SERIA IX—-ANUL IIL No. 578 BkMţisa rit curentul literalismulul exagerat şi al literaturel declamatori. In volumul 21, singurul articol mal des-voltat privitor la Romluia, e o biografie bună şi călduroasă a lui Al. Lahovari, la sflrşitul căreia sunt şi cîte-va cuvinte despre d-nil Iacob şiloan Lahovari. e>* * D. Ovidiu Densuşianu fusese însărcinat de SocUte des anciens textes francată să dea la tipar, după un manuscris unic, care se află la Biblioteca naţională din Paris, o poemă în 3,000 de versuri intitulată Prise dţ Cordres et de Săbiile, (luarea Cordovel şi a Sevilel). Autorul e un jongleur necunoscut, care a scris-o pe la 1190—1195. Valoarea istorică ca şi cea estetică a acestui document sunt nule, e numai una din acele fantazil rimate la care a dat naştere participarea Francezilor la luptele dintre Spanioli şi Arabi, şi oferă interes numai pentru studiul limbel. A apărut de curînd la Formin-Didot şi alc&tueşte un volum 86 în care introducerea d-lul O. Densuşianu ocupă 150 de pagine, şi textul 193 de pagine. Dările de seamă ee am văzut pînă acum, laudă mult erudi-ţiunea şi munea compatriotului nostru. nnpoBMAŢn Consiliul de miniştri Dr. Ijneger la Iaşi Consiliul de miniştri, ţinut aseară la 4 ore, în localul ministerului de interne, s’a ocupat din nod cu călătoria M. S. Regelui la Iaşi. S’aQ luat ultimele dispoziţiunl, discu-tlndu-se punct cu punct programul de recepţiune. * «5* * In ce priveşte invitaţia primarului Vienel, d. Lueger, este sigur, că d-sa nu va putea lua parte la inaugurarea abatoriulul din Iaşi. Nu ştim Încă sigur cari sunt motivele acestei abţineri. Guvernamentalii susţin eă d. Lueger, în împrejurările politicei actuale din Viena, nu poate părăsi acest oraş, dar că a anunţat trimiterea unei comisiunl. Această comisiune se va compune din un consilier comunal, din medicul şef-veterinar al Vienel, d. Ktihler, şi din preşedintele societăţel măcelarilor vie-nezl, d. Htlther. Compusă din oameni speciali, comi-siunea va putea să-şi dea bine seamă, atit de calitatea vitelor noastre, cît şi de măsurile de poliţie şi profilaxie veterinară. Ea va răspunde in acelaşi timp şi legitimelor dorinţl ale comunei Iaşi, în ce priveşte propăşirea exportului vitelor noastre. * * * Delegaţiunea iaşanâ a obţinut, cu prilejul acesta, satisfacerea tuturor cererilor sale. D. I. Brătianu, ministrul lucrărilor publice, a consimţit la reducerea transportului pe C. F. R., atît pentru expozanţi, cit şi pentru vite. In acelaşi timp, d. Brătianu a acordat eomisiunel şi două vagoane pentru transportul decoraţiunilor imprumutate de primăria Capitalei. Cu d. Stolojan, lucrul a mers ceva mal grefl. După ce, cu o lipsă de delicateţă caracteristică, a lăsat comisiunea să facă anti-cameră o oră, d. Stolojan nu a vroit să acorde de cît 2.000 lei, din 5.000 lei ceruţi, pentru împărţirea de premii la expozanţi. Delegaţiunea iaşană, terminlndu’şl misiunea ce avea, a părăsit a-searâ capitala. Decoraţia lui Ieszensikj Consiliul de miniştri, după ce a stabilit definitiv programul re-cepţiuneî MM. LL. la Iaşi, a discutat afacerea decorării lui Ies-seenedky. Asupra acestei afaceri, discuţia a urmat de la orele 5 ptnă la orele 7 seara, dar fără a se lua nici o hotărire. La orele 9 seara miniştrii s’au întrunit din nou la d. Ferechide. La această consfătuire aii luat parte d-nii Carada şi Tale Pro-topopescu. In timpul acesta maî mulţi stur-dzişti s’au întrunit la clubul liberal. Se vorbeşte ca d. Sturdza n'a trimis încă brevetele privitoare la decoraţiile conferite diferitelor persoane din Budapesta, căci se fac mari Insistenţe ca s& nu se trimeată brevetai Iul Iesszen-szky, deşi decoraţia i s’a conferit. Mişcarea naţională şi presa străină Le Nord din Paris, organul intereselor franco-ruse, consacră două coloane pe pagina I meetingului Ligei Culturale. După ce reproduce discursurile d-lor M. Vlădescu şi Barbu Delavrancea, Le Nord publică întreg textul moţiunei, cu aprecieri foarte elogioase asupra cauzei romîneşti. * * * Pester Lloyd publică o corespondenţă a d-lui Hans Krauss despre al douilea meeting al studenţilor. Hans Krauss, după ce atacă pe studenţi, spune că întrunirea lor a fost copilărească. Apoi vorbeşte despre furtuna pe care a stîrnit’o decorarea lui leszenazky, citind cîte-va fraze din discursul d lui Disescu. * # * Budapesti Hirlap reproduce cîte-va a-preciări ale Tribunei asupra decorării lui Ieszenszky şi observă cu ironie . «In zadar se agită Romînil, Ieszensky este şi rămîne bine decorat cu «Coroana RomînieJ», drept dezaprobare a agitatorilor». Ieri, înainte de amiazî, la orele 11 a fost o consfătuire între d-nii D. Sturdza, Fug. Stătescu şi Ionel Brătianu. Consfătuirea s’a ţinut acasă la d. Stătescu. Iu cercurile bine informate, se asigură că, în urma refuzului d-lul Flaişlen de a se permuta, postul de consilier la Curtea din Galaţi, rămas vacant prin punerea Ia pensie a d-lul AbgarovicI, va fi acordat d-lul Em. Cernătescu, preşedintele tribunalului din Fălcifl. * In afară de meritele de magistrat conştiincios, d. Cernătescu mal posedă şi calitatea de ginere al fostului ministru, d. P. Poni. D. Dimitrie Hagi Tudorache, deputat al colegiului II de Ilfov şi membru ptnă acum ăl majorităţei. tşl va da irevocabil demisia din mandatul său, imediat după deschiderea parlamentului. D-sa ’şi-a dat deja demisia din clubul liberal. După iuformaţiunile ce avem din judeţul Putna, recolta viilor este pierdută 90 la sută. Culesul, început sâptămîna aceasta, s’a terminat deja. Un cultivator din Ţifeştl, din 40 pogoane vie, a scos 22 doniţe de vin. Ţăranii, cari posedă clte 5 pogoane vie, de abia afi struguri pentru mlncare; iar un proprietar, care a făcut anul trecut 140 de vase, de abia a putut scoate—anul acesta—14 vase. In Pancifl, de asemenea recolta viilor este aproape pierdută. Preţul vinului e de 4 lei hectolitrul, cu tendinţă de urcare. Faimoasele articole ale d-lul Mîrzeseu, publicate in Drapelul, sub titlul Aquila non capit muscas, afl provocat o ripostă cam vehementă din partea ziarului Drapelul. Se ştie că d. Mirzescu a declarat, că hotărîrea Curţel de Casaţie, după care străinii moştenitori—neputind poseda imobilele rurale în natură—ah dreptul a lua valoarea în bani a nemişcătoarelor, e «contrazicătoare, paradoxală, nelogică». După ce dovedeşte juridiceşte că bine a făcut înalta Curte, stabilind o juris-prudenţă în chestia succesiunel străinilor, Alexander—pseudonim sub care se ascunde unul dintre eminenţii noştri jurisconsulţi—nu d. Alexandru Djuvara— încheie ast-fel răspunsul săli: «De aceea, credem că suntem poate în drept să spunem