SEBIA BL—ANUL IU. No, 577. Ediţift a treia SAMBATA, 4 OCTOMBRE 1897 humărul^io ban! ABOHiJKITlILE îttcftgi la f. şi 15 ale fie-oircî Ioni şi se plătea# tot-d’a-aua înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei lu /jwîefe şi t&reinăhiia prin mandate poştal* Ua an In ţari 30 iei; In slreinltate 50 lei ?a»e luni ... 15 > » » S» » rel luni . . . 8 » » » 1B » Un auoilr In streinStafe 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ «EDACţli No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. S NUMĂEUL 10 BANI ANTUM CIURELE (a Bucureşti şi judeţe os prtetMc nouţul’ t: Administraţie In streinltate, direct la administraţi* şi la toate oflciiis de publicitate Anunciurl la pag. IV....0.30 k. 'lisai; » * » UI..........i*l » > > > II .... . 3.— a > Inserţiile şi retkmeîo 3 lei eîndui C * a «sa ă r vechii $0 &»».- ARMEMIMTRA’fT A No. 8. — 8RADA CLEMENŢEI — Ne S Isprăvile d-lul Ionel Brătianu Atuncî şi acum Era o vreme cîhcI, mîndri de prestigiul nostru în afara, mulţumiţi cu o politică ce poruncea respectul tutulor, destul de liniştiţi cu mersul treburilor noastre interne, în cît să mal avem prisos de activitate pentru tot ce poate interesa întreg neamul romînesc, se simţea că: cauza romînismulul e pretutindeni în creştere. Atuncî Macedonia se acoperea cu şcoli, se înfiinţa consulatul din Bitolia, după 20 de ani de aşteptare. In Ungaria toţi Romînil eraO volnici a lupta frăţeşte la o laltă, feriţi de orl-ce gînd de dezbinare, pentru revendicarea drepturilor lor. Din toată Europa primeam semne de simpatie. Majoritatea parlamentului italian iscălea o moţiune de simpatie şi admire ţie pentru Ro-mînî. Sinceritatea avîntulul nostru patriotic, de care nu dedusem încă nimănui prilej a se îndoi, creştea încă însemnătatea în afară a Statului nostru. Prestigiul ţării era aşa de sus, în cât toţi Romînil fie din Regat fie din afară, simţeau într’înşiî un sentiment de mândrie şi eraQ cuprinşi de o încredere nemărginită în puterea de viaţă a rasei noastre. Coroana României devenise farul luminos, spre care se îndreptau privirile a tutulor celor ce grăesc romîneşte. Şi această însemnătate o dedeaU Statului nostru nu numai simpatia Romînilor, ci o consfinţeau şi faptele guvernelor streine. Dacă în vre-un colt al lumii lo- * cuit de Romînl, se năştea vre-o cestiune iritantă, şi dacă vre-un interes mal de căpetenie al politicii europene, cerea ca învrăjbirile dintre naţionalităţi să se potolească, Suveranii străini ştiau că se pot adresa înţelepciunel şi lealităţii Regelui Carol, spre a curma, cu un singur cuvînt din parte-I, acele greutăţi, în folosul unei cauze superioare. Aşa era pînă acum doul ani. De atuucl am văzut vrajba sădită în inimile luptătorilor de peste munţi, de către nişte mizerabili speculanţi al sentimentului naţional- Am văzut pe eforii macedoneni ameninţaţi cu expulzarea de pe teritoriul Romîniel. Am văzut şcolile închizîndu-se în Macedonia şi profesorii romînl pribegind cerşetori, prin stradele Capitalei. Simpatiile eîştigate in afară s’aU stins. Prieteniile pe cari ni le atrăsese patriotismul nostru plin de avînt, ăU dispărut în faţa priveliştel des-gustătoare a speculării sentimentului naţional, prefăcut în unealtă de căpătuire a unul partid de traficanţi şi de gheşeftari. Cît pentru puterile streine, ele nu mal atl ce cere de la noi, întru cît totul a fost sacrificat şi distrus de partidul liberal. Dar influenţa noastră, redusă în limitele hotarelor noastre, n’a fost nici aci ferita de toate neajunsurile ce pot atinge demnitatea unul popor. Scuzele de la Iaşi şi umilinţele notei austro-ruse, dovedesc că chiar în afară, îndatoririle făcute de d. Sturdza sunt preţuite ca serviciile unul slugoi... * Şi, în faţa tuturor acestor pagube pentru ţară, ni se mal cere nouă, cari am fost trataţi de trădători şi nemernici, să nu ne perdem cum- pătul şi să îndurăm toate în linişte ! Se înşeală însă amar domnii liberali, dacă socotesc că vor căpăta cruţare prin staturile lor de modera-ţiune, ce nu se potrivesc în gura scandalagiilor de erl în cestia naţională. Un singur lucru ne impune oarecare rezervă: e temerea ca nu cumva prin asprimea măsurilor ce tre-bue să le aplicăm (căci ar fi o pildă nenorocită dacă nu şi-ar primi pedeapsa cuvenită) să fim semuiţl cît de departe cu liberalii şi să-şi poată închipui cine-va, că aceleaşi inten-ţiunî şi cugetări ne animă pe noi ca şi pe dînşil. In această privinţă nemărginita lor ticăloşie le vine, întru cît-va, în ajutor. Mu e posibil un guvern, fu ţara noastră, care să ne zică : să lăsăm pe Maghiari să maghiari-seze fu pace pe Romînil din Ungaria. MM. Sturdza. O DIHIilE Voinja Naţională, printr’o notiţă publicată la rubrica informaţiilor, ne a spus că înlocuirea d-lul Bengescu, de la lega-ţiunea noastră din Bruxelles, se datoreşte numai demisiei repetate a d-sale. Ne pare bine că forma notiţei publicată în Voinţa lasă să se vadă că guvernul nu a avut nici un motiv de plîngere în contra d-lui Bengescu. Rămîne acum ca noi să dovedim că de-misiunea cl-lui Bengescu a fost motivată de faptul că d-sa nu s’a pretat să fie tratat ca un ori care Trandafir JDjuvara. Mu trebne să ne temem să vorbim de cestiunea Romfoilor din Ungaria, pentru că dacă ne-am teme, ce ar mai însemna Romf-nia ? M’ar mai însenina nimic ; ar fi o ţară aservită. M9. Sturdza. LĂMURIRE îfECESARA Un articol de erl din Voinţa Naţională ne sileşte a reveni spre a preciza în teorie o cestiune ce poate avea, la un moment dat, o aplicaţiune practică. Voinţa Naţională are îndrăzneala să susţie că manif'estaţiunile pe cari le-a patronat altă dată erail perfect legale. O atare afirmaţiune publicată într’un organ al guvernului, are o deosebită însemnătate. Şi fiind că teoriile Voinţei sunt foarte interesante, cerem organului guvernului să preciseze şi să răspundă la următoarea întrebare: Este admisibil ca nişte studenţi, cari nu aii cetăţenia ro-mînă şi, de şi Roinîni, nu se bucură de drepturi cetăţeneşti, să facă împreună cu cetăţeni ai Capitalei, procesiuni pe strade în contra ordonanţelor poliţiei şi să meargă să manifesteze Ia statna Ini Hlihal-Titeaznl. De-o-cam-dată ne mărginim la această întrebare. Sperăm că Voinţa ne va da un răspuns, care are pentru noi o îndoită însemnătate. Dacă Voinţa va spune că asemenea manifestaţiunl sunt licite, atunci să se ştie de toţi că se pot organiza manifestaţii de felul acesta şi că se poate uza de acest drept nu numai cînd conservatorii sunt la putere. Dacă din potrivă, Voinţa reneagă azi teoriile, graţie cărora sprijinea altă dată acele manifestaţii, vom şti ce să acem altă-dată cu patronii săi, cînd îî vom prinde în asemenea învălmăşeli. Am schimbat relaţiunile de vasalitate cu Turcia, în reia ţiu ui de vasalitate eu Ungaria. W. Sturdza. Isprăvile d-luî Ionel Brătianu Liota Galaţî-Rotterdaui. — Inaugurarea.—Linie romluească.— Linia Galaţî-Rotterdam Vom începe prin a scinda chestiunea liniei Galaţi-Rotterdam în două părţi caracteristice şi foarte distincte. Prima parte este aceea a ridicolului cu care s’a acoperit ministrul lucrărilor publice, procedind cu o pompă ne mai pomenită la inaugurarea liniei Brăila- Galaţi- Rotter dam. Partea a doua priveşte fondul afa-cerei, condiţiunile oneroase cu cari s’a încheiat contractul, şi în fine dovezile de nepricepere şi de neprevedere pe cari le a arătat ministrul lucrărilor publice, d. Ionel Brătianu. Mai întîl partea ridicolă. In; ugurstrea înfiinţarea liniei de navigaţie Brăila-Rotterdam a fost considerată de guvernul liberal, ca o mare ispravă economică, pentru care trebuia să se bală toba mare. In consecinţă, inaugurarea liniei acesteia fu pregătită amănunţit de d. Ionel Brătianu, cu un decor grozav de impunător, voind să se vază de toată lumea că această ispravă era opera d-sale. Şarlatanismul liberal s’a manifestat şi de data asta în toată întinderea. Bar ministrul lucrărilor publice a forţat nota. In discursul ce a ţinut la inaugurare a spus lucruri monumentale. Ca un alt Vasco de Gama, fără măcar să roşească, a proclamat descoperirea portului Rotterdam, închis pînă atunci de restul continentului, a vorbit de crearea unor noul debuşeurî pentru productele romîne şi a arătat opera grandioasă săvîrşită de partidul liberal. Cuvintele umflate ale d-lui Ionel Brătianu au făcut ca toţi asisienţil—dintre cari mulţi exportatori mari din Bră lx Galaţi—să pufnească de tis. Li s’a părut curios oamenilor ca un ministru al lucrărilor publice, care să spus în serios că acum s’a descoperit portul Rotterdam, că numai acum se deschide un nou debuşeu pentru productele noastre, cînd ştiut este că în fie care an se încărcaţi pe Dunăre oO de vapoare pentru Rotterdam şi ca două vapoare pot avea vre-o influenţă asupra exportului nostru! Dar d. Ionel Brătianu, făcea acolo o operă liberală, şi pentru a se acoperi de lauri, nu s’a sfiit a se face ridicol. Proastă idee trebue să-şi fi făcut streinii de neghiobia ministrului lucrărilor publice, care ar fi trebuit să cunoască cel puţin care este exportul nostruîn Olanda. Mai e însă un alt punct, care nu trebue să rămîe nerelevat. Linie romîne&scă D. Ionel Brătianu a pretins in ăis-cursul său că a creiat o linie deţnavigaţie romînească. Ar putea însă să ne spue dacă afară de vapoarele, cari forţamente trebue să aibă naţionalitatea romînă, ce alt-ceva e romînesc în această linie? Noi ştim că reprezintantul liniei la Rotterdam e strein, că comisionarul din Brăila şi Galaţi e strein, că personalul vaporului e de asemenea strein, că tot ce se mişcă pe această linie nu e de cît strein şi iarăşi strein. Comisionarul e italian, reprezintantul în Olanda, e Olandez, căpitanii vaporului Greci şi Germani, personalul englezesc şi grecesc, şi linia Galaţi-Rotterdam este presupusă a fi romînă. Ce curat naţionalism ! Nu s’ar fi putut găsi oare Romînl cari să reprezinte linia de navigaţiune, cari să compue personalul vapoarelor ? De ar fi fost însă numai atîta, poate n’am fi insistat atlt de mult; dar sunt alte lucrări mult mai importante, mult mai grave, în această afacere. Spiritul de nepricepere pe qare l’aa-rălat d. Ionel Brătianu