ayKTA n.~ANUL HL No. 680 Ediţia a t^eia NUMĂRUL 10 BANI ABONABSEÎÎTEIJS îae»5 ia 1 şi 15 ale fie-eărel luni şi sa plitoM tot-d’a-una înainta In Bucureşti i& Casa Administraţiei la Judeţe şi gtreinitate prin mandate peşţale Un an in Urft 30 lei; In streiuitate 60 lei Sase luni ! . . 15 » » * ?o * Trei luni ... 8 * » * 13 * Un numir in străinătate 30 bani MANUSCRISELEJSTJ 8E ÎNAPOIAZĂ BEBAC’flA STRADA CLKMKNŢEÎ EPO XELMOS MERCURI, 8 0CT0MBKE18&^ NUMAEUL^IO BANI AUUSCiCBDLB 2b Bucureşti şi judeţe st primtus numai la Administraţie . In streinii ate, direct Ia administraţi* 5» toate oficiile de publicitate Anunciarl la pag. jV . ... . ; ***** , , * II.......8.— » 6 Inserţiile ?i reeltmele 3 lei riadul Ca aaasăr yeeMi 8 0 \ a«tl ADHLHISTBAf X A No. «. - SRADA CLEMENTEI - B» 3 COROANA \6& Înaintea juraţilor unguri 0 firmă compromisă Cînd s’a pomenit de dizolvarea Camerelor, sentenţiosul dar secul de Stătescu ar fi exclamat : «Nu se poate dizolva o Cameră liberală ! Cu tot atita îngîmfare pomeneşte din cînd în cînd Drapelul de causa liberalismului. Iar toţi gheşeftarii atl în gura euvîntul de marele partid liberal, spre a avea în punga preţul operaţiunilor necinstite ce sâvîrşesc la umbra cutelor drapelului libeial. Netăgăduit câ aceşti din urmă sunt singurii sinceri. Căci, a socoti că vorba liberal mat poate ii utilizată azi ca un argument fără replică, este a comite un anachronism neiertat unul om cu puţin respect de sine. A fi liberal, e azi mal mult un ponos de cît un titlu de mîndrie. Multă vreme am fost fermecaţi de mirajul ce ni-1 înfăţişa liberalismul. Azi însă, liberalismul e declarat în faliment, cu un pasiv colosal de făgâduell înşelate ; iar la activ el are numai regimul unanimităţilor parlamentare, sistemul de autocraţie deghizată sub care trăim azi şi neruşinata paradă a parlamente ris-mulul. Şi să se noteze că acestea con-stituesc marile cuceriri din timpurile de glorie ale partidului liberal. In prezent, liberalismul reşede în acel stupid program de la Iaşi, opera ilustrului Pană Buescu, monument de neghiobie politică, în privinţa căruia desfidem pe orî-ce organ’ liberal să susţie trei zile discuţiunea cu noi. Iar dacă de la idei trecem la oameni, ne este dat să constatăm că cel mai glorioşi din marea ge neraţie apar azi simţitor micşoraţi întru cît din opera lor n’aQ răsărit de cît ruşinile Colectivităţel şi O cultei. Cît pentru timpurile mal apro piate de ale noastre, n’avem nevoe să calificăm noi pe stegarii liberalismului. Dim. Brătianu, Kogălni-eeanu şi atîţl alţii aQ pecetluit, pe vecie, întreg stat-majorul liberal, care cu pietre a fost alungat de la cîrmă în 1888. Căzuţi în noroi în 1888, el s’aQ ridicat o clipă, prin cea mal fantastică campanie de minciuni şi de scandaluri spre a cădea şi mal jos, cînd, ajunşi la putere, afl trebuit să’şl desminţă toate făgăduelile, să-şi renege tot trecutul, să se umilească în faţa străinilor şi să-şi mărturisească apostasia în chestia naţională, în mijlocul huiduelelor ţării întregi. Cînd dar, ca doctrină, ca program, ca trecut şi ca prezent, liberalismul represintă atîtea ruşinl, mal poate fi oare îngăduit ca, pentru glorificarea liberalismului, să ni se ceară să scuzăm turpitudinile regimului actual ? Nu. Vechiul cîntec «sunt liberal*, care mal avea ceva trecere pînă acum cîţl-va ani, nu mal e un argument la îndemîna gheşeftarilor. Aceştia, — cînd le spui câ guvernul e incapabil — îţi răspund : — Aşa este, dar sunt liberal. — Dar guvernul acesta compromite în afară toate interesele ţârei. — Aşa este, dar sunt liberal. — Dar guvernul compromite însuşi liberalismul. — EQ nu ştia de cît un lucru: că sunt liberal. — Dar acest guvern ocroteşte pe toţi potlogarii. — Tocmai de aceea sunt liberal. Acest din urmă argument e cel decisiv. Alt înţeles nu are euvîntul liberal. . D’aceea, cititorule, cînd vel întîlni vre-un stîlp al guvernului, care va începe să-ţi pomenească de nemuritoarele principii, vel şti cu cine al a face. COROANA mvmu ÎNAINTEA JURAŢILOR MAGHiARI Ori cît s’ar părea tic sar-prinzător, lucrul c aşa. Ordinul„Coroanei Moinî-nîci“ va ajunge înaintea juraţilor maghiari, la Cluj. Se* ştie că deeoraţiunea -acordată de guvernul liberal cunoscutului îesszcn-szky a produs © adîneă a-mărăeiuue îu sufletul !S©-mînilor diu Transilvania şi Ungaria. I*resa romînă de peste munţi a dat ex-presiune acestui sentiment dureros. In deosebi „Tribuna4*, vechiul organ al partidului naţional, a pus îu relief însemnarea ce distincţi unea acordată lui les-szenszlty o are pentru flo* mînii transilvăneni şi ungureni. Acum, ziarele maghiare anunţă că procurorul «lin Cluj a intentat proces Tribunei pentru unul din articolele sale în această chestiune. _ Cu chipul acesta, ordinul „Coroanei Komîniei44 va fi tras la h .ra juraţilor maghiari. _______ CHESTIiEll LUEGER Invitarea oficială pe care primăria Iaşilor proiectase s’o facă d-lul Lueger, primarul Vienel, la inaugurarea abatorului, îşi avea rostul ei: era vorba ca reprezintanţii Yieneî să vadă instalaţiu-niie abatorului, psntru cari s’au cheltuit sume considerabile. Lucrul era de mare importanţă, nu numai pentru Iaşi, dar pentru întreaga ţară. . Ie cunoscut că interzicerea exportului nostru de vite în Austria a nimicit cultura vitelor şi a produs pierderi colosale mal ales Moldovei. Abaterul de la Iaşi s’a făcut după modelele cele mal moderne şi cu atîta cheltuială, pentru ca, dacă nu putem exporta vite, să exportăm carne. Cel mal apropiat client serios pe care-1 putem avea pentru acest articol, e Vie-na, care, de la închiderea exportului nostru de vite, suferă de lipsă de carne. Pe piaţa Vienel, de