal multor cestiunl. Comisiunea examinatoare a căpitanilor aspiranţi la gradul de maior a început de ieri examinarea tezelor înscrise. Rexultatul concursului în scris nu se va cunoaşte de cît după două săptă-mînl. Congresul naţional al bisericei romîne ortodoxe din Transilvania şi Ungaria în ultima sa şedinţă de Vineri a silit pe ar-chimandritul Iosif Goldiş, vicarul din O-radea-Mare, ca să se retragă din congres din cauză că din ziua în care s’a ales deputat guvernamental susţinut de baronul Bănffy. a declarat că aprobă reformele politico-bisericeşti ale guvernului unguresc. Retragerea silită a vicarului Goldiş din congresul naţional bisericesc a produs un entusiasm general în Sibiu. Se ştie că, de la ridicula înscenare cu scandalul din OdobeştI, faimosul Să-veanu, primarul din Focşani, a jurat răzbunare în contra magistraţilor tribunalului Putna. Cum afacerea cu scandalul a dat greş, Sâveanu a recurs la intrigele şi puterea ocultei. Prima victimă a tripotagiilor sale a fost d. procuror Irimia Gheorghiu, care a fost permutat la BuzăQ. Permutarea celor l’alţl magistraţi, cari n’att vroit să se aplece înaintea lui Să-veanu, va urma în curînd. Acesta o afirmă în toate părţile. Comerţul nostru de sticlărie a luat, în timpul din urmă, un mare avînt. Pe lingă că a ajuns să îndestuleze, în mare parte, cerinţele consumaţiei interne, Supra-producţiunea fabricelor noastre de sticlărie a început a fi ex portată in Orient. Primele transporturi au fost deja expediate în Turcia, la Constantinopole şi în Bulgaria, la Rusciuk. începutul exportului l’a făcut fabrica din HecI-LespezI-Moldova,care a stabilit deja depozite în capitala imperiului o toman. In urma unei înţelegeri stabilite cu serviciul nostru maritim, s’a acordat avantaje de transport pe vapoarele romîne, cari fac serviciul între Constanţa şi Constantinopol. Este vorba chiar de organizarea unui serviciu direct între fabrica din Hecl-Lespez’-Constanţa şi Constantinopol. începuturile acestea sunt încurajatoare pentru industria noastră de sticlărie. O nouă plingere a fost adresată parchetului contra d-lul Rotop, expertul numit de d. jude instructor Alexan-drescu, în afacerea supra-cotelor la falimente. Comerciantul Mateescu, din strada Sălcuţel, a denunţat parchetului că numitul i-a cerut 300 lei, pentru a’l face o expertiză favorabilă. Rotop se va înfăţişa astă-zl înaintea d-lul jude instructor Alexandrescu. D. 1. Bastache, actual procuror general pe lîngă curtea din Calaţi, a fost numit consilier la aceeaşi curte, în locu, d-lui A. Abgarovici, retras la pensie. D. Raicoviceanu, actual procuror de secţie la aceeaşi curte, a fost înaintat procuror general, în locul d lui Bastache. Nu 8’a decis încă cineva fi numit procuror de secţie, în locul d-lui Raicoviceanu. O telegramă din Craiova, semnată de d. Teodor Bodescu, proprietar şi alegător în colegiul I din Dolj, ne anunţă un act de vandalism, comis în prejudiciul d-sale. Iată în ce împrejurări s’a comis aptul: In urma respingerel, în mod definitiv, a recursului în casaţie, făcut de d. ’rotopopescu,*?avocat, debitor al d-lul lodescu, acest din urmă a devenit pro-irietar al imobilului în litigitt. D. Protopopescu, în desperare de cauză, recurge atunci la un mijloc ex-;rem. Imobilul fiind în ori-ce caz pierdut pentru d-sa, se hotărăşte