SERIA IL—ANUL DX No. 576 NUMÂRUL^IO BANI ABOIiJKMTELE Imeaf Im i şi 16 ale fle-cârel luni şi sa ylătetss tot-d’s-nna înainta In Buourtjti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătatt prin mandate puştii» Un an în ţară 80 lei; în stremătate 50 lei Şase luni ... 15 » > > S5 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Ur număr In străinătate 30 baul MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ MUDAUflA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. i Bdigi treia p A V J% TEXEFOIÎ VINERI, 3 OCTOMBRE 1897 NtJMÂRUL_I0 BANÎ AJfUNCJfURJnLIE In Bucureşti şi judeţe a* primesc numai la Administraţie fa streinătate, ăiroci la aatninicsirc?^* şi ia toate oficiile de publicitate ÂcuBcinrl la pag. IV .... . 0.30 s5 îieia B * » DI.........lei. > > > » II .... . 3,— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul fir num kt vb«hifi SO & » r S AJ> MOTISiVR Aţi & No. §. - 9RADA CLEMBiSŢEI - No. g întrunirile din Craiova şi Ploeştl Mîndria noastră Dacă mal e un dram de conştiinţa într’înşil, grozav trebue să le fie ruşine liberalilor de a se mal numi liberali. Din potriva, amicii noştri se pot cu drept cuvînt mîndri de a se numi conservatori. Nici o data un partid politie n’a căpătat o mal strălucită reparaţie ca aceea pe care al nostru a do-bîndit’o în cestiunea naţională. Şi nu e vorba de satisfacerea puţin patriotica ce ne poate da revirimentul ce s’a produs în opinia publica, în favoarea noastră, de pe urma ticăloşiilor partidului liberal. Ridicîndu-ne mal sus cugetările, putem, dintr’un punct de vedere mal înalt, să ne mîndrim, cu drept cuvînt, de situaţia strălucită ce şi-a creat în politica externă, partidul conservator. Noi, cărora liberalii nu cruţau epitetele cele mal ponegritoare, inspirăm astă-zl destula încredere ţării,—mulţumită purtării noastre la guvern,—în cit să n’avem nevoe a ne recomanda nici prin fanfaronade primejdioase, nici prin agitaţiuni compromiţătoare, nici prin decla-raţiunl ce ar putea stînjeni, la un moment dat, libertatea noastră de acţiune. Şi în acelaşi timp, şi tocmai de aceea, putem avea faţă de streină-tale o atitudine ce impune respectul. Trecutul nostru şi lealitatea noastră, cari nu îndrituesc pe nimeni a bănui că actele noastre nu sunt în raport cu îndatoririle noastre internaţionale, ne daQ putinţa de a vorbi sus In afară şi de a lua în mină apărarea tuturor intereselor legitime. Cita deosebire între acest lim-bagiu, tot atît de demn cit şi de leal, şi tonul ruşinat, făţarnic şi umilitor al presei guvernamentale ! Se dovedeşte încă odată că chiar cînd partidul liberal e partidul de la guvern, al nostru este adevăratul partid de guvernămînt. In cestiunea mitropolitană noi am trebuit sa jucăm şi rolul opo-ziţiunel, care a sfărâmat fără de legile guvernului, şi rolul guvernului de a da o soluţiune dificultăţilor grămădite de dînsul şi din cari nu se putea descurca. In cestiunea naţională am unit glasul ncstru cu glasul ţării, pentru a protesta în contra batjocurilor ce îndurăm de pe urmele celui mal slugarnic bărbat politic al celui mal slugarnic partid. Dar, priceputa noastră reservă a menţinut manilestaţiunile opiniunel publice în limitele înţelepciune!. Sentimentul naţional s’a arătat tot atît de dârj ca altă dată, deşi ne-a ferit de neajunsurile scandalurilor. Liga culturală a reînceput o activitate sănătoasa şi scutită de amestecul politicii şi şj-a croit, în afară de înriurirea partidelor, o atitudine care e singura înţeleaptă şi spornică. Toate aceste împrejurări pun în lumină situaţia excepţionala de care ne bucurăm azi şi care e rodul în-ţelepciunel ce ne-a inspirat-o un patriotism sincer. Acest patriotism ne-a dat puterea, altă dată ca, cu inima împăcată, să ascultăm cu resemnare pînă şi învinuirile de trădare, să nu ne lăsăm a fi abâtutl din cale de orl-ce provocaţiune şi să aşteptăm cu încredere ora re-paraţiunel. Aceasta reparaţiune pe care am căpătat-o acum, e pe atît de satisfăcătoare pentru noi, pe cît e de aspră pedeapsa adversarilor noştri Astă-zl, cu mîndrie ridicăm frun tea şi arătăm ţării cine sunt liberalii şi cine suntem noi. Partidul liberal, alcătuit de elemente budgetare, cari sacrifică totul pentru putere, condus de nişte fiinţe impulsive şi deschilibrate, are vecinie o atitudine deşănţată în o poziţie şi tîrîtoare la guvern. Noi, prin cumpătarea noastră în opoziţie şi demnitatea noastră la putere, ştiam să poruncim respectul străinătăţii şi să impunem ţării încredere în noi. Diucoact'; dinspre Ungaria, pericolul e mai mare şi mai iminent* D. Shtrdza. CiiBErlEILE D-ltll STUROZA Doritori de a da cititorilor noştri pe Ungă polemicele silnice şi o sănătoasă hrană intelectuală, am hotărît a culege din operile d-lui Sturdsa cele mai de seamă cugetări şi aforisme. Cititorii noştri vor găsi între articolele noastre politice cîte-va cugetări ale eminentului bărbat de Stat, care se află în fruntea guvernului,Vşi mai ales tînăra generaţie se va putea inspira ast-fel la caldul lui patriotism. Nn putem sa rămtnem nepăsători cind Maghiarii ian toate măsurile de a desfiinţa neamul nostru. II. JSlttrtlxa. UH OM Nimeni nu poate tăgădui deplina reuşită a celor două mari întruniri naţionale ţinute la Hugo. Ele aă fost marcate de cuvîntărl calde, ale unor entu-siaştl oratori, însufleţiţi de binele romî-nismuluî. Este incontestabil însă că, între discursurile ţinute, acel al d-lul C. Disescu, distinsul nostru profesor universitar, are o deosebilă însemnătate şi o menţiune specială se cade să i se facă. In mijlocul stăreî de slugărnicie ce predomneşte aslâ-zî, toţi, şi acel cari admit şi acel cari nu admit în totul saO in parte vederile d-luî Disescu, sunt de acord a recunoaşte că este o adevărată virtute civică curajul avut de acest orator de a îmbrăţişa in întregul lor ultimele evenimente şi de a stărui cu deosebire asupra unor amănunte, comentate foarte mult în convorbirile particulare, dar neglijate cu totul in discuţiile publice. D. Disescu, abordîndu-le în faţa publicului, a dovedit o tărie de caracter vrednică de marea cauză ce apară. Discursul săQ se poate considera ca cel mal complect din cite s’aQ ţinut la Hugo şi tocmai acele amănunte aşa cum afi fost prezentate îl reliefează şi ne arată pe d. Disescu, ca pe un om politic care are curajul convingerilor sale, pe cari nu să sfieşte a Îs exprima ori cînd şi ori unde. Asta înseamnă să fii un om. Exideuţa Regatului nostru e strîns legata de existenţa celor 3 milioane de Hoţului in afară de Regat. Ml. Sturdza. întrunirile dinCraiovaşi PloeştlI Q nouă SpeCUlă Colectivistă Agitaţia in Capitală.—Mişcarea na ţiouală In Craiova.—Miş-area naţională In Ploeştl. Agitaţia în Capitală Zilnidle consfătuiri ale Ligei şi ale studenţilor asupra cestiunei naţionale aii produs o agitaţie vie în Capitală şi toată lumea urmăeşte cu nerăbdare şi cu o vădită emoţie nouile faze în care ird.ră lupta ce s’a început. Tot ce hotăreşte Liga, tot ce hotărăsc studenţii e primit cu entusiasm de publicul Capitalei. Şi drept ilustraţie a agitaţiei cităm următorul cas: In serile in cari fie studenţii, fie comitetul Ligei ţin consfătuiri, lume foarte multă, din pătura intelectuală, se adună prin localurile publice aşteptînd cu nerăbdare resultatul consfătuirilor. Toate liotărîrile, precum : subscripţie naţională în folosul Ligei, conferinţe publice asupra cestiunei naţionale, brevete de furnisorl ai Ligei comercianţilor, intrunirl naţionale, etc. — sunt primite cu enttisiasm şi comentate cu o vivacitate extra-ordinară. Ca un curent electric s’a comunicat prin toată ţara febrila agitaţie din Capitală, zguduind inimele chiar şi a celor mal sceptici. Mişcarea naţională din Craiova In Craiova de pildă, în această pepinieră a pornirilor patriotice, curentul naţional a luat proporţii atît de mari, incit mal mulţi cetăţeni fruntaşi se agită ca să facă din întrunirea naţională de Duminecă o adevărată sărbătoare naţională a Olteniei. Şi ca să se ridice şi mal mult importanţa întrunirei, ea se va ţine nu în sală Joji, ci la Teatrul Naţional: Thalia va da >mîna cu Marte. Studenţii cart vor sosi Duminecă dimineaţa la Craiova în cap, cu dnil Mioulescu, Popoviot şi A. Ciurea, vor fi primiţi la gară de un comitet de cetăţeni care se compune din d-nil P. Chiţu, I. Cheţianu, Aurel Tdescu, Po-licrat, etc. Toate reşedinţele de judeţe, toate oraşele din Oltenia, ba chiar şi unele comune rurale din împrejurimile Cra-iovel, vor fi reprezintate prin delegaţi la această serbătoare. Apelurile entusiaste ale studenţilor, al secţiunel Ligei şi al comisiunel de recepţiune circulă din mină în mină în mii de ex!mplare. Mişcarea naţională în Ploeştl In Ploeştl aceeaşi fierbere. Toate păturile societăţii se agită ca să facă o zi de mare serbătoare din ziua de Duminecă, cînd se va ţine întrunirea studenţilor. Un mare număr de studenţi vo.