SEBI IL—AOTL 1ÎL No. 681. NUMĂRUL 10 BANI Hdiţl» « trei» JOI, 9 OCTOMBRE 1S9T iiiTiiMiwnTwi'im'aMBWlir» NUMĂRUL 10 BANÎ A iîCMSTA103N’B,I£LI3 a»c«g la I ţl ÎS ai# fle-eărel lan! şi s» pi&tehe tot-U’s-uiiB înainte In Bzxureşti la Casa Administraţiei in judeţe şi ttretnăiate prin mandate poştal» Un an in ţari 30 lei; In streinitate 50 lei Sase luni ... 15 » » » *» » trei luni . . . 8 » * » 13 » Ub număr în streinitate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ KKDACrŢIA «o. 8 — STEAUA CLEMENŢEI — Mo. $ .onracsimftn.* în Bucureşti ţi judeţe bj ţorimeto numai Ia Administraţie în străinătate, direct la udminixiruţi* şi 1» toate oficiile da publicitate Aauneiorl k pag. IV .... . 0.30 b. Usk b > »' IH.......4.— iot t » » t> li.......3.— * ® Inserţiile ?i recUtnalo 3 lei riadul C '« ». * m & t v « a fa î & S 0 a » i ABMEflimţl 4. Nk. *. - 8RADA CLEMENŢEI - No 3. AGITAŢIA HVT TARA Agitaţia în contra guvernului capătă proporţii «lin zi în zi mai mari. Numai pe ziua de Duminică trei meetinguri populare pe tema chestiunii naţionale sunt anunţate. Xiiberalîî-deinocraţi au convocat pe partizanii lor la sala Dacia. Studenţii din Capitală se duc să ţie întrunire la Drăila, iar studenţii din Iaşi convoacă pe cetăţeni la o întrunire în a doua Capitală a ţării, r In aceste împrejurări, nu trece fără însemnătate pro-v o câţi unea guvernului, care prin «"Voinţa Naţională», a găsit cu cale alaltăieri să facă apologia scandale-lor de stradă şi a manifes-taţinnilor făcute nu numai de Romîni, dar şi de cei ce nu se hucnră de drepturile politice în Boinî-nia. Pentru interesele Ungurilor In vremile nefericite pentru liberali —şi prin urmare pentru ţară... — cînd partidul conservator se afla la putere, acest partid se făcuse vinovat de o mare trădare: după ce modificase în chip raţional tariful vamal, guvernul conservator înclieiă convenţiunl comerciale cu diferite State, intre cari şi Aus-tro-Ungaria. Nu se putea ca naţionalii liberali să nu fie coprinşl de o ’sfîntă indignare în faţa acestei negre trădări. Presa lor a tunat luni de zile contra guvernului conservator, care «vindea străinilor interesele ţării». Lupta patrioţilor liberali n’a fost însă încoronată de izbînda ce i se cuvenea. Mizerabilul şi trădătorul guvern conservator a făcut să treacă «prin surprindere» nenorocita convenţiune şi a inge-nunchiat ast-fel ţara înaintea străinului. Era mare, nes pusă jale în partidul liberal—şi prin urmare în toată ţara... O singură speranţă de mîntuire mai rămăsese. Cine ştie prin ce scăpare din vedere, infamii conservatori puseseră în convenţiune clauza că ea poate fi desfăcută orl-cind, cu condiţiunea ca partea care vrea să desfiinţeze tratatul să înştiinţeze cu un an înainte pe cea-l’altă parte contractantă. Dumnezeii e bun. Reacţionarii aveau să cadă cînd-va de la putere. îndată ce ajungeaţi la cîrmă, patrioţii liberali a-veaă să denunţe convenţiunea şi ţara scăpa iarăşi din robia economică a străinului. S’au împlinit doul ani de clnd Romînia a scăpat de urgia conservatoare. Insă liberalii, venind !a putere, s’aQ ferit a denunţa convenţia In contra căreia protestaseră. In chestiunea aceasta partidul liberal s’a purtat ca şi în chestiunea legii maximului, a legii minelor, a legii comunale, a jandarmeriei, a clerului, a căilor ferate particulare, a pustei Mannlicher, în sfirşit ca în toate chestiunile ridicate de dînşil. Dar partidul liberal a făcut mal muit; el nu s’a mulţumit să lase în picioare convenţiunea contra căreia pe nedrept tuna şi fulgera pe vremea opoziţiunil, ci face acte direct contrare intereselor economice ale ţării. Am arătat pe scurt, in numărul nostru de ieri, care era rostul invitării primarului Vieneî la inaugurarea abato-riulul de la Iaşi. Cu acest abatoriu vom putea să ridicăm din noii cultura vitelor in Moldova, ruinată de clnd cu interzicerea exportului de vite in Austria, dacă vom şti să ne asigurăm clientela Vieneî. Şi putem uşor ajunge la aceasta, căci Viena suferă de lipsă de carne, de cînd Ungurii au reuşit să-şî creeze monopol prin închiderea fruntariei aus-triace pentru vitele ruseşti şi romîneştl; atit de strîmtoraţl aQ ajuns vienezil din pricina aceasta, in cit din Iunie 1894 aii început să importeze carne din Australia şi încă şi pe aceea s’o plătească foarte scump. Putem să cîştigăm deci uşor importanta piaţă a Vieneî, dacă reuşim să convingem pe reprezinlanţil el că tăierea vitelor se va face la Iaşi în condiţiunl bune ; şi de aceasta s’ar fi încredinţat d. Lueger, primarul Vie-nel, care ar fi venit la inaugurare însoţit de oameni speciali. EI bine, guvernul naţional-liberal, patrioticul nostru guvern, s’a pus d’a curmezişul acestei întreprinderi folositoare. Din ordinul săti, Primarul Vieneî nu va mal fi invitat şi relaţiunile comerciale între abatoriul din Iaşi şi piaţa de carne din Viena, în loc să se creeze puternic de la început, se vor forma numai foarte încet, pe dibuite şi prin urmare cu pierderi pentru noi. Sfidăm însă pe guvernul liberal, pe partidul liberal să găsească o explicaţie onestă şi demnă pentru atitudinea lui în chestiunea invitării d-rulul Lueger la inagurarea abatoriuluî. Interesul nostru e vădit: d. Lueger trebuia invitat. Dar d. dr. Lueger e şeful partidului austriac,’cel mal ostil Ungurilor. D. Lueger a fost ales şi confirmat, în cele din urmă, primar al Vieneî în contra voinţei Ungurilor. N’a uitat nimeni campania furioasă pe care a dus-o presa maghiară contra acestei confirmări, campanie în care s’a aruncat pină şi ameninţarea rupere! relaţiunilor economice cu Austria. N’a uitat nimeni protestarea Camere or de Comerţ din Budapesta şi din alte oraşe. N’a uitat nimeni abţinerea comercianţilor Unguri de la tirgul de cereale din Viena, fapt prin care era să se pericliteze existenţa acestui tîrg. Pe de allă parte, creiarea de relaţiunl comerciale între Iaşi şi Viena, e direct vătămătoare intereselor ungu eşti. Interesul Ungurilor e deci vădit: d. Lueger nu trebuie să meargă la Iaşi. Şi guvernul romin, patrioticul guvern al partidului naţional-liberal, a făcut ca d. Lueger să nu fie invitat. Nu noi, ci faptele acuză pe guvernul liberal că a luci'at contra interesului ţării şi pentru interesele Ungurilor. 0 SISSfii OBSERVAŢIE D Perif ţeanu-Buzăb, prezidentul Li gel, secţia Bucureşti, a crezut că apără pe colectivişti grăbindu-se să puie în discuţie pe aceia cari nu au mal plătit cotizaţiile ior la L'gă, între cari se află şi d. N. Fieva. Din parte-ne, o singură observaţie avem de făcut: Care este suma cot’zaţiilor acum şi care era acum doul ani ? Noi ştim ci nu este nici in proporţie de una la zece. Şi pentru ce acest rezultat ? Oare nu pentru că d. Perieţeanu-BuzSu şi cu amicii săi politici aii căutat să facă din Ligă un instrument de intrigă in Transilvania, unde se susţineaţi oameni tocmai ca să facă asemenea intrigi ? Şi după ce ab suscitat aceste intrigi, d. Pe-rieţeanu-BuzSb, împreună cu amicii sal, stl declarat ră nu mal dau nici un ajutor dincolo, pentru că acolo sunt neînţelegeri şi intrigi. Şi ciud mii de cetăţeni, între cari şi d. Fieva, indignaţi de acestea, s'ati retras atunci de Ia Ligă, oare mal rămlne îndoială că dreptatea este cu aceste mii de cetăţeni şi nu cu d. Pe-rieţeanu-Buzău. care a rămas singur? IZGONIREA LOR înainte de a veni la pntere, liberalii aii desfăşurat ea program de politică externă îndeplinirea tuturor dezideratelor din programul naţional al Romîuilor din Ungaria. O singură rezervă se făcea faţă de cestinuea autonomiei Transilvaniei, care, după spusele d-lnî Sturil/.a, răiuinea îneă a ti discutată. Iată acum şi programul care s’a realizat: Scuzele de la Ibşi. Dezbinarea Romîniior din Transilvania® Călătoria la Rsidapesta. Decorarea luS Ieszensky, etc. Şeful partidnlui liberal, cu aprobarea întregului partid, a declarat că fără Îndeplinirea primului din aceste pregrame nu poate veni Ia putere. La rfndui nostru, declarăm că cu îndeplinirea celui de al doilea program liberalii nu pot sta la eîrmă. Cit pentru mişelia de a fi agitat primul progrgiu în vederea aplleărel celui de ai donllea şi de a pnne în aplicare pe cel de al douilea pentrn a căpăta citare de cel d’întllu liberalii, tre-bue izgoniţi cu alain de la putere. Extrădarea unul ROMÎ\ TRANSILVĂNEAN Ştirea pe care am da'-o ieri, sub cuvenita rezervă, despre extrădirea unul refugiat transilvănean autorităţilor ungureşti, a produs o vio impresiune prin toate cercurile. Revenind, expunem întreaga afacere, ast-fel cum ea a fost povestită unul redactor al nostru de însăşi victima, ţăranul Ion Savu Oprişoru. «Trăiască dr. Raţiu !» In 1894, cînd, după procesul Memorandului, membrii comitetului s’au întors de la Cluj îa Sibiu, la toate gările el au fost întîmpinaţl cu entuziasm de mii de ţărani. La gara Ocna-Sibiului se aflau aproape 10,000 de ţărani, în cap cu preoţii şi învăţătorii lor, şi cînd trenul se apropia, strigăte de: «Să trăiască dr. Raţiu !» zguduiau văzduhul. Jandarmii, în număr de vr’o 30, aii încercat în zadar să potolească entuziasmul ţăranilor. Ba cîţî-va ţărani, în cap cu Ion Savu Oprişoru, s’au dus'* la scările vagonului în care se afla d. Raţiu, stri-gînd într’una. Trăiască Raţiu ! Jandarmii aii căutat atunci să-l împe-dice cu forţa şi nereuşind, aii notat pe Ion Savu Oprişoru şi aii făcut împotriva Iul un raport autorităţilor. In curînd apoi ţăranul cu alţi cinci tovarăşi, a fost dat în judecată şi a fost condamnat la două luni şi 21 zile de închisoare şi 20 florini amendă. Ţăranul fiind om cu familie şi sărac, n’a vroit să intre în închisoare ordinară alături de făcătorii de rele, ci s’a refugiat în Romînia. Descoperirea refugiatului Ion Savu Oprişoru s’a stabilit în Bucureşti cu fa-nilia şi s’a făcut birjar. Guvernul unguresc află de la locuitorii din Ocna-Sibiiuluî, că Oprişoru se află în Bucureşti şi cere în Februarie a. c. extrădarea Iul. In ziua de 17 Februarie se prezintă la Oprişoru un agent de poliţie şi t spune: — D-ta (.1 avut ieri în birjă pe un om bănuit despre care trebne să ne dai lămuriri. Vino la poliţie. Bietul om, deşi a spus că în ziua aceea nici nu ieşise cu birja, ne bănuind nimic, s’a dus la poliţie. Aici nu-l mal întreabă nimeni despre «bănuitul pe care’l avea în ajun în birje», ci a fost la moment înaintat d-luî Urlăţeanu, judecător de instrucţie, care Va întrebat: — D ta eşti Ion Savu Oprişoru ? — Da ! — D-ta al fost condamnat la 2 luni şi 21 zile de către tribunalul din Alba-Iulia ? — Da, am fost condamnat, flind-că am strigat: «Trăiască Raţiu /» La Văcăreşti D. Urlăţeanu încheie un proces verbal şi trimite pe nenorocit la Văcăreşti. Patru luni întregi a stat Oprişoru la Văcăreşti şi în acest timp nevasta sa cu patru copil trăiau în cea mal mare mizerie. Nenorocitul, om cu carte, a trimis mal multe scrisori poliţiei, tribunalului şi ministerului, cerînd să fie liberat; dar în zadar. In cele din urmă, nevasta sa se duce la Liga Culturală şi pe la alte persoane şi izbuteşte să adune 100 lei. Cu această sumă ea se duce la d. Tache Giani, care, primind 100 lei, intervine pe Ungă d. Al. Djuvara, ministru al justiţiei, şi Ion Savu Oprişoru a fost liberat. Extrădarea refugiatului Dar în momentul în care a fost liberat din Văcăreşti, în Iulie agenţii poliţiei l’aii condus din noii la poliţie şi in urma unei deciziunl a consiliului de miniştri, după îndemnul d-lul Sturdza, după două zile a fost condus la Predeal şi predat autorităţilor ungureşti, cari l’au transportai în pu.