cu tot respectul, autorului radicalului Aquila non capit tnuscas, că a văzut de astă-dată des mouches vo-lantes (visus muscavum) şi că, dacă este adevărat că ştiinţa botărîrilor judecătoreşti, fără critică şi alegere, e ştiinţa acelora cari n’afl nici o ştiinţă, nu este mal puţin adevărat că jurisprudenţa naţională şi ştiinţifică preţueşte de o mie de ori mal mult de cit elucubraţiunile doctorilor». A bon enlendeur, salut. Un contract a intervenit intre Stat şi direcţia C. F. R. Cel d’întiiu se obligă a furniza direcţiei 50,000 tone Jignită, din minele de la Mărgineanca, (Dîmboviţa,), pe preţul de 7 lei 50 bani tona. Un credit special a fost deschis pentru aceasta ministrului de interne. Locotenentul Angelo Frunzănescu din marina austriacă, a fost primit, cu acelaşi grad, în marina romînă pe ziua de 1 Octombrie. Locotenentul Frunzănescu a fost bursier al Statului romîn in şcoala navală din Fiume. După terminarea studiilor, d. Frunzănescu a fost avansat sub locotenent în marina austriacă, unde a continuat a servi, pînă în prezent, cu autorizaţiu-nea guvernului romîn. Totalul subscrierilor deschise în primăvara acesta pentru inundaţi, se ridică actualmente la frumoasa cifră de 375 580 franci. Iiiterview-Express Am întîlnit pe d. general Pilat, comandantul corpului III de armată, şi l’am întrebat : — E adevărat zgomotul, că trupele permanente au fost retrase din Moldova de sus, din motive strategice ? — Acum aud întîia oră. Eu nu ştiu nimic despre asta, deşi Joui după amiazi toţi generalii eram întruniţi la ministerul de războiu în vederea examenelor de maiori. — Dar zgomotul despre tansferarea comandamentului corpului IV de armată din Iaşi la Roman este adevărat P — Aceasta nu se poate face decît numai prin o lege specială. — Generalul Lahovari va fi rechemat P — JVu cred, căci nu sunt locuri vacante de generali. A fost vorba ca, demisionind generalul Barozzi, să fie numit în capul marelui stat major generalul Lahovari, dar M. Sa Regele a respins demisiunea g meraluluî Barozzi. ReprezintanţiI oraşului şi judeţului Botoşani vor fi supuşi la o grea încercare, Duminică 5 Octombrie. Se ştie că mal mulţi cetăţeni afl luat iniţiativa convocarel unei mari întruniri, spre a se consfătui asupra măsurilor de luat pentru satisfacerea nevoilor culturale ale oraşului. La această întrunire, reprezintanţil Botoşanilor aQ fost chiemaţl să’şl deie seamă de modul cura şi-aQ executat mandatele. Momentul va fi penibil. Suntem siguri însă că deputaţii şi senatorii botoşănenl vor şti să ’l evite,... prin absenţă. Din iniţiativa d-lor Ruse Rusescu, Luca P. Ionescu şi alţi mari comercianţi angrosişti, mîine, Duminică la orele 3 după amiazi, mal toţi comercianţii cu vază din Capitală sunt convocaţi la Camera de comerţ, pentru a S8 consfătui şi a aviza in cestiunea ultimelor evenimente, dăunătoare comerţului, evenimente petrecute In falimentele în cari sunt implicaţi samsarii, deja daţi pe mîna justiţiei. Am publicat deuuăzl o convorbire cu d. G. Assan, preşedintele camerei de comerţ şi membru în consiliul comunal, In chestiunea iluminatului părţilor excentrice al Capitalei. In acea convorbire, d. Assan spusese că Societatea Helios din Colonia-Ehrenfeld e cam compromisă, şi că nu inspiră o aşa mare încredere acelora cu cari tratează. După cum ni se afirmă de reprezintantul Casei Helios, afacerile Societăţel Helios nu sunt de loc compromise, acţiunile Socie-tâţel emise la 100 lei sunt cotate azi la Berlin cu 180, dividentul care s’a împărţit a fost de 8 şi 12 la sută. De asemenea nu este întemeiat că unul din directorii Societăţel ar fi fost condamnat pentru calomnie, că nu figurează nici un domn cu numele de Mflller în direcţiunea sus zisei Societăţi, că este inexact că d. Nathaniel Hirş, unul din repreziutanţil casei Helios în Iaşi, ar fi un exfalit şi că, în fine, contractul încheiat cu municipalitatea din Petersburg n’a fost resiliat, ci e în fiinţă şi în curs de execuţie. Noi n’avem nici o părere în această privinţă. Ne este cu totul indiferent ce valoare are casa Hellios şi dacă afacerile sale sunt ori nu sunt compromise. Am făcut îndreptarea ce ni s’a cerut, şi în cazul cînd ni s’ar produce dovezi contrarii, le vom reproduce şi pe ele. Repetim că ne este complect indiferent ce este casa Helios, ce reprezintă dînsa şi dacă are sati nu reprezintant în Romlnia. Singurul lucru la care suntem datori a inzista este frica ce avem că primăria Capitalei administrată cu Melissenl şi Robeşti să nu pericliteze interesele comunei. Judiciare ErI, Curtea cu juri a judecat proce sul de infanticid al Stanei Ioniţă Văduva. Juraţii aQ pronunţat un verdict de achitare. Militare D. general Salmen, comandantul brigadel I de cavalerie, din Galaţi, a inspectat la 1 Octombrie, regimentele 1 şi 3 de roşiori din Tecucift. Regimentele aii executat şcoala de brigadă şi un marş militar Intre Tecuciil şi NicoreştI. * * * Printr’un înalt decret, reşedinţele celor două brigade de roşiori din Moldova, s’aQ stabilit ast-fel: Brigada I va avea reşedinţa In Birlad, iar Brigada II Io Tecuciil. Cea dintîiQ este compusă din regimentele 2 şi 4, şi cea de a doua din regimentele 1 şi 3. Examenele căpitanilor din diferite arme, aspiranţi la gradul de maior, vor începe la 5 Octonibre. Comisiunea examinatoare este ast-fel compusă: d. general Borănescu, preşedinte; d. general Iarca, colonelil Grămă-ticescu, Hârjeu, Gigârtu şi Paraschi-vescu, membri. Consiliul general al judeţului Prahova s’a constituit ast-fel îu şedinţa de alaltăieri : D. P. S. Aurelian a fost ales preşedinte; d-nii Cantili şi T. Ioan, vice-preşedinţl, şi d-nii N. I. NedelcovicI şi G. Gr. Ionescu, secretari. Şcolare Se ştie că prin regulamentul şcoalelor secundare, s’a introdus un sever control In privinţa gazdelor de şcolari. Unii profesori, pentru a Înlesni o mal bună educaţiune elevilor, s’afl gîndit să înlesnească înfiinţarea de internate pe lingă licee. Corpul profesoral din Ploieşti a pus în practică ideia şi încă în anul trecut, un internat a început să funcţioneze. Ministerul a contribuit cu 5000 lei, alăturea cu alte persoane particulare. Anul acesta, corpul profesoral al liceului din T.