cîţl-va ani încoace, carnea a atins preţuri fabuloase. E dar şi interesul nostru şi interesul Vienel ca reprezintanţii acestnl mare oraş să se încredinţeze că vitele vor fi tăiate la Iaşi în condiţii de perfectă sănătate şi curăţenie. Această încredinţare ar fi avut drept efect că negustorii de carne din Viena s’ar fi adresat din capul locului abatorului de la Iaşi. Asigurarea unul client atît de important ar fi avut înrîurire asupra oulturel vitelor, dîndu-I un puternic avînt şi a-jutînd poporaţiunea din Moldova să iasă încetul cu încetul din mizeria în care zace de atîţia ani. Dar speranţele locuitorilor de peste Milcov nu intrară în socotelile d-lui Sturd-za. Guvernul partidului liberal, care se laudă că numai el a lucrat pentru ridicarea economică a Romînieî, a împiedecat pe delegaţii primăriei din Iaşi să invite pe d. Lueger. In loc de cîştig, ne vom alege dar cu o pagubă: milioanele cheltuite cu facerea abatornlnt Br. Weigand CESTIUIEAJIATIONALĂ Articolul d-îul dr. Weigand D. dr. Weigand, profesor la universitatea din Lipsea, după ce a cutreerat timp de aproape trei luni toate părţile Transilvaniei, Banatului şi Crişianei, făctnd în acelaşi timp în două rîndurl o tristă experienţă asupra libertăţilor ungureşti, s’a întors în Germania şi prima grije i-a fost să susţină cestiunea naţională romînă din punctul de vedere al intereselor Germaniei şi ale triplei alianţe. Articolul este un fel de corolar al energicei izbucniri a d-lui Max Harden din Zukunft, care a produs o senzaţie atît de mare în toată lumea. Spaţiul neperrniţîndu-ne a reproduce întregul articol, îl rezumăm în următoarele : Germania şi Ungurii Dr. Weigand porneşte de la faimosul toast ţinut de împăratul Wilhelm la Budapesta întru prea mărirea şovinismului unguresc şi spune că împăratul german, înşelat de aparenţele strălucitoare ale paterei ungureşti, ţinteşte a angaja pe Germani într’o politică aventuroasă, adică să încheie un fel de sub-alianţă cu Ungurii în contra federalismului Austriei şi în contra naţionalităţilor din monarhia Ha-sburgică. . Autorul arată apoi că ovaţiunile pe cari le-aii făcut Ungurii împăratului Wilhelm I nu sunt sincere; ei linguşesc pe Germani pentru că ţin la ajutorul acestora în potriva Bomînilor şi a celor-l’alte naţionalităţi, Ungaria, deşi în aparenţă pare un Stat consolidat şi puternic, în fond însă e într’o stare atît de disperată, în cît rezervă într’un viitor apropiat surprinderi foarte mari Europei, precum şi cestinni mult mai grave chiar, de cît cestiunile balcanice. Împăratul Wilhelm face deci pasul cel mai greşit ce s’a făcut vr'odată de poporul German, căutînd alianţa Ungurilor în potriva celor-l’alte popoare şi în special în contra intereselor poporului romîn, care e o forţă mult mai mare de cît poporul unguresc şi care prezintă Germaniei mai multe garanţii în contra panslavismului, de cît Ungurii. Cestiunea romînă Autorul trece apoi la cestiunea naţională şi. după ce schiţează în termeni elogioşi activitatea şi forţa de rezistenţă a poporuhă romîn, avîntul pe care l’a luat Romînia în cîte va decenii, importanţa politică şi economică a Romîniei pentru Germania, trece din noii la Romînii din Transilvania. D-sa constată că între Romînî şi Unguri e o luptă disperată de rasă, care a început să se accentueze în 1181, cînd a izbucnit sîngeroasa revoluţie din Transilvania şi care s’a dezvoltat cu o putere colosală pînă în 1848, cînd a izbucnit a doua revoluţie condusă de generalul Avram Iancu. Ura dintre Romîni şi Unguri creşte în aceeaşi proporţie în care se dezvoltă Romînia. Şi astă-zi o împăcare între Romîni şi Unguri este imposibilă; unul din aceste două' popoare ar trebui să cadă şi să ajungă la soarta Poloniei. cepe cursurile cari, anul acesta, vor trata despre «Statele din Balcani». Dar uu numai atît. D. I. Last a avut plăcerea să vorbească, zilele trecute, cu □. Auerback şi a profitat de ocazie ca_ să*l intervieweze, pentru a cunoaşte sentimentele sale asupra chestiuuel Romînuor din Transilvania. . Distiiiul profesor nu se codi un moment să declare că reprobă procedeurile Ungurilor faţă de Romîni cari aă toată sirapa- tia sa. . , Cum vedem, chestiunea fraţilor noştn de dincolo clştigă pe fie-care zi teren şi bărbaţi distinşi, ca d. Aaerbach, nu pregetă să o apere. . „ ... Evident că le trimitem toate mulţumirile noaslre. ______________ PREŞEDINŢIA CĂMEŞII Atitnâinea d-luî Ginul Diferitele grupuri ale Gamerii încep de acum a-şi lua măsurile în vederea deschiderel sesiunei Corpurilor Legiuitoare. In această privinţă un lucru de acum s’a hotărî! şi anume că d. Tache Giani va fi reales preşedinte al Cameriî. Acesta, ştiind că dacă va da semne de independenţă nu se va mai intiini cu preşedinţia Gamerii pe care îi a dat’o o dată numai întîmplarea, iar nici de cum meritele sale, căci este chiar un scandal ca un om ca d. Ţuche Giani să fie preşedintele Adunării, s a pus cu totul la discreţia d-lul Sturdza. Spre a justifica această evoluţie, d. Giani pretextează că nu voeşte să vie d. Stătescu la putere. Socoteala guvernnlnî Pretextul invocat de d. Giani mulţumeşte încă mal mult pe guvern. Jn adevăr, guvernul îşi găseşte folosul d’a avea, pentru moment, la preşedinţie, o unealtă ca d. Giani. Pe de altă parte, dd. Sturdza şi Gogu Cantacuzino sunt înaintaţi d’a vedea preşedinţia Ca-merii ocupată de un vrăjmaş al d-lul Stătescu, care, în caz de criză, va putea să tae acestuia drumul către putere. 