SERIA JJ.--AmjL m. No; 575. NUMÂRUL^IO BANÎ AB05AMMTELE Iiwep la 1 şi 15 ale fle-eirel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi etreinătat* prin mandata poştale Un an In ţari 30 le!; In străinătate 50 lei Şase luni ... 15 > > » 25 » Trei luni . . . 8 * » » 13 » Un număr !n străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ESdlţia m treia Ho. * BEMCŢIA STRADA CLEMENŢE! - Ho. 8 CA JOI, 2 OCTOMBEE 1897 NUMĂRUL 10 BAN! TELEFON AJrUJfCIUBIUB (n Bucureşti şi judeţe m primesc numai la Administraţie In străinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate ' AnuncinrI Ia pag. IV....0.30 b. linia e re UI ..... 2.— lei a » > * n , ; . . , a.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un nanii vechili 80 bani ADHmSTBAţli Ne. i. — SRADA CLEMENŢEI - No. Interview eu d. Aurel Popoviel Cîle-va învăţăminte II Un alt învăţămînt care rflsare din cele ce s’aO întîmplat de cîţl-va ani în jurul cestiunel naţionale, e ca singura acţiune fecundă e aceea care rămîne ferită de agitaţiunile de stradă şi de amestecul partidelor. Experienţa ne dovedeşte că partidele politice se lasă prea uşor a fi ispitite de dorinţa d’a abate sentimentul naţional în spre acele acte, cari pot provoca o represiune din partea guvernului, ori un conflict cu o putere străină. Iar cînd agitaţiunea isbuteşte a produce o schimbare de regim, guvernul cel nou e nevoit să rescumpere greşalele din opoziţie şi bănuelile ce a deşteptat în contra % prin umilinţe şi concesiuni. Acestea sunt neajunsurile — cari de altminteri nu sunt compensate de nici un folos — ale a-celel politice care s’a ilustrat în vremuri, prin demonstraţiunî de stradă, prin manifeslaţiunl la statuea lui Mihal Viteazu şi prin mişcări nocturne în contra legaţiu-nilor streine. Aceasta politică şi-a trăit traiul. Liga trebue să-şi păstreze menirea culturala, iar nu să dicteze politica externă. Iar politica externa— orl-care ar fi ea — se poate perfect împăca cu acţiunea legitima şi lăudabilă a celor ce vor să sădească la noi acele virtuţi de tutelă, cu cari orl-ce popor e îndrituit să rîvneascâ a domina chiar acele populaţiunl ce locuesc dincolo de hotarele sale. Aceasta este politica, pe care ştim s’o impunem, cînd suntem în opoziţie, graţie înţelepciunel noastre pentru cel mal mare folos al tuturor Romînilor. Aceasta e şi politica pe care vom şti să o impunem—la nevoie prin alte mijloace de cît acelea ale persuasiunel—acelora ce n’ar da dovezi de aceeaşi înţelepciune. Aceasta din urmă consecinţa se impune ca o urmare fatală a deosebirii ce exista între politica liberalilor şi aceea a conservatorilor. Altminteri, liberalilor le-ar veni perfect la socoteală ca noi să fim înţelepţi şi să avem toate neajunsurile, iar el să nu fie înţelepţi şi să culeagă toate foloasele. De aceea, să ştie, încă de azi, domnii liberali, că atunci cînd vor reîncepe cu manifestaţiunl, cari i-ar abate cîtu-şl de puţin de la cea mal stricta legalitate, vor plăti foarte scump recidivarea scandalurilor lor. Era necesar ca să zicem aceasta, încă pe cînd suntem în opoziţie. Cînd eşti la putere, ţi se poate prea uşor travesti intenţiuniţp, şi li-beralil sunt obicinuiţi a atribui unor înrîurirl din afară, trista necesitate în care se află guvernele conservatoare d’a menţine ordinea în contra lor. De aceea, încă de azi, îl vestim că, orl-cît ar ţipa d. Sturdza, odată reîntors în opoziţie, că suntem trădători, că el luptă pentru neam şi că suntem reacţionari pentru că ne sileşte să scoatem armata, In ziua cînd îl vom mal prinde în mijlocul manifestaţiunilor de stradă, îl vom înhaţa de guler şi între jandarmi îl vom trimite la răcoare. Va putea atunci să latre d. Sturdza cît va voi că sfişiem libertăţile publice şi va putea să scrie la ga- zeta cît îl vă plăcea : armata pe stradă, starea de asediu, sîngele a curs, nu va mal scăpa prin asemenea clişeurl de a petrece cîte-va luni la gros. Bine-voiască a ţine guvernul minte această fâgăduialâ. AFACEREA ROfTERDAMOLUl In privinţa alegerii Rotterda-înului şt a părăsire! .inversului ca port ce treime deservit de vasele noastre, aflăm Încă următoarele : Putem afirma că există nn memoriu al inginerilor Statului favorabil .inversului. Acest memoriu a fost făeut de dd. Cottescu, Hănescu şi maiorul Coandă. I). ballguy n*a făcut parte din comisinuc; care totuşi *i-a luat avizai. Memorial e Iscălit doar de dd. Pottescn, Mănescn şi Coandă. PI e cu totul favorabil liniei Brăila-Anvers, cu excluderea oricărei alte direcţi ani. In sprijinnl saluţi sine! Brăila-Botterdam nu s’a făcut nici nn raport. Cerem stăruitor să se publice raportul d-lor Cottescn, Mănescn şi Coaudâ. -------- ■ mm ■ «li»---------- SPRE ŞTIINŢA Am arătat în ce consistă caşul Btn-gescu-Djuvara. Am arătat de ce procedeurl uzează d. Dim. Sturdza, ministru de externe, ca să căpătuiasoă pe ciţi-va favoriţi, voind să înlocuiască pe un diplomat de carieră, pe d. Bengescu, ministru nostru la Bruxelles, cu o secătură ca Trandafir Djuvxra. Luăm act. Şi avem de făcut următoarea adăogire : Va veni momentul cînd atît d. Trandafir Djuvara cît şi cel-l’alţi de acelaşi calibru ca şi dînsu1, precum sunt dd. Al. Bttdiman şi Dim. 1. Ghica, vor avea aceeaşi soartă ca şi d. Bengescu. Ca să se ştie. INTERVIEW CU D. Aurel Popovici numai de la patriotismul nostru al tuturor depinde ca ea s’o poată îndeplini cu demnitate şi cu succes. AUTOPSIA LUI DIMITRIE STURDZA Sltoaţia In Tanailvanla.—Rezultatul vizitei de la Bndapesta.