- pleca Duminecă la amiazl din Capitală însoţiţi de mal mulţi cetăţeni. La gara Ploeştl vor fi primiţi de comitetul de recepţiune, de toate societăţile cu stindardele lor, de toate muzicile din localitate. Primirea va fi adevărat naţională. Cum să nu ridicăm şi noi gla-sni eu toată lumea cultă şi să zicem: Dreptate pentru cei oprimaţi ! Ml. Stui-tlza. ROLUL OE DÂDAOil încă o dată primăria Capitalei s’a încurcat în chestia apel, şi probabil că nu va eşi cu uşurinţă din această încurcătură, de oare-ce nu suntem dispuşi de aci în-nainte a da soluţiunea unor oameni atît de incapabili. încă de acum doul an! am arătat care era mijlocul de a se alimenta Capitala şi după ce de atunci şi pînă azi s’au frămîn-tat colectiviştii pentru a găsi o altă solu-jiune, el au trebuit la urma urmelor să se unească cu proiectele noastre. Acum rămîne numai să se execute lucrările şi chiar şi aci colectiviştii încă o dată s’au încurcat. Faţă cu atîta incapacitate poţi să te aştepţi ca, chiar în modul de execuţiune, proiectul cel mai minunat să se prefacă într’un dezastru pentru comună. De aceea este absolut inutil cu toată dorinţa ce am avea-o de a pune pe aceşti oameni la cale şi a le arăta ce este de ăcut. Ş’apoî rolul de dădacă nu are nici o se-ducţiune pentru noi. Rar s’a văzut o administraţie mal nepricepută ca cea de azi şi tot odată mal dibace în a scorni tot soiul de mijloace d’a stoarce bani de la contribuabili. Ultima invenţiune a administraţiunel colectiviste e aceea a autorizaţiunilor date de funcţionari de a se organiza jocuri de noroc. Pînă acuma un funcţionar necinstit închidea ochii asupra acestei specule oprită de lege. Acum sub-prefecţil daQ certificate scrise pentru a autoriza jocurile de noroc. Aşa a făcut astă-vară un sub-prefect din Vîlcea, care autorizase jocurile de noroc la Tirgul Riurenl. Aşa face şi administraţia din judeţul Romanaţl. Publicăm aci certificatul sub-prefec-tulul Anino prin care se autoriză exploatarea ţăranilor prin bîlciurl. -,r.« > 51 A • & , ’i'V'LcV s-c.f'Ac-» 1 e, £r . / J . , ’U fi.Vt», t) f Cj /t Au .'3. v | / / , '"D / 4 Aiitemlreaiin. ISTFORMAţH Mişcarea Naţională Comitetul naţional al studenţilor a decis să scoată în curînd o revistă săp-tămînală, ca să agite cestiunea naţională printre studenţi. Articolele vor fi scrise numai de studenţi. Titlul revistei va fi Lupta Naţională. ♦ * * Mai mulţi comercianţi exprimîndu-şî dorinţa de a purta titlul de furni sori ai Ligei în schimbul unei remise pentru fondul acestei instituţiunî, comitetul a ho-tărît să înfiinţeze trei clase de brevete pentru aceşti comercianţi. Brevetul de clasa I va costa 500 de lei, de clasa II 350 şi de clasa III 200 de lei. Ele vor fi valabile pentru cinci ani. * * * Din Craiova ni se scrie, că în vederea întrunirei naţionale de Duminecă se fac Intime pregătiri. Se crede că frumoasa stradă a Uni-rel, strada principală a oraşului, va fi pavoazată. La întrunire vor azlsta şl delegaţi din toata Oltenia, precum delegaţi din T.-Neverln, T.-Jiii, R.-Vîlcea, Caracal, Corabia, Calafat, Drăg&şani şi Mrelinia. *** D. Petre Chiţu, preşedintele-IAgel din Craiova, împreună cu d. I. Cheţianu, desfăşură o mare activitate ca să facă din întrunirea naţională de Duminecă o sărbătoare naţională a Olteniei. * * * Azi se va distribui la Ploeşti în mii de exemplare apelul studenţilor către cetăţeni în cestiunea naţională. Mîine va apare o proclamaţie a comitetului de recepţiune al cetăţenilor, în vederea întrunirei naţionale de Duminecă. Toate muzicile din Ploeşti vor ieşi Duminecă la gară întru întîmpi-narea studenţilor. D. Iuliti Coroianu, membru în comitetul naţional din Sibiiti, a sosit ieri în Capitală. Sftnaţia politica Pentru a-şi salva preşidenţia Camerei, d. Tache Giani e pe cale de a părăsi gruparea aurelianistă; pentru a protesta în contra apropriere1 cu stătesciştii, d. Petre Grădişteanu este hotărît a face acelaş lucru. Aceste două evenimente au produs o bună impresiune printre mulţi aurelia-nişti, căci unii membri ai acestei grupări, cred că numai din cauza atitudinei acestor domni ei aii fost siliţi să stea atîta vreme în neacţiune. Acum aurelianiştii, scăpaţi de d-nii Giani şi Grădişteanu, sunt gata să înceapă o campanie energică în contra d-lui Dim. Sturdza şi în favoarea d-lui Eugen Stătescu. Dizolvarea Situaţia din tabăra aurelianistă departe de a întări situaţia guvernului, dimpotrivă întăreşte pe antagoniştii săi. '&S Hotărîrea aurelianiştii ori şi întorsătura pe care a luat-o cestiunea naţională, îngrijeşte prea mult pe d. Dimitrie Sturdza. De aceea preşedintele consiliului a început să şi încordeze puterile şi să se pregătească de rezistenţă. Mijlocul ce îl întrebuinţează d. Sturdza pentru a impresiona pe deputaţi, este ameninţarea cu disolvarea. Negreşit, nu-i de cît o simplă manoperă la mijloc, căci nu-i admisibil ca M. S. Regele să fi acordat disolvarea în timpul vacanţelor, ceea ce ar însemna că nu-i de cît un mijloc preventiv dat guvernului pentru a-şi menţine majorităţile. De altmintreli d. Sturdza uzează de a-ceaată armă cu aşa nedibăcie, în cît nu amăgeşti nici pe acei mai creduli. D-sa a mai spus la vre-o două persoane, după cît ştim, căci probabil va fi spus şi la alţii, că are chiar decretul de disolvare în buzunar. Nimeni nu ignorează însă că nici o dată M. S. Regele nu dă disolvarea în atari condiţiuni. Sgomote de criză % Ceea ce rezultă mai clar din toate acestea este că situaţia pare a se fi încor- dat intru atîta, în cît circulă cu stăruinţă sgomote de criză. In această ordine de idei trebue să înregistrăm o depeşă pe care o publică ziarele străine şi care are cuprinsul următor : «Bucureşti, 11 Octombrie.— Partidul liberal s'a rupt deja în trei tabere egal de mari. împăcarea este imposibilă. Se poate întîmplă ca în curînd guvernul să demisioneze.» r' • i I>r. Lneger la Iaşi Am anunţat, în ediţia noastră de aseară, că consiliul comunal al laşului a hotărît să invite pe primarul Vieneî, dr. Lueger, la inaugurarea noului aba-toriu, care va avea loc, în prezenţa Suveranului, în ziua de 21 Octombrie. Ştirea a surprins pe mulţi. — Ce rost are o asemenea invitaţiu-ne P e întrebarea ce şi-o pune lumea. * * * Se ştie, că vitele sunt principalul o-biedt de exportaţiune pentru Moldova de sus. Judeţul laşi, în special, face un mare comerţ de vite şi cel mal important debuşeu pentru aceasta este piaţa Vieneî. Acum cîţl-va ani, înainte de încheierea actualei convenţiunl, cînd graniţele austriace erau închise pentru vitele noastre, măcelarii din Viena au intervenit pentru redeschidere şi guvernul austriac a trebuit să cedeze. Mai întîiu însă, a trimis la laşi o comisiune, compusă din medicul şef veterinar al Vieneî şi ajutorul său, pentru a se asigura de calitatea vitelor noastre şi de mijloacele de profilaxie veterinară. Raportul lor a fost cu desăvîrşire favorabil. Ei au exprimat prin Neue Freie Presse întreaga lor mulţumire veterinarului comunei Iaşi, d. dr. G. Jocu, atît pentru starea vitelor noastre, cît şi pentru măsurile de profilaxie. De atunci, exportul vitelor noastre a luat un avînt foarte mare în Austria. * * * Pentru întreţinerea bunelor noastre relaţiunl