-Severin a cerut şi el autorizaţiunea pentru înfiinţarea unul internat, care i-a fost acordată. * * * Numărul total al absolvenţilor şcolilor normale de institutori a fost, pentru anul şcolar expirat, de 123. Din aceştia numai 83 afi foşt numiţi, iar restul de 40 afl rămas să fie numiţi, pe măsură ce se vor ivi locuri vacante. * In cele 81 şcoli primare ale Capitalei s’afl înscris, anul acesta, 14.959 elevi şi eleve. Personalul didactic al acestor şcoale este de 99 bărbaţi şi 166 femei. Bacalaureatul Următorii tineri aQ reuşit la examenul de bacalaureat, în seria de erl : Constantinescu C. Theodor, Polizu Ja-ques, Bejarano Jaques, Bolgiu Bănică, Du-mitriu Aristide, Boandea Alexandra. Liceul Real Albuleţ Radu, Drăgheanu Leon, Froim Beniamiu, Gîlcă Toma, lacobsohn Simon, Iorga Ion, Ispirescu Timotel, Lungescu Titu, Macarie Remus, Motăş Mihail, Or-zescu Constantin, Petică Stefan-Stiopka, Popescu Alexandru, Siegler Iţic, Sega! Moise. BOOC&i — Satira No. 18, care a apărut azi, conţine un sumar din cele mal variate. Cu începere de la acest număr, Satira se vinde cu 15 bani, în toată ţara. — Societatea ştiinţifică-Literară, Tinerimea Romînă, va ţine mîine, Duminică, ia orele 9 şi jumătate dimineaţa, îu localul săfl din calea Victoriei 110, şedinţă ordinară publică, cînd d. C. I. Manolescu, va ţine o conferinţă asupra: decadenţei sentimentelor. — D. Pompeiu Ioan Popescu, vechiu impiegat la ministerul financelor, a fost a-vausat controlor — financiar îu judeţul Ilfov—Bucureşti. — A apărut Sindicatele Agricole, studiu de Geerge V. Cordea, cu o prefaţă de d. N. N. Audronescu, agronom. ----------———■»•■■ i --------------- ŞTIRI MARUXTE * Tinerii Vieru Constantin. Popovicl Ion, Cameniţă Ion şi Oţeteanu Ion afl fost tri-maşl—ca bursieri al Statului romîu—să urmeze cursurile şcoalel de mecanică din Toulon (Francia), cu începere de la 1 Octombrie a. c. Durata studiilor lor va fi de patru ani. * Tinerii Negrei Gabriel şi Popescu Dumitru, absolvenţi al şcoalel politecnice din Paris, afl fost înaintaţi sub-locotenenţl,— cel întîifl în regimentul 1 cetate, iar al doilea în regimentul 12 artilerie. * Duminică, 28 Septembrie, a avut loc, în comuna Gherăsenî—Buzău, festivitatea iuaugurărel unui măreţ local de şcoală cu două etagil, clădit de d. N. I. Gherasi, mare proprietar. Clădirea a costat 40.000 lei. Statul a contribuit cu suma de 14,400 lei la ridicarea monumentului de la Ploeştl, în onoarea batalionului 2 de vtnătorl. Examenul voluntarilor bacalaureaţi, aspiranţi la gradul de sub locotenent în rezervă, s’a aminat din noQ, sine die. La 28 Septembrie, a avut loc în Bu-zăQ alegerea decanului şi a consiliului de disciplină a baroului avocaţilor. AQ fost aleşi d. E. Mehtupciu—decan şi d-nii I. Demetriade şi I. Pleşoianu, membri. „EPOCA” IN PROVINCIE 1*1.1 TU A-A. Complectarea baudei Ca om cu prevedere şi ca cel ce ’şl cunoaşte bine neamul, d. Adamescu, pentru a fi sigur de dreapta înpărţealâ a foloaselor Îd ceea ce priveşte compania, recomandă d-lul Botez pe sluga sa de Încredere de la pietrărie şi casăpie, Leon Trister, servitor salariat al săQ.— Căci de,ştiut e In Peatra, că d. Adamescu în tot-deauna s’a servit în afacerile sale de cîte un evrefl ca om de casă. Acest Trister pe de o parte trebuia să aducă gheşefturile lui Botez; iar pe de alta să ţină în curent pe stăpînul săfl cu conu Mihal—de ceea ce s’a făeut şi cit anume s’a încasat la casieria banctei, nu a primărie’ Ast-fel banda se alcătuise în cele mal bune condiţiunl şi promitea să satisfacă cît mal mult posibil lăcomia membrilor el, în dauna lăzel comunale, care zadarnic ar fi aşteptat taxele din trecut ce zilnic o alimentai!. Cum vedem Adamescu îşi luase toate precauţiuuele puuîud pe Botez inspector controlor ca să fure accizele şi pe Trister controlor lui Botez. Botez simţi foarte bine unde ţintea cuconu Mihal şi curios de a gusta din dulceaţa plăcerel de a înşela pe înşelător, se hotărî de a trage pe sfoară pe Cuconu Mihal, cumnatul săfl, şi a lucra numai pe jumătate sub ochii şi controlul lui Trister. El îşi cumpără numai de cît o trăsură de un model foarte original şi foarte încăpătoare şi cal cu ajutorul cărora zilnic introducea, el însuşi, mărfuri In oraş, fără a putea fi suspectat de Trister şi prin urmare de Primar. De barierl niel grije n’a-vea ; căci cine ar fi îndrăznit să caute în trăsură pe cuconu Alexandru, cumnatul Primarului P iar tînârul şi mult vigilentul inspector, veşnic în mişcare, veşnic pe la crlşmele de dincoace şi de dincolo de bariere, ca cele de la Frăsinel, Sârala, Dlrrnă-neştl etc., căra necontenit în căruţa d-sale mărfuri acasă la d-sa de unde apoi le distribuia proprietarilor respectivi după ce inspectorul îşi lua cuvenita mulţumită, despre care habar n’avea Trister şi mal habar încă sărmana casă comunală, văduvă de laxe. In ceea ce priveşte compania de pradă din care Botez făcea parte, el o servea prin Trister, care îl procura clientela: Trister se înţelegea cu comersauţil, îl aducea la Botez, se convenea asupra preţului, compania lua banii şi marfa era trecută prin barieră fără ca să zică cineva vre-o vorbă; căci doară cuconu Alexandru era acolo şi care spunea barierulul să dea drumul că taxele sunt plătite; ast-fel afl mers lucrurile şi afl mers de minune, dovadă e lada de fer a comunei, pînă în noaptea de 4 Septembrie, cînd cinstitul inspector fu prins cu mîţa în sac safl mal bine de a dreptul zis : cu 8 butoae cu gaz introduse fraudulos d. d-sa în oraş, butoae cari aparţineaţi comersantulul Caţu care s’a achitat în conştitnţă faţă de d. Botez şi campania d-sale pentru a avea dreptul de atrece alăturea de casieriea comunală. Miine veifl arăta cum s’afl descoperit pungaşii. SocotilA. Alianţa Turco-bulgară Londra, 3 Odombre. — Corespondentul ziarului Standard 1» Cou-stautinopol afla dfntr’o sorginte, ce el zice, demnă de credinţă, că Bulgaria ar fi propus Turelei o alianţă ofensivă şi defensivă, iu cxra se zice că Prinţul Ferdiuaud ar rămfne guvernator general ai Runielieî Orientale, (lemuitate ee va deveni ereditară în familia Prinţului Ferdinand: Bulgaria ar recunoaşte suzeranitatea de-săvîrşită a Sultanului ; Turcia ar garanta integritatea Bulgariei. Iu caz de războin, Tnreia ar fi silită să dea 300.000 de oameni, iar Bulgaria ÎOO.OOO. Corespondentul ziarului îu cestiune zice că sunt motive cari fac să se creadă că s’a şi stabilit o înţelegere asupra preliminărilor alianţei. Grecia gi Turcia Londra, 3 Octombrie.