să ’l dă-rîme şi, în acest scop, cîţl-va lucrători, a ordinele d-sale, att dat la pămînt casa. D. Bodescu a reclamat atunci parche-ulul, care a constatat faptul. Poliţia şi administraţia refuză însă să’şl facă da-oria, de oare-ce reclamantul e conservator şi nu merită protecţia legilor, mal ales că vandalul distrugător e sprijinit de fratele prefectului Vrăbiescu. Barbaria din Eocşanl In privinţa atentatului brutal, săvîrşit asupra persoanei d-lui Teodor Ienibace, avocat în Focşani, ni se adresează următoarea telegramă din localitate : Atacul brutal, săvîrşit Sîmbătă contra d-lui T. Ienibace, de către o persoană obscură, a indignat pe toţi cetăţenii. El merită să fie infierat şi considerat ca o pată ruşinoasă pe fruntea autorului său intelectual. Aceasta denotă o degradare morală ce se resfrînge şi asupra acelora cari ar patrona asemenea oameni. De nunţăm opiniunei publice starea de barbarie ce se manifestă în societatea no4ră: Nicolae Voinov, Dumitrie Simionescu, Rtm-niceanu, Costache Costescu, dr. Macridescu, Dimitrie Ţanu, Constantin Lupu, Gogu Cons-tantinescu, Sitnion Guriţă, Dumitrie Caian, Colonel Paraschivescu, Nicolae Rainu, Petre Barozzi, Gbiţă Ion, Nicolae G. Ilie, Costică Tatoviel, Ioan Ckivu. Ioan Giuigea, Andrei Coleş, Vasile Nădejde, Nicolae Movilă, Ni-eolae Bene. Costică Neguţl, Gheorghe Is-trati, Mateitt Botez, Costică Al. Margăritescu, Costache Gâţă, Dumitrie Adamovicl. ULTIMA ORA Brocesul torturatorilor Astă-zl s’a înfăţişat înaintea secţiunel a Il-a a Curţii de apel, procesul torturatorilor de la poliţie. Partea civilă, prin d. avocat G. Florian, cere amînarea procesului, pentru că martorul Pavel Stătescu, nu s’a presintat, ce-rlnd în acelaş timp citarea unul martor important, N. Ioneseu, comisar, care a fost de servicii! în noaptea cînd s’att săvîrşit torturile, aceasta pentru extinderea acţiunel publice şi asupra lui Cantuniari, autor principal al torturilor. Apărarea, prin d-nil avocaţi Iancovescu şi PetrovicI, cere respingerea amînărel şi în tot cazul propun ca astăzi curtea să asculte martorii prezenţi, rămînînd ca la viitoarea şedinţă să asculte martorii propuşi de apărare. Curtea a respins cererea apărărel, la care se raliase şi reprezentantul ministerului public, d. procuror C. Stambulescu ; admite citarea martorilor propuşi de apărare şi a-mînă judecarea afacerel pentru ziua de 14 Noembrie. Martorii absenţi att fost amendaţi cu cîte 80 de lei. Prevedere Fiul mett Alexandru Konya, licenţiat în farmacie, funcţionor, selariat, domiciliat în Viena, informîndu-se de numele călătorilor cunoscuţi mie, abuzează de bună-voinţa lor sub diferite pretexte şi le cere bani. Aduc aceasta la cunoştinţa tutulor cunoscuţilor mei, călătorind la Viena, să bine-voiască a evita presenţa şi cererile lui băneşti. cunoscînd că este absolut nefolositor orl-ce bani i s’ar da şi cu desâvlrşire perdută suma ce is’ar încredinţa sub ori-ce titlu. Dr. I. Konya Farmacist, Iaşi. BANCA AGRICOLĂ A v i s Se aduce la cunoştinţa publică că Banca Agricolă ’şl-a mutat birourile cu începere de Luni 13 Octombre 1897, în Palatul Băilor Eforiei, Bulevardul Elisabeta. DIreeţtnnea. Dr. €h. I. Teoliari VI h moş Special pentru Maladii de Femei Dă consultaţiunl de la orele 5—7 seara. 80. Strada Teilor. 