—Germania şl cestlnnea romlnă-Bazele luptei naţionale. Situaţia din Transilvania Unul din redactorii noştri a avut o interesantă convorbire cu d. Aurel O. Popovid, unul din cel mal adinei cunoscători al cestiunel naţionale. Din această convorbire rezumăm următoarele părţi de mare actualitate . — Cum apreciaţi d-voastră situaţia romînilor din Transilvania, după ultimele evenimente petrecute la Buda- IAR D, M. CQRBESCU Cu cit serie mal mult d. Corbeseu, cu atît îşi încurca mal mult afacerea. Aşteptam de li Voinţa Naţională şi de la d. Corbeseu, care. îu calitate ”şi de e’voeat al proprietarului care a vîndut o moşie Eforiei şi de membru in comitetul delegaţilor Camerei, ca să ne dea oare-cari desluşiri des are unele fapte, cari nu pot lămine învăluite în mister. Anume credeam că vom afla explicaţia misteriosului dar do 20 mii lei făcut Eforiei de clientul d lui Corbeseu, şi lămurirea refuzului d-lul Rimniceanu, şi desluşiri despre interven-ţiunile cari afi făcut pe client sad pe amic să ofere zecimi de mii de lei unul om care nu-î cerea ; In flne aşteptam să ni se desluşească, eestiunea numărului de pogoaue arătat în lege care nu se potriveşte cu cel de la faţa locului şi împrejurările «ari fac ca actul da vînzare să nu se asemene cu condiţiunile proiectului de lege. Cînd colo, ue pomenim cu un răspuns foarte interesant.—dar departe de cestiune,— privitor la anonimatul în presă şi la îndatoririle depu-tatulul-avocat faţă de clienţi—amici al săi. Toate acestea nu ne dafi desluşirile ce suntem in drept a aştepta. Cit pentru incidentele introduse de d. Cor-bescu în dezbatere, ele nu II inbunătăţesc de loc situaţia. Orl-ce gazetă poate publica, fără a merita vre-o imputare, articole neiscătite. Dovadă e însăşi Voinţa Naţională, in care articolele nu se iscălesc, dar care—după spusele ziarului liberal Drapelul—e redactată de nişte’obscurl «quidam». rămaşi pină azi necunoscuţi. Negreşit, In dosul articolelor anonime trebue să fie redactori răspunzători. Cum că aşa este la Epoca, d. Corbeseu o ştie mal bine ca orl-cine, de oare-ce, acum zece zile, fiul d-sale a venit la redacţie spre a cere numele autorului: i s’a răspuns atunci că i seva pune numele autorului la dispoziţie dacă vine pentru o provocaţiune safi pentru a intenta un proces de presă. Cele zece zile ce afi trecut la mijloc ne dovedesc că n’a fost vorbă nici de una, nici de alta. Cit pentru simpla curiozitate a d-lul Cor-bescu. mărturisim că nu avem nici un cuvint ca s’o satisfacem. In fine, in ceea ce priveşte teoria d-lul Corbeseu cu privire la rolul avocaţilor şi al clienţilor, o reproducem încă odată mal la vale, lă-sind pe cititor să judece. Iată această teorie: *Stăruiuţa unui deputat, rugat de un client o face ceea ce cinstit şi legalmente este permis şi posibil pentru a trece prin filiera reglementară a Gamerii, un proiect de lege, constitue nişte interveniţi şi stăruinţe ce sunt acte oneste, licite şi permise celui mai scrupulos om din societate». — E incontestabil, că cel mal mulţi din compatrioţii met au fost penibil surprinşi de ultimele înttmplărl. După in-formaţiunile mele, văd că pînă şi cel mal mulţi dintre optimiştii cari sperau un bine de la intervenţiunea guvernului romîn, sunt azi deprimaţi şi convinşi că aşa numitul «samsarlîc» a avut consecinţe fatale pentru mişcarea naţională ce începuse a lua un atît de puternic şi mult promiţător avînt în anii din urmă. 1 ” Rezultatul vizitei de la Budapesta — Care va să zică nu admiteţt că vizita M. Sale Regelui Carol la Budapesta ar putea însemna o ameliorare a stării din Transilvania ? — O amelioarare ? ! Pe pieptul d-l Ieszensky Săndor străluceşte «Coroana Romîniel» şi de acolo se revarsă astăzi o dureroasă lumină asupra întregel si-tuaţiunl din Transilvania şi asupra felului de intervenţiune de la Bucureşti. Faptele petrecute tiu numai că nu sunt de natură a ne face să credem în posibilitatea unei politice de concesiuni din partea guvernului maghiar, ci din-potrivă, ele au să dea un noii avînt politicei de maghiarizare Germania şi cestiuuea naţională — Cu chipul acesta nu e nici o nădejde, ca eestiunea romînă să fie re-solvată. — Cît timp va fi menţinut dualismul şi cît timp Germania oficială va continua să protejeze pe Maghiari şi va căuta,—pe sub mină, bine înţeles,— să zdrobească naţionalităţile slave din monarchia hăbsburgică, nu poate fi vorba nici de o rezolvare, dar nici măcar de o serioasă calmare a spiritelor ro-mîneştl, pentru că Ungurii n’aii să cedeze cu nici un preţ. — Este oare vr’un raport între această înălţare a maghiarizmulul şi între politica din Austria ? — Un lucru pare aproape cert : împăratul Wilhelm II ţine să zădărnicească triumful ideilor federaliste din Austria. Reuşi-va el ? Mă îndoiesc ! Bazele luptei naţionale — Prin urmare, ce credeţi că ar trebui făcut de aici înainte în eestiunea naţională ? — Ar trebui să dovedim prin o politică de fapte, că cel ce asurzesc lumea cu afirmaţiunea că Ungaria ar fi stîlpul de forţă al monarhiei habsbur-gice, că politica maghiară ar fi însem-nînd o garanţie de tărie a triplei alianţe, colportează legende. Mă întrebaţi cum P Eu personal susţin şi astăzi, ceea ce am susţinut totdeauna: Prin o mişcare politică bine organizată peste munţi şi prin o sistematică şi serioasă campanie publicistică în streinătate. Mal ales ar trebui să avem un biurou special de presă, cm reprezintanţl în streinătate şi cu deosebire în ţările germane; el ar avea să susţină zi ca zi lupta în contra uneltirilor ungureşti, şi ar trebui să lanseze pe fie-care an cite o serie de scrieri speciale despre cauza noastră. Sunt nenumărate şi foarte interesante chiar pentru străini, punctele de vedere din cari se poate şi ar trebui tratată această cauză. Tot spre acest sflrşit ne-ar trebui un mare ziar cotidian, care să apară în limba germană, aici în Capitală sau în streinătate. In împrejurările în cari ne găsim, www.dacoromamca.ro Am visat astă noapte un vis îngrozitor. Am visat că Satana odihnise pe Dimi-trie Sturdza. Am visat că, înainte de a îmbălsăma pentru vecie şi în ciuda Ungurilor pe des-cendintele Iul Tudor Vladimirescu, Facultatea făcea autopsia cadavrului. Am