şcăria de la Alba-Iulia, de unde a fost liberat în ziua de 2 Odombre curent. CULISE LIBEIULE Dejunul d-lul Slătescn Dejunul d-lul Stătescu, la otel Continental, împreună cu dd. Sturdza, Ferekide şi Ionel Brătianu, a pricinuit cea mal mare satisfacţie de amor propriu pe care d. Stătescu, omul cel mal vanitos din ţară, a căpătat-o vre-o dată. Iată în ce împrejurări a eşit d. Stătescu din misterul în - care se învălue şi a fost cît p’aci să-şî dea pe faţă ascunsele-i cugetări despre situaţia politică. Voind să se laude că e în cea mal mare intimitate cu preşedintele Senatului, d. Sturdza scrise acestuia, mal zilele trecute, că se invită la dînsul, la dejun, pe ziua cutare. Pătrunzător cum e, d. Stătescu a ghicit îndată că ţara ar putea interpreta dejunul acesta ca o ruptură cu aurelianiştil. Atunci a scris d-lul Sturdza că cu părere de rău nu va putea să T primească la masă, căci maşina de la bucătărie e stricată. www.dacoromanica.ro Preşedintele consiliului nu s’a învoit însă ca planul său să fie zădărnicit pentru cuptorul unei cuini şi s’a hotărît totuşi să meargă să ia dejunul la d. Stătescu, zicîn-du-1 că pentru patrie e gata să mănînce bucate chiar de pe maşina stricată. Totuşi a spus d-lor Ferekide şi Ionel Brătianu să se plimbe în faţa casei preşedintelui Senatului şi, dacă cum-va în adevăr va eşi spre a prinzi la birt, să-l însoţească şi să-l vestească şi pe dînsul. înainte de 12 ore, d. Stătescu eşia a lene pe jos din casă şi imediat se văzu încon-rurat de cele două excelenţe, cari îl duseră la otel Continental. Cît pentru d. Sturdza, el nu găsise pe d. Stătescu, dar primia un răvaş de la d. Ferekide, aşa că peste cîte-va minute preşedintele consiliului se aşeză, triumfător, la masa preşedintelui Senatului, la otel Continental. Imediat s’a dat sfoară în Capitală despre marele eveniment. Cel trei miniştri erau radioşl şi nu mal aveau îndoială despre so-luţiunea crizei guvernamentale. D. Stătescu ieşa de la otel Continental umflat în. pene, cînd întîlni pe d. V. Lascar, care îl întrebă ce mal face. D. Stătescu îî povesti cum au tăbărît pe dînsul cei trei miniştri şi îi spuse că din pricina lor a stat două ore într’o căldură nesuferită la restaurant, iar acum se duce să ia puţin aer la şosea. Spre a repara greşala politică ce făcuse, d. Stătescu propuse d-lul Lascar să-l însoţească la preumblare. Socotind însă că o plimbare la şosea nu-I un echivalent suficient pentru prînzul cu trei miniştri, d. Lascar întîlnid pe stradă pe mal mulţi aurelianiştl, între cari d. N. Xenopol, se apucă să le facă semn din trăsură să vie după dînşil. Ast-iel d. Stătescu ajunse la rondul al douilea al şoselei însoţit de d. Lascar şi urmat de trei trăsuri ocupate de aurelianiştl. Toţi se deteră jos din trăsură şi d. Stătescu, ţinîndu-se falnic în mijlocul grupului adulatorilor, făgădui că va da un dejun de reparaţie şi grupului de la Drapelul. DIN STREINITATE 0 împăcare senzaţională Anul acesta e anul surprizelor diplomatice. După întorsătura curioasă pe care a luat-o conflictul greco-turc, după acordul austro-rus în chestiunea Orientului, după proclamarea a-lianţel franco-ruse, iată acum un nob eveniment de cea mal înaltă senzaţie: împăcarea lui Wilhelm II cu imperiala sa bunică, Regina Victoria. Natural, nu e vorba aci de o îmoăcare pur personală, ei de o schimbare a relaţiunflor dintre Germania şi Marea-Britanie. Se ştie că între aceste două State există, de vre-o doul ani încoace, o încordare ce necontenit a crescut ; încordarea aceasta s’a manifestat nu numai in presa şi opinia publică a ambelor ţări, ci şi în atitudinea guvernelor respective în chestiunea Transvaalulul, în chestiunea chino-japoneză şi acum ia urmă în chestiunea orientală. Lucrurile ajunseseră pîuă acolo, incit se pretindea, cu multă aparenţă de adevăr, că împăratul Germaniei şi-a pus în gînd să nimicească influenţa preponderantă ce o exercită Anglia prin nenumăratele sale colonii răspîndite pe toată suprafaţa globului. In acest seuz se interpreta pasiunea cu care Wilhelm II susţinea proiectul său de sporire a marinei germane; in acest senz s’a interpretat din unele părţi pÎDă şi alianţa frauco-rusă. Am vorbit la vreme, şi cititorii no.tri îşi mal aduc aminte de proiectul unei alianţe mte Rusia, Germania, Fianţa şi Austria pentru zdrobirea Marei-Bri-tanil, proiect pus înainte şi discutat cu multă seriozitate do organe importante ale presei franceze şi ruseşti. Iu această stare de lucruri, era natural să producă mare surprindere vestea dată acum cîte-va zile de Westminşter Gaeette că împăratul Wiihelra s’a împăcat cu Regina Victoria. Ştirea era alit de surprinzătoare, în cît a fost pusă ta îndoială. Astăzi insă faptul e confirmat de oficiosul Standard, organul actualului prim-ministru. Scrisoare, album şi vizitii. Complectînd ştirea cea dintîl Standard spune că împăratul Wilhelm a trimes reginei Victoria o lungă scrisoare redactată în modul cel mal cordial. Regina Victoria a răspuns nepotului săb tri-miţindu-î un superb album compus din diferite vederi interesante do la serbarea jubileului săb. La Londra se dă ca sigur că in eureul Junei Noembre împăratul Wilhelm sa va duce la Bul-moial să facă o vizită reginei Victoria. Consecinţă politice «Agenţia Romînă» ne-a transmis erl o depeşă din Londra, spuniud că ziarul Daily Chro-tiicle vorbeşte despre o apropiată criză ministerială, provocată de retragerea, pentru motive de sănătate. Totuşi erl s’a anunţat că «Agenţia Reuter» dezminte ştirea lui Daily Chronicfe. Vom vedea in curînd cine are dreptate. Retragerea lordului Salisbury va însemna in primul riad o schimbare a politicei englezeşti faţă de Turcia. Foreign. TRIBUNA LITERARA La Solferino de vale... — Sihiţă — (Urmare) Se apropie seara. Mitică îşi luă nepoţelul şi porni la trăsură. — Haide, George, sue-te şi tu, să mergem înainte. Pădurarul se urcă pe capră, şi, o bucată de vreme, nu zise nici unul din el nici un cuvint. De la o vreme, Mitică începu vorba : — Multe al mal păţit tu... intr’ade-văr multe... Cîţî copil al? — Am, de la D-zetî, destul... Mi-ati mal murit, dar tot îmi trăesc sease. — Aici o duci bine, după cît ştiQ. — Slavă Domnului, nu pot zice că o duc rău, căci aşi păcătui... Dar vezi domnule, sunt cam departe de sat s’i nu’rnl pot ţinea p ăi mal mici, la şcoală... şi asta’i rău, o ştia eu din' cătănie. — Unde’ţl sunt copiii? — Trei sunt împărţiţi de acasă... o fată, singura mea fată, s’a măritat,... iar alţi trei mal mici îi am la pădure lingă mâică-sa... ÂştI trei s’afi născut în ţară, acolo, la bordeiu, sunt sănătoşi, dar ştii, ca în singurătate, sunt cam sălbatici, cam sperioşl... Cînd şi cînd se mal intîlnese şi el cu alţi copil, încolo el între eî şi’cu vitele mele..., cu altcine-va nu se întilnesc. Aşa a fost să fie şi n’am Încotro. — Eşti încalţe bine plătit ? — De, nu pot zice că ’s răă plătit... Am şi ceva vitişoare, fac ceva fin,... încolo, văd de curcile boereştl şi mal dau cîte o raită prin pădure.. Ce să fac ?... Cînd mă gîndesc că nu pot munci în-tr’alt chip,—adause el, mişcîni din mina ciungă, —trebne să mă mulţumesc cum mă găsesc... ml-am schilodit eu trupul pentru împărăţie, dar se vede, că ’1 aşa în iume ! — termină pădurarul, dind din umeri. — Da bine, George, al mal fost tu acasă ? începu Mitică, după o mică pauză. — La noi acasă ? întrebă George. — Da... la voi în Ardeal. — N’am mal fost, cocoane Milică. — Mal al tu ceva avere dincolo... ’ţt-a mal rămas ceva ? — Nimic, începu George; dar, strin-gind odată din sprincene, continuă: — Adică, tot am ceva... am mor-mîntul părintesc din progadia bisericel. — Dar neamuri ? — Întrebă Mitică, după o pauză mal lungă. — Am, cocoane Mitică, am... Am fraţi şi veri, cari sunt toţi încă la noi in sat. Am şi un fecior însurat, acolo. — Ef, cum o duce? — Ca nişte oameni săraci într’o ţară bogată. N’afi pămînt, şi apoi ştii... Ro-mînul, dacă n’are pămînt, n’are nici suflet : îndrugă şi el la firele sărăciei. Mal deunăzi, a fost unul de m’a cercetat ; spunea că ’I lumea necăjită, că nu ’s cîştigurl, vorba Romînului: Nu am pîiue, uu am sare, Toate le-a dus darea mare... — Va să zică, nu ’î tocmai de laudă nici acum? — Mal e vorbă... e rău de tot,... şi apoi spun drept, cocoane Mitică, că nu ’I cu putinţa să ştii pricina, că poporal e atit de amărit,... adică să vezi,... o pricină tot este... dar nu s’a găsit în ă leacul. Domnii noştri nu ştiri ce ne tre-bue, şi apoi, şi dacă ar şti, nu ’s sînge din sîngele nostru, suntem ca fraţii vitregi la o mumă. E tocmai ca într’o grădină cu mal multe soiuri de ierburi şi buruenl, unde stăplnul pe unele le udă, le pliveşte, le prăşeşte, iar pe altele le lasă p’ârăgi-nite. Nu-I vorbă, nu tot-d’a-una e cum vrea omul, căci am văzut eu şi erburl mal teioase, cari la o vreme tare, duc la tăvăleală, au rădăcină mal ţeapănă si’s mal sănătoase ca cele plivite. Căci şi plivitul mult slăbeşte rădăcina, şi la furtuni şi vremuri grele, tînjesc ele mal intil. E rău, spunea