SERIA IL—ANUL III. No. 574 KSdiţl» » treia MERCURI, 1 OCTOMBRE 1897 NUMĂRUL 10 BANI NUMĂRUL 10 BANI ABOKAHMTELE îsccjji Ia 1 şl 15 ale fle-c&rel luni şi se pl&tese tot-d’a-nna înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi ttreinăiate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In streiuătate £0 lei f&se luni ... 15 > > > J5 » rel luni . . . 8 » » » 13 » Un num Ir In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BKJDACŢIA No. 8 — STRADA CLEMENŢEI — No. 8 TELEFON AmmcnjBiLi: In Bucureşti şi judeţe m jwSmsmc numai li Administraţie In streinătate, direct la administraţie şl la toate oficiile de publicitate Anuncinrl la pag. IV.0.30 b. lîak > > » III.....S.— lei » > » » II .... , 3.— s » Inserţiile şi reclamele 3 iei rimlui Ta nnsifit vaehiă 80 bani ADMINDITBAţl A No. *. - SRADA CLEMENŢEI - No. Situaţia guvernului Cîte-va învăţăminte I Ultimele manifestatiunl ale opi-niunel publice, cari s’aa desvelit fie prin presa, fie prin întruniri publice, fie prin acţiunea unor aso-ciaţiunl străine de partidele politice, dovedesc o stare de spirit care merita luare aminte. Cu toată starea de slugărnicie care predomneşte azi şi este o urmare fatală a regimului unanimi-taţilor, a abdicării corpului electoral şi a falimentului liberalismului, totuşi e cert că există un sentiment naţional foarte susceptibil şi foarte iritabil. Aceasta vîrtoşie a sentimentului patriotic şi această susceptibilitate a amorului propria naţional, coristi-tuesc o forţă de care trebue să se ţie seamă în afară şi care în nă-untru nu se poate nesocoti de partidele politice. Liberalii, ce-I drept, afi priceput aceasta, dar partidul lor, în sfaturile căruia predomnesc cugetările şi apetiturile agenţilor electorali, n’a cules alt învăţămînt din aceste împrejurări, de cît că agitarea ces-tiunilor naţionale poate fi un mijloc d’a răsturna guvernele, prin stradă. Cît pentru noi, cari socotim că amestecul partidelor politice în acest fel de agitaţiuni e păgubitor atât cauzei ce pretind partidele de opoziţie a servi cât şi lor înseşi, privim cu totul alt-fel de cî t potrivnicii noştri înrîurirea mişcărilor naţionale asupra vieţii noastre politice. Dovada încă o dată făcută a e-nergiel sentimentului naţional în Romînia,—care, în treacăt fie zis, ne bucură pe noi foarte mult,—va avea numeroase consecinţe, altele însă de cît aceea de a fi un mijloc de răsturnare a guvernelor. O primă consecinţa va fi aceasta : Consideraţiunile de politică externă vor avea pe viitor un rol mai puţin hotârîtor de cit au astăzi în schimbările de guvern din Romînia. Pilda d-lul Sturdza, care, de două ori, în doul ani, a venit la putere pentru cuvinte ce în zadar s’ar căuta în politica noastră interna, şi care din chiar această pricina e hulit în ţară şi e o cauză permanentă de agitaţiune şi de scandal, nu se va şterge multă vreme din minţile noastre şi a acelora ce se interesează — poate prea mult — de afacerile Roţmî-niel. Acum doul ani, d. Sturdza a fost adus la putere, dacă nu de prietenii, cel puţin de consideraţi-uni externe. Aceleaşi cauze aO pricinuit reîntoarcerea lui la cîrmă acum şease luni. Miniştrii cabinetului Aurelian cunosc aceste împrejurări. Şi e în deobşte cunoscut ca călătoriile d-lul Sturdza pe la unele curţi europene şi acţiunea unor miniştri stră- ini în Bucureşti aO avut, drept urmare, schimbarea de guvern de acum şase luni. El bine, trebue să se stîrşească cu această turburare a politicei noastre interne. Prieteniile noastre în afară,—pe cari, din parte-ne, suntem doritori a le păstra,—nu se pot împăca cu un atare amestec în treburile noastre interne. Trebue să se sfirsească cdată cu colindarea cabinetelor streine pentru cerşirea puterii, cu plecăciunile interesate la Curţile europene, cu o politică umilitoare care se dă pe faţă chiar prin unele organe ale presei streine. In această privinţă, huiduiturile ce însoţesc pe d. Sturdza, dintr’un capăt al ţării la cel-l’alt, vor fi o pildă salutară pentru viitor ; iar deşteptarea sentimentului naţional e o chezăşie în care putem avea toată încrederea. MIFESfÂTiA DE DUMINECA Frumoasă a fost întrunirea convocată Duminecă de tinerimea universitară, în sala Hugo. Cetăţenii Capitalei au ţinut să participe într’un număr aşa de mare ;l entuziasmul lor, ovaţiunile făcute oratorilor, dragostea cu care au fost ascultate cuvîntările sunt tot alitea elemente, cari avi marcat patriotica manifestare a celor întruniţi. A fost în să o manifestare demnă, impozantă, aşa cum se cuvine să fie ori-ce manifestare cînd în joc sunt marile interese naţionale. Cită deosebire între aceste întruniri şi acele cari erau provocate de colectivişti, pe timpul cînd făveau opoziţie guvernului conservator. In locul linişteî de azi, aveam gălăgia ; în locul caldelor accente de patriotism, aveam cuvîntărl nesăbuite şi acusaţiunl murdare. Şi nimeni nu poale tăgădui că liniştea, demnitatea manifestărilor de azi se datoresc exclusiv hotărîtet atitudini a celor întruniţi. Pe aceştia îi animă dorul de ţară, dorul de neam. Pe colectivişti U animă dorul de a ajunge mai repede la putere cu ori-ce preţ. BEN6ESCU SI DJUVARA Ceea ce se prevestea s’a împlinit. D. Bengescu, ministrul nostru la Bru xelles, este înlocuit prin Trandafir Dju-vara, izgonitul ministru de la Constan-tinopol. D. Bengescu este cunoscut şi apreciat ca unul din rarii noştri diplomaţi de carieră. D. Bengescu a fost şi este stimat pentru marile sale calităţi: abil, diplomat, caracter onest şi ireproşabil, a repre-zintat cu demnitate, într’un lung şir de ani, ţara noastră pe lingă Curţile unde a fost acreditat. D. Bengescu este un distins literat cunoscut în ţară şi în streinătate. Şi pe diplomatul de carieră, pe distinsul literat, pe omul ireproşabil, d. Sturdza îl înlocueşte—şi cu cine ? Cu Trandafir Djuvara? Un şnapan, un om care a fost pălmuit şi nu s’a bătut, un om imoral, amestecat în afaceri galante şi scandaloase, un intrigant, un şterpelitor de casete,'un slugarnic şi, mal presus de toate, un incapabil care a trebuit să fie dat a-farâ de lalegaţiunea din Constantinopol. SITUAŢIA GUVERNULUI Declaraţia «Drapelului*. — Care e planul lor ?— Ameninţarea guvernului. Declaraţia „Drapelului” Drapelul de eri a publicat o declaraţie din care reproducem următoarele : «Ca să nu fie nimeni indus în eroare, declarăm din noii că n’a existat şi nu există nici un fel de tratative între guvern şi între gruparea de la Drapelul, că n’a fost şi nici nu poate fi vorba că vre-unul din această grupare să umple golul ce ar rezulta din cauza ivirel vre-uuel crize ministeriale şi că vom urma fără şovăire linia de conduită ce s’a fixat de la primele numere ale Drapelului.» Lucrul pare a fi lămurit de data asta. Gruparea de la Drapelul, după atîtea tergiversări, manifestă intenţiunea d’a avea o atitudine politică hotărîtă, rupînd cu trecutul şi angajîndu-se pentru viitor. Declaraţiunea grupăreî aurelianiste înseamnă, după cît se vede: încetarea tuturor tratativelor ce aii fost între această grupare cu guvernul; Războiul făţiş de data asta în contra d-lui Dimitrie Sturdza şi în contra guvernului, pe care ’l conduce. Mai înseamnă, că de acum Drapeliştii nu mai urmăresc o împăcare cu Sturdza şi cu guvernul, ci schimbarea definitivă a firmei şi implicit a şefului partidului, că atî pierdut ori ce speranţe de reme-diare a situaţiei şi că vor începe lupta în această direcţie. Ar mai avea o ultimă semnificaţie notiţa din Drapelul, dar pentru moment preferim a nu o da. Care e planul lor? Drapeliştii avînd de acum înainte miinile libere, vor da pe faţă intenţiile lor. Toată acţiunea lor în viitor Unde la următorul rezultat: înlocuirea d-lui Sturdza prin d. Eug. Stătescu, concentrarea liberalilor în afară de d-nii Sturdza şi Cantacuzino, şi anihilarea coteriilor d’imprejurul acestor două personalităţi. Pentru acest scop, gruparea aurelianistă e decisă să facă chiar sacrificii : D. Stătescu nu vede cu ochi răi noua atitudine a Drapeliştilor şi, deşi pentru moment nu o va favoriza pe faţa, nu va întîrzia ziua cînd va da lovitura decisivă. Pînă atunci d-sa va păstra atitudinea sa rezervată faţa cu guvernul, dînd acestuia să creadă că deşi nemulţumit de mersul partidului, totuşi nu urmăreşte peirea guvernului şi înlăturarea complectă a d lui Sturdza. In tot cazul, d. Stătescu lasă lucrurile să urmeze cursul lor; ţavorizînd acţiunea Drapeliştilor, nu arată dinţii guvernului, şi aceasta pentru a nu deştepta şi mai mult ura d-lui Gogii Cantacuzino, singurul om în partidtd liberal de care preşedintele Senatului se teme în mod serios. Ameninţarea guvernului Guvernul şi mai ales d. Gogu Cantacuzino, pentru a preîntîmpina consecinţele ce ar rezulta din noua înjghebare ce s’a format în contra trăiniciei sale, răspîndeşte zgomotul că va dizolva Corpurile Legiuitoare ca să limpezească într’un fel sau într’al-tul situaţiunea partidului. — Dar aceasta nu se va putea face, ne a zis un adversar a d-lui Sturdza. Dizolvarea Corpurilor Legiuitoare nu e de cît o ameninţare inofensivă, o sperietură demnă mat mult pentru copii. — Noi ştim că dizolvarea este imposibilă. 