80. Animciu Se aduce la cunoştinţă că noua Moara de Artă din Corabia, judeţul Romanaţ), construită cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-lul Telemaqne Caravla a îceput a funcţiona producind Făinurile cele mai bune de toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grlnelor din acest judeţ. Pentru ori-ce informaţii a se adresa Ia d-nil CARAYIA «fc MAVROKEFALO CORABIA M)r. I. tlHA UjVS TEIX Fost asistent de Proresor In Viena Specialist peutru boaleie Capnlui Boale de &ît. Gură, Nas, Urechi şi Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINŢILOR PRIM AMESTESIA (Adormire amorţire) Prin mijloace 2TEVATAMATOARE, insă interzise Dentiştilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consulta\iunl dela 8—11 a. m şi dela 2—5 p.m. Strada toi tei, Mo. ÎS. www.dacoromanica.ro 4 E P O C  foiţa ziarului «epoca» 33 ITAjSr TUKGHHNîEFF UN CUIB DE BOERNAŞI — Cum? Şi Lemm a murit? întrebă La-vretzky. — Da, răspunse iînărul Kalitin ; —a plecat de aici la Odesa. Se crede că a fost momit de cine-va ; şi, acolo a murit. — Nu ştiţi dacă a lăsat vr’o compoziţie muzicală a sa? — Nu ştiti ; nu cred. — Toată lumea tăcu, privindu-se unii pe alţii. Un nor de tristeţe trecu pe toate feţele. — Matroşca, tot mal trâeşte, zise fără de veste Lenoşca. — Aşişderea şi Ghed eonofsky, adaose fratele său. Numele Iul Ghedeonofsky aţîţă ilaritatea generală. — Da, trăieşte şi minte ca şi altă dată, continuă fiul Măriei Dmitrievna ; şi închipuţl pe nebunatica asta (arată pe sora fata din pension, sora nevestei sale) că i-a pus erl piper în tabachere. — Si cum mal strănuta! zise Lenoşca. Şi acelaş rîs teribil isbucni la această amintire. — De la Lisa am avut ceva noutăţi, de curînd, murmură tînărul Kalitin. Şi toată lumea tăcu. Merge bine, se Întremează din ce In ce mal mult. — Şi tot în mînăstire este ? întrebă cu silnicie Lavretzky. — Da, tot. — V’a scris ? — Nu, nici odată ; auzisem de la alţii. O adîncă tăcere se făcu de odată, «lată că trece îngerul tăcerii.» Aşa se] gîndiră toţi. — Nu vrei să mergem în grădină? zise Kalitin lui Lavretzky. E foarte drăguţă acum, de şi am cam lăsat-o neîngrijită. Lavretzky se scoborî în grădină, şi cel d’lutîifl lucru care ’î izbi vederea, fu banca pe care petrecuso cu Lisa cîte-va momente de fericire pe cari nu le mal întîlnise. Banca aceea se înegrise şi se îndoise; dar o recunoscu, şi sufletul său simţi ceea-ce nimic nu este nici mal dulce, nici mal trist, sentimentul acela de vie părere de răfl care’l insuflă tinereţea trecută, fericirea de care s’a bucurat cine-va altă dată. El se plimba pe alee cu toată tinereţea aceasta ; el mal crescuseră şi îmbătrlniseră în aceşti opt ani, umbra lor se făcuse groasă ; tufişurile se făcuseră mal dese, agreşil se făcuseră mal mari şi pretutindeni o mireasmă de verdeaţă fragedă de iarbă, de liliac. — Şi bine e de jucat aici! zise de odată Lenoşca, alergînd spre pajiştea verde acoperită de tel.