mal visat că, după o minuţioasă di-secţiune, medicii redactaseră următorul raport: «Dimitrie Sturdza a murit de un acces «acut de turbare, boală de care de altmin-«terî răposatul suferea încă din copilărie, de «pe cînd nu se mal juca cu copiii fanario-«ţilor. «Capul s’a găsit sec, cu mal multe le-«ziunl, dintre cari una atît de voluminoasă, «în cît se presupune că ar fi fost bătut cu «o leocă în cap. «Ochii eşiţl din cap, şi mal mari de cît « burta. Glandele lacrimale de o sensibilitate ex-«traordinară; din examenul microscopic, se «constată că secreţiunea acestor glande sea-«seamănă cu aceea a crocodililor. «Nasul cu mal multe echymose, ceea-ce «probează că răposatul dăduse de mal multe «ori în nas. Se descoperă şi o ţîfnă la nas. «Gura cam spurcată şi plină de spume «şi de bale. Buzele umflate. Răposatul era «cu două limbi, amîndouă cam scoase. Se «constată de asemenea o cantitate anormală «de salivă; acest fenomen nu se poate ex-«plica de cît prin faptul că pe lingă saliva «secretată de glandele salivare, defunctul «avea obiceiul de a mal linge şi undescui-«pase. «Printre dinţi, urme de ruble. «Gîtul cam frînt. In larynx, un microb, «microbul conservator, care de mult îl stă-«tea în gît. «Pielea obrazului groasă. Şira spinăreî «foarte încovoiată şi de o flexibitate cu to-«tul neobişnuită. Analiza bacteriologică des-«coperă cîţl-va microbi, pînă azi necunos-«cuţi, microbul Bianu, baccilul Brote, etc., «cari, se vede, îl intraseră răposatului pe «sub piele. «In Ioc de sînge, venin. «Inima neagră. Burta verde. Maţele pes-«triţe....................................... Respectul ce’l datorez cititorilor, mă opreşte de a pune sub ochii lor partea inferioară a raportului. De altminteri, în acea parte se constată mal multe lipsuri. Cînd m’am deşteptat din somn, inima mi s’a umplut de bucurie. Toate acestea nu erau de cît un vis urît. Sturdza mai trăe-şte, şi, din parte-ml, îi doresc viaţă cită de lungă pentru marea fericire a partidului... conservator. Scalpelepcn» TRIBUNA LITERARA Crima pasională. Literatura contimporană DIN STREINĂTATE RechemareageneraluluîWeyler Urmărind realizarea programului săfi eolo-nial, noul guvern spaniol a făcut primul pas, în ceea ce priveşte insula Cuba, rechemind pe generalul Weyler, comandantul operaţiunilor militare în contra răsculaţilor cubanl. Credem interesant a da aci textul telegramelor schimbate între d. Sagasta, preşedintele consiliului de miniştri spaniol şi acest general. Telegrama generalului ♦Dacă numirea mea nu ’ml-ar fi dat de cît funcţiunea de guvernntor general al Cubei, m’aşî fi grăbit să-mi dafi demisia. Dar îndoitul caracter al puterilor mele şi datoria mea de general şef înaintea inamicului, mă împe-dică să demisionez. Totuşi, deşi am sprijinul absolut şi necondiţionat al partidelor autonomist şi constituţional şi al opiniei publice, aceasta nu ajunge fără încrederea guvernului, care ’ml este necesară, după manifestările şi blamurile persoanelor şi ziarelor liberale». Răspunsul d-luî Sagasta La această telegramă primul ministru al Spaniei a răspuns : «Stimez francheţa voastră şi guvernul apreciază serviciile voastre. Dar consideră că schimbarea politică cere, pentru a reuşi, autorităţi cari să se identifice cu ea. Aceasta nu are nimic a face cu Încrederea ce inspiraţi guvernului, căci liberalii în _tot-d’auna afi glndit că responsabilităţile politicei nu cad asupra autorităţilor ce_ o practică, ci asupra guvernului ce a inspirat-o. Peste puţin vă voia comunica rezoluţia guvernului». Această rezoluţie o cunoaştem. Generalul Weyler a fost rechemat, iar în locul săfi a fost numit mareşalul Blanko, partizan al nouel politica a guvernului, adică a se acorda o autonomie cît de largă, desăvirşită chiar, insulei Cuba. Să vedem rezultatele acestei noul politice. Forelgn. Domnul Louis Proal, admirabilul criminalist francez, Inspăimlntat de progresele simţitoare făcute In timpii din urmă de crimele pasionale, a scris în rftsplndita revistă franceză, *La revue du Palais», un excelent studia intitulat.- Le crime paasion-nel et la litterature contemporaine, In care studii! ne arată că nici odată tinerimea nu a fost aşa de timpuria predispusă la deboşeril, sinucideri şi crime pasionale, ca acum; şi această precocitate a tinerilor vine de acolo, că li se permite să vadă tot, să citească tot şi să audă tot. D-sa ne spune că crimele pasionale nu sunt noul; ceea ce este’nofl'e înmulţirea lor. Apoi ne eeumără cauzele principale cari împing în această direcţie şi cari sunt următoarele : 1) Precocitatea tinerilor pentru deboşeril; 2) Reaua educaţie primită ; 3) Progresul alcoolismului şi a degenerescentei ; 4) Puţina atenţie pentru legile morale şi sociale şi o sete nestinsă pentru plăceri; 5) Indulgenţa extremă a juraţilor pentru 8cest fel de crime şi sinucideri; 6) Imitaţia crimelor şi a sinuciderilor pasionale prin lectura jurnalelor, romaaelor şi a dramelor, cari povestesc şi reprezintă ast-fel de crime şi sinucideri; 7) Conrupţia spiritelor prin sofisme inventate de literatură pentru a scuza crima şi sinuciderea pasională. In special studiul e făcut pentru analiza cauzelor de la No. 6 şi 7, pentru că, crede d-sa, şi cu drept cuvînt, că sinuciderile şi crimele din amor, sunt, cele mal adese-orl, copil.de pe romane satt drame,—sunt literatură în acţiune. In fie-care din noi este unul safi mal mulţi autori favoriţi, cari trăesc în noi, cari ne inspiră sentimentele şi gusturile. Chateaburiand, Byron, Lamartine att făcut melancolici şi visători, Goelhe a făcut tatorl aiul Wertker, G. Sand a făcut iul-torl, Balzac ambiţioşi şi sensuall, etc. Romanele celebre creiază mode de-a . In toate timpurile se văd femei si t uerî. cari îşi acomodează dragostele după nmda de-a iubi care domneşte în literatură. o-mantiei caRen6, W6rther, Adolphe