SERIA IL—ANUL ÎIL No. 584
NUMÂRUL^IO BANI
ABOM1HMTELE Ineep I» 1 şi 15 Ale fle-cărel luni şi se plite» tot-d’a-una înainta
In BMcwrejfil la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătat* prin mandate poştal*
Un an In ţari 30 lei; In etreinltate 50 lei Şase luni ... 15 »	*	»	**»	*
Trei luni . . . 8 »	»	*	13	*
Un numlr In streinltate 30 bani
MANUSCRISELENU SE ÎNAPOIAZÂ
REDACŢIA
STRADA CLKMKNŢKl - Ho. t
Ediţii
treia
EPOC
DUMINICA, 12 OCTOMBKE 1897
NUMÂRUL^IO BANI
AmorcnjBELE
In Bucureşti şi judeţe m prinMas numai la Administraţie
Ia etreinltate, direct la administraţi* şi ia toate oficiile de publicitate
Anundurl la pag. IV...0.30 b. linia
»	» » in.........2.— !»I r
»	> *Q...........8.— » »
Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul
iii
i fi 1
TELEFON
ADUmSTBifl A
H«. *. - SBADA CLEMENTEI - Ho 3
Criza in permanenta
Răspunderea Regelui
Guverne cari se schimbă fără ştirea Ţârii; un corp electoral care dă în tot-d’a-una majoritatea guvernului ; acum regimul unaniunităţilor, iată ce parodie de sistem parlamentar am ajuns.
Acum se cere de unii să stabilim principiul responsabilităţii Regelui.
Atît mal lipseşte, în adevăr, pentru ca să dispară pînă şi ultimul vestigitt de constituţionalism.
Responsabilitatea Şefului Statului ar atrage a-tot-puternicia Lui.
Un asemenea regim nu-1 voeşte nici ţara, nu-1 doreşte nici Re gele.
E drept că se obiectează că, de fapt, deja azi Coroana are la noi puteri foarte întinse.
Mal întîiQ credem că se exagerează mult aceasta putere. Sub guvernul conservator ad fost adesea divergenţe de păreri între Majes-tatea Sa şi cabinet. Foarte adesea opinia ministerului a triumfat. De vre-o trei ori lucrurile aQ mers pînă acolo, că cabinetul şi-a oferit demisia. De cîte-şl trele ori, Regele a cedat. Şi o dată, după ce cedase,
M. S. a spus unei persoane care nu făcea parte din guvern: <E bine ca une-orl miniştrii să nu cedeze voinţei Regelui».
Dar ceea-ce absolut nu se poate tăgădui, e ca vre-un ministru să fie silit a face ceea ce nu voeşte.
El are în tot-d’a-una dreptul măcar de a demisiona. Şi acela care face acte contrare convingerilor lui, numai de dragostea portofoliului, nu poate fi desvinovăţit sub cuvînt că Regele şi-a impus voinţa.
Nu-I mal puţin adevărat însă, că la noi, RegeL are puteri mari. Aceasta socotita noi că e un bine.
Tot atît de Cîrt este că cel-l’alţl factori politici suit slabi. Corpul electoral e slab partidele sunt slabe. Acest lucru îl socotim răQ.
Aceste constatări ne şi arată în ce parte trebue căuat remediul.
Intru cit ne priveze, noi, partizani al unul regim parlamentar temperat, voim ca mtcar acest regim să fie un adevăr.
Călăuziţi de acest gnd, am in dicat deja mal multe mă.url menite a însănătoşi viaţa noastn politică.
Dorim ridicarea autoritiîi Parlamentului. D’aceea am prepus re-prezintarea minorităţilor.
Voim întărirea partideloi şi, ca urmare, a corpului electoral, ir in o sănătoasă politică de partid.
Cerem micşorarea a-tot-putrni-ciel guvernamentale prin îngrădrea puterii discreţionare a adminis-a-ţiunel de către nişte instanţe jue-cătoreştl de tutela şi de control.
Asupra acestor deziderate ne pri punem a ne explica pe larg.
Constatînd d’o-cam-datâ falimen tul liberalizmulul, care, afară de drepturile Coroanei, a lăsat să se nimicească toate drepturile înscrise n Constituţie, socotim că partiza-
nii unul regim de libertate ar urmări o ţintă diametral opusă as-piraţiunilor lor, cînd ar lăsa să se facă acest ultim pas de a proclama responsabilitatea Regelui şi ne-responsabilitatea miniştrilor.
In fine, ori cît de mare ar fi dezastrul liberalizmulul, credem că, cauza libertăţii poate fi încă salvată.
Intru cît partidul liberal s’a arătat nedestoinic d’a săvîrşi această operă, ne vom lua noi, conservatorii, sarcina d’a o îndeplini.
ATACUL DE LA FOCŞANI
Colectiviştii nu vor In raptul capului să se lase de barbarul oblceiii de a tocmi bătăuşi in contra adversarilor lor politici.
Pe *iua de eri, avem de înregistrat mişelescul atac a cărui victimă a fost d. Teodor Ieni-bace, membru marcant al baroului din Focşani.
D. lenibace a fost lovit. In gangul tribunalului, de vre-o zece ori, cu un ciomag, ruptndu i-se mina stingă.	w
Bătăuşul a fost tocmit de Să-veanu, drept răspuns la reclama-ţia d-lui lenibace eă primarul Focşanilor, tovarăş al nnor brutari, a silit pe alţi brutari să menţină preţui ridicat al piînei.
Jfe aducem amiute că tot la Focşani şi tot după asmuţirea lui Săveauu, a fost atacat, acum o lună, de un bătăuş care mergea chiar la braţ cn Săveann, d. Oogn Constantinescu, avocat şi membru al partidului conservator.
Ei bine, această barbarie nu se mai poate tolera.	u
Cerem celor iu drept o ancheta severă asupra atacului diu Focşani şi pedepsirea imediată a celor vinovaţi.
IAR OCNAŞUL
Organul plastografilor,—am numit Voinţa Naţională,—caută să arunce bă-nueli asupra excelentelor noastre raporturi cu amicul nostru d. O. Panu.
Nu ne dăm osteneala să dezminţim simplele nimicuri ale unui ziar care s’a făcut culpabil de plastografie.
Atragem numai atenţia cititorilor, cari ar putea cum-va să auză repetîn-du-se această ştire, cum că ea îşi are sorgintea în organul Iul Mărgăritesou.
STRAŞNIC» PREVEDERE
Ziarele guvernamentale aQ început să fie şi prevăzătoare. Ele prevăd anume că la întrunirile publice convocate de d. N. Fleva, în contra guvernului, vor merge şi unii membri al partidului conservator.
Ba bine că nu.
Adică de ce n’ar merge la întrunirile publice ale d-lul Fleva şi alţi opozanţi, In afară de liberalil-democraţl ?
Nu cum-va ziarele guvernamentale cred că aceste întruniri aQ un caracter intim, la care nu se pot duce de cit cel cu carte de membru şi cu cotizaţiile plătite pînă la zi ?
Dar la întrunirile publice se duce cine-vrea şi de fapt se duc, pe lingă a-depţil acelora cari le convoacă, şi curioşi şi adversari politici, cari vor tocmai să vadă ce e la întrunire şi ce spun oratorii adversari.
Acest lucru este aşa de lămurii: în cît dacă Voinţa Naţională (a se citi ziarul plastografilor) crede că a găsit piatra filosofalâ proorocind că la întrunirea d-lul Fleva se vor duce şi unii conservatori, apoi n’a nimerit-o.
Căci la urma urmelor, de ce opoziţia nu ar merge la o întrunire publică şi politică convocată de un opozant în contra guvernului ?
Negativul ar fi absurd.
S’o lase mal domol Voinţa cu preve-
Ilerile pentru car!, spre a le tace, îţi rebue alt-ceva de cit talentul de a plas-Tgrafia şi concursul condamnaţilor la •unea silnică.
CRIZA IN PERMANENTĂ
Vizita de la Pesta şi decoraţia acordată lui Ieszenszky, preocupind în primul rînd presa, nu ne-am ocupat de cîte-va zile cu ceea ce se cMamă culisele partidului liberal.
Se petrec lucruri interesante în sinul acestui partid şi dacă situaţia exterioară a guvernului nu e tocmai strălucită, apoi cea internă nu este mai bună.
Guvernul şi partidul liberal se află intr’o criză permanentă.
Balotat între aurelianişti şi d. Eug. Stătescu, neştiind nici ce să facă cu cei d’intîi nici cum 8ă procedeze cu cel d’al doilea, d. Dumitru Sturdza vede că in ajunul deschideret Corpurilor legiuitoare nu ştie nici pe cine să comptese, nici contra cui să lupte.
0 situaţie guvernamentală şi parlamentară mai încurcată şi mai puţin clară, n’a avut-o nici un minister pînă acum.
Conştient de neputinţa sa, de lipsa de cohesiune, de unitate şi de disciplină ce s’a manifestai in sinul partidului libe ral de la venirea sa la putere, preşedintele consiliului şi şeful liberalilor e cuprins de o adevărată panică şi nu ar fi de loc imposibil ca intr’o zi foarte apropiată, să se hotărască a părăsi puterea.
Se vorbeşte cu mult temeiu de această perspectivă şi ultimele neghiobii comise de d. Sturdza în chestiunea naţională vor grăbi prăbuşirea regimului.
Concentrare fără Sturdza
Gruparea drapelistâ, care ne speriase cu hotărîrea ce luase acum cîte-va zile de a combate guvernul, dar care în urmă nu a făcut de cît să pue în con-tradi ţie pe ministrul justiţiei cu chestiunea naţională, rezuma ast-fel atitudinea sa politică :
Totul merge bine în partidul liberal, numai d. Dimilrie Sturdza încurcă treaba. De aceea, pentru ca regimul să continue a sta la cîrmă şi pentru a se împăca cu Aurelianiştii, el propun concentrarea forţelor liberale fără Sturdza.
Acest lucru obţinut, se va atinge idealul Drapeliştilor: ziarul va dispare, şi oile rătăcite vor reintra in ograda liberală sau în beciurile Băncei Naţionale.
Cînd un grup politic face o ast-fel de politică, ar fi făcut mai bine să nu se manifesteze în public.
La concentrarea fără Sturdza, colectiviştii, mai puţin exclusevişti, răspund cu programul concentrărei cu Sturdza ; preşedintele consiliului nu face nici o obiecţiune la reiterarea Drapeliştilor în partid şi s’ar putea şi la guvern.
Cît priveşte pe d. Eug. Stătescu, ambele cele-l’alte grupări liberale pretind că e al lor.
Părerea noastră este că toţi au dreptate în partidul liberal, şi acel cari zic ca să se facă concentrare cu Sturdza şi acei cari pretind că fără dînsul partidul nu va pieri.
Ameninţarea şefului
D. Dimitrie Sturdza a zis acum ci-te-va zile că nu înţelege intrigile ce se ţes în contra d-sale şi campania pe care o duc Drapeliştii pentru înlăturarea sa. O campanie ca asta trebue să aibă ca ţintă un rezultai practic.
Or, pot să afirm, a zis d. Dimitrie Sturdza, că eu, retrăgtndu-mă, nu va profila nici un liberal din aceasta. Sunt şeful autorizat al partidului şi eu ple-cînd, se duce şi partidul şi regimul, care trebue să urmeze pe conducătorul său.
* Voiu sfătui chiar pe M. Sa ca după mine să se cheme pe conservatori.
t Ast-fel fiind situaţia, candidaţii la şefie şi la preşedinţia consiliului să se mai astîmpere, a aăâogat d. Sturdza.
*El n’au nimic de cîştigat, ba din contra».	___
TREBUE IMTRE6IT
Halul In care a ajuns partidul liberal este ne mal pomenit. Luaţi, de pildă, pe aurelianişti.	'
Acest grup are un ziar cu multe calităţi, ce-I dreptul, dar cu un capital defect: este insuficient.
Drapelul, e lucru hotărît, nu este pentru guvern ; dar cine poate spune că este contra guvernului ?