—Suntem tocmai cinci. — Şi Fedor IvanovicI, tu l-al uitat, replică fratele săfl.. ori pe tine nu te-al numărat. Lenoşca se roşi puţin. — Dar, Fedor IvanovicI, la vîrsta sa, poate...? începu dînsa. — Jucaţi-vă, vă rog, se grăbi să răspunză Lavretzky, nici nu vă pierdeţi vremea cu mine. Mi-ar tace mal multă plăcere dacă aşi şti că nu vă supăr de loc. Să nu vă gindiţl ca să-ml ţineţi de urît; noi, bătrînil, avem o preocupare pe care dv. n’o’cunoaş-teţl încă de loc şi pe care nici o altă desfătare nu o poate înlocui pentru noi: amintirile. Tinerii ascultară pe Lavretzky cu o atenţie încordată şi cam ironică, cum ar fi ascultat pe un profesor, apoi îl părăsiră a-lergînd. Patru din el se aşezară în dosul a cîte un arbor, al cincilea în mijloc şi jocul începu. Lavretzky insă, se întorsese acasă, intră în sala de mîncare, se apropie de pian şi şl puse degetele pe clape. Un sunet slab, dar limpede, eşi trezind o vibrare tainică în inimă. Cu nota aceasta începea melodioasa inspiraţie a lui Lemm care odinioară, în acea noapte fericită cufundase pe Lavretzky într’o beţie de voluptate. Acesta trecu apoi In salon unde văzuse de atîtea ori pe Lisa, icoana tinerel fete se înfăţişă amintirel sale şi mal vie. I se părea că simte împrejurul săfl urmele prezenţei el; durerea îl dobora; durerea aceasta n’avea nimic din liniştea pe care o revarsă moartea. Lisa trăia încă, dar departe, dar pierdută în uitare; se gîndea la ea ca la o fiinţă vie şi nu recunoştea pe cea care a iubit’o altă dată în această tristă şi palidă apariţie, îmbrăcată, în veşminte de călugăriţă şi înconjurată de nori de tămîle. Lavretzky nu s'ar fi mal cunoscut pe sine, dacă s’ar fi putut vedea în acelaşi chip în care şi-o închipuia pe Lisa. In aceşti opt ani străbătuse criza pe care nu toţi o cunosc, dar fără care nimeni nu se poate făli că a rămas cinstit pînă la capăt. încetase cu adevărat să se mal gîndească la fericirea,la interesul săfl. Pacea i se coborîse în suflet şi, de ce să o ascundem ? îmbătrî-nise nu numai la faţă şi la trup, dar şi la suflet Smbătrînise ; să păstrezi pînă la bă-trîneţe o inimă tînără, se zice că este grefl, dacă nu ridicul. Fericit e cel care n’a pierdut credinţa în bine perseveranţa în voinţă, dragostea de muncă ! Lavretzky avea drept să fie mulţămit: se făcuse cu adevărat un bun agronom, învăţase să are şi pămîntul şi nu muncise na-mal pentru sine : el îmbunăţise şi asigurase soarta ţăranilor săi. Lavretzky se Întoarse în grădină, se aşeză pe banca aceea atît de cunoscută, şi în acel loc iubit, în faţa casei spre care zadarnic întinsese mîinele în cea din urmă oară, cu nădejdea de a bea acel pahar oprit, în care strălucea şi fierbea vinul aurit al farmecului. Acest călător singuratec’ în sunetul glasurilor vesele ale unei gane-neraţil noul care îl şi înlocuise, aruncă o privire înapoi asupra zilelor sale scurse. Inima i se umplea de tristeţe, dar nu fu zdrobit de aceasta. Bucuraţi-vă, petreceţl, creşteţi, tinerilor, se gîndea el cu amărăciune. Viaţa este înaintea voastră, şi ea vă va fi mal uşoară: n’o s’aveţl să cătaţi drumul, să luptaţi, să cădeţi şi să vă deşteptaţi in întunecimi: noi ne mal gîndim numai la mîntuire şi cîţl dintre noi u’att izbutit ! Trebue să vă mişcaţi, să lucraţi, şi bine-cuvîntarea noastră, a bătrînilor se va coborî asupra voastră. Cît despre mine, după această zi, după impresiunile acestea, îmi mal rămîne numai să-mi iafl rămas bun de la voi pentru cea din urmă oară, şi să zic cu tristeţe, dar cu inima lipsită de ciudă şi amărăciune, în faţa morţii şi a judecăţii lui D zefi : «Te salut, bătrîneţe solitară ! viaţă nefolositoare, isprăveşte-te odată !» Lavretzky se sculă şi se depărtă încet ; nimeni nu-1 băgă de seamă, nimeni