r: cut amorul romantic; naturaliştil îl fa azî realist. Cită seninătate morală era în opertie scriitorilor din secolul al 17-lea şi ce morbid este spiritul mal tuturor scriitorilor contimporani, care mal toţi sunt atinşi de boale nervoase: unii epileptici,Alţii stenicl; unii sunt histericl şi’şl cultivă isteriei spre a’şl înmulţi sensaţiile şi a ie analiza şi urma. Azi literatura nu se îmi adresează la mintea clară a cui-va, ci la senzaţiile pe cair le poate produce; In orl-ee bucată aproape nu sunt gloduri asup . căror poţi să reflectezi, ci toţi autorii caută să’ţl dea senzaţii şi iar senzaţii. Prin acest mod bunul simţ şi voinţa s’afi slăbit, pe cînd sensibilitatea maladivă şi imaginaţiu-nea s’afi exaltat tot mal mutt. Urmînd această direcţie, ne arată d. Proal cum în mal toate romanele eroii şi eroinele comit crime safi se sinucid, iar autorii caută pe cit mal mult posibil a glorifica actele lor, Incârcîndu-le cu o aureolă de poiezie delirantă. Cele mal mari genii artistice afi idealizat crima şi sinuciderea, rezultată din pasiuni morbide. Mal în toate operele lor se glorifică omorul, prin otravă, vitriol, pumnal, etc. şi sinuciderea; mal în toate dramele romantice, femeia adulteră şi amantul său nu visează de cit omorul bărbatului, care de cele mal multe ori se Intim plă ; safi dacă gustul autorului nu voieşte acest lucru, atunci de sigur amautul şi soţia adulteră caută scăparea, sinucigtn-du-se împreună. Şi cu ce potop de vorbe, cu ce exaltaţie poetică se scriii pagini întregi asupra acestor fapte cari nu sunt alt ceva de cit crime derlnd. Sofismele din literatură sunt contagioase, şi ctte spirite pot scăpa acestei contagiuni ? Sunt atîtea pagini scrise cu un talent rar în romane şi drame, asupra frumuseţii crimei din amor, asupra mărinimiel asasinilor îndrăgostiţi, asupra purităţii prostituatelor reabilitate prin dragoste, că cititorii sunt cu totul pervertiţi. Va rămîne vecinie ca exemplu, influenţa hotărîtoare ce a avut-o Werther al Iul Gce-the şi Indiana lui G. Sand în această direcţie. Citez numai aceste exemple spre a nu fi silit ră citez întreaga seria, citate de d. Proal în stadiul săfi, din care se constată cu suficienţă, clte crime şi cîte sinucideri afi fost tăcute sub influenţa cutărel safi cutărel opere literare. Clnd Stendhal, unul din cel mal iubiţi autori, spune că : «Dacă amorul nu merge piuă la crimă, el nu este adevărat amor ; dacă amorul nu este o veclnică înfrigurare şi frenezie, el este fad şi fără forţă, dar decă el merge plnă la omor, oh! atunci este admirabil şi inobilează crima. Si frumuseţea crimei pasionale a fost cultivată şi mărită de cel mal mari şi celebri autori contimporani. Exceptînd literatura serioasă, avem ro-manul-foileton, unde fie-care pagină este descrierea unei crime satt sinucideri din 2 S P O C A dragoste şi cari romane se citesc cu o stăruinţă bolnăvicioasă de ţinerile uvriere pe cari le predispune spre sentimentalism şi romantism şi le face să şl croiască visuri nerealizabile. Pentru omul predispus In această direcţie, seria nesfirşită a ziarelor, cari anunţă lumel întregi, isprăvile amoroase a cutârul safi cutăru'l detractat, îl faeesă si uţă o trebuinţă generală, de a ’şt citi şi el faptele in proza jurnalelor. Spiritul erotic din ce Iu ce mal morbid se accentuează, şi e natural să fie ast fel cînd vedem apărlnd scrieri ca: Volupt6, Luxure, Ncvroses şi Fleurs du mal... Dar influenţa hotărîtoare o are literatura dramatică, unde întreaga acţiune este re-prezintatâ, ne este dată ca trăită. Şi sunt puţini oameni cari, mergtnd la teatru, caută o plăcere literară, asupra cărora iluzia dală de reprezentaţie să nu-I facă a nu putea judeca piesa, caracterele, de a aprecia adevărul în zugrăvirea logică a situa ţiunilor. Cel mal mulţi sunt însă aceia cari ari mal multă imaginaţie de cit judecată. Aceştia se identifică cu personajele din dramă ; el nu judecă piesa, el o joacă; pentru el spectacolul nu e o ficţiune, este o dramă care trăeşte şi el nu sunt spectatori, el sunt actori. Şi mal în toată literatura dramatică se dă o intensitate extraordinară dragostei, geloziei, mîniel, răzbunărel, aşa că teatrul poate să determine saii să mărească la naturile impresionabile, sentimente analoage cu acele cari sunt reprezentate; căci pasiunile violente bine exprimate aii un mare efect a-snpra acelor cari le văd.CSţldin aceia cari aii fost la teatru, nu aii eşit în sufletul lor cu un ideal format după acela a lui Oreste, Bijazet, Orosman, Otelo, Jago, Hermiond, Medea, Phedra, etc. Şi mal departe d. Proal ne spune, că sunt indivizi, cari, neritiud de cit romane unde pasiunea este divinizată, ajung de ’şl pierd oare cum individualitatea proprie, devin o copie a eroilor şi eroinelor, simt şi gîndesc ca el, îşi fac aceleaşi gusturi, aceleaşi obiceiuri şi aceleaşi sentimente, se identifică cu eroii, devin adulteri prin imaginaţie, aş-teptînd să devie şi prin fapt, n’att de eît o curiozitate : dorinţa violentă să facă dragoste asemenea celei citite, şi ajung să dorească alt-fel de cît prin imaginaţie, fericirile amoroase pe cari le-att visat. Romanele, cînd devin hrana exclusiv zilnică mal ales a femeilor, le face să viseze un ideal chimeric şi această disproporţie a visului cu realitatea le faces să cadă. Căci în romanele idealiste, amantul e zugrăvit în tot de-a-una frumos, amabil, spiritual pasionat, distins, elegant, ca avlnd toate calităţile şi toate meritele; pe cînd bărbatul, e zugrăvii: urît, grosolan, brutal, pro-saic, plicticos, etc., şi aceasta le face să viseze la adoratorul ideal, care le va consola de vulgaritatea amorului conjugal. * * * In studiul sătt, d. Proal, al eăruî rezumat l’am dat mal sus; a căutat cît maî mult să exemplifice starea morbidă a literaturel contimporane şi să arate ce influenţă dezastruoasă are