Şi cu toate acestea se găsesc In acest ziar unele lucruri cari dacă ar fi clare, s’ar putea constata că sunt cel puţin unii miniştri sari, periodic, de două-trel ori pe săp-tămînă, sunt atacaţi de acest ziar.
www.dacoromanica.ro
Aşa, de pildă, unul din miniştri al cărui cap e pus la preţ este d. Al. Djuvara, ministru de justiţie. Drapelul reproduce de cîte-va zile un studiâ al acestui domn ministru asupra chestiunii naţionale.
Lucrul s’ar părea inofensiv. Cu toate acestea ţinta ce urmăresc aurelianiştii este să arate pe ttnărul ministru nu numai ca un înfocat naţionalist, ci ca un convins iredentist, după cum reiese din acel studiQ.
Se Înţelege pentru ce aurelianiştii denunţă pe un ministru de iredentist.
Alta.
Drapelul a început să publice un studifi asupra serviciului nostru maritim, ocuptn-du-se în special de linia Brăila-Roterdam. Organul aurelianist spune că inginerii s’afl pronunţat mal îutlifl pentru Anvers şi apoî cu aceeaşi seninătate s’aQ pronunţat, nu se ştie pentru-ce, pentru Rotterdam.
De astă dată acela care încasează este Ionel Brătianu, ministru de lucrări publice.
El bine, nu-I aşa că Drapelul este insuficient şi că enigmatica sa campanie trebue Întregită ?
Un ziar care ar apare cel puţin de trei ori pe săptămînă, cu ţinta de a arăta rostul articolelor din Drapelul, ar fi necesar. Aşa aQ ajuns colectiviştii.
D, STURDZft 81 RÂNDDRICELE
Sfîntul Dumitru şi deschiderea Corpurilor Legiuitoare se apropie şi cu mirare vedem că guvernul, deşi i se sfirşeşte termenul de chirie, totuşi nu şi-a luat încă ultimele dis-poziţiunî de mutare.
Experienţe, de mal multe ori repetate, nu ne lasă totuşi îndoiala că, în curînd, vom spune d-lul Sturdza adio şi, de data aceasta, nu «la revedere.» Guvernul Sturdza, care apare la închiderea Camerelor, obidnueşte a dispare la redeschiderea lor.
împreună cu rînduricele, d. Sturdza fuge, toamna, de geruri şi furtuni, spre a reveni odată cu primul zîmbet al soa reluî de April.
Atunci încep zilele fericite ale acestui guvern de vacanţă.
Dar chiar vara îi trebuesc ofticosului anume condiţiunl prielnice şi un anume regim spre a-şl putea tărăgăni zilele trudite.
Anul acesta, guvernul a avut cîte-va săp-tămînl de odihnă, din cauza boalel A. S. R. Principelui Moştenitor, din cauza inundaţiu-nilor şi a altor calamităţi publice.
Acum, zilele frumoase au zburat, şi cînd se vor lăsa pe pămînt primii fulgi de zăpadă, Sturdza va trebui să-şi facă bagajele spre a ierna într’o climă mal clementă, la Nizza ofticoşilor politici, ori la Monte-Carlul poli-ticianilor în disponibilitate.
DIN STREINJTATE
mmmmmamammmamBmmmm
Criza ministerială sîrbă
Retragerea d-lul SimicI de la putere a produs, după iuformaţiunile ziarului vienez Nene Freie Presse, mare amărăciune între partizanii săi şi regrete chiar din partea adversarilor lut.
Opiniunea ‘'publică era relativ mulţumită şi nimeni du se aştepta la căderea cabinetului.
Pricina crizei e venirea ex-regelul Milan la Belgrad.
Intre ex-regele şl d. SimicI există de mult diferenţe personale. Cum reîntoarcere a In ţară a lui Milan Înseamnă că acesta va Inriuri asupra afacerilor publice, d. SimicI trebuia să se retragă.
După cum afirmă corespondentul Sul Neue Freie Presse, Milan era cu deosebire nemulţumit de guvernul SimicI, mal fntil pientru că pregătea o revizuire a Constituţiune). apoi pentru proectul de a căsători pe Regele Alexandru cu o fiică a prinţului de Muntene gru. Dffpă părerea ex-regelul, Muntenegrul e cal mal riiîl duşman al Serbiei. Mal departe, Milan e hotărî t adversar al unei alianţe balcanice, iefeia favorita a d-lul SimicI.
Yiitornl prliu-ministru
Se vorbia la început de formarea unul minister pur liberal sub preşedinţia d-lul Riba-raţ. cu misiunea de a inaugura un regim sever.
Zvonul acesta e desminţit. Cu alcătairea cabinetului va fi însărcinat d. dr. Vladan Gheor-ghevicl, actualmente ministru la Constanti-nopol.
D. Vladan Gheorghievicî e om de încredere al lui Milan şi al regelui Alexandru. El e considerat ca amic sigur al Austro-Ungariel.
După toate probabilităţile, d-sa va forma cabinetul cu foşti membri al partidului progresist şi foşti membri al partidului liberal.
Radicalii vor fi deci cu desăvirşire înlăturaţi de la guvern.
Prevederi
Deşi, personal, viitorul prim-ministru e sim" patic tuturor partidelor, totuşi guvernul săfi trebuo să se aştepte la o puternică şi lndlrjită opoziţiune.
In adevăr, radicalii, amăriţl de căderea ministerului SimicI, nu-1 vor cruţa. Şi radicalii ad încă şi astăzi majoritatea In ţară.’
Dezbinările de cari sufere Încă partidul radical vor dispare probabil din cauzaa meşterului direct al ex-regelul Milan în afacerile publice., E cunoscută puternica duşmănie ce exista între acest partid şi fostul suveran.
Criza actuală Înseamnă, după Neve freie Presse-o schimbare fundamentală atît in politica internă cit şi In cea externă şi o nouă zdrunci nare a ţării.	‘ Forelgu.
TRIBUNA LITERARA
Tribuna literară a EPOCEI
Ziarele noastre att început să devină din ce In ce mal accesibile literaturel.
De unde piuă acum 2—3 ani în urmă, ele nu conţineaQ de cit articole şi discu-ţiunl politice, astă-zl le vedem mal pe toate, pe cele mal răsplndite cel puţin, deschiztnd coloanele lor literaturel. Evoluţiunea aceasta e cit se poate de naturală. Un ziar, care să nu facă de loc literatură, nu se poate concepe de cit îutr’o perioadă excepţională a ziaristicei.
Şi excepţională a fost Intr’adevăr perioada pe care a pareurs-o ziaristica romînă.
Ziarele noastre, pînă acum cîţl-va ani, aproape fără excepţie, n’afi servit de cît pentru a afirma opiniunile politice ale unul partid safi de multe ori ale unei persoane marcante politice. Ele nu eraQ făcute pentru public, ci pentru cel ce le scriaQ safi susţineaţi. Ar fi putut să apară şi broşate la un loc pe săptămînă, safi chiar pe o lună întreagă: succesul lor ar fi fost acelaş. Căci importanţa lor sta numai în faptul că apăreaţi In vederea unul scop personal anumit, iar nici de cum că ele apăreaţi pentru a servi publicul. Da aceea multe apăreaţi şi multe dispăreaţi, după cum se constelaţi şi interesele politice ; publicul azista la toate acestea fără a lua parte la nimic. Acum vr o 12 ani in urmă se tipărea InBucu-reştl uu ziar cotidian,a cărui vînzare se urca la cifra de patru exemplare 1 Ceva mat mult. Deşi acest ziar se citea numai de patru bine-voitorl, existafi totuşi alte patru ziare în Bucureşti, cari polemizaţi (şi Încă cu ce energie!) cu cel în patru exemplare !!
Aceste patriarhale timpuri afi trecut astă-zl. Ziarele noastre afi început Înainte de toate să devină stabile şi aceasta însemnează de sigur mult. Stabilitatea dovedeşte că sunt redactate Iu vederea unul public, iar nu în vederea unul scop personal. Scopul personal se schimbă după împrejurări şi elteodată chiar, împlinindu-se, încetează ; cerinţele publicului însă rămtn cam aceleaşi şi, în orl-ee caz, împlinite, nu ajung a fi nici odată.
Se înţelege, tetr’o stare mulţumitoare n afi ajuns să fi nici astă-zl ziarele noastre. Vedem însă pretutindeni tendinţe de îndreptare şi să sperăm că ele vor reuşi. Cu cît publicul cititor va deveni mal numeros şi mal conştient, cu atît pretenţiunile sale, fiind mal bine susţinute, vor aduce treptat transformarea desăvlrşită a ziaristicei ro-mlne. Vom avea eu timpul — şi cred că nu tocmai prea tîrziti — ziare emancipate de sub tulela directă a intereselor personale politice, ziare cerute iar nu impuse spiri-lui public.	.
Introducerea elementelor literare sunt, în această privinţă, de o bună prevestire. Nu ne facem de o cam dată mari iluzii. Literatura intră pentru moment în casa ziarului, ca. o prietenă tolerată ; dar nu ne îndoim o* ea are să-şi aranjeze peste puţin drepturile sale la o cohabitaţiune permanentă.
La ziarul «Epoca» toleranţa durează de «al bine de un an. Că va dura continuii, e mal mult de cît probabil. Cite-va alte âare se găsesc în acelaş caz : începutul este dar făcut.
Intru cît priveşte ziarul «Epoca», mă cred dator să adaog încă cîte-va rîndurl, pentru a clarifica pe deplin direcţiunea ce o vor uma publicaţiunile cuprinse în «Tribuna literară».
La noi a ajuns a fi mal mult de cît o modă, de a întreba pe cine-va din ce şcoală literară face parte şi cu cine se adună pentru a faea literatură. încă, unii, cred că limpezesc cestiunea şi mal bine, întrebînd de a dreptul în servieiul cărui partid politic înţelegi să scrii.
Din nenorocire, aceştia formează un contingent însemnat şi prin urmare uu pot fi trecuţi cu vederea. Uu răspuns dat lor poate figura astă-zl drept uu articol pro-
(grarn. Cu toată neplăcerea, eşti silit să-l faci. Asociaţiunea este utilă în imensa majoritate a acţiunilor omeneşti; şi într’unele chiar ea este obligatoare. Iu contra uatu-" rel, bunăoară, omul luptă, vrînd-nevrîud, asociat cu alţi semeni de al săi; interesele sale materiale ’şMe apară asoeiîndu-se cu alţii, cari afi aceleaşi interese. Peste tot locul, tinde este de susţinut o luptă, care Întrece terţele unul singur individ, refugiul aces-l aia rămîne In societate.	'
Pe tărîmul economic şi politic în primul r tnd, de aceea necesitatea partidelor politice.
ExJstâ însă un tărîm, pe care individul poate înfrunta el singur lupta, bazat pe pro-1 «iile sale forţe. Acesta e tărîmul plăsmui-iil artistice. Societatea semenilor ajută pe individ, pînă ce-1 aduce p° pragul activităţii sale literare safi artistice ; aceea ce se produce Insă din o asemenea activitate, opera literară safi artistică, e datorită talentului persoc al al individului. A întreba pe ua literat din ce şcoală face parte, este dar acelaş lucru cu a’l tăgădui orl-ce originalitate. Artistul urmează inspiraţiunel sale proprii şi în momentele de creaţiune nu cunoaşte munca de tovărăşie.
De aceea «Tribuna literară» din Epoca sa va feri de a încuraja constituirea aşa numitelor şcoli literare. Acolo unde găsim mai mulţi la un Joc făcînd literatură umăr la
1
t P 1} c A
umăr, suntem convinşi eă se urmăresc scopuri streine literaturii. Umăr la umăr se poate dobîndi un bun matei ial, dar nici o dată nu se va creia o operă de valoare.
De asemenea, din aceleaşi motive, Epoca se va tine datoare să facă cunoscute publicului cu deosebire talentele neinregiinen-tate Iu aşa zisele şcoli literare safi, după cum zic unii şi poate cu drept cuvînt, ne-Inregimentate In companiile de admiraţiune mutuală.