nu-1 opri; strigătele vesele răsunafl şi mal tare dincolo de zidul gros şi înverzit, format de teii bătrînl. El se urcă în tarantasul săfl şi zise vizitiului să se întoarcă acasă, fără ca să bată caii. — Şi sfîrşitul ? o să într ; ,e, poate, cititorul curios. Ce s’a făcut p urmă cu Lisa? ce, cu Lavretzky ? Ce să spunem despre persoane < ari tot mal trăiesc, dar cari s’afl scoborît de pe scena Iumel? De ce să ne întoarcen la dîu-sele ? Se zice că Lavretzky s’a dut pe la mînăstirea în care s’a retras L r, şi că a mal văzut’o. Ea se ducea la j. jbă; a trecut pe lingă dinsul cu un pas si ir, repede şi modest, cu mersul particular călugăriţelor ; şi nu s’a uitat la dînsul; dar pleoapa ochiului întors către el a tremurat puţin; dar faţa sa slăbită s’a plecat şi mal mult în jos ; dar mîinile sale împreunate şi învăluite de mătănii s’afl strins şi mal mult. Ce se plodiră, ce simţiră a-mîndoul ? Cine o va ţ ’ Cine o va spune ? Sunt în viaţă momente, em>. ml de acestea... despre cari d’abia dacă este ertat să vorbeşti... şi asupra cărora e cu neputinţă să stârueş:!. ____________- SFÎRŞITUL —_________________ Caisa Creţ sa letcii 14, Strada St. Ionică. 14 Această casă, de curînd restaurată, situată în centrul Capitalei, lingă Palatul Regal, se recomandă în special d-lor Senatori şi Deputaţi. Treclnd sub direcţiunea d-nel Jeanne Breil CASA CRETULESCU a devenit o casă de primul rang, prin confortul, eleganţa şi curăţenia sa. Camere largi, spaţioase şi bine aerate. Camere mobilate. Intrarea prin Calea Victoriei şi prin Str. St. Ionică. Preţuri moderate. Pentru orî-ce informaţiunî. a se adresa d-nel Jeanne Breil, în CASA Creţnlescn, strada St. Ionică, 14. R Una dosit, trimisă franco, JHBUBy costa 10 lei. A se adresa la farmacia Vultur No. 15, Lugoş, Aus.-Ung., Banat. Depozitul general pentru toată Romlnia la Drogiterla Brns. Bulevardul Elisabeta |se vindecă cu succes strălucit fîntrebuinţiHd ANTIBETIN. Numeroase scrisori de recunoştinţă. Ne avînd gust se poate da |beţivulul fără ştirea Ini. CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI Ne. t Strada JJpse&al Na. S Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-* schimb de monezi. Coreul pe ziua de 11 Qctombre 1897 ; 84, Calea Dorobanţilor, 84 CEL MAI MARE IATELIER PENTRU MOBILA DE ARTA 9* LUCRĂRI DE LUX | precum şi specialităţi de Tavanuri de lemn, Lambriuri. Mobile Bisericeşti şi diferite lucrări publice. Biuroii special de desenurl archi-| tecionice pentru interior, la cerere. Preţurile cele mal moderate. Cu stimă. I. Schmledinger (Furnisorul Băncel Naţionale) Cump. Vlnd Rentă Ainortisabilă. . . 85 8li 89 Ti «.«/• * Amortisabilă. . . 100 100 */* «•/» Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 103 — 103 V» 6«/, » Municipale din 1883 97 8/< 98 V* 6»/. * » » 1890 98 V* 99 V. 6*/. Scrisuri Funciar Rurale . 94 — 94 'li *•/• » » Urbane . 8? 90 a®/* » » » Iaşi . 86 'U 86 'li Acţiuni Banca Naţională, ÎS 60 1870 » » As-'-colâ . 325 — 330 _ » Dada Ro»- nia asig. 415 — 420 — » S-teaNj tonala asig, 460 — 465 — S-tatea de oonstructiunl . 160 — 161 — Florini valoare Austriacă, 3 10 2 15 Mărci Germane .... î S3 1 25 Baenote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hSrtie . . 