în încheerea contractului, avantagiile scandaloase ce a acordat comisionarului, neluarea în seamă a comisiunel chemată a se pronunţa în această privinţă, sunt lucruri cari ating banul public şi dovedesc in- \ c’odată că cei ce sunt în capul guver-nulul nu sunt numai ridicoli, dar şi risipitori ai averei publice. Partea aceasta a chestiunei o vom trata mline. www.dacoromanica.ro Pentru Regat de acolo vine pericolul, unde viaţa naţională a Romînilor din afară de Regat e pusă în cestiune. MM. Sturdza. SCRISOAREA J.UI^ IESZENSZKY Printr’o fericită întîmplare am pus mina pe următoarea scrisoare a d-lul Ieszenszky Sândor către d. Dim. Sturdza: O Kegyelmessege Herczeg Sturdza Dome rom. kir. miniszterelnok umak AjO®1 Bunarest OPT Mercur uteza 13 sz. Kedves Dome baratom, Azt hallom hogy oda lennt az olah fova-rosban azt mondjâk, hogy £n azert voltam kitiintetve a roman korona rend kozâpke-resztjâvel, mert most egy 6ve te is ki volţii tiintetve a mi Lip6t rendunk nagyke-resztjâvel. Hat 6des baratom engedd meg hogy a tânydllast kijavitsam annyiban, miszerint te ki volţii tiintetve 'miutin alizatos bocsi-natot kârtâl tolunk magyar ellenes ellenzeki beszâdeidârt, mig en ki voltam tiintetve anelkvil hogy bocsinatot kârtem volna tole-tek olah ellenes beszddeimert. A kiilombsdg tehit kozottunk: 6n hii maradtam hazimnak âs nemzetemnek, mig te elhagytad eppen ugy mint Szent Pil az olihokat. Maradok hii baritod Budapest, Oktbber 13. Ieszenszky Săndor s. k. a magy. kir. miniszterelnoksâghez be-osztott magy. kir. miniszteritanicsos. Partidul naţional-liberal nn rîvneşte pnterea ca să aplaude cînd Raghiarli sugrumă pe Ro-mlnil diu Ungaria. MM. Sturdza. DIN STREINĂTATE Agitaţii în Italia O oare-eare agitaţie se observă de clt-va timp în cercurile catolice italiene. Această mişcare trebuie pusă in legătură cu congresul din Milan, unde cai; Jicil a& decis a reiuceee lupta politică. Pe timpul congresului, s’a svonit că Papa s’ar opune unei acţiuni catolice, voită cu deosebire, după cît se pare, de democraţii creştini safi în orl-ce caz de catolicii moderni cari, pentru a feri poporul de socialism, arată acum o mare solicitudine pentru clasele muncitoare şi ’şl arată dorinţa de a face o parte largă in programul lor problemelor economice ale momentului Leou XIII nici nu a aprobat nici nu a desaprobat opera Congresului. L’a lăsat să lucreze, voind de sigur să’şl dea seamă despre adevăratele tendinţe ale spiritului catolic Îd momentul de faţă. Propaganda clericalilor Clericalii a& organizat dar o vie propagandă, căutînd să creeze în ţară o mişcare serioasă in vederea apropiatelor alegeri. Dar numeroasele întruniri organizate in principatele oraşe ale regat’ lul, atl un aşa caracter de violenţă în cit guvernul s'a văzut nevoit a lua măsuri. Aşa, la Florenţa şi Bresina s’a oprit ţinerea întrunirilor. Impozite 0 altă mişcare, mult mal vie, se agită paralel eu această agitaţie politico-religioasă. Guvernul a mărit impozitul asupra averei mobiliare. In urma acestei măsuri, o adevărată furtună de protestări s’a ridicat în toată Italia. In contra noului imposit, s’a ridicat mal ales comerţul înalt, care se arată cu totul ostil a-cestel taxe stabilite de comune, cu consimţi-mlntul guvernului. La Roma turburărl chiar aO avut loc, şi zile întregi magasinele atl fost închise, avînd pe porţi următoarea inscripţie: închis din cama imposilului. In urma acestor protestări, d. Brauca, ministrul de finanţe, a dat ordin agenţilor fiscali să procedeze cu o extremă bună-voinţă. Este probabil dar că agitaţia provocată de această măsură necesară din caaza deplorabilei stări a finanţelor italiene, cel puţin această agitaţie, în contra noului imposit, nu va mal avea alte grave urmări. Forelgn. Cînd am tăcea, nu ne-ar socoti Maghiarii că şl noi snntem aci în Regat slabi, mai şl fără viaţă* MM. Sturdza. TRIBUNA LITERARA „Suflet® obosite" Un nod roman de moravuri Un noii roman ?... Da, un nofl roman. De cine ?... De d. Const. I. A. Nottara, cunoscutul autor al minunatului «De Vânzare». «Suflete obosite».... Iată un titlu care spune mal multe de cât spunea titlul primei încercări — un coup d’essai, qui valait un coup de maître. îndată ce am aflat că «Suflete obosite» sunt pe gherghef în lucru, am alergat într’un suflet să găsesc pe autor. Eă cunosc pa toţi autorii... Sunt mulţi; dar asta nu face nimica : eti îf cunosc pe toţi. L-am întâlnit şi l-am inter-viewat. — M6 rog : e adevârat ? d-ta ? alt roman? altul? parole d'honneur ?... «Suflete obosite»? — Da, mi-a răspuns tlnărul. — Atunci, rogu-te, spune’ml ce este, ce tratează, ce vrea, ce susţine acest roman ? — Să ’ţl spun. Şi a ’nceput a ’ml spune. Dar m’am gândit... Să caut a reproduce eîi cu vorbe reci dela mine acea călduroasă expunere a viitoarei opere— aş da o prea palidă idee cititorului... — Nu, i-am zis autorului; prefer să ’ml scrii dta argumentul nouel dtale inspiraţiunl. Scrie-mi-1 cald, cald...11 voia reproduce tale quale. Tînărul autor s’a executat graţios. Iată argumentul noului roman, aşa cum l-am căpătat dela d. Const. I. Â. Nottara : «Suflete Obosite», care va apare iii iearna anului acesta, este istoria tristă a unei ge-neraţiunl neputincioase, fără de voinţă şi fără de nicl-o speranţă în viitor. Ne mal putând să lucreze, cu toată cultura şi educa-ţiunea lor fină, distinsă şi rafinată, trăiesc singurateci, în legătură numai cu câte-va familii, sub suggestiunea faptelor trecute, ale membrilor familiei de altă dată. Eroii sunt cotropiţi cu desăvârşire de toate micile fapte de odinioară, nu urmăresc de c ât satisfacerea amorului rafinat, a dorinţelor vane. In contradicţie cu societatea noastră practică, brutală şi mercantilă, suflete iluzioniste, lipsite de voinţă şi da putere de acţiune, când cearcă să iasă la luptă, sunt descuragiaţl, scot un strigăt de desperare, şi se ’nchid lntr’o atmosferă tenebroasă, sensuală, căzând pradă eredităţi, viţiulul invincibil al unei seusualităţl rafinate. Eroina, Maria Mavrodi, creşte singură Intr’o casă veche boereaseă, alături de un tată alaxic, degenerat, şi o guvernată bă-trînă engleză, care o lasă să se desvolte singură, fără să I turbure pacea visurilor el extraordinare... Maria Mavrodi Vârzaru, coborâtoare diutr’o familie istorică, legendară, moşteneşte pasiunea voluptăţii. Cum nimeni nu i a ’ndepărtat visurile el, simte în suflet ceva misterios şi neînţeles; ceva care o făcea la etatea de şeaisprezece ani, să aştepte până cădea rouă pe trandafiri din grădina vechiului palat, şi apoi, dezbrăcată, pe iarba umedă, îşi uda ierul, braţele şi corpul de Venus Aphrodită în rouă petalelor de trandafiri... In galeria bă-trîneaseă, unde se conservai! tablourile cu chipurile membrilor familiei, observase o figură distinsă de domniţă, cu ochi mari, buzele umede, sîngerânde, «domniţa Hexan-da», care semăna aidoma cu Maria. Diu acel moment, căută să afle viaţa acelei domniţe, şi găseşte, lntr’o psaltirie vechie, pagini scrise de un membru al familiei, despre viaţa domniţei Ruxanda, moartă la 24 de aul, Într’un chip misterios, din pricina unul amor. Printr’o coincidenţă curioasă, vede pe un tlnăr Alexe-Villara Comneau, tot dintr’o familie veche, epuizată nervoziceşte, şi la un hal costumat de la d-na Bi-nu, soţia ministrului plenipotenţiar la Berlin, soia Măriei, reuşeşte să-I soue toată pasiunea el. De aci se deschide lot sufletul el, către acest tlnăr, duc o viaţă de voluptate nero-niană, singuratică şi misterioasă. Alexe Vitlara Comnean Îşi vede sufletul Încărcat de o mulţime de idei, ce i s’aâ impus, asupra moralei, asupra societăţii, idei, [>e cari nu le-a simţit nici odată, pe cari le aruncă, şi face «fabula rasa.» Pe el uu-1 delectează nimic din formele moderne, de cit acta. şi acea srtă, care reaminteşte arta Iul Phidias şi Pr&iitele, Renaşterea Italiei.. El, cel din urmă vlăstar al unei familii prinţiare, legendare, îşi concentrează tot sul fletul acolo, fără să lucreze nimic. 0 singură pasiune 11 domină, şi-l turbură toţ-aervil: sensualitatea, ereditatea, viţiul iu-vincibil, triumfă în aceşti doul vlăstar!, rămăşiţi fără de vlagă, fără de voinţă, ale u. ner familii, cari, altă dată lucraseră prea 2 mult, cheltuiudu-şl toate forţele vitale, intelectuale şi fizice. Toată boala intensă şi ciudată, maladia neputinţei, a visurilor nerealizabile, care părea vindecată prin marile promisiuni de la 48 şi prin rflsboiul trecut, apar în aceste personagii, ramuri fără de sevă din vechile familii de altă dată. Urmaşii lor fără de voinţă, cu nervii distruşi, se închid într’o atmosferă de visuri saphice, şi mor învinşi, distruşi şi otrăviţi de propriile lor visuri, de pasiunile lor nesăţioase şi invincibile. A!.. ţi se cutremură carnea gândind numa la aşa ceva, fără să citeşti romanul... Dar cârfd îl vom citi... Dacă nici un aşa roman n’ar reuşi să trezească din amorţeală pe publicul nostru cititor, care, dela o vreme, a căzut, faţă cu literatura originală, într’o stare de fatală indiferenţă, de sigur am putea spune că acest public cititor nu ştie să citească. Ar fi regretabil să constatăm acest fenomen; nu voim să credem că el s’ar putea produce; sperăm că este imposibil să se producă, şi astfel suntem siguri de succesul noului roman al d-lul Nottara—«Suflete Obosite». I. £iitere, Artă., Ştiinţă» AMINTIRI MILITARE Războiul d° la 1877 este un izvor nesecat de subiecte pentru cel cari ar voi să scrie literatură în ţara aceasta. Totuşi, pînă acum nu s’a găsit încă literatul, un realist safl romancier romîn, care să caute să se folosească aşa cum ar trebui de această mină imensă. Se zice că d. Duilifl Zamfi-rescu ar fi scris un roman In Războiţi, care se va publica în Convorbiri Literare şi care e menit să facă multă senzaţie în cercurile noastre literare. De o cam dată, dau peste o publicaţie jumătate literară, jumătate de interes pur militar, datorită veteranului căpitan Mihail Demetreacu. Cartea, pe ale cărei coperte albe tricolorul se desfăşură falnic, este intitulată Amintiri militare şi cuprinde povestirea amănunţită a tutulor celor văzute şi auzite de autor In vremea războiului