—Se anunţă din Constantinopoi ziarului Times că de la 24 Septembrie nu s’a trimes nici un corp de trupe în Tesalia, dar că 4 transporturi mari aşteaptă ordine. Ministerul de războiu turcesc declară că după evacuarea Tesaliel, batalioanele lesaliene vor fi complectate şi trimese la graniţa sirbo-bulgară. Atena, 3 Octombrie. — S’a distribuit Cartea albă. Această carte conţine documentele diplomatice asupra conflictului greco-turc, din Aprilie 1897 pînă în Septembrie, şi mal multe acte deja cunoscute. Mal multe note adresate, de puterile mari guvernului elen, în luna Martie, insistă asupra primejdiilor ce ar re-sulta pentru Grecia, din orl-ce atingere adusă dinastiei greceşti. La 24 Aprilie conteleGoluchowsky a exprimat părerea că continuarea resbelu-lui n’ar face de cit să agraveze situaţia Greciei. DIVEBNK DIN CAPITALA Hoţ prins iu Capitală — Sunt cite-va zile de cind un furt important s’a săvîrşit în comuna Gavana din judeţul Argeş, în dauna unul proprietar din localitate. Hoţul, un oare care N. Petre Mitroifl, care după comiterea furtului, dispăruse din localitate, nu a putut fi găsit, cu toate căutările autorităţilor locale. Prefectura de Argeş a dat telegrame circulare în toate părţile ţârei, arâtind semnalmentele pungaşului d spărut. El a fost prins astă-noapte de către agenţii de siguranţă din Capitală. Asupra lui Mitroiu, la perchizitiunea făcută, s’a găsit suma de 985 de lei din "suma furată. Mitroifl va fi trimis astă-zl parchetului de Argeş, unde se instrueşte această afacere. Accident nenorocit.—Un accident neno-cit s’a întimplat erl după amiazi pe şoseaua Basarab. Un muncitor ,C. Manolo, în virstâ de 17 ani, de fel din comuna MirceştI, Olt, voind să traverseze drumul, în momentul cînd mal multe căruţe încărcate treceafl pe şosea, s’a împiedecat şi câzînd, una din căruţe i-a trecut peste corp, strivindu-I picioarele. Nenorocitul a fost transportat într’o stare disperată la spitalul Filantropia. Din dramele nebnniei. — 0 dramă sîngeroasă s’a petrecut astă-noapte în Calea Griviţel. Nae Ionescu, bărbier, domiciliat în acea stradă la No. 196, dedea de mal mult timp semne de alienaţie mintală. Astă-noapte, fiind cuprins de un teribil acces de furie, bărbierul a căutat să-sl pună capăt zilelor, lulnd un cuţit de masă, cu care şi-a făcut o groaznică rană la git. Azi dimineaţă, nenorocitul a fost găsit intr’o stare desperata. Abia putînd respira, nebunul zăcea pe patul Uin camora sa, scăldat in singele care se scursese în mare cantitate prin rana care şi-o făcuse la gît. Poliţia fiind avizată, Nae Ionescu a fost de www.dacoromanica.ro EPOCA £ i^SS:SHfjţ mm urgsnţă transportai In îngrijirea Spitalalul Fi lantropis- Pungaşi de bnzunare.- D. Toraters Ernard, japonez, comerciant de ceaiuri, de cu-rînd sosit iu capitala, venind din Constantino-pol, a reclamat alaltă-er! poliţiei că, trecind pe calea Victoriei, i s’a furat din buzunar un ceasornic de aur de o mare valoare şi portofoliul în care pe lingă o suma însemnată de bani, mal avea o mulţime de acte de valoare. In urma cercetărilor făcute de poliţie, pungaşul a fost descoperit şi prins erl după a-miazl. El este un anume Simon Gutenstein, cunoscut pungaş de buzunare, domiciliat in strada Cazărrael. ‘Asupra pungaşului s'afl găsit ambele obiecte furate. DIN JADA Două furturi cu spargere.—Ni se comunică din Ploeştl că în comuna Bughele, Prahova, în noaptea de 28 Septembre, s’aii comis două spargeri în dauna locuitorilor Aulon Io-niţă şi Manda B 'jiu Trandafirescu, de unde hoţul a furat pe lingă banii nenorociţilor muncitori şi o mulţime de obiecte caznice. In urma certretărilor făcute de primarul comunei, autorul acestor furturi a fost descoperit. El e-te uu locuitor din aceeaşi comună, numit Grigore Moise Duţă, care după sâvîrşirea celor două spargeri, a fugit îu pădurile învecinate, unde şt pină acum stă ascuns, fără ca să poată fi dovedit de autorităţi. Parte din obiectele furate s'afl găsit ascunse la domiciliul tatălui spărgătorului, bătrinul Moise Daţii, care a fost imediat arestat. Copil zdrobit de căruţă. — Un teribil accident s’a intîmplat erl după amuzi pe şoseaua comunală din comuna Băneasa. Pe cind trei căruţe încărcate cu cărămidă e-şite dintr’o fabrică "din acea comună, veueafl spre oraş, înainte Încă de a eşi din sat, una din căruţe a călcat şi strivit pe copilaşul Mini u Stan Chiriţă, de 5 ani, fiul unul locuitor din acea comună. Nenorocitul copil a fo3t ucis pe loc. Căruţaşul a fost arestat. -------- mmm m miw-------------------------- Depeşile de azî (Serviciul «Agenţiei Romîne») Constantinopol, 3 Octombre.—Baronul de Calice a avut întrevederi erl cu marele vizir şi eu ministrul afacerilor străine. Azî a asistat la Selam'îe, apoi a fost primit ln audienţă de Sultan. Wildparkstatian. 3 Octombre—MM. LL. germane afl primit la noul palat, pe membrii conferinţei internaţionale de lepră. Viena, 3 Octombre.—Camera deputaţilor. După o obstrucţiune a stingel, cauzata de propuneri şi apeluri nominale cari ţin trei ore, se reia discuţia asupra propuuerel de punere sub acuzaţie a ministerului. D. Russ, al stîngei germane, atacă cu tărie pe contele Badeni, care, în timpul discursului oratorului, lipseşte din sală Stingă cere Camerei să decidă ca con tete Badeni să asiste la discuţie. Vice-preşedintele, d. Abrahamovicz, ne voind să supună această moţiune unui vot, se produce un zgomot mare.—Şedinţa este întreruptă cîte-va minute. Tntrînd contele Badeni în sală se reia şedinţa, care apoi se termină în linişte. D. Sehuenker, al stingel germane, pro pune să se trimeată unei comisiunl speciale, cele două propuneri de punere sub acuzaţie a ministerului. Viitoarea şedinţă s’a fixat pe Marţi. Viena, 3 Octombre.— Corabia austro-un-gară Fremdberg a plecat azi din Pola cu destinaţia pentru baia Suda. Viena, 3 Octombre.—Regele Alexandru al Serbiei şi Regele Milan afl sosit seara, venind din Paris. Petersburg, 3 Octombre. — Agenţia tete grafică rusească declară că ştirea ziarelor privitoare la o circulară a contelui Mura-view, In privinţa cestiunel cretane, este cu desăvîrşire lipsită de temeifl. UlTIiE ipiATI&i! Invitarea «1-rului Lueger In fine, eri seară, s’a hotârît de consiliul de miniştri ţinut la ministerul de interne şi presidat de d. Dim. Sturdsa, în mod definitiv, ca delegaţiunea consiliului din Iaşi să nu mai meargă la Viena spre a înmîna d-luî dr. Lueger, primarul capitalei Austriei, invitaţia de a veni la Iaşi, ca să asiste la inaugurarea frumosului abator de acolo. In acelaşi timp s’a înştiinţat le-gaţiunea din Viena ca să disua-dese pe primarul Vieneî de a veni la serbările de la Iaşi. Aceasta este de neînchipuit. Ieszenszhy, acuzatorul romînilor în afacerea memorandului, este decorat, şi se opreşte invitarea d-rului Lueger, un entusiast fîloromîn,a-cela care a primit la Viena, în mod atît de călduros, pe delegaţii romînt cari s au dus să presinte împăratului Francisc Iosef, memorandul. Şi în tot-deauna d. dr. Lueger a profitat de ocazii pentru aşi arăta sentimentele de simpatii Romînilor. Ziarul din Viena Deuts-ches Yolksblatt, inspirat de d-sa, a publicat articole viguroase şi entusiaste pentru cauza romînilor transilvăneni. Dr. Lueger, din