Arta dramatică va avea o cronică săptă-mlnală.
E o ceriuţă legitimă ca şcena Teatralul nostru National să fie In primul rind destinată operelor dramatice romineştl şi noi o vom sprijini pe cit ne va fi în putinţă. Dar n’avem destule opere romineştl pentru a în tretine un teatru! Se poate. Nu mal puţin adevărat e Insă, că Iu lipsa operelor romî-neştl, e o neertată greşeală să reprezint! orl-ce. Literatura dramatică străină cuprinde şi ea destule drame şi comedii proaste; o alegere dar se impune. Cea mal rea ar fi de sigur, alegerea care s’ar determina după prietenia sad duşmănia persoanelor ce se oferă să traducă. Nu e vina noastră dacă inzistăm asupra acestui punct; ni se spune eă lucrul se practică ps o scară destul de întinsă.
O cronică ştiinţifică va ţine pe cititorii Epocei in curent cu principalale descoperiri ale ştiinţei; o cronică literară va avea In special de obiect semnalarea scrierilor de valoare literară, atît din ţară cit şi din străinătate.
Şi toate acestea, Încă o dată fie zis, iară nici nu gind de politică. O «tribună 1 te-rară» nu poate fi de cit tribună liberă.
Fie convinşi scriitorii cari ne vor da sprijinul lor, că le lăsăm deplină libertate pe târimul politicei. Noi le cerem numai fructul orelor lor de reculegere, atunci clnd unicul mobil ce-’I îndeamnă la lucru, este afirmarea originalităţel lor personale; culoarea lor politică nu ne interesează, precum nu ne interesează culoarea părului lor.
Sperăm că aceste cuvinte vor fi înţelese şi că vom putea ziee iu curînd «bun sosit» la o mulţime de scriitori, pe cari opiniunea publică prin o lipsă de respect pentru demnitatea personală, ii împărţise iu diferite tabere politice.
C. Riiduîescu-Motru.
Luni vom publica un Hlutllu ele Foiţilor al ft-lor TA. Uragu şi lira-ghicetseu.
Litere, Artă*, Ştiinţă*
JOS*)
La umbra unul pom de munte, Cum stăm de-unâzl visător, Văzul rupînd din el o cracă Un pribegit de calator.
Venea din ţărmuri depărtate Şi se vedea că-I ostenit,
Dar îşi făcu un băţ puternic,
Cu care iarăşi a pornit.
Un biet ţăran veni pe urmă, Cîntînd încet un cînt de dor;
A rupt şi el o altă cracă,
Să’şT facă coadă la topor.
Veni apoi un tînăr mîndru, Ţinînd o fată de mijloc;
Atl rupt şi el destule ramuri, Să’şl facă vreascuri pentru foc.
Şi-aşa, aQ. tot venit într’una, Rănindu-1 fîe-care om.
Pe cînd şedeam sub umbra deasă A melancolicului pom,
Spre seară-a mal trecut pe-acolo Un călător întîrziat;
A vrut şi el să rup’o cracă,
Dar n’a ajuns...—şi a plecat.
S’a dus s’o Ia din altă parte — Aşa se vede c’a fost scris,—
Iar eO, redeşteptat din vise, Privind în urma lui, ml-am zis :
In trista noastră omenire,
Ursita omului sărac E ’ntocmal ca a voastră, ramuri, Tăiate din acest copac.
Jos este ramura mal tare,
Ea face arborul frumos...
Şi toţi lovesc mal cu ’nlesnire Intr’însa—fi’nd-că e mal jos.
Atîtea ramuri de asupra*!,
Ea biata ’n spate le-a suit, Scâpîndu-le de călătorul Venit cu gînd de jefuit.
Dintr’un vlăstar uşor şi fraged Ea face-un pom triumfător...
Şi dînsa e întîl ursita Să fie coadă de topor!
Bada D. Bosettl.
•) Reproducem aeeste frumoase versuri din volumul de poiezil Duioase apărut in editura librăriei Leon Alcalay, volum pe care '1 recomandăm călduros cititorilor noştri.
SUSPINE
Poezii populare din Basarabia adunate de
O.	Madan, cu o prefaţă de George Coşbnc.
Numărul 138 din «Biblioteca pentru toţi» formează o mică colecţie de poezii populare, adunate din provincia cea mal puţin cercetată pînă acum de folcloriştii noştri. Autorul colecţiei, romîa din Basarabia, iubitorjde graiul părinţilor săi, a căutat să ni l redea pe i it i-a fost cu putinţă, cu toate particu-rităţile lui de intonaţie.
Este o adevarată colecţie de documente lin-guistice volumaşul acesta, şi din acest punct de vedere este deci de multă însemnătate pentru folclorişti.
Prefaţa d-lul Coşbuc este o interesantă dizertaţie asupra originii şi modulul de râs-pîndire a poezii populare.
D. Coşbuc lasă să se întrevază că autorul poeziei populare ar fi cîte un flăcăii mal iscusit, un «fecior» mal buii de gură. Şi Iu acest scop, d-sa se aduce ca exemplu povestind cum şi-a văzut trecute îu domeniul poeziei populare eîte-va epigrame, poezii, etc. pe cari le făcuse d-sa şi i le rostise flăcăii pe la hori safi şezători.
In Ardeal, mal fie-care sat, spune d. Coşbuc, şi-are «un poiet oficial». «El face invitările la nunţi, cit ţine nunta, el e «conferenţiarul» poietic ; Închină la toţi, răspuude la toţi—în versuri rapsodice, fără metru şi cu rime multe una după alta». Iu Muntenia şi Moldova, aceşti rapsozi poporali sunt înlocuiţi cu ţiganii lăutari. Şi d. Coşbuc spune că In satul sifi avea un rival foarte de temut, căruia îl era superior Iu surprinderi dar inferior în exprimare.
Fetele asemenea fac cintece. «Ele vorbesc fără intenţie despre un subiect... vorbesc mult apoi de odată una iucepe să ciute... Şi, par’că e farmec, par’că fie-care culege vorbele din gura şi din ochii vecinei: toate de odată ciută aceleaşi versuri ca şi cînd le-ar şti de mal înainte».
In privinţa răsplndirel poeziilor populare, ceea ce joacă rolul principal e miliţia, apoi bllciurile, ciobani!, măritişul fetelor prin părţi străine etc.
Cum se vede, volumaşul acesta conţine lucruri multe şi bune.
Zărit.
Studiul lui Max Nordau asupra Naţionalităţii, a apărut In voiuni tradus şi in romineşte, editat de societatea «Tipografia» din Sibifi. Traducerea, făcută de «Rosmarin», a putut fi apreciată de cititorii «Tribunei», In foiţa căreia s’a publicat lunile trecute.
ranpoRMAţn
Chestia Oprişoru
Iată ce scrie Timpul de a-seară asupra acestei afaceri:
In chestia extrădării In! Oprişor am fost cel d’întîî cari am publicat prima versiune şi am fost cel d’întîî cari ne-am grăbit a însera şi a dona versiune, cu 24 de ore înainte ca ziarele guvernului să fl suflat nn singur cuvînt în această afacere.
Deci obrăzniciile Voinţei Naţio-
*	A
nale nn ne pot atinge.
Dar Voinţa, care explică că 0-prişor a fost extrădat pentru delictul de bătae, cu 24 de ore după ce Timpul spusese acest lucru, nu zice nici nn cuvînt despre încarcerarea acestui nenorocit timp de patru luni de zile în temniţa de la Văcăreşti.
Chiar aşa prezintat faptul, el este destul de grav.
Dar se pare că chestia aceasta nn e pe deplin elucidată. Abstracţiune făcînd de declaraţia Ini însuşi Oprişor către o persoană maî pre sus de ori-ce bănuială, că el a fost condamnat pentrn-că a strigat: „Să trăiască Baţiu!» nise afirmă de persoane în măsură de a fi perfect informate că la Ligă există o listă de toţi condamnaţii politici din Ardeal şi că pe această listă figurează şi Oprişor cu o osîndă, a cărei rigoare ne scapă.
Să aşteptăm dar ca să se facă lumină deplină în această cestin-ne înainte de a se da nn verdict definitiv.
Ceea-ce rămîne de pe acum condamnat în mod definitiv, este deţinerea Ini Oprişor timp de patru luni în puşcăriile Bomîniei, pentru că avea să facă în ţara ungurească o pedeapsă de două luni.
Să facă bine Voinţa să răspnn-ză la această învinuire, în loc de a se deda la recriminări în stil surngiesc.
Atît de o cam dată.
«36 ore tn robie ungurească»
D. dr. Weigand, profesor la universitatea diu Lipsea, publică un nofi articol In ziarul bismarekian Leipziger Neueste Na-chrichten sub titlul de «36 ore în robie ungurească».
Acest articol, care este preludiul unei energice campanii filoromlne pe care o va întreprinde d. dr. Weigand prin presa germană în contra Ungurilor, are o ; importanţă cu atît mal mare, că e reprodus în Întregime de ziarele Deutsches Volkabla tt
din Viena şi Muenchener Neueste Nachri-chten din Muenehen.
*
. **.'•* , ,
D. dr. Vtigmd arată motivele de nimic pentru cari poliţia ungurească Ii urestase astă vară tu Ciachi Girbăfi.
Autorul încheie spuntud că el a călătorit în trei ani consecutivi mal multe Juni de-a-rlndul prin Ungaria şi Transilvania ca să studieze popornl romîu şi limba romînă. Nici prin gînd nu i-a trecut să facă politică. S’a convins însă că Ungurii se sperie grozav ca nu cum-va Europa apuseană să afle ceva exact despre situaţia Romîni-lor şt despre importanţa întregului element romînesc în concertul popoarelor europene.
Această convingere a botărît în fine pe d. dr. Weigand să declare acum prin presa germauă, că de aici înainte va face tot posibilul ca să desvăluiascâ *destrăbălatele şi ticăloasele raporturi în cari se află Ungurii cu Romînii».
D. dr. Weigand anunţă apoi că va publica o serie de articole şi că va pune pe Unguri şi Ungaria îu adevărata lor lumină.
*
* *
Aflăm în acelaşi timp că d. dr. Weigand lucrează la o broşură politică asupra cestiuuei naţionale.
Broşura va apare în cursul acestei luni şi un exemplar de lux va fl oferit de dr. Weigand în persoană principelni Bismark la Frie-driechsruhe, care-şi exprimase dorinţa ca să fie pus în curentul tuturor amănuntelor cestiunei naţionale.
Comitetul naţional studenţesc va fi re-prezintat la Ploieşti la dezvăluirea stătu-iei vînătorilor prin d. Tamara.
Săptămîna viitoare va veni în Capitală o nouă delegaţie a teleormănenilor pentru a cere guvernului înlocuirea prefectului Chin-tesQtt.
Delegaţia se va compune din cîte o sută de alegători din fiecare colegiu electoral, adică din trei sute persoane.
Iu consiliul de miniştri ţinut ieri înainte de arniazl s’a liotărît convocarea majorităţilor parlamentare la o consfătuire asupra situaţiei în partidul liberal, pe zina de 25 Octombrie.
Ion Basile Iepurescu se laudă in toate părţile că a izbutit să obţină de la ministrul de interne înlocuirea d-lul Cristu, prefectul de Vlaşca.
înregistrăm zvonul sub toate rezervele,—don Basile fiind cunoscut pentru farsele pe cari le lansează.
Bandele colectiviste aii reapărut.
lată în adevăr ce telegramă primim din Focşani:
Amicul nostru, avocatul Teodor leni-bace, primul redactor al ziarului Viitorul Putnel, a fost lovit ieri în mod mişelesa de bandele regimului, asmuţite de Săveanu, primând oraşului.
S’a telegrafiat M. Sale Regelui.
Parchetul anchetează.
La Focşani viaţa cetăţenilor a devenit nesigură. Cetăţenii sunt însp&imîn-taţi.