3 Gropul «le la «Drapelul» Aurelianiştii, din cauza stărei de inerţie care îi domină, pe cînd guvernul se mişcă fără a-i cruţa, vor vota şi el tot pe d. Giani, mulţutnindu-se cu platonica satisfacţie că un partizan d’al lor—cu numele—va fi ales preşedinte. DIN STREINAT Camera franeeză Alianţa întreită în pericol Revenind iarlaideia împăratului Wilhelm de a se rezima pe Unguri în politica orientală a Germaniei, d. dr. Weigand se întreabă «ce valoare poate avea amiciţia Ungurilor pentru Germania» ? Apoi spune că Ungaria e o ţară poli naţională; în regimentele ungureşti sunt şease naţiuni, dintre cari cei mai mulţi romîni şi slavi. D sa, care a studiat cu îngrijire spiritul public al naţionalităţilor, s’a convins că atît Slavii cît şi Romînii sunt ferm hotărîţî a trece, în caz de războia, în tabăra Rusiei, şi apoi termina ast-fel: «Afirm că prietenia maghiara n are pentru noi nici o valoare. Trebue deci ca presa germană să se intereseze de naţionalităţile din Ungaria şi să inzisteca Ungurii să-şi schimbe politica, pentru că alt-fel actele de la 1848 ale]Bomînilor şi ale Slavilor aii să se repete într’un timp cînd tripla alianţă va avea mai mare nevoie de rezistenţa Austro- Ungariei». UN PILOROMÎN Intre distinşii fiioromînl cari ati agitat in streinătate chestiunea romînă trebuie să cităm fără Îndoială şi pe cunoscutul profesor de la facultatea de litere din Nancy, d. Auerbacli. Se ştie că îu decursul anului şcolar trecut, d. Auerbacli a făcut un curs public asupra raselor şi naţionalităţilor din Ungaria, cu care ocazie distinsul profesor a luat In mod călduros apărarea Romînilor din Transilvania. Acum aflăm că în anul acesta d. Auer-bach are intenţia de a vorbi mal pe larg asupra acestei chestiuni; cînd îşi va reîn www.dacoromanica.ro Se discută foarte mult in Franţa chestiunea mandatului Camerei şi data viitoarelor alegeri. După o lege votată în 1893, puterile Camerei actuale trebue să dureze, in mod eseepţional, pînă la 31 Maia st. u. 1898, de şi după regula admisă Camerele se succedează în toţi patru anii, la 14 Octombrie. , , „ . . Această prelungire a mandatu.ul atrage cele mal felurite consecinţe. Şi mal intîiă, cînd pot să aibă loc alegerile generale viitoare? Bazîndu-se pe textul lege! electorale, presa franceză moderată crede că ele se pot tace în intervalul de la 1 Aprilie pinâ la 31 MaiQ 1898. Se susţine însă că la socoteala aceasta trebue pusă şi perioada de două-zecl de zile care trebue să se scurgă între promulgarea decretului de convocare a alegătorilor şi ziua scrutinului. Cu alte cuvinte, această perioadă de zile trebue socotită în aceea de şease-zecl de zile pe cari le are guvernul de drept ca să f»că operaţiunile electorale. Dacă această condiţie ar ti necesară, ar rezulta că alegerile nu pot avea loc de cit la 24 Aprilie, cel mal de vreme. Există insă precedente cari distrug cu total această condiţiune in cazul actual. Campania electorală De alt-fel la orî-care din aceste date s’ar opri guvernul francez, convine să observăm că actuala Cameră, de şi trebue să subsiste pînă la 31 MaiQ, nu va putea lu.-ra de cit puţin timp din începutul lui 1898. Va fi greu de reţinut la palatul Bourbon pe nişte deputaţi în ajunul de a reapare înaintea alegătorilor lor şi obligaţi să se ducă să ia parte la o luptă electorală care se anunţă cu deosebire animată. Este deci aproape sigur că, ea însăşi, Camera, se va amina, in virtutea propriului el drept, pentru a permite membrilor săi să se ducă la circumscripţiile lor electorale. Dar, în acest caz, timpul pe care deputaţii îl vor petrece la departamentele lor va intra în calculul celor cinci luni ce Constituţia atribue sesiunei ordinare anuale ca minim de durată. Totuşi, la 31 MaiQ, zi in care Camera va dispare pentru a face loc celei următoare, acest timp nu va fi epuizat, căci următoarei Cameră va trebui să fie deschisă la 11 Ianuarie 1897 şi va ţine deci pînă la 11 Iunie, adică unsprezece zile* după ce noua Cameră a intrat In funcţiune. OrI-cum sunt aci discuţii de drept fără utilitate In practică, căci chiar aşa de ar fi, noua Cameră în mod forţat va trebui să lucreze peste cele cinci luni prevăzute, şi aceasta pentru a se ocupa de bugetul anului 1899, de care vechia Cameră nu va avea de sigur timpul să se ocupe. _ , Foreign. TRIBUMA LITERARI La Solferino de vale... — Schiţa — (Urmare) George făcu nişte ochi mari, mirîn-du-se de această întrebare. Se uită ţintă la cuconul Mitică, îşi îndreptă faţa în sus, apoi iar la el şi grăi pe nerăsuflate : , — E uşor, domnule, să mă întrebi de ce am venit... dar spun In frica Iul D-zeă, că e grea să’ţl răspund. Am venit iac’aşa... nici ea nu ştia de ce... dar una o stiO, că eram grozav de necăjit cînd mi-am împărţit ale odoroabe, ce le mal aveam, si am apucat drumul încoace. Amărît ara fost eO, boerule, cînd m’am depărtat de satul nostru; nevasta şi copiii plingeaa, uitîndu-se îndărăt la turnul bisericel, şi cînd ştiam că m’am depărtat cu gîndul de a nu mă mal întoarce In grabă, mi se sbătea sufletul în piept. Coconul Mitică tresări auzind vorbele pădurarului. El se ridică fără voe de pe buturuga pe care şedea, stătu o clipă uitîndu-se la pădurar, care îşi ştergea fruntea de, sudori, şi se aşeză iarăşi pe buturugă. ÎI era necaz de ce Ta întrebat de venirea Iul în ţa’-ă, îl era ciudă în inima lui, căci i-se părea că Ta supărat. — Ia ascultă, George. Ea n’am vrut să-ţi fac răO cu întrebarea mea. EO te-am întrebat, ca să ne găsim în vorbă, fiindcă ne am înlîlnit acum intîiaşl dată... Dealtmintrelea ştiam eO că eşti pădurar la boerul, auzisem că eşti de dincolo, dar vezi, cum e omul curios din fire, pînă leagă vorba, ca să se găsească in treabă.. — Înţeleg, boerule, înţeleg, începu George cam aprins,—dar să înţelegi şi d-ta, că întrebarea d-tale ml-a adus înaintea sufletului, ca într’o