punct de vedere politic, joacă azî un rol însemnat, ca susţinător al contelui Badeni. Prin urmare hotărîrea consiliului de miniştri constitue un act incalificabU, mai grav chiar de cU decorarea ungurului Ieszensky. i §1© dală eu numărul de azi al Căci dacă în sfîrşit guvernul pote I Epocei s« dlstrlfoue gratuit citito- mvoca scuza surprindereî în ceea ce priveşte decorarea acestuia, nimic nu poate scuza oprirea delega-ţiunei de a merge să invite un prieten al nostru şi un vrăjmaş al asupritorilor fraţilor noştri. Guvernul d-lui Sturdza a adăo-gat încă o verigă la lungul lanţ al actelor sale antinaţionale. Astă-zi, la ora 1 p. m., AA. LL. RE. Principele Ferdinand şi Principesa Ma-ria aii părăsit ţara, cu trenul de Predeal După cum am spus, A. S. R. Principele Ferdinand se duce la Sigmaringen, iar A. S. R. Principesa Maria la Co-burg, pentru a lua pe micii principi Carol şi E.isabeta. Din Sigmaringen, perechea princiară romină va pleca la Nisa, unde va sta mai mult timp. Studenţii dlu laşi au liotărit să convoace, pe ziua de 12 Octombrie, un mare meeting de protestare in chestia naţională. Alegătorii pentru consiliul judeţian din Constanţa sunt convocaţi pentru ziua de 25 curent, spre a alege doul consilieri, în locurile vacante prin moartea lui Malcocl-Petrescu şi demisiunea d-lul E. Schina. D. deputat dr. George Popovid a făcut următoarele două propuneri in Reichsrathul de la Viena, în numele partidului naţional romîn : Să se înfiinţeze o Curte de Apel la Cernăuţi ; pe Ungă şcoala normală germană de învăţători şi institutori din Cernăuţi să se înfiinţeze clase paralele romineşti. Ministerul domeniilor a aprobat rezultatul concursurilor ţinute, pentru ocuparea burselor de la şeoalele de meserii din ţară. rilor, nu supliment conţiutnd prea frumosul şi interesantul discurs al d-iul C. ©isescu, profesor universitar, rostit ta sala Ilugo, tu ziua de 28 Septembre. îu chestia naţională. D. Teodor Ienibace ne trimete următoarea telegramă din Focşani: «Primăria împiedică pe brutarii Glieorghe Zoborea şi Ion Pană să vinză piinea cu 25 bani (kilogramul, impu-nîndu-le să-’l vlndă cu 30 bani. «Nu s’a mai pomenit nicăerea ca un primar să stăruie pentru scumpirea alimentelor. «Am reclamat ministerului. «Piaţa e alarmată». Teodor Ienibace. Chestia Orientală Budapesta, 3 Octombre.—Vorbind de un interviem al unui redactor al ziarului Fi-garo cu nişte bărbaţi de Stat Sîrbi şi Bulgari, Pester Lloyd recunoaşte rivalitatea ce există între Serbia şi Bulgaria în privinţa Macedoniei şi adaogă că, dacă marile puteri europone ar voi să pună popoarele balcanice în stare de a nu pidea face răii mult timp, nar avea de cit să le permită să atace Turcia. In acest caz sau ar fi bătute ca Grecia, sau în caz de victorie s ar mtnca între dinsele pentru a-şi împărţi prada. Federaţiunea balcanică, dacă ar fi cu putinţă, ar merge pe trei picioare, dintre cari numai unul, Bulgaria, pare a fi sănătos. Această federaţiune ar trebui să intre in luptă cu Turcia şi Romlnia, ale cărei interese şi aspiraţiuni nu sunt comune cu acelea ale acestor ţări, şi cu puterile mari, cari n’au de loc plăcere să lase să li se impue problema orientală. Aceeaşi providenţă europeană, care în răs-boiul greco-turc a împedicat pe cei mid de a se ruina, va împedica de asemenea pe aventurieri de a face prostii. Credinţa că împăcăciunea dintre Rusia şi Bulgaria ar fi înlăturat din Balcani influenţa legitimă a Austro- Ungariei, este greşită. Rusia n’a făcut să se simtă influenţa sa în Bulgaria de cit pentru a împedica excese. Romlnia găseşte în raporturile sale a Sunt admişi la şcoala de meserie din Bucureşti . 14 bursieri al Statului, 7 al I runţei şi aspir aţiunilor sale, mai ca deo- judeţului şi 20 de particulari; la şcoala ....................... din Iaşi: 13 bursieri aî Statului, ifi al judeţelor şi comunelor, şi 18 solvenţi. In cursul unul an, de la 1 Aprilie 96 pină la 1 Aprilie 97, guvernul liberal a dizolvat 333 consilii comunale. Aceasla in eamnă independenţă administrativă şi descentralizare comunală. Mîine se inaugurează noul liceu din Piteşti. Ministrul instrucţiune! publice şi d. D. Sturdza, vor pleca astă-seară din Capitală pentru a lua parte la solemnitate. Am anunţat că la 15 Octombre va apare un ziar naţionalist sub îngrijirea enlusiaştilor studenţi d-nil Tamara şi Miculescu. Stindardul, acesta-î numele ziarului, va fi un organ pur naţionalist şi va apare săptăminal. Cu prilegiul vizitei Suveranilor la Iaşi, se vor da două reprezentaţii de gală. Prima va fi dată de societatea dramatică romină, iar a doua de o trupă germană, cu marele artist Sonnenthal. Se va juca Meşterul Mauole, piesă scrisă de M. Sa Regina Elisabeta. O nouă comisiune a fost inslituită de d. Ferichide. Ea se va ocupa cu studiarea lacunelor actualei legi a consiliilor judeţene. Printre celebrii necunoscuţi cari o compun, figurează d-nil Matei Corbescu, N. Constantinescu şi alţi Carabateştl. Pentru munca, ce nu o vor depune, aceşti bărbaţi vor primi o diurnă numai de 40 lei pe zi. Agenţia Rornînă ne comunică ştirea, sebire de cind cu vizita împăratului Franz Iosef la Petesburg. Toate popoarele balcanice sunt ţinute în eşec de sentimentele că Rusia apreciază amiciţia cu Austro-Ungaria în interesul păcii, mult mai mult de cit amiciţia ţărilor balcanice. Iacă a-clevărul. Contele Goluchowsk.i, unind unei credinţe nestrămutate către tripla alianţă, o lealitate desăvîrşită către cele l’alte puteri, a favorizat ast-fel scopurile pacinice ale tri piei alianţe. In destăinuirile ziarului Figaro, sunt două puncte cari bat la ochi: rivalităţi cu neputinţă de împăcat între cei mici, înţelegere pacinică între cei mari: două garanţii preţioase pentru o soluţiune satisfăcătoare a cestiunei din Orient. Congresul naţional bisericesc (De la corespondentul nostru special) Deschiderea congresului.—Cuvîntarea Mitr opo litului Miron.