SERIA EL—ANUL DL No. 582 Kdiţia a treia VINERI, 10 OCTOMBRE 1897 NUMÂRUJL^IO BANI ABOninEITELE Ksoaf la 1 «915 ale fle-eărel Inul 91 seplitese tot-d’a-ana înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei in judeţe şi rireinătate prin mandate poştale Un au în ţar* 30 lei; în streiuătate 60 lei Şase luni ... 16 » » » 35 * Trei luni . . . 8 » * * I3 * Un num*r In streinfttate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BKDACflA Ho. S — STRADA CLEMENŢEI — No. • NUMĂRUL 10 BANI AimcniRiLE In Bucureşti şi judeţe te primate numai 1» Administraţie In «treinătate, direct la administraţie şl la toate oficiile de publicitate Anun citări la pag. IV .... . 0.30 b. linia > > » UI .... . lai r » > * n...........3.— > » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Ui iii veehlfi SS bsaî ADMINI8TBAŢIA No. t. - 8RADA CLEMENŢEI - No 8 In genunchi înaintea Ini Ieszenszky Toleranţa noastră Guvernul nu trebue să uite că el nu stă la cîrmă de cît mulţumită unei excesive toleranţe din parlene. Dacă am voi, în 15 zile, cabinetul Sturdza ar fi alungat de la putere. Şi iată şi demonstraţia afirma-ţiune! noastre. Mal întîiQ stabilim, ca punct de plecare, următoarea teorie : Un guvern nu poate împedica pe opoziţie de a face ceea-ce a făcut el însuşi. Nu zicem că opoziţia are dreptul să facă tot ce partidul guvernamental a făcut înainte d’a fi la cîrmă; însă pretindem că un guvern nu are puterea morală necesară spre a împedica pe opoziţie d’a face ceea-ce proclama că este legal şi legitim să facă opoziţiunea. Acest lucru odată stabilit, să presupunem că partidul conservator, ori cîţl-va membri dintr’însul, ori o grupare opozantă oare-care, ar hotărî ca, potrivit pildei dată de liberali, să convoace întruniri publice în toate Duminicile. Ua aceste întruniri ar fi chemate din ţările învecinate a participa corpo-raţiunl compuse din membri ce nu se bucură de drepturile politice ale Romînilor. După întrunire, cu toţii s’ar duce la statua lui Mihal-Viteazul, ori la vre-o legaţiune străină, la Palat — cum se obicinuia altă dată, la Cameră—ca cu legea maximului. Pe drum, s’ar înscena tot felul de scandaluri şi s’ar lua la bătaie agenţii forţei publice, cari ar voi să facă să se respecte ordonanţele prefectului de poliţie. Pretextul acestor manifestaţiunl ar fi chestia naţională. In întruniri s’ar citi numai discursurile de altă dată ale d-lul Sturdza şi moţiunile ce s’ar vota ar fi identic aceleaşi ca şi cele votate odinioară la Dacia ori la OrfeO. întrebăm : Cu ce obraz ar cuteza guvernul să împedice aceste manifestaţiunl? Nu s’ar găsi un singur jurat care să condamne pe un asemenea acuzat şi dintr’un atare proces, ar eşi guvernul singurul osîndit. închipuiţi-vă că s’ar aresta cîţl-va manifestanţi şi s’ar da în judecată cîţl-va turburători. Vă puteţi închipui un proces de rebeliune înaintea juraţilor, proces în care acuzaţii s’ar scuza că aQ citit la întrunire discursurile d-lul Sturdza, că aQ pus ca să se voteze moţiunile partidului naţional-liberal şi că apoi s’au conformat întru toate tipicului colectivist. De aceea pretindem că atunci cînd unul siugur dintre noi ar voi să pue în practică acest sistem experimentat altă data de membrii cabinetului actual, guvernul Sturdza n'ar fi în stare să reziste măcar zece zile. Cînd dar lucrurile stau aşa, suntem autorizaţi a zice că guvernul nu se menţine la cîrmă de cît graţie îngăduinţei noastre. Din milă, poate din dispreţ, pentru acest guvern, dintr’un sentiment de constrîngere morală ce ne impunem singuri şi pe care nu-I în stare guvernul să-l impue, ne abţinem de-a da lovitura de picior necesară pentru a spulbera baraca. Dar dacă-I aşa, guvernul trebue să priceapă situaţia excepţional de delicată în care se află şi să-şi dea socoteala pînă unde poate merge fără a abuza de îngăduinţa noastră. DECOR1ŢI-L Guvernul e de o duplicitate scandaloasă in afacerea decorării lui Ieszenszky. Pe cind aci în ţară caută să încurce lumea cu fel de fel de ştiri—curat ui’te popa, nu e popa !—se umileşte Ia Pesta înaintea lui Ieszenszky, îl dă în genunchi ca să renunţe la decoraţie. Atîta e de dureroasă înjosirea aceasta, în cît mal preferabil e să se lase lui Ieszenszky decoraţia. Mal bine să spue guvernul motivele pentru cari a decorat pe Ieszenszky şi vom trece lucrul cu vederea mal bine, de cît să se înjosească înaintea funcţionarului de la minislerul de interne din Pesta. PENTRU INTERESELE UNGURILOR Hotărtrea consiliului comunal din Iaşi de a invita la serbările pentru inaugurarea abatorului din acel oraş pe d. dr. Bueger, primarul Tleuel, este viu discutată de presa din Budapesta. Ziarele ungureşti văd in această chestiune intenţia primarului Vienei, care este un duşmau neîmpăcat al Ungurilor şi uu amic liotărft al Romînilor, de a lovi în tîrgul de vite diu Budapesta, în favoarea tîrgului diu Iaşi. Iflagyarorsxdg, vorbind asupra acestei chestiuni şi comen-tîud iuterveulrea d-lui Sturdza ca d. dr. Uueger să nu mai fie invitat, serie : „Graţie însă guvernului ro-mîn, intenţia d-luî Lueger nu se va realiza şi negustorii noştri de vite pot să fie liniştiţi". Fără nici un comentar. CEREM UPLICATII L’lndependance Routnaine, recunos-cînd că fostul procuror maghiar de la Cluj a fost decorat cu «Coroana Romî-niel», susţine că : «el nu e trecut pe lista persoanelor cărora ministerul afacerilor străine trebue să dea brevetul decoraţiunil deja date». Afirmaţiunea aceasta e pentru noi o enigmă de nedeslegat. Rugăm dar pe confraţii de la l’lndependance, atît de bine informaţi în chestiunea decorării lui Ieszenszky şi în a-celaşl timp independenţi ca să poată vorbi, să ne desluşîască. BERAT şl BREVET Se cunosc succesele diplomatice ale d lui Sturdza. Cine nu ştie că cel mal Însemnat este acel obţinut la Constantinopol, unde excelentul nostru ministru de externe s’a lăudat că ni s’a recunoscut în line dreptul de a avea un mitropolit romln. Dar ce s’a constatat în urmă ? Că In adevăr există în Capitala Turciei un servitor al Iul Dumnezeii care mal mult safl mal puţin vrea să fie mitropolit romln, dar guvernul turcesc l’a tratat cu refuz cînd a fost vorba să-I acorde beratul cuvenit. Care va să zică avem un mitropolit, însă fără berat. Ci-câ această pildă turcească vrea s’o imite d. Sturdza şi Iu ceea ce priveşte pe Ieszensky. Să vedeţi şiritenie de om, curat mare diplomat. D. Dim. Sturdza a acordat lui Ieszenszky ordinul Coroana Romîniei, adică i-a dat bijuteria, dar acum ci-că se ploconeşte înaintea ungurului casă nu-I dea brevetul, care i-ar da dreptul să poarte decoraţia. Care va să zică, Ieszenszky va avea decoraţia însă fără brevet. Dacă noi avem un mitropolit fără berat de ce n’ar avea şi Ungurii un decorat lără brevet ? IN GENUNCHI înaintea lui Ieszenszky Lipaft de curaj. — Apnc&tnri bizantine.—Iu genunchi! Lipsă de curaj De o lună de zile ţara e agitată, Capitala fierbe §i romînil de peste munţi sunt zguduiţi, în urma unor evenimente grave,—şi guvernul tace. Aşa, în cestiunea vizitei perechei regale la Budapesta, guvernul n’a avut pînă azi nici un cuvînt spre a apăra această vizită. Dar pe sub mină răs-ptndeşte prin agenţii săi fel de fel de zvonuri în toată ţara, căutînd a pune în joc persoana M. Sale Regelui. Apucături bizantine A venit a doua cestiune: Decorarea lui Ieszenszky cu crucea de mare ofiţer al «Coroanei Romîniel». O furtună de protestări din toate ţările locuite de Romînî. Guvernul n’a îndrăznit prin oficioasele sale să spună nici un cuvînt în această cestiune. Dar, ca în mod indirect să atenueze efectul ce a produs această decoraţie, a publicat prin L'Independance Roumaine o notiţă spuntnd că în adevăr Ieszenszky a fost decorat, dar el n’a fost pus de ministerul de externe pe lista decoraţilor cărora urmează să se trimiţă brevetele. Ce însemnează acest joc ordinar cu cele mai înalte sentimente ale poporului romîn? In genunchi! Bar nu ajunge numai a-tît! Snb acest joc odios se ascunde o nouă umilire a demnităţii ţării: Suntem positiv informaţi că d. Bim. Sturdza a trimis pe un om de încredere al său nu la d. Goluchow-sky, nici la baronul Bânfty, ci la lesszenszky, ea să-l roage să renunţe la decoraţia ce i s*a dat. Guvernul Romîniei în genunchi îuaiuîea lui lesszenszky! Bar lesszenszky, om mai cu multă demnitate de cît d. Sturdza, a declarat categoric că refuză de a în-uapoia decoraţia. Ast-fel guvernul a ajuus să se prosterne la picioarele lui lesszenszky, ru-gîudu-1 să-l scape de boci 11 c ! Acum nu-i rămîne d-lui Sturdza de cît să trimită brevetul şi să plece de la putere!