frate-meu, cit nu se poate mal rău; e tocmai ca vorba cînteculul, ca cintecul Moţutul : Munţii noştri aur poartă, Noi cerşim din poartâ’n poartă.. — Vorba Moţului, e vorbă adincă..., începu Mitică şi rămase pe gîndurl; iar mal apoi, ca sâ’l îmbuneze, continuă : — Aşa’s lucrurile in lume,... aşa e chiar firea lucrurilor. — De, cocoane, aşa este cum spui d-ta,... şi este aşa fiind-câ, deocamdată, nu poate fi alt-fel... Dar geaba zici d-ta... firea lucrurilor nu este tot aşa, căci ui’te văzduhul, de pildă, suge el zămu-rile de pe pămînt şi de pe ape, înghite tot, dar de la o vreme se satură şi, ca să se liniştească, vine văzduhul de la sine şi norii ce i-a adunat de pe pâ mint şi de pe ape, ii sloboade jos şi iar dă roade pămîntulul şi viaţă izvoa relor. Atunci cerul se limpezeşte şi văz duhul e împăcat cu sine. E o primeneală pe împrumutate., Aşa ar trebui să fie şi cu noi... Dacă domnii ne storc sudorile, dacă ne fră mîntă oasele, ar trebui să se gîndească că de la noi ah luat ce a ti, şi să ne dea şi nouă din ce-I al nostru. El insă nu fac ast-fel şi de aceea nu sunt liniştiţi în sufletul lor. Aşa ar trebui, boe rule, să fie şi la noi,.. şi, dacă nu-’I aşa, va veni el timpul cînd tot între fulgere şi între trăsnete norii ăia de aur vor cădea tot pe pămîntul din care s’aQ plămădit. Numai atunci va fi bine., numai atunci va fi cerul limpede,—termină George, strîngînd din dinţi. * * * Trăsura mergea repede şi, cum era drumul cam strimt, ramurile plesneaţi în roate. O livadă netedă se întindea înaintea ochilor. Se vedeati nişte clăi de fin, se vedeati nişte vitişoare şi bor deiul lui George, acoperit cu stuf. — Acolo şed efl, grăi George, ară-tînd cu capul. — îmi închipuiam ea,... căci ce alt ceva putea fi la marginea pădurii, de cît gospodăria pădurarului. Nişte dini veneafi către trăsură şi lătraO a vrajbă. George săli de pe capră, căci nu mal era departe, iar vizitiul mîna mal încet. — Te mal întorci vre-o-datâ în Ardeal ? grăi Mitică într’un tîrzia, şi zise vizitiului să oprească. George se miră de întrebare, rămase puţin pe gîndurl, apoi uitîndu-se drept in faţa boerulul, vorbi rar şi apăsat: — Cocoane Mitică, în curind nu m’ol întoarce, căci nu pot, dar să mă ţie D-zefl, atîta doresc, numai pînă ol duce odată pe cel trei prunci, cari mi s’ail născut aici pe Ialomiţa, să’I duc acasă la noi, să le arăt mormîntul părintesc şi apoi suindu-mă pe movila mormintu Iul, să le arăt moşia din faţă, care a fost udată de veci de sudoarea strămoşilor mei, şi să le zic: vedeţi, dragii mei, acolo, cîmpul acela frumos ? E pămîntul vostru şi roada, care o vedeţi atîta de mîndră pe el, să ştiţi c’a eşit din gră simea sudorilor strămoşilor voştri şi sîngele lor,—găti Gheorghe vorba’ şi, cu cămaşa de la mîna ciungă, se şterse pe frunte. Mitică rămase o clipă în tăcere. Lui i se mişcaă ochii şi muşchii din faţă, ca şi lui George. — El, şi-apol ce-or face băeţil tăi dacă or vedea* moşia ? întrebă Mitică aspru. — Asta., e treaba lor! grăi George scurt;—eă sunt acuma schilav şi atunci voiă fi moşneag. *** Erafi cu toţii lingă bordeia. Vitele îşi luară gura de pe iarbă, împar’că să se uite la George. Cîinil chelălfeiaa însemn de prietenie, iar băeţil pădurarului se apropiară de trăsură. — A născut maica,... grăi unul dintre băeţl, iar George deveni serios... lăsă pe Mitică în trăsură şi intră în bordeia. Nu stătu mult acolo... eşi afară, senin la faţă şi se apropiă de trăsură: — Ni-a mal dat D-zea doul gemeni... amîndol băeţl. Mitică rămase uimit, văzînd bucuria lui George. Intr’un tîrzia, din învălmăşeala impresiilor, sări jos din trăsură, îl strînse cu foc mîna pădurarului şi zise: «D-zea să ţi-I ţie!» — Să te audă D-zea, adaose George. îşi luă ziua bună, se aruncă pe calul săa, ce era în apropiere şi, 'spunînd că merge în sat, la baba Rada, îşi împin-teni murgul şi se fâeu nevăzut. Mitică rămase singur, cinsti cu parale pe băeţil pădurarului, îşi aprinse ţigara ce i se stinsese şi spuse vizitiului să mine către sat. ialomiţa se umpluse din mal in mal. Valuiile el furioase urlau pustii şi aruncat! buturugi mari Ia margine. Mitică, căzut pe gîndurl, într’un colţ al trăsurel. strîngea lingă sine pe nepotul săli Radu, par’că l’ar fi iubind mal mult. In mintea Iul se învîrteaă gîndurile val-virtej, iar el şedea obosit şi abătut, ca după o muncă grea, şi în duruitul trăsurel şi în vîjîitul apel, au-zia, par’că cine-va îl sîsiia în urechi doine: «La Solferino de vale». I. C. Panta. EOOVRi — «A trecut uu veac, Îmi spunea erl un ilustru medic, şi trepiedul vital al lui Bi-eh&t este veşnic un adevăr. Noi murim din pricina inimei, a creerului sad a pîntece-luî. Să echilibrăm deci economia noastră vieţuitoare prin remediile vitalizante, ale căror tip este VINUL BRAVAIS, sedativ al inimei, întăritor al nervilor, restaurator al muşchilor şi invigorator al asimilaţiel». Aviz tuturor suferinzilor ! Şi mal cu semă feriţi-vă de imitaţiunl. — A apărut Gazeta Săteanului, No. 17, cu un număr bogat şi variat. OFOBMAŢn Mişcarea naţională In vederea întrunire! naţionale de Duminecă, din Brăila, comitetul naţional studenţesc face cele mal întinse pregătiri. D. V. Dnmitrescu, membru în comitet, a plecat deja la Brăila ca să se pună în înţelegere cu mai mulţi fruntaşi din localitate. Ea întrunire, comitetul naţional studenţesc va ti reprezintat prin d-uii Tamura, Iorganda şi V. Dumitrescu. * * * Comitetul studenţesc a fost invitat să participe la desvăluirea statuel vînăto-rilor din Ploeşti. Din partea comitetului va asista d. Miculescu, care va vorbi în numele studenţilor. * * Seria conferinţelor în cestinnea naţională se va începe la 1 Decembrie în Capitală şl în toate reşedinţele de jndeţe. *** . „ Secţiunea din Ploeşti a iÂgeî va ţine Duminecă după amiazl, după desvăluirea statuel vinăto-rilor, o întrunire publică. Culmea caraghiozlîculul. Iată informaţia pe care guvernul o publică în VIndtpendance roumaine, cu privire la decoraţia lui Ieszensky: Am afirmat că d. Ieszensky nu figurează pe lista oficială a persoanelor decorate de Rege cu prilegiul vizitei Sale la Pesta. Mai multe ziare dezmint această ştire. Să ne înţelegem însă. Nu zicem că fostul procuror de la Cluj n’a fost decorat, dar susţinem că el nu e trecut pe lista persoanelor cărora ministerul o facerilor streine trebuie să dea brevetul decoraţiunel deja date. Acest fapt îl menţinem, fiind-că e cu totul exact. Reforma legel judeţene, proiectată de d. Fereckide, merge cu paşi repezi spre realizarea el. Prima şedinţă a comisiunel s’a ţinut erl. In această şedinţă, d. Ferechide a fost ales preşedinte, iar d. Al. Giani, consilier la casaţie, vice-preşedinte. Comisiunea s’â amînat apoi pentru astă-sară, cînd va alege secretarii. Fie-care membru din comisiune primeşte numai 40 lei de şedinţă. In ziua de 3 Octombre a. c., fiind aniversarea naşterel micului principe Carol, consiliul de administraţie al societăţel funcţionarilor publici a expediat telegrame de felicitări, la Sinaia, M. Sale Regelui Carol şi A A. LL. RR. Principelui Ferdinand şi Principesei Maria. Urărilor de fericire exprimate de consiliă, s’a răspuns prin următoarea telegramă: «AA. LL. RR. Principele şi Principesa de Romînia, adine mişcaţi de mult simţită felicitare trimisă cu ocaziunea aniversării Principelui Carol, m’aă însărcinat a vă transmite, atît dv. cît şi întregului consilia de administraţie, viile Lor mulţumiri şi urări de prosperitate pentru societate. (ss) Lt. Colonel Prezan. Curtea de Casaţie din Budapesta a aprobat deciziunea consiliului de disciplină al baroului advocaţilor din Satu-mare pentru darea în judecată a advocaţilor romînî dr. N. Nilvanu şi dr. Dragoş din Şomcuta-mare pentru răgită ţie în contra patriei». Vina acestor doul romînl e că acum un an, cu ocazia serbării Mileniului, au dat două serate literare în casele lor, la cari s’a cîntat «Deşteaptă-te Ro-mîne» şi s’au recitat poiezil patriotice romîneşti de Alexandri, Eminescu şi Coşbuc. Aceste serate au fost considerate de baroul advocaţilor din Satu mare, drept o demonstraţie în contra Mileniului unguresc. Aslă-zl Ia 9 ore, încep în Capitală şi a reşedinţele celor-l’alte corpuri de armată probele în scris ale examenelor căpitanilor aspiranţi la gradul de maior. Examenele practice se vor ţine în Capitală. Cu prilejul inaugurării monumentului vînătorilor, la Ploeşti, o revistă militară va aveat loc. Comandanturcorpulul 3 de armată, d. general C. Pilat, va comanda parada azistat de d. general Comăneanu, comandantul diviziei din Buzăă. Grupul liberal-democrat va ţine Duminică 12 Octombrie o întrunire publică în sala Dacia. La această întrunire vor lua cuvîntul d-nii N. Fleva, N. C. Aslan, Gr. A. Scorţescu şi alţii. Dreptatea, care anunţă aceasta, spune că întrunirea este convocată pentru a stabili responsabilităţile în ruşinile naţionale pe cari le-a suferit ţara acum în urmă,—prin vizita de la Pesta, prin decorarea lut Jessenszky şi prin toate cele-l’alte acte anti-naţionale. D. Nicolae R. Dauiilescu, inginer silvic şi profesor la şcoala de agricultură de la Herăstrăă, a încetat din viaţă Duminecă la Haţeg in Transilvania, in casa părinţilor săi. O parte a averel sale în sumă de vr’o 70,000 Iei, a lăsat’o Mitropoliei romîne din Blaj pentru burse, drept recunoştinţă că şi decedatul numai graţie bursei ce i-a acordat Mitropolia şl-a putut termina studiile la Vii na; o altă parte, în sumă de 40,000 lei, a lăsat’o Academiei Romîne ca fond de burse pentru tinerii cari studiează silvicultura. D. general dr. Petrescu a făcut inspecţia sanitară a regimentului 2 de cetate. Duminecă 12 Octombrie se va deschide sesiunea de toamnă a sfîntulul Sinod. Un Te-Deum se va oficia, cu această ocazie, la Mitropolie. In urma deciziunel luate de comitetul cen trai al Ligel de a Înfiinţa trei clase de brevete, clasa I-a cu taxa de lei 500 ; a Il-a, de lei 350 şi a IlI-a, de 1(1 200,—s’a primit cererea d-lul Segal, croitor Pasagiul Romln, No. 5, cu firma la Croitoria centrală, care a cerut un brevet de clasa a IlI-a. Acordlndu-I brevetul, comitetul Ligel roagă pe toţi membrii sâl de a încurajia, cu comandele lor, sus numita casă, la Croitoria Centrală. Atragem atenţia cititorilor noştri asupra dezbaterilor procesului omorîtorilor lui Cioflan, pe cari le publicăm la rubrica «Diverse». Grecia şi Turcia Constantinopol, 7 Septembrie. — In şedinţa de erl, plenipotenţiarii domanl şi greci nu s’au ocupat decît de formalităţi. S’a decis să se ţină trei şedinţe pe săptămînă. Lunea, Joia şi Sîmbăta. Viitoarea şedinţă se va ţine Joi. Hassamehmi paşa, preşedintele curţii de comp!uri, a fost numii ca al douiiea plenipotenţiar. Nusri bey, secretar general la ministerul afacerilor străine, a fost numit ajutor pe lîngă delegaţii o-tomanl. Ambasadele Engliterel, Germaniei şi Rusiei trimit ataşaţi ca să asiste la re-patriarea Tesalienilor refugiaţi. ŞTIRI MĂRUNTE * D. Svilocosid, ataşat la legaţiunea regală slrbă din Capitală, a plecat erl în concedia la Belgrad. * La concursul pentru catedra de limba germană de la şcoala comercială de gradul I-ifl din Bucureşti, a reuşit d. Gh. Can-drea, doctor In filozofie de la Strassburg, cu media 8 şi 50. CeM’alţl candidaţi, d nil Baehelin şi Vestemeanu, afl întrunit media 8 şi 25. E de observat căd. Baehelin, care s’a arătat foarte superior în cunoştinţe, a fost scăzut la medie, din cauza dificultăţilor ce întîmpina de a se exprima în limba romînă. Comisiunea, compusă din d-niî I. Bogdan preşedinte, Rădulescu-Motru şi Ilodoş membri, a recomandat ministerului pe d. Can-drea. * Regimentul 4 de roşiori numără, începîud din 1886 şi pînă în prezent, 122 dezertori. Mare parte dintre el sunt israeliţl. Parlamentul Austriac Viena, 7 Odombre.