Independenţei, la care a luat parte. Este o naraţie suficienta, scrisă îu stilul sobru al omului deprins să mîuuiască spada, nu condeiul. Dar din paginile scrierii aceşteia se exală atîta sinceritate şi atita fierbinte iubire de ţară, atît patriotism înflăcărat, în cît te simţi cu desăvîrşire robit de povestirea aceasta simplă, ne pretenţioasă, dar plină de simţire. Cartea viteazului căpitan se începe cu o Privire retrospectivă asupra desvoltării armatei romîne de la 1859. Este un studifl militar, bine documentat, sigur şi nici de cum greoitt de citit. Şi acum, pour la bonne bouche, spunem că Amintirile Militare sunt precedate de o prefaţă a d-lul Caragiale, după îndemnul căruia bătrînul căpitan şi-a scris păţaniile. Zara. Se ştie că, din iniţiativă particulară, un monument va fi ridicat pe locul unde s’a dat lupta da la RăzboienI, dintre Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, şi Turci, la 1476. S’a fixat ziua de 15 Octombrie, pentru inaugurarea acestui monument al'gloriel noastre naţionale. * * * A apărut «MosaicurI» de cunoscuta scriitoare d-na Smara. Volumul, e format mare, conţine 264 pagini cu o coptrtă frumos executată de pictorul Grimani. Se găseşte de vînzare la toate librăriile din Capitală şi la autor, str. Ştirbel-Voda No. 45, cu preţul de 2 lei. IMOBMATn a Mişcarea naţională Stindardul, revista naţională a studenţilor, va apare la 15 O.tombre, sub direcţiunea d-lor Miculescu şi Tamara. * „ * * Am întîlnit erî pe d. Ocăşeanu, care în 1894 a fost expulzat pentru sentimentele-i naţionale de către d. Dim. Sturdza, şi Vam întrebat asupra mişcării naţionale. — S’a pornit bine, numai de nu s’ar sfirşi,... desinit in piscem. — Crezi că va avea vr’un efect ? — Da, căci mişcarea e o a doua ediţie corijată şi bine îndreptată a mişcării de acum cinci ani. E o mişcare naţională, iar nu liberal-naţională ! * * * Patria din Cernăuţi, organul partidului naţional din Bucovina, se exprimă In următorii termeni despre mişcarea naţională: Nu putem suprima bucuria noastră sinceră, ce ne cuprinde, clnd vedem că fraţii din regat, nu şi afl uitat de noi, mal ales că în ultimul timp s’a putut observa în întreaga ţară un fel de apatiă pentru tot ce venea de peste munţî. Nu cerc^Jăm mal de aproape cauzele acestei apatii, deşi am avea foarte mult de zis, nu voim însă să conturbăm noul avlnt cu unele reflexiunl, cari ar fi şi supărăcioase şi nici n’ar fi acum la loc. Un moment trebue insă să ţinem şi noi şi el neclintit In vedere, că manifestaţiu-nile acestea de participare la durerile noastre să nu depăşească hotarele fireşti, căci în acest caz periclitează seriozitatea mişcă-reî lor şi nouă în loc de folos, mal multă pagubă ne aduc. Considerantele aceste nu sunt de natură teoretică, araugeate ad hoc, ci sunt resul-tatul învăţăturilor triste, ce am fost nevoiţi a le trage din acţiunile analoage din trecut. Cu durere am trebuit să vedem cum chestiunea naţională s’a degradat la infimul rang al unei arme eficace de partid, cum aceia cari în gura mare declamau durerile neamului nici habar n’aveau de păsurile noastre şi totul ce facem era curată ma- I P 0 C A nevră de partid. Resultatul acestei metode, că să uu folosim un termen mal aspru, ne este prea bine cunoscut şi mal ales fraţii din Transilvania şi Ungaria nici pînă astă zi n’afl ajuns să se reculeagă de sub urmările funeste ale abuzului, care s’a săvîrşit cu buna lor credinţă. Chestiunea naţională este o chestiune de esistenţă a întregului neam romînesc şi în consecuenţă trebue susţinută la înălţimea el, mal presus de orî-ce consideraţiune efemeră de partid şi de politică de zi. * * * Comitetul naţional studenţesc a lipit azi pe zidurile oraşului Ploeşti următorul manifest: Cetăţeni Ploeştenh Nici-odată chestiunea noastră naţională nn s’a găsit într’o fază mal critică decît cea de astăzi. N’a trecut o lună de la vizita Mle-getul Nostru în capitala Ungariei şi vecinii noştri Maghiari, drept recunoştinţă, s’afl pornit cu o îndoită furie contra fraţilor noştri, cari nn vor cn nici nn preţ să renunţe la existenţa lor naţională. N’ar fi de demnitatea noastră de Romîn! liberi, ca să rămînem nepăstăori în faţa acestei sitnaţinnl grave ce s’a creat neamulnl romînesc ! De aceea credem că ne îndeplinim o sfîntă datorie, convocîndn-vă la o întrunire naţională care se va ţine Duminecă 5 Octombre, ora 2 p. m. în Sala de jos a liceului tocat. Comitetnl Naţional Studenţesc. * * • După cît ni se comunică din Ploeşti, o vie mişcare naţională domneşte în acel oraş. Se fac pregătiri mari pentru întrunirea de Duminecă, spre succesul căreialjoţi ploeştenii lucrează pe întrecute. * * * Iată şi manifestul adresat de studenţi cetăţenilor Craiovenî: Cetăţeni Craiovenî, Nici o dată tendinţele agresive ale Ungurilor contra Romînismulut nu s’au manifestat mai puternic ca acum. Exaltaţi peste măsură de laude nechibzuite, aii crezut că a sosit momentul pentru a sfirşi cu fraţii noştri, cari nu vor să-şi piardă naţionalitatea. Au falşificat rostul vizitelor de politeţă de la Pesta, pentru a decreta stingerea legitimei mişcări a Romînilor. Au răspuns excesivei delicateţi a Suveranului nostru prin cea mal mare impertinenţă posibilă, supunîndu-i spre decorare pe cel ce întrupează ideia şovi-vinismului maghiar, pe inimicul cel mai manifestat al nostru. Au trîmbiţat pacea cu noi, şi în acelaşi timp nu s’au oprit să ne sfideze cu noui ameninţări şi cu noui atacuri. Cetăţeni Craiovenî, 0 protestare unanimă se impune. Voi cari a-ţi ştiut să răspundeţi cu demnitate şi bărbăţie ori de cîte ori s’a adus vre-o lovire neamului romînesc, veţi şti şi de data asta să vă rostiţi cu ho-ărîre. Suntem siguri că veţi participa în număr mare la întrunirea Naţională ce va avea loc Duminică, 5 Octombre, la orele 2 p. m. în sala Teatrului, dînd astfel cea mai elocventă probă, că nu permiteţi nimănui a ne socoti, un singur moment; popor lipsit de consciinţă naţională. Comitetul Naţional Studenţesc. La ministerul de interne se agită chestia unei noul reforme a gendarmeriel rurale. Reforma constă în aceea... că toţi sub-inspectoril vor avea reşedinţa în Bucureşti, pe Ungă inspectoratul general. Aceasta va fi Încă una din marile reforme ale d-lul Ferichide. D. dr. Leonte a fost numit medic la spitalul Brîncovenesc, In locul regretatului dr. Kremnitz. Este probabil ca tot d-sa să fie numit şi profesor de clinica medicală la facultatea de medicină. Regele Alexandru al Serbiei şi ex-Re-gele Milan att făcut Simbăta trecută o vizită la Paris d-nel Simona Al. Laho-vari, la care au rămas apoi la dejun. Procesul locotenentului Carp, acuzat de delapidare de 25 000 lei şi achitat de consiliul de războiţi al corpului 4 de armată, are totuşi o urmare. Din scripte se constată că adevăratul vinovat ar fi predecesorul săQ la regiment, căpitanul Cârtojan, actualminte la Constanţa. In urma ordinelor date, căpitanul Cârtojan a şi fost înaintat comisarului regesc de pe Ungă corpul 4 de armată. Ieri s’a deschis la Sibitt, sub preşiden-ţia Mitropolitului Miron Romanul, congresul naţional al bisericel ortodoxe romîne din Transilvania şi Ungaria. La acest congres iaQ parte Episcopii loan Popea din Caransebeş, loan Meţi-anu din Arad, vicarul Goldiş din Oradea mare, d-nil Alexandru şi Zeno Mo-cioni, Partenie Cosma, dr* Iosif Gali, Diamandi Manole, V. Mangra, Coriolan Brediceanu, etc. Aflăm că minele de cărbuni de la Schelea-Gorj, proprietatea'd-lul deputat Dincă Schileru, cari au fost pînă acum exploatate de o companie în cap cu colonelul Filz Georges, afl fost luate in exploatare de un sindicat de bancheri din Londra reprezintat prin casa Thomson. Acest sindicat va începe la primăvară să construiască linia ferată particulară intre T.-Jifi şi Schelea. Pe slrada Colţel, la râspintia cu strada Batiştel, Primăria are un loc foarte frumos, rămas din expropierile făcute pentru noul bulevard Colţea. Foarte mulţi doritori pentru a cumpăra acest loc, s’afl prezintat la primărie, oferind suma de 200.000 de lei pe el. Primăria, In loc să scoată la licitaţie locul şi să-l vîndă în condiţiuni atît avauta-gioase, a dat o concesiune pentru o panoramă şi actualmente, o baracă enormă de scîndurî s’a ridicat pe acest loc. Pe de o parte acest fapt este în contra intereselor comunei, de oare-ce concesiunea este dată pe timp de zece ani şi ast fel locul nu poate fi vîndut în acest timp, iar pe altă parte, clădirea de scîndurî, este şi în contra regulamentelor comunale, şi urîtă la vedere şi primejdioasă pentru clădirile Învecinate, în caz de incendiu. Şi pentru ce toate astea? Melissianu ştie. Perceptorul Orăşianu, de la culoarea de albastru din Capitală, care ţine şi locul socrului sătt—Cuţescu—perceptorul de la galben, făcînd vărsămtntul banilor, Luni 29 Septembrie, la Casieria generală a judeţului, a încasat ca remisă, peste suma ce i se cuvenea la sumele vărsate de diusul, lei una mie. Observîndu se această lipsă tocmai seara la închiderea Casei, şi verificîndu-se chitanţele de plată, aflate In mtinele Casierului plăţilor, s’a constatat că aceşti bani att fost luaţi de numitul Orăşiauu. Imediat autorităţile aâ fost avizate. Ince-pîndu-se cercetările, chiar a doua zi, s’a dovedit, după cum reiese din depunerile martorilor cari se aflau de faţă la distribuirea banilor, că d. Orăşianu a luat acel 1000 lei mal mult. La interogatorul luat numitului de către d. Calomfirescu, directorul ministerului de finanţe, Însărcinat cu facerea anchetei, bănuitul a declarat că n’a luat de cit suma ce i se cuvenea. Faţă Insă cu depunerile martorilor, cu nejustificarea unul plus găsit în banii ce I încasase şi cu declaraţiile sale din ce îu ce mal contradictorii, d. Orăşianu a restituit banii în cestiune. , întrebarea este acuma, cum râmlnelcu faptul de înşelăciune constatat în sarcina unul funcţionar mînuitor de bani publici ? Noul inspector de poliţie, d. Micşu-nescu, de curind numit In locul d-lul Teodor Vasiliu, şi-a inaugurat luarea în posesiune a postului săO, printr’un straşnic scandal în mahalaua Filaret, strada Egalităţel. S’au spart geamuri şi capete, spre mal marea glorie a