__________ COBRITE SFÎNT D. Aurel Eliescu a pomenit de d. Sturd-în întrunirea de la Craiova. Imediat entoril presei, adică moderaţii de la Dra-lul, au exclamat: «Nu amestecaţi poli-a în cestiunea naţională». Mal întli să se observe că întrunirea de Craiova nu era provocată de Ligă, care î datoria de a păstra o strictă neutrali-;e spre a se putea bizui pe concursul turor. Dar pricepem ca, chiar la cele-l’alte în-mirî, să nu se facă politică din ces-;nea naţională. Insă această expresie «a nu se face po-că» are numeroase înţelesuri. Aşa, de pildă, pentru domnii de la Dra-lut, a nu face politică, însemna pînă am douî ani, ca sub pretextul cestiunel ţionale să se facă campanii de agitaţie caracter sediţios, avînd singura menire a răsturna guvernul, ori de a-1 sili să ia tsuri de represiune. Astă-zl însă a vorbi de cestiunea naţio-lă alt-fel ca de o abstracţiune, a se pomi măcar de existenţa guvernului nostru, decorat pe Iesszensky în loc de a înjura pe acesta fiind-că a primit decoraţia, îţi atrage dojenele Perieţenilor de la Drapelul. Pentru d-lor, în cazul d’întîifl, însemna altă-dată a face naţionalism, iar în cazul d’al douilea însemnează azi a face politică. Cît pentru noi, judecăm lucrurile în mod d’a dreptul opus. Şi preţuim că teoria d-lor de la Drapelul e nu numai greşită, dar că e susceptibilă de consecinţe cu totul neadmisibile. Dacă s’ar admite teoria lor, am fi expuşi ca iarăşi să răsară patrioţii de meserie cari azi au intrat în întuneric. Cel d’întîiu ar fi însuşi d. Dim. Sturdza. Acesta s’ar apuca să organiseze singur întruniri naţionaliste; orl-ce adunare ar pune-o el sub scutul ces-tiunel naţionale şi la Cameră el ar înscri, la toate şedinţele, cestiunea naţională ia ordinea zilei. Cu modul acesta ar fi la adăpostul criticelor pe cari le-ar curma cu argumentul d-lor de la Drapelul. «Vă rog, în cestiunea naţională să nu amestecaţi politica». ^ Antinaţionalul Sturdza ar găsi tocmai în cestiunea naţională un scut pentru toate ticăloşiile sale. In antichitate, erau anume păduri ce se chemau codruri sfinte, în cari criminalii găseau adăpost, căci nu era îngăduit ca să se urmărească ori să se aresteze nimeni în acele locuri sacre. Inspinndu-se de această pildă, guvernul ar voi să facă din cestiunea naţională un fel de azil pentru toţi renegaţii şi toţi vagabonzii politici. DIN STREINÂTATE Separatismul fn Germania Cine ar fi susţinut acum cîţl-va ani că spiritul particularist mal subzista în Germania, ar fi fost de sigur luat In rts. Astă-zl se constată Insă că acest spirit n’a fo3t complect învins de ideia unităţii germane. O mulţime de simptome dovedesc aceasta. Nu de mult, Ia Hohentwiel in Suabia, conducătorul unul partid democratic si-a încheiat cu-viutarea exciamînd : — Mulţumim Iul DumnezeO că suntem Prusaci! (Gottlob, das wir keine Preussen sind !» Liberalii suabl amintesc cu predilecţie, de cit-va timp, în cuvîntăriie şi In presa lor, că în vechiul imperiu german Suabil purtat! steagul de asalt. Opinia publică din Bavaria e ostila reformei codului penal militar, cerînd un cod special bavarez. Şi această opoziţie particularistă e susţinut* In Camera deputaţilor din Mtlnchen prin critici foarte vil asupra manevrelor de la Hom-burg, din vara aceasta. La Hanovra s’a publicat o scrisoare a ducelui de Cumberand, pretedent la tronul desfiinţatulul regat al Hanovrel, prin care acesta declară că nici prin gînd nu l trece să renunţe Ja drepturile sale; iar partidul Guelf, face o vie propagandă separatistă. In genera), vechia animozitate între Sudnl şi Nordul Germaniei reînvie şi devine tot mal puternică pe fie-care zi. Cauzele Neue Freie Presse din Viena, relevînd toate aceste simptome, zice că ele nu sunt de loc îngrijitoare şi că curentul separatist ce bintue acum o parte însemnată din Germania, nu va avea consecinţl politice. Pricina acestui curent, după ziarul vienez, e nesiguranţa ce domneşte in privinţa guvernului. Opiniunea publică şi-a pierdut toată încrederea in aproape octagenarul cancelar Hohenlohe, care de un an şi jumătate nu şi-a împlinit nici pînă acum făgăduiala de a reforma codul militar. De luni de zile nu se mal vorbeşte de cît despre retragerea d-lul Hoh nlohe, ‘care a ajuns să fie considerat ca uu om de paradă numai, neavînd nici o influenţa asupra afacerilor Imperiului. Pe de altă parte, opinia publică germană are imprejia că împăratul şi-a format un soia de camarilă din cabinetul săfl civil, C6l militar şi acela al marinei şi că ast-fel guvernează peste capul guvernului, impunind voinţa sa şi nevoind să ţie seamă de nici o critică, ba pedepsind sever ziarele cari i se pun in cale. Lumea germană îşi aduce acum aminte de vorba spusă de yilhelm II, curînd după urcarea sa pe tron: «Voinţa Regelui e suprema lege.» Proiectele împăratului în privinţa sporirel marinei, proiecte învăluite in cel mal mare mister, sunt de asemene o cauză de mare nemulţumire pentru Germania de Sud. Nemu ţumirea şi nesiguranţa aceasta îmbracă forma separatismului in Suabia, Bavaria şi Hanovra. Dar, observă Neue Freie Prese, nemulţumită şi neliniştită e şi opinia pubncă din Prusia, care numai de sentimente particula-riste nu poate fi bănuită. Chiar în Prusia e a-tlta nesiguranţă, in cit lumea se aşteaptă la un conflict, poate la o lovitură de Stat. Boală trecătoare Aprop'area termenului alegerilor generale pentru Reichstag face ca încordarea dintre o-piniuoea publică şi împărat să sporească şi aceasta favorizează dezvoltarea curentului separatist. Lupta electorală se va da probabil pe chestiunea dacă poporul german e dispus să abdice de la orl-ce voinţă în faţa împăratului. Odată alegerile făcute, lucrurile se vor potoli şi boala separatismului va dispare. Foreign. DIN LUMEA LITERARA Critica şi Teatrul Naţional Deschiderea stagiunii teatrale s’a anunţat. Repertoriul anului acesta e format din nu mal puţin de 24 piese originale, vre-o cincl-zecl şi trei de traduceri şi cîte-va localizări. In total: vr’o nouă-zecl de piese, din cari, probabil, mal mult de jumătate se vor juca In iarna aceasta, restul rămînind să figureze pe listă şi în viitor, cum afl figurat şi în trecut. Clte însă din piesele jucate vor vedea lumina rampei de trei ori ? O piesă, care se joacă pe un teatru din Paris, bună oară, la noi e o minune dacă poate să ajungă a umplea de patru safl de cinci ori sala cu privitori. Pricina ? S’a spus, de o parte : n’avem artişti, de alta n’avem public, şi de alta : n’avem nici artişti, nici public, nici piese dramatice. Lipsa pieselor originale şi de valoare nu indritueşte însă lipsa privitorilor, cînd avem traduse mat toate capo-d’operele mari străine, căci arta e cosmopolită. Rămîn deci numai cele două cauze d’întîifl: publicul şi artiştii, asupra cărora s’a scris atît de mult, în cît ar fi de prisos să mai spunem ceva, privitor la aceasta. E drept, publicul nu e încă destul de format, nu poate sprijini o instituţie a cărei valoare nu o înţelege. Artiştii, puţinii buni, sunt prea des curajaţl din lipsa de sprijin; prea sunt loviţi din toate părţile spre a li se mal* spori dragostea de muncă serioasă. Şi, se ştie că de multe ori o muncă îndelungată şi stăruitoare poate înlocui cu succes talentul, care e un fapt al întîm-plărel. Există o neîncredere dacă nu o vrăşmăşie inconştientă, între public şi artişti: fie-care din aceşti douî factori cere mal mult de la cel-l’alt, dar nu caută să se sprijine unul pe altul. Şi, intre alte multe cauze cari contri-buesc la sporirea acestei neîncrederi şi deci împiedică avintul pe care teatrul nostru ’şi l-ar putea lua, este glasul răutăcios şi pătimaş al criticei. E gloata criticilor improvizaţi, pricepuţi safl nu, dar vecinie pretenţioşi, cari nu vor să-şi dea seamă de ce înseamnă «slovă scrisă» în ţara aceasta. Aici la noi nu există o opinie publică independentă, o voinţă şi o conştiinţă generală: opinia publică este azi gazeta cutare, mîine literatul cutare, poi-mîine nu mal ştia cine. Publicul nostru, în marea lui masă, se cîrmueşte de slovele acelea din gazete, scrise adesea-orl pentru umplutură, de multe ori pentru capricii şi de foarte multe ori din pasiune safl din interes. S’afl văzut cazuri în cari o piesă a căzut în discredit înainte de a fi repre-zintată, ba chiar şi înainte de a eşi din saltarul autorului, înainte de a fi cunoscută de cine-va, afară de autorul săfl. Criticul a lovit cu furie, fără ca măcar să aibă cunoştinţă de ceea-ce ataca ! Nu mal pomenim de piesele binişor jucate, căzute însă în disgraţie din pricina aceloraş condeie pătimaşe; de artiştii descurajaţi de atacurile prea pretenţioşilor, dacă nu nelealilor critici. Dacă cele-l’alle mobile cari mină pe criticii noştril nici nu pot fi puse în discuţie, pretenţiozitatea aceasta a presei noastre faţă de teatru trebue combătută cu orl-ce preţ, dacă dorim casă vedem teatrul nostru pe o cale de progres. De sigur că dacă publicul nostru ar fi fost ceva mal luminat, pînă acum ar fi tăiat gustul multor scriitori de vorbe goale să-şi mal afişeze pretenţiozitatea lor «critică» în materie teatrală. Dar chiar dacă criticii noştri teatrali ar fi alt-ceva de cit ceea ce sunt, tonul acesta pretenţios nu şi-ar avea locul cîtuşl de puţin cînd e vorba de arta dramatică, în ţară la noi. E incontestabil că suntem la începutul unei vieţi literare, pe toate terenurile şi mal vîrtos pe terenul literaturii dramatice, care este una din cele mal tîrzielnice forme literare ce apar in viaţa unul popor. Critica, dacă poate avea vr’un rost, apoi îl are atunci cînd deja este un material serios asupra căruia să-şi poată executa salturile sale, Trebue mal întîl ca un popor să aibă opere de artă, artişti talentaţi şi harnici * 1 P O C Â spre a se bucura de fericirea de a avea o critică. Dar noi avem o critică, safl mal bine zis critici atît de teribili şi de înverşunaţi, în cît distrug producţiile literare mal ’nainte de a eşi din condeiul autorilor şi nimicesc lucrările dramatice mal ’nainte de a le fi putut vedea. Critica—dacă e neapărată nevoie să avem şi noi—faţă de teatrul nostru nu trebue să aibă alt rost de cit să fie bine-voitoare, şi faţă de lucrări şi faţă de artişti. Pină acum nu avem nici o piesă, dar absolut nici una, care să aibă perspectiva nemuririi; artiştii afl dat însă dovadă de multe ori că pot, cînd voesc, să facă şi dintr’un nimic, ceva bun. Un exemplu este Don Vagmistru, comedia aceea, ca orl-care alta, dar care a avut atit succes pentru că artiştii şi-afl pus