— Camera deputaţilor. — Stingă germană continuă sistemul său de instrucţiune, cerînd apeluri nominale. — La al treilea apel se constată că quofrum-ul nu este atins, şi se ridică şedinţa. La şedinţa de seara, stingă propune din nou apeluri nominale. — In cursul acestor apeluri, se produc controverse vii între preşedintele Camerei şi deputaţii stînget. După al 13-lea apel nominal, d. A-brahamovici, vice-preşedinte, răzpunde la o cestiune a deputaţilor liberali privitoare la procesul verba1, şi declară că acum Camera va trece la ordinea zilei: punerea sub acuzaţie a miniştrilor. Deputaţii opoziţiei strigă atunci : «Noi am cerut cuvîntul pentru a pune cestiuni categorice.» Vice-preşedintele nu ţine seamă de aceste reclamaţiuni şi dă cuvîntul d-lul Herold, primul orator înscris. Un mare zgomot isbuctieşte la stingă. Cîţi-va deputaţi bat în pupitrele lor, de unde caută să-l ridice deputaţii dreptei. Scenele zgomotoase continuă şi se produce o învălmăşeală. D. Kathrein reia preşedinţia şi suspendă şedinţa. Reapare după 10 mi-nu'e şi declară şedinţa întreruptă pînă miine dimineaţă la 11 ere. PLÎNGERX Mbl mulţi cetăţeni din Brăila ne scrifl rugîndu-ne să intervenim pe lingă direcţia C. F. R.. pentru ca unul din cele patru trenuri zilnice, cari pleacă actualmente din Galaţl-Brâila spre Bucureşti, să facă cursa inversă, pleetnd din Bucureşti Intre orele 7 şi 8 dimineaţa spre cele două porturi. Găsim cererea cetăţenilor brăiîenl legitimă să o supunem cdor în drept. Criza ministerială din Serbia Belgrad, 7 Octombrie.—Iată ce zic ştirile autentice asupra cauzelor şi cursului crizei ministeriale. După sosirea sa. Regele a avut o întreţinere cu miniştrii; din această întreţinere a rezultat că încă de cînd era absent Suveranul, s’au ivit neînţelegeri între Rege şi cabinet în privinţa mai multor afaceri curente de natură financiară, militară şi politică. Neînţelegerile s’au accentuat şi mai mult încă cînd miniştrii fiu manifestat in-tenţiunea lor de a provoca cestiunea constituţională, pe cînd Regele era de părere că Serbia trebue să întrebuinţeze în prima linie, liniştea actuală a unei perioade de pace ce probabil va ţine mult timp in Orient şi în Europa la consolidarea şi reorganizarea sa economică şi financiară prin stabilitatea bugetului te bazele ordinei şi economiei îu îndeplinirea obligaţiunilor sale internaţionale După recepţiunea miniştrilor, d. Simicî a prezintat demisiunea cabinetului, pe care Suvi ranul o primit-o. Soluţiunea crizei nu va fi cu putinţă de cît peste cîte-va zile, după sosirea d-lui Wladan Georgevici, ministru la Constantinopol, care actualminte face o cură la Carlsbad şi căruia Regele are degîndsă-î încredinţeze formarea noului cabinet. DIVERGE DIN CAPITALA DE la JURAŢI. Ouiorttorli Ini Cioflan.—înaintea Curţel cu juri de Ilfov a venit erl judecarea acuzaţilor, presupuşi omorîtori al arendaşului C. Cioflan. Am arătat la timp cum s’a săvlrşit această crimă. C. Cioflan, arendaşul moşiei Belciugatele, Ilfov, întoreîndu-se în seara de 24 Februarie din Bucureşti la moşia sa, pe drumul de la gara Bră-neştl pînă In sat, a fost împuşcat şi ucis pe loc în căruţă, la locul numit Poiana Merilor. In urma instrucţiune! făcute, toată răspunderea acestei crime cade asupra chirigiului Ilie Ghiţă Mitu, în căruţa căruia s’a comis omorul, şi asupra fraţilor Pavel şi Tudor Iordache Ion, locuitori din comuna Belgiugatele, cari, se presupune, au fost învoiţi cu chirigiul şi au împuşcat pe arendaş. . *** Din actul de acuzare, ar reeşi că Ilie Ghiţă Mitu, învoit cu cel doul fraţi, s’a dus cu inten-ţiunea să ia pe Cioflan de la gară şi l’a trecut pe un drum ne obicinuit, unde pîndeau complicii Pavel şi Tudorache Iordache şi că la trecerea acestuia prin Poiana Merilor, s’au tras două focuri de puşcă asupra arendaşului, care, lovit in cap, a murit pe loc, După ce J’au ucis, asasiuil împreună ad jefuit victima şi, după ce au luat tot ce au găsit asupra el, ad fugit în spre sat. Ilie G. Mitu, vroind să simnaleze un atac de hoţi, a fugit înainte înspâimintat şi a mers la coliba din cimp a logofătului moşiei, ca să-I vestească de această teribilă întimplare, drclarînd acestuia că hoţii i-au furat caii şi căruţa. In drumul săd pînă la sat, Ilie G. Mitu, s’a abătut lingă balta Cîndeasca, ce este lîngă drum, şi a aruncat acolo un geamantan pe care 11 furase de la Cioflan. In ce priveşte pe Ilie G. Mitu, toate capetele de acuzare sunt rezemate pe faptul că acesta, cînd a venit in sat să anunţe omorîrea lui Cioflan, era plin de noroi, de unde deducţiunea că el a aruncat geamantanul in baltă şi că el deci este complice la omor. Dovada care face ca ceM’alţl doul acuzaţi să vie înaintea Curţel, este mal Întîiu faptul că la locul crimei s’a găsit un nasture de inintean care seamănă puţin, ca formă, cu nasturii de la ininteanul lui Tudorache, şi apoi, faptul că aceşti fraţi ah o armă cu o ţeavă, care la instrucţiunea afacerel, s’a găsit descărcată de cu-rînd. Curtea este compusă din d-nil; C. Dimbovi-ceanu, preşedinte şi Obedenaru şi Lupaşcu, judecători asesori. Fotoliul ministerului public este ocupat de d. procuror B. Catargi. Apărarea este reprezintată prin d-nil avocaţi G. Florian, din partea fraţilor Pavel şi Tudorache Iordache şi d. A. Dunca, din partea lui Ilie G. Mitu. Partea civilă o reprezintată d-nil avocaţi Barbu Păltineanu şi Mircea Dancovici. *** De la 11 şi jumătate de cind s'a deschis şedinţa şi pînă la 3 după amiazl, timp de aproape 4 ore, nu s'a făcut de cît interogatorul acuzaţilor, sad mal bine zis o discuţiune contradictorie intre cel trei acuzaţi şi d. preşedinte al Curţel. Cel d’intîî ascultaţi fraţii Pavel şi Tudor Iordache, declară că nu ştid nimic dm tot ce li se impută. Arma cu o ţeavă pe care o au în casă, el dovedesc că o ad de la părinţii lor şi faptul că ea era descărcată de curind îl explică arătind că ah tras cu puşca într'un lup, care venise noaptea pînă în ograda lor. De altminteri actul de acuzare arată că două focuri ad fost trase, pe cind arma lor, singura lor puşcă n'are de cit un foc. Cel-l’alt acuzat istoriseşte că a fost vestit in seara de 24 Februarie, de logofătul de moşie, ca să Meargă la gară să ia pe băiat. Intorcîndu-se de la gară şi trecînd prin Poiana merilor pe unde arendaşul II spusese să treacă pentru ca să vadă porumburile, încă nedijmuite, i-au eşit doul oameni înainte, ad oprit caii, l’au dat jos din căruţă şi l’ad trintit la pămînt. In timpul ăsta a auzit două detunături şi un gemăt al lui Cioflan. El, înspâimintat, nu s’a mal uitat la căruţă, pe care credea că hoţii i-o şi furase, şi a fugit îu spre sat ca să dea alarma. j. Dovedeşte că nu putea să fie el care a ascuns geamantanul, de oare-ce de la locul unde geamantanul s’a găsit şi pînă in sat, distanţa e prea mare şi deci nu putea să ajungă în sat aşa de repede, cum a ajuns el, la un sfert de oră de la comiterea crimei. Faptul că era plin de noroi, îl explică arătind că iu ajun plouase şi că pe drum erau băltoace. întrebat apoi dacă nu recunoaşte pe tilharil cari l’au trintit din căruţă, Ilie Mitu spune că nu I-a putut recunoaşte, de oere-ce era noapte si nu putea vedea. Crima s’a comis pe la orele 7 seara. * * * După o suspendare de o jumătate de oră, la redeschiderea şedinţei, la orele 3 şi jumătate, se procede la ascultarea martorilor. Cel dinţi iO, Bănică Iorga, fost primar al comunei, istoriseşte cum a fost anunţat de comiterea crimei şi măsurile pe care le-a luat. Spune că a văzut pe Die Mitu la un sfert de oră după sâvtrşirea crimei, speriat şi spunînd că hoţii afl ucis pe boier şi î-aO furat caii şi căruţa. Martorul mal spune că era noapte şi că nu se putea recunoaşte bine omul la distanţă mică chiar. Marin Vasilescu, logofătul lui Cioflan, spune aproape acelaşi lucru. De şi martor al acuzâ-rel, totuşi nici o declaraţie a lui nu este defa- VU1 Ultlla «1G 1^11 UF, 181 <11L llldl IUI ţ Dl spune cum a auzit mal întîl detunăturile şi cum după uu sfert de oră a auzit de departe pe Ilie Mitu venind şi ţipînd că a ucis boţii pe boier şi i-afi furat caii. Mal sunt ascultaţi martorii Ilie Dogaru, jandarmul care a fost avizat cel d’intîl şi care spune că era aşa de întuneric, în cît el n’a putut vedea rana mortului şi că numai prin pipăit s’a putut încredinţa căe ste împuşcat. DeclaraţiunI identice face şi martorul Nicolae Pirţ, pîndar la Cioflan, şi circiumarul Ghiţă Panoramă, care între altele a spus că fraţii Pavel şi Tudor_Iordache nu sunt vlnătorl. * * * * * La orele 6, continuarea dezbaterilor a fost a-minată pentru seara. Şedinţa de noapte La orele 9 seara, cind s’a redeschis şodinţa, s’a dat euvinţul reprezentantului ministerului, pentru a susţine ; cizarer. Timp de două ore şi jumătate, d. procuror .: Latargiu, face un lung şi amănunţit rechizitorii!, luind în parte toate prezumpţiunile cari veneai! in sarcina acuzaţilor şi căutînd să stabilească vinovăţia lor. D. procuror Încheie cerînd juraţilor un verdict afirmativ, pentiu a se acu za ţii or* PSă exemplară> asasinilorde pe banca „o^arter« *ivila’ pr-in d- avocat Barbu Pălii-nu, fără a mal insista asupra punctelor de acuzare expuse de d. procuror, dovedeşte că, chiar lncazu1 cînd, nu aceştia ar fi asasinii m .r„ c-3?’ d? S,gU- Snsă 61 aă ştiinţă de acest inmni,5 ?0Slg?r.,Şl tfafl fost amestecaţi în aZttntT Td\ SătJenI P^tru asasinarea "r’,Incheind, d- avocat cere drept despăgubiri civile, suma de 10.000 lei *% în apărare, cel d’lntîifl a luat cuvîntul d a-voeat G. Florian, din partea acuzaţilor Pave şi Teodor Iordache Ion. D-sa începe nrin « » răta severitatea lui Cioflan faţa cu ţăranii după moşie şi se serveşte pentru a dovedi “eSta de însuşi actul de acuzare, în care se spune ^ din cauza sevenfăţel şi rigoarel Iul Cioflan re-jaţiunilO' erafl încordate intre arendaş ?i săteni De altminteri, spune d. apărător, un caz identic melhiîT rinfl1 8UU 1S,86’ unu1' frate al vieţi-mos » * ; C fan,’ arenda? P« atunci al acelieaşl moşii cate a fost asasinat de un oare-care Gr f hlf*! j)CUlt0F din Be]ciugatele şi care a fost achitat de curtea cu juri. Venind la punctele de acuzare expuse si amănunţite de ministerul public, d. Florian do- T P°ate fi s,abi,it in contra tui * i° ■ Apără,orul insistă asupra fap- î ' că asupra victimei şah tras 2 focuri de puşcă, ,> cînd arma acuzaţdor nare de cit un singur foc şi nici o altă armă nu sa găsit şi nici d. procuror n’a dovedit cum s a putut trage cel d’al douiiea foc. Terminînd, d. Florian cere achitarea Din partea lui Ilie Ghiţă Mitu, d. avocat Aurel Dunca, combate, cu deplin succes, una cîte una toate punctele de acuzare imputate clientului săa şi sfărîmă întreaga acuzi Bune luînd in parte toate prezumţiunile pe cari s’a întemeiat d. procuror în rechizitoriu. Intdieiud, d. Dunca cere juraţilor să facă uu act de dreptate, de înaltă dreptate şi cere a-ehitarea acuzatului. * * * La orele 3 din neapte, d. preşedinte face rezumatul sad ca să spunem drept, face un noti rechizitoriu, cu mult mal învierşunat şi tot atît de amănunţit ca al d-lul procuror pe care în multe părţi d-sa la complectat. La 3 şi jum.. juraţii intră In deliberare După o discuţiune de o oră şi mal bine juraţii dau la orele 5 un verdict afirmaliv’ cu circumstanţe uşui ătoare. Curtea, după ce a deliberat, aproape tot alit timp ca şi comisia juraţilor, condamnă pe Ilie Ghiţă Mincu şi Tudor Iordache Iancu la cîte 10 ani muncă silnică şi pe Pavel Iordache Iancu, minor, la 6 ani închisoare şi acordă părţeî civile, 3000 Ici despăgubire. Verdictul juraţilor a produs o jeaibilă im-presiune asupra publicului, care urmărise cu inc r Jare şi atenţiune d’ zbat- rile. DIN JABA Incendiu.-Ni se telegrafiazâ din Galaţi că ieri noaple un incendii! puternic s’a decl-rat In piaţa Negri, din acel oraş. Cu tot ajutorul dat de pompieri, focul, care luase naştere pe la orele 12 din noapte, n’a putut fi localizat de cît din spre ziuă, după ce flăcările consumad 5 prăvăli', mal multe case de locuit şi o mare canlilaîe de'mărfurl. Imobilele distruse de flăcăii erai! proprietăţile d-lor: N. Ivanof, I. Nennf, G. Roman, AL Fiorea şi Tudor Constantinescu. Se bănueşte că focul ar fi fost pus cu inteu-ţiune de către N. Ivanof şi, parchetul local a început cercetările. Pagubele cauzate de incendid se urcă la suma de 155.000 Iei. Imobilele erah asigurate la societatea «Dacia-Romînia», pentru suma de 174,400 bl. Falsificatori de monede.—O telegramă din Tu!cea ne anunţă că poliţia de acolo a prins erl o bandă de falş ficatorl de monede, pusă sub conducerea lui Nichifor Marinescu şi în legătura cu alţi falşiflcatorl din Brăila. La pen hiziţiunea făcută la dom ciliul lui Ni-ch for s’ad găsit o mulţime de monede false de 5 şi 2 lei. In Brăila, ad fost arestaţi Spiru Mibali şi Radu Milan asupra cărora s'ad găsit bani falşi şi la domiciliul lor poliţia a descoperit bucăţi de metal, vase pentru topit şi forme de monedă. Cel trei falşifieatorl arestaţi ad fost înaintaţi împreună cu actele dresate p rch-;tulul din Brăila, care instrueşte afacerea. Aliatele Morlsseao.—In eeea ee privi şte îngrozitoarea dramă din Dersca, iată şirul amănuntelor prin care a trecut: D. Morisseau luase de la d. Burbure 61.000 fr. pe cari i-a şi depus la banca din Iaşi. Pricina care îl făcea să turbeze, nu era aşa dar neplata datoriei, ei faptul că d. Burbure hotărî să-l concedieze. In ultimul timp, abatele profitase de imprajurerea că, d-lul Burbure i se paralizaseră vederile, pentru a se amesteca In tre-bile moşiei. Furia lui prin urmare era izvoritâ din pierderea gheseflurilor pe cari le făcuse fără nici un control, o bucată de vreme. Trebue să mal notăm că pensiunea lăsată abatelui, prin testament, de către d-na Burbure, era de 1000 de fr. pe an, şi nu pe lună, aşa cum s’a anunţat la început. Violent, grosolan, lipsit de bun simţ, abatele Morisseau ca orl-ce slugă învechită intr’un ser-vicid, îşi luase nasul la purtare, arătind cel mal desăvirşit dispreţ romînilor, pretîndu-se la toate violenţele de cari era capabil. Fireşte că nu se găsea o singură slugă, un singur ţăran In Dersca, care să nu urască pe Morisseau, din pricina apucăturilor sale. Iu definitiv, toată afacerea, nu are pentru noi o Înfăţişare extraordinară, de oare-ce ea este ferma iipică ă felului in care ne mulţumesc străinii pentru ospitalitatea ce le-o dăm. Dr* Cli. I* Teoliari Hamoa Special pentru Maladii de Femei Dă ^nsultaţiunl de la orele 5-7 seara. «O, Strada Teilor, 80. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Depeşile de azî (Serviciul * Agenţiei Romîne•) Belgrad, 7 Octombrie. — Regele Alexandru al Serbiei şi Regele Milau aft sosit azi de dimineaţă. Sofia, 7 Octombrie.—S’a semnat uu ukas eonvocînd Sobrania pentru 15 Octombrie. Se asigură că Prinţul se va Întoarce la Sofia azi saO mîine. Wiesbaden, 7 Octombrie.—Ţarul a anunţat vizita sa împăratului Wilhelm pentru mline, Mercurl. D. de Bil'ow şi soţia sa vor merge de la Wiesbaden la Monza. Paris, 7 Octombrie.—Parlamentul s’a deschis In mijlocul celei mal mari linişte. Cam;ra a decis să consacre şedinţa de Sîmbătă la discuţia interpelărilor. Senatul n’a ţinut de cit o şedinţă de formă. COMERŢUL DE ORÎNE (Prin fir telegrafic) Ultimele ştiri de la bursele din străinătate 7 Octombre New- York : Gria prompt s/8 urcare » termen '/, » Porumb 5/„ scădere Londra, tendinţa liniştită Anvers » » Paris Gria prompt 25 cent. sef dere » termen 15 » » Ulei prompt 25 » urcare » termen 25 » scădere Viena: Redeschidere închidere Gria de primă-vară fi. 11.69 fi. 11.71 » » toamnă » 11.83 » 11.78 Ovăz » primă-vară » 6.66 » 6 65 Sec. » > » 8.79 » 8.80 > > toamnă » 8.95 » 8.95 Porumb Mal-Iunie » 5.38 » 5.38 » Sept.-Octom » 5.03 » 5 02 Tendinţa calmă. ULTIME INFORMATIUNI Mişcarea naţională Magyarorszâg, hiind notă de întâlnirea naţională din Craiova şi reproducînd în întregime moţiunea ce s’a votat, recunoaşte că «întrunirea a fost liniştită şi lumea s’a retras în perfectă linişte.» * • ■ * * Duminecă se va tine o înti unire naţională §i la Galaţi. Asupra acestei întruniri, Galaţii scrin următoarele: «Pentru întrunirea publică ce se va (ine în acest oraş Duminecă, 12 Oitombre, de către studenta din Bucureşti, spre a se protesta în contra ultimelor condamnări şi lovituri suferite de Romînii de dincolo, din partea Ungurilor, suntem informaţi că se va face o grandioasă şi puternică manifestare din partea Ligei cetă(enilor din acest oraş. Se zice că în acest scop se va forma un anumit, comitet compus din diferiţi cetăţeni al tuturor claselor societătei, fără deosebire de coloare politică, spre a se pregăti şi organiza întrunirea şi manifestarea din acea zi. Toate societăţile cooperative vor asista cu steagurile şi membrii lor la întrunire. In fine, o preumblare cu muzica şi drapelele societăţilor se va face pe stradele oraşului de către studenţi şi public imediat după întrunire». * * * La întrunirea naţională de Duminecă, din Brăila, vor lua cuvîntul din partea studenţilor d-nil Tamara, V. Dumitrescu şi lot gala ; iar din partea cetăţenilor d-nii N. Perlea şi dr. Palia di. La această întrunire vor merge şi mal multe domnişoare studente din Capitală. Mişcarea diplomatică pe care am anunţat’o şi pe care a anuii-ţat’o, după noi, oficioas i Voinţa Naţională, nu se va mai face deocamdată* Cn toată voinţa d-Ini Sturdza de a face acea mişcare, el nu poate să o facă. Totuşi, fiind eă d. Tr. Djnvarn nn poate să maî calce prin Con-stantinopol,fiind că nu i se poate, fără mişcarea proiectată, să i se dea o compensaţiuue, iar d. Al. Djuvara ameninţă, tară aceasta, să producă o încurcătură prin retragerea sa Iu împrejurările actuale, s’a acordat deocamdată un nou concedin de o lună d-lni Tr. Djuvara. MM. LL. Regele şi Regina vor fi însoţite, în vizita Lor la Iaşi, de d-nele Mavroieni şi Bengescu, de d. general Vlădescu şi de adjutanţil-colonell Mânu şi Priboianu. Toţi miniştrii vor asista la serbările inaugurări Univer sită ţel, precum şi preşedinţii Camerei şi al Senatului. De asemenea, va asista şi rectorul U-niver sită ţel din Capitală, d. T. Maio-rescu. Unele ziare din Budapesta afirmă că împăratul Franz Iosef are intenţia de a reînfiinţa demnitatea de palatin al Ungariei (un fel de vice-rege) desfiinţată în 1848. Această demnitate e vorba să se încredinţeze Archiducelui Iosif, cel mai popular membru al casei Habsburgice printre unguri, şi pe care ziarele ungureşti U numesc mereu: cel maî maghiar Ar-chiduce. Luni, cu trenul de 7 ore dimineaţa, d. Lascar Catargiu a sosit în Galaţi re-Intorcîndu-se de Ia proprietatea sa Go-lăşeil. Veneratul nostru şef nu a rămas în Galaţi de cit pînă seara, cînd—cu trenul de 10 ore—a plecat in Bucureşti. De erl, d. L. Catargiu se află în capitală. O scenă caracteristică s’a petrecut acum cîte-va zile la ministerul domeniilor, în cabinetul d-lui An. Stolojan. D. deputat Basil Epurescu avînd o afacere cu d. Stolojan, a intrat în cabinetul acestuia fără să se anunţe. Iar d. Stolojan, care