0 Camera liberală nu se dizolvă pentru că nu e pe placul d-lui Sturdza. Se duce mai mult partidul, iar nu Corpurile sale legiuitoare. lESSZEMSZKY-STURDZa 0 ştire ciudată ne-a adus aseară unul din reporterii noştri. D. Sturdza ar fi decorat pe Iesszenszky, pentru că intre d-sa şi acest ungur nu există vre-o deosebire. D. Sturdza a făcut agitaţii în contra Ungurilor. D. Iesszenszky a făcut agitaţii în contra Romînilor. D. Sturdza a fost decorat anul trecut cu un ordin austro-ungar. Se cuvenea dar ca şi Iesszenszky să fie decorat cu un ordin romin ; în ori-ce caz, nu este nici un motiv ca să nu fie decorat. Argumentarea este limpede şi trainică. Totuşi, în totalul el, pare ciudată. Nu ştim cum alăturarea asta de nume : Sturdza-Iesszenszky, provoacă surîsul; www.dacoromanica.ro s’ar părea că e ceva cabalistic la mijloc. Cu toate acestea, nu trebue să ne mirăm. Dacă d. Sturdza a găsit o bună scuză în modul de a explica decorarea persecutorului Romînilor de peste munţi, sub alte puncte de vedere se poate găsi perfectă asemenare între cel doul decoraţi. Iesszensky — Iesszensky — şi domnu Sturdza, se cam potriveşte. CÎTE-VA SCRISORI Printr’o eroare de paginaţie, din toate punctele de vedere regretabilă, Voinţa Naţională a omis reproducerea părţel celei mal interesante din răspunsul d-lul avocat şi deputat Matei Corbescu. Faţă cu ciuntirea atît de nedibace a răspunsului în chestiune de către Voinţa — şi d. Corbescu e furios pentru aceasta—credem a l face un adevărat serviciă reproducînd aci scrisorile ce a primit de la mal mulţi coreligionari al săi politici din Franţa. Iată aceste scrisori, cari credem că vor curma incidentul nenorocit ivit Intre d. Matei Corbescu şi Epoca. «Iubite D-le Corbescu, Te felicit pentru curagiul civic ce aî avut stabilind adevărata doctrină a moralitfiţel publice. CSt de înapoiaţi suntem noi, Francezii, în această privinţă ! Pe cînd toate popoarele atî făcut progrese uriaşe în adoptarea ideilor generoase şi a principiilor de largă toleranţă, numai noi nu. Am îndrăznit şi ed în ţara mea, dar s’a ti năpustit toţi asupră-ml. Cît 'e de adevărat că toate cauzele mari ’şl-ad martiri! Sunt amărît, dezgustat, deziluzionat! Cu o furie demnă de o cauză mal bună, în virlutea unor principii inocente şi înţelegînd cu totul d’andaratele apostolatul metl în sfinta cauză a căreia apărător eram, acel cari vor-biad în numele aşa zisei morale publice, a-părătoril unei societăţi care se descompune şi al unor moravuri de alte vremuri, ad făcnt totul pentru a mă ingenunchia, a mă strivi, a mă extermina. Dar oamenii trec, ideile rămîn. Am avut o singură mînglere în tristele mele zile. Al fost d-ta. Cu o admiraţiune ce n’are margini, am văzut franco-leala declaraţiune ce al făcut în Voinţa Naţională. Fericita e ţara care posedă asemenea fii. încă o dată, te felicit. Din fundul înehisoarel din Maza*, în care zac din pricinu nedreptăţel omeneşti, îţi strîng mina. Baihaat. Domnul meu, O ţară în care legile sunt răsturnate, principiile de adevărate equitate călcate, noţiunea cinstei politice şi private falşificată, n’are dreptul la stima oamenilor cinstiţi. Această ţară e Franţa. _ Decadenţa el morală este vădită şi remediul imposibil. CSte progrese n’aţl făcut dv!? Aprob fără şovăire principiile ce te călăuzesc şi nu mă îndoiesc că Romînia îţi va fi recunoscătoare. Teoria cinstei politice, pe care al preconi-sat-o în Voinţa, este cea adevărată. A o nega ar fi o erezie ştiinţifică. ’Mî închipuesc cu cîtă turbare s’ar fi răsbunat în contra d-tale regimul lui Athalin din Franţa. AI noroc că eşti într’o ţară care te pricepe, te apreciază şi te sti- meazg Cine ’şl-ar fi zis că Franţa lui Louis XIV era să ajungă azi Franţa lui Athalin ! O cordiala strîngere de mină. (Prison centrale ; celule 13.—Paris. Arton. • * * London E C Claring House Z Z 3 Sept. 97 Scumpe Coleg, Din patria libertăţilor publice şi a regimului constituţional, iţi trimit un prietenesc salut. Ingratitudiuea compatrioţilor mei m’a forţat să părăsesc şi Parisul şi parlamentul şi căminul med e penlru a locui Londra. N’am cuvinte suficiente să-ţl descrid adinca impresiune ce ad produs asupra mea admirabilele teorii conţinute în răspunsul pe care l’al făcut adversarilor tăi politici. Pentru că am avut îndrăzneala nu să vorbesc ci să primesc o mică donaţ une din partea acelora cari urraâread săvîrşirea unei opere filantropice ca aceea a canalului Panama, mă văd azi expus tuturor bîrfelilor şi tuturor urmăririlor judecătoreşti, unde am ajuns cu principiile democratice şi liberale. Pling din a-dineul inimel mele Franţa intolerantă, conservatoare şi antiprogresistă. Belgia Orientului e demnă de numele el, iată ţara visurilor mele. O cordiala strîngere de mină Alfred Naqnet. * * * Şi o depeşă: Corbescu, deputat liberal-naţioual. Bucureşti. Mările ne despart, sentimentele şi aspiraţiu-nile ne unesc. Cornelius liertz. Pentru conformitate X. X* TRIBUNA LITERARA DIN POEMA «RADU» de d. Ronettl Rodirii II Radu, într’o noapte, cerul deschizăadu-se vedea : — Pareă-un văl de pe-a sa minte se ridică îl [părea — Panteonul dalb şi mare-al zeilor antichităţii, O clădire făr de margini închinată-eternităţii, S’arală la-a sa privire, ce uimită a rămas Când acolo vede zeii toţi călcaţi de-al morţii pas: Astă mumiă ’nvălită’n hulă şi în umilinţă, De căderea sa adincă neavendu-şl conştiinţă; Capu’I chel—o hîrcâ goală; mânai lungă—vină [şi-os ; Ură şi iubire’I stinsă ’n al seti ochiţi neluminos , Buza’I, rumenă odată, vestejită e şi mută, Nu mal spune şi glumeşte, nu mal rîde şi sărută Ţi se pare o fantasmă ce se duce noaptea ’n sbor; Este Joe cel puternic, este 'naltul tunător. * Lingă dînsul stă Junone; a ’ncetat de-a fi geloasă ; Ochiul el e încă mare, dar privirea’I e sticloasă; Zace strînsă cu rivale făr’ a zice vr’un cuvînt; Este pace între ele, însă pace de mormînt. Colo ’n colţ, funinginosul cela negru, e Vulcanul, Ruginite’s Ungă dînsul nicovala şi ciocanul; Căci de când s’ati stins eroii, încetat-a de-a munci; Pentru-un neam laş şi nevrednic nul mal vine-a [făuri. Venerea şi ea e mortă; îmirtă—însă tot frumosă. Ce de forme ’ncântătăre! Ce figură-armoniăsă ! Buza’I dulce ca păcatul, roşe ca-a speranţei zori; Fruntea'I albă ca-innocenţa şi obrajii doG flori. Parcă n’ar fi mdrlă încă, parcă dorme şi visăză. Sinul nu se mişcă 6re ? N’ar părea că re’nviază ? Mdrtă’l—Ochiul el albastru, val! se uită neclintit, Parcă-un gând prin capul trece, parcă simte [că-a murit. Drăgălaşul mic cu-aripî, zeul dulce al iubirii, Mîugăltorul în durere, creatorul fericirii, Şeade ’ncovoiat în sine, capul săd în jos plecat, Şi priveşte coarda ruptă de-al săd arc şi el [sfârmat. Tolba de săgeţi e goală şi sâgeţile-aruncate: Nu mal trage şi răneşte inimile ne’ncercate... Cine este acest june ?—L-am văzut o dată’n vis.— Pe-a sa frunte clară, naltă, semnul geniului e (’nscris. Muritorule, ’n genuche să te pul privind acolo; Este zeul poeziei şi-al luminii—e Apollo. Palidele, triste muze ce ’mprejuru’I puse sunt, Par năluce aşezate pe-al lor tenebros mormînl; Insă el ţine-a sa liră ne-acordatâ ’n mână stângă. Vîntul când prin coarde trece, ea începe ’ncet [plângă; Şi atunci un viers de jale, lung, întins şi vibrator, Prin tărie se aude tremurând pătrunzător. Parcă zeii toţi d'odată s’ar fi deşteptat din mărte, Pentru-a plânge ’n miez de năpte împreună a [lor sorte. Vesta, Marte şi Mercurid şi-alţl atâţia morţi şi [reci, Zac ca statue sdrobite şi-a9tfel ver zăcea in veci. O, şi cît de buni el fură, ze! cu inimi, cu simţire Şi ad rls şi plins odată după-a ămeniior fire. A lor proprie durere ÎI făcuse ’ndurătorî, Fericiţi ad fost ca omeni—şi ca ăinenl trecători. Nalt, bătrân ca-o piramidă şi ca ea atât de tare, Stă Iehova, zeul aprig, ce-a trăit din resbunare. Fruntea’I ce pâstrăză ancă aerul îngrozitor, Braţul ridicat ce pare e’ameninţă cu omor, Spun că gâudu’I cel din urmă fu : resplată înzecită. Este un aspect puternic, o furtună împetrilă, Un vulcan ce povesteşte că a ars şi că s’a stins. Ca baîjocoră resunâ, ca o hulă din adins, A poporului săd imnuri, care ’n orba sa credinţă, Pacea morţii chiar nu cruţă şi tot cântă-a ra putinţă. De un lanţ de silogisme ’ncatenată’I o treime, Pe-a el faţă ni s’arată âncă urme de mărime ; Dar tristeţa o plăteşte şi începe-a o brăzda. Căci presimte cesul mare care ’ndată va suna. Zeii mor—nimic statornic !