toată străduinţa să o joace «cu inimă». Credem că dacă critica ar fi mal puţin violentă şi pretenţioasă, artiştii noştri ar munci cu mal multă dragoste şi neîncrederea dintre el şi public s’ar micşora din ce în ce mal mult spre propăşirea teatrului nostru. Dascălul cel bun, sfâtueşte cu binele şi nu-I ceartă pe copilul care vrea să facă ceva folositor dar dă greş. Teatrul nostru e încă în virsta copilăriei şi critica nu face ca dascălul cel bun, Al. Âulemireauu lOTCIMMAŢII Extrădarea Ini Oprişoru Iată amănuntele pe cari le aflăm din sorginte oficială în privinţa extrădării Iul Oprişoru : Guvernul unguresc a cerut extrădarea lui Ion Sava Oprişoru pe motiv că el a fost condamnat la două luni închisoare pentru leziuni grave. D. judecător de instrucţie Urlăţeanu, avînd în faţă o cerere de extrădare întemeiată pe o sentinţă definitivă prin care Oprişoru se pretindea că era condamnat pentru săvîrşirea unui delict de drept comun, a procedat conform legel la formalităţile obicinuite. Ordonanţa judecătorului de instrucţie, împreună cu dosarul afacerel a fost trimisă ministerului de justiţie pentru ca cesliunea să fie supusă consiliului de miniştri, care trebuia să-şl dea a-nizul. * * « Dar consiliul de miniştri, în loc să rezolve af acer ea, a trimes pe Oprişoru la Văcăreşti in ziua de 17 Februarie a. c. şi a fost ţinut acolo peste patru luni, pînă în primele zile ale lunel Iulie. Singur acest fapt este deja destul de grav, căci, dacă în Iulie d. Take Giani n’ar fi luat 100 lei de la nevasta nenorocitului, acesta poate şi azi ar s'a în Văcăreşti. * * * In ceea ce priveşte condamnarea pentru «grave leziuni», iată cum stau faptele : Ion Sava Oprişoru, cînd în capul a mii de ţărani aclama pe d. Dr. Ioan Raţiu, a avut şi o luptă cu mai mulţi jandarmi, cari au vroit să oprească manifestaţia în favoarea preşedintelui comitetului naţional. In această luptă, Oprişoru a zgîriat mina unui jandarm. Ion Sava Oprişoru a fost dat în judecată apoi pentru două fapte : Pentru că a strigat: «Trăiască Dr. Raţiu, h, ceea ce se consideră în legis-laţiunea ungurească, ca o apologie a crimei, şi a fost condamnat la 21 zile închisoare; pentru că a zgîriat pe jandarm şi a fost condamnat la două luni închisoare şi 20 florini amendă. Timpul primeşte o Importantă corespondenţă din Bltolia, prin care 1 se denunţă următorul l'apt grav în sarcina d-luf Dlm. Sturdza: „Cînd d. Stnrdza se afla în opoziţie, a lansat memorii la Sublima Poartă acu-zînd şi calomniind pe guvernul conservator, că prin personalul său diplomatic din Turcia urmăreşte scopuri incompatibile cu interesele şi cu legile imperiului otoman“. Timpul se atlă In poziţie a confirma exactitatea acestei ştiri atît de odioase pentru d. Sturdza. Gruparea d-lul N. Fleva va întreprinde o violentă campanie in chestia naţională, trâgînd la răspundere guvernul d-lui Dimitrie Sturdza, pentru toate inechităţile şi actele anti-naţionăle pe cari le-a comis cu decorarea lui Ies-szemzky, cu călătoria de la Pesta şi în fine cu oprirea doctorului Lueger de a veni la Iaşi. Prima întrunire a fost anunţată şi se va ţine Duminică, tn Sala Dacia. Vor vorbi la această întrunire d-nii Fleva, Asian şi Scorţescu. După această întrunire vor urma alte zece. Cotnitetui de 300 al grupărei, care a de~i8 începerea campaniei in contra d-lui Sturdza, se va declara in permanenţă pe cît timp va dura agitaţia. Noua campanie a d-lui Fleva a făcut o aitncă impresie asupra publicului din Capitală. Toate cercurile politice nu se ocupă peste tot de cît de întrunirile ce se vor ţine la Dacia. Comitetul Ligel Culturale a decis să convoace meetlngnri naţionale la Ploeştl, Galaţi, Cra-iova şl T.-Severin în ziua de Duminecă, 19 Octombrie. Situaţia politică dintre Aurelianişti şi guvern caracterizată de un membru al grupărăl drapeliete: «Nici pace, nici războiu». Comisiunea instituită pentru modificarea legel judeţiene s’a întrunit aseară din nod. Fie-care din membrii el a luat spre studiare cîte-va din rapoartele prezin-tate de prefecţi asupra modificărel legel. Suntem în măsură de a afirma că se va modifica şi actuala lege electorală judeţiană. In locul actualelor trei colegii, se va in'roduce colegiul unic, prin fuzionarea tuturor alegătorilor într’un singur colegiu. Comisiunea se va întruni din nofl astă-seară. Situaţia tezaurului public de la 1 Aprilie pînă la 31 August a. c. arată cifra de 71.415.967 lei la încasări. Comparativ cu anul trecut, avem dar o scădere de 10,848.197 lei. Toate veniturile Statului au scăzut în amil acesta. Contribuţiunile directe dau o diferenţă de aproape 500.000 lei, veniturile ministerului domeniilor au scăzut cu 2.221.908 lei, iar ale lucrărilor publice cu peste 3.000.000 lei. Capitolul Venituri diferite, care în anul trecut a dat totalul de peste 8 milioane lei, nu a produs în anul curent de cît 3.220.159 lei. Diferenţele între anul curent şi anul precedent sunt excesive. Comparativ cu cei patru ani precedenţi, anul curent se prezintă cu încasările cele mai slabe. După cum am anunţat, în curînd va apare in Constanţa un ziar redactat in limba turcă. El va purta numele de Sark. Nu numai tipografia ziarului, dar şi redactorii lui ati sosit deja în Constanţa. După cit aflăm, noul confrate va susţine strîngerea legăturilor de prietenie dintre Turcia şi Romînia şi va fi direct inspirat de ministerul de externe al Sublimei porţi. Redactorii turci, sosiţi in Constanţa, aii făcut o vizită prefectului din localitate, d. Luca Ionescu, căruia i-afl dat formale asigurări despre atitudinea viitoare a ziarului. Loteria Societăţel funcţionarilor publici a dat un beneiiciă net de 243.673 lei. Pînă acuma, casieria primăriei Capitalei a achitat 227 bilete cîştigătoare, reprezin-tind un total de 123.760 lei. Dintre loturile mari, numai cel de 20.000 lei nu a fost prezintat încă spre achitare. Vor azista la expoziţia de vite, care va avea loc cu prilejul inaugurărel aba-toriulul din Iaşi, ca delegaţi din partea ministerului domeniilor, d-nil N. Andro-nescu, inspector domenial ; Al. Locus-teanu, directorul şcoalel veterinare; V. Munteanu, directorul şcoalel din Herăs-trăfl şi Vasilescu, profesor. Am spus acum cîte-va zile că s’a făcut ministerului de lucrări publice o propunere ca să aprobe înfiinţarea unei linii de navigaţie între Brăila-Galaţi-Anvers. Pe cît aflăm, ministerul lucrărilor publice a respins propunerea ce i s’a făcut fără să arate solicitatorului motivele ce l’au determinat să ia o ast-fel de hotărîre. Ce e drept, d. Ionel Brătianu, temîn-du-se ca nu cum-va să se prevaleze de acest răspuns, a dat să crează persoanei care l-a prezintat propunerea că într’un viitor nu tocmai îndepărtat, ar putea reveni asupra hotărîrei, aproblnd o linie şi folositoare şi care ar da o satisfacţie comerciului nostru de export. Zilele acestea s’a mai făcut o cerere ministerului lucrărilor publice pentru a stabili un serviciu de vapoare romineşti între Dunăre şi Manchester. Ieszensky nu numai că a fost decorat cn „Coroana României" cn gradul de mare ofiţer, dar a şi primit brevetai, contrasemnat de d. Dimitrie Sturdza. Ministerul de externe posedă recepisa poştei iscălită de Ieszensky, căci atît brevetul cît şi decoraţia ati fost trimise funcţionarului unguresc iPaci din Bucureşti9 în pachet primit de direcţia poştelor noastre ca scrisoare recomandată. La ediţia treia vom da noul amănunte interesante asupra acestei chestiuni. De asemenea vom da explicaţia dezminţirilor ziarnlni VMnae-pendance Boumaine. Amănuntele ce vom pnblica vor fi în adevăr senzaţionale. Din Ploeştl m se comunică o întreagă serie de abuzuri, unele mal mari de cît altele, săvîrşite de d. Varlam, directorul penitenciarului Mărgineni, pe care, direcţiunea generală a închisorilor, drept pedeapsă, l’a permu'at la Galaţi. Intre altele, directorul acesta model a sfeterisit sumele aprobate pentru unsoarea maşinilor de tăbăcărie, din atelierele lnchi-sorel; fot furagiul adunat de pe terenul în-chisorel l’a întrebuinţat parte pentru hrana vitelor sale. parte l’a transformat în bani, pe cari ’şi i-a apropiat. A făcut în temniţă trăsuri, întrebuinţlnd la muncă pe arestauţ! şi apoi le-a vindut în Ploeştl, lucaslud sumele de vînzare în folosul săfl propriă. Pentru o casă pe care a construit-o la Ctmpina, tot materialul de lemnărie l’a lucrat numai cu condamnaţii din temniţă, fără ca să fi plătit ceva nenorociţilor şi fără ca în acelaşi timp să deducă cel puţin, din această plată, partea cuvenită Statului. Pentru toate aceste servicii pe cari le făcea condamnaţii, directorul Varlam îngăduia acestora ca să li se aducă în temniţă viu şi rachifl, lucruri strict prohibite de regulamentul închisorilor. Aceste abuzuri şi grave neregularităţl s’afi cercetat la faţa locului şi la direcţiunea generală a închisorilor se găseşte un referat al şefului de biurott d. Lristescu, în care toate acestea incorectitudini şi alte multe sunt specificate în detalia. Şi direcţiunea generală a închisorilor a găsit de cuviinţă, pentru a pedepsi pe funcţionarul abuziv, să-l permute la închisoarea din Galaţi. Nu găseşte d. Dianu că se poartă prea blajin cu funcţionarii asupra cărora sunt a-cuzaţiunl de acest fel ? Militare Următoarele mişeărî s’afl făcut pe ziua de 1 Octombrie şi se vor face pe ziua de 15 Octombrie în armată. In arma infanteriei S’att primit demisiile din armată a ofiţerilor următori: Căpitanii: Filip Flexi Seărlătescu. din reg. 13; I. Dobrescu, din reg. 12; Th. Udrea, din reg. 12 şi a maiorului Eug. Duport din reg. 27. * * * Afl fost puşi în retragere d-nil ofiţeri: Majorul Gh. Lupaşcu din reg. Rîmnicu-Sărat 9. Căpitanii: An. Mihăilescu din reg. Bacău 27 şi I. Borş, din reg. Tecucifl 24. « * * Următrori! volunturl-bacalaureaţl au fost Înaintaţi la gradul de sub-locotenent în re-servâ, în urma examenului depus : Th. Wavassart în reg, 10 R.