comerciale cu piaţa Vieneî, consiliul comunal a hotărît acuma să invite pe primarul Vieneî, dr. Lueger, la inaugurarea noului abatoriu şi a tîrgului de vite. Aceasta este explicaţiunea invitaţiu-nei d-rului Lueger. Sfîntul Sinod este convocat în sesiune ordinară pe ziua de 12 Octombrie a. c. Primarul de Dorohoitl, d. G. G. Bur-ghelea, a sosit în Capitală. D. Burghelea a avut erl o întrevedere cu d. Ferechide, ministrul de interne, căruia i-a supus proiectul de buget al comunei pentru anul viitor. S’au prevăzut cifre însemnate pentru înfrumuseţarea oraşului. Retragerea trupelor din oraşele de pe linia Prutului este un fapt împlinit. Dorohoiul, Botoşanii, laşul, Hnşul au fost golite de cea mai mare parte din trupele cari ţineau garnizonă. In toate aceste oraşe, nu vor mal rămîne de cît trupele de dorobanţi şi călăraşi cu schimbul. Numai Galaţul, care se află şi el pe linia Prutului, nu va fi golit de trupe, pentru motivul că acest oraş face parte din serviciul fortificaţiilor Nămoloasa-Focşani. Retragerea trupelor din aceste oraşe a produs oare-care mişcare în public. După cît se pare însă, măsura a fost dictată de înalte consideraţii tactice şi strategice. Odată cu retragerea trupelor, se mat vorbeşte şi de strămutarea reşedinţei corpului 4 de armată din laşi la Roman, dictată de aceleaşi înalte con-sideraţiunl. Se ştie că, în sistemul de apărare al ţărei noastre, partea de nord a Moldovei, cea mal expusă şi cea mai greu de apărat, este sacrificată. Fostul primar de Tulcea, d. Mircea G. Petrescu, a luat direcţiunea ziarului Voinţa Tulcei, care apare în acel oraş. Intr’un prim articol, d-sa exclamă: «Totul pentru Dobrogea, unde—pentu prima oară — am văzut lumina vieţel noul, lumina vieţel publice». Lumină, lumină, luminează zilele ex-primarulul! Banca Generală nu va începe a funcţiona decit numai pe la 15 Noembre. Academia ungurească va proclama pe împăratul Wilhelm al Germaniei membru onorific, drept răspuns la strălucitul articol antiunguresc al d-lul dr. Harden, directorul celebrei reviste Zu-kunft din Berlin. Afl fost admişi, în şcoala de poduri şi şosele, în urma examenului depus, următorii elevi: Teodor D. Ioan, Ni-ţescu Ricard, Feldman Bernard, Popo-vicl D. Ion, Velt Michal, Erbiceanu Laurent, Unanian Mogîrdicl, Drăgănescu Ioan, Abeles I. Haim, Ghircoiaş Victor, Teodoreanu Ion, Greceanu Scarlat, Bis-chof Leon şi Mereuţă P. Cezar. Reparaţiunile Teatrului Naţional, precum şi complecta lui mobilare, va fi definitiv terminată în ziua de 15 Octombre, cînd se va deschide stagiunea. Iu anul acesta, orchestra teatrului va fi compusă din 35 persoane. Brigada de artilerie din Bucureşti a plecat din Capitală erl după amiază la orele 1, sub comanda d-lul general MacarovicI, îndreptîndu-se spre Popeşti, unde regimentele vor face, timp de patru zile, exerciţii de tir de războia. In timpul acestor exerciţii d. general Pastia, inspectorul general al artileriei, va inspecta brigada. Bacalaureatul Următorii candidaţi afl reuşit erl la examenul de bacalaureat : Popescu G. Const., Popescu V. Ion, Po-pescu Romulus, Popescu N. Ştefan, d-ra Prejbeanu-Moscu Elena, Racoviţă I. Nic., Rîdulescu G. Ion, Rîmniceanu George, Rfls-ner Frederieh, Samoviel I. Marcu, Sonen-feld Moise, Speer Sigismund, Stavrat Dimitrie, Stăuescu, Traian şi Andreescu George. Şcoalele de muzică şi bele-arte Comfzinnea A-seară, la ora 8 şi jum., s’a Întrunit la ministerul instrucţiunel, comisiunea instituită pentru reforma conservatoriilor şi a scoalelor de bele-arte din ţară. Comisiunea se compune din d-nil Gr. C. Cantacuzino. Dimitrie Olănescu. V. A. Ure-chiă, Ed. Waehman, Gr. N. Mânu, N. Xe-nopoi, A. Vlâhuţă, C. Băicoianu, G. Bră-tianu, I. Mala şi I. L. Caragiale. S’afl adus, în dezbaterea comisiunel, proiectele de legi întocmite pentru reorganizarea şcoatelor de bele arte şi a conservatoriilor de muzică şi declamaţiune. Şcoalele «le bele-arfe Proieclul de lege pentru aceste institu-ţiunl a fost elaborat de d. G. Ionescu Gion. Se menţine cele două şcoale de bele-arte din Bucureşti şi Iaşi. Ele vor fi împărţite în următoarele secţiuni: a) începătoare, destinată a da orl-cul primele elemente de desemn, geometrie, perspectivă, etc.; b) Pedagogică, destinată a forma maeştrii de desemn, caligrafie şi lucru manual, pentru şcoalele secundare şi normale ; c) Industrială şi decorativă pentru formarea pictorilor şi sculptorilor de artă industrială decorativă; e) Pictura artistică, pe lîngă care se va putea lipi şi gravura în taille douce; e) Sculptura artistică, pe lingă care se va alipi gravura în medalii şi pietre preţioase ; f) Architectura. * * * Ambele şcoale vor putea avea sncursale cu doul secţiuni—începătoare şi industrială — în Botoşani, Galaţi, Craiova şi Turnul Severin, dacă primăriile respective vor vroi să contribuiaseă, pe jumătate cu Statul, la întreţinerea lor. * * * Proiectul mal prevede înfiinţarea unei direcţiuni a artelor frumoase la ministerul instrucţiunel. Pe lîngă această direcţiune, va funcţiona un consilii! superior de bele-arte, compus din membrii comisiunel pentru conservarea monumentelor istorice, trei membri al Academiei, inspectorul general al artelor frumoase, directorii şeoalelor şi membrii consiliului permanent. ** * Pe lîngă profesorii romlnl, se vor putea angaja şi profesori streini cu contract. Acestea sunt principalele dispoziţiunl ale proiectului de lege pentru reorganizarea coaielor de bele-arte. Conservatoriile de muzică Proiectul de lege relativ menţine ambele conservatorii existente, din Bucureşti şi Iaşi. Ca şi şcolile de belle-arte, couservatoriile afl fost împărţite In următoarele secţiuni: a) Pedagagică, destinată să producă maeştrii de muzică vocală şi instrumentală In şcoalele Statului; b) Cursurile de muzică instrumentală: c) Cursurile de muzica vocală; d) Cursurile de declamaţiune. Un comitet consultativ va funcţiona şi aici, ca şi la şcoalele de bele-arte. El se va compune din directorul general al teatrelor, cel doul directori al conservatoriilor, un inspector general secundar desemnat de ministru şi din alţi trei membri numiţi. * * * Ambele comitete consultative vor lucra sub preşidenţia ministrului şeoalelor. Acestea sunt, în rezumat, ideile şi reformele principale ale ambelor proiecte de legi, cari afl fost depuse In sînul comisiunel întrunite aseară, la care a luat parte şi ministrul şcoaleh r. EOOlTBi — Numărul servitorilor angajaţi, în cursul trimestrului Octombrie 1896, în întreaga ţară, se ridică la 6593. După Romînl, in total de 3939, Ungurii se ridică la numărul de 1732 — Fondul casei de depuneri a Statului era, în ziua de 27 Septembrie, de 2.463.082 lei în numerariu şi de 272.961.769 lei în efecte publice. — A apărut nr. 7 şi 8 ale revistei Convorbiri Didactice. Sumariu bogat şi variat. ŞTIRI MARUHTE * Ministerul de interne a aprobat modificarea budgetelor oraşelor Tirgu-Jiu, Tecuci şi Craiova pe exerciţiul curent. * Iată numele candidaţilor reuşiţi la examenul de admitere în anul I A al seeţiunel conductorilor: Ott Alexandru, Păulescu Em., Ioaehimescu G. D., Ştefănescu Damian, Marinescu Flo-rea, Ionescu Pompiliu, Săvulescu Gh., Gold-stein Iotă, Bratu A.. Dobrescu I., Nedelco-vicl Titu, Ştefan P. Constantin, Marţian Corneliu, Manolescu Ion, Bâlăşescu C. M., Florescu Stancu, Lebedef Pavel, Zamfirescu I. Matei, Drăgănescu I., Popa Gheorghe, Pascu Miricâ, Panaitescu I., Florea C., Ionescu I. B., Movilă G , Stănescu C. * D-ra Elena M. Prejbeanu, o eminentă elevă a pensionatului Manliu, reuşind sin- www.dacoromanica.ro , t . " ' • ^ci 4; * V :f- ' • • • •' ‘ . ' ... • gura dintre candidatele la examenul de erl de bacalaureat, a fost călduros felicitată de comisiunea examinatoare, pentru răspunsurile sale strălucite. Aceasta, fără îndoială, e o laudă pentru noua bacalaureată şi pentru pensionatul Manliu. Punerea sub acuzaţie a Cabinetului austriac Viena, 1 Octombrie.