Constantin Lupii
* *
*
Ieri la orele II, din gangul Tribunalului am fost lovit de vre-o zece ori eu uu ciomag ru-ptudu-ml-se mina stingă. Bătăuşul a fost ]>ns de Săveanu, ea respnns Ia reelamaţia ce am făcut eu scumpirea plinei.
Ienibace
Ciud s’a construit palatul administrativ din Brăila, s’a avut în vedere ca toate autorităţile să-şî aibă sediul in noua clădire.
Administraţiile publice din Brăila s’ail mutat in noul palat, îndată după terminarea luî, şi afi continuat a rămîne în el, cît timp conservatoiil afi stat la putere. Localul era în de ajuns de încăpător şi nici o plirgere, în această privinţă, nu s’a ivit.
Cum însă aii venit liberalii, localul palatului administrativ n’a mal fost suficient pentru toate autorităţile şi cea d’intil care s’a mutat, a fost casieria generală, inchiriindu-şl casa prefectului de Ilfov, d. Gr. Giani, pentru un preţ exorbitant.
N'am avea nimic de zis, dacă localul palatului administrativ ar fi într’adevăr neîncăpător.
Lucrul însă nu este exact, de oare-ce de la mutarea casieriei, cele trei camere ce această autoritate ocupa, afi rămas goale.
N’a fost la mijloc de cit un pretext, pentru a se putea închiria casele d-lul Gr. Giani, pentru a^se putea face ast-fel un nofi gheşeft. *
Amicul nostru, d. loan N. Roman, doctor in drept de la Bruxelles, şi-a verificat, înaintea juriului facultăţel de drept din Iaşi, titlul.
D. Ioan N. Roman se va înscrie în baroul avocaţilor.
In fine, perceptorul Gh. Orăşanu de la culoarea de Albastru, ginerele faimosului perceptor Cuţescu, feciorul lui Iane Curtea—scrobilarul, a fost distitui de către ministerul de finanţe pentru escrocherie, falsuri şi al le abuzuri, constatate de inspectorii Calomfirescu şi Culcer.
Stăruinţele d-Iul G. Pa Iade, cu care Orăşanu se rudvşte, u’afi putut să’ scape.
Cu această ocazie, întrebăm ce se face cu socrul săfi, Cuţescu. ?
Vom, reveni în curînd.
ŞTIMl MAK1JNTE
*	Aflăm că d. A. llomalo, care a condus timp de trei ani biuroul din Brăila al so cietăţilor Dacia-Romînia şi Naţională, pen tru asigurările de transport, a fost avansat secretar general al societăţel Dacia-România în Bucureşti.
*	Din T.-Jifi ni se telegrnfiază că d. Au rel Diaconovicî, inginerul judeţului Gorjifi, a fost dat judecăţii pentru bătaie şi ultragifi
*	Primim la îedacţie Statistica învăţă-mîntuluî primar rural, pe anul şcolar 96 97, publicată din ordinul d-lul Spiru C. Ha-ret, ministrul instrucţiunel.
Vom reveni în curînd asupra acestei lucrări.
*	D. Al. Giulea, fost şef de biurotl în ministerul de interne, a fost numit director al prefectureî jud. Dolj.
*	Ministerul de interne a aprobat modificarea budgetului ordinar al oraşului Ro man, pe exerciţiul curent.
Parlamentul Austriac
Viena 10 Octombrie.—Camera depu-taţilor.DMpâ d. Schneker, german-na{io nai, care vorbeşte în favoarea punerii sub acuzaţie a miniştrilor, contele Ba-deni face o expunere a incidentelor din Egger, pe baza raporturilor oficiale, şi constată că autorităţile aii procedat la Egger în mod cit se poate de leg al. Măsurile de siguranţă luate eraţi justifi cate pe deplin.
In ceea-ce priveşte răniţii de cari aii vorbit oratorii, rezultă din ancheta cea mai minuţioasă, că printre micul număr al răniţilor, numai o singură rană este de notat şi nici aceasta nu este gravă.
Contele Badeni conchide zicînd că în asemenea incidente sunt de considerat în tot-d’a-una două lucruri: mai în-tîiu că autorităţile procedează în mod legal şi apoi că ele procedează ast-fel în cît interesele publice, a căror protecţie le incumbă, să nu fie atinse. (Apla-use vii la dreapta şi în grupul cec).
D-nii Stransky şi Schrvartz propun să se treacă la ordinea zilei asupra cerere! de punere sub acuzare.
D. Funke, german, atacă guvernul cu tărie.
Discuţia este întreruptă ; viitoarea şedinţă se va ţine Luni.
----------— i ——
EOOBfti
A eşit de sub tipar tn editura librăriei Socec Povăţuitor special pentru predarea Geografiei Rominiei îu clasa III primară şi IIf şi a IV rurală de A. Gorjan şi I. Lun-can. Preţul 2 lei.
Idem pentru continente de aceiaşi autori. Preţui 2 lei.
Geografiile acestor povăţuitoare, în formă de Atlas, cu peste 200 figuri şi hărţi, sunt aprobate, în urma concursului din anul 1895 şi conform noului program.
„EPOCA” iPROVIHClE
TVIjCEA
8 Octombre, 1897.
Dacă voiţi să verificaţi cele ce v’am comunicat Intr’o corespondenţă anterioară despre scandalul din biserica bulgară, n’aveţl de cît să vă adresaţi:
1)	d-lul Dimitrie Răşeanu, primul etntă-reţ al bisericel St. Nicolae, şi, primul dat afară de umere din biserica bulgară; şi
2)	ministerului instrucţiunel şi al cultelor, unde, dacă n’a sosit încă, va sosi In curînd raportul trimis de către protoereul local, prin Episcopie, asupra acestei incalificabile purtări a Epitropiel bulgăreşti.
Veţi afla cu această ocaziuue, şi fapt, pe care nu vi l’am comunicat: că însu-şl protoereul a fost bruscat, In ziua Sfintei Cruci de preotul bulgăresc—negreşit tot după ins-tigaţia Epitropiel—cu cuvintele: «cine te-a autorizat să intri In această biserică ?»
Intre delegaţii bulgari veniţi acolo este unul, care în ajunul plecărei la Bucureşti a ameninţat, la şcoala bulgară, pe revizorul judeţului cu împuşcarea, dacă va îndrăzni să execute ordinele ministerului, privitoare la acei o şcoală.
Se poate controla această informaţie numai de cît, întrebîndu-se pe d. inspector general Meimer, care a fost aici să ancheteze cazul şi a plecat cu vaporul de azi la Bucureşti.
Alt fapt
D. inspector Meisuer dueîndu-se la Baba-dag şi intrînd fără veste Iu şcoala bulgară, a găsit pe perete o hartă a Bulgariei, în care era însemnată şi Dobrogea ca făcînd parte din această ţară. D. inspector a confiscat harta şi a dus-o la Bucureşti. In Tul-cea a arătat’o mal multor profesori.
Dacă Bulgarii de aici nu prindeafi de veste, se găseai! de sigur şi In şcoala lor ast fel de hărţi. O probă: profesorul (ro-mîn) care predă acum geografia Romîniel la gimnaziul bulgar, lini spune că elevii nu vor nici o dată să arate pe harta Ro-mînei, coprinzînd in arătare şi Dobrogea.
Corespondent.
DITBRŞB
JHMAPITALA
O afacere misterioasă. — Erl după a-miazl, femeia Stanca, soţia lui Dumitru Petre din strada Teilor, a încetat subit diu viată Medicul comunal, chemat la domiciliul defunctei, pentru a consista moartea, examinlnd cadavrul, observă Ia cap, pe mîinl şi la git urme ae violenţă şi leziuni uşoare peste tot corpul, raţă cu aceste constatări, medicul comunal a refuzat autorizaţiunea de inmormlntare] şi a anunţat parchetul pentru a cerceta cazul.
pJ,ns asnpra faptului — Individul Sultan Constantin a fost prins astă-noapte de către un 8gent al poliţiei, in momentul cînd, după ce spărsese un vagon încărcat cu tutun, din faţa magaziilor de mică viteza, furase mal multe cutii cu ţigarete şi se pregătea să fugă.
„ .li'r j.a fost afestat Ş» condus la secţia de poliţie dm apropiere.	v
dolict — «Rumănischer Lloyd»
fnltmnW Mlercurl seal'a, în strada Borzei, s’a în împlat un scandal la No. 86. D-na Stetin a-
1° a?e?^T polit'eL a prins In flagrant
micîiiftt0!naiU lHriVe iS°tul să0 d’ Stetin, do-tin i n i„51a ,Ile£ala- Complicea d-lul Stei Ş1/ruinu3,cft v4duvă, d na Dela-tns. S ao adresat cuvenitele acte.
DIN JABA
.	Ia Gel... _ i„ de 6 0e-
tombre şeful secţiunel de jandarmi rurali din comuna Iveşti, primeşte o denunţare din partea locuitorilor Ion Gheorghe şi Isaia Turou chn co-?nUIf«	Vladimirescu> Tecuci, că o crimă
sa făptuit !n o comună din judeţul CovurluiQ.
Oprea Ciurea, administratorul moşiei Gelu din
J.ud- Cevurlul, proprietatea d-lul .Tean Veroua, a bătut acum trei ani atit de crunt pe un tînăr în cit a doua zi a şi murit. Numele tînărulul nu se cunoaşte, de oare-ce el venise din altă loca-ntate, de asemenea nu se ştie nici cauza bătâeî.
După făptuirea erimel, administratorul Oprea a îngropat cadavrul în ascuns, în timpul nop-
mosfl6 Un d6a dm aproPrierea caselor acelei
Cazul fiind imediat raportat de către jandarmi, autorităţile în drept s’ail transportat împreună cu denunţătorii la faţa locului.	V
Punîndu-se să se sape, s’a constatat că denunţul era foarte intemeiat, căci s’a găsit imediat un cosciug cu un cadavru înăuntru.
îndată după aceasta, administratorul Oprea, autorul crimei, a fost arestat; iar groapa cu sicriul a fost pusă sub pază, pînă la sosirea d-lul procuror de Galaţi, care a fost avizat spre a lua în cercetare cazul.	F
Tn nebun înaintea justiţiei. — Sunt aproape două luni, de cînd, doul nebuni aO fost arestaţi şi internaţi în penitenciarul din îaşl sub motiv că sunt vagabonzi. Cel-l’altl arestanţl însă, după cîte-va zile de Ja sosireh nouiior lor colegi, îngroziţi de excesele nebunilor ameninţară cu revolta, dacă direcţiunea nu va lua măsuri să-i scape de nebunii cari zi şi noapte ÎI ameninţai! şi Ie turbura liniştea.
O nul din aceşti nebuni era Climente Vasi-lenco, venit din Rusia, fost un timp servitor ia caii lui Bezede Grigore, la Cristeştl, şi care în ziua de 24 Iunie h fost prins de jandarmii rurali între Tirgu-Frumos şi Sîrca.
După raportul directorului de penitenciar s’a numit o comisiune compusă din d-ril Anto-nescu şi Misir, cari să examineze peVasiienco.
I doctori laţi găsit bolnav de manie acută şi atl dispus internarea lui la M-rea Neamţului.
tribunalul, fiind sezisat cu ordonanţa judecătorului de instrucţie, judecata trebuia sâ’şl urmeze cursul O greutate era, cum se îndeplineşte procedura faţă cu un nebun.