2 65 3 70 Les Veritables Eaux Mineralet de VICHY sont les Sources VICHY- liTAT CIlLESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exioan le nom sur la Capsule et l’Etlquette. Les Seules Veritables Pastllles de Vichy sont les Pastilles YICHY-ETAT tabriquâes aveo lea aels naturela eztralta dea Eaax Vichy-Etat ComprimTsde Vichy auz aels naturala VICHY-tTAT pour prtparer l’eau artiflclelle de Vichy gaz au se. Agent Giniră! pour ta ROUMANIB, BULGARIE, SERBIE : A. O. CABISSV, Buearejt T IPOBAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. COIPAMA de GAZ DIN BUCUREŞTI Pentru înlesnirea onor. public am deschis în Calea GB1V1TEI l¥o. 31 Un DEPOSIT De unde se primesc comande de cari se efectuează prompt pe preţul «îe Tona de ÎOOO kilograme transportată în saci plumbuiţi la domiciliul cumpărătorilor. TOT LA ACEST DEPOSIT se vinde orî-ce calitate de COE începînd cu 40 kgr. pe preţul de leî 46 tona. O ERECTE VJEEA. Băile Mitraszewschi Strada Poliţiei, No. 4 şi 6 Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mai îngrijit §i mai bun, deservă băl cu preţurile următoare: Classa I O bae de putină cu duşe, lei 2.50 0 bae de abur, complect, « 2.50 Avonament de 10 băl... « 20.— Clnssa II O bae de putină........« 1.50 Abonament de 10 băi ... « 12.50 SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica De la Uotroceni Capital social 2.500.090 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţeî de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la easa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1. A SOSIT UN MARE ASORTIMENT! DE SOBE CALORIFERE IGIENICE, NICHELATE, SMĂLŢUITE şi SIMPLE sistem belgian, din cea mal renumita fabrică D8CUE1VE A Comp. pentru Încălzit camere, salOne, apartamente. prăvălii, cafenele, birte, şcoli, etc. etc., cu începere de la ÎOO pînă la 475 metri cubi Aceste SOBE calorifere, cari toate sunt cu Zidărie de CÂRĂMEZE Refractare, sunt construite înadins pentru arderea de COBS Antracit (cărbuni de piatră) sau LEMNE. Ele îutruuesc coudiţiuuile de igie-uă, curăţenie gi economie de combustii gi sîut d’o eftiuătate remarcabilă MARE DEPOU de tot felul de MAŞINE de BUCATE Specialităţi de tot felul de SOBE de Fontă de tabll fier, sistem austriac, etc. Onor. Public este cu insistenţa rugat de a onora Magasinul mefl cu visita D-lor, spre a se convinge de cele zise. Cu stimă EEIAS S. BARCHET 21, Calea Văcăreşti, 21. Renumitele SOBE AMERICANE perfecţionate LONHOLDT’S Sobe elegant decorate, smălţuite şi aurite speciale pentru Saloane, Sofrageriî, Antreuri, Restaurante - gi Casinurl. ÎNCĂLZIRE TEMPERATĂ şi PERMANENTĂ Ventilaţiune ri regulator perfecţionat Ilare ECONOMIE de Combustibil Se pote vedea funcţionînd la d-nil Filip Haos & Co. precum şi restaurantul d-lor Iordache Ionescu & Co. Preţuri foarte convenabile “Bl DEPOUL GENERAL la MAGASINUL E, DEMETRESCU-MIREA Bucureşti.—31, Str. Carol I, 31.—Bucureşti. Friedrich Wannieck & Co. BltUM FABRICA de 3KAŞINÎ TURNATORIE DE FERI FURNISEZĂ ca SPECIALITATE: MAŞINI PENTRU CUPTORE CIRCULARE C ££« £4*11 DUPE SISTEME PROPRIE aisiem in. unutvr. PATENTATE | Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de CABĂMIB1 OE^AJVE ECONOMIE DE COMBUSTIBIL IULIUS HOLZNER LLGO§ INSTALEAZĂ: FABRICI DE CAliMIŞi TALŢUKI SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TÂIATl Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. SOBE AMERICANE VERITABILE SIRIUS” cu Patent Regulator, model 1897 SIRIUS sunt de o «instrucţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice, dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin «Patent - Regulator >, care le deosibeşte de ce-le-lalte produse similare. încălzitul se face prin ori ce fel de cărbuni de piatră. Magine de Bucate Americane cela mal practice şi cele mal economice. Mare ASORTIMENT de Lămpi de petrolefi. DEPOZIT GENERAL: A.REGHENBERG Bucureşti.