— Camera deputaţilor. D. Iro, deputat radical german, renunţă la mandatul său. în urma ultimei decisiuni a comisiunel Camerei, care a de-saprobat purtarea sa. D. Schoenerer, şeful radicalilor germani, cere şi obţine un concediu de 4 săptămîni (Râsuri, mişcări diferite). Apoi vine la ordinea zilei, moţiunile opoziţiei germane cerînd punerea sub acuzaţie a miniştrilor. Viena, 1 Octombrie. — Camera deputaţilor. Opoziţia germană continuă obstruc-ţiunea sa, cerînd de mai multe ori apel nominal pentru cestiuni cu totul secundare. Apoi vine discuţia punerei sub acuzaţie a miniştrilor. D. Hochenburger şi Wolff motivează moţiunea lor de punere sub acuzaţie, bazîn-duse pe ordonanţa de la 20 Maiu 1897, fixînd datoriile autorităţilor în adunările publice. Contele Badeni expune că această ordonanţă este perfect legală şi s’a publicat, avîndu-se în vedere situaţia furtunoasă a Camerei, care se întindea şi în meetin-guri, în afară de parlament. Această ordonanţă n’avea alt scop de cît să precizeze datoriile autorităţilor în această privinţă. Stînga, întrerupînd în mod sgomotos pe contele Badeni, acesta a strigat. «Dacă întreruperile continuă, voifi renunţa la cuvînt». (Aplause vii). Cît despre funcţionarul care a făcut cunoscut această ordonanţă confidenţială, contrariu jurămîntului său, a fost condamnat în modul cel mai aspru. Contele Badeni a adăogat că funcţionarii aus-triaci sunt credincioşi datoriei lor şi că ar fi fost mai bine ca deputaţii să nu fi profitat de rătăcirea unui singur funcţionar. (Aplause vii la dreapta). DÎYKR8K D1NJ1AP1TALA Hoţ «le cal prins. — Agenţii poliţiei de siguranţă afl reuşit a prinde astă-noapte pe un vestit hoţ de cal, Mihaifl N. Badea, care de mult timp îşi practică meseria în judeţul Ilfov şi mal cu deosebire în comunele din jurul Capitalei. Urmărit de mal mult timp şi de mal toate comunele din judeţ, Badea a fost prins astă noapte în Capilală in strada Foişorului 10, eu un cal de furat. Hoţul a fost arestat la poliţie, de unde azi va fi înaintat parchetului. Nervilor lioţ. — D. Mateifl Dumitrescu, comerciant din stiada Cocoş, a reclamat erl la poliţie, că în lipsa din prăvălie, un servitor al săfl Ion Gheorghe, a spart tejgheaua şi a furat suma de 500 lei ce era închisă acolo. ^Poliţia a luat măsuri de urmărire pentru dovedirea pungaşului dispărut. DIN IARA Drama «lin Dorohoi.— Noul amănunte. Asupra dramei singeroase petrecută la Dersca, în judeţul Dorohoi, despre care am vorbit în numărul nostru de erl, primim următoarele noul amănunte : Acum şeapte safl opt luni de zile, murind d-na Bflrbflr, a lăsat prin testament 1000 de lei pe lună abatelui Morisseau. Luna trecută d. Bflrbflr, simţindu-se împovărat de această cheltuiala, anunţă pe abatele Morisseau, că nu-I mal poate servi pensiunea, rugîndu-1 tot odată să’I părăsească casa. Abatele. însă, refuză să plece înainte de a i se plăti 60.000 fr., pa cari ÎI are de la d-na Bflrbflr. La rîndui săfl, acesta din urmă, refuză plata datoriei. Plecînd la Dorohoi, d. Morisseau, se plînse prefectului Morazzi de nedreptatea ce i se face Amabilul prefect, după ce promite d-lul Mo-rissseau deplină satisfacţie, îl petrece pînă la uşă, apoi se întoarce liniştit, să-şi soarbă ciubucul şi cafeaua. întors la Dersca. abatele găseşte uşa odăel lui spartă, şi un servitor II anunţă că‘ d, Bflrbflr i-a trimis lucrurile la primărie .. Indreptindu-se spre primărie, abatele Morisseau fu întîmpinat de ţăranul Parăsean, curier postai al d-lul BflrbUr, şi încă cinci, şease inşi, recrutaţi dintre argaţii curţii: — Bună ziua, d-le profesor! Am auzit că va duceţi de la noi... Şi cit aţi stat aice, nu ni-aţl dat barim 5 parale bacşiş. Daţi-ne acuma, ca să vă fie drumul mal cu spor ! Provocarea ţăranilor a mărit furia abatelui, care a făptuit cunoscuta crimă. Ninncldere din dragoste. — Ni se comunică din Tîrgovişte că alaltă-erl, soldatul Andraş Alexandru, din serviciul arsenalului de acolo, s’a sinucis cu o armă de vînat în casa unul prieten al săfl, George Herman. Autorităţile militare, fiind înştiinţate de acest fapt, afl orînduit mal întîifl transportarea sinucisului, care deşi rănit de moarte, respira încă, la spital, şi apoi a început cercetările pentru dovedirea cauzator acestei sinucideri. Dintr’o scrisoare, găsită pe masă în camera in care Andraş îşi pusese capăt zilelor, se constată că nenorocitul a luat această funestă re-zoluţiune, în urma refuzului părinţilor săi de a-I da consimţimîntul pentru a se căsători cu o fată din oraş, Maria Mateescu, de care era amorezat nebun. Agresinne laşă. — O dramă singeroasă s’a petrecut în noaptea de 30 curent, în faţa circiumei lui N. Serghiade din comuna Meri-şanl, argeş. Patru italieni, lucrători la direcţiunea căilor ferate, după ce afl chefuit toată ziua in circiumă, voind să se sustragă de la plata eon-sumaţiunilor, afl provocat un enorm scandal, injurînd şi ameninţînd cu bălaia pe stăpinul circiumei. Cu multă greutate cîrciumarul ajutat şi de un servitor al săfl Hristea Dumitru, afl reuşit să izgonească din prăvălie pe scandalagii. Acest lucru a înfuriat şi mal tare pe beţivi, cari voind cu orl-ce preţ să se răsbune, afl plodit la uşa circiumei pe servitorul Hristea, care eşind afară, fără să ştie că este pîndit, a fost atacat de italieni, cari s’afl repezit eu cuţitele asupra lui şi 1-afl măcelărit în mod oribil. Victima acestui atentat, purtlnd mal multe răni grave la plntece şi la cap, a foBt imediat transportată la spitalul judeţian. Autorităţile afl reuşit să pună mîna pe a- EPOCA 3 gresorl şi să-I Înainteze parchetului, care ins-trueş'e afacerea. DIN STREINA TA TE Teribil asasinat.—Sunt cîte-va zile de cind populaţiunea oraşului Tunis, a fost vid emoţionată de o crimă Îngrozitoare, sâvirşitâ la marginea oraşului şi descoperită în următoarele împrejurări: Un Arab sosi spre seară la una din barierile oraşului, conducînd o căruţă In care era trln-tit cadavrul unei femei, din care singele curgea încă şiroae si lăsa urme pe ţarina şo-Sfildî* Oprit de agenţii poliţiei. Arabul _ istorisi că cinci tovarăşi a! săi,—trei bărbaţi şi două femei, a ti fost atacatl pe drumul ce merge la Mateur, de o ceată de indivizi, cari după ce i-ati măcelărit cu pumnalele, i-afl jefuit de tot ce avea asupra lor. rupind cu carne cerceii din urechile femeilor şi tăind braţul cu totul pentru a putea fura un inel. In căruţă el aducoa corpul unei victime, chiar sora sa, pentru a ’l arăta autorităţilor şi a cere urmărirea asasinilor. Poliţia are foarte mult de lucru în acele localităţi pentru a asigura liniştea locuitorilor. Crime de asemenea natură sunt foarte dese In acele localităţi şi foarte rare-orl se poate da de urma autorilor. O nuntă fatală.— O telegramă din Lem-berg anunţă un îngrozitor eveniment petrecut la nunta fiicei unei mare proprietar din localitate, numit M. Schawer. După terminarea serviciului religios şi după ce binecuvinlarea cerească se dăduse nouilor căsătoriţi, toţi invitaţii împreună cu familia tinerel perechi plecară la Goge, o proprietate a ginerelui, situată în apropiere de oraş, unde pregătiri colosale aşteptah pe nuntaşi. Petrecerea începu in mijlocul veseliei generale şi Întreaga comună era în sărbătoare. La supeu insă, de odată veselia se transformă în jale şi consternaţiunea fu generală. Abia apucaseră să guste din masă. că cea mal mare parte din invitaţi, fură cuprinşi de teribile dureri de stomach. Patru dintr’înşil, sucombară după cîte-va minute in cele mal groaznice chinuri. Cel l’alţi, între cari şi nouil căsătoriţi, sunt foarte grav bolnavi şi starea lor inspiră serioase îngrijiri. Imediat s’a constatat că prînzul întreg a fost otrăvit şi autorităţile atl fost avi- S’â deschis o anchetă pentru descoperirea autorilor acestei teribile crime. ^)epejil^Je^azŢ (Serviciul ‘Agenţiei Ronitne») Viena, 1 Octombre. — Corespondenţa Politică este autorizată din Petersburg, să declare In mod pozitiv că ştirile privitoare la descoperirea unul complot contra Ţarului în timpul şederel sale la Varşovia, sunt cu desăvlrşire lipsite de temeiu. Paris, 1 Octombre.