Administraţia a găsit uu mijloc ingenios : A pus pe doctorul MalcoclO, de la ospiciul din M-rea Neamţului, de i-a eliberat un certificat constatator c« 1 asUtnco nu maî prezintă simptome Uutuhfi01110* a da* ‘-'baţia în primirea por-
Afacerea a venit alaltă-erl înaintea tribuna-nalutol. Procedura s’a găsit complecta şi fiind ca acţiunea publică nu se stinge prin nebunie, « numai prin moartea inculpatului. Vasilenco a tost achitat fiind că nn mal este vagabond, de oare-ce are mijloace de existentă, ca pensionar dl casei de nebuni din Neumts,
DIN STREINA TA TE
JLpitaf reclamă.—Ori cît de mult s’arăs-piudit pînă acum sistemul reclamei in comerţ, acest fel de anunţ comercial a respectat cimitirele şi epitaful bine cunoscut: «Aci odihneşte A, fost negustor de fructe; văduva lui neconsolată, continuă comerţul», nu constitu» de cit o modestă şi timidă excepţiune. In America, scrupulele sunt mal miel in această privinţa ; spiritul practic al Yankeilor, nu puM în cumpănă respectul care se datoreşte morţilor şi in interesul cel mare al publicităţii. "
Ast fel, intr’unul din marele cimitire din New.York, se poate vedea un mirmînt pe care, printre florile aşezate cu mula îngrijire, se poate citi inscripţiunea: «In a est loe se odihneşte Iobn Smith, care s’a siiucis cu un revolver sistem Colt, şi a murt pe loc».
Pe un alt monument gisndios, vizitatorul poate citi cu litere enorme «Sub această piatră va repau»a o dată Janvs Belton. care actualmente conduce cu suc<es în al 15-lea Ave-nue, 75, bine cunoscuta c£d de pielărie».
In sfirşit, pe ambele părţi ale unul cimitir din Pennsylvania se pate citi: «Beţi, Iones Lagerbier, dacă vreţi si nu intraţi nici o dată în această incintă».
Aceasta publicitate fnebrâ, ar ofensa oarecum delicateţa europnilor ; în Statele-Unite acest lucru, pare foar» natural.
COMEBŢIL »E «Ilî\E
(PrinJr telegrafic)
Ultimele ştiri d la bursele din străinătate
10O<Honibre
New- York : 'budinţă fermă.
*rîfl prompt 2 ’/« cent. urcare » termen 3	»	>
Porumb 1	»	,
Londra, Tendinţa liniştită.
Anvera » menţinută Paria, frîu, Făină, Ulei şi Zahăr invariabil.
F»ena:	Redeschidere închidere
Griă d primă-vară Ovăz i primă-vară Sec.	»
Poruih Mal-Iunie Ten(fltă calmă.
fi.	11.72	fl.	11.74
»	6.68	»	6 68
»	8.80	»	8.80
»	5.38	>	5,38
t>r /» MiitAUHHTKMX
'ost asistent de Profesor In Viena
Spcialiet pentru boaleie Capnliil
jale da Gît, Gară, Nas, Urechi şi Ochi SCOATEREA NEDUREROaSa A ’ISŢILOR PRIN ANESTESIA
(Adormire s»S amorţire)	'
pripijloace XEVATAMATOARE, »n»d	DwiniUr
iNDECAREA MIROSULUI DIN GUlLi Q,anUa\iuni dela 8-11 a m şi dela 2-5 p.m. Strada Coltel, No. M, p
www.dacoromanica.ro
EPOCA
8
Foiţa noastră;
Romanul Un cuib de Boer* naşi sfîrşindu-semîine,vomîncepe publicarea unei serii de nuvele traduse din cei mai mari literaţi moderni.
Seria aceasta o vom inaugura Marţi, cu una din cele mai frumoase nuvele ale fraţilor de Oon-court :
1NTÎIUL IUBIT
Intîiul Iubit este o povestire duioasă, plină de cele mai fine observaţii luate din viaţa sufletească a unei fete de cincisprezece ani.
Numele celebru al autorilor acestei nuvele face de prisos orî-ce cuvînt din partea noastră.
Depeşile de azi
{Serviciul * Agenţiei Romîne»)
Constautinopol, 10 Octombrie.—Poarta a adresat o nouă circulară puterilor, cerin-du-le să grăbească regularea cestiunei ere tane, spre a ajunge cu modul acesta la o încheiere repede a tratatului de pace definitiv.
Comisiunea însărcinată cu negocierile pentru tratatul de pace va ţine şedinţă în fie-care si.
Paris, 10 Octombrie.—Grt.pul socialist al Camerei a decis să adreseze un apel muncitorilor francezi pentru a-I angaja să sus-ţie revendicările mecanicilor englezi actual-minte în grevă.
Paris, 10 Octombre.— Un proiect s’a distribuit la Cameră, propunînd crearea unei regiuni noui de corp de armată, prin dedublarea corpului al 6-lea, şi aceasta fără cheltuială mare.
Petersburg, 10 Octombre. — Mesagerul Imperiului publică raportul comisiunel însărcinate să constate identitatea victimelor catastrofei din anul trecut de pe cîmpia Sodynka. Numărul total al morţilor constatat este de 1429, şi suma distribuită familiilor victimelor se urcă la 390 000 ruble.
Londra, 10 Octombrie.— Se anunţă din Petersburg «Agenţiei Reuter» că puterile au convenit să aleagă pe colonelul Inxamburgez Scboefler, ca guvernator general al insulei Creta.
ULTIME INFORMAŢIUN!
Mişcarea naţională
Din Brăila ni se vesteşte următoarea infamie colectivistă :
Administraţia locală, ca să zădărnicească întrunirea naţională de tniine, s’a aliat cu socialiştii şi a făcut toate presiunile ca sala Paradis să se dea pentru o întrunire socialistă bulgarofilâ. Atunci mal mulţi cetăţeni din localitate aH închiriat sala Ralli de la d. Matei Falcoianu. Aseară însă d. Matei Fal-coianu comunică comitetului de iniţiativă, că nu mai poate da sala. fe De ce ?
Fiind că aşa a dispus d. Sturdsa !
Cu toate acestea comitetul de cetăţeni a izbutit să închirieze sala Neamţu, fosta «Carpiiţii», unde s’au ţinut în memorabilii ani 1886 - 88 întrunirile opoziţiei unite.
***
Studenţii din Muenehen afi trimis urnţft-toarea telegramă comitetului naţional studenţesc din Capitală:
Salutăm cu însufleţire hotărîrile luate de d-voastre în Meetingul de la 3 Octombre şi ne alăturăm şi noi întru toate la protestările contra descendenţilor lui luhutun cari nici după o mie de ani n’au lepădat pieile de fiare sălbatice de pe el.
*
* *
La conferinţa naţională ce se va ţine la Ploeştî în folosul Ligeî Culturale în ziua de 19 Octombre, vor vorbi d-nii Delavrancea şi Barbu Păltineanu.
La conferinţa de la Craiova, care se va ţine la 26 Octombre, va vorbi d. M. Vlădescu, preşedintele comitetului central al Ligeî.
MM. LL. la Iaşi
Se ştie că, îndată după sosirea în capitala Moldovei, în ziua de 20 Octombrie, MM. LL. Regele şi Regina vor merge la mitropolie, unde se va oficia un Te-Deum.
In uşa bisericei, la scara de onoare, Suveranii vor fi întîmpinaţi de 1. P. S. Sa Mitropolitul Moldovei, înconjuraţi de episcopii eparchioţi loanichie al Romanului, Silvestru al Huşului şi Par-tenie al Dunării de jos.
Oficiul divin va fi slujit de toţi înalţii prelaţi.
La ieşirea din biserică, corul mitropolitan va intona imnurile < Trăiască Regele» şi «Mulţi ani trăiască».
*
* *
După cit se pare, suma de 30.000 lei, votată de consiliul comunal din laşi, pentru primirea MM. LL., a fost deja epuizată.
De aceea, consiliul comunal va fi convocat pentru două zile în sesiune ex-tra-ordinară, spre a se vota noui credite.
PrlM cercurile guvernamentale circulă cu persistenţă zgomotul, că imediat după serbările diu guvernul va demisiona, din cauza curentului puternic ce s’a produs iu cestiunea uaţiouală in contra sa, curent pe care un’l poate opri.
D. A. Vizanti, preşedintele comitetului teatral din Iaşi, a sosit în Capitală, pentru a se înţelege cu ministrul in-strucţiunel asupra celor două reprezentaţii teatrale, ce urmează să se dea, cu prilejul vizitei MM. LL., in a doua capitală a ţărel.
La 4 Octombre, a venit înaintea Cur-ţel de apel din Craiova procesul politic intentat de faimosul Filipoiu fostului primar de Drăgăşanl, d. Dimitrie Con-stantinescu.
După cererea procurorului, procesul a fost amînat, pentru ziua de 9 Decembrie, spre a se cita noul martori.
Primim noui amănunte asupra mizerabilului ateutat, săvtr-şlt Iu Focşani, contra d-lui Teodor Ieuibace, avocat.
Agresorul se numeşte Vaiautz, supus austriac, pripăşit în ţară, tară paşport. FI e Iu solda primarului Săveanu, din ordinul căruia a comis atentatul contra d-lui Ieuibace.
Tictima se află într’o stare deplorabilă.
In afară de numeroasele leziuni pe cari le poartă pe corp, d. Ieuibace are mina stîugă ruptă.
Atentatul s’a săvlrşit ziua in amiaza mare, pe la orele 11 dimineaţa, in gangul tribunalului diu Focşani. Faiantz s’a servit, în eomiterea lui, cu uu ciomag gros, cu care şi-a lovit victima,
piuă etnd l’a rupt.
*
* *
Lumea in oraş este indignată de acest atentat.
Toţi sunt de acord iu a recunoaşte pe Săveauu ca autor moral al agreslnnei.
Procurorul general, d. I. Bas-tacbe, care se află iu localitate, anchetează in persoană cazul.
Vaiantz a fost arestat.
Prahova, organ al partidului conservator din Ploeştî, publică următoarele rîndurl:
* Suntem informaţi că vre-o cîţi-va din membrii comitetului de acţiune pentru ridicarea monumentului batalionului II de vînători, n’ar fi dat, nici pînă în prezent, listele de suh-scripţiuni ce le-du fost încredinţate.
«Printre aceşti patrioţi se zice, că ar fi şi d. Theodorini, care de sigur aşteaptă o decoraţie cu ocazia inaugurăreî de Duminică.
«Atît d. Theodorini, cît şi cumnatul său Bresoianu, nu s’au văzut, mai nici odată, pe la adunările comitetului de acţiune.»
Monitorul Oficial publică următorul comunicat:
«Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, In urma măsurilor luate pentru a se dezminţi ştirile răii voitoare răsplndite de ziarul Le Patriote din Bruxelles cu privire la grlnele noastre, consulatul nostiu din Anvers ne comunică că morarii din Belgia, făcînd încercări cu grlnele noastre atl obţinut rezultatele următoare:
«Din grînele cari cîntăreaă 73 jum. kgr. hectolitru aă obţinut 67 la sută făină şi făinurile secundare In cantitate relativ foarte mică ; panificaţiunea a fost excelentă.
«De la aceste încercări mal multe transporturi de grîil romîn sosite la Anvers s’afl vîndut bine şi cumpărătorii încep a se interesa din ce In ce mal mult de grînele noastre.
In privinţa scandalului provocat de epitropil şi profesorii şcoalel bulgare din Tulcea, d. C. Meissner, inspectorul general al învăţămîntulul primar, care a fost Marţia trecută în Tulcea, şi-a depus erl raportul.
Faptele ce am relatat afi fost constatate, în mod oficial şi consemnate, în raportul prezentat d-lul S. Haret.
D. C. Meissner a rămas cu desăvir-şire scandalizat de atitudinea Bulgarilor, cari nu vor' să recunoască legile şi regulamentele şcolare ale Statului romîn.
Mii de apeluri s’au împărţit erl şi azi prin toate părţile Capitalei prin cari se invită cetăţenii la întrunirea ce se va ţine mîine după amiazi la orele 2 în sala Dacia, întrunire convocată de clubul liberal-democrat.
Pe de altă parte poliţia şi primăria desfăşură cea mai mare activitate amt-ninţînd pe cetăţeni să nu îndrăznească a merge la întrunire. Din mai multe case însă agenţii guvernului, printre cari Zaharia, Cantuniari şi cîţi-va comisari, aii fost rînd pe rină poftiţi să iasă afară.
Prin mahalale, cu toate ameninţările primăriei şi ale poliţiei, domneşte un viu interes pentru întrunirea de mîine.