poliţiei d-lul Caton Lecca şi pentru cheful d*-lul Micşunescu. întrebăm pe C. F. Robescu ce face cu ancheta făcută contra lui Tăuase MihalovicI, care — în calitate de perceptor al comunei la Obor—a comis numeroase abuzuri? Pentru ce numitul nu a fost încă dat pe mina parchetului ? Deşi atît MihalovicI — cîrciumar şi supus rus—cît şi Ghiţă al Niţei Nebuna — de profesiune escroc — sunt trup şi suflet cu Robescu, în derîdere primar al Capitalei, totuşi nu îndrăznim a crede că afacerea s’a făcut deja muşama. Judiciare Erî a venit înaintea tribunalului Ilfov, secţia I, procesul d-lul Andrei Popovicl. Primăria era reprezentată prin d-nil avocaţi Antimescu, Delavrancea, C. Stoicescu şi N. Xenopol. D. A. Popovicl, era reprezintat prin d-nil advocaţi Andronescu, P. Grădişteanu, T. Ionescu, Mitilineu şi M. Schina. Tribunalul e compus din d-nil Steiănescu, Florcscu şi Cristea, iar fotoliul ministerului public e ocupat de d. prim-procuror Sără-ţeanu. D. P. Grădişteanu cere citarea cîtor-va noul martori, invocaţi de inculpat Ia instrucţie, pe cari însă judele de instrucţie, d. Vasiliu, nu ia ascultat, fără să motiveze pentru ce. D. C. Stoicescu zice că se luase deja disposiţia, în audienţa trecută, ca acel martori să fie chemaţi înaintea tribunalului. — De ce partea civilă nu le-a dat adresa la grefă ? întreabă d. Stoicescu. Tribunalul dispune să se citeze imediat martorii şi să se audieze în biroul instruc-ţiunel. D. P. Grădişteanu cere să se citeze moştenitorii Iul D. Semo, care a murit, ca să discute împreună daunele cerute de primăria Capitalei, D. C. Stoicescu prezintă o adresă, semnată de d. C. F. Robescu, primarul Capitalei şi şeful contenciosului primăriei, prin care d-sa este autorizat să se deziste—in □urnele primăriei—de la pretenţiile civile în contra lui D. Semo. D. Take Ionescu obiectează că primarul nu are dreptul să renunţe la o acţiune intentată, de cît cu anumite forme: votul consiliului comunal, autorizarea ministerului de interne, etc. După o discuţiune In această chestie, intre d-nil Delavrancea şi P. Grădişteanu, tribunalul intră în deliberare, spre a decide. La ora 4, tribunalul respinge amânarea, pe motivul că dezistarea nu implică o renunţare. Tribunalul, respinglnd incidentul, preşedintele dă ordin grefierului să Înceapă citirea ordonanţei. D. Take Ionescu, ridică atunci un noii incident. D-sa întreabă pe reprezentanţii primăriei, dacă, în conformitate cu art. 90 din legea comunală, primarul, pentru ca să se constitue parte civilă în acest proces, a avut autorizaţiunea consiliului comunal şi aprobarea ministerului de interne. p. Stoicescu cere o suspendare de ctte va minute pentru ca să caute în dosare această autorizare. Şedinţa se suspendă. ** Timp de o jumătate de oră ce! trei avocaţi al primăriei răsfoiesc dosarele ca să găsească autorizaţia. însuşi şeful contenciosului primăriei— care ştia bine că această autorizaţie nu există — îşi pierdea vremea căutînd. Enervat de acest lucru, d. Stoicescu ia dosarul In mină şi voeşte să plece din sala de şedinţă. Grefierul însă, trimete un aprod după dînsul si îl Întoarce luapol. A La redeschidere, repreziutanţil primăriei declară că n’afl o autorizaţiune precisă pentru acest lucru, dar că sunt voturi de ale consiliului prin care primarul era autorizat ca să denunţe contractele încheiate cu antreprenorii accizelor comunelor învecinare şi să deschidă proces acelora cari afi dăunat comuna. D. Take Ionescu spune că e regretabil ca înaintea justiţiei să fie silit să dea o lecţie de drept administrativ primarului capitalei, serviciului contencios al primăriei şi avocaţilor cari o reprezintă; dar d. primar dacă citea legea comunală, trebuia să vadă că este incapabil, juridiceşte vorbind, ca să intenteze acţiuni, să încheie transacţiunl, fără învoirea consiliului comunal şi aprobarea ministerului de interne, sub a cărui tutelă este. D-sa cei e priu urmare scoaterea din proces a primăriei capitalei, care în neregulă s’a constituit parte civilă şi cere imediata judecare a procesului corecţional. D. Stoicescu susţine din nofl că autori-zaţiunea primarului există, că In baza a-celel autorizaţiunl s’a şi constituit parte civilă, dar că nu o are acum asupra d-sale şi cere un termen pentru ca să o prezinte. A Tribunalul, în vederea afirmaţiunel părţii civile, că primarul a fost autorizat de consiliul comunal şi de ministerul de interne ca să se constitue parte civilă, amînă judecarea procesului pentru ziua pe 11 Noem-bre, cînd partea civilă este obligată să aducă autorizaţiunea în cestiune. Dar să afirmă că autorizaţiunea această nu există. Astăzi se îiifâţişează înaintea tribunalului de Ifov secţia I un ciudat proces. D. Stolojan, marele proprietar, va pleda în contra d-lul An. Stolojan, ministrul domeniilor. Iată ca/ul: In 1893, d. Stolojan cumpără moşia Căscioarele din Ilfov de la baronul Nicolici de Rudna şi de îudală angajează pe d. Spiru C. Haret, care la vreme de opoziţie face şi pe inginerul botarnic, ca sâ’l ridice planul. Cîud planul a fost ridicat, d. Stolojan a constatat că Statul i-a încălcat 261 hectare din moşie, şi intentează proces de restituire. Procesul, din amînărl în amînărl, s’a tră-gănat pînă astă-zl. Ceea ce e interesant, este îndoitul ipostas sub care se prezintă d. Stolojan : ca reclamant şi ca pîrît ; d. Năstase, proprietarul, care se judecă cu c. Năstase, ministrul. Numai puţin interesant va fi şi înfăţişarea d-lul S. Haret, înaintea tribunalului, în calitate de inginer hotarnic. Bacalaureatul Următorii tineri ati reuşit la examenul de bacalaureat, în seria de erî: Stoenescu G. Anibal, Stoenescu N. Ion, Stroian Const., d-ra Sanluino Zenobia, Şer-bănescu Ştef., Tânăsescu George, Tană-sescn Grigore, Tărăbuţă P. Const., Teodo-rescu Gh., Zamfirescu Nicolae, d-ra Zamfi-rescu Zoe, Zeygler Hugo, Zommer Gutman. Franţa şi Rusia Paris, 2 Octombre.— La banchetul oferit de negustorii din Rusia în onoarea d-lulFe-lix Faure, aiesta, răspunztnd la toastul ce s’a ridicat in onoarea sa, reaminteşte «noţiunea ce a simţit cind intorcîndu-se din călătoria sa In Rusia, ţoală naţiunea i-a exprimat satisfacţia sa în urma cuvintelor schimbate între Ţarul Rusiei şi Preşedintele Republicel. Numai îuţelepciunel ţării şi spiritului politic al democraţiei frauceze datorăm faptul că ne putem bucura de resulta-tele obţinute; democraţia a ştiut să dovedească că instituţiile republicane cărora este alipită In mod nestrămutat, garantează pacea internă. La viitoarea exposiţie de la 1900, unirea va face pe Francezi, de neînvins în iniţiativa muncel pentru gloria şi mărirea patriei. Noul ministru francez Din Paris ni se telegrafiază, că ieri după amiazl s’a ţinut un consiliu de miniştri la Eysee sub jreşidenţia d-luî Felix Faure. In acest consiliu s’a hotărît mişcarea diplomatică. D. Felix Faure a semnat decretul de numire a d-luî Henry, fost prefect de Nisa, în postul de ministru plenipotenţiar în Bucureşti. Noul ministru plenipotenţiar al Franciel nu e un diplomat de carieră. D. Henry a ocupat plnă acuma numai posturi administrative. Ultimul a fost prefectura Alpilor-maritiml, pe care n’a părăsit’o de cît pentru a intra în diplomaţie. Relativ tînăr, n’are de cît 51 de ani, d. Henry a ştiut tot-d’auna să fie la îuâlţimea situaţiuuel. In conflictul ce a avut cu consiliul comunal din Nisa, d-sa a dat dovezi de multă abilitate şi tact. Lungile viligiaturl ale reginei Victoria pe Coasta de aur afl dat de asemenea prilejul d-lul Henry de a se distinge. Recunosclnd tactul şi înaltele calităţi ale prefectului, regina Marel Britanii i-a dat o înaltă deco-raţiune. Nu ne îndoim, că şi în Bucureşti, d. Henry va şti să cîştige numeroase şi statornice simpatii. „EPOCA” IN PROVINCIE JPIATltA-N. Ziarele «Adevărul», «Dreptatea», şi «Evenimentul» afl arătat fie-care, după informa-ţiunile ce afl putut căpăta, multe hoţii ale inspectorului accizelor comunei Piatra, Alexandru Botez, cumnatul primarului Mihal Adamescu. Acesta nici mal mult nici mal puţin, a introdus, în înţelegere cu contrabandiştii, mărfuri în oraş, tără a se plăti taxele comunale. Salutăm cu drag acest mic Început, cu atît mal mult cu cît vedem şi ne convingem că rufele murdare afl ajuns a nu mal putea fi spălate în familie la colectivişti, ci se aruncă chiar de el însuşi îu vileag. Şi ca o dovadă de deplina noastră aprobare pentru această inteligentă imparţialitate, întindem prieteneşte mina şi le venim în ajutor cu amănunte precise. Cînd s’a strigat contra hoţiilor de la comuna Piatra, acel strigăt n’a fost de cit un slab eeefl al alarmei date de cetăţeni în momentul In care mîţa, prinsă cu sac cu tot la bariera Piatra-Roman şi-a arătat unghiuţele, cari purtafl ştampila Botez-Adamescu. Lucrurile Insă afl fost şi sunt mal a câtărel de cum afl resunat pînă la «Evenimentul» şi «Dreptatea» şi ca achit de conştiinţe cetăţenească, mă însărcinez a regula, desface şi toarce cu mult zel şi pre-ciziune caerul dătător de fire faimoasei urzeli Botez- Adamescu,—iată-le: Pregătirea şi înjghebarea bandei Imediat după retragerea guvernului conservator în Octombrie 1895, d. Mihal Adamescu, îndrăgostitul comunei, care îşi lăsase ca suvenir iniţialele pînă şi pe cărămida acaretelor comunale, se reîntoarce la vechile d-sale amoruri şi peţeşte primăria. Alintatul ales al administraţiei Albo-Negre, văzîndu se iarăşi în braţele dragei sale, o strînge la piept de astă dată cu o furie lacomă, născută din atîţl ani de dor, de post şi aşteptare. Altruist însă, cum e în toate, d. Adamescu, nu se gîndeşte numai la el, ci ca orî-ce primar coleetivisto-renegat, ce se respectă şi ţine mal cu seamă la onorul lui de familist, d-sa începe a fi serios preocupat cu ideia cum ar administra mal bine avutul comunei, avînd în acelaş timp în vedere interesele de familie, care de sigur se in-pune în prima linie orl-eârul individ care conoaşle din cursul primar încă — şi cu atît mal mult din Primărie, cari sunt datoriile omului. Aşa fiind lucrul şi cuconul Mihrifl avînd în vedere mal mult safl mai puţin interesele comunei şi mult mal mult ale d-sale, regulează ce regulează, consilierii