— Consiliul nunicipal din Paris a votat o ordine de zi de blam în contra prefectului Senei, pentru că a refuzat să convoace consiliul spre a discuta cestiunea scumpirei plinei. Paris, 1 Octombre. — D. Dubois Deles-tang, delegat francez pe lingă comisiunea însărcinată să elaboreze regulamentul controlului financiar al Greciei, va pleca Marţi la AteLa. Căpitanul Chazellas, delegat pe lingă comisiunea de delimitare a graniţei greco-turceştl, pleacă diseară din Marsilia. Roma, 1 Octombre. — Ziarele asigură că d-nu Bodio, direetor general al statisticei, a fost numit delegat italian Iri comisiunea internaţională a controlului Greciei. Deputatul Bonardi a fost numit sub-se-cretar de Stat al instructiunel publice. ULTIME INFORMAIIUMI Suntem informaţi că d-1 Stă-teseu a aflat «le ameninţările d-lui Sturdza eu disolvarea şi s’a rostit tn contra ori-cărei Idei de «lisolvare. Preşedintele Senatului susţine că nu e admisibil ca un guvern liberal să disolve un Parlament compus in unanimitate de liberali. Mişcarea naţională Azi s’a trimis la Craiova şi la Plo-eştl apelul studenţilor In zece mii de exemplare. Apelul a fost distribuit şi afişat pe toate zidurile. * * * Din Craiova ni se anunţă că în afară de delegaţii secţiunilor din T.-Severin şi T.-Jio, un măre număr de cetăţeni din T.-Jifl şi T.-Severin vor veni Duminică la Craiova să asiste la întrunirea naţională. Vor mal asista la întrunire şi un mare număr de ţărani din Filiaşî, Poiana şi Balş. *** Comitetul Ligel ne trimite azi următoarele : Comitetul central al Ligel Culturale aduce mulţumiri d-lul C. S. Bolintineanu, consilier comunal şi vechia membru al Ligel, pentru suma de una sută lei o-feriţl Ligel pentru sporirea fondurilor sale. * * * Studenţii din Iaşi au decis să convoace un mare meeting de protestare pe ziua de 12 Octombrie. Tot atunci se vor ţine mari întruniri la Galaţi, Brăila şi T. Severin, orga-nisate de secţiunile Ligel şi de comitetul naţional studenţesc. D. Take Giani, care nu mal găsea înjurături în contra d-lul Sturdsa, după cum putem dovedi, acum ’şl a schimbat atitudinea numai pentru a '§1 menaja candidatura la preşedenţia Camerei. Aurelianiştil sunt decişi a susţine insă la această demnitate candidatura d-lul P. S. Aurelian. Galaţl-Eolterdam. Sub acest titlu vom publica în numărul nostru de mîine cîte-va amănunte importante în privinţa isprăvilor d-lui Ionel Brătianu în această chestiune. AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romîniel se vor opri la Viena, Duminică la amiazl, la Hotel Imperial. AA. LL. RR. vor pleca apoi mal departe Luni după amiazl. D. Sturdza, prin Voinţa Naţională, s’a apărat de a fi, sau de a fi fost preşedinte al «Societăţii generale de asigurare din Brăila». De altminteri nici că putea fie, de oare-ce legea nu-l permite acest cumul politico-comercial. Cum rămîne însă a-tund cu situaţiunea legală a societăţel din Brăila, faţă cu codul de comerţ (art. 122) care pretinde că cel puţin jumătate plus unul din numărul administratorilor societăţilor anonime să fie romînl ? Consiliul societăţel gmerale de asigurare din Brăila se compune, numărînd şi pe d. Sturdza, din 9 romînl şi din 8 străini şi anume: Romînl: D-nil D. Sturdsa, Al. Marghiloman, N. Perlea, Tache Anastasiu, G. Assan, M. Blanck, Constantin Codaş, Colonel Rosnovanu, Zamfir Zam-firescu. Streini: D-nil Marco Besso, F. Car-nevatti. Adoif Erfdng, Ermano Gentilii, Ch. Girtauner, Victor B. Mendel, Ed-mondo Richetti, Paul Rottenberg. Suprimînd pe d. Sturdza, după cum ’l suprimă îmăşt legea, rămîn 8 romînl, 8 streini, şi aceasta de la crearea societăţel pînă astă-zl, căci d. Sturdza declară că nici odată n’a fost preşedintele societăţii. Legea cere cel puţin jumătate unul. Legea este dar călcată în ceea ce priveşte numărul de Romînl necesari pena forma un consiliu de administraţie legal. Autorităţile să avizeze ca în orice caz de călcare făţişă de lege. Cu prilegiul călătoriei sale la Iaşi, M. Sa Regele va vizita şi şcoala tecnică de maşini. In acest scop, directorul acestei şcoale, d. Corban, inginer, a sosit în Capitală. D-sa a obţinut, cu această ocazie, pa-varea curţel şcoalel, lucrare pe care o reclamă de doul ani de la minister, fără succes. Credem a şti că acum cît-va timp s’a făcut ministerului lucrărilor publice propunerea de a se acorda şi înlesni înfiinţarea unei linii de navigaţie romînă între Brâila-Galaţî şi Anvers. Propunerea aceasta este întocmită în condiţiuni avantagioase, şi în tot cazul ea este mult mal serioasă ca resultate, de cît mult trîmbiţata linie Galaţl-Bot-terdara. Nu ştim încă de ce primire s’a bucurat propunerea în chestiune, ceea ce însă n’are nevoe de relevat, este importanţa el de o parte şi dintr’alta, greutatea şi gravitatea situaţiunei în care se va afla d. Ionel Brătianu, fie respingînd’o, fie admiţînd’o. Pentru moment ne e greă de de a fi ceva mal clari. D. general C. Iarca, comandantul corpului 4 de armată din Iaşi, a sosit azi dimineaţă în Capitală, chemat telegrafic de d. ministru de războia. Sosirea d-lul general Iarca e în legătură cu pregătirile ce se fac la palatul comandamentului din Iaşi, pentru primirea M. Sale. Adevărul dă numeroase amănunte despre o întrunire a comitetului conservator ce s’ar fi ţinut alaltă-ierî. Suntem în poziţiune a afirma că nimic nu e adevărat din cele spuse de confratele nostru, mal ales că nici nu s’a ţinut vre-o întrunire. Adevărul, între altele, povesteşte şi o conversaţie între d. Las car Catargi şi d. Filipescu, conversaţie ce ar fi avut loc tot Ia acea adunare. Or, d. Filipescu n’a întilnit de opt zile pe d. Lascar Catargi. Ctnd te porecleşti Agenţia Romînă şi primeşti subvenţiunl din partea ministerului de externe, cauţi cel puţin ca telegramele să fie scrise şi traduse tn Romî-neşte. E ceva scandalos felul cum sunt redactate depeşile ce ni se trimit şi trebue multă bună voinţă din partea cititorilor ca să priceapă sau să ghicească ce vrea să spue d. Skupietvsky. Am mulţumi chiar d-lul Sturdza, academicianului d-lul Sturdza, dacă ar lua o măsură în această privinţă. Torpiloarele flotilei noastre, cari se aflaa in portul Galaţi, aO plecat la Su-lina, pentru a lua parte la manevrele cari se vor face în faţa acestui oraş, în largul măreî. La 13 Octombrie viitor, va veni înaintea Curţii de apel de Ilfov, secţia a II, procesul torturatorilor din zilele de la 16 şi 18 Noembrie, anul trecut. Procesul s’a mal înfăţişat odată, la 12 Septembrie trecut, înaintea Curţel, şi a fost amînat pentru ehiemarea ca martor a d-lul Paul Stătescu, fost prefect de poliţie. D. Stătescu, care a fost citat, va depune asupra faimoasei sale declaraţii că s’ad comis torturi la poliţie. Se cunosc neînţelegerile ivite, intre primarul din Piteşti şi ajutorul săfl, d. Gh. Gazan. Pentru a curma această stare de lucruri, d. Ferechide a revocat pe ajutorul de primar. In raportul către Rege, ministrul de interne afirmă că numitul împiedecă, prin toate mijloacele, mersul unei bune administraţiunl, refuzînd a lua parte în comisiunl. Mal mult. D. Gazan uneşte propaganda cu refuzul de servicifi. D-sa îndemna, chiar şi pe cel-lanţl consilieri, de a se abţine să ia parte în comisiunl. Acestea aa motivat raportul de revocarea sa către Rege. Astă-zl se întrunesc la ministerul de războia, toţi inspectorii generali al diferitelor arme, pentru a revizui memoriile căpitanilor, cari sunt înscrişi la examenul de maior. Aceste examene vor începe la 5 Octombrie. Preşedinte al comisiunel examinatoare va fi numit d. general Carcalaţeanu. Universitatea din Budapesta, în urma inspiraţiei ministrului instrucţiei, d.IuliusWlas-sics, a proclamat pe Carmen Sylva (Regina Romîniel) doctor honoris causa. Diploma de doctor este gata şi ea urma să fie îumînată Carmen Sylveî de o delegaţie a universităţii compusă de rectorul Herezegh Mihâly, din cel patru decani şi din patru profesori al facultăţii de filosofie. Comisiunea era să vină săptămîna asta la Sinaia. Acum însă, dintr’odată lucrurile s’aâ schimbat. Guvernul unguresc, — după cum spuu unele ziare ungureşti,—a