In Tulcea va apare în curînd, odată pe săptămînă, un jurnal consacrat exclusiv intereselor romîneştl.
Se vor grupa împrejurul lui toţi bunii Romînl.
Jnterview-Lxpress
A-seară d. Mişu Kornea se afla la Capşa executînd pe cîţi-va deputaţi liberali, în societatea cărora se afla, pentru oarba lor supunere către d. Dim. Sturdza.
L’am întrebat.
—' Ce ai cu d. Sturdza ?
— Cu d. Sturdza P Poate cu întreg guvernul P Apoi acesta e guvern liberal ? Camille Pelletan a zis că liberalii cinstiţi sunt datori să răspundă la tot ce se scrie şi ce se spune în contra liberalismului. Or, azi ţara întreagă clocoteşte, romînis-mul în’reg este revoltat de decoraţia lui Ieszenszky şi presa romînă din toată ţările locuite de romîni cere socoteală guvernului romîn pentru această degradare a sentimentului naţional. Şi guvernul prin cele două ziare pe cari le are tace de o lună întreagă, nu spune nimic, nu se apără şi nici nu se retrage de la putere. E acesta guvern liberal ? E guvern constituţional ? Nu !
Vrea să fie guvern de drept divin !
laiul a Brăila-JRotterdam
Organul grupului Aurelianut a început publicarea articolelor anunţate asupra liniei maritime Oalaţl-Rotterdam.
Destăinuirile pe cari le face autorul articolelor şi care nu e aUul de cît d. Porumbaru, fostul ministru al lucrărilor publice în cabinetul d-lui Aurelian, sunt de o gravitate excepţională.
Se afirmă în Drapelul că, într’o afacere atît de importantă care leagă administraţiunea Statului Romîn pe 5 ani şi nare provoacă o colosală cheltuială, nu s’a consultat consiliul de administraţiune al drumurilor de fer al cărui aviz este formal cerut de lege.
Că guvernul a mai Încheiat tot fără avizul consiliului de administraţiune, o convenţlune de aprovizionare de cărbuni pe trei ani cu sindicatul minelor din Westfalia.
Că după dispoziţiunile art. 26 din legea de exploatare, ori-ce furnitură, care trece peste o valoare de lOOyOOO tel, nu se poate acorda in nici un cax de cît pe cale de licita-ţiune•
In fine, autorul articolului pentru a dovedi că conveţiunea din Rotterdam este absolut nelegală şi neexistentă, adaogă.
„Chestiunea este foarte importantă, şi de ea atîrnă posibilitatea de a se reveni asnpra eonvenţiu-nei încheiată cn casa din Eotter-dam. In adevăr, dnpă dispoziţiunile art. 19 din contractul încheiat între direcţiunea căilor ferate romîne şi Agenţia maritimă din Rotterdam a casei Miiller et Comp., contractul nu va fi considerat valabil de cît din ziua cîml Direcţiunea va comunica acelei case că aranjamentul cu Sindicatul de cărbuni din Germania a fost încheiat. Dacă acest aranjament nn este încă a-prohat de ministrn, atunci chestiunea contractului cn casa Miil-ler se poate considera ca o chestiune deschisă. Dar chiar dacă aranjamentnl pentru cărbuni este în momentul de faţă încheiat definitiv, noî credem totuşi că el nn poate fi considerat ca nn contract valahii, dacă nn este rezultatul unei licitaţiuni publice, şi în aşa caz convenţiunea cn Agenţia din Rotterdam nn poate intra în vigoare».
Ne propunem a reveni asupra gravelor indiscreţiuni comise de un fost ministru liberal în contra ministrului liberal Ionel Brăila.
Monumentul ini Laliovari
Pe lista încredinţată d-lul Teodor Cincu din Tecucifl, aQ subscris următoarele persoane:
D-nil Teodor Cincu, 500 lei; Nestor Cincu, 500 lei; Dimitrie D. Caian, 20 lei; Al. D. Răşcanu, 20 lei; G. Michăi-lescu, 5 lei; St. Plitos, 15 lei; G. Bulal, 5 lei; G. Nicolatl, 5 lei; N. Vasiliu, 5 lei; Const. P. Bobeica, 20 lei ; Iancu Corban, 20 lei; Maior Jipa, 2 lei; I. Botez, 2 lei; I. Stamate, 2 lei: N. Lupaşcu, 1 lefl; Al. Petrini, 1 JeQ; G. PetrovicI, 1 leQ; N. Ghelţ, 2 lei; D. Romaşcanu, 1 led.
Total 1,127 lei.
La 26 Octombrie, se va serba in Cernăuţi jubileul de 50 de ani de preoţie al mitropolitului Bucovinei, Arcadie Ciu-percovicl.
Cu această ocazie se vor oficia tedeumuri în toate bisericele ortodoxe din provincie.
D. Tache Anastasia, senator, se află grav bolnav la Galaţi.
Faptul trimiterii unei delegaţiunl bulgare din Tulcea la ministerul de interne, a hotărit pe poporaţiunea romînă din acel oraş să trimeată şi ea o delegaţiune care să expuie "atit guver-
nului cit şi presei adevărata stare a lucrurilor.
Delegaţiunea aceasta, compusă din d-nil Leonida Sterea, avocat, Ştefan Borş, inginer, Constantin Adrian, institutor, şi Ion Neculad, industriaş, s’a prezinlat azi la redacţiunea noastră şi ne-a înmînat următorul proces-verbal:
Sub-semnatil cetăţeni Tulceni, Intruniudu-ne astă-zl 9 Octombre 1897, spre a delibera asupra demersurilor unei deputaţiunl de cetăţeni de origină bulgară, care s’a încercat să presinte guvernului şi presei ca anormală situaţiunea din acest judeţ, consfătuindu-ne, am hotărit să trimitem din sinul nostru o delegaţiune la Bucureşti, care pe de o parte să expue presei, — eu escluderea foaiel socialiste «Lumea Nouă», — adevărata stare de lucruri, iar pe de alta pre-zentîndu-se guvernului să-I exprime convingerea noastră bine cumpănită, că păstrarea direcţiune! inaugurată In acest judeţ In ultimul timp, şi anume de la numirea d-lul I. Neniţescu ca prefect, se impune atlt In folosul judeţului cit şi al ţărel, şi că întreruperea el ar putea provoca grave urmări pentru liniştea, ordinea, progresul şi siguranţa acestui colţ al patriei.
Ca membrii al deiegaţiunel am proclamat pe d-nil Leonida Sterea, C. Andrian, I. Nicolae şi St. Borş.
Semnaţi: D. Melinescu, Dr. Onceanu, D. Mărâşescu, C. Dumitrescu, I Carpuş, D. Mi-roneanu, C. V. Cordea, G. Şăcăşanu, Leo-uida Sterea, Econom Livovschi, V. C. Ro-şanu. M. SpacovicI, N. Roată, I. Ventura, D. Timofti, M. Vlrgolicl, N. Gorgos, I. Pe-trescu, P. Ionescu, N. Cavarapolu, C. Adrian, D. Ciortan, M. Ciortan, A. Rădulescu, Di-mitreseu, Neagu, Şoiculescu, Dr. N. Popescu,
T.	G. Cazacu, A. Niculescu, Al. Scarpet, S. Albu, P. Ionescu, Ovid Buteanu, I. Mă-răcineanu, D. C. Bălăcescu, St. Borş. N. D. Caludi, D. Coriu, Pr. St. Ionescu, Diacon G. Costin, I. Şeibulescu, E. Verulescu. St. Ionescu, N. P. Delighios, I. NicolaO, M. Pe-trescu, D. Niţescu, El. Niculescu, C. Cristea,
B.	Andriescu, I. Miliailuc, N. Muzicescu, Brutus Cotov, N. G. Eeonomu, V. N. Teo-dorescu, I. G. Ioan, Econom Z. Popescu, Econom C. Palladi, Gheorghe Ionescu, Al. G. Luehieseu, I. Nicolaă.
Geniu Binefăcător
al omenirel este şi decedatul F, V. Raspail, c. eatoaui teoriei miorobiene a boilelor şi cel mai mare duşman al medicamentelor mercuriale, arsenicoase şi alte otrăvuri. Ca recunoştinţă pentru meritele sale ştiinţifice, francezii aii cheltuit zeci de milioane desohizînd în Paris nn Bulevard cârd poartă numele săfi. Am relevat acest fact pentru a obţine încrederea publicului şi a dovedi că ne presentăm cu un celebru autor de medicină, care u'are egal cu tot ce s’a publicat pînă acum la noi.
Din lucrările sale, ajunse la a 52-a ediţie, publicăm ast -zi, într’o mice dar foarte clară broşurică, modul de a trata oftica, trînjiî, boalele de mitră, sifilisul blenoragia (scurgerea) şi toate cele-l'alte boale ruşinoase la bărbaţi şi la femei.
Pătimaşul va găsi în medicina lui Raspail unicul mijloc de a scoate otrava lăsată de boalele lumeşti In singe, mal ales de sifilis care are consecinţl atlt de triste, adesea chiar nebunia, asupra individului cit şi asupra generaţiei sale, OrI-cine a suferit satl suferă de boale lumeşti, mal ales cel trataţi cu mercuriale, să se gini dească la nevinovaţii lor copii, dacă nu la dlnşi-, şi sâ nu neglijeze a’şl procura această broşură, Avantagiul medicinel lui Raspail este că medicamentele sunt eftine, se găsesc pretutindeni şi pătimaşul le poate prepara singur dacă vrea.
Broşura se expediază frvnco sub bandă, contra a 1 leii în mandat postai saO mărci poştale trimis la adresa Biblioteea Raspail, strada 8-ţiî Arhangheli No. 3. Brăila. Cel cari doresc a primi broşura In plic Închis vor trimete 1 le# 50 bani.
W	Renumitul
M *9 & • Ceasornio
de aur, 8 carate. Capace dublu diametru 60 mm., 15 rubine; veritabil şi regulator de pre-isiune, mersul garantat, asemenea 8 carate aur; conservarea confirmă frumuseţea capacelor, valorind atît cit şi al unul ceasornic de 400 lei. Ea însă 11 vlnd pentru 37 lei. Acelaşi ceasornic, mărime pentru dame, lei 36.
Remontoir de argint ancre 15 rubine, trei capace, cunoscut prin mersul regulat şi ornat cu bun gust, Lei 19. Frumoase lanţuri adaptlndu-se Lei 4.
Expedierea franco contra ramburs.
SI. ROiDBAKO
TABORSTRASSE, 35 YIENA (Austria) Catalogul ilustrat gratis şi franco.
nuloasă
Corpul I de armată 26 »	II	»	45
»	III	»	142
»	IV	»	673
» Flotilei	15
Divizia Dobrogel 84 Total 985
ISTŞTIOfŢABE
Sub-scrisul avocat, domiciliat In Iaşi, lucrînd ca mandatar al d rel Maria Smaragda Beldiman, fiica legitimă a d-nel Elisa Balş din căsătoria sa cu defunctul acum Aga Dimitrie Beldiman, şi, informat fiind că doamna Elisa Balş caută să vindă toată averea sa văzută şi anume moşi i Pribeştil din jud. VasluiO şi casele din Iaşi, str. Romană, In scopul de a face pe viitor imposibilă Încasarea de la d-sa a pensiunel alimentare dobindită de clienta mea prin sentinţa Trib. Iaşi, S. I sub No. 224 din 25 Iunie a. c. dată cu execuţiunea provizorie,— înştiinţez pe toţi acei cărora li s’ar propune vînzarea acestor imobile să se abţină de a le cumpăra, căci în caz contrar vor fi consideraţi de rea credinţă şi expuşi a se vedea anulîndu li-se cumpărătura.
_______ O. S. Oiwtofor.
MINISTERUL JUSTIŢIEI *
Pnbllcaţiune
D. dr. David Griinberg (acum prin botez Dumitru), din comuna Drăgăşanl, judeţul Vîlcea, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Griinberg» In acela de «Galian», spre a se numi «Dumitru Galian».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra nu-meiul, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voit să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
A nun elfi
Se aduce Ia cunoştinţă că noua Moara de Art A din Corabia, judeţul Romanaţl, construita cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-)ul Telemaqne Caravla a iceput a funcţiona producind
Făinurile cele maî bune
de toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grinelor din acest judeţ.