—Strada Doamnei, 21 PETROLIIPETROLII Heinrich Durr 9, ST.RADA REGALA, 9 Singurul MAGASIN unde se vinde eftin PETROL REGAL absolut fără miros cînd arde. O încercare va dovedi adevărul. Epediem comenzile făcute prin cărţi poştale prompt la la DOMICILIU, în bidoane de 5, 10 şi 20 Litri. Cea mal bună calitate existentă | de COCS DE TJSINA DE GAZ vi se furnisează la domicilifl, în saci tona de 1000 kgr. grentatea garantată 46 lei 46 dacă vă adresaţi printr’o carte poştală sau personal casei A. GOEBSTE1JW 9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 66. Tot aeolo se află în deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, lei 54 tona. Cocs de Fonderie, Cocs de Feiărie. Cărbuni din minele englezeşti de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc. ExpediţiunI en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orî-ce staţiune a căilor ferate. RANDAMENT CÂT SE POATE DE MARE PRESE DE MANA ŞI CU ABURII Pentru CĂRĂMIţ)î, ete. etc. REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA VICTOR LUPKSCU INGINER BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (Lângă ministerul Domeniilor) Tipografia „EPOCA" execută orî-ce lucrări atingătoare de această artă Serviciul TECHNIC Particular PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECHNICE * în CAPITALĂ şi PROVINCIE snb conducerea d-lnl architect HflCOLAE MEŞEDERU BUCUREŞTI Strada Semicerc, No. 9 (Sfinţii Voevozî-Calea GriviţeT) Facere de : PROECTE, PLANURÎ, DE VISE, Antimăsurătoare, EXPERTISE şi STUDII in Architedură, Inginerie-hidraulică, EUdrotechnică, Hotărnicie, Agronomie, Silvicultură şi Mine. Tot-odată Serviciul se însărcinează şi cu executări de orî-ce lucrări noul şi cu reparaţiunl. Doritorii din Provincie pentru orî-ce întrebări să bine-voească a însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit. Se trimet la cerere Prospecte şi condiţiunl de plată. Orele de servicii! la «Biuropl Serviciului Teehnic Particular» sunt de la 9—12 a. m. şi de la 8—6 p. m. SOBE CALORIFERE BELGIANE Unica specialitate în felul lor] Prin excelenta lor ventilaţiune au devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. domnii doctori generali Theodori, Măldărescu, Var-lam, etc. Acest sistem a fost aprobat şi introdus de Onor Etirecţia C. E. R. şi Onor Minister de Enterne. * Consumînd puţin material aQ un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. Vînzarea sobelor se face cu con-diţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi. Tot In MAGASINUL meii se găseşte un MARE ASORTIMENT de Lămpi pentru Pefroleu r Lămpi pentru Ga* aerian cu Bec AUER Macine de bucătărie Sistem American BĂI de toate mărimele, CLOSETE, etca SE PRIMESCE ORl-CE INSTALAŢIUNE MARCUS MTTMAX S'8#r I. WAPPNER 61, Calea Victoriei (vis-â-vis de Episcopie). BUCUREŞTI - Tipopl^iiiiPI rvmanica.rn * 3. = BUCUREŞTI