se întreţinea în acel moment cu un solicitator, se face că nu-l bagă în seamă şi plimbîndu-se prin cabinet îl întoarce spatele. Aceasta a revoltat atit de mult pe d. Epurescu, în cît a izbucnit : — Domnule ministru, am venit să’ţi amintesc o făgăduială. De azi înainte nu mal calc pe aici, ci ne vom revedea la Cameră! Şi luîndu-şi pălăria a plecat. Unele ziare anunţă că amicul nostru d. G. Panu s’a retras de la «Epoca». Răspundem : In viitor ca şi pînă acum, de rîte ori d. Panu va găsi că trebue să-şi expună o părere, şi-o va aşterne tot în coloanele «Epocel». Consulul general al Mare! Britani! la Galaţi, colonelul Henry Trotter, a fost însărcinat cu girarea afacerilor legaţiunel engleze din Capital?, pînă la sosirea titularului, sir H. Kennedy. Ziarele din Budapesta se ocupă pe larg cu hotărîrea consiliului comunal din laş", de a invita pe d. Carol Lue-ger la inaugurarea abatoriu’ul şi văd în această împrejurare o intenţie a primăriei din Viena de a lovi în tîrgul de vite din Budapesta în favoarea tîr-gulul din Iaşi. Magyaroszâg, zice în această privinţă: „Graţie însă guvernului romîn, intenţia d-lul Lueger nu se va realiza şi negustorii noştri de vite pot să fie liniştiţi**. Intre nouile numiri făcute de direcţia ser-ciulul sanitar este şi aceea a d-iul dr. Ena-covicl, ca medic primar al spitalului rural din ŞtefăneştI. Numirea aceasta a produs o vie nemulţumire tn corpul medical, de oare ce d. dr. EoacovicI a fost destituit—pentru luare de mită—din postul de medic al oraşului Botoşani, în timpul miuisteiulul d-lul general Gh. Mânu. Propus mal pe urmă ca medie primar al spitalului din ŞtefăneştI şi susţinut de d. Vernescu—pe atunci ministru de finanţe, numirea d-lul dr. EnaeovicI a fost refuzată de d. L. Catargiu. D. Ferechide însă u’a ezitat un singur moment de a semna această numire, ceea ce arată cit de puţin caz face actualul ministru de interne de moralitate. Un regretabil scandal s’a petrecut în Tulcea. Revizorul şcolar al judeţului, dueîndu-se să inspecteze şcoala bulgară din localitate, a fost atacat de către profesori şi epitropi cu cuvinte aspre, nerecnnoscîndu-i-se dreptul de inspecţie, pe care ’l are după lege. Revizorul a reclamat prefectului, d. Ne-niţescu, şi ministrului şcoalelor. * Autorităţile romîne ar trebui să ia măsuri în această privinţă. Scandalurile se repetă prea des în Tulcea, în dauna prest giului ţărel şi al autorităţilor. Ne aducem aminte de scandalul provocat de eforii bisericel bulgare, cari—contrariu ordinului protoieriei şi al episcopiei—au dat afară pe preoţii şi dascălii romîni veniţi să oficieze. Acum scandalul provocat de profesorii bulgari a venit să pună vîrf nerespectu-lul de lege şi autoritate. Măsuri severe trebuesc luate, ele se impun chiar. 0 discuţie politică la Palatul Justiţiei In sala paşilor pierduţi de la Palatul Justiţiei s’aă întilnit erl «fruntaşii partidului liberal», d-nil V. Lascar, Taihe Giani, Petre Grădişteanu, Mişu Schiua, N. Fleva, I. Poe-nara Bordea, Ion Stavri Brătianu şi alţii. Ş. «fruntaşii» aii găsit ast-tel un bun prilej să ex<- ute pe «fruntaşii fruntaşilor» In termeni b !.e nime iţL A fost vorba despre situaţia politică şi toţi nil lecnnoscut că d. D. SturJza numai e posibil la guvern, căci e cu desăvPşire incapabil. — Dcr cine săi ia succesiunea?— întrebări unii. — Singurul om ca situaţie e d. Eug n Slătescu,—strigă cu emfază d. Mişu Schina. — Acela care a declarat de pe banca ministerială, că opoziţia şl-a pierdut dreptul la protecţiunea legilor,—replică cu violenţă d. Petre Grădişteanu, — acela care a făcut legi personale, care a făcut mascarada cu Ghenadie 1 ? Nu, nici odată nu ! D. P. Grădişteanu a recunoscut apoi Im-dreună cu toţi cel-l’alţl, că d. Dim. Sturdza puce partidul liberal la peire. — Declar categoric, — strigă din noii d. P. Grădişteanu,—că nici odată nu voiil primi pe veninosul Stătescu ! Toţi al rămas înmărmuriţi de energicele cuvinte ale d-lul Grădişteanu. D. Tacbe Giani a complectat apoi ast-ftl pe d. Grădişteanu : — Dacă după atacerea Ghenadie s’ar fi făcut o alegere generală, d. Sturdza n’ar fi fost ales in nici un judeţ din ţară ! In urma schimbării cursului Dunărei, insula Mecica — care pînă acum apar- ţinuse Bulgariei—a fost alipită de teritoriul romîn. Insula Mecica e situată între punctul romîn Pietroşenl şi punctul bulgar Pirgos. De asemenea aă fost alipite de teritoriul nostru mal multe terenuri, în judeţele Iaşi şi Fălciă, in urma schimbă-rel cursului riulul Prut. Următoarea telegramă a fost expediată, din Tulcea, ziarului Dreptatea : Regretăm că aţi căzut în cursa se v’au întins cei maî neîmpăcaţi inimici ai Ro-mînismului, In Dobrogea. In numele Ro-mînilor Tulceni protestăm contra atacurilor nedrepte ce aduceţi prefectului Neni-ţescu. Nu într’însul caută să lovească deputăţia bulgară, ci in opera lui de dreptate, cultură şi romînism. Romînii Tulceni vor şti să-şl facă datoria. (Ss): Economu N. Gheorghiu, protoiereu ; G. Secaşeanu, profesor; VergolicI, inginer; N. Economu, proprietar ; dr. Onceanu ; Time ş, profesor ; Mironeauu, proprietar ; N. Muziceanu, institutor; Leonida Sterea, avocat; D. TimofT, institutor; E. ltădulescu, avocat; Economul Livoscki, preot; Borş, antreprenor ; Preot Ionescu, institutor ; G. Ionescu, profesor ; M. Spacovicî, profesor ; Andreian, institutor ; D. C. Bălăcescu, Bru• tus Cotov, institutor ; G. P. Rătescu, avocat ; Economul Z. Popescu, preot; St. Ic-nescu, comerciant; I. Nicolau, industriaş, N. Alexandrescu, profesor; M. Ciortan, comerciant; I. I. Dome, proprietar; C. Crin-tea, comerciant; Economul Palade, preot; D. Cdeiu, institutor ; D. Ciortan, comerciant; Economul Palapie Lebedev, preot; I. Pe-trescu, institutor, I. Fodor, profesor, I. Di-mitriu, pioprietar. Proiectul de lege asupra drumurilor Iată cîte-va amănunte despre noul proiect de lege asupra drumurilor, ce se întocmeşte de comisiunea numită In această privinţă de către d. ministru al lucrărilor publice. Comisiunea, din care face parte şi d. Ionel Brătianu, se găseşte încă la debutul lucrărilor sale. Pînă acum nu s’a ocupat de cît de principiul pe care trebue bazată legea; în ceea-ce priveşte resursele,—şi aceasta este pattea cea mal hotărîtoare,—comisiunea n’a abordat încă această problemă foarte grea. Serviciul tecnic Prin uoul proiect de lege, se desfiinţează atît la comuue cît şi la judeţe serviciul tecnic ce e în fiinţă acum. Comunele şi judeţele nu vor avea de acum înainte ingineri cari să hotărască modul cum se vor face lucrările, traşeurile ce ar fi de adoptat, întinderea drumurilor şi localitatea unde se vor construi. Acest servicii! va dispare cu desăvîrşire. Se va înfiinţa la ministerul lucrărilor publice un servicii!] special de drumuri, organizat şi reglementul ca şi serviciul tecnic al acestui minister, cu menire să se ocupe cu construirea, executarea şi întreţinerea uouilor drumuri ce se vor proiecta de către Stat, judeţ şi comună. Drumurile comunale Judeţele şi comunele vor continua ca şi mal înainte să hotărască şi să propue ele numai şoselile ce sunt a se face, arătîud necesitatea sad dispoziţiunile respective, şi apoi Statul, prin serviciul sâă special de drumuri, va protede la realizarea propunerilor ce se vor face. Cu o singură restricţie: că atunci cînd Statul nu ar aproba vr-o propunere, făcu ă sad de judeţ sad de comună, această propunere va rămine baltă, ministerul neavînd dreptul nici să modifice nici să suprime hotărîrea luată de autorităţile judeţene sed comunale. Aceasta este în linii mari procctel d-!ul Ionel Brătianu, afară bine înţeles de partea resurselor ce trebuesc create pei tru a da ţărel o răţea cempleetâ şi folositoare de drumuri. Partea aceasta va da mult de lucru ministrului reformator Bugetele judeţelor şi ale corni nelor nu mal suferă o ui3l mal mare sforţare. Acel al Statului de asemenea. Va trebui deci să sa recurgă la noul venituri şi prin urmare la crearea altor impozite. Suntem convinşi că d. Ionel Brătianu va trimite şi comisiunea şi proiectul la cele patru vluturl ctud va vedea eă reforma d-sale va lotlmpina dificultăţi din partea d Iul Gogu Cantacuzino. Si atunci nu va rămîne de rîs ministrul reformator care apucă să facă un proiect cu proporţiile atît de mari şi atinge o thes-t'e atît de importanta, ca aceea a drumurilor, fără să se gîndească măcrr.la început, la resursele financiare pentru punerea în aplicare apoi a reformei ? A V I S Cu pi esenţa avem onoare de a face cunoscut numeroase! noastre clieutele că ain reorganizat magasinul nostru sub firma E. Prager & D. Biiler tot în localul cel vechio 107, Cale» Victoriei, 107. Cu această ocasie avisăm pe onor. noastră clientelă că am făcut un voiagiu special in străinătate visitînd cele mal renumite fabrice unde ani făcut şi numeroase cumpărări compuse din mărfurile următoare: Jlobite de toate stttarite fantesie, precumV/ewre Eiupire şi Englezeşti Iar mărfurile rămase din vechea asociafiune le-am pus în vinzare cu un scăeămînt însemnat. De asemenea maî facem cunoscut onor. ndstre clientele că cu ocasiunea acestui voiagid ne-am asigurat esclusiva representauţl pentru toată ţara a mal multor case importante, speciale pen-t u fabricaţiunea MOBILELOR ENGLEZEŞTI, JAPONEZE, VERNIS-MARTIN etc. pentru care ne angajăm cu orl-ce comande după modelele ce ni se vor cere. Cu deesebitâ stimă E. Prager & D. Biiler ________Calea Victoriei, No. 107. Doctor STEINHART Medic de copil 35, Strada Carol, 35 — vis-â-vis de vechea locuinţă — De închiriat casele de pe cheiul sting al Dîmbo viţei lîngă baia Mitraschewsky în apropiere de Palatul Justiţiei, fosta proprietate N. Cuţarida. A se adresa la D-nil 110RNSTEIN Fils, Strada LIPSCANI, No. 21, etagiul I. 8, - STRADA SĂRINDAR,—8 ^Prelungirea stradel Nouă BUCUREŞTI I NT P A II 11 I C A Ii B I PAUL iILKER Se găseşte In tot timpul un Mare asortiment DE Articole de Voiagiu I*ieSărie fină Porte-monaie, Porte-visit. etc. SACI CU KCtSAIK CE TOILETA de la 40 până la 350 lei MAGASIN DE iOOE ALEXANDRIHA & X.ICA ZM, Valea Victoriei -MS Se va muta de la Sf. Dumitru a c. în Strada Sărindar IVo. 6 l.