oglindă, toată viaţa mea de dincolo... Şi ’ml-e amar la suflet, când mă gândesc la cli pele în cari am pornit. N’am venit aici de flori de măr, ci am venit că nu mal aveam ce face dincolo, termină George şi’şl puse dreapta iarăşi la glezne, făcând o faţă acră, căci îl durea piciorul. Coconul Mitică se simţea jignit in inima sa, crezînd că Ta atins rătt cu întrebarea, şi începu vorba mal departe, în par’că a le face toate bune şi a a-duee vorba într’un ogaş mal potrivit, pentru a-şî mulţumi curiozitatea de a afla trecutul acestui om, care i se părea mal deosebit de cum era deprins a vedea un ţăran. Privirea lui George avea ceva impunător şi ast-fel Mitică nu se îndura a se despărţi de el cu una cu două, fără a-1 cunoaşte mal de aproape. — Ascultă, George, începu Mitică; să nu crezi că te-am întrebat cu vre-o răutate ; din contra, ml-aa plăcut ochii lăl şi te-am întrebat cu drag, căci aşi vrea să cunosc necazurile tale... căci trebue să fi avut, şi n’al venit tu aice, aşa in neştire, numai ca să zici că al venit... Pînă mal răsuflă caii, gîndeam să mal stăm de vorbă. George se simţi mat acasă. Faţa lui se înveseli; se apropie de Mitică şi se aşeză pe acelaşi buştean cu el. îşi puse arma alăturea şi se uita încrezător la boer, care acum i-se părea o;n la locul lui. — Ea sunt tocmai de pe lingă Cu-cerdea, grăi George, închizînd puţin ochii, par’că spre a-şl aduce aminte. Aveam 18 locuri ale mele, habnice, rămase de la taica, DumnezeO să-l erte. Căci, să vezi, cocoane Mitică, după 48, tot iob3gIul la noi a rămas stăpîn pe pămîntul ce 1-a lucrat la nemeş, aşa, fără să mal plătească ceva către împărăţie... Aşa s’a făcut la noi, şi domnii de pămint aa fost despăgubţil de la împărăţie, iar noi, iobagii, am intrat în drepturile noastre. Era bine p’a-tuncl, şi, dacă ţinea lucrul aşa, cum se alcătuise, n’am fi luat lumea in cap. Dar, vezi d-ta, Romînul tot fără noroc, şi, ca noa stăpîn, nu-I prea venea la socoteală să creadă că aşa va rămînea, cum s’a botârit. A fost mîncat Romînul de necazuri, — adaose el clătinînd din cap. Nu ştia ce-a fost, ce n’a fost, dar una o ştib, că, după ce-a închis tata ochii, s’a înfăţişat nemeşul cu o ţîdulă in care se spunea că taica şi-a pierdut partea şi acum iarăşi este a nemeşului, n’ar mal putrezi acolo unde se află. Eâ de unde să ştiu cum aO fost lucrurile 1 S P O C k sa m că eram sărac şi săracul n’are parte, j şi-am rămas iac’aşa... —grăi George pu-nlnd mina la piciorul care ’l durea. — Cum iac’aşa ? întrerupse Mitică. — Apoi să vezi, boerule, cum s’a în-timplat. Taica... a murit în 57, iar în 58 m’a luat Neamţul în cătane şi m’a dus in Italia. EO eram însurat cînd m’a pornit, şi-a trebuit să merg, căci aşa era porunca împărătească, şi, cînd iţi vine porunca, poţi tu să cinţl : Munte, munte, piatră seacă. Lasă voinicii să treacă.. Căci nimenea nu te bagă în seamă, că toate sunt in zadar şi tu trebue să pleci acolo unde te mînă porunca. Am fost la 59, cînd cu Pămfintezu... ne-am bătut, dar cum e în bătaie, nu-I cum vrea omul... d-ta şti), al citit!... Bătaia a fost ea cum a fost, dar după bătaie! Efi venisem acasă la nevastă, m’am apucat de treaba cîmpulul şi am dus-o binişor pînă în 66, cînd cu Prusu, adecă cu Burcuşu, cum zicem noi. Lucrul dracului, cucoane Mitică, cu bătaia... am pierdut-o. Aşa-I în lume, dacă nu te-astîmperl. Nu ştii ce se’ntîmplă plnă treci pragul casei, dar al noştri pînă în ţara Cehului ! Acum de, au mal pierdut şi alţii bătăi, n’ar fi lucru mare, dar... continuă George dînd din cap, şi îşi ridică braţul slîng, din care d’abia mal avea partea de la cot în sus, ca şi cum ar fi vrut să’şl pună mina la frunte. Mitică fu electrizat in tot corpul, cînd văzu mina pădurarului. — Da, ce-I George?...Te văd schilod... te văd că n’ai o mînă... ce-al făcut-o?... — Am lăsat-o la Solferino, cucoane Mitică... acolo am lăsat-o, ca zălog pentru sărăcia ce m’aştepta... EO... ml-am făcut datoria .. (Va nrma) I. C. Panţtt. In articolul ce am publicat erl, intitulat o «Statistică curioasă», s’aO strecurat următoarele greşeli, pe cari ne grăbim a le indrepta : Pagina I, cel din urmă rînd. In loc de la fie-ca e an, se va citi la fie care 5 ani. Pagina 11-a, rlndul al şaselea. Se va citi, în loc de 2 Iulie anul curent, 2 Iunie 1895. Rîndul al 16-lea, pag. II. 949.289 in loc de 749.289 ; şi la rîndul 46 se va citi preocupaţiune, nu precauţiune. Litere, Artă», Ştiinţă» CONTRA ALCOOLIZMVL UI Primim la redacţie două numere diu Biblioteca Ligei Romîne contra alcoolismului : unul conţinînd Programul Ligei şi al doilea fiind o expunere populară despre: Ce-i alcoolismul? de d. A. C. Cuza, secretar general al Ligei. Programul are o introducere în cave, se arată scopul şi motivele pentru cere s’a întemeiat Liga. «Pentru noi, spune introducerea, lupta In contra Alcoo!izmuluI e o chestie naţională. De la rezolvirea acestei chestiuni, a-tîrnă, In mare parte, creşterea normală a poporaţiel noastre—viitorul însuşi al cultu-re! romîneştl tn ţările acestea». Liga Romînâ contra alcoolizatului îşi propune să lupte, între alte reforme de ordin economicei pentru următoarele: Introducerea învăţămîntulul antialeoolic ca obligator ; Să răspîndească scrieri şi să ţie conferinţe asupra alcoolului; Să mijlocească înfiinţarea de biblioteci populare şi fol săteneştl; Să Înfiinţeze societăţi de temperanţă, etc. Liga cere sprijinul opiniei publice,semnalîn-du-I pericolul şi arâtînd mijloacele prin cari s’ar putea îulătura. «Căci, dacă iniţiativa reformelor, poate fi opera cîtor-va, realizarea lor atîrnă de voinţa tuturor». Ar fi de dorit ca aceste cuvinte să nu se piardă In zadar şi cunoscuta