—Numai nnJrtea ’n [veci trăeşte; Rezemată de-o făelie stinsă’ntorsă’n jur priveşte; Chlamă unul după altul, omeni, zel, în cel [mister, De-unde nimeni nu se ’ntârce, fie iad ori fie cer, Prin tărie cu putere, fără milă, fără ură, Muma morţii stăpâneşte, o gigantică figură. Ruga omului Ubeşte în zadar auzul săd, Căci de lacrimi nu se’ndură, nici n’o mişcă chi- [nul gred, E presus de ori-ce laddâ, chiar blestemu’ţl n’o [ajunge, Ochiul el priveşte rece, rece firea’n sbor stră-• [punge Spaţiul n’are bariere pentru uitătura sa, Este-a timpului stăpănă la-a sa naştere-asista, 0 zeiţă de aramă tînără în veclnicie; Sînu’I tare nu munceşte nici suspin nici veseli 1 R P O C A Şi-are cultu’l Intre omeni şi un cârd de ’ni'Li- [nătorl Superstiţioşi, fanatici şi servili negânditorl. O cunoşti? E diva năstră ’n care inimă nu bate : Unii o numesc Natură, iar cel-l-alţl Necesitate. Ori natura o fi bună precum mulţi afl proclamat? Şi să fie vre o lege în ăst chaos turburat ? De ce jertfa ’I nu alege fulgerul când şer- [pueşte, De ce bunul ca şi râul fără osebiri isbeşte ? De ce siSrele şi luna nu s’oprese în drumul lor. Câud cu ochii lor cel ageri sângerând vâd un [popor ? De ce ziua-’rată faţa’I tiraniei strivitore? De ce ndptea-aruncă vâlu’I peste fapte ’ngro- [zii ore ? De ce tot se ’ngraşă viţiul din al sărăciei Jaf. Ş’inocenţa flămânzeşte suspinând în sdrenţe, [’n praf ? De ce pruncul fără vină ’i seceră a morţii cosă Ocoliud-a mârşăviei conştiinţă păcălo3ă ? Şi de ce ?... Sunt milioane de asemeni cestiunl Ce-atî făcut, din omeni vrednici, melancolici şi [nebuni! Şi când vâd în astă lume goliciunile ’ngărafirte, Pline de-ură şi depismă, de tot câtdul, depăcate Cum se’nşălă una p’alta pentru lucruri de nimic, Cumpânind în tot-d’auna, astă-zl mare, măTne [mic, Insă răd şi mic şi mare, nrgâudind de cât la [sine. Parcă viaţa s’ar întinde, fără marginl, fără fiue ; Când gândesc că după-un secol, toţi vor fi în [cimitir, Nelăsâud iu a lor urmă nici un palid suvenir., îi slăvesc, ferice care cupa vitţel o zdrobeşte, Cea din urmă picătură de otravă nu goleşte, îndrăzneţul care rupe jugul greti, apăsător, Drept priveşte’n faţa morţii şi nu tremură de Dor! «Radu» a fost scris acum douăzeci de ani trecuţi. Era tînăr de tot poetul când şi-a publicat călduroasa poemă. De atunci el nu a mal dat la lumină decât uu fragment dintr’o altă poemă Irvann, la care zicea că lucrează. Fragmentul acela, publicat într’un număr festiv al cunoscutei reviste «Convorbiri Literare», deşi foarte scurt, denunţă pe autor ca un poet şi un gânditor extraordinar de viguros. De mult nu văzusem pe Ronetti Roman. 0 întămp’are a făcut să ne reîntâlnim. Am avut norocul să pot sta îndelung de vorbă cu acest poet, şi consemnarea convorbirilor noastre va face obiectul interviewulul anunţat. C. Litere, Artă», Ştiinţa UN CALENDAR AL POPORULUI Vestitorii anului viitor afl început să apară. Parisul, In special, ne a trimis peste două-zeci de calendare, mal toate umoristice. La noi In ţară, plnă acum încă nu s’a tipărit nici unul pe 1898, dar s’a svonit că anul acesta ni se rezervă, In ^materie de calendaristică, un adevărat «eveniment literar», datorit unuia din marii 7noştri literaţi. Ne vine Insă de peste munţi un calendar tipărit romîneşte la Sibifl în editura socie-tăţel pe acţiuni «Tipografia». OrI-cîte publicaţii de acest fel ar mal apare In limba remînească, incontestabil că nu vor putea face de prisos volumul acesta de o sută doă zeci de pagini, intitulat: «CALENDARUL POPORULUI pe anul 1898». Titlul chiar spune pentru ce. Toate calendarele cari afl să se tipărească în ţara romîcească se vor adresa pâturel culte a societăţel. Afirmăm aceasta anticipativ, întemeiaţi pe experienţa trecutului. Nici un calendar n’a apărut In ţara noas trâ, care să fie cu adevărat pentru popor, cum este «Calendarul» societăţel din Sibifl. Tipărit cu multă Îngrijire, avlnd mal multe ilustraţii excelent executate, calendarul cuprinde pe lingă materia calendaristică absolut trebuincioasă, o bogată materie literară, precum şi o mulţime de cu-noştinţi economice de mult folos, toate scrise într’o limbă clară şi cugetătoare, şi într’un stil potrivit cu înţelegerea poporului. Aşa, partea literară conţine, Intre altele, o schiţă biografică a iubitului poet transilvănean George Coşbuc, precum şi cîte-va dintre cele mal reuşite bucăţi ale poetului; asemenea şi schiţe asupra literaţilor noştri Ion Creangă şi Th. D. Spe- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 23 ITAN TTTRGHENIEFF UN CUIB DE BOERNAŞI XXVIII Ziua în care a sosit d-na Lavrelzky în oraşul 0 a fost o zi tristă pentru bărbatul săfl, o zi dureroasă pentru Lisa. Mal înainte chiar de adajbună ziua mumei sale, ea auzi tropotul unul cal şi văzu cu o tainică groază pe Panşin eare intra In curte. «Vine aşa de dimineaţă, se gîndea ea, ca să aibă o explicaţie hotărîtoare». Şi nu se îoşăla de lor, după ce a stat cîtă-va vreme în salon, el îl propuse să meargă cu dîusul în grădină, şi acolo îl ceru un răspuns limpede şi lămurit. Lisa îşi luă inima in dinţi şi-l declară că nu poate să-l ia de bărbat. El o ascultă ptuă la cap, examinînd’o pe furiş, şi îndeslndu-şl pălăria pe ochi, şi o întrebă politicos, dar schimbînd tonul, dacă era o hotărîre nestrămutată şi dacă nu cum-va chiar el a fost, fără voe, pricina unei asemenea schimbări ranţă, precum şi o mulţime de glume, rostiri, zicâtorl şi cuvinte populare. O rubrică interesantă este «Răvaşul nostru», care este o cronică naţională cuprin-zînd toate înttmplările şi toate mişcările ro-mîneştl de dincoace şi de dincolo de peste Carpaţl, în intervalul de la Septembre 1896 pînâ la Septembre 1897. Recomandăm cu căldură publicaţiunea aceasta şi dorim să aibă imitatori şi în ţara noastră. Zar». D. Profesor N. lorga se află acum la Roma spre a studia în arhivele Vaticanului documentele privitoare la ţara noastră, documente de cari sunt pline arhivele papale. * * * D. Coheu-Linaru a îuaintat direcţiunii Teatrelor următoarele librete de opere traduse de d sa : Trovatorul, Lucreţia Bor-gia, Navareza. Bărbierul de Sevila, Cris-pino-Comare, Zatnpa. *** D-na Smara a dăruit bustul fabulistului Gr. Alexandrescu, Ateneului Romîn, Teatrului Naţional, Teatrelor din Iaşi şi Cra-iova, Universităţii din Iaşi şi Societăţii Tinerimea romină. £STF DMMÂŢII Mişcarea naţională Comitetul central al Li gel primeşte silnic noul cereri de la diferiţi cetăţeni cari vor să se inscri» ca membri al acestei institutiunl naţionale. Numărul celor înscrişi pină acum se ridică la mal multe sute. * w * * O vie ceartă s’a Iscat îutre diferiţi membri din grupurile liberale. IJnii din ei acuză personal pe d. D. Sturdza, preşedintele consiliului, că el singur a căutat să pnie vrajba intre fruntaşii romi ni de dincolo. Eli zic că această procedare a d-Iul Sturdza a fost desaprobată de tdtă lumea. Chiar d. Gogii Cantacnzino a fost in contra acţiune! nedrepte in contra comitetului naţional şi a d-lui dr. KaţiA, acţiune dusă de d. Sturdza personal cn sprijinul transilvănenilor salariaţi din jurul său. Rin această ceartă e posibil ca in cnrind să avem o serie de destăinuiri cari vor arăta rolul scirbos jncat de şeful liberalilor iu cbestia naţională. * * * Aflăm că peste «ite-va zile se va institui nn comitet pentru a deschide o mare subscripţie naţională pentru fondul de agitaţie a mişcării naţionale. * * * Egyeferfcs din Budapesta primeşte o telegramă din Bucureşti prin care i se afirmă că puternica mişcare naţională ce s’a pornit în Bucureşti, a fost inspirată de antisemiţii şi de slavii din Austria. Bine sunt informate gazetele ungureşti! Astă-zl, Marti, 30 Septembre ora, 5.30 seara, sosesc la Sinaia AA. LL. Ducele şi Duwsa de Saxa Meiningm. După cum am anunţat, AA. LL. vor fi găzduite la palatul Foişorul, unde vor rămlne mal mult timp ca oaspeţi al MM. LL. Regele şi Regina. A A. LL. sunt imotite de graţioasa lor fiică, principesa Fed/ora. Contrar ştirilor date de unele ziare, AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria, nu vor părăsi Sinaia, pentru a se duce în străinătate, de cil Simbâtă, 4 Odombre. AA. LL. Regale