— Verificarea titlurilor Sibifl, 2 (14) Octombre. Deschiderea congresului Miercuri înainte de amiazl s’a deschis sesiunea ordinară a congresului naţional bi sericesc al î onticilor ortodoxl din Transilvania şi Ungaria Prima şedinţă a fost precedată de un Te-Beam oficiat de I. P. S. Sa Mitropolitul Mi-rou, înconjurat de Episcopii Ioan Meţianu din Arad şi Nicolae Popea din Caransebeş. După serviciul divin deputaţii congresuall afl rămas în biserică şi afl trimis o delegaţie compusă din d-nil Alexandru Mocioui, d. dr. Iosef Gallu şi V. Babeş ca să iuvite pe I. P. S. Sa la deschiderea congresului. Mitropolitul, înconjurat de înaltul cler, a deschis congresul prin o cuvîntare în care a dat expresiune leaiităţel faţă de împăratul Frantz Iosef şi accentuînd că politica este exclusă din sîrnil congresului. Semn carac- Cd 0fi cia,ul imperiului austro-ungar pu- ^sUc aT'SToIs™ de aic,: de cîte bltcă o scrisoare imperiala auionzînd I orI se tine vre.0 adunare bisericeascJ o scrisoare imperială autorizînd, după propunerea ministrului de instrucţie ungur, ca universitatea din Budapesta să confereze gradul de doctor onorar în filosofie, M. Sale Reginei Romîniei şi să îi remită diploma de doctor. D. N. Ionescu, primarul de Brăila, lutnd hotărîrea de a face portretele MM. LL. Regele şi Regina pentru primăria locală, nu a găsit pe nici un pictor romîn demn de această însărcinare, ci s’a adresat unul comisionar ovreifl. Nu putem şti cari sunt motivile cari au determinat pe d. Ionescu să dea preferinţă unul evrefl. Se vorbeşte însă, că acest portretrist-procurator a oferit acum eit-va timp d-lul primar o prea frumoasă pictură, reprezen-tlnd pe d. Ionescu, aşezat îutr’un fotohă. Am anunţat di misia d-lul Al. Volan-schi, din consiliul comunal din Iaşi. Iată cum motivează d. Volanschi’dinii-siunea sa: Am avut şi efl, ca mulţi alţii, iluzia şi naivitatea de a crede, că venirea la cîrma Stalului a unul guveru liberal, va însemna o schimbare îu sistemele de guveruămînt practicate pină atunci în ţara romlueaseă.» Acum insă văzînd că nu-I tocmai aşa, . \ olansebi şi-a dat dimisia din consi-îul comunal, căci, d-sa ţine să declare că din partidul liberal n’a făcut parte nici o dată. AO început să fugă oamenii de partidul liberal ca dracul de tămîie. culturală, se aminteşte escluderea politicei, care ar fi un pretext binevenit guvernului de a ingera îu instituţiile romîneştl. fuvîutarea Mitropolitului Mirou Prea sînţiţi domni episcopii Prea stimaţi d-nl deputaţi congresuall! Iubiţi fraţi! iubiţi fii sufleteşti ! Vă mulţumesc, că la invitarea ce v’am făcut, aţi biue-voît a vă aduua aslă-zl din diferite îndepărtări aicea la Metropola noastră, ca să luaţi în mină agendele congresului nostru naţional bisericesc, al acestei corporaţiuul organice supreme, in care culminează unitatea şi solidaritatea bisericel noastre naţionale, şi se exprimă momentele cele mal notabile şi importante ale vieţel noastre biserieeşt?. îjVâ salut tot de o dată cu toată căldura ini-mel mele la această nouă întrunire periodică, şi din capul locului constat cu multă satisfac-ţiune: că întrunirea congresului nostru naţional bisericesc astă-dată n’a întîmpinat nici o greutate din partea potestăţil Statului, ceea ce avem să mulţumim în prima linie graţiei şi propensiunel părinteşti a Majestâţel Sale Domnitorului împărat şi ‘Rege al nostru Francisc Iosef I., căruia şi a t cum pentru înfiinţarea, respective reînvierea Mitropoliei noastre 11 da-torim pentru tot-d'a-uua gratitudine omagială, plină de credinţă şi alipire, care fără îndoială in aeord deplin cu d-voastră o exprim şi la această ocaziune solemnă prin exclamarea cea inal sinceră : «Trăiască Majestatea Sa prea graţiosul nostru Monarcb! Această împrejurare îmbucurătoare mă face să cred, că iu cercurile competente guverniale a străbătut în cele din urmă convingerea, că congresele noastre bisericeştl naţionale s’afl ferit tot-deauna de a se atinge de afaceri politice, cari nu afl nimic cu instiluţiuuile noastre bisericeşti, şi că Întrunirea şi activitatea acestor congrese întru nimic nu este prejudiţioasă intereselor Statului. www.dacoromanica.ro Şi într’adevăr putem să fim inindri, cind re-privind in trecut, vom constata adevărul, că congresele noastre, conscie de chsmarea lor, cu multă înţelepciune, cu multă moderare, pot să zic cu abnegsţiune, şi cu multă demnitate s’afl mărginit ln toate acţiunile sale numai şi numai la afacerile bisericeşti şcolare şi funda-ţionale indicate în statutul organic, lăsînd cu totul neatins terenul politic ; ceea ce de bună seamă se va observa şi la ocnziuuea prezentă şi se va transporta şi ia cele din viitoriu. Nu vreafl să preocup astă dată atenţiunea d. voastră! cu amintiiea obiectelor mal însemnate, ce au să vină la ordinea zilei în sesiunea aceasta congresuală, pentru-eă ele îndată upâ constituirea congresului se vor presenta aici prin rapoartele consistoriulul metropolitan ; amintesc însă în general, că şi In acest congres năsuinţele noastre ale tuturora trebue să fie Îndreptate înlr’acolo, ca pe lingă alte atribute canonice ale instituţiunilor noastre bisericeşti să se conserve nealterat caracterul lor naţional şi ca cel mal deaproape scop al nostru să avem înaintea ochilor în toate lucrările noastre cui tura şi mora’itatea publică, cari afl să ne asi gure pacea şi adevărata iubire frăţească în so cietate. Avînd ferma speranţă, că şi d-voastră ast-fel vă pricepeţi chemar-a, ce o aveţi ca membri al acestei supreme corporaţiun) bisericeşti, după invocarea ajutorului lui Dumnezeu pre-rearsă sub sfiuta liturghie de astă-zl, sesiuuea ordi nară a congresului nostru naţional bisericesc pentru periodul anilor 1896,7, 1897/8 şi 1898,9 cu aceasta o declar deschisă. Verificarea titlurilor S’a citit apoi apelul nominal, la care afl răspuns 69 deputaţi, printre cari d nil V Babeş, dr. Traian Bădescu, V. Beleş, dr. I, Cristea, Ilie Cureseu, general feldmareşal Teodor Seraein, P. Drâgălina, A. Ha.nsea I. Dan, dr. P. Ionescu, dr Liviu Lemeni, dr. A. Novac. dr. Nestor Opreanu, dr. 01a-rifi, dr. Al. Moeioni, dr. Justin Pop, dr. N Oncu, dr. Preda, dr. G. PopovicI, dr. Putid, dr. P. Şpanu, dr. Şenchta, Ioan Puşcatiu, dr. Veeerdea, N. Zigrea, etc. S’a procedat apoi la verificarea titlurilor. Este foarte probabil că vicarul din Oradea mare, deputat Goldiş, va fi contestat de mal mulţi membrii, căci Prea Cuvioşia Sa cind şi-a pus candidatura de deputat guvernamental la Ceiea, s’a declarat pentru reformele politice bisericeşti ale guver nulul, reforme prin cari s’a admis princi piui inter-coufesionalitâţil. Şedinţele vor urma vre o zece zile. Fnbflicaţiuiie La 9 Octombrie 1897, se va VINDE la Tribunalul din Giurgiu, pentru eşirea din indiviziune, MOŞIA COPACIU, diii comuna Copaciu plasa Cătniştea, a defunctei Alexandrina Hiottu. Moşia este ca la vr’o 34 kilometri de Bucureşti safl Giurgiu şi are întindere ca la 1500 pogâne din cari ca la 1300 pog. arabile, ayîne moară de zidărie masivă cu locomo bilă stabilă de 16 cal putere, case şi curtea compusă din grădină sistematică şi alte diferite îmbunătăţiri, cari se pot citi In Monitorul oficial, No. 101 pag. 3689, din 5 August 1897. Pentru inforinaţiunl mal precise doritorii se pot adresa la d. Const. Hiottu, str. Corabia No. 10, safl la d. Jean M. Mitilineu, str. Stirbel-Vodâ No. 108 bis, precum şi la d-uil Sami & Arthur, strada CarageorgevicI No. 3, cari sunt îu posibilitate de a facilita modul depunere! preţului. De Vînzare sau de închiriat mobilate sau nemobilate de la 1 Octombrie 1897, casele din str. Sf. Voivozi, No. 32 şi 32 bis, compuse: una din 5 odăi de stăpîn, o odaie de servitor şi dependinţe, şi alta din 6 odăi de stăpîn şi trei de servitori şi dependinţe.