-Sărat, Gr. G. Cair în reg. Argeş 4, Aurel Bisoscu în reg, Muşcel 30, Moise Bunescu în reg. Olt 3, V. I. Şerbănescu în reg. Constanţa 34, D. Mitescu în reg. Tecucifl 24. * * * Următoarele mutări se vor face pe ziua de 15 Octombrie : Căpitanul Sabin Hodoş din reg. Ialomiţa 23 în Bacăfl 27; Căp. Pompei Lucasiericî din reg. Bacăfl 13 In Dîmboviţa 24; Căp. Adolf Stoenescu diu Tnlcea 33 în Argeş 4; Căp. Al. Dimitriu din Roman 14 în Şte-fan-cel-Mare 13 ; Căp. G. Zaharia din 4 Ilfov în Prahova 7 ; Căp. Dimitrie Demetrescu din reg. Prahova la reg. 4 Ilfov ; Locotenentul Mihait Economu de la depoul de recrutare, în administraţia centrală a ministerului. Locot. C. Tinţu din 5 Ialomiţa în Ştefan-cel-mare 33; Loct. G. Părjolescu din 3 Dîmboviţa în Mihaifl-Viteazui 6 ; Locot. Al. Ştirbulescu din 3 Dîmboviţa in 1 Mehedinţi; Locot. D. Mihăilescu din Vilcea 2 în Suceava 16 ; Locot. Strat Zaharia din Roman 14 în Tucucifl 24 ; Locot. M. Mărculescu din Vilcea 2 in Prahova 7; Locot V. Cociaş din Tecucifl 24 în Batalionul 3 de vlnătorl; Sub-locotenentul Iordan Popescu din Mi-haifl Viteazul 6 In Argeş 4 ; Sub-locot. Lazăr RaicovicI din Mireea 32 în Muscel 30. Sub locot. M. Truşculescu din Dolj 1 în Batalionul 6 vînătorl. * * * S’a acordat semnul onorific de aur, pentru 25 ani împliniţi de servicitt, ofiţerilor de mal jos ; Loocot-colonel Constantiuescu M. Dancov din reg. 7 Prahova ; Maiorului Gh. Cerchez din reg. Cante-mir 32; Căpitanilor Radu Popescu din Tecuci 24, Gabriel Ştiibeifi din RăzboenT, Lazăr Bră-neanu din Olt 3, N. Sofian din Vîlcea 2, G. Greceanu din Radu-Negru, Gh. Tâutdin Roman 14 şi Angliei Tănăsescu din 26 miliţii. * * * Cavalerie S'a primit demisia din armată a căpitanului Marin Crăciun din reg. 1 roşiori. * ♦ * Căpitanul Chiriţescu, din reg. 2 Călăraşi, a trecut In jandarmeria rurală şi numit comandant al companiei din Muscel, In locul căpitanului Lucasievicî, trecut în activitate. * * 4 Căpitanul Ghimpa din disponibilitate, a fost rechemat la reg. 2 călăraşi. 4 ic * Următoarele mutări se vor tace pe ziua de 15 Octombrie : Căpitanul Pândele Penescu de la comandamentul diviziei a 7-a la reg. 1 roşiori ; Căp. Victor Mironescu, de la reg. 1 roşiori la comand, diviziei a 7-a; Căp. Dim. Tomşa din reg. 3 roşiori la t călăraşi; Căp. Const. Neagu din reg. 2 călăraşi in reg. 5 călăraşi; Căp. Ath. Borcea din reg. 4 roşiori la I şcoala de sub-ofiţerl; Căp. Benedict Petrescu de la şcoala de sub oficerl la reg. 3 roşiori; Căp. G. Miclescu din 1 călăraşi la 2 călăraşi ; Locotenentul D. Poenaru, aghiotant al d-lul general Berendel, la comandamentul garnizoanei Capitalei ; Locot. Veniamin Sigmund din 6 călăraşi în 1 de roşiori; Locot. N. Popescu din 2 roşiori la şcoala de sub-oficer! de la Bistriţa ; Locot. M. Chintescu diu reg. 1 roşiori în 1 călăraşi’; Locot. C. Mihăiescu din 1 călăraşi in 10 călăraşi; Locot. Ioan Dobriceanu de la şcoala de la Bistriţa la reg. 2 călăraşi ; Locot. N. Măldărescu din 9 călăraşi In 2 călăraşi; Sub-locotenentul Victor DancovicI din divizionul de geandarml Bucureşti în reg 6 călăraşi ; Sub locot. D. PopovicI din reg. 3 roşiori în 10 călăraşi ; Sub-locot. Gh. Codreanu din 11 călăraşi în 4 călăraşi; Sub-locot. Gh. Pretoriau diu 1 călăraşi în 2 roşiori; Sub-locot. Gh. fheodorini din 2 roşiori în 1 călăraşi. * 4 * Sub-locot. in rezervă Al. Porumbaru diu reg. 7 călăraşi a fost reformat din cauza infirmităţilor corporale.___ e ootr xt i — La 15 Ianuarie 1898, se va ţine la laşi concurs pentru ocuparea catedrei de caligrafie şi desemn de la şcoala de comerţ gradul al 2 lea din acel oraş. — La 28 Ianuarie 1898 se va ţine concurs în Capitală pentru ocuparea catedrei de limba romlnă de la şcoala de comerţ gradul I din Galaţi. Grecia şi Turcia Viena, 8 Octombrie. — O scrisoare din Petersburg, adresată Corespondenţei Politice, constată impresia defavorabilă a recentei note a Porţii adresată puterilor. Singurul său efect nu poate să constituie de cît în a slăbi dispoziţiunile pînă acum faţă de Poartă. Nu poate fi vorba măcar de primirea propunerilor Porţii de către puterile mari: dar pe de altă parte cererea presei ruseşti de a rechema îndată trupele turceşti din insula Creta, merge prea departe. Ar fi chiar neoportun de a le retrage cu de-săvîrşire înainte de regularea cestiunei cretane. Cai ea, 8 Odombre.—fondun.kis, fost şef al comitetului revoluţionar, a renunţat la proedul său de a resista a-dunărei alese în timpii din urmă. Un bastiment italian a luat pe bordul său pe deputaţii creştini din Akro-tiri8, pentru a ’l transporta la Milopo-lamo, unde se întruneşte adunarea naţională. Londra, 8 Odombre.—Se anunţă din Canea ziarului Times că situaţia la Candia s’a înrăutăţit. Toate ştirile confirmă simptomele unei agitaţiuni ma-hometane îndreptată după un plan ho-tărtt. Amiralii au de ghid să ia măsuri pentru a opri această agitaţie. ŞTIRI MĂRUNTE * Lucrările pentru reconstruirea palatului episcopal din Galaţi, vor începe la primăvara viitoare. Ele vor costa suma de 500.000 lei. * Se ştie că consiliul comunal din Iaşi a publicat licitaţie pentru canalizarea pîrîulul Calcaiua, din acei oraş. La licitaţie s’afl prezentat mal mulţi concurenţi. Oferta cea mal avantagioasă însă a fost aceea a d-lul inginer Bejan, asupra căruia lucrarea a şi fost adjudecată. In speranţă că licitaţia va fi aprobată, după cum îl asigurase şi primarul, d. N. Gane, antreprenorul adună m Terial ul necesar şi angajează lucrători. Ctnd, ce se Intîmplă ? Administraţia comunală ar fi dorit ca lucrarea să fie dată unei alte persoane şi In consecinţă o serie de şicane fură îndreptate contra d-lul inginer Bejan. Mal întîl licitaţia uu a fost aprobată de cil foarte tîrzifl, pentru ca timpul răfi să prindă pe d. Bejan cu materialul pe şantier. Cînd licitaţia o fost aprobată, atunci alte şicane afl fost inventate. Bietul om ne mal ştiind ce să facă, s’a hotărît acum să rezilieze contractul. Dacă comuna nu primeşte cererea de reziliere, d. Bejan este decis să aducă afacerea înaintea justiţiei. Turcia şi Bulgaria Constantinopol, 8 Octombrie.— Cercurile bine Informate declara cn desăvîrşire neîntemeiată ştirea în privinţa unei pretinse alianţe ofensivă şl defensivă între Turcia şl Bulgaria. Ikdam zice că Bulgaria fiind pusă sub suzeranitatea Turciei, există în mod natural o înţelegere şi o alianţă între Bulgaria şl guvernul otomau. Parlamentul Austriac Viena, 8 Odombre.—Camera deputaţilor.—D. Kalhrein, preşedinte, exprimă cele mai adinei păreri de rău în privinţa scenelor ce s’au produs tn şedinţa de eri, cari pun tn cestiune sistemul parlamentar şi înjosesc nivelul Camerei. După o declaraţiune a d-lui Abra- hamovici, vice-preşedinte, care zice că e de datoria preşedenţiel de a protege nu numai unanimitatea, dar şi majoritatea în contra teronizmului minorităţii, vine apelul nominal, propus de stingă, asupra deschiderii discuţiuneI privitoare la procedeurile preşedenţiei Camerei.— Moţiunea este deschisă.—Apoi urmează un apel nominal. Viena, 8 Odombre.—Camera deputaţilor.—Adunarea adoptă cu 161 voturi contra 141 moţiunea d-lui Herold de a trece la ordinea zilei asupra cererei de punere sub acuzaţie a preşedintelui consiliului de miniştri, din cauza ordonanţei de la 20 Mai 1897. Şedinţa se ridică la 9 ore seara, după o durată de 10 ore. oi’vrâ'JEtSE DIN CAPITALA Pnngaşi In bandit In centrul Capitalei.—Un scandal eDorm s’a petrecut astă-noapte în strada Dulgheri, din apropierea gărel de Nord. O ceată de pungaşi, vre o 15—20 la număr, treceafl astă-noapte pe la orele 1 prin strada Dulgheri, fâcind un scandal enorm insultînd şi aiueninţlnd pe acel cari îl întilneafl în cale. Ajunşi în faţa sergentului da stradă, pungaşii îl iati la Înjurături şi voesc să-l bată. Sergentul, văzlndu-se ast-fel ameninţat, scoate revolverul şi trage un foc In vint. Inspăimlntaţl de revolverul agentului forţei publice, pungaşii o iafi la fugă, urmăriţi de aproape de sergent. La încrucişarea stradel Maltopol cu soseaua Basa-rab, sergentul reuşeşte a surprinde din noii pe pungaşi strinşl la un loc, in poziţiune de apărare. Cînd sergentul s’a apropiat de dînşil, unul dintre pungaşii din grup a tr.s două focuri de revolver asupra sergentului, fără însă ca să-l lovească. Acesta, pentru a-I Inspăiminta, a răspuns cu alte două focuri, pe cari le-a tras în vînt. La auzul detunăturilor, oamenii din vecinătate aii eşit în stradă şi împreună cu sergentul de stradă şi cu un alt agent de poliţie aii început din noti urmărirea pungaşilor, cari se imprăştiaseră. După o oră, doul diii pungaşi, aii fost prinşi aproape de şosea. Aceştia sunt indivizii Ştefan Ionescu şi G. Moldovtanu, oameni cuuoscuţl de serviciul siguranţei publice. Aceşti doul arestaţi, afl declarat că iu ceata pungaşilor se Rflâ şi un anume Gheorghe Petrescu," rănit acum cîte-va zile, într’un caz analog, petrecut îu aceeaşi localitate. Strivit de tren.