vor pleca la ora 1 p. m., cu un tren special din gara Sinaia. in ideile 3ale. Apoi, ducîndu-şl mîna la ochi, scoase un oftat adine şi ’şl luă mîna. — N’am vrut să urmez calea bătută, zise el cu o voce surdă ; am vrut să-mi găsesc o soţie după placul inimel mele. — Dar mi se pare că aceasta e cu neputinţă. Adio, visurile mele. Se închină pină la pămlnt şi intră In casă. Lisa nădăjduia că o să-l vază pleclnd numai de cît, dar el se duse la Maria Dmi-trievna, şi stete cu ea aproape un ceas. Eşind, zise Lisei. — Te cheamă mama d-tale; adio, pentru totdeauna. El se aruncă pe cal şi plecă în goană. Lisa găsi pe mama sa plîngtnd; Panşin îl vestise nenorocirea sa. — Ce, vrei să-l omori? zise biata văduvă Incepîndu-şl tlnguirile. Dar, la ce te gîndeştl tu ? De ce sâ-1 refuzi ? Nu e o partidă strălucită pentru tine? La Petersburg a. putea să iea o domnişoară de onoare. Şi efl care nădăjduiam din tot sufletul mefl... Dar, spune-mi, de clud te-al schimbat aşa faţă de el ? Norul ăsta n’a venit aşa de la sine. Ce vînt Ta împins ? Nu cum-va o fi norodul acela ?... Ştifl că al găsit sfetnic bun ! Si el, tînăr excelent, ce respectos şi plin de delicateţă mal este în durerea Iul! Mi-a făgăduit să nu mă părăsească. Ah! o simţ, n’aş putea s’o îndur. A început să mă doară capul cumplit! Trimite încoace pe fata din casă. O să Ele vor fi însoţite în călătoria lor de d-na Maria Greceanu, damă de onoare a A. S. R. Principesa Maria şi de d-nil general Robescu şi colonel Presan. După cum am spus, Principele Ferdinand va merge la Sigmaringen, unde se află familia sa. Numai Principesa Maria se va duce la Coburg, pentru a lua pe micii Principi Carol şi Elisabeta. După reîntoarcerea A. Sale Principesei Maria la Sigmaringen, familia princiară şi suita sa, pleacă în sudul Franciet, la Nisa, unde vor rămîne tot timpul iernel. AA. LL. RR. vor descinde în vila ce Ducesa de Coburg posedă pe malul mării. * * * A. S. R. Principesa Maria a Romî-niel se va întîlnl la Corburg cu Ţarul şi Ţarina, cari vor vizita perechia du-cală de Saxa-Coburg-Gotha. D. Em. Costinescu j ’şi-a dat azi demisia în mol irevocabil din postul de director al Băncei Naţionale. Această demisie inopintă a surprins tot personalul superior al Băncei Naţionale şi n’am exagera dacă am spune că d. Carada a rămas consternat. Aceasta este una din consecinţele notiţei de ieri a ziarului Drapelul. Vestitul renegat romîn, Moldovan Gergely, va fi numit profesor de limba şi literatura romînă la Universitatea din Pesta, în locul regretabilul academician Alexandru Roman. De şi se hotârlse, în cercurile guvernamentale, ca d. C. Dimitrescu-laşI să ţină dizertaţiunea inaugurală la universitatea din Iaşi, totuşi, în urma agita-ţiunel produsă printre profesorii ieşanî, ministerul a revenit asupra dispoziţiunel luate. D. N. Culianu, rectorul universităţel din Iaşi, va ţine înaintea M. Sale Regelui această dizertaţiune. D-sa va face istoricul universităţel iaşane. Comisiunea însărcinată cu sludiarea ofertelor făcute de diferite case străine, pentru iluminarea oraşului, se Întruneşte astă-zl la primăria Capitalei. Dezvăluirea monumentului comemorativ ridicat la Ploeştl în onoarea batalionului 2 de vînători, se va face cu mare pompă în ziua de 12 Octombre. M. Sa Regele va asista la această solemnitate. Sesiunea ordinară a Sf. Sinod se va deschide în ziua de 12 Octombrie. In oraşul Tulcea s’a înfiinţat un externat secundar de fete. In Constanţa, zice ziarul cu acelaş nume, va apare în curînd un noii jurnal turcesc ilustrat numit Sare (Orientul), care va Ieşi de 3 ori pe săptă-mînă, in turceşte, greceşte, romîneşte şi franţuzeşte, după cum ni se spune. Tiragiul va fi de 7.000 fol, destinate mal mult străinâtăţel. întreprinderea este a editorilor ziarului Malhumat, oficios din Constantinopole. Afi sosit deja din Constantinopol 200.000 coaie de hîrtie. aparatele şi materialul necesar tipografiei care va lucra cu motor! de petrolefl, precum şi parte din personal, între cari vre-o 7 zeţari. A. S. I. şi R. Archiducele Othon, nepotul împăratului Franz-Iosef, a primit mă omori dacă nu te vel schimba, auzi ? După ce-1 mal zise de două safl de trei ori că era o nerecunoscătoare, o lăsă să plece. Lisa se duse In camera sa, dar nici n’avuse vreme să-şi vie in fire din explicaţia sa cu Panşin şi cu mama sa, cînd o nouă furtună se deslăuţui asupra capului săfl, şi încă tocmai de unde se aştepta mal puţin. Marfa Timofeevna intră in camera sa şi trînti uşa după siue. Faţa bătrînel dame era galbenă, bonetul strîmb; ochii il sclnteiafl, mîinile şi buzele ’l tremurat!. Lisa rămase înţepenită; nici o dată nu ’şl văzuse pe mătuşa sa, pe fe-meea aceasta atit de înţeleaptă şi de ageră, intr’o ast fel de stare. — Foarte bine, domnişoară, foarte biue ! zise ea cu o voce întristată şi tremurătoare, de unde al Învăţat asta?... Dă ml apă că nu pot să vorbesc. — Linişteşte te, tuşă, ce al ? II zise Lisa, dîndu-I un pahar de apă ; dar niel d-tale nu-ţl plăcea Panşin ? Marfa Timofeevna ’şl puse paharul jos. — Nu pot să beafl, zise dînsa, mi-aş rupe şi cel din urmă dinţi. Par’că e vorba de Panşin! De ce să vorbesc de Panşiu ? spune-mi mal biue, cine te-a învăţat să dai noaptea IntllnirI, al ? Lisa se îngălbeni. — Să nu cauţi să tăgăduieştl: Surocica te-a văzut şi mi-a spus totul. I-am poruncit să nu spuie la nimeni, dar ea nu minte. www.dacoromanica.ro de la M. Sa Regele nostru marele cordon al «Stelei Rominiel». După cum am anunţat, unul dintre candidaţii la primăria din Bacăfl este şi d. Uie Racoviţă, alias Elias Schreier, —cu diplomă în farmacie de la facultatea din MUnchen, din anul 1863. Credem că primăria din Bacăfl va fi scutită de această ultimă ruşine : de a fi reprezintată de un evreii. Un amic al d-lul Sturdza ne-a dat următoarea lămurire—care e şi versiunea guvernului —cu privire la decorarea lui Iesszenszky: Guvernul nu putea refuza să decoreze pe Ieszenszky, pentru că cu un an înainte împăratul Austriei decorase pe d. Sturdza. Or, d. Sturdza făcuse in contra Ungurilor ceea-ce Ieszenszky face în contra Romînilor. Imparţialitatea ne obligă a înregistra această versiune, asupra căreia vom reveni. Erl afl Început lucrările concursului pentru ocuparea catedrei de limba germană de la şcoala comercială de gradul I-ifl din Capitala. Sunt şease candidaţi, printre cari d-niî George Candrea, Lăo Bachelin, Carol Fischer şi Augusiin Crainic. La catedra de limba şi literatura franceză de la facultatea de litere din Iaşi, catedră rămasă vacantă prin decedarea regretabilul VîrgolicI, s’a uumit profesor d l Anton Naum, poet şi academician. Ieri dimineaţă, la orele 8 a. m., afl plecat—în marş— la OtopenI, trei regimente de infanterie, trei baterii de artilerie şi un escadron de călăivş*. Trupele, sub comanda generalului Va-siliu ^Năsturel, s’afl reîntors în Capitală la orele 4 p. m. Ţinuta lor era excelentă. La concursul ce s’a ţinut Ja înalta Curte de compturl pentru ocuparea a ;rel locuri de refereudarl clasa III, din 28 de candidaţi înscrişi afl fost admişi la proba scrisă numai 12. Erl seară s’afl terminat şi examenele orale. Afl reuşit: d-nil Caracaş, licenţiat în drept; Alexianu, diplomat al şcoalel de comerţ din Capitală şi C. Bozianu, licenţiat în ştiinţele comerciale din Anvers. Alegerea de la palatul justiţiei Asupra alegerel noului decan şi a consiliului de disciplină mal aflăm următoarele amănunte : Numărul celor prezenţi era mal mare ca tot-d’a-una, aşa că la ora fixată, s’a şi început votarea sub preşedinţia d-lul Stătescu, procuror general, asistat de d-nil avocaţi C. Marinescu şi loct. Al. Theodorescu, ca s ‘cretarl. Lista colectiviştii In sală eirculafl multe liste. Colectiviştii, nevroind să se desbere nici de astă dată de relele lor năravuri, au cercat să transforme alegerea într’o aleg-re politică. Cu o zi mal înainte, el se întruniseră la clubul liberal şi alcâtuiserâ o listă colectivistă, a-vind în capul el pe d. Giani, preşedintde Camerei, iar ca membri, personagii ca d nil Nacu, Poenaru-Bordea, Ghimpa Stoicescu, Palladi, ete. Lista tinerilor avocaţi Ca răspuns la această încercare colectivistă, un grup de tineri avocaţi. între cari d-nil Cihoski, Pantazi, Predescu, Urlâţeanu, ete, afl prezintat o listă compusă din cel mal distinşi avocaţi, fără deosebire de partid, care purta numele d-Ior T. Maio-rescu, V. Lascar, C. Disescu, St. Predescu, Take Ionescu, V. Brătianu şi Barbu Pâlti-neauu. Acesta din urmă, neprimind să mal fie consilier, a fost înlocuit in timpul votă-rel prin d. Horia Rosetti. Rezultatul