comunali ridică cu multă preciziune degetul lu sus şi ast fel d. Alexandru Botez, cumnatul primimarulul îşi capătă osul în funcţiunea nofl creată de inspector controlor al accizelor comunale, în care d. Botez e şi numit pe ziua de i Aprilie 1896. Perfectă aohiziţiune !!! nu însă pentru primărie, ci pentru primar, care ca om cu prevedere şi cinstit — cum se pretinde — se gîndea să adune el şi al lui «bani albi pentru zile negre», deci «acum safl nici tdată» —şi (.cum fusese timpul... şi s’a făcut. O dată regulat capul—al controlorului accizelor, era vorba de picioare şi pentru aceasta cuconui Mihal cheamă pe Botez şi îl sfâtueşle prieteneşte—căci e priceput cuconul Mihal, de oare-ce e şi avocat din păcate—să dea afară pe toţi barieril puşi de administraţia ccniuuală conservatoare, şi în locul lor să pună oameni siguri şi de perfectă încredere, cari la nevoe să fie orbi, surzi şi muţi. Cu evlavie creştinească Botez ascultă, pricepe şi se execută; ast-fel barieril sunt daţi afară unul cîte unul şi în locul lor pusu-s’afl oameni de încredere, toţi acel goniţi în timpnl conservatorilor pentru furturi; iar la bariera Piatra-Roman, unde d. Botez credea că e mal uşor de lucrat, fiind acea barieră alăturea de grădina şi cărămidăria d-lul primar Adamescu şi foarte aproape în acelaşi timp şi de casa cinstitului inspector Botez, la acea barieră uuincşte şef pe un individ mal mult de cît suspect, pe un oare-care Cernescu, destituit de primarul conservator la 1895 fiind-că fusese prins în o contrabandă de făină de grîfl ce se introdusese în oraş de evreul Cărăbuş, renumitul contrabandist al Pietrei. Ast-fel, regulat totul, inspectorul îşi poveşti isprăvile şi primarul Adamescu, se a-râtă pe deplin satisfăcut, zicîndu-şl că nici o contrabandă au mal poate avea loc de acuma înainte fără ştirea d-sale. — Totuşi se mal gîndea cuconul Mihaiu la ceva puiudu-şl în cap : că paza bună trece pri-mejdiea rea—ca orei ce ţine la popor şi zi-câtoarele lui, cînd e vorba să fie ales—şi de aceea simte nevoe—mal cu seamă pentru că cumnatul se uită de odată în două părţi—să pue şi un de al d-sale, care să se uite numai într’o parte, adică tocmai la preţiosul cumnat şi ast-fel să-l ajute In meşteşug, să vadă cit face, cît prinde din diferite trebi-şi dacă e cinstit la răfueală faţă de compania formată care a pus peptul pentru vrednicul cumnat al primarului. Mîine voifi continua. Sco tocilă. ŞTIRI MABraTE * Att fost JuserişI, Intre pensionarii Statului, pe ziua de 1 Octombrie a. c., 90 de foşti funcţionari. Totalul pensiunilor acestor noul pensionari însumează cifra de 15,568 lei pe lună. Printre noul pensionari este şi d. Al. Pen-covicl, fost — în ultimul timp — prefect de Tulcea. Afl mal fost înscrişi şi 37 funcţionari te-legrafo-poştall, însumînd totalul de 4,899 lei pe lună. * D. dr. Valeriu Roşculeţ, actual medic al spitalului rural Cincu din comuna Nieo-reştl, a fost numit medic primar al judeţu. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 lut Bacăft, în locul d-lul dr. Manea, trecut în altă funcţiune. D. dr. Roşculeţ este un distins elev al facultăţel de medicină din Berlin, fost asistent în institutul de bacteriologic din capitală. * Sîmbătă şi Duminică, 4 şi 5 Octombrie, vor avea loc în Cişmegiu, mar! serbări populare, în profitul inundaţilor. Serbările sunt puse sub patronagiul unu! comitet de doamne. Distracţii variate şi plăcute. începutul serbărilor la orele 3 p. m. Punerea sub acuzaţie a Cabinetului austriac Viena, 2 Octombre.—Camera deputaţilor. Opoziţia germană continuă sistemul său de distrucţiune, cerînd mai multe apeluri nominale cari ţin 5 ore. Camera trece la urmarea discuţiei pu-nereî sub acuzaţie a miniştrilor. D. Dubsky, in numele partidului liberal al marei proprietăţi germane, propune să se treacă la ordinea zilei asupra moţiu-nei de punere sub acuzare a contelui Ba-deni, în privinţa ordonanţei de la 21 Mai 1897, dar să motiveze această decisiune condamnînd atitudinea guvernului în această împrejurare şi exprimîndu-i desa-probarea sa. Booâai — «Steaua Romîuă», societate anonimă pentru industria petroleulul, a transferat biurourile el iu strada Doamne! No. 4 (proprietatea Camerei de comerciu. — A apărut «Noţiuni de economia vitelor», lucrare a d lui I. St. Furtun, şi premiată de societatea centrală de agricultură. Grecia şi Turcia Atena, 2 Octombrie.—S’a constituit o comisiune de anchetă sub preşidenţia generalului Mavroschalis, pentru a examina evenimentele ultimului război. Plenipotenţiarii pentru tratatul de pace definitiv afl plecat la (Jonstantino-pol, pe mare. DIN CAPITALA O evadare din Închisoarea militară. — Un dezertor din armata. Alexandru Gheorghe, de mal multe ori fugit din armată, a fost prins zilele trecute şi arestat la închisoarea militară. închisoarea militară insă, nu a înspăimîntat de loc pe Alexandru Gheorghe şi nu şi-a părăsit de loc ideile sale de a fugi ca să scape de miliţie de care avea oroare. Dezertorul a reuşit să fugă din închisoare şi să-şi ia cîmpil. Urmărit de aproape de autorităţile militare, Alexand'-u Gheorghe a fost dovedit aseară In lunca Văeăreştilor, de către un sergent major din regimentul 6 Mihal Viteazu, care împreună cu patru jandarmi, urmăreaO pe dezertor. Văzindu-se surprins, fugarul se pune în apărare, şi o luptă crinceuă se încinge între jandarmi şi dezertor. Acest din urmă, văzînduse In pericol de a fi din noii prins, a scos revolverul cu care era înarmat şi-a tras mal multe focuri. InspăiraîntaţI de focurile de revolver ale dezertorului, jandarmii aii bătut în retragere şi Alexandru Gheorghe s’a făcut din noii nevăzut. Sinucidere. — Din Turnu-Măgureie ni se comunică o dramă mişcătoare petrecută zilele trecute în comuna CouţeştI din judeţul Teleorman. Locuitorul Al. Stancu Neaţu, din acea comună, deznădăjduit de soartă din cauza mizeriilor continue pe cari le suferea în familie, a luat funesta resoluţiune de a ’şl pune capăt zilelor. Nenorocitul a făcut un laţ din betele cu cari era încins şi s’a apînzurat da clanţa uşel. Cînd soţia sa a venit acasă, a văzut că uşu de şi nu era încuiată, opunea rezistenţă. Impingînd cu putere în uşă, femeia reuşi să pătrundă în casă, unde un spectacol îngrozitor se înfăţişă înaintea ochilor săi. Bărbatul săfl, fără viaţă, zăcea întins pe scindurl, cu laţul de git. Inspâimintată, femeia anunţă pe vecini şi pe primar, care făcind cunoscut parchetului, a o-rînduit transportarea cadavrului la spitalul ju-deţian. Crima din Muşcel. — Din Cimpu-lung ni se scrie că o crimă oribilă s’a comis in comuna Corbi, din acel judeţ. ^ Femeia Maria, soţia locuitorului Nicolae Dor-descu din acea comună, care era Însărcinată, era de mult în vrajbă cu un vecin al său Pavel Filipoiu. Aialtăerf, cel doul vecini s’aii luat din noO la ceartă. Filipoiu, înfuriat, se repede asupra femeii însărcinate şi luîndu-o la bătae, o trînteste jos şi o calcă in picioare. Cu o lovitura d« picior, îndreptată In pînlece, Filipoiu a ucis copilul diu pinteceie femeii. Nenorocita, transportată pe braţe acasă, a născut copilul mort şi cu capul făcut în bucăţi. Starea femeii este desperată. Autorităţile fiind avizate, procurorul a venit la faţa locului şi a început instrucţiunea aface-rel, după ce mal întil a arestat pe criminal. Asasinatul din Holboaca. — Un oarecare Constantin al Nichitoael, locuitor din com. Holboaca, jud. Iaşi, luă seamă că, zi cu zi i se împuţina porumbul, cules de curînd şi împrăştiat pe rogojini, pentru a se usca la soare. Lu-indu-se după urmele cari îl puteau călăuzi în direcţia dincotro veneafi hoţii, Constantin al Nichitoael bănui că hoţul ar fi veciuulsăil Ghe-orgha Iaeob venind pe furiş, prin fundul live-zeî. înfuriat, păgubaşul descarcă puşca asupra hoţului, rânindu-1 grav la un picior. Inştiinţindu-se parchetul din Iaşi, procurorul împreună cu judele de instrucţie, aQ plecat erl, Jouî, Ia faţa locului, pentru a ancheta faptul. Criminalul se află arestat la primăria din Holboaca. DIN STREINA TA TE Un proces cn strănuturi. — Un proces couic s’a desfăşurat deunăzi la secţia III a tribunalului penal din Milan. Doul indivizi, anume Carlo Broli, de 30 ani, um Cremona, şi Antonio Brosco, de 45 ani, din Veneţia, trebuiafl să răspundă de faptul de înşelătorie, fiind-că vîuduse în loc de piper, o pulbere de simburl de măsline, amestecată cu alte ingrediente vătămătoare. S a chemat un expert şi cele trei pachete conţiuînd aproape 17 chilograme din acel piper, aă fost depuse pe masa prezidenţială. Dar d'abia ele fură deschise şi se înălţă în aer o pulbere foarte fină, care repede se propagă prin toată sala. Atunci începură să strănute cel cari se aflaţi mal aproape de pachete. Preşedintele, judecătorii, procurorul, grefierul, advocaţii, şi însfir-sit (oală sala a răsunat de un bizar concert de strănuturi, cari att durat aproape un sfert de oră. Preşedintele, văzind că nu poate continua procesul, a fost nevoit să suspende pentru lin moment şedinţa, în rîsul general a) celor de faţă. Cel doul acuzaţi afi fost achitaţi. Depeşile de azi (Serviciul «Agenţiei Romine*) Paris, 2 Octombrie.—Comisiunea Camerei însărcinată să ancheteze afacerea Panamalei a reiuat azi lucrările sale. Marchizul de Reverseau este numit ambasador la Viena ; d. Marehand, actualmente la Buenos Ayres, este numit ministru la Belgrad. Madrid, 2 Octombrie. — 5000 de soldaţi vor pleca la Cuba înainte de sftrşitul lunel. Darmstadt, 2 Octombrie. — împărăteasa Frederic şi Principesa Enric a Prusiei aii făcut o visită MM. Lor ruseşti. Londra, 2 Octombre.—Times anunţă că cea mal mare parte a oamenilor influei.ţl din Cita au redigiat o scrisoare protestînd cu energie în contra orl-cărel acţiuni a guvernului în favoarea bimetalismulul. Londra, 2 Octombre. — Doul oameni al echipagiulul Medivay afl murit de friguri galbene la trecerea acestui bastiment de la Barbades la Peymuth. Londra, 2 Octombre.—D. Brodrick, secretar parlamentar la oficiul rezbelului, a pronunţat la Guildford un discurs zieînd că efectivul armatei pe picior de rezboifl nu este în raport eu marea întindere a imperiului.