Pentru ori-ce informaţii a se adresa la d-nil CAKAVIA A MAY KOHEFiLO
CORABIA
Doctorul AL. COSTINIU
Medic de Spital
Boale de copil. — Boale de Gît, Nas şi Ureche
Consultativ 5—7	Str Fintlnol. 4-S.
MUŞAMALE
IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Speoialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale
W	Bucuresci, str. Sinârdan, 2
AtBBflPPkPr-Bvdiilc*, Bulevardul Cuza,17 . OlddlitjblU.1 Oraiovai 8tr Cogâlnieănu 1q
Doctor ARMINIU MARCEL
Medic al spitalului Caritas Boale Interne
Consultaţiunî de la 2—4.
6*», Calea Văcăreşti, 05
Doctor Teleleu
Dentist
Fost şef de clinică la Facultatea dentistică din Philadelphia (America)
Toate operaţiunile făcute cu aparate electrice evitind absolut ori-ce durere Consultaţiunî: dimineaţa de la 9—12 şi după amează de la 2—5.
Strada Regală, IO (Etajul R
Pădure de dat în tăere
la moşia Policior, judeţul BuzăQ, proprietatea d-lul N. Butculescu.
A se adresa d-lul X. Rădulescu stăada Biserica Amzi, 15. Bucureşti.
Se caută un CAZAN de 60—70 cal putere, în perfectă bună stare, cu toate accesoriile lui.
A se adresa la d-nul
Bernhard Manasck 13, Strada Bibescu-Vodă, 13
De închiriat
casele de pe cheiul drept al Dîmboviţei lingă baia Mitraschetvsky în apropiere de Palatul Justiţiei, fosta proprietate N. Cuţarida. A se adresa la D-nil HORNSTEIN Fils, Strada LIPSCANI, No. 24, etagiul I.
Subsemnata absolventă cu diplomă a conservatorului din Viena se oferă a da în familii lecţiunt de canto şi piano în'condiţiunl modeste.
Miinitia Einschenh
Calea Rahovel No. 5, scara 4.
COFETĂRIA I I I FROWHKX
ii. ANDRONESCU *1 CE *“»“■
Avem onoare a face cunoscut că redeschiderea COFETĂRIEI FIALKOWSKY a cărui succesiune am luat’o noi, va avea loc DUMINECĂ 12 OCTOMBRIE a. c.
Cofetăria a fost reinstalată de noi cu totul din noii şi organisată după stabilimentele similiare cele mal moderne din străinătate. Suntem în măsură a asigura pe onor. Public care ne va favoriza de clientela sa că va fi servit la noi cit se poate de conştiincios şi spre deplina sa mulţumire.	Cu deosebită stimă
Andronescu Comp.
BATE
MOBILE
BATE
Maurieiu Filip Lazăr
Vis-â-vis de Hotel de France In casele Bisericei HlătarI, Etaj I Intrarea Calea Victoriei (Curtea Bisericei)
Dormitoare, Sufragerii, BiurourI, Paturi, Lavoire, Sifonere, Oglinzi, etc.
Garnituri complecte pentru Saloane; Prompele, Perne, Evantaiurl, Dormeze, Pufuri, DivanurI, Scaune de paie, ctc. Atelier special de Tapiţerie.
I
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI <EPOCA»
33
IV AN TURGHENIEFF
UN CUIB DE BOERNAŞI
EPILOG
Trecuseră opt ani. Era iar primă-vară. Să spunem In cîte-va cuvinte ce s’sd făcut Panşin şi d-na Lavretzky, căci la urmă nu o să ne mal ocupăm de dlnşil.
Panşin e foarte mult Innaintat la grad şi aspiră deja la postul de director, merge puţin cam gîrbov, probabil din pricina crucel St. Vladimir care-I atîrnă de gtt. Cinovicul a biruit într’lnsul pe artist; fata i s’a îngăl-binit, cu toate că e tot tînără; părul i s’a rărit, nu mal cîntă şi nu mal desemnează; dar se ocupă în taină cu literatura: a scris o comedie în genul proverbului, şi după pilda tuturor scriitorilor de astă-zljcari iafi ca tipuri figurile ce le a0 la îndemînă, a pus şi el pe scenă, o cochetă şi îşi citeşte come-diea în taină, la două safl trei dame care ţin la dînsul. Nu s’a însurat cu toate oca-ziunile frumoase pe cari le-a avut. Varvara Pavlovna e pricina. Cit despre aceasta ea locueşte tot la Paris ca altă-dată; Teodor IvanovicI i-a făcut o rentă pe numele săfl; s’a scăpat ast-fel de ea şi s’a pus la adăpost de o întoarcere neprevăzută. A îmbă-trînit şi s’a îngrăşat şi mal mult: dar e tot
plăcută şi ademenitoare. Fie-care ’şî are un ideal: Varvara Pavlovna şi l’a găsit pe al săd în producţiile dramatice ale Iul Du-mas fiul. E văzută de multe ori la teatru unde se reprezintă camelii ftisice şi sensibile; să joace rolul d-nel Doclie i se pare supremă treaptă de fericire pămîntească şi a declarat Intr’o zi că n’ar dori pentru fiica sa'un mal bun viitor. Cată să nădăjduim că soarta va scăpa pe domnişoara Ada de o asemenea fericire. Copilul trandafirid şi durdulia s’a lăcut o fetiţă palidă şi slabă de piept: nervii îl sunt stricaţi. Numărul adoratorilor Varvarel Pavlovna s’a micşorat, dar tot mal sunt: şi probabil că o să fie pină la sfîrşitul vieţi el. Cel mal fierbinte dintre toţi a fost îu ultima vreme, un oare care Zacurdalo-Scubirnicof, vechid ofiţer al gardel in retragere, om de trel-zecl şi opt de ani, şi cu o constituţie sdravănă. Obişnuiţii) francezi din salonul d-nel Lavretzky îl z c le gros taureau de l’Ucraine. Varvara Pavlovna nu-1 Invită nici o dată la seratele elegunte, dar el se bucură din destul de bunele graţii ale el.
Ast-fel, opt ani se scursese, primăvara strălucitoare de fericire ztmbea din nod na-turel şi omului; sub înrîurirea acestor des-merdărl dulci, totul începea să înflorească, să iubească, să cînte. Oraşul O*** se schimbase puţin în decursul acestor opt ani; dar casa Măriei Dmitrievna părea că a întinerit din nod ; pereţii, văruiţi de curînd, II dădead un aspect rîză’tor şi geamurile ferestrelor sale deschise se colorad şi scînteiad în ra-zale apusului: de pe ferestrele acestea eşad mered hohote de rîs şi sunete vesele şi uşoare de voci tinere şi arnigtate, toată casa părea că tresaltă de viaţă şi de însufleţire, şi că înnoată în veselie.
Stăpina casei intrase de mult în mormînt; Maria Dmitrievna murise după doul ani de
la călugărirea Lisei, şi Marfa Timofeevua nu trăise mult după nepoata sa; ele se odihnesc una lingă alta în cimitirul oraşului.
Nastasia Carpovna s’a dus după ele; credincioasă în iubirea sa, ea nu încetase vreme de mal mulţi ani să se ducă regulat în toate săptămînile să se roage la mor-mîntul prietenei sale... Ceasul săd sună şi rămăşiţele-I fură depuse şi ele în pămtntul rece şi jilav ; dar casa Măriei Dmitrievna nu a trecut în mîinl străine, ci a rămas tot în familie, cuibul nu fu nimicit. Lenoşca, prefăcută într’o drăguţă de fată sveltă, şi logodnicul săd, tînâr ofiţer de husari; fiul Măriei Dmitrievna, de curînd căsătorit la Petersburg, venit cu nevasta sa să petreacă primăvara în O***, sora acesteia, fată în pension, de vr’o şal-spre-zece ani, cu obrajii rumeni şi cu ochii strălucitori; Şuroclca şi ea crescută şi frumoasă: aceasta era tinereţea a cărei veselie zgomotoasă făcea să răsune casa Kalitinilor.
Totul se schimbase aci ; totul fusese pus în armonie cu nouil săi oaspeţi. Tineri băeţl imberbi şi tot-d’auna porniţi pe rîs, lnlo-cuiseră pe bătrînil şi gravii servitori de altă dată ; acolo unde Roşka se plimbase cu paşi majestoşl, doul cîinl de vînătoare se sbeguiad cu zgomot şi săread pe mobile.
Grajdul se umpluse de cal sprinteni, de dobitoace voinice pentru înhămat, cal de trăsură, cu coamele sburlite, cal de la Don. Ceasurile gustărel, ale prînzulul şi ale cinei se amestecaseră şi se confundaseră; un ordin de lucruri neobişnuite se stabilise, după cum ziceau vecinii.
In seara de care vorbim, locuitorii casei Kalitin (cel mal în vlrstă dintre el, logodnicul Lenoşcel, era d’abia de două-zecl şi patru de ani) jucad un joc destul de complicat, dar care părea că-I desfătează mult, dacă trebue să o judecăm după hohotele de
rîs care izbucnead din toate părţile; el a-lergad prin odae şi se prindead unul pe altul ; clinii alergad şi el şi lătrau, pe cînd canarii din coliviile lor atîrnate pe la fe-zestre, se întreeead care pe care, sporind eu ciripirile lor ascuţite şi neîncetate, larma generală. Tocmai în mijlocul acestor desfătări asurzitoare, un tarantas plin de noroid opri la poartă ; un om de vr’o pa-tru-zecl şi cinci de ani, în haine de călătorie, se dete jos şi se opri, lovit de mirare. El stătu cîte-va P’inute nemişcat, se uită cu băgare de seamă la casă, intră în curte şi urcă scara încet. In anticameră nu era nimeni ca să-l primească ; dar uşa sălel de mîncare se deschise de o dată. Şuroci-cuţa eşi repede, cu obrajii roşii şi numai de cît o bandă veselă alergă după ea, sco-ţînd strigăte pătrunzătoare.
Ea se opri de odată şi tăcu la vederea străinului ; dar ochil-I senini, pironiţi asupra lui, păstrară expresia lor Aesmerdă-toare ; fragedele feţe nu încetară din rîs. Fiul Măriei Dmitrievna se apropie de strein şi-l întrebă cu politeţe ce doreşte.
— Sunt Lavretzky, murmură el.
Un strigăt prietenesc răspuuse la aceste cuvinte. Nu doar că tinerimea aceasta se bucura atît de întoarcerea unei rude depărtate şi aproape uitate, dar se agăţa de cel mal mic prilej ca să-şi arate bucuria el.
Un cerc se făcu numai de cîţ împrejurul lui Lavretzky ; Lenoşca, în calitatea sa de veche cunoştinţă, îşi spuse cea d’în-tîifl numele ; ea-1 asigură că dacă ar mal fi stat cîte-va clipe l-ar fi recunoscut numai de cît; apoi îl presintă restul societăţii. Toată banda străbătu sala de mîncare şi se duse în salon. Hîrtiile de pe perete fusese schimbate în amîndouă odăile, dar mobilele erafl aceleaşi ca şi altă dată, Lavretzky recunoscu pianul.
întrebările, exclamaţiile, povestirile începură şi urmară unele după altele.
—	Dar ştii că e cam mult de cînd nu te-am văzut! observă cu naivitate Lenoşca : şi nici pe Varvara Pavlovna.
’ — Crez, urmă numai de cît fratele el. Eă te-am luat la Petersburg, pe cînd Fe-dor IvauovicI a rămas tot la ţară.
—	Da, şi mama a murit de atunci.
__ Si Marfa Timofeevna, murmură Suro-
cică.
—	Si Nastasia Carpovna, urmă Lenoşca,
—şi d'. Lemm.	(se va sfîrşi mîine).