Corifeii colectivişti erafl toţi de faţă, stăruind pentru lista lor politică ; dar nimeni — Nu tăgăduiesc, tuşică, răspunse Lisa cu o voce d’abia înţeleasă. — Ah! care va să zică e aşa : al dat o intllnire omului aceluia plin de păcate bătrînulul aceluia prefăcut ? — Nu! — Cum nu ? — M’am coborlt In saloD, ca să iafl o carte; el era în grădină şi m’a chemat. — Şi tu te-ai dus ? Frumos 1 Dar ce, tu il iubeşti ? — Da, răspunse Lisa cu o voce stinsă. — Doamne, ’l iubeşte! Marfa Timofeevna ’şl smulse bonetul din cap. — II iubeşte, uu om Însurat! ah! Îl iubeşte ! — El mi-a spus..., începu Lisa. — Ce ţi-a spus, domnul ăla ? — Mi-a spus că i-a murit nevasta. Marfa Timofeevna ’şl făcu cruce. — Să-I aibă D-zefl sufletul in paza sa, murmură dînsa; era o femee de nimic, dar să n’o mal vorbim de răfl Care va să zică, e văduv. Atunci îl înţeleg, e capabil de ori ce ; a făcut să-I moară o femee şi-I tre-bue numai de cit alta; cu aerele Iul de mironosiţă ! Dar ştii tu, dragă, că pe cînd eram efl tînără o asemenea purtare se plătea scump? Nu te supăra pe miue, copila mea : numai negiobil se supără pe adevăr. Astă-zl i-am închis uşa. II iubesc, dai n’am să-I ert nici o dată ce a făcut. El, iacă, e văduvi Dar dă-ml apă... Cit despre faptul că al dat uu mal asculta pe d-nil Corbescu, Vultu-rescu, Nacu, Stoicescu. In speriat era tristă situaţia d-lul Palladi, care a stat în tot timpul votărel într’un coiţ, fără să vină nimeni să-l dea bună ziua. Peste o oră, scrutinul s’a despoiat, aşa că mulţi prieteni al acestei liste din urmă, sosind la 3 ore, n’afl mal putut vota. Se ştie rezultatul votului. Dacă uu se pierdeafl multe voturi prin candidaturi personale, lista tinerib r eşea întreagă de la primul scrutin. Toţi cel trei consilieri aleşi, adică d-nil Disescu, Vasile Lascar şi Predescu sunt de pe lista lor, şi, după numărul de voturi ce afl obţinut cel l’alţl de pe listă, nu poate iiîudoială că la balotajul care va avea loc Duminica viitoare, şi restul listei va trece. Alegerea «l-ini Danieleann Alegerea d-lul Danieleanu se datoreşte în mare parte inzistenţil pe care a pus-o d-sa personal ca să fie ales. înainte de a se anunţa altă candidatură —afară de a d-lul Grădişteanu—un devotat al d-sale aduna semnături pentru candidatură aşa că celor cari odată semnaseră pentru d. Daniileanu le venea greii în urmă să se deszică. Afară de aceasta în tot timpul votării d. Daniileanu a stat lingă urnă, controlîud şi însemnînd, pe cînd adversarii d-sale nici nu s’afl prezintat în sală. Se mal interpretează alegerea aceasta ca o protestare a multor advocaţi contra modulul puţin convenabil cu care unii magistraţi tratează pe advocaţi, căci ştiut este că d. Daniileanu este cel mal dîrj membru al baroului din Bucureşti. D-nil Paladi şi Stoicescu Iu rezumat, e uşor de a vedea că dezastrul colectiviştilor a fost complect. Cu toate insistenţele desperate ale fostului inspector de poliţie PetrovicI şi ale altor agenţi, nici un recomandat al clubului colectivist n’a reuşit. Mulţi atribuie această cădere şi prezenţa în sală a d-lor C. Stoicescu şi Palladi, cari sunt foarte diseonsi-deraţl în corpul avocaţilor. Bacalaureatul La examenul oral de bacalaureat, din seria de erî, afl reuşit următorii candidaţi: Iorgulescu Aurel, Israiloviel Esdra, Isvo-ranu Mitan, Jecu -Demetru, Kaner Benediet, Kremesnky Iordan, Lăzărescu Ştefan, d-ra Lăzăresm Zoe, Luţă Gh., Maladie Andrei, Manoviel Gh., MarinovicI Z. Victor, Mâ-nescu Ion, Mârculescu Victor, Mhhăescu G. Nieolae, d-ra Misatl Angela, d-ra Movilă I. Ecaterina, Movilă I. Iulius. — Ministerul de interne a aprobat regulamentul privitor la măsurile de ordine şi salubritate publică a comunei T.-Măgurele. — La 15 Octombrie, Sala Bragadiru îşi va deschide porţile. Surpriza rezervată publicului este o orchestră excelentă, compusă din absolvenţi al eonservatoareler din Bucureşti, Viena, Milano, Roma, Cracovia, Leipzig, ete., sub direcţiunea talentatului muzicant d. Oscar Pursch. După cum se vede promite mult. Grecia şi Turcia Viena, 29 Septembrie. — Se anunţă din Constantinopol ziarului Fremden-blatt că Austro- Ungaria a delegat pe maiorul baron Giesl de Gieslingen, ataşat militar pe lingă comisiunea însărcinată cu stabilirea definitivă a graniţei greco-lurceşti. Consilierul de curte la ministerul afacerilor străine, cavalerul de Suzzara,a fost numit delegat pe lîngă comisiunea de control a finanţelor greceşti. Paris, 29 Septembrie. — Ataşatul militar francez la Constantinopol, fiind bolnav, va fi înlocuit ca delegat francez pe lingă comisiunea de delimitare a graniţei turco-greceştt, prin căpitanul Chaselle8. paşaport lui Panşin, te preţuesc şi mal mult, numai vezi, rogu-te, să nu mal vorbeşti noaptea cu sălbaticul acela. Să nu cauţi să mă îmblinzeştl, căci nu vel isbuti. Efl ş’itt să mîngîifl dar ştifl şi să muşc ! Poftim ! e văduv. Marfa Timofeevna eşi şi Lisa se aşeză într’un colţ şi începu să plîngă ; sufletul îl era plin de amărăciune ; ea nu merita a-tîta umilire. Pentru ea, iubirea nu se arăta la orizont sub auspicii vesele. Din seara din ajun, plîngea acum a doua oară. Sentimentul acesta nofl d’abia ÎI încolţise In inimă că şi trebuia sâ’l plătească scump. O privire străină pătrunsese taina vieţeî sale inlime. Şi-I era ruşine, şi suferea amar, dar nici nu se temea, nici nu se îndoia şi Lavretzky i se făcea şi mal scump. Altă dată, era plină de nebotărlre in mijlocul feluritelor gîn-durl de cari era prididită, şi nu se pricepea pe sine. Dar, după acea lntilnire nocturnă, după sărutarea aceea, nu mal putea să se îndoiască, simţea că-1 iubeşte, şi se puse să-l i.beaseă cu toată căldura unei inimi drepte şi serioasă: i se dete pentru toată viaţa şi din tot sufletul săfl. Nu se mal temea de ameninţări, simţea că nici o violenţă nu ar fi putut să sdrobeaseă legăturile pe cari ea le făcuse. (Va urma). EPOCA 3 ŞTIRI MABTOTE * D. Roiţi, şeful arhivelor Statului din Iaşi, retrăgtndu se la pensie, pe 1 Octombrie, direcţiunea generală a arhivelor a recomandat pentru acest post pe d. G. lo-nescu, actual ajutor. * D. Marin Ionescu, profesor de piano la Conservatorul de muzică din Bucureşti, a încetat din viaţă. * D. Ioan Popescu, licenţiat în litere, a fost numit profesor de limba latină la liceul MateiQ Basarab în locul d-lul Bădu-lişteanu, retras la pensie. * D. Al. Ţigara, dr. în filosofie de la Muniţii, este numit profesor de limba franceză la liceul Mateitl Basarab. * D-nele Hortense Bazoianu şi Ermina Kaminsky aii tipărit un tratat de Economie casnică pentru clasa V secundară. Turburărî la Roma Roma, 29 Septembre. — Azi un cortegiu mare de negustori s’a dus la ministerul de interne, ce-rînd să se ia măsuri în privinţa aprecierilor impozitelor asupra venitului. D. di Rudini a promis că va face tot ce e cu putinţă în limitele legei. Ciţi-va răsvrătitori, profitîndde aglomeraţie, au încercat să strice pavagiul într’o stradă mică, scoteau strigăte revoltătoare şi au tras un foc de revolver. Intervenind forţa publică, un răsvrătit a fost omorît şi alţi trei răniţi. 4 agenţi de poliţie şi trei carabinieri au fost răniţi, dintre cari unul în mod grav. S’aîi făcut vr’o 20 de arestări. Seara oraşul este liniştit. Reprezentanţii guver nului şi mai mulţi negustori vor discuta mîine cestiunea asupra impositului venitului. DIN CAPITALA Ceartă cn rănire. — O dramă sîngeroasă s’a petrecut astă noapte într’o circiumă din şoseaua Ştefan ce) Mare. Boul bătrînl septagenarl, Dumitru Ion şi Alexandru Ion, luindu-se la ceartă, pentru ces-tiunl, cari ÎI ţineau în rivalitate încă de mal mult timp, cel d’intîiă îutr’un moment de furie, a s 03 un cuţit mare ce avea asupra sa şi a dat mal multe lovituri puternice adversa-ului săO, făcind-I răni grave pe piept. Rănitul, care căzuse în nesimţire, scăldat în sînge, a fost ridicat de cel-l-alţl consumatori şi transportat la spitalul t'o’.entina. Criminalul arestat, a fost condus la secţia 13 uude s au început cei cotările. Moarte subită.—A seară, pe la orele 8 şi un sfert, un nenorocit comerciant ambulant, israelitul Marcu Rotzman, domiciliat în strada Traian 75, în momentul cind intra în casă, a căzut de o dată pe scîndurl şi a încetat subit din viaţă. Cadavrul nenorocitului a fost transportat la Morgă. Furtul «lin slratla Rozelor. — Ani a- anunţat acum cit-va timp, că un băiat în vîrstă de 17 ani, Mitică Rădulescu, fiul d-lul G. Ră-dulescu din str. Rozelor 38, a furat de la părintele săd suma de 10 000 lei şi a dispărut,fugind din ţ*râ eu o femeie de moravuri uşoare, numită Berta Rauch. In urma redamaţiunel părinţi lui. şi în urma cercetărilor făcute de poliţie, femeia Berta Rauch a fost prinsă a!altă-erl la Orşova. Arestată, Berta a declarat că amantul săOse allă în Pesta. Poliţia a trimes un agent, pentru a-1 prinde. Fu furt Însemnat.