asupra cititorilor. Un singur punct care e tratat numai lu treacăt de d-sa, şi căruia eîl cred că ar fl trebuit să’I dea o mal largă şi mal amănunţită explicaţie, e următorul : Nu toţi indivizii sunt influenţaţi în aceeaşi măsură de ideile morbide ale operelor de artă. Şi prin urmare, cari sunt indivizi asupra cărora li teratura coutiporană, are o influenţă hotărîtoare, condueindu-l pe drumul crimelor şi a sinuciderilor. Căci e ştiut în mod cert că principala, cauză e slăbirea totală a voinţei, în rapoit cu starea din ce în ce mal morbidă a sensibilităţii. Numai în măsură cu acest rapoi t s’ar putea explica influenţa covîrşitoare ce o are sugestia ideilor din romane asupra indivizilor. Trebue căutată genesa supra-sensibilităţil spre a ajunge apoi să explici sugestia şi dorul acesta nebun, irezistibil, de-a imita scenele petrecute In cutare volum eşit din creerul vre unul autor tot aşa de desequi-librat ca şi cititorul. Căci alt-fel nu s’ar putea explica pricina de ce citirea aceluiaşi roman nu produce acelaş efect, asupra mal multor indivizi, cari l’att citit, dar, caii sunt organizaţi diferit. Sunt indivizi cu organizaţia psielio-fisiolo-gică normală, alţii cari att defecte de organizaţie. Sunt indivizi cu voinţă puternică, alţii cu o lipsă de voinţă totală, lucru arătat admirabil de d. Th. Ribot în opera sa «Maladies de la Volonte». Sunt indivizi a cărora stare pasională, e foarte puternică şi cari sunt destinaţi să conducă masele satt să devie mari criminali ; sunt alţii a căror voinţă e slăbită sail le lipseşte cu totul. Aceştia sunt expuşi să urineze fatal legea imitaţiei, şi să se lase mal tot-de-auna conduşi de voinţa altora. Deci a trebuit ca organizaţia lor cerebrală să fie îndrumată în această direcţie, să fie preparaţi aşa ca citirea romanelor şi sugestia ideilor din ele să fie numai motivul dominant. I. D. linr/nn Litere, Arta, Ştiinţa CURIOSITaTI literare SCHOPENHA UEB PE BOMINEŞTE Nu vreatt să vorbesc de Aforismele filosofului german, cunoscute la noi mal cu seamă din traducerea d-luî Titu Maiorescu, ci de o publicaţie nouă, primită la redacţie şi tipărită la Rimnicul Sărat, cuprinzînd traducerea unul volumaş de extracte editat de librăria Dentu din Paris sub titlul: La Vie, l’amour, la mort. Volumaşul acela franţuzesc, căzîud în mîi-nile unul domn Constantin Pestreauu, acesta s’a apucat să-l dea în romîneşte, luîudu-1 ca o lucrare specială a lui Schopeuhauer, după cum resultă din următoarele rîndurl ale Precuvintărei. «întemeiat pe o experienţă lungă de realitate, cm o extraordinară putere de raţiune şi în mod erudit, Sehopenhauer studiază în această carte Viaţa, Amorul şi Moartea, cele trei mari evenimente diu lume (!)» Rlndurile acestea îţi dă măsura Intregei capacităţi a omului pe a cărui mină a încăput nefericitul filosof. Totuşi, spre o mal desăvîrşită lămurire, cităm şi următorul pa* sagiti din monumentala ! prefaţă : «Sehopenhauer ca om, a avut şi el părţile lui slabe, puind pasiune safi trecînd cu uşurinţă In unele cestiunl d’uă importanţă mare. «Dar vorba ceea : Nici toate ale popi şi nici toate ale doctorului 1 Să sa aleagă te este bun, iar răul să se lepede». Aşa 1 Pe urmă : «... îmi par nedrepte şi riscate (d-nulul Pestreann ’1 par nedrepte şi riscate !) chiar unele cestiunl, şi că unele pun în contra-dicţiune pe filosof cu sine Însuşi. Nu este locul însă aci ca să fac un studiil amănunţit asupra scrierilor lui şi nici critica lor!» Ne pare foarte răii ! Ce bine ar fi fost dacă d. Constantin Pestreanu de la Ilini-nicul-Sărat, făcea un studiil amănunţit şi o critică a scrierilor marelui filosof, pe care uu le cunoaşte 1 Dar d. Pestreanu urmează: «Nu mă îndoesc că va veni un timp cînd vălul ce acopere azi ochii simţului a celei mal mari părţi din omenire, se va ridica. «Atunci fie-eare va deveni un Schopenha-uer, bine înţeles, corectat, perfecţionat saii chiar dezvoltat, după împrejurări... A-jimşlaci, oamenii vor fi mult mal buui de cum sunt azi. Atunci uu vor mal exista trăgători şi traşi pe sfoară... Si că aşa va fi n’avem de cît s’aruncăm o privire asupra avînfulul cu care societatea noastră merge spre progres». D. Pestreanu vrea să spue că oamenii att început să devie SAio-penhauerl, perfecţionaţi, corectaţi, etc. .. Şi după această precuvîntare sărată, (că doar traducătorul e din R.-Sărat) ur rnează traducerea... Şi, ce traducere! Nu i-a fost de ajuns nefericitului filosof: indiferenţa contimporanilor, nepriciperea criticilor, ura profesorilor de filosofic, toate relele pe cari le-a îndurat în viaţă. A avut dreptate să se întrebe Hanrlet : «In acest somn al morţii ce visuri vom avea ?» Uite, visezi că te traduce uu Constantin Pestreanu, şi-l amar de tine şi lu mor-mînt! Zar». „EPOCA” IN PROVINCIE TWJLCJEA (Da la corespondentul nostru special) Tulcea. 28 Septembi-e Dispoziţia protoerenlnî Un incident s’a petrecut erl, în biserica bulgară de aici, de natură a lumina şi pe cel mal greii de luminat, asupra sentimentelor poporaţiunil bulgare, faţă de Romînl. Incbizîndu-se pentru cîte-va luni, din cauză de reparaţiunl radicale, catedrala oraşului, — protoereul, cm aprobarea Episcopiei, a dispus ca pînă la redeschidere, şă ţie loc de catedrală biserica bulgară, unde să servească din cînd în cînd şi clte un preot romîn,—să cînte—în mod alternativ— şi corul biserieel romlne, iar dascălii acesteia să aibă, în fie-care Duminică, o strană a lor. Preoţii romiui izgoniţi Ieri, cînd dascălii s’au instalat, conform acestei dispoziţiunl, îutr’una din strănl, numai de cit s’a repezit la el unul din epi-tropî, i-a luat de umere şi le-a zis : *Acum să părăsiţi biserica, dacă nu vreţi să se întîmple scandal.» Dascălii s’atî supus. Preoţii Rnşi In aceiaşi zi, corul romînesc eîuta, tot lu virtutea dispoziţiuliel pfotoereulul, în biserica rusească. Nu numai