intervenit şi a ho-tărît ca delegaţia să nu mal vie în Romînia, căci în acest caz rectorul universităţii ungureşti ar trebui să facă o vizită universităţii din Bucureşti. Or, această vizită, acum cînd studenţii romînl fac demonstraţii anti-maghiare, ar însemna o atingere a susceptibilităţi! ungurilor. Deci diploma de doctor se va înmîna Carmen Sylveî, prin legaţiunea Austro-Un-gară din Capitală. Evenimentul din Iaşi ne aduce ştirea că printre Evreii din localitate domneşte o mare fierbere, din cauza ho-tărîrel consiliului comunal de a invita pe primarul Vienel, d. dr. Lueger, la inaugurarea abatoriulul şi a tirgulul de vite. Aseară, după cum am anunţat, a avut loc, sub preşidenţia d-lul S. Haret, prima şedinţă a comisiunel pentru organizarea şcoalelor de bele-arte, a con-servatoriilor de muzică şi a teatrelor. S’aa ales următoarele sub-comisiunî : Pentru şcoalele de bele-arte: dd. Grigo-rescu, Deîavrancea, Mincu şi Dim. Mi^ea; Pentru conservatoriile de muzică: dd. C. Dimitrescu-Iaşl, Sihleanu, Ştefănescu şi Waehman; Pentru teatre: dd. Gr. Mânu, Olănescu, A. Vlahuţă şi I. L. Caragiale. O palmă lui Ionel Brătianu Reproducem după Drapelul următoarea notiţă în contra ministrului de lucrări publice : Ziarul Dreptatea, în numărul său de azi, revine asupra călătoriei d-lui ministru al lucrărilor publice, făcută în scopul de a constata starea de înaintare în care se găsesc actualmente lucrările liniei de joncţiune prin Turnu-Roşu. Confratele nostru relevă faptul cu totul insolit ca, în ajunul încheierel unei convenţiuni internaţionale, reprezentantul unei puteri streine să controleze el însuşi, în prezenţa chiar a ministrului respectiv, faptele şi împrejurările cari necesitează prelungirea termenului stipulat prin o convenţiune anterioară. Noi am vorbit despre această călătorie, în numărul nostru de la 30 Septembrie curent, şi am arătat că ea nu poate avea de cît un caracter privat, că ea nu poate fi de cit călătoria a doul prieteni. Astăzi, însă, cînd diferite ziare, dînd un caracter oficial excursiunel celor doul miniştri, persistă a vedea într’însa un fel de anchetă internaţională făcută pe teritoriul romîn, este o datorie pentru guvern a lămuri lucrurile şi a linişti opiniunea publică alarmată, arătînd că nu a intrat un singur moment în intenţiunile sale de a primi un control, ori de unde ar veni, asupra lucrările»' ce se fac în ţară spre executarea unei convenţiuni internaţionale. Se ştie că ziarele ungureşti ne-au atacat în diferite rînduri în ce priveşte executarea celor două joncţiuni prin Ghimeşi şi Turnu-Roşu. In special, ziarul Pester Lloyd, într’un articol publicat la 11 Martie, ne adresa aceste cuvinte ameninţătoare : ‘Recomandăm guvernului maghiar, in propriul sâii interes, să urmărească cu băgare de seamă această chestiune şi să stărue din toate puterile de cari dispune pentru ca Romînia, pe baza angajamentului ce şl-a luat, în urma convenţiunei încheiate, nu numai să îndeplinească ceea-ce e datoare, dar să îndeplinească aceasta înainte de termenul fixat». Faţă cu asemenea cuvinte şi cu interpretarea jignitoare demnităţel Statului romîn ce se dă de unele organe ale presei călătoriei ministeriale de care vorbim, suntem siguri că guvernul va înţelege că este dator o explicaţiune şi sperăm că el nu va întîrzia a o da. Deja, vizita, unul ministru romîn la Sibiu, a doua zi după amărăciunile ce ne-au cauzat urmările vizitei de la Budapesta, nu este tocmai un act din cele mai fericite ale guvernului. 0 dosă cit de mică de tact din parte-l ar fi fost destul pentru a-l împiedica. Dar, în fine, să rămînem cel puţin cu atît. Să nu lăsăm să persiste echivocuri şi interpretări cari nu ating numai persoana u- nul ministru, ci lucruri de o ordine mult mal înaltă. - Judiciare Am anunţat, că procesul dintre comunitatea elină din Galaţi şi d. Bonaehe, a venit din nofl înaintea Curţel de apel din Iaşi. Se ştie, că comunitatea pierduse procesul şi fusese condamnată să restitue d-lul Bo-nache suma de 100.000 lei, pentru loeul pe care e clădită biserica greaeă din Galaţi. Obţinînd cîştig de cauză, d. Bonaehe a vroit să execute sentinţa. Atunci comunitatea a făcut apel, certnd suspendarea execuţiei. Curtea de Iaşi a admis suspendarea, sub condiţia depunerel de către comunitate a unei cauţiuni, echivalentă cu valoarea con-damnaţiunel de 100,000 lei. Şcolare ErI s’a început, la universitatea din Capitală, concursul pentru ocuparea a 15 burse vacante la facultatea de teo-legie. S’aO înscris, la acest concurs, 19 candidaţi. * * * Concursul pentru catedra de muzică orientală, de la seminarul central din Bucureşti, s’a amînat pînă ce Sfîntul Sinod va reface cîte-va părţi din program. * . . * * Consiliul permanent, al instrucţiunel publice va fi chemat să se pronunţe asupra proiectului de reformă a învăţâ-mlntulul primar, care a fost discutat în actuala sesiune, de către consiliul general. SPECTACOLE Teatrul de varietăţi Hugo. — Excelenta trupă de la Hugo atrage In fie-care seară lume foarte multă. Artiste ca Paula Bre-bion, Carmencitta şi Maller şi artişti ca marchizul Sampicri şi negrul Black Diamant, pot ori unde să cucerească splausele lumel. In special Paula Brebion şi Carmencitta sunt favoritele publicului Capitalei. BIBLIOOBAEIE A apărut No. 30 al revistei Calea Ferată în mărimea excepţională de 12 pagini, cu următorul sumar: Cerem lege !— Istoria unul tarif,— Din Juris-prudenţa franceză. —Legea de la 9 Iunie iS94 pentru organizarea corpului technic al Statului, — Chestiunea funcţionarilor căilor ferate rotnine in parlament t Interpelarea d-Inl senator a. Esarcu. — Navigaţie i Anversnl sau Botterdamul?, linia Brălla-Botterdazn. — Memoriul funcţionarilor e. f. r. ((urmare). — Retragerile ia pensiune din oflciă. — Consilii practice t dreptul de dispoziţie al expeditorului. — Tarife noul.-Locuinţele la căile ferate. — Surmenaj. -Accidente ţii victime.— Licitaţii.—Funcţionari necorecţi, ele. ctc. t Jalnicii: Zoe C. Niculescu, Leopold, Antoi-netta Nicolescu şi fiii, Zina Nicolescu, Colonel Alexandru, Maria Falcoyanu şi fiu, Colonel Mihail, Elisa Falcoyanu şi fiâ, Ca-terina Deşliu şi fiice, Sevastia Romanescu, Aristia Falcoyanu şi fiice; Elena Ma-vrocordat şi fiice, Eleonora Schina şi fia, Alexandrina Nicolescu şi fia, Matei, Alexandrina Falcoyanu şi fiă, Căpitanul C. Tullea, Locotenentul Carol Tullea, precum şi familiile: Stamatin, Grigore şi Sultana Mânu, Leonard Cretzulescu, Maria Casimir, Allesandru D. Florescu, Efrem, Constanţa Ghermani ,şi fii, Nicolescu, Dimitrie, Cate-rina Butculescu cu fiica, Constantin Butcu-lescu, Elena Butculescu, Alexandrina Butculescu, Dimitrie şi Maria Brătianu, Zoe Aman, Alexandru şi Pauliua Oteteleşanu, George şi Cateriua Robescu Micbail şi Ana Deşliu, Dimitrie şi Constanţa Florescu, Bu-joreanu, Haralambie Fundăţeanu, ati durerea d’a anunţa încetarea din viaţă a prea iubitului lor soţ, tată, socru, bunic şi unchifl Colonel Constantin Niculescu decedat la 1 Octombrie 1897, tn vlrstă de 49 ani şi roagă amicii şi Jcunoştiinţele lor să bine-voiască a asista la ceremonia funebră care va avea loc Joi, 2 Octombrie, la 4 ore după amiazl, la cimitirul Şerbau Vodă (Bellul) unde corpul se află transportat. Presentul avis ţine loc de învitaţiune. A V I S Direcţia «Noului Tramvay» doresce a vinde 20 cal reformaţi şi să cumpere 50 cal puternici. Doritorii se pot adresa la Direcţie în strada Teilor No. 254. Anuncra Apartamentul de la Etagiul I-iO, din Calea Victoriei, ENGLISH-HOTEL, care se compune din 5 camere şi un Salon, precum şi 3 camere la parter pentru servitori şi pimniţă. Se Iuchieiază de astă-zl saO dela Sf. Dumitru, cu mobilă complectă după cum se găseşte astă-zl, saa fără mobilă. Despre condiţiunl se poate înţelege cu proprietarul, dimineaţa pînă la ora 10 şi după prinz pînă la ora trei. RATE ROBITE RATE Otelul Creţulescu 14, Strada St. Ionică, 14 Acest otel, de eurînd restaurat, situat în centrul Capitalei, lingă Palatul Regal, se recomandb în special d-lor Senatori şi Deputaţi. Trectnd sub direcţiunea d-nel Jeanne Brell OTELUL CREŢULESCU a devenit o casă de primul rang, prin confortul, eleganţa şi curăţenia sa. Camere largi, spaţioase şi bine aerate. Preţuri moderate. Pentru orl-ce informaţiunt, a se adresa d-nel Jeanne Breil, în Otelnl Creţnlescn, strada St. Ionică. 