nepăsare a Romînulul să fie odată lăsată la o parte faţă de un pericol atît de iminent, cum este Alcoolismul. ’L „EPOCA” IU PROVINCIE MIZIWj Sunt două zile de cînd, d. prefect al judeţului a bine-voit a ne onora oraşul cu prezenţa d-sale. Venit în Mizil, în urma mal multor denunţuri, din partea cetăţenilor, asupra ghe-şetturilor ce se fac în paguba comunei de către primar, prefectul făctud o anchetă s’a convins pe deplin că cele denunţate sunt pure adevăruri şi—ca o satisfacţie dată orăşenilor—a hotărît disolvarea consiliului comunal, In capul căruia se află primarul Isaia I. Georgescu. Dacă primarul s’a pretat aşa uşor ca să se disolve consiliul, cauza e că din consilia fac parte şi doul membri conservatori, dd. Plutarch N. Mareş şi L. C. Condeesen, cari nu permit ca averea comunei, lăsată pe mina unul aşa incapabil primar, să fie prada tuturor neamurilor acestuia, cum bunăoară e unchiul săfi Dumitru Gheorghiu, inspector de aecize şi... dat judecăţel îna« intea tribunalului Bi zăfi, pentru falsuri şi insubordonare faţă de sub-prefectul plăşel. Şi, iată de ce primarul s’a învoit cu dizolvarea : sperlnd că noul consilia va fi format din puri colectivişti, atunci 'şl va înfige ghiarele mal bine în buget şi—făcînd parte dreaptă, va împărtăşi şi pe consilieri. Cetăţenii mizilenl, însă, vor şti ca la o alegere să respingă pe aceşti trîntorl, cari n’aU făcut nici o îmbunătăţire oraşului. Chiar prefectul s’a mirat cînd a văzut că din venitul comunei, 134, 280 lei, nu s’att putut face de cit clte-va felinare. Ca să se afle în treabă, d. prefect, însoţit fiind de ad-jutorul sub prefectului, un colectivist prost de dă în gropi, a mal inspectat şi lucrările ce se fac şoselei Valea Dobrel-Măţâfl. * * In oraş a sosit un d. inspector telegrafo-poştal, care, se zice, e trimes să facă o anchetă dirigintelui oficiului, în urma unor neregularitaţl comise. BSFOKMAţn D. I. Popescu, directorul nostru, s’a întors a-seară în Capitală, venind din Iaşi. Dăm cea mal formală dezminţire ştir ei enm că s’ar retrage decoraţia lui Ies-zensky. Singura rectificare ce trebue făcută în această privinţă este că leszensky u’a fostu urnit comandor al Coroanei, ei, mai mult, a fost numit mare ofiţer al ordi-uului nostru naţional. Bijuteria crucei de mare ofiţer a fost deja remisă lui leszensky. Ştirea dată de «l’In menţinută Paris Grlu prompt 10 cent. urcare » termen 20 » » Vteiia: Redeschidere închidere Grîfi de primă-vară fi. 1180 fl. 11.76 » » toamnă » 11.95 » 11.90 Ovăz » primă-vară » 6 65 6.67 Sec. » » » 8.99 > 8.85 » » toamnă » 9.04 > 8.95 Porumb Mal-Iunie » 5.42 » 542 » Sept. Octom » 5.05 5 03 IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale Bucuresci, str. Smârdan, 2 Brăila, Bulevardul Cuza, 17 Craiova, str. Cogălnicenu lo W. Staadecker www.dacoromanica.ro EPOCA 3 ULUIRE INFORMATICI In privinţa călătoriei M. S. Regelui la Pesta, aflăm următoarele amănunte: Vizita era să se facă întîi la Ischl. O depeşă personală a împăratului către M. S. Regele, a înlăturat acest proiect. Depeşa are aproape textual cuprinsul următor: «A caîis» inondations ne ponr-rai 4© recevoir â îschl. T© com-muniqnerai oi» nous ponrroias nons reaconlrer». Atunci a fost vorba ca întîlni-rea să aibă loc la Viena. D. Dini. Sturdza a stăruit ca întâlnirea să se facă la Pest», arătînd că Ungaria, mă gulită şi recunoscătoare, va răspunde graţiosităţiî Regelui Romî-niei, prin o atitudine conciliantă şi amicală faţă de Transilvăneni. D. Sturdza trebuia să meargă la Viena să întîmpine pe Rege şi de acolo să-l însoţească la Pesta. Cină s’a văzut întorsătura care se dă în ţară vizitei, M. S. Regele a oprit pe d. Sturdza d’a merge la Budapesta. Afirmăm în modul col maî categoric că d. Sturdza vroia să meargă la Pesta şi că intervenţia Suveranului nostru l’a împiedicat. M. S. Regele a vrut să dea un caracter exclusiv de curte, lipsit de ori-ce colorit politic, vizitei Sale. De aceea a împedicat, la ultimul moment, pe d. Sturdza, c?*re era gata să plece, de a-l maî însoţi. Presenţa contelui Goluchomsky la Pesta ar părea însă că contrazice această versiune. Contele Goluchowsky a asistat însă la serbări, în calitate de ministru al casei habsburgice şi de aceea n’a mers la gară împreună cu împăratul, întru întîmpinarea Regelui. Cit pentru decoraţii, afirmăm că lista a fost comunicată la Bucureşti şi că d. Sturdza ştia cine e Iesszmszky şi era în cunoştinţă de decorarea lui. A A. LL. RR. Principele şi Prinzi-pesa Moştenitoare nu vor pleca în străinătate de cît în cursul sâptămîneî viitoare. Ziua nu este hotărîtă încă. Astă-zl a sosit în Capitală, bustul vi-neratuluî şită cu execuţmnea provizorie,— înştiinţez pe toţi acei cărora li s’ar propune vînzarea acestor imobile să se abţin! de a l cumpăra, căci în caz contrar vor fi consideraţi de rea credinţă şi expuşi a se vedea anulindulise cumpărătura. O. §. ţlrlatofur. Âiînnclă Se aduce la eunoştinţă că noua Moar» de Artă din Corabia, judeţul Romanaţî, construită cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-lul Teleinaqne Caruvia a îceput a funcţiona producînd Făinurile cele mal bune de toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grinelor din acest judeţ. Pentru orî-ce informaţii a se adresa la d-nii t AHA VIA A MAVROKEFALO CORABIA LEI n ii |f LEI ic y^KS ic îll DE SISTA II ÎOOO kilograme l-a calitate transportaţi la doinieiiifi în saci BRIQUETTE pentru sobe de porţelan. CĂRBUNI de PIATRA din minele Pe- troşani şi Cardif. COKS DE TOPIT. COKS DE FERARIE COKS MĂRUNT anume pentru sobe paragine si belgiane. Lei 52 tona. ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helioş şi Sirius. Lei 62 tona. Greutate GAMAWTAT Expediţia en gros şi en detail de la Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ee gară a Căilor ferato romîne. Dopositnl central: STB. SFINŢI V0SV0ZÎ, 5 Telefon, CA ROL LtiWENBACH MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţiii ne D nul Gheorghe Irimiă, locotenent în batalionul 4 vînătorl din Iaşi, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sătt patronimic de «lrimia» în acela de «Eliade», spre a se numi «Gheorghe Eliade». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voit să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. PuMicaţiune La 9 Octombrie 1897, se va VINDE la Tribunalul din Giurgiu, pentru eşirea din in diviziune, MOŞIA COPACIU, din comrna Copaciu plasa Călniştea, a defunctei Alexandrina Hiottu. Moşia este ca la vr’o 34 kilometri de Bucureşti satt Giurgiu şi are întindere ca la 1500 pogone din cari ea la 1300 pog. arabile, evîna moară de zidărie masivă cu locomo-bilă stabilă de 16 cal putere, case şi curtea compusă din grădină sistematică şi alte diferite îmbunătăţiri, cari se pot citi în Monitorul oficial, No. 101 pag. 3689, din 5 August 1897. Pentru informaţiuul mal precise doritorii se pot adresa la d. Const. Hiottu, str. Corabia No. 10, satt la d. Jean M. Mitilineu, str. Stirbel-Vodă No. 108 bis, precum şi la d-nil Sami & Artliur, strada CarageorgevicI No. 3, cari sunt în posibilitate de a facilita modul depunerel preţului. demn Bmefâcâtor al omanirel este şi decedatul F, V. Raspatl, ereatoaul feerie! microbiene a boilelor şi cel mai mare duşman al medicamentelor mercuriale, arsenicoase şi alte otrăvuri. Ca recunoştinţa pentru meritele sale ştiinţifice, francezii ati cheltuit zeci de milioane tb schizînd în Paris un Bulevard cârd poartă numele săti. Am relevat acest fact pentru a obţine încrederea publicului şi a dovedi că ne presentăm cu un celebru autor de medicină, c-re n’arc ©gal cu tot ce s’a publicat pînă acum ia noi. Din lucrările sale, ajunse la a 52-a ediţie, publicăm ast zi, într’o mice dar foarte clară broşurică, modul de a trata oftica, trînjiT, boaîele de mitrti, sifilisul blenoragia (scurgerea) şi toate cele-l'alto boale ruşinoase la bărbaţi şi la femei. Pătimaşul va găsi in medicina lui Raspail unicul mijloc de a scoate otrava lăsată d-* boa'ele lumeşti în sînge, mal ale3 de sifilis care are consecinţi atit de triste, adesea chiar nebunia, asupra individului cit şi asupra generaţiei sale, Orl-cine a suferit satt suferă de boale lumeşti, mal ales cel trataţi cu mercuriale, să se gini dească la nevinovaţii lor copil, dacă nu la dlnşi-, şi să nu neglijeze a’şl procura această broşură, Avânt;: g-ui medicinel lui Raspail este că medicamentele sunt eftiue, se găsesc pretutindeni şi pătimaşul le pode prepara singur dacă vrea. Broşura se expediază frvnco sub bandă, contra a 1 leu în mandat postai satt mărci postate trimis la adresa Biblioteca Raspail, strada S-ţii Arhangheli No 3, Brăila. Cei cari doresc a primi broşura in plic im-his vor trimete 1 lefi 50 bani. Casa Creţuleseu 14, Strada St. Ionică, 14 Această casă, de cuiînd restaurată, situată în eeutrul Capitalei, lingă Palatul Regal, so recomandă în special d-Ior Senatori şi Deputaţi. Treeînd sub direcţiunea d-uel Jeanue Breil CASA CREŢULESCU a devenit o casă de primul rang, prin confortul, eleganţa şi curăţenia sa. Camere largi, spaţioase şi bine aerate. «Camere mobilate. Intrarea prin Calea Victoriei şi prin Str. St. Ionică. Preţuri moderate. Pentru ori-ce informaţiunl. a se adresa d-nel Jeanne Breil, în CASA Creţnlescn, strada St. loitiică, 14. La 13 Octombre 1897 se vor vimle prin licitaţie publică la Trib. Ilfov, Secţia de Notariat, imofiilele următoare, aparţinînd succesiunel: V. O. Porumbaru 1) Imobilul din Strada Icoanei No. 29, 4t.60m. faţadă, şi 58 m. fundul, clădire cu un etaj, avtnd uu apartament şi 6 prăvălii. Licitaţia începe cu preţul de Jeî 61 580. 2) Imobilul din Strada Cătun, No. 23, colţ cu Cătun-noU, 20.50 m. faţada, 40 m. adîn-cime, clădire cu un etaj şi sub-sol, avînd 14 camere, grajd, şopron şi geElschlander Str. Câmpineanu, 6 COEETAMIA FIAEffiO 1VSKX G. ANDRONESCU & §“=£2* Avem onoare a face cunoscut că redeschiderea COFETĂRIEI FIALKOWSKY a cărui succesiune am luat’o noi, va avea loc DUMINECĂ 12 OCTOMBRIE a. c. Cofetăria a fost reinstalată de noi cu totul din nutt şi organisată după stabilimentele similiare cele mal moderne din străinătate. Suntem în măsură a asigura pe onor. Public care ne va favoriza de clientela sa că va fi servit la nul cit se poate de conştiincios şi spre deplina sa mulţumire. Cu deostbitâ stimă Andronescu 4* Comp. www.dacoromanica.ro are talent... In adevăr e o femee desăvir-şită. Şi d-ta o învinovăţeşti! ’ Lavretzky dete din umeri. — Şi apoi, ce mal îngeraş e şi __ Adda d-tale! continuă Maria Dmitrievna. Ce drăguţă fată. înţelege şi ruseşte. Mi-a zis fuşică... Şi cum îţi seamănă de mult! Ochii, sprinceniîe, d-ta întreg, leită d-ta ! Trebue să-ţi spun că nu prea iubesc copil de virata el, dar de fata d-tale nu mal pot de dragă ce mi-e. (Va urma). primit’o. Pentru aceasta vream să vorbesc cu d-ta. Ea pot să zic, slavă Domnului, că am nemeritat stima tuturor, şi pentru nimic în lume, n’aş face ceva necuviincios. Cu toate că am prevăzut în asta c’o să-ţi facă plăcere, n’ain putut să-I încliiz uşa. Mi-e rudă; pune-te în locul meu. Cu ce drept aş fi refuzat s’o primesc? — Te turburi de geaba, zise Lavretzky. Al fi făcut foarte bine. Nu m’am supărat cîtu-şl de puţin, nici n’am de gînd să împiedec pe Varvara Pavlovna ca să-şi vază cunoştinţele. Dar n’am venit la d-ta azi, ca să nu mă întîlnesc cu ea. Asta-I