că epitropia acestei biserici n’a făcut nici o obiecţinne, dar preotul rus, atît din condescent pentru Ro-mînil de fa/ă, cit şi spre a înlesni execuţiile corale, a oficiat toată liturghia în limba romînea8că. Am pus anume, faţă în faţă, aceste două procedeurl, pentru ca să se vadă cine sunt Bnlgaril de aici şi ce simţesc,—el—cari de două-zeci de aul aii fost favoriţii tuturor prefecţilor ; şi care este atitudinea Ruşilor, populaţie—deşi numeroasă—ingnoraută însă de administraţie. Aceşti din urmă preţuesc bine-facerile cîrmuirel romîneştl sub care afl prosperat materialmente şi nu li s’aii pus nici o piedică dezvoltării lor culturale. Element barbar Bulgarii, din potrivă, căci aii exploatat două-zecl de ani înlr’uu mod scandalos acest judeţ, cu ştirea unor prefecţi şi cu colaborarea altora (de pildă P. Stătescu), per-zistă a se manifesta ca cel mal înverşunaţi duşmani al Statului şi elementului romîn. Pe cînd Rusul—chiar dacă n’ar avea o dragoste afară din cale de noi—este politicos şi prevenitor, cum trebue să fie un popor cult şi civilizat, Bulgarii vrednici urmaşi al hoardelor Iul Asparuch, sunt lipsiţi de cel mal elementar sentiment de bună-cu-viinţâ. Concluzia ? Bizantinii n’aîi putut domoli pe Bulgari, pînă ce împăratul Vasile II n’a scos ochii la vre-o cîte-va zeci de mii dintre eî. Stambuloff — ale cărui procedeurl numai acum le înţeleg — îl trata cu biciul şi cu spînzurătoarea. Chiar actualul prim-miuistru bulgar Stoi-loff, a declarat, nu de mult, că poporul bulgar, sălbatec încă şi barbar, trebue cîrmuit tot prin mijloace barbare. Negreşit, Statul şi administraţia romî-neascâ nu vor imita pe nici unul din aceşti îmbllnzitorî de fiare sălbatice. Alte vremuri surit, şi altele legile şi moravurile noastre. Un principia însă trebue stabilit, căruia să ne potrivim atitudinea de aici înainte: că Bulgarii sunt nişte barbari incorigibili, la cari mijloacele dulci şi de persuasiune produc efecte tocmai contrari celor aşteptate : O dată stabilit şi adoptat acest principia, administraţia romînească n’are de cit să ’şl urmeze calea înainte, dreaptă de-o-potrivă către toţi, nerezemîndu-se însă pe viitor de cit pe Romînl şi pe supuşii de origine străină, cari n’aa răspuns avansurilor delicate cu îndărătnicie cumpătării cu insolenţă şi dragostei cu ură. *** Aceasta e calea, pe care judeţul Tulcea va putea lua altă faţă şi ca bună stare şi ca alipire de naţiune. Bulgarii nu sunt aici de c-tt o minoritate, nu faţă cu populaţia întreagă a judeţului, dar faţă de Bomîni. Cumătarl ai parveniţi Din 92 000 de locuitori. In afară de reşedinţă, Bulgarii sunt abia 21.000, iar Romînl sunt 36 000. In oraşul Tulcea, populaţia bulgară e egală cu cea romînă,— 5000 cu 5000. Şi această miuoritate, jumătate cel puţin să compune din cămătari şi speculanţi de cea mal rea specie, cari atl fost şi sunt şi azi o calamitate pentru toate tîrgurile şi satele acestui judeţ, pe cari le-att stors şi le storc într’un mod mal sălbatec, de cit aii făcut-o aceasta dincolo de Dunăre cel mal răi venetici, cu cari a făcut cunoştinţă pămîntul romînesc. Căci nişte venetici sunt şi cel 26,000 de bulgari din Dobrogea. Aşezarea lor aici este cu mult posterioară elementului romîn şi, in mare parte, această invaziune s’a să-vîrşit chiar în urma ocupaţiuneî romîne, sub ochii unei administraţii uepăsătoare şi in-conscienfe. Cum vedem : o cantitate neglijabilă şi ca număr, şi ca titlu istoric, şi ca valoare intelectuală şi educativă. E. DLOEŞTI Noroc cu inaugurarea monumentului vî-nătorilor şi a noului licefl, căci altminteri cine ştie cit timp oraşul nostru era să fie lăsat tu murdăria cea mal complectă. Acum, fiind-că ziua de 12 Octombrie bate la uşă, tot mal văz pe ici pe colo cîte un măturător satt comisar care dă ordine în consecinţă. Un glumeţ, zicea aseară la cafeneaua «Grand Hotel»: — de ar da Dumnezeii să se amine sosirea Regelui, căci numai aşa vom avea norocul să ne vedem stradele curate. Şi aşa e ! * * * . Pentru preînllmpinarea cheltuielilor ocazionate cu sosirea MM. LL. Regelui şi Regina, consiliul comunal a votai, în şedinţa trecuta, suma de 30 000 lei. Pregătirile deja att iucepul şi se speră că ele vor da un aspect destul de frumos o-raşulul. Bulevardul va fi frumos împodobit cu arcuri de triumf şi lampioane. Iu gară, un fiumos salon se pregăteşte Majestăţilor Lor, pentru eşirea în oraş. * * * Se ştie că d. Argintoianu fiind numit inspector telegrafo-poştal, d. loan Stoieescu, dirigintele oficiului de aici, a fost numit diriginte al oficiului central din Bucureşti. Cu această ocaziune, toţi amploiaţii oficiului din localitate au dat un banchet, în sala Concordia, distinsului funcţionar care, părăsind Plceştil, Iasă multe regrete în personalul telegrafului şi în societatea ploeş-teauă. La banchet aii luat parte şi d-nele Stoi-cescu, Florian, Apostoleanu, Rizeauu, d-rele Constantinescu, Alexaudrescu, etc. S’a ti ridicat o mulţime de toasturi, şi, sub coardele vibrînde ale lăutarului Petracbe, s’a petrecut pînă la ziuă. Att vorbit d-uil Olteanu, oficiant din localitate, losefescu, oficiant, care, vorbind în numele întregului personal, arată părerea de rău ce simt toţi că se despart de nu şef atit de iubit. Făcînd elogiul aclivităţel d-lul Stoieescu, d. losefescu termină arâtind şefului de care se despart, asigurări de iubire şi devotament din partea tuturor funcţionarilor. După d-sa, d. Stoieescu, ridicind un pahar, bea în sănătatea întregului personal şi mulţumeşte peulru dragostea care i s’a arătat, în această petrecere. D. Apostoleanu şi alţi a M E Acestea sunt foarte elegante şi după cel din urmă model.—Primesce, conform Catalognlnî, [ ori şi ce comandă şi expediază CATALOGUL Casei de Paris la cerere Franco. Pentru informaţiunl a se adresa la AGENŢIE, indicând lămurit adresa CALEA VICTORIEI, No. 36.