Dr. D. Tatuşescu
Boale interne şi sifilitice
86, Strada Romană, 86
intrarea prin str. Dorobanţilor
Consultaţiunl de la 6—7 seara
€asa Creţulescu
14, Strada St. Ionică, 14
Această casă, de curînd restaurată, situată în centrul Capitalei, lingă Palatul Regal, se recomandă în special d-lor Senatori şi Depntaţl.
Trecind sub direcţiunea d-nel Jeanne Breil CASA CREŢULESCU a devenit o casă de primul rang, prin confortul, eleganţa şi curăţenia su. Camere largi, spaţioase şi bine aerate. Camere mobilate.
Intrarea prin Calea Victoriei şi prin Str. St. Ionică.
Preţuri moderate.
Pentru orl-ce informaţiunl. a se adresa d-nel Jeanne Breil, în CASA Creţuleseu, strada St. Ionică, 14.
0»' STERIE N. GIURGU
IX Polikangasse—No. 10. Viena
ConsultaţunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena.
Cea mat bună calitate existentă
de
COCS
DE USINA DE GAZ
vi se furnisează la domicilia, în 9acl tona de 1000 kgr. grentatea garantată
46 lei 46
dacă vă adresaţi printr’o carte poştală sau personal casei
A. GOIjJMS TEMjV
9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 66.
Tot acolo se află în deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, lei 54 tona. Cocs de Fonderie, Cocs de Feiârie. CĂrbnni din minele englezeşti de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc.
Expediţiunl en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate.
CASA DE SCHIMB
HESKIA & SÂMUEL
BUCURESCI Strada Lipscani Ns. 8
Na.
Cumpără şi
vinde efecte publice schimb de monezi.
ţi fsee orl-e
Cursul pe ziua de 10 Octombre 1897
Renta Amortisabili. . .
» Amortisabila. . . ObligaL de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1383 »	»	» 1890
Scrisuri Funciar Rurale . »	»	Urbana J.
»	»	» Iaşi.
Acţiuni Banca Naţio aii.
>	»	A® coli .
>	Dacia Ro- nia asig. » S-tea N ,iouala asig.
S-tatea de construeţiunl . Florini valoare Austriacă. Mărci Germane Bacaota Franceze . . . » Italiene. . . . » ruble hîrtis , .
Cump.		Vînd	
83	8/4	89	*/»
100		100	
103	—	103	7»
97	7«	S8	lu
98		99	7.
«4	—	S4‘/«	
8)	•/.	90	4—
86	7«	86	3,4
i£6‘)		1870	—
82b	—	330	-
415	—	420	—
460	—	465	—
160	—	164	—
*	10	i	îf.
i	53	î	25
100	—	101	—
89	—	93	—
i	65	S	70
Les Veritables Eaux Minerales de
VICHY
sont les Sources
VICHY- E;TAT CIlLESTINS GRAN DE-GRILLE HOPITAL
Exioza Ia nom sur la Capsule et i’Etlquette.
Les Seules Veritables Pastllles de Vlohy sont les
Pastilles YICHY-ETAT
tabriqu6ea aveo le* asia naturala eztralts dea Eauz Vichy-Btat
ComprimcTde VlCHY
auz sala naturala VICHY-tTAT
pour preparer l’eau artiflcielle de Vichy gizoust.
Agent Glntral pour la ROUMANIE, BULGARIE, SERBIE:
A. O. CASISST, Bucartsl
rf
SINGURUL DEPOSIT
»E
TAPETE
CARE VINOE EFTIN Strada REGAIiA, No. 9
Doctorul ION NANU
Fost medic secundar al spit. din Bucureşti stabilit în CÂMPULUNG dă consultaţii pe timpul verel
IPOBAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă.
E O ARTE TRf'JfiUJrJYriO8
BC SE VINOE CC EEI
BUCATA DE MAD1P0L0N (Chifon)
franţuzesc de prima calitate indispensabil pentru orl-ce rufărie in familie. Conţinutul e de 80 metri garantaţi şi pentru înlesnire se pote vinde jumătate safl un sfert de bucată.—A ee adresa;
Marele Magasin „LA BALON”
Strada CAKOL No. 72
(Colţul marelui Hotel Dacia)
N.B.-In provincie se expediază contra mandat poştal, prompt, giul gratis. Porto priveşte pe clienţi.
m
PANAMA
JLe meiUeur de toum
<2-1
Creangă A Comp: — Bufaarest.
JtOMAC,aleCĂILOR
.inar:
Ui
JVNEMIEGASTRALGIF OlABETĂ
APELE?ENTRii MUTATUL', * f’- llPyjTiNÂTE şi'lA | P«usuis$ILEGER ^0^Jheumatisme!
SUNT RECOMANC '
de către somităţile ^
Medicaleîn bulele de
Eforie qazosă şi plăcută la lăut. . amestecată sau'nu.cu ori ce băutură.
Singura apa purgativa ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESCI
&EE03E32EW
CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ •'^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.£>
UN PĂHĂREL FACEACELAS EFECT GA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA.
Ambala -
SE GASESCE DE VANDARE LA T0TE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARA.
Vechia şi Renumita
Fabrică deTrăsurî
H. I. RIEBER
S’A MUTAT IN
Str. Kuiimlus, No. 11
Local cu ATELIERE mari, speciale, pentru a corespunde întinde-H rel ce a luat fabrica mea.
|j Prevăzîndu-mă cu materiale fine ^ şi cu lucrători specialişti, sunt Iu Ă măsură a efectua orl-ce comande de
Trăsuri
Cupeuri
Cabriolete
Breacuri, etc.
după cele mal noul modele, riva-lizlnd cu produsele similare din streinătate.
O exposiţie permanentă de trăsuri gata stă tot-d’a una la dispo-siţia onor. clienţi.
CELE MAI FINE
STOFE
HODEBNE
PENTRU
PARDESIURI, PALTOANE
COSTUME
DE
BARBAŢI
LA
BROM & C
0MP,
16
BUCUREŞTI
STRADA LIPSCANI
Colecţiunile noastre se găsesc la toţi croitorii buni din ţară.
mm
Constantin Simionescu
Doctorand in Medicină Paris, Boulevard Moatpar&ass 152
Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face ccnsuitaţiune şi prin corespondenţă.
înmiim! Lumină!
La TECHITL MAGASIN
MARCUS LITTMAN Succesor I. WAPPNER
61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis de Episcopie)
A SOSIT
Un Mare Transport de
LUPI
Pentru Gaz Aerian
De Bronz şi de Cristal
Cele mal moderne şi elegante forme cari se vind cu preţurile originale ale fabrice!.
Tot de-odată se recomandă: RENUMITELE
SOBE Belgiane
Maşini de Bucătărie
Sistem American
HAM, CLOSETE
şi orl-ce alte lnstalaţinni de această branşă.
PODAGRA, PIATRA

vindecate
sunt
pnn
Sărurile Granulate Ei
resceue
a
V
LITHINA
de
R
n
E
L
de
C
L
P
E
H

Pai
LE
PERDRIEL
Societate Romînă de Asigurări Generale
BRAILA
Capital Social, leI 3,000,000 deplin vdrtia(l.-Fond de organizare 300,000
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE:
Preşedinte, 1H.HITRIE A. STURDZA. rice-preţaUnţl: Alexandru Marghiloman, Ifleolae V. Perlea,
MEMBRII CONSILIERI
Crin im o Gentilii, Dlreotoml General al Prl-
Aparatul
Fotografic
„EDISON
Acum apărut
Noutate sensoţională
„EDISON”
aparat fotografic ă la minut
Gata, spre întrebuinţare eşclusiv: Plăci de sticlă, băl, chemicale, lanterne, hârtie, etc.
Preţul leî 4
Pentr expediţiune în provincie a se adăuga 60 bani pentru iădiţă.
Modul de întrebuinţare e foarte simplu şi practic. Cunoştinţele speciale în arta fotografie! nu sunt necesare. Fie-care aparat este gata spre imediata întrebuinţare. SINGURUL DEPOSIT
Manufactur fotografice
VIENA
Praterstrasse 16. N.
I Tache Anastasia, Deputat, mare proprietar, Teanc!*.
O. Assan, Preşedintele Camerei de Comerolă Baoure8oI.
Comandornl Mareo Besso, Direotorul so cietăţ-il «Sssloarazioni Generali», membra al Instltutalal d’aotaarl din Londra, etc. etr.
Mauri cin Blank, Şeful casei de bancă Mar-xnorosch Blank k Ou., Bucureşti, i T. Carnevali, mare comerciant armator, In , Brăila.
Constantin O. Codaş, Deputat, Advocat, Brăila.
AdolfT Erfllng, Consul German, Brăila. Director, HUGO ASCOLI.
mei Societăţi austriaco de Asigurări Generale contra Accidentelor, etc., eto.
Charles Girfauuer, Dirigintele ramurel de transport la Societatea Asicurasioni Generali. Yittorlo B. Mendt, Şeful Caselor L. M^ndt Co. Fratelll B. Menclt, mare comerciant armator, Brăila.
Edmontlo Rlchettl, Secretarul general al
Soolet. -«ARSicurazioni Generali», Trleat. Colonel O. Rosnovan, mare propr., Rosncv. Zamfir Zamfire sen, mare propr., Brăila. Paul Rotlenberg A Co., Şeful oaael de bancă Rottenberg k Co. Brăila.
Sub-director, D• Gerncorici.
Societate Romînă de Asigurări Generale din Brăila, asigură in condiţiuni liberale şi avantagioase în contra daunelor de: IXCEAniU
G R INn INĂ
TRANSPORT
pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat.
Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor în ramura Hala, după combinaţiunile cele mal noul şi mal convenabile.
ui urc ţi i.\i;a.
N.B. — Pontru orl-ce informaţiunl a se adresa la sediul Societâţel, In Brăila, şi la toate sucursalele din ţară.
SOBE
MEIDINGER, PABIGIN A, COMETUL,YULCAN (belgiane)
PESTBU
ÎNCĂLZIRE cu cqks, CĂRBUNI de piatră si lemne Maşini de Bucate MOBILE PE E I E II Instalaţiunî de încălziri Centrale
Fabrica COMETIIL
Adolf Salomon
DEPOSIT: Strada Doamnei, 14.
DEPOSITE IN PROVINCIE :
Iaşî, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşnecmu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni.
Tipografia „EPOCA" execută orî-ce lucrări atingâtoare de această artă
WATSOI & YOCELL
[MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI
BUCUBESCÎ. — Strada Academiei, 14 (fost Raşca)
| Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală. |
REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl
*§& C < > ■ 11 |>.
Maşini de Morărie din cele maî moderne
Tot felul de maşini de curăţit şi spălat gria. Valţurl._
Burate obicinuite şi centrifugale. — Burate orizontale (Plansichter). Maşini de curăţit grişurî, de amestecat făina, etc., etc.
! Maşini pentru fabrieaţiune de: Ciment, Var şl Ipsos I Maşini pentru fabrieaţiune de celulosâ şi hlrtie Turbine verticale şl orizontale după pateutele proprie, pentru orl-ce cantitate şi cădere de apă Pluguri cu Aburi
Motor! de gaz şi de petrolift. — Maşini de electricitate.
| Maşini dinamo-electrice de curente continne, alternative şi alte sisteme. | Electromotori, Transformator! şi orî-ce maşini de electricitate pentru Mine, Elevat, etc.— Toate obiectele pentru luminatul electric Turnătorie specială de fontă tare şi de oţel [VAGOANE pentru Căi ferate, de lux, de persoane şi de mărfuri] ROATE COMPLECTE	1
pentru Vagoane de drumuri de fier principale, vicinale zi industriale IXÎMI pentru încrucişări de şine
I Instalaţiunî complecte de
LUMINĂ ELECTRICA. —CĂI FERATE ELECTRICE. — TRANSMISIUNITde | putere ELECTRICA după sistemul proprio, METALURGIE ELECTRICA.
nwuiî-î 3.
BUCUREŞTI — Tipo
— BUCUREŞTI