—Un accident nenorocit s’a întîmplat aseară, pe la orele 8, în gara Fi-laret. Pe cînd o maşină manevra în staţiune, funcţionarul căilor ferate Brutus Bucovineunu, voind să traverseze linia, a fost surprins de maşină şi trîntit jos. ’ Diadu-se alarma despre acest nenorocit accident, personalul gărel a sărit in ajutorul rănitului care zăcea întins pe linie, scăldat in sînge şi în nesimţire. Roatele locomotivei cari II apucaseră piciorul sting, i-1 retezase de la genunchi. Afară de aceasta, Bucovineanu mal avea leziuni grave la piept şi Ia cap. Parchetul a fost avizat. Nenorocitul a fost, transportat intr’o stare cu totul gravă, în căutarea spitalului Filantropia. DIN ’jAhA O bandă de boţi In jndeţnl Covnr-lnî.—Din plasa Prutu-Horincea ni se comunică că de cît-va timp o bandă de hoţi, pradă ziua in amiaza mare populaţia din judeţ. Această bandă a băgat groaza in locuitorii de pe Horincea. Ascunzătoarea hoţilor se află in pădurea de lingă BereştI, unde s’a proiectat facerea tunelului liniei ferate GalaţI-B.rlad. Toţi drumeţii din acea parte a locului şi în special acel cari stafl în tirgui BereştI şi fac cursa Be-reştl-Bîrlad, sunt opriţi în pădure, jefuiţi, des-brâcaţi şi unii chiar arestaţi. Un ast-fel de caz s’a intimplat şi cu un primar de pe Horincea, cari după ce l’afl jefuit de tot avutul şi l’att ţinut atestat mai multe ceasuri,i-ati dat drumul, trimiţindu-1 la reşedinţa sa. In judeţ, de Ja căminul celui mal sărac ţăran şi pînă la cel mal mare proprietar, nu se vorbeşte de cît, că nu se ţine minte ca vre-odată acest judeţ să fi fost aşa de rău administrat şi lăsat In prada hoţilor, ca acum. Tn copil ars de viu. — Ni se comunica din T.-Mâgurele, că alaltăerl spre seară un incendiu violent s’a declarat la pătulele locuitorului Gheorge Mangu din comuna Liţa, acel judeţ. Patru copil al lui Mangu, cari se adăposteau in pătul, afl fost surprinşi şi incunjuraţl de flăcări. Nenorocitul părinte, cu ajutorul vecinilor săi, a reuşit să scape de la moarte pe trei din copilaşi, t ei d’al patrulea, o fetiţă de 10 ani, nu a putut fi scăpată şi nenorocita a fost găsită carbonizată, în rămăşiţele pălululul distrus de flăcări. Depeşile de azT (Serviciul 'Agenţiei JRomîne») Naucj, 8 Octombrie. — La banchetul ce s’a dat cu ocazia inaugurărel şcoalel superioare de comerţ, d. Boucher, ministru de comerţ şi industrie, a constatat că Statele-Unite afl adoptat măsura barbară a unul imposit de 100 de dolari asupra obiectelor purtate conţinute în cuferele călătorilor ; d. Bourlier nu se îndoieşte că această măsură nu va fi sancţionată. In ceea-ce priveşte Italia, oratorul constată că această ţară pare că nu se ocupă nici de present. nici de trecut, uicl de viitor ; reluarea relaţiunilor cu Italia nici n’a început încă. D. Boucher protes'ează că guvernul ar fi protecţionist; el vrea echilibrul comercial care să poată da Fraudei un regim economic care să răspundă stării comerţului în Europa. Wiesbaden, 8 Odombre. —Ţarul şi marele duce de Hessa afl sosit după amiazl. Afl fost primiţi la gară de împăratul Wilhelm şi de Prinţul de Schvenburg. Cel doul împăraţi s’afl imbrăţişat îu mod cordial, apoi s’afl dus îu mijlocul ovaţiunilor mulţimella castel, unde s’a servit dejunul. După şedere de o oră, împăratul Wiihelm a însoţit pe oaspeţii săi la gară, unde Suveranii şi-afl luat rămas bun unul de la altul In modul cel mal cordial. Wiesbaden, 8 Odombre.—MM. LL. germane însoţite de trei fii, afl plecat la Cron-berg. împăratul Wilhelm va merge mîiue la www.dacoromanica.ro Carlsruhe şi Ia Darmstadt, apoi va pleca la Potsdam. Petersburg, 8 Octombre.—Misiunea extraordinară care merge în Abisinia, avlnd In cap pe d. Wlassow şi compusă dintr’un colonel, trei locotenenţi al gardel şi doul doctori, a plecat ieri la Odessa. I)-na Wlassov şi alţi doul locotenenţi vor însoţi misiunea. Berlin, 8 Oct. — Norddeutsche Allgemeine Zeitung confirmă numirea baronului Marş-cball de Riberstein, ca ambasador la Con-stantinopol; acesta va păstra titlul săil de ministru de Stat. . Baronul Laurma este numit ambasador la Roma. ULTIME INFORMAŢIUNI Decoraţia luî leszenszky Im spxs in rttiţia tioasfi'd fie (li-inincafn că Ics/cnsjî&f/ nu 1 turnai cn ft fonti decorat cn «Coroana Ho-tainici in f/fftftnl tie ntnrv ofiţer, ilar că a nţi /ir imit brevetul flit» par-ica ministerului fie e.rterne, contrasemnat de ft. Him. Sturdza. BHK VASTUL leszenszRy A PRIMIT ACUM 1» tmijE hhetetee sĂir, ttupâ ce mal inainte i se trimisese decoraţia. care se ştie că ta străini se remite in natură. Din momentul primire! brevetului leszenszky p6rt» îu mod ostentativ insignele ordinului romînesc. Mindria tui IesT.ensx.hy ]>espre o retragere a de-coraţiunii nici voîbă nu a fost. E adevărat că s’ail făcut pe lingă <1. leszenszky demersuri din partea guvernului Sturdza, dar nu ca să renunţe la decora-ţiune, ci ca să bine-voiască a consimţi să nu se publice acum autorizaţiunea de a purta «Coroana Bomînlei», ci mai tîrziii, după ce se va potoli fierberea produsă de această decorare şi cînd lucrul ar trece nebăgat în seamă. a w leszenszky a refuzat însă liotărît să se preteze la acest joc nedemn de oameni serioşi. Autorizaţiunea va apare deci zilele astea îu 21 ud lipeşti Kozlony», Monitorul Oficial unguresc. O vom aduce la cunoştinţa cititorilor, la vreme. Meceptsa Putem spune ca ministerul de externe a răscolit fot Bncureş-tiul ca să găsească cele 400 de decoraţiuni ce trebuia să expedieze. A fost greu să se găsească gata un număr atit de mare şi suma nu s’a putut complecta de cit după ce a fost cliiemat la ministerul de externe şi cunoscutul bijutier Rcscli. v In vremea aceasta s’au terini-uat şi cele patru sute de brevete. I). Chirii. directornl general ai poştelor, a fost consultat asupra expedierii lor. Afirmăm că d. Dumitru Stur-dza a şi primit Ia ministerul de externe adeverinţa semnată de tesxensky pentru primirea brevetului. A litu ăi nea «Independenţei» Se ştie că guvernul a păstrat în «Voinţa Naţională» cea mai a-dîncă tăcere asupra decorării lui leszenszky. Prin «Indâpendance Roumaine» însă a publicat fel de fel de ştiri: ba că leszenszky n’a fost decorat, ba ca a fost decorat dar nu e pe lista celor cărora trebue să se dea brevet. 0 adevărată halima. Explicarea acestei atitudini curioase e următoarea: Guvernul făcea demersuri pe lîngă leszenszky, în scopul arătat mai sus, şi, pînă să ajungă la uu rezultat, căuta să ameţească lumea prin informaţiile enigmatice publicate în dorn, se află la Sinaia, încă de săptă-mîna trecută. AA. LL. II. vor rămînea în ţară pînă după plecarea în străinătate a pereche! princiare rotnîne. Monumentul luî Al. Lahovari Pe lista No. 62, încredinţată d-lul Constantin I. Nenişor, din Călăraşi, aii subscris următoarele persoane : Constantin I. Nenişor, 50 lei ; Petra-clie Petrescu, 20; G. Nicolaide 10 ; C. Dragomirescu, 20 ; A. Nicolescu, 50; M. Grigoriu, 20; C. Bucşan, 10; Sc. Sc. Doicescu, 20 ; D. Iliescu, 10; Gh. Petrescu 20; B. C. Maltezeanu 10; Procop Dumitrescu 10; Haralambie Nicolescu 10 şi Alexandru I. Bădulescu 10. Total 270 lei. A-seară s’a ţinut o consfătuire, asupra situaţiei, la clubul liberal democrat din Capitală. La consfătuire au participat peste 40 de membri. După o discuţie animată, la care au luat parte d-nii N. Fieva, N. Ceaur-Aslan, Dim. Apostolu şi alţii s’a lio-tărit instituirea unei comitet de acţiune şi convocarea unei serii de întruniri publice în chestiunea naţională, precum şi redeschiderea unei campanii energice de răsturnare în contra guvernului. Prima întrunire e convocată pe Duminecă după amiazl. Două batalioane de infanterie vor fi trimise la laş7, cu prilejul vizitei MM. LL. Regele şi Regina. Unul din aceste batalioane va fi luat din reg. 15 RâzboenT. Ele vor fi însoţite de muzicele reg. respective. Afaceri colectiviste: Moşiile Mauu şi Fumurenil din jud. Vil-cea, afl fost arendate, la licitaţia din anul curent, cu preţul de 5000 lei, d-lul Mitran Teodorescu, vărul satrapului Simuleseu. Ambele moşii se arendaă In trecut |cu 13.0‘JO lei pe an. Statul pierde din această unică afacere uumal 40 000 Iei, diferenţele din preţul a-rendărel, cari vor intra în punga vărului d lui Siniulescu. Dla Brăila ui ss telcgrafiază, că poliţia locală, In urma ordinului guvernului, a zădărnicit ţinerea futrunirei uaţiouale convocată de studenţi pentru Duminica, înlesnind socialiştilor Închirierea singurei săli din localitate. sala Paradis ! Iu urma eftenirel preţului griului, brutarii diu Iaşi şi Focşani afl scoborlt preţul plinei cu 5 bani de chilogram. Am dori să ştim ce măsuri a luat primăria Capitalei in această privinţă. Aflăm că cea mai mare parte a comercianţilor de cereale din Capitală, s’aiî constituit în o societate cu scopul de a da un noi* avînt comerţului de grîne şi de a înlătura pe samsarii de cereale. ţ*' Societatea şi-a stabilit sediul în palatul Naţionala din strada Doamnei, unde comercianţii de cereale se vor întruni în fie-care zi şi vor face chiar şi operaţiuni de burse. Comitetul naţional studenţesc a ţinut a-seară o întrunire la care au asistat şi studenţi! veniţi din provincie în ultimele zile. Toţi aceşti studenţi aii declarat că pretutiden! în provincie domneşte cea ma! vie mişcare şi că cetăţeni! din toate oraşele cer ca studenţi! să vie şi să ţină întruniri, cacî sunt gata să dea tot concursul. Administraţiutiea dobrogeană a hotărît înfiinţarea de sate militare de-alungul graniţei Bulgare. Fie care sat se va compune din 100 de săteni eliberaţi din oştire. _ Fondurile pentru clădirea locuinţelor vor fi avansate de ministerul domeniilor. Asemenea colonii militare vor avea drept model, pentru organizarea lor, satele grănicereşti, înfiinţate in Transilvania de guvernul austriac. Azi am primit la redacţia ziarului nostru, vizita