—Vis-ă-vis de Biserica Kretzulescu. INLOCUIŢI-VE FLANELELE Antihigienice prin faptul că opresc evaporaţiuuea sudoarel IMBBACAŢI-YA CU FLANELE DE VATA DE TURBA Flanele de Vată de Turbă ) Flanele de Vată de Turbă ( ale D-rnlnl RĂSUREI. SIXOIBELF. BECrSOSCUTE CA HIGIEXICE Sunt singurul remediu contra durerilor reumatismale; sunt antiseptice; sunt nemicşorabiie la spălat; Absorb Sudoarea: sunt ellastice, îşi conserv po-Flanele de Vată de Turbă ( rositatea, evaporează sudoarea. xii i „ - -rr j m NeputrecihQe, Antifermenticibile, Călduroase, Iyie- Flauele de Vata de Turba J nice din toate puntele de vedere. Singurul Deposltar pentru România Magaiinul AI PETIT PAMSIEN Bucureşti. — 92, CALEA VICTORIEI, 92 (vis-â-vis de Palatul Regal) IaHay. Fraţii Polllnger »■ 8. Kahane’s.H-aorl Craiora, 8. Benvanlsti («Bazaral Oltenie» Fccnanl, Vartan Mlsair FII Iaoob K. Hanagio DEPOSITE //V P R O VI IV C I E BuxeUf Fraţiţ Stoieesou Ploeati, Constantinesou & Buoă> resou Bacau% M. Hlrachenbeln fila Botoşani, Abr. Mohablatt Tecuci, EraţiI Ibralleanu Pitencl• N. Eoaenthal («Au monde el gan» ei-gantrj Catalogul Jluotrat se trimite gratis şi franco T.-Sscerin, Abr. I. Aladgem Braita, Fraţii G. Perlea Btii'latt, W. Sanft («La Lâna») Giurgiu, Luca Luoatos («Magaslu Univeratlle». Constantxa, L I. La*?aridfs Tulcea, Gruoberg («La Luna») www.dacoromanica.ro zlnd Ia picioarele sale o femeie allt de frumoasă şi bine îmbrăcată. — Bună ziua, bună ziua, zise ea ; negreşit, nu mă aş'eptam... nu credeam... în sfir-şit, sunt nemulţumită că te văd ; înţelegi... nu pot să fiă judecător între bărbat şi femee. — Bărbatul mefi are dreptate în toate, întrerupse Varvara; numai ed sunt vinovată. — Al nişte sentimente foarte lăudabile, dragă nepoată, zise Maria Dmitrievna, foarte lăudabile... De mult al sosit ? L-aî văzut ? Dar stăî jos, rogu-te. — Am sosit numai de erl, răspunse Varvara Pavlovna aşezîndu-se cu supunere pe marginea scaunului; mi-am văzut bărbatul, am vorbit cu dinsul. — Ah ! al vorbit; şi ce ţi-a zis ? — Mă temeam că venirea mea neprevăzută să nu-I stlrnească mînia; dar nu m’a gonit... adică... nu — înţeleg, zise încet Maria Dimitrievna: este niţel cam bosumflat, dar are inimă b iiă. — Fedor IvanovicI nu m’a ertal de loc; n’a vrut să m’asculte... dar a fost atît de bun ca să-mi fixeze Lavriki ca locuinţă. — Ah ! ce e drept, frumoasă moşie ! — Mîine, o să mă duc să mă stabilesc acolo, ca să mă supui voinţei sale; dar am crezut de datoria mea, Înainte de toate, ca să mă presint la d-voastră. — Iţi sunt foarte recunoscătoare, dragă. Nu trebue nici odată să uităm de rudele noastră. Mă mir, ştii, că vorbeşti aşa de bine ruseşte! E de mirat. Varvara Pavlona scoase un suspin. — Am stat prea mult In streinătate, o şliîi; dar inima mea, fii încredinţată că tot rusească este; nu mi-am uitat patria. — Bine, foarte bine. Asta face mal mult ca ori ce... şi apoi, să al încredere în vechea mea experienţă, patria lnnainte de toate. Ah ! ce frumoasă haină al 1 Arată-mi o, le rog, şi mie ! — Iţi place ? Şi Varvara Pavlovna o scoase repede de pe umeri. —■ E foarte simplă, de la M-me Bau-dran. — Se vede numai de cit! De Ia M-rne Baudran! Ce drăguţă e şi ce gust! Sunt încredinţată că al adus cu d-ta, mulţime de lucruri frumoase; cum aş vrea să-le văz ! — Toată toaleta mea e la dispoziţia d-tale, dragă mătuşică; dacă vrei pot să-I arăt femeiel de încrede a d tale multe lucruri folositoare ; a mea este din Paris şi o lucrătoare foarte iscusită. — Eşti prea bună dragă, dar... — Ce, dar ? repetă cu un ton de mustrare Varvara Pavlovna. Vrei să mă faci fericită? Fă din mine ce ţi-o plăcea. — Eşti prea bună, răspunse Maria Dmi-trievna ; dar de ce nu ţ( scoţi mănuşile şi pălăria. — Cum ? îmi dai voie ? — Fără îndoială Am... am să-ţi presimt şi pe fiică-mea... Maria Dmitrievna zise aceasta tremurînd puţin. Apoi liniştindu-se, urmă : — Fiica mea nu prea e bine astă zi, o s’o erţl. — Oh ! mătuşică, ce bună eşti ! zise Varvara Pavlovna ducîndu-şî batista la ochi. Cazacul anunţă pe Gliedeonofski. Bătrluul palavragit! intră ztmbiud şi făelnd adinei închinăciuni In dreapta şi In stingă. Maria Dmitrievna îl prezintă d-nel Lavretzky. Ea început fu foarte încurcat; dar Varvara Pavlovna luă cu el aere de cochetărie respectuoasă, care făcu să i se urce roşaţa plnă la vlrful urechilor; de atunci începură să curgă cuvinte de linguşire şi de amabilitate. Varvara Pavlovna ’l ascultă oprin-du-şl un ztmbet pe buze, şi încet încet luă parte la discuţie. Vorbi cu modestie de Paris, de călătoriile sale în Baden. făcu să rlză de două sad de trei ori Maria Dmitrievna, ceru voe să aducă şi pe Ada ; şi, scoţtndu-şl mănuşile, arătă cu degetele-I subţiri unde se purtad acum volanele pe rochi, fundele, gătelile, ete, ele. Făgădui să aducă o sticlă cu un parfum nod, Essence Victoria, şi se bucură ca uu copil clnd Maria Dmitrievna se învoi să primească acest mic dar. Vărsă cîte-va lacrimi povestind sentimentul delicios cu care auzise sunetul clopotelor ruseşti! O mişcase piuă tu adin-cul inimel. In acel moment intră Lisa. De dimineaţă, din clipa în care îngheţată se pregătea pentru această întrevedere ; presimţea că trebuea să o vază, hotărî să nu se ferească de dinsa, spre a-şl pedepsi spe-ranţele-I nelegiuite, cum le numea ea. Simţea că viaţa îî era sdrohită ; în mal puţiu de două ceasuri trăsurile sale slăbiseră, dar nu vărsase nici o lacrimă. — «Am meritat-o, se gîndea ea innăbuşindu-şl cu ane-voinţă sentimentele cari o năpădeaţi furioase. Trebue să merg acolo», îşi zise ea îndată ce auzi de sosirea d-neî Lavretzky. Plnă să se hotărască să intre stete, multă vreme In faţa uşeî salonului. Iu sfirşit trecu pragul zjcîndu-şl: «Sunt vinovată în faţa acestei temei».