&ugu Restaurantul Cosina, uiaî lu jos «le Ma-gasinnl iu vru. AVIS Aducem la cunoştinţa Onor. Public şi în special onor. noastre clientele că ne am întors de la Paris şi în curînd ne va sosi un mare Asortiment de Pălării din casele cele mal renumite din Paris. Tot de odată facem cunoscut că avînd chel-tuel! mal miel, vom vinde de aci înainte cu preţuri foarte reduse. Asemenea efectuăm ’şi Coroane după comandă cu preţuri foarte avantagioase. Animciu Apartamentul de la Etagiul 1-iîi, din Calea Victoriei, ENGLISH-HOTEL, care se compune din 5 camere şi un Salon, precum şi 3 camere la parter pentru servitori şi pironită. Se Iucliieiază de astă-zl sau dela Sf. Dumitru, cu mobilă complectă după cum se găseşte astâ-zl, sad fără mobilă. Despre condiţiunl se poate înţelege cu proprietarul, dimineaţa pînă la ’ ora 10 şi după prîriz pînă la ora trei. 1*11 hlf câţi mie La 9 Octombrie 1897, se va VINDE la Tribunalul din Giurgiu, pentru eşirea din indiviziune, MOŞIA COPACIU, din comuna Copaciu plasa Călniştea, a defunctei Alexandrina Hiottu. Moşia este ca la vr’o 34 kilometri de Bucureşti satî Giurgiu şi are întindere ca la 1500 pogone din cari ca la 1300 pog. arabile, avîne moară de zidărie masivă cu locomo-bilă stabilă de 16 cal putere, case şi curtea compusă din grădină sistematică şi alte diferite Îmbunătăţiri, cari se pot citi în Monitorul oficial, No. 101 pag. 3689, din 5 August 1897. Pentru informaţiunl mal precise doritorii se pot adresa la d. Const. Hiottu, str. Corabia No. 10, saii la d. Jean M. Mitilineu, str. Stirbel-Vodâ No. 108 bis, precum şi la d-nil Sami & Arthur, strada CarageorgevicI No. 3, cari sunt In posibilitate de a facilita modul depunerel preţului. MINISTERUL JUSTIŢIEI * Publkaţlune D l Wolf Itzic, comerciant din Bucureştl-a făcut cerere la acest Minister pentru a, dâogirea la numele săi! patronomic de «Itzic» a acelui de «Iuster» spre a se numi «Wolf Itzic Iuster». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voit să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. 1*. T. Avem onoarea a Vă comunica prin aceasta, că pe cît-va timp am mărit consinerabil fabrica noastră, şi ca să ne putem deda exclusiv conducerei acesteia, predăm depo-situl general pentru toate produsele noastre, care se afia pînă acum în calea Victoriei No. 94. vis ă-vis dz palatul regal, cu începere de la 3Iîs Odombre a. c. D-lor 0. & H. MULLER Culca Victoriei, 53, Pasagiul Român, unde se vor vinde afară de parfumerii streine toate fabricatele noastre: Săpunuri de toaletă, Săpunuri de rufe, Parfumerii şi Luminări de stearină — cn acelaş preţ ca şi pînă acum. Escelenta reputaţiune, de care se bucură aeeastă firmă, dă garanţia că Veţi fi servit in mooul cel mai prompt şi solid. Ne vom sili ca şi pînă acum a da cea mai mare îngrijire fabricaţiunel articolelor noastre pentru a mulţumi pe deplin clientela noastră şi pe viitor. Cu deosebită stimă „ST E E L, A ” Fabrica de Săpun, Parfumerii fi Luminări de stearină. Dr. S. ERLICH Specialist în boale interne 22, Strada Qabrovenl, 22 Consultaţium dela 2—4 p. m. Doutor ^elescii Dentist ^ost şef de clinică la Facultatea deutistică din Philadelphia (America) roate operaţiunile făcute cu aparate electrice evitind absolut orl-ce durere Consultaţiuni: dimineaţa de la 9—12 şi după amează de la 2—5. Strada Regală. IO (Etajul I) Doctor mmm marcel Medic al spitalulnî Caritas Moale lutersie Consultaţium de la 2 —4. GS, Calea Văcăreşti, ©5 Sub-ssmnata absolventă cu diplomă a conservatorului din Viena se oferă a da în familii lecţiuni de canto şi piano în'condiţiunl modeste. jtiinilia tlinsehenh Calea Rahoveî No. 5, scara h. JftflHiSIlSI 3îrm(*nă din Nord> UUAfflRH diplomată, şi o d-nă ng'eză diplomată, doresc a da lecţiuni (articulare de: jiiano, limba ger-»anii şi limba engleza. A se adresa la Administraţia acestui iar sub No. 27. Ne fumez que le% PAtjlMl Le meiffeur ăe ioutu. G-I, Creanga *L Comp. -Bukarest. Anuai citi Se aduce la cunoştinţă că noua Moara de Arlă diu Corabia, judeţul Romanaţ), construită cu ct-le mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-luî Teieinaqne Cărări» a iceput a funcţiona producind Făinurile cele mal bune de toate calităţile, fiind recunoscută supsrio-ritatea gdnelor din acest judeţ. Pentru orl-ce informaţi! a se adresa la d-nil CAKAVIA «fc MAVHOKEFALO corabia Ifr. r. JBS Mi A WJiYS TEIW Fon; a$i*tent de Profesor In Ytena Specialist pentru Jioalctc Capnlui Boalo d« Gît, Gară, Nas, Urechi şi Ochi SCOATEREA. NEDUREROASA A DINŢILOR PRIN AXESTESIA (Adormire s»â amorţire) Prin mijloace NEVATAMATOARE, insă interzise Dentiştilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA ConsuUatiunî dela 8—11 a. m şi dela 2—5 p.m. ‘strada foitei, No. IA. Eng^ ‘O soro BUCUREŞTI lOO, CALEA VICTORIEI, 1OO. Am onoare de a informa onorata mea clientelă că Sâmbătă, A (16) Odombre, a avut loc HESCHSnESSJEA SESOAULUM de MAHAĂ pentru Pălării, Ooiifecţiiiiii, etc. EUGENIE SOBRE SHLr ABfNGE des BRANDS ŞADASIHS du LOUVRE de PARIS «JALEA VICTOK1EI, No. 86.—(Vis-â-vis de Biserica Kretzulescn). A pus în vînzare modelele cele mal recente pentru ÎMBRĂCĂMINTEA DOAMNELOR Agenţia primeşte necontenit EŞAlfTILOANE NOFI şi CREAŢIUNILE cele mal moderne ale Case! din Paris. Se găsesc: JAQBETTES, PELERINES, R0BES de CHĂMBRE MANTEAUX, MATINEES, R0BES, JDPES, J0P0NS, BAS, etc. etc. In fie-care sâptămînă agenţia continuă a primi, ca şi în trecut, uu transport de PĂLĂRII pentru DaME Acestea sunt foarte elegante şi după cel din urmă modei.—Primesce, conform ( atalogulul, j or! şi ce comandă şi expediază CATALOGUL Case! de Paris la cerere Franco. Pentru informaţiunl a se adresa la AGENŢIE, indicâDd lămurit adresa CALEA VICTORIEI, No. 36.—Vis-ă-vis de Biserica Kretzules'.u. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* ITAlf TVBGHENIEFF 30 UN CUIB DE BOERNAŞI — Maria Dmitrievua, zise fără de veste Lavretzky, dă-ml voe să te întreb: cu ce scop îmi spui lucrurile acestea ? — Cu ce scop ?—Maria Dmitrievna mirosi odicolonul şi bău un pahar de apă. Dar spun astea aşa... ca să... fiind că-ţl sunt rudă ; tot ceea ce te priveşte mă interesează foarte mult; ştia că al o inimă excelentă. Ascultă vere, la urma urmei ed sunt o fe-mee cu experienţă şi nu-ml arunc vorbele In vînt: iartă, iartă-ţl femeea. Ochii Măriei Dmitrievna se umplură pe negindite de lacrimi. — Gîndeşte-te, adause dînsa, tinereţea, neexperienţa, poate şi exemplul cel răd... Iart-o, Fedor Ivanovicl, că e destul de pedepsită. Lacrimile începură să se rostogolească pe obrazul Măriei Dmitrievna ; şi nu le şterse eăcl II plăcea să plîngă. Lavretzky sta ca pe cărbuni aprinşi. «Doamne, se gîndea dln-sul, ce chin 1 ce zi afurisită şi asta !» — Nu răspunzi, reluă Maria Dmitrievna. Ce să crez? Poţi fi atlt de crud? Nu, nu vread să crez... Simt că vorbele mele te-ad Înduplecat, Fedor Ivanovicl. D-zefi o să-ţi răsplătească. Primeşte deci din mlinile mele pe femeea d-tale. y j Lavretzky se sculă fără voe. Maria Dmi-mitrievna se sculă şi ea, şi treclnd repede în dosul perdelei de Ia uşă, aduse pe Var-vara Pavlovna. Palidă, pe jumătate moartă, cu ochii in jos, aceasta avea aerul că a renunţat la orl-ee preocupare personală, şi că s’a dat cu totul In mlinile Măriei Dmitrievna. Lavretzky se dete înapoi. Erai aici ? întrebă dînsul. — Nu o mustră, se grăbi să zică Maria Dmitrievna. Ea nu vrea să rămîie; ed i-am poruncit, ed i-am zis să stea după perdea. Zicea că asta o să te supere şi mal răd, dar ed n’am vrut s’o ascult; te cunosc mal bine şi de cit dînsa. Primeşte deci din mii-nile mele pe femeea d-tale. Haide, Varvara, nu te teme. Aruncă-te la picioarele bărbatului d-tale (o trase de mînecă) şi bine cu-vlntarea mea... — Stăl,Maria Dmitrievua, întrerupse Lavretzky cu o voce surdă dar vibrătoare. Iţi plac, probabil scenele sentimentale (el nu se înşeală; Maria Dmitrievna păstrase din Institut gustul efectelor de teatru) ; poate că ele te desfâtează, dar sunt persoane cărora nu le plac. De altminteri nu cu d-ta vread să vorbesc; nu d-ta eşti personagiul scestel comedii. Ce vrei de la mine doamnă? întrebă el întorcîndu-sela femeea sa. N’am făcut pentru d-ta, tot ce am putut? Să nu ’ml spui că întrevederea aceasta n’a fost pregătită de d-ta; nu te-aşl crede şi d-ta ştii nu pot să te crez. Aşa dar ce vrei ? Eşti de spirit şi nu faci nimic fără scop. Trebue să înţelegi, ca să trăesc cu d-ta ca altă-dată, mi-ar fi cu neputinţă. Nu că sunt supărat pe d-ta, dar fiind că am devenit alt om. Ti-am spus o deja a doua zi, după ce te-al întors, şi chiar d-ta In clipa asta întîl dai dreptate în adîncul inimel. Dar d-ta nu te mulţumeşti să stal în casa mea, vrei să te reabilitezi în faţa opiniei publice; vrei să stăm sub acelaşi acoperiş, nu este aşa ? — Doresc să mă erţl, murmură Varvara Pavlovna, fără ca să’şl ridice ochii. — Doreşte să o erţl, repetă Maria Dmitrievna. — Şi nu pentru mine ci pentru Ada, continuă Varvara Pavlovna. — Nu pentru dînsa, ci pentru Ada d-tale, repetă şi Maria Dmitrievna. — Prea bine. O vrei ? zise Lavretzky în silă. Fie, consimţ şi la aceasta. Varvara Pavlovna aruncă asupra-I o privire repede. — Slavă Domnului! zise Maria Dmitrievna. Şi începu să tragă de mînecă pe Varvara Pavlovna. — Acum, primeşte din mî... — Stal, îţi zic, întrerupse Lavretzky. Consimt să trăesc cu d-ta, Varvara Pavlovna, continuă dînsul, adică, o să te duc la Lavretzky şi o să stad acolo atît. cît void putea ; pe urmă o să plec ca să mal viu din cînd în cînd. Vezi, nu vreau de loc să te înşel, dar să nu-ml ceri mal mult. Chiar d-ta al rîde dacă aş împlini dorinţa respectabilei noastre rude, dacă te-aş strînge la sîu, asigurîndu-te că... ceea ce s’a petrecut,'nu s’a întîmplat nici o dată, că arborul abătut o să reînflorească. Dar văz bine, trebue să mă supun. Nu ast-fel vel înţelege şi d-ta cuvintele mele... ce ne pasă! O repet, voiu sta cu d-ta... nu; nu pot să-ţi fâgăduesc... Mă voiu împăca cu d-ta, te void recunoaşte iar de femee a mea. — Dă-I cel puţin mina, ca să nu se mal îndoiască, zise Maria Dmitrievna, ale cărei lacrimi se uscaseră de mult. — N’am amăgit nici o dată pe Varvara Pavlovna, răspunse Lavretzky: o să mă crează ea şi fără asta. O void duce la La-vriki. Dar adu-ţl aminte, Varvara Pavlovna, că îndată ce l vel părăsi, tractatul nostru va ti rupt. Şi acum, daţi-ml voe să plec. Salută pe cele două dame şi eşi. — Dar n’o iei cu d-ta ? strigă Maria Dmitrievna. — Las-o, şopti Varvara Pavlovna. Şi apoi începu să o îmbrăţişeze, să-I mulţumească, să-I sărute mlinile, numind-o îngerul săd salvator. Maria Dmitrievna ÎI primea desnierdările cu un aer de condescendenţă; dar în fundul inimel, nu era mulţumită nici de Lavretzky nici de Varvara nici de toată scena pe care o pregătise.