d-lul Torajiro Yamada, corespondent in Constantinopol al zia-zulul japonez Niehi-Nichi Simboun [noutăţile zilei]. Confratele Japonez vrea să cunoască ţara noastră şi in acelaşi timp să stabilească relaţii economice şi comerciale Intre Romînia şi extremul Orient. După cum ni se comunică din localitate, oraşul Iaşi coutiuuâ a fi bântuit de epidemii. Iu săptămîua de la 26 Septembrie la 4 Octombrie s’afl constatat în acest oraş, 12 cazuri de scarlatină; 43 cazuri de difterie şi 16 erzurî de febră tifoidă. Afară de oraş, angina difterică şi febra tifoidă bîntue cu furie în întreg judeţul. Cu deosebire îii comuna Voineştl, febra tifoidă face mari ravagii. * . * * . . . De asemeuea ni se comunică ivirea an-gineî dif; erice în comuna Valea Călugărească din Prahova. Pe ziua de 6 curent s’afi constatat la această localitate 7 cazuri de difterie. O bandă de ţigani, făcind săpături in satul Lăţel, din judeţul Botoşani, pentru stabilirea şatrelor, a descoperit, închisă în vase de lut foarte bine conservate, o preţioasa comoară de monede de argint din veacul al XV-a. Mare parte din ele sunt poloneze din timpul regelui Cazimir, craifl al Lebiel. In urma măsurilor luate de adminis- traţie, monedele afl putut fi adunate din mina ţiganilor. Ele vor fi depuse la rnuzeO. Cestiunea naţională şi politica de partid D. Aurel Eliescu ne trimite următoarele spre publicare : «Drapelul» mal întll şi după el mal multe ziare naţional-liberale, apreciind spusele mele de la meetingul naţional ţinut Iu Craiova, găsese prilejul de a mă acuza că am amestecat politica de partid cu cestiunoa naţională. Pentru a se putea discuta în cunoştinţă de cauză, reproduc inaî jos partea din cu-vintarea rostită de care se leagă acel ce mă acuză. Dacă, după cetirea acestei euvîutărl s’ar găsi cine va care să scrie că am vorbit ca un om de partid şi sub presiunea patimel politice, voia discuta mal pe larg politica de partid şi cestiuuea naţională ca cestiune de principia şi apoi cu aplicaţiunl practice ; atunci cred că voia demonstra uşor dacă merită cine-va Imputări aspre, apoi sunt liberalii şi mal ales şeful lor Dumitru Sturdza. Iată părţile încriminate din discursul med : Dar vizita cu alaiul el zgomotos şi cu cortegiul el de promisiuni pompoase a trecut; — şi In loc ca şcolile să se deschidă, In loc ca or-gauizaţiuuea de stat a Ungariei să ia sub ocrotirea el pe cetăţenii Unguri de naţionalitate romină, vedem cu durere că temniţele se umplu din nofl cu cel ce apfiiă drepturile romî-nilor, vedem că Romînia este mal prigonită.— Biserica şi şcoala romînească atinse in însăşi existenţa Jor. Atunci durere şi jale a cuprins inimile ro-mineştl, atunci lacrimi amare s’aQ vărsat pe iluziile ce se născuseră cu prilejul vizitei luî Franz-Iosef. . Toată ţara era îndurerată ; — toată romîm-mea blestema pe Sturdza care aruncase vrajba dincolo şi deznădejdea dincoace; blestema pe Sturdza care slăbise rezistenţa Rominilor şi înlesnise opera de deznaţionalizare întreprinsă de Unguri. Aşa stă sufletul şi conştiinţa romînească— îndurerata. învinsă, plină de grije pentru viitor şi de desperare pentru soarta nenorocită a fraţilor de peste munţi, Si în asemeni împrejurări Regele nostru se duee la Pes a ! Şi nu s’a găsit o inimă romînească? nu s’a găsit o inteligenţă destul do puternică pentru a arata Suveranului că putea să răspundă Ia politeţă, fără să meargă la Postfi Nu, d-lor... mintie consilierii actuali al Iro-nulu nu s’a găsit nici unul ca să priceapă că ducerea la Posta era o nouă lovitură; care să aibă curajul ce-J dă patriotismul luminat, curajul de a spune Suveranului că nu se merge la Pesta cînd RoaJuil sunt în suferinţă. Aurel M. Eliescu. Desfiinţarea «Tribunei» Goana în contra „Tribunei".—Adresa comitelui — Somaţinnea primarului.—Apelul „Adevărului". Goana iu eoutra «Tribunei» Citim în Tribuna din Sibitt : (Tribuna» trebuie nimicită... asta e lozinca după care după atîta vreme se îndreaptă procurorii maghiari. Pedepse după pedepse se croiesc, ca să culce la pămînt stejarul, care mereu drept şi sus s’a ridicat în mijlocul popot ului romîn. Noua pedeapsă încă la aceasta ţinteşte. Dar zadarnică trudă... puneţi-vă pofta în cui, d-lor procurori. Vomplăti pînă la o vreme, vom plăti aceasta şi alte pedepse, ce ne veţi dicta, căci dedat e pin păcate poporul romîn cu susţinerea dărăsiţilor. Adresa comitetului Ordinul despre care am făcut erl amintire este în traducere următorul: Corniţele suprem al comitatului SibiO şi corniţele Saşilor. Nr. 987197 oom. gupr. noianului primar oraşdnesc in Loco. Conform scrisorii adresate mie de procuratura reg. din Cluj sub Nr. J6180 din 3 l. c.. Teodor Trombiţaş, Simeon Poru-ţiu, Iutii* Petricaş, Ioan \Gaia, Nicolae Busu, Romul Ramonţianu, Simeon Ni-cora, George Tătar, Ioan Cădar, Constantin Floria n, Vaier Moldovan, Ioan Giurgiu, Ştefan Mariş, Septimiu Basil Mură-şan, luliu Murăşan şi Andrei Balteş, prin sentinţa adusă în 14 şi 15 Maii* 1896 sub No. 2644—1895 de tribunalul reg. din Cluj, aii fost condamnaţi solidar la plătirea cheltuelilor de proces de 234 fi. 35 cr. pentru delictul agitaţiei comis prin presă. Aii fost condamnaţi mai departe la suportarea individuală a cheltuelilor personale ce se vor ivi cu executarea pedepsei de închisoare. După ce suma aceasta nu s’a putut încasa de la numiţii, şi după ce conform paragrafului 16 din procedura de presă din anul 1852 pentru pedepse de această natură cauţiunea foaiei chezăşueşte, fără considerare de persoanele judecate, în urma scrisorii de mai sus te provoc d-le primar, ca cheltuelile de proces de 234 fl. 35 cr. şi cheltuelile de întreţinere de 34 fl. 80 cr. laolaltă 269 fl. 15 cr. în sensul paragrafului 16 din procedura de presă din 1852, să le detragt din cauţiunea ziarului «Tribuna» din loc şi să le trimiţi la mine. Tot-odată te provoc, ca să îndrumi pe proprietarul foaiei, ca să întregească cauţiunea din noii cu suma detrasă acum şi despre întregirea cauţiuneî să-mi faci şi raport. Sibifi, 9 Octombre 1897. Thalmann m. p., comite suprem Somaţinnea primarului Nr. 16292-1897 mag. Se împărtăşeşte onoratei administraţii de la «Tribuna», cu provocarea, ca să ne plătească la acest oficiu sumele de mai sus în termen de 3 zile, cu atU mai vîrtos, că acelea s’ai* luat acum din cauţiunea «Tribunei», şi onorata administraţie a trebuit să fie recercată la întregirea aceleia. SibiO, 17 Octombre 1897. Magistrul : Drottleff m. p. Theis» primar uotar prim Apelul «Adevărului» Confraţii noştri de la Adevărul fac In primul articol al numărului lor de azi un călduros apel pentru sprijinirea Tribunei prin abonamente. Diu acest apel reproducem următoarele: «Tribuna» e condamnată ca să piară ? Ei bine, să o ajutăm cu toţii, să facem abonamente în toate oraşele, în toate satele, în toate casele fie-care Romîn să aibă «Tribuna» pe masă, «Tribuna» să fie ziarul fie-cărui Romîn. Să facem o manifest ţiune grandioasă, unică în felul ei, să facem şi noi Romi-nii ceva grandios, deosebit, care să înmărmurească pe Maghiari, care să dovedească lumei că Romînii n’au pierit încă şi că pentru cauza neamului lor ştii* face toate jertfele. Să organizăm şi să realizăm o subscripţie colosală, să facem 10,000 de abonamente, 20,000, dacă vom putea 100.000. Să ne adresă n la toţi, la bogaţi şi la săraci, să primim abonamente de un an, de jumătate an şi de trei luni, să supunem la acest «impozit naţional» pe tot Romî-nul, să nu acordăm nici un caz de scutire. *** Adăugăm diu partea noastră că abonamente pentru Tribuna se primesc la librăria Storck & lllueller din Capitală, calea Victoriei. Abonamentul pe nn au este de 40 lei, pe jumătate an 20 lei şl pe trei luni IO lei. IVouii telegrafist! Florea, Gheorghiu Stef., Bălănescu Ion, Ha-idim Dumitru. Busuio; enu Tonta, Ştefănescu Sava, Calota Ion, Cristescu I. Nicolae, Apostol D. Nicolae, Bănescu G., Morţim Dimitrie, Popescu Patriciii, Ionescu Petre, Georgpscu O. Ştef., Diacorescu Marin, Marinescu Const., Gneor-ghiu Constantin, Ahmet Neail, Theodorescu Const., Vişan Nicolae, Mateescu Const., Rtm-niceanu Mihai), Cara George, Popescu Stef., Georgeseu Ion, Florescu Ilie, Ezeanu N. Radu, Nicolae Stan. Dimitreseu Const., Sâ-vulescu Theodor, Harezearm Entilian, Glii-ţescu Ion, Rusu Nicolae, Boroian Platon, Tănăsescu Constantin, Dăscălescu Dumitru, Venier Petre, Cracaoane Gh., Vişinescu Ion, Mateescu Ion,Voroneanu Mina, Popescu Anton, Ţiţeitt Traian, Dumitrescu P. George, Munteanu G. Alex., Velicu D-trie, Ionescu N. Traian şi Ionescu Nestor. D-şoarele : Cazamlăfl Victoria. Gongopol Elena, Raicu Elena, Dăneseu Maria, Nicu-lt-scu M. Cleopatra, Raicu Eufrosina, Cio-eazan Elena, Lambru Elisa, Ştefănescu Ionela, Warta A. Onoriua, Conescu Florica, Georgeseu Maria, Tomescu Elena, Comşa Elena, Şerbănescu Victoria, Spir»seu Sofia, Constantioescu Elena, Durak Elena. Ru-seseu Ortansa, Grigorescu Demetra, Paliţa Matilda.Petrescu Maria, Alexandrescu Elena, Gabrielescu Eogeuia, Mihăilescu Eogenia, Costescu Ana, Constantinescn Pepi, Niţescu Lucreţia, Petrescu Valeria, Râdulescu Victoria, Ionescu Ap. Maria, Dumitrescu Maria, Alexandrescu Paulina, Alexandrescu E'ena, Georgeseu Alexandrina, Pante’imon Elena, Atanasiu Casandra, Dumitrescu Zoe, Berlia Ecaterina, Plarino Adela, Dumitrescu Theo-dora, Niculescu A'exandrina, Bindin I. Constanţa, Baronescu Emilia şi Pacinrea Maria. ‘MINISTERUL JUSTIŢIEI lată numele candidaţilor şi candidatelor, cari afl reuşit la examenul de elevi gradul al III, In corpul telegrafo-poştal: Bacalaureaţii: Iouescu Gonzalo, Tomescu Petre. Simionescu Cristea, Negreanu Mi-hail, Ganea Iulian, Nicolescu G., Constan-tinescu V. Alex., Roboiu Ion, Pop Vintilă, Ionescu Darbun Nicolae, Lupescu Panait, şi Andreeseu Const. Cu patru clase gimnaziale: Bănescu D-tru, Petrescu Fiorea, Ştefănescu George, Mihăilescu George,Mâreulescu Odesia, Georgeseu D. George, Mireioni I. Nicolae, Economu Vasile, Beeu T. Vasile, Uşurelu Vasile, Ar-gintoianu Al. Consh, Pîrvulescu Petre, Di mitriu Ion II, Stamatiade Nicolae, Brătianu M. Constantin, Ionescu C. Alexandru, Niculescu I. Iancu, Barbelian Aurelia, Boiinti neanu Traian, Niculescu D.Constantin,Giuşcă Ion, Negoeseu St. Alex Eliescu Elie, Petrescu Ion, Petrescu I. Dumitru, Tiifu Uie, PopovicI Vasile, Z tharescu M. George. Stoenescu George, PopovicI Traian Emil, Niculescu Alexandru, Palia I. George, Hu-zum Ion, Stupcann Th. Ion, Caralea Ion, Lu-pules-u N. Pavel, PopovicI V. George, Fă-lăcăşanu R. Mihai!, Tomescu Dimitrie, Ia-covaehe G. Nicolae, Cap-bun D. Constantin, Rîmniceanu I. Nicolae, Bogdan G. Ariştachi, Costea Nicolae, NedelcovicI Petre, Budu G. Ion, Pâslaru Râducanu, Girbonea N. Theodor, Cristescu Th. Dumitru II, Viişoreanu Ştefan, Dumitrescu M. Ion, Tufeanu Mih., Vasilescu Const., Popescu Const., Popescu Ion, RadovicI M. George, Caragaţă M. Ni-culae, Lambeanu Nicolae, Miu I. Ion, Nestor Vasile I, Popescu P. Vasile, Sculy N. Ion, Rîmniceanu Petre. Scărlătescu Leon, lordănescu Vasile, Bă-descu Dimitrie, Tabacovicl Aurelia, Rusescu Dimitrie, Chintescu Petre, Jughide Pantazi, Droc I. Traian, Dimitrescu I. Dimitrie, Mincu V. Angel, Copaitichi Alexaudru, Fâr căşescu Ion, Ionescu George, Prunescu C. Cristea, Georgeseu Iou, Niculescu Spiridon, Focşeneanu Ştefan, Predeseu Ion. D-şoarele : Bordeanu Agripina Drăghiel Ecaterina, bacalaureate, şi Constantineseu Lucreţia, Caniola Maria, Dumitrescu T. Maria, Şerbănescu Sofia, Dromler Olga, Smeu Natalia, Ardeleanu Domnica, Răduleseu Fi-loftea, Dumbravă Elena, Paspatopol Irina, Atanasiu Victoria, Georgeseu I. Maria, Costescu Ana, Moţăţeanu Eieua, DudăO Alexandrina şi Popescu N. Maria. Tot azi s’a afişat şi lista candidaţilor şi candidatelor reuşiţi ca Impiegaţi auxiliari. Iată numele lor : Copaitichi Alex., Stefâ-nescu Vasile, Răduleseu D-tru., Diaeonescu George, Ionescu N. Marcu, Grigorescu Alex Părăianu Ion, Nieolaescu George, Izdrâilă N. Const., Dobrescu Ion, loauiţescu Ţţ Ion, Crivăţ Şarban, Predeseu Nicolae, Băluţă Mihail, Bălănescu Alex, Nichita Ion, Bîja Ion. Fă tu Nie., Marin N. Mihai, Brănisteann Pnbllcaţlnue D. Mănos, zis şi Manaşeu Rothrnann, din urbea Piatra, judeţul Neamţu, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea nume. lui săO patronimic de «Rothmani:» In acela de «Roşu» spre a se numi «Mauos Roşu»- Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voit să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. “ ISŞXIINTARE ' Sub-serisul avocat, domiciliat îu Iaşi, lucrînd ca mandatar al d rel Maria Sraaragda Beldiman, fiica legitimă a d-nel Eiisa Balş din căsătoria sa cu defunctul acum Aga Dimitrie Beldiman, şi, ioformat fiind că doamna Elisa Balş caută să vindă toată averea sa văzută şi anume moşii Pribeştil din jud. Vastuiîi şi casele din Iaşi. str. Romană, în scopul de a face pe viitor imposibilă încasarea de la d-sa a pensiunel alimentare dobindi'â de clienta mea prin sentinţa Trib. Iaşi, S. I sub No. 224 din 25 Iunie a. c. dată cu execuţiunea provizorie,— înştiinţez pe toţi acei cărora li s’ar propune vînzarea acestor imobile să se abţină di a Ir cumpăra, căci în caz contrar vor fi consideraţi de rea credinţă şi expuşi a se vedea anulîndu-li-se cumpărătura. ____________O. S. Criwtofor. nr. 1. JBMA i/JVSTEIJW Fost asistent -ritlui K.IS1IREL SISeVBELE RECUNOSCUTE CA HIGIENICB Sunt singurul remediu contra durerilor reumatismale; sunt antiseptice; sânt nemicşorabile la spăiat; Absorb Sndoarea; sunt ellastice, îşi conserv po-rositatea, evaporează sudoarea. Neputrecibile, Antifermenticibile, Călduroase, Igienice din toate puntele de vedere. .Singurul Depositar pentru România Magazinul AU PETIT iPAMMEA Buc ar eşti. — 92, CALEA VICT0RIEÎ, 92 (vis-â-vis de Palatul Regal) DEP O SITE /.V P H O V I .X C J E Flanele de Vată de Turbă j Flanele de Vată de Turbă ( Flanele de Vată de Turbă Flanele de Vată de Turba ă( ă I las^y, Fraţii Poliinger ► S. Kahane’s.îi-sor! Craiova, S. Bijuvenisti («B«*zaral Oltenie!») Fccnani. Vartan Hlssir FU * Iaoob K. Hanaglo Bux.eu, Fraţii Stoioescu Ploeotiy Constanţii;eson k Baoă-rson Bacau, M. Hlrschenbein fil« Botoşani, Abr. Moh&bl&tt Tecuci, Eraţi! Ibraileann Piiet»c%, N. Ruseuthal («Au monde el- gant») Catalogul llu.trat ne trimite gratie fi franco T.^Svrertni Abr. I. Aladgem Braita, Fraţi! G. Perlea Bârlad, W. Banft («La Lnna») Glnrgiuy Luca Laoatos («Magasin Univereelle». Constant na. L I. Lasiaridea Tu te ea, Grunberg («La Lâna») www.dacoromanica.ro 4 EPOCA H FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 31 IVAN T11JRGHEN1EFF m CUIB DE BOERNAŞI XXXIV A doua zi era Duminică; sunetul clopotelor de pe la biserică nu deşteptă pe Lavretzky ;—el nu Închisese ochii toată noaptea ; dar ii aminti o altă Duminică in care se dusese la biserică spre a face plăcerea tinerel fete. Se sculă în pripă ; un glas tainic îl spuse că are să o întîluească şi in această zi acolo. Eşi din casă fără sgomot, porunci să ÎI spuie Varvarel Pavlovna că nu s’a sculat, că o să se întoarcă pe la prînz, şi se îndreptă cu paşi mari spre locul în care îl chema dăngănitul trist şi monoton. Sosi repede ; în biserică nu era mal nimeni; dascălul in picioare, în strană psalmodia ceasurile ; vocea sa, din cînd în cînd întretăiată de tuse, resuna pe măsură, coborîndu-se şi ridicîndu-se rîud pe rînd. Lavretzky stătu lingă uşă. Credincioşii soseau unii după alţii, se opreau, făceaţi semnul crucii, şi salutat! în toate părţile ; paşii lor răsunău pe sub bolţi, in gol şi în tăcere. O femee bătrînă, stetea în geuuchl alături de Lavretzky, şi se ruga fierbinte ; fa-ţa-1 galbenă şi sbîrcită gura fără dinţi, exprima o vie emoţie ; ochil-I roşii eraţi piro- niţi pe icoanele de la iconostas; mîua-I osoasă eşa merefl de sub roche şi făcea cu o mişcare grăbită nişte cruci cit toate zilele. Un ţăran cu barba stufoasă şi cu faţa păroasă, cu părul şi cu hainele în neregulă, intră în genuchl, se aruncă în genuchl, fâ-cînd la cruci, clătinînd din cap în sus şi în jos pînă la pămînt. Pe faţă şi în fie-care din mişcările lui se zugrăvea o durere atît de amară, în cît Lavretzky se apropie de el şi-l Întrebă ce are. Ţârauul se dete înapoi cu un aer fricos şi sălbatic; apoi răspunse cu o voce sfîşietoare. — Ml-a murit băiatul. Şi începu iar să facă la mătănii. «Ce ar putea să înlocuească la el, mîn-gîierile bisericel ?» Se gîndi Lavretzky. Chiar şi el încercă să se roage ; dar inima-I rămînea împovărată, aspră şi gîudurile îl eraţi departe. Aştepta mered pe Lisa şi Lisa nu mal venea. Biserica se umplea de lume, dar nu o vedea pe nicăerl. Liturghia începuse, diaconul sfîrşise de citit Evanghelia. Lavretzky înaintă puţin şi de o dată zări pe Lisa. Ea venise înaintea lui, dar n’o zărise. Lavretzky nu-şl mal luă ochii de la ea, pînă la sfîrşitul slujbei. Mulţimea începea să plece şi Lisa sta tot în locul său ; poate că aştepta plecarea lui Lavretzky. In sfîrşit, ea îşi făcu cruce pentru cea din urmă oară şi eşi fără ca să-şi mal întoarcă capul: O servitoare o însoţea. Lavretzky părăsi biserica după dînsa şi o ajunse în stradă; ea mergea foarte repede, cu capul plecat şi cu voalul lăsat în jos. — Bună ziua, Lisaveta Michailovna, zise el cu glas tare şi cu o veselie silită. îmi dai voe să te însoţesc. Ea nu răspunse şi el începu să meargă alături de dînsa. — Eşti mulţămită de mine? o întrebă dîusul coborind vocea. Ştii ce s’a petrecut erl? — Da, da, murmură ea e bine! Şi merse şi mal repede. — Eşti mulţămită ? Lisa făcu un semn din cap. — Fedor IvanovicI, zise ea cu voce liniştită dar slabă, vread să-ţi adresez o rugăciune : să nu mal vil pe la noi, pleacă cît poţi mal repede: putem să ne vedem mal tîrzifl,—într’o zi—peste un an. Şi acum, depărtează-le, fâ-o pentru mine ; ascultă rugăciunea aceasta, în numele Cerului ! — Sunt gata să te ascult la orl-ce, Lisaveta Michaelovna ; dar aşa să ne despărţim noi P N’o să-mi spui nici un cuvînt ?... — Fedor IvanovicI, d-ta mergi acum alături de mine şi cu toate acestea eşti atît de departe, atît de departe de mine ! Şi nu numai d-ta... — Sfirşeşte, rogu-te ! se rugă Lavretzky. Ce al vrut să zici ? — O ştii, poate... Dar, or ce s’ar Intim-pla, uită... Nu, nu mă uita, adu-ţl aminte de mine. — Ed, ed să te uit... — Destul! Adio. Lasă mă... — Liso! începu iar Lavretzky. — Adio, adio, repetă dînsa. Si băgîndu-şl mal mult voalul în jos, îşi urmă drumul aproape fugind. Lavretzky o urmări cu ochii, apoi cu fruntea la pămînt, se întoarse pe urmele sale. Era cit p’aci să se lovească de Lemm, care mergea cu pălăria pe ochi, şi cu privirile pironite la pămînt. Fu un moment de tăcere. — El, ce o să-mi spui ? întrebă în sfirşit Lavretzky. — Ce o să-ţi spuid? răspunse Lemm, cu un ton necăjit; n’am nimic să*ţl spuid. Totul e mort şi noi suntem morţi. (Alles ist todl undt mir sind todt). Drumul d-tale e la dreapta, nu-1 aşa ? — Da, la dreapta. — Şi al med la stînga. Cale bună ! ... A doua zi dimineaţa, Fedor IvanovicI pleca cu femeea sa la Lavriki. Ea era înainte într’o trăsură cu Ada şi cu .Iustina; el venea în urma el în tarantas. In tot lungul