—Sunt cile-va zile de clnd un furt Însemnat s’a săvîrşit în prejudiciul d-lul Iulian, consilier la curtea de apel din Capitala. Hoţii, introducînduse în biuroul păgubaşului, atl reuşit să spargă casa de fler şi Bă fure bijuterii în valoare de 15 mii lei. In urma cercetărilor poliţiei autorii acestui furt atl fost descoperiţi. El sunt feciorul Alexandru, de naţionalitate ungur, în complicitate cu un rîndaş din serviciul d-'.ul Missir. Alexandru a şi fost arestat. Poliţia caută cu activitate, să pună mîna şi pe cel-l’alt complice. Moartă «lin bătaie.—Eri, pe la orele 12 din zi, femeea Mariţa Constantin din Gropile Aristid No. 19, a murii după o crudă suferinţă de zece zile, în urma unei bătăi suferite de la individul Niţâ Vasile, conductor la vechia societate a tramwaelor. Comisarul secţiunel -respective începînd cercetările, a arestat pe criminalul Niţâ Vasile. O «tramă mişcătoare.—Sunt cite-va zile, de cind o dramă îngrozitoare s'a petri cut tn oraşul Craiova, in următoarele împrejurări: Mal mulţi lucrători fintinarî, eraţi ocupaţi Vinerea trecută, cu reparaţiunea unei fintînl părăsită, de pe proprietatea d-luî Păun Tur-eeanu, situată lingă gara oraşului. Pe cîud unul din lucrători, Costache Ion, se afla in fundul puţului, de o dată o mare bucată de pnmint s’a surpat, îngropiud de via pe nenorocitul lucrător. Cel-l’alţl lucră!ori, îngroziţi de această teribila intimplare, afl dat alarma şi &Q cerut ajutorul oamenilor din serviciul căilor ferate, cari eraD în gară. Cu multă greutate şi mal cu deosebire cu ajutorul hamalului Iiie Ionescu, el aa reuşit să facă puţin loc, prin pămîntul surpat, pe unde să se introducă aerul la nenorocitul care era îngropat de viO. După cite-va minute, sosind pompieri», nenorocitul lucrător a putut fi scos cu viaţă din fîntînă. El are cu toate astea cite-va contuziunl serioase şi se plinge de dureri interne. Br. B. Tatuşescu Boale interne şi sifilitice 80, 8trada Romană, 80 intrarea prin str. Dorobanţilor Consultaţiunl de la 6—7 seara JJepe^ile^d^azî (Serviciul «Agenţie» Romîne*) Havana, 29 Septembre. — Generalul Wey-ler se va îmbarca pentru Spania la 8 Oc-tombre. El a semnat o amnistie în favoarea aproape n tuturor deportaţilor cub ani. Constantinopol, 29 Septembre. — După ziare, guvernul persan acceptă propunerea Porţii de a numi o comisiune militară mixtă şi de a deschide o anchetă asupra incidentelor ce s’au petrecut de curtnd la graniţă. Constantinopol, 29 Septembre.—Sultanul a conferit baronului Saurma, marele cordon al Medjidiei cu briliante, şi d-rei Saurma marele cordon Nicliaui-Chefakat. Afară de asta a mai dăruit un cal frumos fiului ambasadorului german. Cair, 29 Septembre. — Guvernul a decis să înceapă îndată construirea drumului de fer Abuhatned-Berber. Berlin, 29 Septembre.— Banca Imperiului a ridicat scomptul la 5 la sută. ULTIME IMATIUi Noua atitudine a grupului de la Drapelul are de primă urmare de a pune iarăşi pe tapet candidatura d-lul Stâtescu la preşiden-ţia consiliului. In această privinţă am crezut interesant a cere părerea unul amic al preşedintelui Senatului, spre a şti care este gîndul intim al d-lul Stâtescu. Am întrebat pe persoana în chestiune care din opiniunile contradictorii, emise prin convorbiri de d. Stâtescu, este cea adevărată. Căcid. Stâtescu a declarat unora că e gata a-i sprijini şi a lua puterea in locul d Iul Sturdza, care numai e posibil; iar altora, printre cari chiar unor aurelia-niştl, le-a spus că nu pot conta pe dinsul. Interlocutorul nostru ne a răspuns : — D. Stâtescu nu poate întreprinde o acţiune în contra ministerului Sturdza în care numără mal mulţi amici, dar d-sa aşteaptă să fie împins. Am obiectat că grupul de la Drapelul l'a împins foarte mult pe d. Stâtescu şi de la o vreme îl înfăţişează ca singurul capabil de a lua puterea în numele lor. Proclamarea preşedintelui Senatului de Ovăz.................. 3.471.900 » Rapiţă 475.780 » In...................... 238.135 » Cea mal mare recoltă de gria a dat-o judeţul Ialomiţa, cu 1.460.000 hect., iar cea mal mică judeţul Muscel cu 2,800 hect. * * * Faţă cu media de producţiune a celor din urmă cinci ani, care e de 21.705.600 hect., anul curent prezintă o scădere de peste 9 milioane hect. Iluiuluatul Capitalei Sgouiote ciudate De cîfe-t'd zile se vorbeşte despre o fierbere ce domneşte în sînul consiliului comunal al Capitalei, din cauza intorsăturei pe care a luai o cestiunea iluminării părţilor excentrice ale Capitalei cu electricitate, sau mat bine zis din cauza concesiunei ce este pe cale de a se acorda companiei Helios din Colonia. Şi această fierbere a ajuns deja pină la recriminări foarte grave ce se aduc unor firme cunoscute de la primărie şi în special d-lui Melissiano. Deocamdată nu relevăm nimic din cele ce spune «gura satului», căci cestiunea concesiunei Helios e pusă la ordinea zilei în sinul consiliului comunal şi zilele acestea ea urmează să fie discutată. Ca să ne dăm seama insă de fierberea ce a produs această concesiune, ne-am adresat d-lui Assan, care s’a ocupat foarte mult cu cestiunea iluminatului şi care a avut un rol în concesiunea Helios. Convorbire cu d. Assan D. Assan a declarat unui redactor al nostru : — Am făcut parte dintr’o comisiune, împreună cu d-nii Ţăruşanu, inginer şi membru în consiliul technic superior, Dragii, inginer inspector la C. F. R., Sturdza, directorul şcoalei de poduri şi şosele, Cucu, di rectorul serviciului technic al primăriei, şi Many, administratorul ziarului Dreptatea. La început toţi membrii comisiunei aii combătut concesiunea Helios, dar la urmă m’am mirat că am rămas singur în contra concesiunei. — Cari sunt motivele d-voastre în contra acestei concesiuni P — S’a făcut concurs pentru iluminarea cu electricitate a părţilor excentice ale Capitalei. La acest concurs nu s’a prezintat nimeni, căci nu există societate în lume care să facă instalaţii de cîte-va milioane numai pentru iluminarea părţilor excentrice, de oare-ce nu poate compta pe nici un hectovat de abonament privat. In cu-rînd apoi a venit casa Helios şi a propus să facă iluminarea părţilor excentrice ale Capitalei cu condiţie ca după zece ani, cînd expiră concesiunea companiei de gaz, să continue cu iluminarea întregei Capitale cu electricitate Am combătut propunerea aceasta, pentru mai multe motive, dintre cari motivele principale sunt: că dacă s’ar face concurs cu asemenea condiţii, s’ar prezintă casele cele mai serioase din lume cu propuneri mult mai a-vantagioase de cît această casă, Helios, care e cam compromisă... — Casa Helios, deci, e compromisă ? — Ştiu că a făcut o asemenea propunere primăriei oraşului Petersburg şi s’a ambalat în nişte operaţii financiare cari au compromis-o. Apoi, am mai citit următoarele într’un ziar german: Pe la mijlocul tunel Februarie 1897 soc. de electricitate Helios din Colouia a publicat prin ziarele germane un proect pentru un noii împrumut pentru urcarea capitalului de la 3 la 4 milioane mărci. Cu această ocazie societatea a fost silită a face cunoscute rezultatele ultimilor anl de exploatare «cari suut defavorabile». Şi acum să trec la al douilea motiv : După zece ani, cînd expiră concesiunea companiei de gaz, primăria va fi obligată să dea acesteia un milion 200.000 lei despăgubiri; toate instalaţiile companiei de gaz rămîn asupra primăriei şi dacă va aproba încă de pe acum concesiunea Helios, ce va face, ce profit va putea avea din instalaţiile companiei de gaz P Aşa e, că nu i ar rămîne de cît să dea foc Uzinei? — Cine a reprezintat pe casa Helios în această afacere cu primăria ? — D. Mehedinţeanu. Afacerile casei «Helios» Dintr’o altă sorginte aflăm că casa Helios dinColonia e o întreprindere cam compromisă a cîtor-va bancheri evrei, cari fac instalaţii cu maşinele foarte problematice ale casei ungaro-ovreieşti Ganz et comp. din Budapesta. Reprezentanţii in Bucureşti ai casei Helios sunt doui ovrei, unul ex-puşcăriaş şi altul ex-falit, cari aii lucrat cu primăria prin d. Mehedinţeanu. Directorul casei Helios, d. Mueller, a fost mai deunăzi condamnat de către tribunalul din Colonia la trei săptămîni închisoare pentru calomnie. Casa Helios, se zice, are o mulţime de victime în Germania: Cînd a încheiat cu guvernatorul oraşului Petersburg concesiunea pentru iluminarea oraşului, Helios a umplut pieţele Germaniei cu mii de acţiuni asupra acestei afaceri. Ţarul, însă, pus în curent de această afacere, n’a aprobat concesiunea şi ast-fel acţiunile au scăzut, iar acţionarii aii pierdut banii. Tot aşa şi acum . Se - afirmă că Helios a lansat deja în pieţele germane o sumă de acţiuni în valoare de vr’o trei milioane de lei asupra concesiunei neaprobate încă, privitoare la iluminarea Bucureştilor. BIBLIOGRAFIE Afl apărui în a Il-a ediţiune : Lecţium de Aritmetică practică, pentru cl. I-a secundară, şi Curs de Aritmetică raţionată, pentru cl. II-a şi Ill-a secundară, de St. Stoicescu, prof. la liceul «Lazăr». MINISTERUL JUSTIŢIEI Fubllcaţiune D nul Pascale H. Dobriadi, comerciant din T. Măgurele, a făcut cerere la acest Minister, pentru schimbarea numelui sâfl patronimic de «Dobriadi» în acela de «Dobrişanu» spre a se numi «Pascale H. Dobrişanu». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 diu legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiuDe, în termenul prevă zut de aliniatul 2 al zisului articol. Publicaţiuiie La 9 Octombrie 1897, se va VINDE la Tribunalul din Giurgiu, pentru eşirea din indiviziune, MOŞIA COPACIU, din comuna Copaciu plasa Călniştea, a defunctei Alexandrina Hiottu. Moşia este ca la vr’o 34 kilometri de Bucureşti saă Giurgiu şi are întindere ca la 1500 pogdne din cari ca la 1300 pog. arabile, avîne moară de zidărie masivă cu locomo-bilă stabilă de 16 cal putere, case şi curtea compusă din grădină sistematică şi alte diferite îmbunătăţiri, cari se pot citi în Monitorul oficial, No. 101 pag. 3689, din 5 August 1897. Pentru informaţiunl mal precise doritorii se pot adresa la d. Const. Hiottu, str. Corabia No. 10, safl la d. Jean M. Mitilineu, str. Stirbel-Vodă No. 108 bis. precum şi la d-nil Sami & Arthur, strada CarageorgevicI No. 3, cari sunt In posibilitate de a facilita modul depunerel preţului. A V 3 S Cu presanta avem onoare de a face cunoscut numeroasei noastre clientele că am reorganizat magasinul nostru sub firma E. Prager & D. Biller tot in localul cel vechili 107, Calea Victori»-!, 107. Cu această ocasie avi-ăin pe onor. noastră clientelă că am făcut un voiagifl special în străinătate visitînd cele mal renumite fabrice unde am făcut şi numeroase cumpărări compuse din mărfurile următoare: Mobile de ţoale stilurile fantesie, precum,V/eure Empire şi Englezeşti Iar mărfurile rămase din vechea asociaţiune le-am pus în vînzare cu un scăzămînt însemnat. De asemenea mal facem cunoscut onor. nostru clientele că cu ocasiuneă acestui voiagitt ne-am asigurat esclusiva representanţă pentru toată ţara a mal multor case importante, special» peu-t u fabricaţii nea MOBILELOR ENGLEZEŞTI, JAPONEZE, VERNIS-MARTIN ele, pentru . are ne angajăm cu orl-ce comande după modelele ce ni se vor cere. Cu deesebită stimă E. Pragcr & D. Biller Calea Victoriei, No. 107. La 13 Octombre 1897 se vor vinde prin licitaţie publică la Trib. Ilfov, Secţia de Notariat, imoflilele următoare, aparţinîud succesiune!: V. O. Porumbarii 1) Imobilul din Strada Icoanei No. 29, 4!.60m. faţadă, şi 58 m. fundul, clădire cu un etaj, avînd uu apartament şi 6 prăvălii. Licitaţia începe cu preţul de lei 61.580. 2) Imobilul din Strada Cătun, No. 23, colţ cu Cătun-nou, 20.50 m. faţ-da, 40 m. adin-cime, clădire cu un etaj şi sub-sol, avînd 14 camere, grajd, şopron şi gaz Licitaţia începe cu preţul de Iei 70.150. 3) Imobilul din Str. Isvor, No. 58,17 80 m. faţada şi 26 m. adîncime şi o coadă in fund ; clădire cu un etaj ridicat, avînd 7 camere, grajd şi şepron. Licitaţia începe cu preţul de lei 30.440. B-l A. ^oldeuSier^ Clilrurg-dentist, cls. I de Ia şcoala de chirurgie dentară din Paris 23, Strada Doamnei, 23 Curăţă dinţii de piatră Întărindu-I şi aducîn-du-I pentru tot-d’a una la coloarea lor naturală. Scoate dinţii stricaţi fără nici o durere, ast-fel că bolnavul rămîne surprins cînd îşi vede măseaua scoasă. Plombează dinţii cel mal stricaţi cu plombe cari ţin chiar 10—20 ani. Face denturl în aur şi cauciuc cu cari pacienţii pot vorbi şi mînca chiar din prima zi. Linişteşte cele mal oribile dureri de dinţi, fără a’I scoate. Vindecă mirosul din gură. Consultaţii de la 8—11 a. m. şi 2—5 ţ>. m. IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale Bucurssci, str. Smârdan, 2 Brăila, Bulevardul Cuza,17 Craiova, str. Cogălnieânu lo Hr. I. Ii HA l/JVS TJE31W Fost asistent de Profesor în Viena Specialist pentru Lealele Capului Boale de Gît, Gură, Nas, Urechi şi Ochî Scoaterea nedureroasă a Dinţilor prin Aneste-sia (adormirea sau amorţire) prin mijloa-e nevătămătoare însă interzise Dentiştilor VINDECAREA MIROSULUI 1)IN GURĂ Consulta\iuni dela 8—11 a. m şi dela 2—6 p.m Straila naltei, Va. 14. Sub-semnata absolventă cu diplomă a conservatorului din Viena se oferă a da în familii lecţiunl de canto şi piano în condiţivnl modeste. MCmitia Etn&chenh Calea Rahoveî No. 5, scara A. ABENCE des BRANDS MA8ASINS du LOUVRE de PARIS CALEA VICTORIEI, No. 86.—(Vis-â-vis de Biserica Kretzulescn). A pus in vînzare modelele cele mal recente pentru IMBBĂCĂMINTEA DOAMNELOR Agenţia primeşte necontenit EŞANTILOANE NOFI şi CREAŢIUNILE cele mal moderne ale Casei din Paris. Se găsesc: JAQUETTES, PELERINES, R0BES de CHAMBRE MANTEAUX, MATINEES, R0BES, JDPES, JUP0NS, BAS, ete. etc. In fie-care săptămînă agenţia continuă a primi, co şi in trecut, nn transport «le PALÂRII pentru Da.ME Acestea sunt foarte elegante şi după cel din urmă model.—Primesce, conform Catalogului. I | ori şi ce comandă şi expediază CATALOGUL Casei de Paris la cerere Franco. 1 Pentru informaţiunl a se adresa la AGENŢIE, indicând lămurit adresa (ALEA VICTORIF.I, No. 36.—Vis-ă-vis de Biserica Kretzulesru. r«//TI/(/l FIA LKOWShrx G. ANDRONESCU Jt t,,K Avem onoare a face cunoscut că redeschiderea COFETĂRIEI FIALK04VSI a cărui succesiune am luat’o noi, va avea loc DUMINECĂ 5 OCTOMBRIE a. c. Cofetăria a fost reinstalată de noi cu totul din nofl şi organisatâ după stabi mentele similiare cele mal moderne din străinătate. Suntem în măsură a asigura onor. Public care ne va favoriza de clientela sa că va fi servit Ia noi cît se poate conştiincios şi spre deplina sa mulţumire. Cu deosebită stimă Andronescu Comp. W. Staadecker www.dacoromanica.ro * E P O C Â (8 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 27 MIE d’AUHOOE COPLIUL PRĂPASTIE! XXI — D-nă, zise d. Retords, sunt oare atîta de fericit, să vă pot servi ? — Da domnule, răspunse doamna Elena. — Sunt la ordinele d-voastră, doamnă, şi fiţi sigură că nimeni nu e In stare, cămine, să descopere un amant necredincios, o rivală care se ascunde dinaintea privirilor d-voastră... In sfîrşit, doamnă, sunt mor-mlntul secret dor, şi dotat cu o neasemănată inteligenţă In tot ce priveşte afacerile din resortul cabinetului mare. Deci mă puteţi pune la curentul afacerel care vă aduce aici. — Sunt acum doifă-zecl de ani, începu atunci marchiza, o femeie din societatea cea mal înaltă, In lipsa bărbatului săli, dădu naştere unul copil care nu era al lui... D ta îţi poţi Închipui, că acest fapt era de natură a compromite pentru tot-d’auna numele acelei femei, şi trebuia prin urmare ascunse cu desăvlrşire urechilor lumel. Des-nădăjduită, doamna de care îţi vorbesc în-tr’o noapte vijelioasă, îşi lepădă copilul în-tr’nn şanţ al şoselei ce începe de la bariera Clichy... Se întoarse apoi acasă şi, după două zile... sosi bărbatu-săîi din călătoria pe care o întreprinsese. De sigur, co- pilul trăeşte, e astă-zl om şi, în interesul lui, trebuie regăsit, căci tatăl sătt murind i-a lăsat o avere de mal multe milioane plus toate titlurile sale de nobleţe. — Lucrul acesta e foarte greîi, aproape imposibil, din următoarele pricini: mal întîl pentru că faptul s’a petrecut acum douăzeci de ani, al doilea, indicaţiunile sunt cu desăvlrşire restrînse. Trebue să vă închipuiţi, că gîndul de a-şl arunca copilul într’o prăpastie, a putut străbate prin creerul oricărei femei, în împrejurări identice. Ne-ar trebui deci mal multe amănunte. — Mama copilului, răspunse marchiza, prevăzînd că într’o zi va trebui să-şi regăsească fiul, i-a aninat de gît un lănţişor de aur, de care atirna o medalie a sfintei Ge-noveva. Apoi... copilul era băiat, avea rufele elegante, împodobite cu dantele, sculice de satin alb, şi plăpămioara de mătase roză. Cit priveşte pentru bani, recompensa va întrece aşteptările. D. Retords trimise un servitor, după linul din cel mal iscusiţi agenţi al săi. Acesta veni imediat şi fu prezintăt d nel de Forbac: — D-le Chappart, zise d-1 