tot. — Ce bine ’ml pare că auz asta de la d-ta! zise Maria Dmitrievna. Dealtminterl, nu mă aşteptam la mal puţin de la nobleţea sentimentelor d-tale. Cît despre nelimita mea să nu te mire ? Sunt femee şi sunt mamă. Intru cît priveşte pe nevasta d-tale nu pot să fiu eu judecător întru amindouî: i-ain spus-o şi el. Dar e atît de amabilă! De drag să stal în societatea el. ... Lavretzky Începu să zîmbească ironic şi să-şi învîrtească pălăria. — Şi apoi, mal vream să fie, adause Maria Dmitrievna apropiindu-se puţin de el, dacă al fi văzut ţinuta el modestă şi respectuoasă ! E ceva atingător! «Stat, zicea ea, cu totul vinovată, faţă de dînsul. N’am ştiut să-l preţuesc. El e înger, nu om!» Da, da, aşa vorbea dtnsft: un înger. Se căeşte atît de mult! zăii, nici o dată nu am văzut o căinţă atît de mare! — Dar bine că ’ml aduseşi 'aminte, Varvara Pavlona a cîotat la d-ta asta a făcut-o pe cînd se căia, ori...? — Ah! cum îţi vine să vorbeşti aşa? A cîotat din gură şi Ia pian numai ca să-mi facă plăcerea, ett o rugasem... Auzisem că Aşteaptă niţel, vid numai de cit. Si, Marfa Timofeevna eşi din cameră iute, fără ca să-şi pue în cap bonetul. Lavretzky se apropie repede de Lisa. — Liso, zise dînsul cu o voce rugătoare, ne despărţim pentru tot-d’auna ; inima mi se sfâşie. Dă-ml mîua în semn de adio. Lisa ridică fruntea. Privirea-I ostenită, aproape stinsă, se opri asupra lui. — Nu, murmură dîusa trăgîndu-şl mina pe care o întinsese. . Nu, Lavretzky (îl numea ast-fel înlîia oară) nu-ţî voia da mina. La ce bun ? Nu te apropia, rogu-te; ştii că te iubesc. Da, te iubesc, adause ea cu putere ; dar nu, nu... Şi şl duse batista la buze. — Dă-ml cel puţin batista asta, Uşa scîrţli. — Ia-o, zise repede Lisa. Batista căzu pe genunchii săi. Lavretzky o luă înainte de a cădea jos şi o ascunse la sîn. Intorcindu-se, îutîlni privirea Marfet Timofeevna. — Liso drasă. mise pare că te cheamă FOIŢA ZIARULUI «EPOCA pentru mine e grett asta, dar ce să lac . Toată lumea şl are greutăţile el! Uite, mie, o dată ’mleranecazpe muşte. Uite, mă gîndeam ett cum e bine să trăeştl pe lumea asta. Dar am auzit o dată cum se sbătea o muscă în ghiarele unul paiaDjăn. Nu mi-am zis. Şi ele ’şl-afl supărările lor. Ce să faci ?... Nu-ţl uita făgăduiala... Du-te, du-te... . . . Lavretzky coborî scara de serviciu, şi era lîngă trăsură, cînd un fecior veni şi-I spuse că: — Maria Dimitrevna vă roagă să poftiţi pe la dînsa. — Spune, rogu-te, că nu pot acum... — Vă roagă cu foarte multă stăruinţă, urmă feciorul. Mi-a zis să vă spun că e singură. — A plecat lumea ? întrebă Lavretzky. — Da, domnule, zise feciorul înnăbuşin- du-şl un zîmbet, . Lavretzky dete din umeri şi îl urmă. IXAN TURGHENSEFF Dimitrie S. Neniţescu Advocat — AI fi hotărîtă să iei pe Panşin ! întrebă Lavretzky. Lisa zîmbi uşor. — O! nu, zise dînsa. — Ah ! Liso, Liso! zise Lavretzky, ce fericiţi am fi putut să fim. Lisa mal aruncă o privire asupra lui. _ — Acum, vezi şi d-ta Fedor IvanovicI, că fericirea nu atîrnă de noi, dar de D-zeii. — Dar, fiind-că... liind-că... Uşa camerei se deschise fără de veste şi Marfa Timofeevna se ivi cu bonetul în mîiul. _ — Cu greu l-am putut găsi, zise dînsa aşezîndu-se între Lisa şi Lavretzky. II svîr-lisem chiar ett într’un colţ. Ah ! ce nenorocire mal e şi bătrîneţea asta. Dar nici tinereţea nu face mal mult. O să-ţi duci chiar tu nevasta la Lavretzky ? întrebă dînsa pe Fedor IvanovicI. — Ett, cu ea, la Lavretzky ? Nu ştitt, adause dînsul după o clipă de tăcere. — Nu te dai jos la el? — Azi nu. — Bine, fă cum crezi. Dar tu, Liso, crez că ar trebui să te duci iar jos. O, Doamne ! Doamne ! am uitat să datt grăunţi mier-loiulul. 12, Strada Regală, 12, Dr. I>. Tatiişescsa Boale interne şi sifilitice SG, Strada lEoinanu, SG intrarea prin str. Dorobanţilor Consultafiunl de la 6—7 seara Doctorul AL. COSTINIU Medic de Spital Boale de copil.— Boale de Gît. Nas şi Ureche Consultaţii, o—7. Str. Fint.înel. 4S. Lavretzky vru să-şl ia rămas bun de ia dînsa. — Fedia, zise dînsa fără de veste. — Poftim, tuşicâ ! — Eşti om de cinste? — Cum? . — Te întreb dacă eşti om de cinste. — Sper că da. — Hm! Atunci, dă-ml cuvîntul tătt de cinste că eşti un om de treabă. — Cu dragă inimă, dar de ce ? — E treaba mea. Şi chiar tu, drăguţule, dacă te al gîndi bine, că doar nu eşti prost, al înţelege pentru ce îţi cer asta ! Şi acum adio, drăguţule; îţi mulţumesc că al venit Dr. Cit. I. Veoliarf Mainoş Speriat pentru Maladii de Femei Dă consultaţiunl de la orele 5—7 seara. SO, Strada Teilor. StP. ¥■■ STEME N, Ci URGII IX Polikangas30-~No. 10. Yiena ConsultaţunI cu celebrităţile medicale şi i specialiştii de la facultatea de medicină n Viena. ___ CASA OK SCHIMB rnasicrA & SAMUKL bucuresci g®. 3 Sfceda lipseam! N®. 5 "ompărâ şi vinde efecte publice #i ftce cri schimb de moneri. Cursul pe ziua de 6 Octombre 1887 Le3 Veritables Eaux Minerales de COMPANIA de GAZ Cea maî bună calitate existentă de I MINERALE i PcîisiîtsSILESER'^^^^ l SUNT F.ECCMANDATE^If^ \ de către SOMITĂŢILE fvlEDIOALEÎN BOLELE DE sont Ies Sources VICHY-fcTAT CfcLESTINS GRANDE-GR1LLE HOPITAL Exioan le nom sur la Capsule et l’Etlquette. DE TJSINA DE GAZ vi se furnisează la domiciliu, în saci tona de 1000 kgr. grenlatea garantată Pentru înlesnirea onor. public am det Calea GRIIIŢEI Nu. St jnortisabilă. Rentă_____ > Amorţi a abiii. . . Obligat, de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 a s> * 1880 Scrisuri Funciar Rurale . * » Urbane . » » * las!. Acţiuni Banc* Naţio afe. I » A=» coli . » Dacia Rov nia asig. » S-tea N ţionals asig. S-tatea d9 oOiistrueţiuEÎ . Florio! valoare Austriacă. Mărci Germane . . . . Bacanta Franceze . . » italiene. . . • » ruble hîrtie . . Un DEPOSIT De dacă vă adresaţi printr’o earte poştală satt personal casei Eforie gazosâ şi plăcuţi ln liiut.