—In urma cerinţelor coloniilor, administraţia rezbelului du este în stare să men-ţie în patria mumă un efectiv suficient.— Acest efectiv este numai de 56.000 de oameni în Englitera, contra 78.000 în colonii. Londra, 2 Octombre,—Banca Engliterel a urcat scontul la 3 la sută. Cambrai, 2 Octombre. Explozia unui cazan într'o fabrică de zahăr a omorît doui lucrători şi a rănit alţi 12, dintre cari mai mulţi în mod mortal. ULTIME iMATIUi Mişcarea naţională Toate ziarele din Budapesta sosite azi în Bucureşti relevează meetingul studenţesc de Duminică şi reproduc cîte-va părţi din discursul d-lui C. Disescu, privitoare la decoraţia lui Ieszenszky. Magyarorszag de pildă recunoaşte că mişcarea naţională a luat un caracter serios, dar se mîngîie cu speranţa că guvernul romîn va şti la un moment dat s’o împiedice: Koelnische Zeitung publică o corespondenţă din Bucureşti, inspirată de d. Dim. Sturdza, despre primul meeting al Ligel Culturale, publicînd în acelaşi timp şi moţiunea votată. Apoi corespondentul,—d. Dim. Sturdza, — atribue acest meeting, precum şi mişcarea naţională, aurelianiştilor, cari exploatează ca armă de partid cestiunea naţională în contra guvernului. D Sturdza ameninţă că, dacă aurelianişlii vor continua să agite cestiunea naţională, se fac imposibili pentru guvern. Iată deci pe d. Sturdza în haina-l adevărată de denunţător ordinar. * * * D. Ioan Slavici publică prin Tribuna Poporului din Arad, un articol asupra vizitei perechei regale la Budapesta. D. Slavici scrie între altele: Vă mărturisesc fără de încungiur, că şi după a mea părere era mal bine, ca Regele Carol să nu se mai oprească la Budapesta. * * * Mîine, seara la orele 11.25, pleacă mai mulţi studenţi şi membri ai Ligei la Craiova. Craiovenii pregătesc la gară comitetului naţional studenţesc o primire strălucită. Dr. Lueger la Iaşi Cititorii noştri ştiu că consiliul comunal al laşului a hotărît trimeterea unei comisiuni, care să invite pe primarul Vie-nei, d. dr. Lueger, la inaugurarea aba-toriului şi a tirgului de vite. Cu opt zile însă, înainte de votul consiliului, primarul de Iaşi, d. N. Ganea, expediase la Viena o invitaţie scrisă, prin care făcea cunoscut doctorului Lueger inaugurarea proiectată, rugîndu-l să asiste la serbare. * * * In urma votului consiliului, dd.Gh. Tăcu şi Eduard Ghica aă venit la Bucureşti pentru a stabili, împreună cu ministrul de interne, atît modalităţile călătoriei la Viena, cit şi alte chestii privitoare la inaugurare. Intre altele, delegaţii comunei Iaşi vroiau să obţină de la ministerul de domenii o subvenţiune de 5000 lei pentru tîrgul de vite, iar de la ministerul de lucrări publice, vagoanele necesare pentru transportul vitelor, la expoziţia care se va face cu prilejul inaugurării. In acelaş timp, d-nii Gh. Tăcu şi E. Ghica aveau să se înţeleagă şi cu primăria Capitalei, pentru obţinerea efectelor necesare decoraţiunel abatoriului şi a stra-delor, pe unde urmează să treacă cortegiul regal. n- *% Cmd delegaţiunea ieşană s’a prezentat la ministerul de interne, d. Ferechide i a spus să aştepte sosirea d-lui Dimitrie Sturdza, în Capitală. Primul ministru n’a sosit de cît eri, cînd un consiliu s’a ţinut la ministerul de interne, la care a fost invitată şi dele-gaţiunea. Consiliul nu s’a ocupat de cit cu călătoria MM. LL. la Iaşi, stabilindu-se ultimele detalii ale primirei. D-nii Ghica şi Tăcu au expus consiliului de miniştri cererile ce aveau de făcut, arâtînd că e nevoie de o promtă so-luţiune, pentru a se putea începe pregătirile. S’a hotărît ca comisiunea să se înţeleagă cu miniştrii respectivi pentru cererile ce are de făcut. * * In ce priveşte plecarea la Viena, consiliul de miniştri a fost de părere că voiajul delegaţiunei la Viena este inoportun. In adevăr, se ştie din sorginte oficioasă că primând Vieneî a anunţat că va face tot posibilul ca să vină la inaugurarea abatoriului. In cazul cînd ocupaţiunile multiple ce are nu vor permite d-lui dr. Lueger să vină la Iaşi, atunci o delegaţiune a consiliului comunal vienez, însoţită de o comisiune de medici veterinari, va asista negreşit la inaugurare. In tirma acestei comunicări, d-nii Tăcu şi Ghica au renunţat la călătoria proec-tată. Cel mai tîrziu mîine seară, delegaţii comunei Iaşi se vor reîntoarce In Iaşi. D. Lascar Catargiu, venerabilul şef al partidului conservator, a sosit erl— 2 Octombrie—în Galaţi, unde a rămas plnă astă-zî, 3 Octombrie, cînd a plecat la moşia sa Golăşef. Numeroşi amici aii vizitat pe d. L. Catargiu, în scurtul timp cît a rămas în Galaţi. D. Lascar Catargiu va'Tsta la Golăşel pină Ia 8 Octombrie, cînd se va reîntoarce în Capitală. 0 ultimă modificare a intervenit în programul călătoriei MM. LL. Regele şi Regina la Iaşi. Plecarea din Sinaia, care urma să aibă loc în seara dc 22 Octombre, a fost fixată pentru ziua de 19. In urma acestei modificări, MM. LL vor rămînea în capitala Moldovei, în zilele de 20, 21 şi 22. Plecarea din Iaşi va avea loc în dimineaţa zilei de 23 Octombre. Trenul regal se va opri în principalele staţii, unde re-cepţiuni vor fi organizate. Restul programului călătoriei nu a suferit nici o modificare. A-seară a fost un schimb de vederi asupra situaţii intre aurelianiştl, în localul redacţiei ziarului «Drapelul». Consfătuirea va continua astă-seară. Un nou proces în contra «Tribunei» Citim în Tribuna din SibiQ : Iarăşi un proces de presă, şi iarăşi pentru singeroasa Melia-dica! Procesul este intentat pentru prim articolul «Mehadica» publicat in N-rul 244 din 1896 al«Tribunei. » Acuzat e d-l Teodor 7. Păcă-ţexnu, fost redactor responsabil, ca autor al articolului, iar d-l V, Dresnandt, ca proprietar al ziarului, în numele societăţei editoare. Procesul se va judeca la 9 No-ernbre stil nou. Trăiască Jeszenszky, şeful secţiunii naţionalităţilor şi comandorul ordinului «Coroana Romî- niei» ! D. Volanschi, consilier comunal în Iaşi, şi-a dat demisia din această demnitate. In urma strămutărel sale în Capitală, unde posedă o farmacie, exerciţiul mandatului de consilier al laşului devenise imposibil d-lul Volanschi. Acesta este motivul care l’a determinat să ’şl dea demisia. D. Ioan Ghica, căpitan în reservă şi inspector al Eforiei spitalelor civile, a fost decorat de guvernul turcesc cu or dinul Niecham Ieftihar în briliante, ordin care, se ştie, este ereditar. D-nii deputaţi Vintilă Rosetti şi V. Cogălniceanu vor ţine o întrunire publică, Duminică 5 Octombre, In sala circului Sidoli din Iaşi. Se va trata chestia repauzului duminical şi chestia evreiască. După întrunire, se va face un peleri-nagiîî la mormîntul lui Mihail Cogălni-ceanu, la cimitirul «Eternitatea». D. Aurel Ciato, student in drept la Budapesta, condamnat la şease luni închisoare pentru un apel către studenţii rominl, a părăsit Marţi puşcăria de la Segliedin. Politie păcătoasă Se ştie furtul de 15,000 lei care s’a comis zilele trecute în dauna d-lul N. Iulian, membru al Curţii de apel din Bucureşti. Poliţia capitalei a fost de o indolenţă revoltătoare In descoperirea acestui furt. Ştim, într’un mod care nu poate fi desminţit, că serviciul de siguranţă a negligiat de a lua primele şi indispensabilele măsuri în această privinţă. Nu s’afl trimis circulărl pe la bijutieri,—căci se furaseră şi bijuterii—pentru a ’i preveni în cas cînd s’ar presenta autorii furtului ca să vlnză obiectele sustrase, nu s’ati expediat agenţi pentru urmărirea individului bănuit, în fine nu s’a luat vre-o măsură serioasă pentru descoperirea şi prinderea autorilor furtului. www.dacoromanica.ro Urmăririle d-lnl Iulian Desperlnd de această lipsă de protecţiune a averel cetăţenilor de care dedea o dovadă atît de pipăită serviciul nostru poliţienesc, d. Iulian a căutat să descopere el pe autorul furtului. D. luliau află informaţii mal precise în privinţa direcţiei ce a luat hoţul, şi cere poliţiei să trimeată Ia Pesta agenţi pentru arestarea individului, bănuit în această privinţă. Poliţia Capitalei şi serviciul de siguranţă aii răspuns d-lul Iulian, că nu aii fonduri şi prin urmare sunt în neputinţă de aservi pe păgubaş. Se face aceeaşi cerere d-lul C. Lecca, prefectul poliţiei Capitalei. Acelaş respuns. Nu sunt fonduri. Poliţia nu poate cheltui, pentru prinderea hoţilor, dar în schimb poate pune la dispoziţia d-lul Iulian un comisar şi un agent de siguranţă dacă d-sa cr conveni să facă cheltuielile. Neavlnd încotro, d. Iulian dă patru sute de lei pentru cheltuelile necesare. I>e ce avem poliţie ? întrebăm acum. Unde s’a mal văzut că poliţia, serviciul de siguranţă al unei Capitale, să nu aibă fonduri ca să descopere furturile safl crimele ? E In adevăr ceva fenomenal aceasta, că tot cel cărora li s’afl fuiat banii să cheltuiască pentru prinderea hoţilor. Dacă s’ar şti acest lucru în străinătate, ar fi un rls omeric. Poliţiile din stăinătate fac sacrificii pentru descoperirea vinovaţilor. Poliţia din Paris a trimis un inspector de siguranţă ca să cutreere întreagă America pentru a pune mîna pe un ucigaş şi îu toate împrejurările nu se dă îndărăt de nici o cheltuială, fie ea cit de mare. Dar, va pretinde d. Leca că nu putem să ne punem pe acelaş picior cu Parisul. E adevărat. Dar în caşul d-lul Iulian nu era nevoe de cît de o sumă ridicolă. Patru sute de lei. De ce se dafl poliţiei fonduri extraordinare ? Dacă nu sunt suficiente, să ceară suplimente, să ceară bani, dar să se mal înceteze odată cu obiceiul de a supune tot victimele să suporte toate cheltuelile. Nu e destul că ’şl pierd banii şi li se fură obiectele ? In această chestie nu suntem animaţi de nici un spirit de ostilitate politică. E vorba de interesul general şi de bunul renume ce trebue să ’I aibă poliţia. Alt-fel am putea să o desfiinţăm. Nu vedem utilitatea el In condiţiunile îu cari ea funcţionează. SPECTACOLE Uugo.—Iată singurul teatru de varietăţi «Hugo», unde se petrece îu fie-care seară admirabil. Atîţl artişti, dintre cel mal renumiţi, fireşte că atrag un public destul de numeros şi nu mal pnţin aplauze. Fentru astă-seară, reprezentaţie «High-life», programul este cu totul schimbat şi reînoit. Brebion, Carmencitta, Sampieri— toate’s la Hugo. Cafeneaua Naţională. — Dc Jouî, 9 Octombrie, Iu fie-care seară vor avea loe concerte, date de capela de dame din Praga, sub conducerea renumitului şef de orchestră, I. Chibulka. D. CobilovicI, impresariul, a avut o strălucită ideie, aducînd această capelă de dame, destul de cunoscută. Şi—ce e mal bun—consumaţiile vor costa ca şi în cursul zilei.