- Gaz, apă, bae, etc. A se adresa: 1> -net Denlsclilaiider Str. Câmpineanu, 6. De ocasie © ULANĂ de Samur veritabil DE VÎNZARE A se adresa: Strada Armenească. 7 (lingă biserică). D-l A. Ctoldenberg; Cliiriirg-dentiat, cls. I de la şcoala de chirurgie dentară din Paris 23, Strada Doamnei, 23 Curăţă dinţii de piatră întărindu-I şi adueîn-du-I pentru tot-d’a-una Ia coloarea lor naturală. Scoate diuţil stricaţi fără nici o durere, ast-fel că bolnavul răinîne surprins cind îşi vede măseaua scoasă. Plombează dinţii cel mal stricaţi cu plombe cari ţin chiar 10—20 ani. Face denturl in aur şi cauciuc cu cari pacienţii pot vorbi şi mînca chiar din prima zi. Linişteşte cele mal oribile dureri de dinţi, fără a’I scoate. Vindecă mirosul din gură. Consultaţii de la 8—11 a. m. şi 2—5 p. m. MINISTERUL JUSTIŢIEI Piiblfcaţiune D-nul Isaac Friedmann, născut îu Bucureşti şi azi ocupînd postul de medic al urbei OiobeştI, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sâfl patronimic de «Friedmann» în acela de «Pdueeanu* spre a se numi «Isaac Păuceanu». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevă znt de aliniatul 2 al zisului articol. I« ŞTI ft,\ TA. Mii"" Sub scrisul avocat, domi dilat în Iaşi, lucrind ca mandatar al d rel Maria Smiragla BcTdima», fiica legitimă a d-nel Eusa Balş din căsătoria sa cu defunctul acum Aga Dimitrie Beldiman, şi, informat fiind că doamna Eusa Balş caută să vîndă toată averea sa văzută şi anume moşi Pribeştil din jud. Vasluifl şi casele din Iaşi. str. Romană, în scopul de a face pe viitor imposibilă încasarea de la d-sa a pensiune! alimentare dohîndită de clienta meu prin sentinţa Trib. Iaşi, S. 1 sub No. 224 din 25 Iunie a. c. data cu execuţiunea provizorie, — înştiinţez pe toţi acei cărora li s’ar propune vîtizarea acestor imobile să se abţini de a l* cumpăra, căci în cas contrar vor fi consideraţi de rea credinţă şi expuşi a se vedea anultidu li se cumpărătura. ti. N, CrUIofur. tfctelisl Creţulescu 14, Strada St. Ionică, 14 Acest otel, de cuiînd restaurat, situat in centrul Capitalei, lingă Palatul Regal, se recomand!) în special d-lor Senatori şi Deputaţi. Trecind sub direcţiunea d-nel Jeauiie Bretl OTELUL CREŢULESCU a devenit o casă de primul rang, prin confortul, eleganţa şi curăţenia sa. Camere largi, spaţioase şi bine aerate. Preţuri moderate. Pentru orl-ce informaţiuiil. a se adresa d-nel Jeaiine Rreil, în Otelul Creţiiîescii, strada St. Ionică.. 14. 1. JBJtiAtJJVSTEUW r«Mt asistent de Profesor tn Viena Specialist pentru bonleîe Eapnlul Boale de Gît, Gură, Nas, Urechi şi Ochi Scoaterea nedureroasâ a Dinţilor prin Aneste-sia (adormirea safl amorţire) prin mijloa-e nevătămătoare însă interzise Dentiştilor VINDECAREA MIROSULUI DIN'gURĂ Consulta\iuni de la 8—11 a. m şi dela 2—5 p.m Str»«9» No. \4. Doctorul AL. C0STIN1U Medio de Spital Boale do copil. — Boale de Gît. Nas si Ureche ^Consultaţii. 5—7. Str. FînHno'i. 4S. Constantin C. Bosianu Doctor ln drept Avocat Bonsult tţiuni de la 8—11 am. Strada C'asănuei, 48. Dr. Georges Diamandy (n| mt nm t-ţfc- Wt1! Watirpoo/ Ceorjge pe se rgndgu't [boita carrees a ta margine < MOD tu DC gtyimSMStf Cea maî bună calitate existentă de cocs DE USINA DE GAZ vi se furnisează la domicilii!, în saci tona de 1000 kgr. greutatea garantată 46 lei 46 dacă vă adresaţi printr’o carte poştală safi personal casei A. GOEHSTEIJH 9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 06. Tot acolo se află în deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, lei 64 tona. Cocs de Fonderie, Cocs de Fetărie. Carbnnl din minele englezeşti de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc. Expediţiunl en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. CASA DE SCHIMB EESKIA & SAMUIL BUCURESCî K®. S Strada îigssssl Hs- '6 Cump&ri şi vinde efecte publice şi face orl-c schimb de monezi. Cursul pe ziua de 2 Qctombre 1897 Cmnp. Vfad 4 9/« Rentă Axaorusabi'iă. . . 83 ’l» ’lt 89 */• 6*/* » Amortisabiiă. . . 101 102 ««/* 6*/( Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 102 98 ’l» Î03 98 ’h » » » Î89C 99 — 99 ’l, 5*/» Scrisuri Fuaeiar Rursle . 94 — £3 aU b-/. » » Urbcas . 90 — 90 ’l» 6*/» » » * Iul. Acţiuni Banca Naţio -aîfi. 86 — 86 S 1845 — ‘850 — » » Av colă . 325 — 330 — » Dacia Re aia asig. 415 — 420 — » S-tea N. ^ionela asig, 460 — 465 — S-tatoa de ooastrucţiuul . 165 — 163 — Floriul valoare Austriacă. S 10 a îs Mărci Germane .... s î3 î 25 Eacnote Franceze . . . Î00 — 101 — > Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . S 65 î 70 Les Veritables Eaux Mineralei de VICHY iont les Sources VICHY- £TAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exioen le rom sur la Capsule et l’Etlquette. les Seules Veritables Pastllles de Vlohy sont les Pastilles YICHY-ETAT fabriqnees avec les eels naturels extraits des Eaux Vichy^Btat ComprimSTde Vichy aux eels naturels VICHY-tTAT pour preparer l’eau artiilcielle de Vicii/ gizeuse. Agent Glnlral pour ia ROUMANIE, BULGARIE, SERBIE : A. O. CZIUSSY, Bdcartsl COMPANIA de GAZ DIN BUCII M E Ş X I Pentru înlesnirea onor. public am deschis în Culca GHICITEI J¥o. 31 Un DEPOSIT De unde se primesc comande d3 cari se efectuează prompt pe preţul de Apele! Tona de 1006 kilograme transportată în sacT plumbuit) la domiciliul cumpărătorilor. Doctorul ION NANU Fost medic secundar al spit, din Bucureşti stabilit în CÂMPULUNG dă consultaţir pe timpul verel ŢIPOBAFIA „EPOCA M execută tot felul 1 de lucrări atingătoare de această artă. TOT LA ACEST DEPOSIT se vinde orî-ce calitate de COK începînd cu 40 kgr. pe preţul de lei 46 tona. DI DUCII UXEA. STOMAC,ALiCÂlLOfiîmNAfiff " AN£MIE/6ASTRALGIP0IABsTĂ»| Di$pep$ie,Cholerină } ' S! PENTRU CAliTÂTlkF.h MINERAlt 0E^y,T|NÂTE şî LA PoiisBfsSîLESEK^p^yţjjEUMÂTiSME SUNT RECOMANOATrW^C’-----------şP DE CĂTRE SOMITĂŢILE: ^ ' MEDICALE ÎN BOLELE DE* , Eforie tjazosd şi plăcută la amestecată sau'nu.cu ori-cc băutură, M Singura apa purgativa ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! St CARE PRODUCE AFARA DE EFECTUL SIGUR SI NE JIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE. UN PĂHĂREL FACE ACEL AS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GASESCE DE VANDARE LA TOTE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARA. Societate Romînâ de Asigurări Generale 6 R A I 1. A Capital Social, lei 3,000,000 deplin vAroaŞl.