—Nu o găsea destul de sentimentală; Varvara Pavlovna, după părerea sa, ar fi trebuit să se arunce la picioarele bărbatului sâd. —■ Cum de nu m’al înţeles? îl zicea dînsa mered.—Şi doar ţi-am spus: îngenunche. — A fost mal bine aşa, mătuşă dragă; fii liniştită, totul s’a petrecut de minune, răspundea Varvara Pavlovna. — Oh! dar şi el e rece ca gheaţa, continuă Maria Dmitrievna. N’al plîns de loc, ce e drept, dar ed cite lacrăml n’am vărsat înnaintea lui! Vrea să te întemniţeze în Lavriki. Ce ? nici să nu poţi să mă vezi! măcar? Oamenii n’ad inimă de loc, adoase dînsa dtnd din cap cu un aer semnificativ. — In schimb, femeile ştid să preţuiască bunătatea şi generiositatea, răspunde Varvara Pavlovna. Şi, lăsîndu-se încet să alunece la picioarele Măriei Dmitrievna, înlănţui în braţele sale talia rotundă a bunel cocoane, şi o lipi de faţa sa. Fata aceasta zîmbea pe furiş, pe cînd lacrămile Măriei Dmitrievna înce-pead din nod să curgă. In acest timp, Lavretzky se întorsese acasă: se închisese în camera feciorului săd se aruncase pe un divan şi stete aşa pînă a doua zi dimineaţa. (Va urma). Pentru d-niî AGRICULTORI! su.tm ctt iu, si n.» topit remediu sigur în contra Tăciunelui (Mălurel) Se întrebuinţează în ţara noastră de peste 20 (două-eeci) de ani! SARAMURA lui Numa Dupuy nu are nevoe'de recornandaţie ; o recomandă de ajuns strălucitul succes obţinut atît în ţară cît şi în străinătate. Dar nu putem stărui destul asupra confuziei ce a produs în unele părţi diferiţi imitatori, cari se servesc de denumirea de saramură, pentru a desface marfa lor fără valoare. Nu există decît o singură saramură veritabilă aceea a lui Numa Dupuy. unicul antidot in adevăr infailibil In contra tăciunelui. Toate cele-lalte salamure aruncate de erl alaltăer) pe piaţă, suut imitate, neputincioase. Saramura originală a lui Numa Dupuy 3e găseşte de vinzare în toate oraşele, dar D-nil Agricultori să bine-voiaseă a cere anume preparatul lui Numa Dupuy. Sute de certificate din toate unghiurile ţărel atestă calităţile eminente ale sarainurel lui Numa Dupuy. Represeutantul general S. Benrenisti Crai ova Br. li>. Vatuşescu Boale interne şi sifilitica 86, Strada Romană, 86 intrarea prin str. Dorobanţilor Consultaţiunl de la 6—7 seara PETROLII_PETROI.ll Heinrich Durr 9, STRADA REGALA, 9 Singurul MAGASIN unde se vinde eftin PETROL REGAL absolut fără miros cind arde. O încercare va dovedi adevărul. Epedieni comenzile făcute prin cărţi poştale prompt la la DOMICILIU, în bidoane de 5, 10 şi 20 Litri. ¥ MEDICAMENT FHDSPHATIC IN de VIAii VINUL DE VIAL este un modificator pu ternic al organismului în caşurile de ebdilitate generală, crescerea întârziată, con valescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complectează nutriţia nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAI» Lyon, rue Victor Hugo, 14 (i în toate farmaciile. Bse vindecă cu succes strălucit întrebuinţîad ANTIBETIN. Numeroase scrisori de recunoştinţă. Ne avînd gust se poate da beţivului fără ştirea lui. Una două, trimisă franco, costa IO lei. A se adresa la farmacia Vultur No. 15, Lugoş, Aus.-Ung., Banat. Depozitul general pentru toată Romînia la Droguerla Bras. Bulevardul Elisabeta I Lumină! Lumină! La VECHIUL M A GĂSI N MARCUS LITTMAN Succesor I, WAPPMER 61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis de Episcopie) A 84, Calea Dorobanţilor, 84 L CEL MAI MARE f ATELIER! PENTRU MOBILA DE ABTA iucrabi'db lux _ I precum şi specialităţi de Tavanurl de lemn, Lambriuri. \ Mobile Bisericeşti şi diferite lucrări publice. Biurou special de desenurl archi-I teeionice pentru interior, la cerere. Preţurile cele mal moderate. Cu stimă. I. Sclimiedinger (Fumisorul Băncel Naţionale)! I Vi» Mare Transport de UliPS Pentru Gaz Aerian De Bronz şi de Cristal Cele maî moderne şl elegante forme cari se vînd cu preţurile originale ale fabrice!. Tot de-odată se recomandă: RENUMITELE SOBE Beigiane Maşini de Bucătărie Sistem American BĂI, CLOSETE şl orl-ce alte lnstalaţinni de această branşă. —8—B— SOBE AMERICANE VERITABILE SIRIUS95 CXJ Patent Regulator, model 1897 SIRIUS sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice, dînd o căldură plăcută şi temperata după dorinţă, care se obţine prin < Patent - Regulator », care le deosibeşte de cele-lalte produse similare. încălzitul se face prin ori ce fel de cărbuni de piatră. Maşine de Bucate Americane cele mal practice şi cele mal eeonomice. Mare ASORTIMENT de Lămpi de petrolcu. DEPOZIT GENERAL: A,RECHEDBER8 Bucureşti.—Strada Doamnei, 21 buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU ^ IAŞI Autorisată de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. niî Medici. Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste latotivănzatorîde ape minerale dinţară. » ' w » Propr. C. N. Paraschivescu & Co. Deposit general: Fraţii Kdnya Jasl, A V I 8 In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de per. soane, diu familiile cele mal mari d t Franţa, aO găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asiguri* contra a-cidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so detatea noastră «PATRIA» oferă avau-tagiul că, în schimbul unul premid minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un par-tieular, ar avea de plătit lei 67.50 anua1, pentru a fl asigurat cu lei 50.000. Constantin Simionescu Doctorand în Medicină Paris, Boalevard Montparn&ss 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii en toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot*oferi serviciile mele persoanelor can vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin <-nre«nondei»ta Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Di mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloasa a tutunurilor ro-uiîneştl, îa ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vinzare în Bucureşti vechea si prea biue cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hîrtie de orez de Panama care; Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţiga’ra de loc, u «onţine'un fir de bumbac, U alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ea alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liţf. Depozitul g-1 al hîrtiel * Panama* : Bucureşti str. Pînzarl No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si i-nmandeln SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica De Ia Cotroceni Capital social 2.500.090 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Socîetăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1. La Typograiia EPOCA se află de vîn-zara hîrtie maculatură cu 50 bani ki-logr. în pachetede cîte 10 kilograme. NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICA FRANCEZĂ DE VATĂ DE TURBA A Doctorului BăSURBL Becunoscute de toate somităţile medicale ca suverane contra răcelel fi durerilor reumatismale Notiţe asupra Turbei CE ESTE TURBA ! Turba seconstifuedino masă de plante transformate într’uu corp nod ţinînd mijlocul Intre imperiul organic şi mineral, regăsesc In ele febre regulate ale plantei traversate de un canal plin de aer şi juclnd rolul unul tub capilar. De mult timp deja Turba e cunoscută că posedă proprietăţi remarcabile de absorbare şi de antisep-sie. Intr’o comunicaţie făcută In şedinţa de ia 16 Martie 1887 la Societatea de Chirurgie în Paris, e-miuentul doctor Iust-Lucas Championiere, vorbind de Vată de Turbă, principiul sâd absorbant e mult mal considerabil de cit acela a celor-Talte plante textile, prin ea însăşi substanţa este antiseptică de absorbantă, şi nici un textil nu pare a se bucura de aceste proprietăţi. Astă-zl graţie încercărilor chirurgilor francezi şi ruşi Vata de Turbă este întrebuinţată în toate spitalele şi adoptată de Ministerul de Războid ca materie de pansament, pe de altă parte ţărani! ad mers înaintea chirurgilor In Întrebuinţarea Turbei de oare ce la un lucrător rănit grav, care şi-a învelit piciorul într’o bucată de Turbă s’a putut constata în mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe originale. Ţesătura higienică franceză cu fibre de Turba care după multe încercări D-rul Răsurei a reuşit a realiza, posedă de la sine o putere enormă de absorbare şi de evaporizaţiune, ast-fel că îmbrăcat cu această îmbrăcăminte de Vată de Turbă răceli nu sunt posibile, mal mult încă virtutea cea mare antiseptică a Turbei nimiceşte toate politeraţiunile microbice formate din cauza transpiraţiunl. Ţesătura higienică franceză a D-ruluI Răsurei poate fi considerat ea un progres imens şi toată lumea pentru a evita răceli şi orl-ce Boli ar trebui să poarte această îmbrăcăminte. «^FLA^iiLA^ItlULEAiiA p. BARR1TI Pantaloni de Damr Flanelă de Dame 4 - U 9 W 2 S ► l> - ■■■ VZ&- • • ■ CĂMAŞA llVtiltAUA 1 KAKCEXĂ rrSTĂ de DAMĂ Malllotft «le Copil Clornpi Hygieniel Pauthlonî li.Tpenirî Centură Hygrlcntcă ONOR. PUBLIC din provincie este rugat a cere la Depositele locale CATALOGUL ILUSTRAT şi Predai Curent pentru a nu plăti inal scump. Depozitul General Pentru BUCUREŞTI şt toată ŢARA £*a MAGASINULf PETIT PARISiEN Ni o. 92, Calea Victoriei, ST®. 92 VICTOR KRAITS Furnizorul Curţei Regale BEPOSITE IN PROYIVCIE Ia-». Fraţii Pollinger » S. Kahane’s S-sor Craiova, S. Benvenisti (Bazarul Olteniei) Focşani, Vartan MissirFil » Iacob K. Hanagic Buzău, Fraţii Stoicescu PIoeştî, Constantinescu & Bucărescu La Curcubeu Bacău, M. Hirschenbein fils Botoşani, Abr. Mohnblatt Nu sunt veritabile de depositele sus numite şi mea la toate articolele. Teeueî, f'raiil Ibraileanu Piteşti, N. Rosenthal *Au monde elegant» T. Severln, Ab. J. Aladgem Brăila, Fraţii G. Periea Bîrlad, VV. Sanft La Luna «iurgiii, Luca Lucatos Ma-gasinul Universelle Constanţa, L. & I. Lasca-rides Tulcea, Grtinberg, La Luna cît acelea cumpărate din vă rog a exigea iscălitura Dr. RĂSUREI» BUCITRisfa — Tipografia 3, __ BUCUREŞTI