^ amestecată sauna,ca ori ce kduîură Jj lyf IU unde se primesc comande de £! cari se efectuează prompt pe preţ ni «le Les Seules Veritables Pastllles de Vlohy sont les 9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 66 Tot aeolo se află în deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, lei St tona. Cocs de Fonderie, Cocs de Feiărie. Cărbuni din minele englezeşti de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc. Expediţiunl en gros şi en detail dm Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. Singura apa purgativa ÎNLĂTURÂND SURSELE UMESCI labriqnâe» aveo las sala naturala extralta des Eaux Vichy-Etat COMPRIMÎS DE VlCHY aux sels naturala VICHY-cTAT pour prăparer l’eau artiflcielle de Vichy gazau se. Agent Gintrnl pour la ROUMÂNIE, BULGARIE, SERBIE : A. O. CAEISSY, Bueartsl CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NE JIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVA ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.Z• UN PĂHĂREL FACE* ACELAS EFECT GA 0 STICLĂ ÎNTREABĂ DE APĂ DE SUDA. Tona «le 1GO© kilograme transportată în sacT plumbuiţi la domiciliul cumpărătorilor, TOT LI ACEST DEPOSIT se vinde orî-ce calitate de C0K începînd cu 40 kgr. pe preţul de lei 46 tona niBincn rxsîA. Doctorul ION NANU SE GĂSESCE DE VANDARE LA T0TE. FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN ŢARA IPOGAFIA „EPOCA” execută tot felul Fost medic secundar al spit, din Bucureşti stabilit în CÂMPULUNG dă consultaţii pe timpul verel de lucrări atingătoare de această artă Băile Rfiitraszewschi Strada Poliţiei, No. 4 şi <» SOBE CALORIFERE BELBIANE CELE MAI FINE STOFE MODEME PENTRU PAROESIUR!, PALTOANE CEsOSETE, etc. SE PRIMESCE ORl-CE INSTALATIUNE îfAKfES L1TTSAN $*sor I. WAPPÎFEB 61, Calea Victoriei (vis-â-vis de Episcopie), n wmKuumtnuuuuAuatHtanuuuiuutBKUBttKmmmma esgb IGIENICE, NICHELATE, SMĂLŢUITE şi SIMPLE sistem belgian, din cea mal renumită fabrică BSCUENE a Comp. pentru încălzit camere, sal6ne, apartamente, prăvălii, cafenele, btrte, şcoli, etc. etc., cu începere de la ÎOO pînă la 475 metri cubi Aceste SOBE calorifere, cari toate sunt cu Zidărie de CĂKĂBSIXi Itefraclare, sunt construite înadins pentru arderea de COIiS Antracit (cărbuni de piatră) sau LEMNE. Ele întrunesc condiţiunile de igienă, curăţenie şi economie de combusj til şi sînt d’o eftinătate remarcabilă «A BUCUREŞTI 46 lO STRADA LIPSCANI Colecţiunile noastre se găsesc la toţi croitorii buni din ţară. renumita cărturareasa care ghiceşte cu multă artă trecut presenlul şi vitornl, locueşte în strada lîomană, No. 248 de tot felul de M A ŞINE de BUCATE Specialităţi de tot felul de SOBE ae Fontă de tablă fler, sistem austriac, etc. Onor. Public este cu insistenţă rugat de a onora Magasinul mefi cu visita D-lor. spre a se convinge de cele zise. Cu stimă __ ELIAS S. BARCHET 81, Calea Vâcăreştî, 31. EN GROS EN DETAIL BUCUBEŞTI. - 70, Str. LIPSCANI, 70. —BUCUREŞTI Avem onoare a informa numeroasa noastră clientelă şi onor. public că aă sosit deja NOUTĂŢILE pentrn '‘•esonnl de Toamnă şi Iarnă şi anume: Flanele. Pyriuoe, Barcbetari în culori şi desemn din cele mal noul, calităţi superioare, Postavuri de Jachete şi Pelerine; Astrahan Cara-eule, Montaniacnrî, Catifele de Lyon şi Velour de Nord, etc. Aii sosit de asemenea: Utnuri şi Costmne de roelii după ultimele jurnale din Paris. Bogat asortiment de Mătăsării colori şi negre, in tot ce e mal noii pentru logodne şi nunţi. Specialitate in covoare de Salon şi cn metrul. Preşuri, Cocos, Linoleum, Stofe de Mobile, Perdele, Storuri, Vitragiurl. r Mare ASORTIMENT în Atbitnr! precum: Olande Rumburg şi de Belgia, Madipoloane, Chifoane, Indian, Percal, Linon, Batiste, etc. PBEŢURI JIOBBBA TJE şi FIXE p, s.— Rugăm a nota bine adresa de mal sus, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atmgătoarâ de acea stă artă, cu cea mal mare acurateţa şi cn preţuri foarte moderate. WATSON A fOCELL MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCURESCl — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) ^ Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală. I/UGOS INSTALEAZĂ: FABIIOI DE TREERĂTORILE „MARSHALL sunt recunoscute ca cele mal bune avfcnd următoarele perfecţiuni de im-1 portanţă capitală : . /x Tnha Hp ntpl ,re 8 5lne' Ugire mari * oai* ■ vUa UC (diametru) mal groasă. Sitele de sus şi jos se mişcă în sens invers SÎtele de la curăţitoriîe iO* no «a înfand clilar dac» maţlna ar fi for- | Sitele aii rame de oţel şi lungi de oât înainte. " Pleava ese odată cu paiele ? economie ■ de natrn oameni. OsUlo scntni atoare de 1» p»le, »« na iriajament piralelar de I p ralre. prin care so erltă oa total marea osiilor menţionat*. . . , ... _ I jk - ţ- ______nu lasă absolotamente nimic de dont, gra- ! vliPâlirBâ prOUlICIclOr ^ie aparatelor de curăţire şi perfecţiune! S tobei. Grînele treerate pot fi puse direct la sac şi încăreate fără a le mal [ trece prin o vinturătoare. Ereerăforea IftARSCHAMjE e singura care treeră productele aşa de curat, spre a fi imediat aduse la vânzare TOT FELUL DE MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE Cereţi catalogul iluetlrat AMAllSBIA IjIj BUCUREŞTI ©.—Strada Berzei,—Q. INSTALAŢIUNI telebrafIaz V APA Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - Biurofl de construcţie. Export- INGINER BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL L No 14 bis (Lingi ministerul Domeniilor) Tipografia EPOCA Str»d» 3. — BUCUREŞTI