________________ Au sosit în Capitală championiî ciclişti FREDERICH GREINER, german JI AN PASSERT, elveţian pentru a lua parte la alergările de Biciclete şi Tandem, ce vor avea loc la TELODBOMFL ROMÂN de pe şoseaua Kiseleff, rondul II Duminecă 5 Octombre 1897 începutul la orele 4 şi jumătate p. m. Preţurile locurilor: Loja I lei 20.—Loja II lei 16.—Stal I numerotat lei 3.50.—Stal II lei 2.50—In mijlocul velodromului lei 1.50 — Galeria lei 1. Tramwayul societăţei vechi va circula pînă la bufet, aproape de Velodrom. _______ MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnbllcaţlnne D-uul Ion Vasilescn, adjunct, la intendenţa divisiel I de infanterie din Turnu-Severin, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săiî patrimonic de Va-silescu» a celui de «Cărstocea» spre a se numi «Ion Vasilescu Cărstocea». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevă znt de aliniatul 2 al zisului articol. _ Unicul în ţară care Tinde fabulos de eftin LA 1000 DE ARTICOLE Vis-ă-vis de Magaainnl UDlversel (fost Saţianu) 20.000 per. Ghete bărbăteşti, booance, numai cu 20.000 »• ► pentru dame, Ghewreaux, ► 30.000 duz. Ciorapi fii d’ecosse, perechia ► 20.000 4 4 » 20.000 buo. Cămăşi bărbăteşti v 10.000 dz. Galere olandă » 10.000 » Manşete v 30.000 bucăţi Flanele dr. Iaeger, lînă pură, fa-hui os de eftin. 20.000 per. Mănuşi pentru Dame, extra-flne > 50.000 bociţi Cravate fabulos de eftin. Liingerie pentru Hanţe 10.000 duz. Otrepe de olandă, duzina ► 10.000 ► Batiste bord onlorl ► 10.000 ► ► olandă Oarle ► 11.05 11.95 1. -50 2.75 8 dz. 8 > 2.75 4.50 2. -9. - M\ T. Avem onoarea a Vă comunica prin aceasta, că pe cît-va timp am mărit consinerabil fabrica noastră, şi ca să ne putem deda exclusiv conducerei acesteia, predăm depo-situl general pentru toate produsele noastre, care se afia pînă acum în calea Victoriei No. 94, vis ă-vis dz palatul regal, cu începere de la 3Iîs Octombre a. c. D-lor 0. & H. MULLER Calea Victoriei, 52, Pasagiul Roman, unde se vor vinde afară de parfumerii streine toate fabricatele noastre: Săpunuri de toaletă, Săpunuri de rufe, Parfumerii şi Luminări de stearină — cu acefaş preţ ca şi pînă acum. Escelenta reputaţiune, de care se bucură aeeastă firmă, dă garanţia că Veţi fi servit in mooul cel mai prompt şi solid. Ne vom sili ca şi pînă acum a da cea mai mare îngrijire fabricaţiunei articolelor noastre pentru a mulţumi pe deplin clienţi la noastră şi pe viitor. Cu deosebită stimă „ST K Ij A ” Fabrica de Săpun, Parfumerii si Luminări de stearină. PuMicaţiime La 9 Octombrie 1897, se va VINDE la Tribunalul din Giurgiu, pentru eşirea din indiviziune, MOŞIA COPACIU, din comuna Copaciu plasa Călniştea, a defunctei Alexandrina Hiottu. Moşia este ca la vr’o 84 kilometri de Bucureşti sail Giurgiu şi are întindere ca la 1500 pogdne din cari ca la 1300 pog. arabile, avlne moară de zidărie masivă cu locomo-bilă stabilă de 16 cal putere, case şi curtea compusă din grădină sistematică şi alte diferite îmbunătăţiri, cari se pot citi în Monitorul oficial, No. 101 pag. 3689, din 5 August 1897. Pentru informaţiunl mal precise doritorii se pot adresa la d. Const. Hiottu, str. Corabia No. 10, safl la d. Jean M. Mitilineu, str. Stirbel-Vodă No. 108 bis. precum şi la d-uil Sami & Arthur, strada CarageorgevicI No. 3, cari sunt în posibilitate de a facilita modul depunerel preţului._ 8, - STRADA SĂRINDAR,—8 (Prelungirea stradel Nouă BUCUREŞTI IN FABRICA Ci U I PAUL MILKER Se găseşte tu tot timpul un Jflare asortiment DE Articole de Voiagiu Pielărie fină Porte-monaie, Porte-visit. etc. SAC! CU NECESAIRE DE TOIIETA ______de la 40 până la 350 lei MUŞAMALE IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale ui ni j i Bucuresd, str. Smârdan, 2 W. Staadecker*^Buievardui cuZa,i7 Craiova, str. Cog&lnicânu 1q IM A. t*oldeii&»erg£ Cliirnrg-deutist, els. I de Ia şcoala de chirurgie dentară din Paris 23, Strada Doamnei, 33 Curăţă dinţii de piatră întărindu-1 şi aduein-du-I pentru tot-d’a una la coloarea lor naturală. Scoate dinţii stricaţi fără nici o durere, ast-fel că bolnavul rămîne surprins cînd îşi vede măseaua scoasă. Plombează dinţii cel mal stricaţi cu plombe cart ţin chiar 10—20 ani. Face denţurl în aur şi cauciuc cu cari pacienţii pot vorbi şi mînea chiar din prima zi. Linişteşte cele mal oribile dureri de dinţi, ftră a’I scoate. Vindecă mirosul din gură. Consultaţii de la 8—11 a. m. şi 2—5 T>. m.. Subsemnata absolventă cu diplomă a conservatorului din Viena se oferă a da în familii lecţiunt de canto §i piano în condiţhmt modeste. Kmllta JElnschenk Calea Rahoveî No. 5, scara A. Grăbiţi-vă! Grăbiţi-vă! 54, CALEA VICTORIEI, 54 F/w»q-rta de Maganinul tJntverael) fosta 8aţianu) jDr. I. MUtAUnsTEhV Fost asistent de Profesor In Viena Specialist pentru boaleie Capnlni Boale de Gît, Gară, Nas, Urechi şi Ochi Scoaterea nedureroasă a Dinţilor prin Aneste-sia (adormirea safl amorţire) prin mijloa-e nevătămătoare însă interzise Dentiştilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURĂ Consuttatjuni dela 8—11 a. m şi dela 2—5 p.m Strada foitei. N’o, Doctor ARMINIU MARCEL Medic al spitalului Caritas Boale Interne Consultaţiuni de la 2—4. GS9 Calea Văcăreşti, 65 Doctor Velescu Dentist Fost şef de clinică la Facultatea dentistică din Philadelphia (America) Toate operaţiunile făcute cu aparate electrice evitind absolut orl-ce durere Consultaţiuni: dimineaţa de la 9—12 şi după ameazâ de la 2—5. Strada Regală. IO fEtajul I) MODE-CONFECTIUNI U'ME DCTTY UED7 7, Strada CLEMENŢEI, 7 |f| DCI B I li L SI £ s’a reîntors din străinătate cu modelele cele mal noi şi moderne, aducînd şi un mare transport de Costume, Pălării, Jachete, Bluze, Bob de Chambre, etc. etc. Atelier special pentru ROCHI de comande. Exposiţie permanentă de Rochi, confecţionate în Atelierul meu. nici cîtu-şl de puţin vorba despre iubire In ceea ce spunea dlnsa. Se servi ceaiul. Convorbirea luă o întorsătură cu totul intimă. Maria Dinitrievna chemîndu-şî cazacul îl trimise să-I spue Lisei, că dacă i-a trecut migrena să vie în salon. La numele Lisei, Panşin începu să vorbească despre abnegaţie şi jertfei, şi să desbatâ chestiunea aceasta: Cine este mal capabil, femeea sau bărbatul ? Maria Dmitrievna se aprinse numai de cit, ea susţinu că fără dor şi poate femeia este mal capabilă, declară că are să dovedească în două cuvinte, se încurcă şi după ce asvlrli o comparaţie nepotrivită, sfirşi cu tăcerea. Varvara Pavlovna luă un caet de muzică, îşi acoperi fuţa pe jumătate, şi intoreîndu-se către Panşin, ÎI zise cu glasul pe jumătate. — Drăguţa cucoană, n’a inventat praful de puşcă. Panşin fu surprins şi înspaimintat de tn-drăsneala Varvarel, dar nu înţelese cît dispreţ pentru dînsul cuprindea reflecţia aceasta şi, uitind desmerdârile şi dragostea Măriei Dmitrievna, uitind mesele pe cari ea i le dedese, banii pe cari ÎI împrumutase în taină, răspunse nenorocitul: — Je crois bien! (crez şi eu!) şi încă nici «je crois bien !» dar :« j’crois ben». Varvara Pavlovna îl aruncă o privire prietenoasă şi se sculă. corpul şi ridica din clnd iu clud mina ca un adevărat cîntâreţ. Varvara Pavlovna ciulă două sad trei bucăţi scurte din Thal-bergy şi zise cu un aer cochet o romanţă franceză. Maria Dmitrievna nu mal ştia cum să ’şl arate mulţumirea; nu numai o dată vru să trimeaţă după Lisa ; din partea sa, Ghe-deonofski nu mal găsea cuvinte şi da numai din cap ; —dar, de o dată, căscă fără de veste şi d’abia avu timp să ’şl pue mina la gură. Această căscătură nu scăpă din vederea Varvarel Pavlovna; ea întoarse numai de cît spatele la pian şi zise : — Destulă muzică ; să mal vorbim. Si Îşi lucrucişă miinile. — Da, destulă muzică, repetă vesel Panşin. Şi începu eu dlnsa, pe franţuzeşte o convorbire vie. _ — S’ar crede cine-va într’uu salon Parizian, îşi zicea Maria Dmitrievna, ascultîndu-le conversaţia plină de fineţe şi de înţelesuri. Panşin era în culmea bucuriei, ochil-I străluceaţi, buzele îl ztmbeafl. Varvara se arăta desăvîrşită în toate: răspundea la orl-ce, nu se încurca la nimic; era uşor de văzut că ea a vorbit mult şi des cu oamenii de spirit. Parisul era centrul gîndiiilor şi >1 simţimîutelor sale. Panşin aduse vorba asupra literaturel: se înllmplă că şi ea şi el citiseră numai cărţile franţuzeşti: Georges Sand îl insufla ştirbă, Balzac ii plăcea, de şi-l găsea obositor; în Eugen Sue şiScribe vedea nişte adinei cunoscători al inimel omeneşti ; adora pe Dumas şi pe Feval ; în forul săfl intim prefera tuturor pe Paul de Koi k, dar se înţelege de la sine că nu-I rosti numele. La drept, vorbind, literatura nu prea o interesa. Varvara Pavlovna se ferea cu îngrijire de orl-ce ar fi putut chiar pe departe sâ-I amintească posiţia; nu era hailovna şi auzind că e cam bolnavă, îşi exprimă părerea de răfi. Apoi, începu să vorbeasjă cu Varvara Pavlovua, clntărin-du-şl diplomrticeşte cuvintele şi accentuîn-du-şî fie-care cuvînt, ascultlndu-I cu multă bşgare de seamă, răspunsurile. Dar gravitatea tonului său diplomatic nu avea nici un efect asupra Varvarel Pavlovna. Ea-1 privea in faţă, cu o atenţie veselă, vorbea eu neîngrijire, pe clnd un rîs stă-pînit părea că-l fărămînta nările-I delicate. Maria Dmitrievna începu cu slăvirea însuşirilor tinerel femei. Panşin dedea din cap ou politeţe, cel puţin atît cil îl erta gulerul săfl, zicîud: «că el era de mal nainte convins», şi înjghebă o discuţie în care merse pînă acolo că vorbi şi de Metternich. Varvara Pavlovna, închizlndu-şl pe jumătate ochii-I de catifea zise încet: — Dar şi d-v. sunteţi artist I Apoi adause şi mal încet. Veniţi încoa ! Şi arătă pianul, cu o mişcare din cap. Cuvintele acestea căzute de pe buzele el schimbară ca prin farmec, toată linia de purtare a lui Panşin. Aerul săfl bănuitor dispăru, zîmbi, se