14.____________ PuMicaţiime La 9 Octombrie 1897, se va VINDE la Tribunalul din Giurgiu, pentru eşirea din indiviziune, MOŞIA COPACIU, din comuna Copaci» plasa Călniştea, a defunctei Alexandrina Hiottu. £ Moşia este ca la vr’o 34 kilometri de Bucureşti sad Giurgiu şi are Întindere ca la 1500 pogdne din cari ca la 1300 pog. arabile, avîne moară de zidărie masivă cu locomo-bilă stabilă de 16 cal putere, case şi curtea compusă din grădină sistematică şi alte diferite îmbunătăţiri, cari se pot citi în Monitorul oficial, No. 101 pag. 3689, din 5 August 1897. Pentru informaţiunl mal precise doritorii se pot adresa Ia d. Const. Hiottu, str. Corabia No. 10. safl la d. Jean M. Mitilineu, str. Stirbel-Vodă No. 108 bis, precum şi Ia d-nil Sami & Arthur, strada CarageorgevicI No. 3, cari sunt în posibilitate de a facilita modul depunere! preţului. ______ Ne furnea que Ie PANAIA Le tneilleur de tou*. D^pdt 0-1, Creangă A Comp. -Bnkareit. La 13 Octombre 1897 se vor vinde prin licitaţie publică la Trib. Ilfov, Secţia de Notariat, imoflilele următoare, aparţinînd succesiune!: T. G. Porumbarii 1) Imobilul din Strada Icoanei No. 39, 4t.60m. faţadă, şi 58 m. fundul, clădire cu un etaj, avînd un apartament şi 6 prăvălii. Licitaţia începe cu preţui de Itî 61.580. 2) Imobilul din Stra«la Cătun, No. 23, colţ cu Cătun-nou, 20.50 m. faţida, 40 m. adin-cime, clădire cu un etaj şi sub-sol, avînd 14 camere, grajd, şopron şi gaz Licitaţia începe cu preţul de lei 70.150. 3) Imobilul din Str. favor, No. 58,17.80 m. faţada şi 26 m. adincime şi o coadă in fund ; clădire cu un etaj ridicat, avînd 7 camere, grajd şi şepron. Licitaţia începe cu preţul de lei 39.440 ilGOKS ifi ■TU DE tJ&INA T* u ÎOOO kilograme l-a calitate transportaţi la domiciliu in saci BRIQUETTE pentru sobe de porţelan. CĂRBUNI de PIATRA din minele Petroşani si Cardif. COKS DE TOPIT. COKS DE FERARIE COKS MĂRUNT anume pentru sobe paragine şi belgiane. Lei 52 tona. ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios şi Sirius. Lei 62 tona. Greutate GARANTATĂ Expediţia en gros şi en detail de la Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a Căilor ferate romine. Depositul central: STR. SFINŢI V0EV0ZÎ, 5 Telefon, CAROL LOWENBACH JDr. I. Mi H A UNS TEMU Fost nslst«ut e oea§ie O BLANĂ de 8amnr veritabil DE VÂNZARE A se adresa: Strada Armenească. 7 (lingă biserică). Ormfi P-i $3 h germană din Nord, UUMiftflU diplomată, şi o d-nâ eng'eză diplomată, doresc a da lecţiunt particulare de: plano, limba germană şi limba engleză. A se adresa la Administraţia acestui ziar sub No. 27. ~rgBTrmv rTf-îi ""»i Mauriciu Filip Lazăr Vis-â-vis de Hotel de France In casele Bisericei Kiătari, Etaj I Intrarea Calea Victoriei (Curtea Bisericel) Dormitoare, Sufragerii, Biurourî, Paturi, Lavoire, Sifonere, Oglinzi, etc. Garnituri complecte pentru Saloane; Prompele, Perne, Evantaiurî, Dormeze, Pufuri, Divanurî, Scaune de paie, cte. Atelier special de Tapiţerie. www.dacoromanica.ro EPOCA «m ■niiâsM APA MINERALA REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA VICTOR LUPESC» INGINER BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (Lângă ministerul Domeniilor) BUCUREŞTI O.—Strada IBerarel,—O, INSTALATIUNI DE „ Reprcsentanţî genera!! pentru Romînia Voss & Siebeneicher 24, Strada Smîrdan, 34. Lumină incandescentă pentru <3-sas5 aerian j?Lpe.:rate «te {gi&ss glosate de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proeote. - Biarofl de construcţie. Export- Bîaî mult dl© l/* d© secol succes proclamă superior iatea sa în tratamentul de guturai, IrStaţlrmei peptnlui, f fluenţa, dureri r eu ntaf isnaaî©« serîniituri, râul, văswitMri, foăfă- fur?.—Topic excelent contra bătăturilor. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» IVAN TURGHEmBFF UI CUii DE BOERNAŞI Lisa se înroşi puţin: simţea ironia şi o-lnăznicia In laudă, dar era hotărîtă să se împotrivească impresiunilor sale: se apropie de fereastră şi îşi văzu de lucru. Var-vara Pavlovna era hotărîtă să nu-î dea răgaz, se apropie de dînsa, lăudîndu-I gustul şi dibăcia. Inima Lisei batea tare şi dureros, d’abia putu să se stăpînească şi să stea pe loc. I se părea că Varvara Pavlovna ştia tot şi-şi rîdea cu viclenie de dînsa. Din fericire Ghedeonofsky întrebă ceva pe Varvara Pavlovna şi ast-fel se întoarse mersul vorbei. Lisa ’şl văzu de lucru şi se puse să observe pe d-na Lavretzky pe furiş: «A iubit pe femeea aceasta, el! » îşi zicea dînsa. Cu toate acestea, se sili să alunge pe Teodor din gînd. Se temea că o să-şi piarză stăpînirea pe care pînă atunci o avea asupra sa, îşi simţea capul că i se rătăceşte. Maria Dmitrievna vorbi de muzică. — Am auzit spunîndu-se dragă, nepoată, că d-ta al fi o adevărată artistă. — E mult de cînd n’arn mal cîutat, răspunse Varvara Pavlovna punlndu-se numai de cît la pian, şi fâcînd să alerge degetele sale repezi pe clape. Porunceşti ? — Te rog! Varvara Pavlovna cîută cu nrăestrie un studia strălucit şi greii al lui Hertz. Avea multă putere şi sprintenie. — Silfidă ! zise Ghedeonofski. — Admirabil ! extraordinar! adause Maria Dmitrievna. ’Ţl-o declar, Varvara Pavlovna, continuă dînsa, ehemînd-o pentru cea d’lntîl oară pe acest nume, mă uimeşti ! AI putea să dai concerte. Avem aici un muzicant, un german bătrîn, un original, dar un foarte învăţat : dă lecţii Lisei. Acela o să înnebunească ascultîndu-te. — Şi domnişoara Lisa e musiciană ? întrebă Varvara Pavlovna îutorelnd puţin capul către dînsa. — Da, nu cîntă răii, şi II place muzica ; dar ce este asta fată de talentul d-tale ? Mal avem aici un tînăr ; trebue să ’I faci cunoştinţa. E un artist cu sufletul, compune chiar foarte drăgălaş. Acela ar şti să te preţuiască. — Un tînăr 1 un artist 1 vr’un biet muzicant fără dor şi poate ? — EI, Doamne, nu, e unul din cel mal eleganţi tineri al noştri şi nu numai în oraşul nostru, dar la Petersburg e primit în cea mal bună societate; poale că al şi auzit de el. D. Panşin e trimis aici cu însărcinare din partea guvernatorului. O, e uu apropiat ministru. — E artist ? — Artist cu sufletul, Iţt spun ; şi atlt de amabil ! O să-l vezi. Vine de multe ori la noi. L-am prins şi pentru seara asta. Ah 1 sper că o să vie 1 adaose ea însoţind fraza cu un uşor suspin şi cu uu zîmbet, pliu de amărăciune. Lisa înţelese zîmbetul acesta ; dar era prea preocupată de alt-ceva ca să-I mal dea băgare de seamă. — E tînăr ? zise Varvara Pavlovna. — De două-zecî şi opt de ani, şi cu o figură ineîntătoare; un tînăr desăvîrşit. — S’ar pulea zice un tlnărr model, a-daose Ghedeonofski. Varvara Pavlovna începu să cînte de odată uu vals sgomotos de Straus, care începea eu un tril atît de repede în cît Ghe-deonovski tresări. Chiar în mijlocul valsului ea trecu de odată la un motiv trist, melancolic, şi sfîrşi cu aria din Lucia, Fra poco ; înţelesese că muzica veselă nu convenea positiel sale. Aria din Lucia mişcă adine pe Maria Dmitrievna. — Ce suflet 1 zise încet Ghedeonofski. — Silfidă 1 Silfidă 1 repetă acesta ridicînd mîiuele la cer. Veni ceasul mesei. Marfa Timofeevna se coborî, cînd supa era deja servită. Ea primi pe d-na Lavretzky foarte rece, răspunse doar cu jumătăţi de cuvinte la amabilităţile sale, şi nu o mal luă în seamă. Maria Dmi-trevna, din potrivă, îndoi îngrijirile pe lin- gă nepoata sa; nepolitetea mătuşei sale o întărită. De alt-fel, Marfa Timofeevna nu era ursuză numai cu Varvara Pavlovna dar se purta aspru şi cu Lisa. Cu ochii aprinşi ea sta ţeapănă ca o piatră, galbenă, cu buzele sll inse şi nu mînca. Lisa părea liniştită ; orl-ce simtîmîut o părăsise ; întelenirea o-sîndituluî intrase în inima sa. După masă se aşezară la masa de joc; Varvara în locul lui Ghedeonofski. Marfa Timofeevna luă pe