—Fond de organizare 300,000 CONSILIUL ]>E ADMINISTRAŢIE : Preşedinte, IUMITRIE A. STCKDZA. Ţice-preftâinp: Alexandru MarQilxlloman, A’icolae V. Perlea. MEMBRII CONSILIERI Taetae Anastasia, DepoUt, mire proprietar, Teoaola. G. Assan, Preţţdlniela Camerei de Comerolu Baonresoi. Comandorul Mareo Bcsso, Direotorul societăţii -«Sssiourazioni Generali», membru al Institutului d'aotuari din Londra, eto. etc. Bfanricin Blank, Şeful casei de banoS Mar-morosch Blank & Co., Bucureşti. T. Carnevali, mare comerciant armator, in Brăila. Constantin O. Codaş» Deputat, Advocat, Brăila. « AdolflT JRrfling, Consul GPerman, Brăila. Director, HCGO ASCOLI. Ermano Gentilii, Directorul General al Pri- | mei Sooietăţl austriace de Asigurări Generale contra Aoddentelor, etc., etc. Cliarles Girianner, Dirigintele ramurel de transport ia Societatea Aslourazlonl Generali. Vittorio B. Mendt, Şeful Oaselor L. Mendt Co. | Fratelli B. Mendt, mare comerciant armator, Brăila. Edmondo Richetti, Secretarul general al Sooiet. «Assleurazionl Generali», Triest. Colonel G. Rosnovan, mare propr., Roinov. \ Zamfir Zamfirescu, mare propr., Brăila. Paul Rottenberg A Co., Şeful casei de bancă Bottenberg k Co. Brăila. Sub~director, B. Gerscoviei. Societate Romînă de Asigurări Generale din Brăila, asigură în condiţiuni liberale §i avantagioase în contra daunelor de: IXCFXBIU y g MiiivniivĂ T Ml A i\ S M*f* li T pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat. Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor in ramura Viaţa, după combinaţiunile cele mal noul şi mal convenabile. Băile Mitraszewschi Strada Poliţiei, No. 4 şi 6 Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mai îngrijit §> mai bun, deservă băl cu preţurile următoare: Classa I O bae de putină cu duşe, lei 2.50 O bae de abur, complect, « 2.50 Avonament de 10 băl. . . « 20.— Classa IE O bae de putină.......« 1.55 Abonament de 10 băl ... « 12.00 D-na renumita cărturăreasă care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în strada Romană, No. 248 SOBE CALORIFERE BELGIANE Unica specialitate în felul lor, Prin excelenta lor ventilaţiune afi devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. domnii doctori generali Theodori, Măldărescu, Var-lam, etc. Acetst &l&ten* a foial aprobat şt iuirottuet tle Onor Direcţia C. M\ ti. şi Onor Alinivter fie Interne. Consumînd puţin material aQ un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. VInzarea sobelor se face cu con-diţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi. Tot în MAGASJNUL meCi se găseşte un MARE ASORTIMENT de Jiămpi pentru Petroleu ‘ I.ămpl pentru Gaz aerian cu Bsc AUER Maşine de bucătărie Sistem American BĂ! tle toate tnărhnele, UIOSUTJE, ele. SE PRIMESCE ORl-CE INSTALAŢIUNE MARC1I8 LITTfflAX S-sor I. WAPPNER 61, Calea Victoriei (via-â-vis de Episcopie). Cel maî bun VACS Parisian pentru încălţăminte ______________ H C/> S Pentru numai Lei ,7.25 contra ramburs expediez un superb Accor-deon de Concert cu noile melle Claviaturi cu arc urî, cari aufost brevetate în diferite state. Prin aceasta noua Claviaturi se va economiti Cumpărătorului mult necaz şi cheltuelî de reparatiune. Acest instrument are 10 klappe, 20 tonuri duble, 2 bassurl, 2 registre, claviatură deschisă de nickel, garnitură împrejur tot dir acest metal şi complectă, 2 burdufuri duble şi forte tari, 2 închisăturî, şine de burduf asortate şi în colţ, de nickel. Mărime 35 Centimetre. Metodă de a Un ăta de a căuta singur şi ambalagiu gratis. Porto 2 Lei. A se face comandele Fa Henri Suhr, Harmonika Export la Neuenrade, Germania. CELE MAI FINE STOFE MODEBXE PENTRU PARQESIURI, PALTOANE COSTUME DE BĂRBAŢI LA IULIUS HOLZNER LUGOS INSTALEAZĂ: FABRICI . DE CĂSĂMI^Î CUPTdRE CIRCULARE UUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de CAMĂJIim oiALjye ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT CÂT SE POATE DE MARE Friedrich Wannieck & Co. BRCNN FABRICA de MAŞINÎ TURNATORIE DE FER FURNISEZĂ ca SPECIALITATE: MAŞINI PENTRU CĂRĂMIDARII Sistem TH. GROKE YALŢURI SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIATl PRESE DE MANA ŞI CU ABURI | Pentru CĂRĂMIDT, etc. etc. REPRESENTANT PENTRU ROMANIA VICTOR HJPBSCU INGINER BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (L&ngE ministerul Domeniilor) BRUN I fi 46 BUCUREŞTI 10 STRADA LIPSCANI Colecţiunite noastre se gâsese laj [toţi croitorii buni din ţară. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atiagătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte modărate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. La Typografla EPOCA se afla de vînzare hîrtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cîtelOkil EN DETAIL Ar PRIX FIXE FRAŢII HASAN EN GROS BUCUREŞTI. - 70, Str. LIPSCANI, 70. - BUCUREŞTI Avem onoare a informa numeroasa noastră clientelă şi onor. public că afi sosit deja NOUTĂŢILE pentrn Sesonul de Toamnă şl Iarnă şi anume: Flanele. Pyrinee, Barchsturi iu culori şi desemn din cele mal noul, calităţi superioare, Postavuri de Jachete şi Pelerine; Astrahan Cara-cnle, Montaniacurî, Catifele de Lyon şi Velour de Nard, etc. AQ sesit de asemenea: Ltnnrl şi Costnme de rochi după ultimele jurnale din Paris. Bogat asortiment de Mătăsării colori şi negre, in tot ce e mal nou pentru logodne şi nuuţl. Specialitate lu covoare de Salon şl cn metrul. Preşuri, Cocos, Linoleum, Stofe de Mobile, Perdele, Storuri, Vitragiuri. KMare ASORTIMENT in Albituri precum: Olanda Rumburg şi de Belgia, Madipoloane, Chifoane, Indian, Percal, Linon, Batiste, etc. IC JPflUŢlBM 1HOWEBATE şt FIXE P. S.— Rugăm a nota bine adresa de maî sus, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme. wât§oi [MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE] BUCURESCÎ. — Strada Academiei. 14 (fost Raşca) [Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală.| REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl lAllIER, VERNOÎ & Co.. LA FERTl-SOUS-JlUACRE I W PIETRE DE M0ARĂ~sm [Adevărat fzanţuzeştl, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, binţ j legate şi foarte durabile SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA [ 0 cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţolurl | CALITATE RECUNOSCUTĂ VV-W-vU - bUiUil INSTAL ĂŢIliM DE Mori şi Fabrici de Spirt] TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cuiatoiiffe «iwlrate gratia şi franco. BUCUREŞTI = Tipografia EPOCA StriwU 3. _ BUCUREŞTI