drumului, drăguţa copilă nu se depărtă de ferestruica trăsurii; totul o uimea ; ţăranii, ţărancele, isbele, puţurile, clopoţeii şi stolurile de corbi: Justina îşi împărtăşa uimirea; Varvara Pavlovna rîdea de observaţiuiile şi exclamaţiile lor. Ea era bine dispusă ; înainte de a pleca din oraşul O*** avusese o explicaţie cu bărbatul săd. — înţeleg poziţia d-tale, U zisese ea,—şi ochii el expresivi îl arătase că ea ghicise totul. Dar o să-mi dai cel puţin dreptate, că suut uşoară la traid ; nu te void supăra şi nu te void stingheri de loc ; am vrut numai să asigur viitorul Adel, asta-I tot ce-mi trebue. — Da, da, ţl-al atins toate scopurile, răspunse Teodor IvanovicI. — Nu mal visez acum de cît un lucru : să mă îngrop pentru tot-de-auna In singurătate : nu void uita nici o-dată bine-face-rile d-tale... — El, lasă în colo..,, zise el întrerupînd’o. — Şi void şti să-ţi respect neatlrnarea şi liniştea d-tale, adause dînsa ca să-şi sfîr-şească fraza pregătită. — Lavretzky îl făcu o închinăciune a-dîncă. Varvara Pavlovna înţelese că bărbatul săd il mulţumea în adîncul inimel. — A doua zi, spre seară, erad în Lavriki; peste o săptămîuă Lavretzky pleca la Moscova, lăsînd femeel sale cinci mii de ruble de cheltuială şi a doua zi după plecarea sa sosea Panşin pe care Varvara Pavlovna ’l rugase să n’o uite în singurătatea el.. Pan şin petrecu trei zile la Varvara Pavlovna; ziclndu-I adio şi strîngîndu-I cu putere drăguţele sale mînul, II făgădui ca să se întoarcă în curînd,—şi se ţinu de făgădaială. (Va urma). Pentru d-niî AGRICULTORI! SALAMUBA Iui NCMA lUTPl’Y remedifi sigur în contra Tăciunelui (Mâlurel) Se întrebuinţează în ţara noastră de peste 20 (două-eeci) de ani! SARAMURA lui Numa Dupuy nu are nevoe de recomandaţie; o recomandă de ajuns strălucitul succes obţinut atît în ţară cît şi în străinătate. Dar nu putem stărui destul asupra confuziei ce a produs în unele părţi diferiţi imitatori, cari se servesc de denumirea de saramură, pentru a desface marfa lor fără valoare. Nu există decît o singură saramură veritabilă aceea a lui Numa Dupuy, unicul antidot in adevăr infailibil în contra tăciunelui. Toate cele-lalto salamure aruncate de erl alaltăeri pe piaţă, sunt imitate, neputincioase. Saramura originală a lui Numa Dupuy se găseşte de vlnzare in toate oraşele, dar D-nil Agricultori să bine-voiască o cere anume preparatul lui Numa Dupuy. Sute de certificate din toate unghiurile ţărel atestă calităţile eminente ale Naramnrei lui Numa Dupuy. Representantul general Sf. BenvenisU Craiova Br. I>. Tatuşescu Boale interne şi sifilitice 86, strada Romană, 80 intrarea prin str. Dorobanţilor Consultaţiunl de la 6—7 seara T^^jyiSPEPSlMHOLEWM/i! APElEv^xP51^vS1 PENTRU-CailTĂJILF. j '’T^fejJ^mNATE Şi IA : PweutsSILEGER^g^jl HEBMATiSMI i SUNT REC0MANDATE^^2^’v *—y* ! DE CĂTRE j Medicale în Bolele Cea mat bună calitate existentă de SINGURUL DEPOSIT DE USINA DE GAZ vi se furnisează la domicilitl, în saci tona de 1000 kgr. greutatea garantată MEIDINGER, PABIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiane) PEATItlJ ÎNCĂLZIRE cu cqks, cărbuni de piatră si lemne Maşini de Bucate MOBILE PE FIER Instalaţiunî de încălziri Centrale Fabrica COMETUL Adolf $alomon DEPOSIT Le meilleur de lou• CARE VINDE EFTIN dacă vă adresaţi printr’o carte poştală sat! personal casei A. GOIjJDS teijw 9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 66. 0-1 Creangă «fc Comp: — Bukarest. Strada REGALA, No. 9 Eforie gazosd şi plăcută la băutiS amestecată sau'nu,cu ori ce băutură Singura apă purgativa ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! Tot aeolo se află în deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiane, lei 54 tona. Cocs de Fonderie, Cocs de Feiărie. Cărbuni din minele englezeşti de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc. ExpediţiunI en gros si en detail din FOARTE TREBUIAVIOS sar SE VINDE AII LEI A BUCATA DE MAD1P0L0N (Chifon) «H JPi|& franţuzesc de prima calitate indis- jnffffj ||j|j pensabil pentru orl-ce rufărie în Bea familie. Conţinutul e de 80 metri R3Ş garantaţi şi pentru înlesnire se pute Bai Ea@ijişb |&a SsB vinde jumătate saO uu sfert de bu- gp| ||p& | cată—A ee adresa; mm ||| | Marele Magasin ..LA BALON’’ Strada CAROL No. 72 JH. »Ugf Ş (Colţul marelui Hotel Dacia) IHH N.B.—In provincie se expediază contra mandat poştal, prompt. Ambala CARE PRODUCE AFARA DE EFECTUL SluUR ŞI^NEJICNITOR SI 0 ACTSUNE CURATIVĂ i£ ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.C* UN PĂHĂREL FACE ACEL AS EFECT DA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. Strada Doamnei, 14. BEPOSITE IV FROVIYCIE s Iaşi, la d-nal Jacques Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache Ândreescu & Fii, str. Lipscrnl Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. Doctorul ION NANU Fost medic secundar al spit, din Bucureşti stabilit în CÂMPULUNG SE GÂSESCE DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARĂ giul gratis. Porto priveşte pe clienţi. dă consultaţii pe timpul verel Cel mal bun VACS Parisian SOBE CALORIFERE BELGIANE Renumitele SOBE AMERICANE perfecţionate âLONHOLDT’S Sobe elegant decorate, smălţuite şi anrite speciale pentru Saloane, Sofrageril, Antreuri, Restaurante ÎNCĂLZIRE TEMPERATĂ şi PERMANENTĂ Ventilaţiune ri regulator perfecţionat MTare ECONOMIE de Combustibil Se p6te vedea funcţionînd la d-nil Filip Haos & Co. precum şi restaurantul d-lor Iordache Ioneseu & Co. KT Preţuri foarte convenabile DEPOUL GENERAL la MAGASINUL Vechia şi Renumita Fabrică deTrăsurî pentru încălţăminte Unica specialitate în felul lor) rcmĂGÎEXTRA VVitjrpr,»/ |s etrest y «amuţi _ Prin excelenta lor ventilaţiune aii devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. domnii doctori f generali Theodori, Măldărescu, Var- Acent nintem a fost aprobat şt introttuH tte Onor Ilireeţia C. F. Ml. ni Onor Alin inter tle Consumînd puţin material au un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. VSnzarea sobelor se face cu con-diţiune ca in cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi. Tot în MAGASINUL mefi se găseşte un MARE ASORTIMENT de Lămpi pentru Petrolefi [ Lămpi pentru Gaz aerian Maşine de bucătărie Sistem American BĂI tle toate mărtiuele> CMjOSUTU, etc* SE PRIMESCE OBl-CE INSTALAŢIUNE ins LITTJfAJT 8-*or I. WAPPXSE 61, Calea Victoriei (vis-â-vis de Episcopie). S’A MUTAT IN 8tr. Romulus, No. 5 ~ Ce Ciraga ţie se rondtju< (boitbi carnet a ta margini wootu ocefioumu1 Băile Mitraszewschi Strada Poliţiei, No. 4 fi 6 Local cu ATELIERE mari, spe ciale, pentru a corespunde întinde- Bucureşti.—31, Str. Carol I, 31— Bucureşti. rel ce a luat fabrica mea. Prevăzîndu-mă cu materiale fine şi cu lucrători specialişti, sunt In măsură a efectua orl-ce comande de Trăsuri Cupeuri Gabriolete BreacnrI, etc. după cele mal noul modele, riva-lizlnd cu produsele similare din streinătate. O exposiţie permanentă de trăsuri gata stă tot-d’a una la dispo-siţia onor. clienţi. Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mai îngrijit şi mai bun, deservă băl cu preţurile următoare: Classa I 0 bae de putină cu duşe, lei 2.50 O bae de abur, complect, « 2.50 Avonament de 10 băl. . . « 20.— Classa II O bae de putină.........« 1.50 Abonament de 10 băl... « 12.50 îjiosoi de corona d minErală a fonică ia‘urai atstl( MAR' WATSON &YOUEjLIj MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCURESCÎ. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) Galaţi, Strada Portalni. Brăila, Strada Regală. SOBE CALORIFERE RepresentanţT generali pentru Romînia Voss A jSiebeneiclier 24, Strada Smîrdan, 24. IGIENICE, NICHELATE, SMĂLŢUITE şi SIMPLE sistem belgian, din cea mal renumita fabrică 1>SCUENE A Comp. pentru încălzit camere, sahme, apartamente, prăvălii, cafenele, blrte, şcoli, etc. etc., cu începere de la ÎOO piuă la 475 metri cubi Aceste SOBE calorifere, cari toate sunt cu Xtaârie tle CĂMIĂMIXI Refractare, sunt construite înadins pentru arderea de COBS Antracit (cărbuni de piatră) sau LEMNE. Ele întrunesc condiţiunile de igienă, curăţenie şi economie de combustii şi suit d’o eftinătate remarcabilă Serviciul TECHIVIC Particular PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECHNICE în CAPITALĂ şi PROVINCIE sub conducerea d-lui architect „JNOJV BEWJ8 UETRA” cit sait fără aparat tle mătură pe patru rotite, manivelă, coş mărit şi 13 site * APARATE^ELEVATORE J\ Ţrioriîn diferite mărimi e ; SDROBITOAREDE STRUGURI . :A - TEiM I IU de VIA’ n u L. u n £j a Strada Semicerc, No. 9 (Sfinţii Yoevozî-Calea Griviţeî) Facere de: PROECTE, PLANVRÎ, DE VISE, Antimăsurătoare, EXPERTISE şi STUDII în Architectură, Inginerie-hidraulică, Elfidrotechnică, Hotărnicie, Agronomie, Silvicultură şi Mine. Tot-odată Serviciul se însărcinează şi cu executări de orl-ce lucrări noul şi cu reparaţiunl. Doritorii din Provincie pentru orl-ce întrebări să bine-voească a însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit. Se trimet la cerere Prospecte şi eondiţiunî de plată. Orele de serviciu la «Biuropl Serviciului Teehnic Particular» suut de la 9—12 a. m. şi de la 3—6 p. m. de tot felul de MAŞIWE de BUCATE Specialităţi de tot felul de SOBE de Fontă de tablă fler, sistem austriae, etc. Onor. Public este cu insistenţă rugat de a onora Magasinul med eu visita D-lor spre a se convinge de cele zise. Cu stimă ’ EIjIAS s. barchet 81, Calea Văcăreşti, 81. Tocătoare, Uruitoare, Grape flexibile, etc., etc Cataloage ilustrate gratin şi franco. 3. — BUCUREŞTI BUCUREŞTI — Ti]