Lisa la dînsa, spunlndu-I că e schimbată la fată şi că trebue să o doară capul. — Da, da, o doare capul, zise Maria Dmitrievna întoreîndu-se la d-nu Lavretzky ; şi eă am de multe ori migrene cari... — Da ? întrerupse Varvara Pavlovna. Lisa intră în camera măfuşil sale şi, sleită de puteri, căzu pe un scauu. Marfa Ti-mofeevua o privi mult timp în tăcere. Apoi, lugenuche în fata el şi începu să-I sărute mîinele rînd pe rînd. Lisa se aplecă spre dînsa, se înroşi şi isbucni In lacrimi. Dar nu ridică pe Marfa Timofeevna, şi nu’şl retrase mîinile. Simţea că n’are drept să împiedice biata bătrînă de a’şl exprima căinţa si iubirea, de a-I cere ertare pentru cuvintele sale din ajun ; şi Marfa Timo-faevna nu putu să mal sfirşască cu sărutarea mînuşiţelor el atît de palide şi slabe. Amîndouă plîngeau fără să zică nimic; pisica Matros torcea într’un jeţ mare, alături de un ciorap ; flacăra candelei care ardea în faţa icoanei d’abia pîlpîia, şi, gheboşată lingă uşa camerei de alături, Naslasia Car-povna, ţinlnd o batistă de bumbac, cu duugl, îşi ştergea ochii pe ascuns, pătrunsă de durerea bătrînel sale prietene. (Va urma). Pentru d-nii AGRICULTORI!" SALAMUM lui NUM A DUPUT remediu sigur în contra Tăciunelui (Mălurel) P Se Întrebuinţează în tara noastră de peste 20 (două-eed) de ani! SARAMURA lui Numa Dupuy nu are nevoe'de recomandaţie; o recomandă de ajuns strălucitul succes obţinut atlt în ţară cît şi în străinătate. Dar nu putem stărui destul asupra confuziei ce a produs in unele părţi diferiţi imitatori, cari se servesc de denumireu de saramură, pentru a desface marfa lor fără valoare. Nu există denii o singură saramură veritabilă aceea a lui Nunta Dupwj. unicul antidot in adevăr infailibil în contra tăciunelui. Toate cele-lalte salamure aruncate de ori alultăeri pe piaţă, sunt imitate, neputincioase. Saramura originală a Iul Nurna Dupuy se găseşte de vinzare în toate oraşele, dar D-niî Agricultori să bine-voiască a cere anume preparatul lui Numa Dupuy. ~ 4 Sute de certificate din toate unghiurile ţârei atestă calităţile eminente ale saraninrel lui Numa Dupuy. Representantul generai SSenvenisli Craiova Pădure de dat în tăere la moşia Policior, judeţul BuzăO, proprietatea d-lul N. Buteulescu. A se adresa d-lul X. Băduleson stflada Biserica Amzi, 15. Bucureşti. lUUUS HOLZNER LUGOS INSTALEAZĂ: FABRICI u I)E CĂRĂMIZI cuptOre circulare DUPE SISTEME PROPRIE jp j^TEW T Ă.TE j Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de CAHĂJUini OEAJVE | ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT CÂT SE POATE DE MARE Friedrich Wannieck & Co. IBIUTNN » FABRICA de MAŞINI TURNATORIE DE FEB FURNISriZĂ ca SPECIALITATE: MAŞINI PENTRU CĂRĂMIDARII Sistem TH. GROKE YALŢUIii SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT PRESE DU MANA ŞI CU ABURII Pentru CĂRĂMEpî, ete. ete. Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU IAŞI 5 Autorisată de Stat. Premiată cu medalia de am- la exp. din Bucuresci 1894, Recomandată cu preferinţa de D. nil Medici. Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi .dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste la toti vânzători de ape minerale din tară. V 1 w > Propr. C. N. Paraschivescu & Co. Deposit general: Fraţii Konya Jast. Serviciul TE CUM SC Particular PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECHNICE în CAPITALĂ şi PROVINCIE snb conducerea d-lnl architect JSTCOIiAJE MEŞEIMERU BUCUREŞTI Strada Semicerc, No. 9 (Sfinţii Voevozî-Calea Griviţeî) Facere de: PROECTE, PLANERÎ, DE VISE, Antimămrătoare, EXPERTISE $i STUDIÎ în Architedură, Inginerie-hidraulică, Eledrotechnică, Hotărnicie, Agronomie, Silvicultură §i Mine. Tot-odată Serviciul se însărcinează şi cu executări de orl-ce lucrări noul şi cu reparaţiunl. Doritorii din Provincie pentru orl-ce întrebări să bine-voească a însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit. Se trimet la cerere Prospecte şi condiţiunl de plată. Orele de serviciii la «Biuropl Serviciului Toehnic Particular» sunt de la 9—12 a. m. şi de la 8—6 p. m. te^cipesoi «’^ral4c* oW WAT§©I & YOIJELL MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE] BUCURESCI. — Strada Academiei. 14 (fost Raşca) Galaţi, Strada Portului. Brâila, Strada Regală.] REPREZENTANŢI GENERALI Al FABRICEl M. E« ECKEET Societate pe Acţiuni j PLUGURÎ DE OŢEL pentru culttra obiş nuită gi cultura adîncăj PLUGURI DU OŢEL pentru cultura dc sfecli. PLUGURI DE OŢEL cu 2, 3 şi maî multe brăzdare. PLUGURI DE OŢEL pentru cultivat p&mînturl virgine. PLUGURI DE OŢEL pentru loourî muntoase RAI1IŢE DE OŢEL pentru PORUMB. Grideiul, Bârsa, Cormana, Roatele, în fine tot corpul] plugului ECfiEBT este lucrat din OŢEL. rar iemănătdre în lat " ,, RERQJjIJVA” se mănător e în rînduri] TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE WvmXrrat® gratia şi fru*o«*o. NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICA FRANCEZĂ DE VATĂ DE TARBA A Doctorului SASVBEL Recunoscute de toate somităţile medicale ca suverane contra răcelel şi durerilor reumatismale Notiţe asupra Turbei CE ESTE TURBA ! Turba seconstituedino masă de plante transformate într’un corp nod ţinînd mijlocul între imperiul organic şi mineral, regăsesc îu ele febre regulate ale plantei traversate de un canal plin de aer şi juclnd rolul unul tub capilar. De mult timp deja Turba e cunoscută că posedă proprietăţi remarcabile de absorbare şi de antisep-sie. Intr’o comunicaţie făcută In şedinţa de la 16 Martie 1887 la Societatea de Chirurgie în Paris, e-minentui doctor Iust-Lucas Championiere, vorbind de Vată de Turbă, principiul sâfl absorbant e mult mal considerabil de cît acela a celor-l’alte plante textile, prin ea îDsăşI substanţa este antiseptică de absorbantă, şi nici un textil nu pare a se bucura de aceste proprietăţi. Astă-zl graţie încercărilor chirurgilor francezi şi ruşi Vata de Turbă este întrebuinţată în toate spitalele şi adoptată de Ministerul de Războiţi ca materie de pansament, pe de altă parte ţăranii aii mers îuaintea chirurgilor în întrebuinţarea Turbei de oare ce la un lucrător rănit grav, care şi a învelit piciorul îutr’o bucată de Turbă s’a putut constata în mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe originale. Ţesătura higienică franceză cu fibre de Turba care după multe încercări D-rul Răsurei a reuşit a realiza, posedă de la sine o putere enormă de absorbare şi de evaporizaţiune, ast-fel că îmbrăcat cu această îmbrăcăminte de Vată de Turbă răceli nu sunt posibile, mal mult încă virtutea cea mare antiseptică a Turbei nimiceşte toate politeraţiunile microbice formate din cauza transpiraţiunl. Ţesătura higienică franceză a D-ruluI Răsurei poate fi considerat ca un progres imens şi toată lumea pentru a evita răceli şi orl-ce Boli ar trebui să poarte această îmbrăcăminte. ri.AMJ.A HII.IK\» < A RAKR.ITI Pantaloni «le Rame Flanela de Paine CĂMAŞA H VOI UNICĂ FRAWCEZĂ 1 rSTÎ de OAX.i .Mdillotă de Copil I'anl.Ionî Hjgicuief Centură Ilygieiiică Ciorapi Uygrionicl ONOR. PUBLIC din provincie este rugat a cere Ia Depositele locale CATALOGUL ILUSTRAT şi Preciul Curent pentru a nu plăti mal scump. Eeposftul €*©MeiBs&l ■Pentru BUCUREŞTI şl toată ŢARA: I>a MACfASJNUXi * 1 PIUI PARI SIE! No. 92, Calea Victoriei, No. 92 VICTOR KRAUS Furnisorul Curţeî Regale DEPOSITE IX PROVIXCIE Iaşi, Fraţii Pollinger » S. Kahane’s S-sor Craiova, S. Benvenisti (Bazarul Olteniei) Focşani, Vartan MissirFil » lacob K. Hanagic Buzău, Fraţii Stoicescu Plot şti, Constanţinescu & Bucărescu La Curcubeu Racâti, M. Hirschenbein fils Botoşani, Abr. Mohnblatt Tecuci, Fraţii lbraileanu Piteşti, N. Rosenthal «Am monde elegant» T. Severln, Ab. i. Aladgem Brăila, Fraţii G. Perlea ISirlad, W. Sanft La Z/tma Giurgiu, Luca Lucatos Ma-gasinul Universelle Constanţa, L. & I. Lasca-rides TuIcea,Gi Unberg, La Luna Nu sunt veritabile de cît acelea cumpărate din depositele sus numite şi vă rog a exigea iscălitura mea la toate articolele. Dr. RASUREL BUCUREŞTI — Tipografe 3. — BUCUREŞTI . v>w» -am**.