—Se silea să o privească în faţă şi să-! zîmbească. Varvara Pavlovna d’abia o zări că şi se repezi Innaintea el, şi i se Înclină uşor cu un aer politicos, dar cu un fel de respect. Dă-ml voe să mă recomand, zise ea cu o voce insinuantă; mama d-tale s’a purtat atît de bine cu mine, în cit nădăjduesc că şi d-ta vel _fi bună cu mine. Rostind cuvintele acestea, expresia fetii Varvareî Pavlovna, zîmbitul el galeş, privirea-! rece şi vicleană, mişcării»» miinilm- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA IV4N TTtKGHEîriEUFF XXIX Maria Dmitrievna se zăpăci de-a binele clnd i se anunţă vizita d-nel Lavretzky. Nu ştia uicl chiar dacă trebuie să o primească ; se temea că va supăra pe Fedor IvanovicI. Iu sfirşit, curiozitatea se ridică mal pre sus. «La urma urmei, se ghidi dîusa, mi e rudă !» Şi ingropîndu-se In îna-rele-1 fotolifl, spuse feciorului să o introducă. După cîte-va minute uşa se deschise. Varvara Pavlovna se apropie de ea cu un pas repede şi uşor, şi, fără ca să-I lase timp să se ridice de pe jeţ, se înclină mal pînă la picioarele sale. — Mulţumesc, mulţumesc, tuşică, zise ea pe ruseşte, eu o voce dulce şi mişcată, mulţumesc! Nu mă aşteptam la atita bunătate ; eşti bună ca un înger ! Rosiiud cuvintele acestea, Varvara Pavlovna apucă fără de veste mîua Măriei Dmitrievna, şi strîngîndu i o uşor în mănuşile sale Jcuvin, de culoare cenuşie, o duse la buzele sale rumene. Maria Dmi-rievna ’şl perdn capul ru desăvîrşire vă iei masa cu noi, sper j£_şpainiă_ciţise_bilciul Iul Lavretzky, Lisa CASA 1)£ SCHIMB EESKIA & SAMUBL BtJCURlsfci Se. 8 Strada Lipressi 14*. g axnplrâ şi viads efecte publica şi face ort-schimb de rccneiL Cursul pa ziua de 30 Septembre 18V7 Les Veritables Eaux Mineralei de Cea mai bună calitate existentă de CELE MAI FINE $ T OFE H»DEBI1£ PENTRU PAR8ESIURI, PALTOANE COSTUME PENTRl UNS MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE PRODUSELE FABRICE! STEAUA KOTI.iYl Societate anonimă pentru Industria Petroleuluî Capital social: teî aur 10,000,000 din care leî aur 7,000,000 deplin vărsaţi. Pentru COMENZI şi INFORMAŢIUNI A SE ADRESA REPRESENTANTULITl GENERAL T. BUCUREŞTI GALAŢI IAŞI Calea Moşilor, 81. Sir. Egalităţi, 16. Str. Mitropoliei, 8. DE USINA DE GAZ vi se furnisează la domicilia, în saci tona de 1000 kgr. gr6n?atca garantată soni Ies Sources VICHY- £TAT c£lestins GRANDE-GRILLE HOPITAL Exigsr le nom tur la Capsule et lEtlquette. dacă vă adresaţi printr’o carte poştală sad personal casei * ’ A. GOIjnSTFJMlV 9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 66 Tot acolo se află Sn deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, lei 54 tona. Cocs de Fonderie, Coes de Ferârie. C&rbrinI din minele englezeşti de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc. Expediţiun! en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. Les Seules VeritaOles PastlUes de Vlohy soni les tabriqu&eB aveo les eels natural» extralt» de» Eaux Vichy-Btat ComprimiTde Vichy io BUCUREŞTI 46 id STRADA LIPSCANI |q Colecţiunile noastre se găsesc la toţi croitorii buni din ţară. aux Bala naturala VICHY-tTAT pour preparer l’eau artiflclelle de Viohy laeeust. Agent GSnlral pour ta ROUMANIB, BULGARIE, SERBIE : J9l. O. CAKI8S7, Bueareit Doctorul ION NANU Fost medic secundar al spit, din Bucureşti stabilit în CÂMPULUNG dă consultaţii pe timpul verel Ii» Typografla EPOCA se hM de rîn sure liîrtie maculatură cu 50 bau! ki-iogr. îa pechetede «îtelO kilograme. IPOBAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. SOBE CALORIFERE BELBIANE iiwniiifuinNiNfntiiNtNN* EN DETAIL EN GROS BUCUREŞTI. - 70, Str. LÎPSfAXI, 70. —BUCUREŞTI Av6m onoare a informa numeroasa noaslră clientelă şi onor. public că afi sosit deja NOUTĂŢILE pentru esonnl de Toamnă iji Iarnă şi anume: Flanele. Pyrinee, Barchuturi In culori şi desemn din cele mai noul, cablaţi superioare, Postavuri de Jachete şi Pelerine; Astrahan Cara-cnle, Montaniacnrî, Catifele de Lyon si Velonr de Nord, ete. Aă ses_t de asemenea: lAnurî şl Costume de rocliî după ultimele jurnale din Paris. Bogat asortiment de jHătăsării colori şi negre, în tot ce e mal noii pentru logodne şi uunţl. Specialitate iu covoare de Stilou şl eu metrul. Preşuri, Cocos, Linoleum, Stofe de Mobile, Perdele, Storuri, Vitragiurl. Mare ASORTIMENT in Albituri precum: Olan de Rumburg şi de Belgia, Madipoloano, Cliifoar.e, Indian, Percal, Linon, Batiste, etc. IST* PMETUISI MOXiERATE şi EIXE "ţpg P. S.— Rugăm a nota bine adresa de mal sus, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme. > lam, etc. A cest a fost agtroltaf îşi introttus fie Onor MMreefia C. £■'. Mî. şi Unor JfMisainfet' V?r 9 Interne. Consum în d puţin material au un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. iU^ Vinzarea sobelor se face cu con-mm diţiune ca in cazul clnd nu vor func-Vena bine s.ă se primească înapoi. Tot în MAGASINUL meQ se găseşte un MARE ASORTIMENT de îiănipl pentru PetrolcA I.umpl peictvu Gaz aerian a cu Bac ACER Nfaşîne «le bucătărie Sistem American măi'tmele, CWA9SETE, etc. ŞZr&m Este dea | faâWff ^VEHŢtm g WhăSI SINGURUL - 0S/SIJVGURUL | i/PRÂPARATf NEÎNTRECUT? SE VA FERIŢI Aj DE 1MITAT1UHI £S NEFQLQSI-JF toare! M MEDICAMENT PHOSPHATIC PENTRU VINUL DE VIA1, este un modificator pu ternie al organismului în caşurile ae: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior în-naintea mesei. El compleetează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. WATSON &YOUELL MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCUKEBCÎ. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală. Farmacia VPAX Lyon, rue Victor Hugo, 14 şi în toate farmaciile, Primul Institut de Plasare şi Home internaţional pentru institutoare, guvereante, bone de copil, menagere şi cameriste. Pensiune cu preţ redus. Corespondenţă cu streinătatea. D-na BANDAf, institutoare Alea Carmen Sylva, 1 ^Intrarea Cişmigiu) Apă de masă