însufleţi, îşi deschise fracul: — Efl, un artist, val! zise dînsul ; dv. după cît se spune sunteţi o artistă adevărată. Şi se duse după Varvara Pvlovna la pian. — Pune-1 să cînte romanţa sa la lună ! zise Maria Dmitrievna. — CîntaţI ? Întrebă Varvara Pavlovna, aruucînd asupra lui o privire luminoasă şi repede. Staţi jos! Panşin voi să se împotrivească. — Staţi jos, repetă dînsa bătînd poruncitor pe spătarul scaunului. El se aşeză, tuşi, îşi depărlă gulerul şi- FOITA ZIARULUI «EPOCA Şi mergînd In prejurul pianului se aşeză drept în ţaţa lui Panşin. El îşi repetă romanţa imprimtnd glasului săfl o vibraţie declamatoare. Varvara Pavlovna, rezămată cu coatele de pian şi ţinîndu-şl mlinele la înălţimea buzelor, îl privea ţintă. Panşin înceta din cîutare. _ _ — Fermecător ! fermecătoare idee ! zise ea cu liniştita siguranţă a unul cunoscător. Spuneţl-mT, aţi scris ceva pentru o voce de femee, pentru mezzo-soprano ? — Nu scriă mal nimic, respnnse Panşin. Asta n’o fac de cit aşa în treacăt, în clipele mele pierdute... Dar dv. cîntaţî ? — Da, ciut. — Oh I cîntă-ne ceva I se rrgă Maria Dmitrievna. — Vocile noastre trebuie să se potrivească împreună, zise dînsa întorclndu-se la Panşin. Să clntâm un duo. Cunoaşteţi Son geloso, ori La ci darem la mano, sau Mira la bianca luna P — Cintam o dată Mira la bianca luna, răspunse Panşin,—dar e mult de atunci; am uitat-o. — Nu-I uimie; o s’o repetăm acum. Dă-ml voie să mă aşez. Varvara se puse la piano. Panşiu se aşeză alături de dlnsa. , Cin tară duo, încet; Varvara Pavlovna îl repetă în mal multe părţi, apoi 11 clntară tare, apoi mal repetară de două or!: Mira la bianca lu... n... na... Varvara Pavlovna nu mal avea voce dulce, dar ştia să o ml-nuiască cu multă artă. Panşin dintr’înlîl se sfii; Intonările sale eraţi falşe, dar ’şl recăpăta iute curajul şi dacă nu cînta fără greş, cel puţin îşi mişca umerii, îşi legăna IVAM TtlBGffEMÎKFPj In vremea aceasta, jos, în salon, se juca preferanţa. Maria Dmitrievna c.îştiga şi era veselă. Un servitor intră şi anunţă pe Panşin. Maria Dmitrievna trînti cărţile şi se uiişcâ pe jeţul săfl; Varvara Pavlovna o privi cu un aer batjocoritor şi apoi îţi îndreptă privirile spre uşă. Panşin se ivi ; avea un frae negru, încheiat piuă sus, şi un guler englezesc înalt. «M’a costat mult, dar vedeţi că am venit.» lată ce-I exprima faţa rasă de curînd şi lipsit de orl-ce umbră de ztmbire. — Ce ţi s’a întîmplat, Voldemar ? zise Maria Dmitrievna, pînă acum intrai fără să te anunţi. PaDşin ÎI răspunse numai cu o privire, se închină cu plecăciune, dar nu I sărută mîna. Ea îl prezintă Varvarel Pavlovna; el, dîndu se înapoi eu un pas, salută pe această din urmă cu aceeaşi politeţe, dar cu mal multă graţie şi cu mal mult respect, apoi se puse la masa de joc. Partida de prefenanţă se sfî şi repede. Panşin întrebă de sănătatea Lisavetel Mi- Pădure de dat în tăere la moşia Policior, judeţul Buzău, proprietatea d-lul N. Butculescu. A se adresa d-lul BT. Kădiilescu stăada Biserica Amzi, 15. Bucureşti. ■asaBBBMBaMBBMBMMMBBBMMij CASA m SCHIMB HESKIA & SAMUlIi BUCURESCI Me. $ Bfcrai!» Lî|se,ml Hă. 8 "ampî.ri şi vinde afecta publice «î fsce ori’ schimb de mouozî. Cuisul ps ziua de 2 Qctombre 1897 ies Varitîbles Eaux Mineralei de SINGURUL DEPOSIT Bse vindecă cu succes strălucit mtrebuinţîfld AMTTBETIM. Numeroase scrisori de recunoştinţă. Ne âvînd gust se poate da beţivului fără ştirea luî. lina dosă,’trimisă franco, costa IO lei. A se adresa la farmacia Vnltnr No. 15, Lugoş, Aus -Ung., Banat. Depozitul general pentru toată Romînia la Droguerla Hrus, Bulevardul Elisabeta Heinrich Durr 9, STRADA REGALA, 9j Singurul MAGASIN unde se vinde eftin PETROL REGALj almlnt Iară miros clnd ] arde. O încercare va dovedi adevărul. Epediem comenzile făcute j prin cărţi poştale prompt lai la DOMICILIU, în bidoane de 5, 10 şi 20 Litri. tont Ies Sources vichy-£tat CIlLESTINS G R AN DE-GR1LLE HOPITAL Exigkb la nom aur la Capsule et l’Etlquette. Le metlleur de tou• CARE VIN >E EFTIN InipAt e-i Creanga A Comp: — Bnkareat. ■mm&wemmimmsBtamBUuaiiBBm, m Strada REGALA, No. 9 84, Calea Dorobanţilor, 84 CEL MAI MARE Les Seules VeritaUer. PastlUes do Vlchy tont let EOAM TETIiEB WJ91VVIOH franţuzesc de prim^ calitate indis- N.B.—In provincie se expediază contra mandat poştal, prompt. Ambala giul gratis. Porto priveşte pe clienţi. ______________ n wmmiiH tabrlqu&ea aveo lea asia natural* extralta dea Eaux Vichy-Stat ComprimeT~de Vichy aux sala naturala V1CHY-ETAT pour preparer l’eau artiflciella da Viehy gaze tist. Agent Giniră! pour la ROUMANIE, BULGARIE. SERBIE : A. O. CAUISST, Bueorest PENTRU MOBILA DE ARTA ţi LUCRĂRI DE LUX precum şi specialităţi de TayanurT de lemn, Lambriuri. | Mobile Bisericeşti şi diferite lucrări publice. B Biurott special de desenurl arehi-B tecionice pentru interior, la cerere. 1 Preţurile cele mal moderate. Cu stimă. I. Sch mied înger B fFurnisorul Băncel Naţionale] uSUHHB La Typografia EPOCA se afla de vîa-sare hîrtie maculatură eu 50 bani hi îogr. tu psfihetede eîie 10 tflograme. IPOQAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă. A m MARE ASORTIMENT DE SOBE CALORIFERE Renumitele SOBE AMERICA NE perfecţionate iLOMHOLDT’S Sobe elegant decorate, smălţuite şi aurita speciale pentru Saloane, Sofrageril, Antreuri, Restaurante şi Cas’nurî. ÎNCĂLZIRE TEMPERATĂ şi PERMANENTĂ Ventilaţiune ri regulator perfecţionat Dare ECONOMIE de Combustibil Se p6te vedea funcţionind Ia d-nil Filip Haus & Co. precum şi restaurantul d-lor Iordache Ionescu & Co. gftjT Preţuri foarte convenabile -fi DEPOUL GENERAL la MAG ASINUL MEIDINGEB, PABIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiano) I'KXTBD tieiiZlDE Ci! COKS. CflRBUNl DE piatra si lemne Maşini ale Bucate MOBILE DE EI E R Instalaţlunl de încălziri Centrale Fabrica COMETUL Adolf §alomon DEPOSIT IGIENICE, NICHELATE, SMĂLŢUITE şi SIMPLE sistem belgian, din cea mal renumită fabrică 1>8CHEME & Comp. pentru încălzit camere, saI6ne, apartamente, prăvălii, cafenele, birte, şcoli, etc. etc., cu începere de la lOO piuă la 475 metri cal»! Aceste SOBE calorifere, cari toate sunt cu Zlelarie tle CĂRĂMIZI Refractare, sunt construite înadins pentru arderea de COKS Antracit (cărbuni de piatră) sau LEMNE. Ele întrunesc condiţiunile de igienă, curăţenie şi economie de combustii şi sînt d’o eftinătate remarcabilă Bp Bucureşti.—31, Str. Car ol I, 31. Bucureşti. Strada lloamnei, 14. DEPOSITE IN PROVINCIE : Iaşi, la d-niil Jacques Davidovici, str. Lăpuşnecmu, 37. Craiova, Iad. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni, Tipografia „EPOCA" execută orl-ce lucrări atingătoare de această artă PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RICH. III5 ANWT do tot felul de MAŞINE de BUCATE Specialităţi de tot felul de SOBE do Pontă de tablă fier, sistem austriac, etc. Onor. Public este cu insistenţă rugat do a onora Magasinul raeti eu visita D-lor, spre a se convinge de cele zise. Cu stimă EIztAM BARCHET 21, Calea Văcăreşti, 21. Mat rnnlt de l/s de secol sneces proclamă superior în tratamentul de gnturaî, irltaţlnne» septului, * 8 dureri reumatismale* scrîntltîirl, răni, vărsaturi, tnrl.—Topic, excelent contra bătăturilor.__________ WATSON & TOUELL MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCURESCI. — Strada Academiei, 14 (fost Raşca) Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală. REPRESENTANŢÎ GENERALI Ăl FABRJCEl GrA^INZ Comp. Maşini de Morărie din cele mai moderne Tot felul de maşini de curăţit şi spălat grifl. Valţurî. Burate obicinuite şi centrifugale. — Burate orizontale (Plansichter). Maşini de curăţit grişurl, de amestecat făina, etc., etc. Maşini pentrn fabricaţiune de: Ciment, Var şi Ipsos Maşini pentru fabricaţiune de celnlosă şi hirtie Turbine verticale şi orizontale SOBE AMERICANE VERITABILE v „SIRIUS” Patent Regulator, model 1897 SIRIUS sunt de o cons-trueţiune solida şi eleganta, cele mal higienice, dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţiue prin < Patent-Regulator», care le deosibeşte de ce-le-lalte produse similare. b« încălzitul se face prin or! r ce fel de cărbuni de piatră. Haşinc de Bucate 0 Americane cele mal practice şi cele mal economice. Mare ASORTIMENT de I Lămpi de petroleu. DEPOZIT GENERAL : după pateutele proprie, pentru orl-ce cantitate şi cădere de apă Pluguri eu Aburi _ Motorl de gaz şi de petroliă. — Maşini de electricitate. Maşini dinamo-elednce de curente continne, alternative şi alte sisteme. Electromotori, Transformatori şi ori-ce maşini de electricitate pentru Mine, Elevat, etc .— Toate obiectele pentru luminatul electric Turnătorie specială de fontă tare şi de oţel VAGOANE pentru Căi ferate, de lux, de persoane şi de mărfuri ROATE COMPLECTE pentru Vagoane de drumuri de fier principale, vicinale zi industriale INIMI pentru încrucişări de şine Inctolo+innT A««nlooto fio MORI SISTEMATICE COM PLECTEI SRStalatium complecte fle Fabrici de celulosa şi d«hare LUMINĂ ELECTRICĂ. - CAI FERATE ELECTRICE. -TRANSMISlUNTTde putere ELECTRICA după sistemul proprio, METALURGIE ELECTRICA. VINUL DE V1AL este un modificator puternic al organismului in caşurile de: ebdilitate generală, crescerea Întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El coraplectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. A.RECHENBERG Farmacia VIAI. Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi In toate farmaciile. Bucureşti.—Strada Doamnei, 21 BUCUREŞTI BUCUREŞTI | Cump. Vtad 4‘jV. Tiontă Amortisabită. . . 83 ’/> 89 ¥:« » Ansortisabilă. . . 101 */» 102 «»/» Obligat, da Stat (Cov. R.) , 102 ’/» 108 — » llliaiicipaia din ÎS88 68 — £8,'/a » a s Î890 99 _ 99 Va h*j; ^••Jiaarl Funciar Rurale . 94 — £3 3 4 t. » Urbano . 90 — 90 V* - * t » » lasî, 86 — 66 'a Aeţiaaî Bsuca Naţio aii. ff 45 — '.850 v » A® coli . 325 — 330 — » Daria Ro- aia aaig. 415 — 420 — » S-tea N .îonila ssig 400 — 465 S-taisa do ..Oiiatrucţiunî . 165 — Î63 — Florini valoare Austriacă, § iO 2 ÎS Mărci GormâP.e .... i i 25 Racaoto Fi a'îcaz» . . 100 — 101 — » Italiene. . . m — 03 — * rable hîrtlo . . 2 65 2 70 l Eli @11 1