Retords, e vor- ba să se găsească un copil pierdut acuma două zeci de ani, la 20 August 18..., într’o noapte vijelioasă în apropiere de bariera Clichy. _ — Nu e uşor, dar e posibil, răspunse d. Chappart. D-na să bine-Yoiască a ne lăsa o adresă după care să-I putem comunica rezultatele cercetărilor noastre. — D-nel Enrieta Boor post-restant, răspunse d-na de Forbac. Cîte-va zile mal tîrzitt, marchiza primi o scrisoare prin care era invitată să se prezinte la cabinetul d lui Retords, pentru a i se comunica veşti importante. Luînd cu ea un pachet cu hirtil de cîte-o mie de franci, d na de Forbac răspunse imediat che- măreî. Acolo, d-1 Chappart îl comunică următoarele : — Au fost găsiţi In noaptea de 20 Au gust, pe o vreme vijelioasă, în cartierul Clichy, şeapte-spre zece copii părăsiţi. Dintre aceştia, şease eraţi fete; rărnîn deci unspre-zece copil, dintre cari, unul e acela pe care îl căutaţi. Trei dintre aceşti copil att fost adoptaţi de oamenii sari i-ati găsit, şeapto aă fost internaţi la ospiciul copiilor găsiţi. Toţi zece eraţi înveliţi In rufe şi haine proaste; nici unul nu purta la gît un lăn-ţuşor de aur. — Dar mal e unul, al unspre zecelea, întrerupse d-na de Forbac. — Şi acela, cred, este copilul pe care îl căutaţi. Iată ce am aflat despre dînsul. Acum două-zecl de ani, un om a cărui meserie era de a jupoia caii morţi, loeuia aproape de bariera Clichy... Omul acesta nu trăia cu nici o femee ; totuşi, îutr’o bună dimineaţă, a tocmit o doică pentru a-I îngriji un copil mic, a cărui provenieţă a rămas o taină. Doica cu jupoitorul de cal, care a adoptat copilul, botezîndu-1 cu numele Dieu-donne. Bătrîuul se numeşte Jak Laribeau şi deci, copilul pe care îl cătaţi, Dieudonne Laribeau. — Pentru a vă recăpăta băiatul, trebue să mergeţi singură la d. Jack Laribeau şi să-I vorbiţi. In fie-care zi de la 10 ore dimineaţa, pînă la 2 ore după prînz, Jach stă singur a-casă la el, în strada Revoltei. Deci mîine chiar veţi merge acolo. Ett vă voiu aştepta pe aproape. A doua zi, o trăsură elegantă se opri la locul întîlnirel, indicat de dl. Chappart. Acesta se şi grăbi să arate d-nel de Forbac, poarta la care trebuie să bată. Bătrînul Laribeau veni să deschidă. — D-nuUIack Laribeau? întrebă marchiza intrînd. — Ett sunt; răspunse cu obrăznicie bă-trînul. Ce voiţi de la mine ? — Trebuie să vă vorbesc... D-stră aveţi un fiii... — Asta mă priveşte numai pe mine... — Se poate !... Se poate... răspunse d-na de Forbac suspinînd. — Ajungeţi la fapt!... N’am vreme să statt la taifas... In ceea ce priveşte însă familia mea, nu vă datt voie sâ-ml cereţi desluşiri... — Vă înşelaţi d-le ; totul ce se petrece aici mă interesează prea mult şi am dreptul să cercetez... — Drepturi ?... D-ta !... la mine !... Dacă n’al fi femee, doamnă, m’aş fi scutit de mult de presenţa d-tale. — Nu trebuie să vă înfuriaţi, reluă marchiza ; pentru a înţelege pricinile cari m’att adus aici, poftim... citiţi gazetele aeestea... — Ett nu sunt scrib, zise Jack, ci eă-lătt... Ştitt să ucid, şi nu ştiu să citesc... Citeşte d-ta !... — Ascultă !... Acum două zeci de ani... şi d-na de Forbac citi un articol care, pe atunci, fusese subiectul la ordinea zilei, pentru cititorii «faptelor diverse». — Ce vrei să-mi spui, reluă Jack; ett nu cunosc nici un duce ; oamenii aceştia îmi sunt tot atîta de străini, cit le sunt şi eu lor. — Ascultă: omul acesta care era ambasador, era bărbatul mett. Ett am nâseut copilul care nu era al lui... Ett mi-am părăsit copilul... Aparţineam unei familii de cea mal înaltă nobleţe, ţinînd în lume o poziţie strălucită, şi nu puteam, pentru cîte-va ore de zburdălnicie, să pierd onoarea şi consideraţia omului, al cărui nume îl port. Tatăl copilului, deznădăjduit, şi-a zburat cree- ril cu două gloanţe de revolver ; în urmă-însă, a lăsat o avere de mal multe mili oane şi toate titlurile sale de nobleţe, pe cari fiul săfl trebue să le moştenească. As-tă-zl am toate dovezile, că fiul pretins al d-tale, e fiul mett!.. Şi acestea sunt, d le, pricinile cari m’att adus în casa d-tale. — îmi daţi voe doamnă, zise Laribeau, să nu datt nici o însemnătate spuselor d-voastre. Nu vă pot recunoaşte aşa zisele drepturi pe cari le-aţi fi avînd asupra copilului mett. — Oh!... D-ta lupţi în potriva mea ! D-ta al pretenţiunea să te îndărătniceşti faţă de o femee de felul mett! El bine, d-le, te voi zdrobi! — Ett nu te-aşl sfătui pe d-ta să încerci o asemenea aventură; asta ţi-ar putea face rătt. — Să vedem, răspunse d-na de Forbac, ce-al hotărît d-ta şi cp-al de gînd să faci pentru băiatul acesta ? — Asta nu-I treaba d-lale, doamnă, ci numai a mea. — E( bine, d le, toate acestea trebue să aibă un capăt; şi pentru asta vă voi spune tot ceea ce se petrece în sufletul şi inima mea. Ett sunt foarte b igată, nobilă, şi fiul mett trebue să aibă, mal întîl, toată bogăţia mea, apoi toate titlurile şi onorurile cari vor face dintr’insul, întiiul printre cel d’întîl. Ori cît de rece l’ar lăsa pe cine-va vanităţile, încă nu i-ar face rătt eînd ar auzi: — Domnule marchiz, d le duce ; pe lingă că se poate pune alături cu cel mal bogaţi seniori. (Va urma). £$3 e>gsse vindecă cu succes strălucit Ointrebuinţînd ANTIBETIN. Numeroase scrisori de recu-paSglk noştinţă. iUl Ne av>nd gust 30 poate da Pil beţivului fără ştirea lui. pih §Sf tina dosă, trimisă franco, M JP costa 10 lei. A se adresa la farmacia Vultur No. 15, Lugoş, Aus.-Ung., Banat. Depozitul general pentru toată Romînia la Drognerla Bras, Bulevardul Elisabeta I 84, Calea Dorobanţilor, 84 jj CEL MAI MARE ^ATELIER! PENTRU MOBILA DE ARTA 9* LUCRĂRI DE LUX jprecum şi specialităţi de Tavanurl] de lemn, Lambriuri. Mobile Risericeşll\ şi diferite lucrări publice. Biiirott special de desenurl archi-1 tecionice pentru interior, la cerere. I Preţurile cele mal moderate. ‘ Cu stimă. I. Schmiedinger (Furnisorul Băncel Naţionale)! SINGURUL DEPOSIT Ni fumez qy.e U DE JAPETE PANAMA B 6 Ha 1 | metUeur de fout> CASA m SCHIMB HESKIA & BÂMTm BUCURFSC1 iSa. S Lipseai II». £ Cumpără şi vinde afec’o publice ţi faea cr£-■ schimb da monezi. Curau! pe ziua de 29 Septenibre ÎS87 CARE VINDE EFTIN Strada REGALA, No. 9 l>#pOt «-1 Creaiigft A Comp: — Bukorest. FOARTE TRERW/MJVCM08 mr SE VINDE CC CEI BUCATA DE MAD1P0L0N (Ghifon) franţuzesc de prima calitate indispensabil pentru orl-ce rufărie in familie. Conţinutul e de 80 metri garantaţi şi pentru înlesnire se p6te vinde jumătate satt un sfert de bucată.—A ee adresa; Marele Magasin „LA BALON” Strada CA ROI, No. 72 (Colţul marelui Hokl Dacia) N.B.—In provincie se expediază contra mandat poştal, prompt. Ambala glul gratis. Porto priveşte pe clienţi. — | Cump. |Vjn!î Ifil Rentă Amortisabiiă. . . 8S *1 i . 8’î; Ti i u » Amortisabiit. . 101 */» 102 & t Uh Obligat, da Stat (Cov. R.) . * MnaicipaTadin Î02 28 Vi 1031 -8 Va ■ » » * 1850 99 — 99, ,*/* Scriaurl Fimeisr RarsI» îl Hi S3 is. •>v- * » Urbcae . eo — 90 */t * 3 h lasî . Acţiuni Banca Naţio tli ■ 80 86 î-45 — J850 _ * > A" coli . 8îb — 330 | " » Dacia Ro- ale asig. 4-15 — 420 ! __ » S-t.ef. N ,rona»a saig 400 .... 465 "i-tfeies de uoastrnctjanî . 165 — !6t Florini valoare Austriacă. ţ 10 S îî Stli-fl Germano .... t 8 i 25 Baeabte F: a leoia \m * ■ m ». Itahaae. . . ă? 5:3 * *abia hîrti» . . 4 fh S 70 Les Veritables Eaux Mineralei da VICHY sont les Sources VICHY- IiTAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiocb le nom sur la Capsule et l’Etlquette. Les Seules Veritables Pastllles de Vlchy sont les Pastilles YICHY-ETĂT labriqufees aveo les seta naturale extralta des Eaux ViChV-Btat Cgmprimes de Vichy aux sels naturels VICHf-tTAT pour prCparer l’eau artiQcielle de Vichy gtzeust. Agent Glntral pour la ROVMANIB, BULGARIE, SERBIE: A. O. CASISSV, Bucurat 5tb8 £1 „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. (ikO, Aii OMOR jARuj! ' ‘ iPSIE,OHOLBINl; r PÎHÎP.U CAuTAJlUj* IW%i!TINÂTE şl ia i ApaijŞ59i^ c—-.............•' MINERALI! DE ptowisSILEOLT^^.v. fj$ SUNT RECOM DE CĂTRE I! Medicale în Bolele % Eforie gazosti şi plăcută la lăi/îrVy amestecată, sau'nu.cu on-cc băutură.^ Singura apâ purgativă 1 ÎNLĂTURÂND SURSELE UN8USESCÎ CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NE JIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ * ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.£* UN PĂHĂREL FACE'âCELAS EFECT GA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GASESCE DE VANDAFlE LA TOTE FARMACIILE SI OROGUERIILE DIN TARĂ. A SOSIT UN MARE ASORTIMENÎ! DE SOBE CALORIFERE IGIENICE, NICHELATE, SMĂLŢUITE şi SIMPLE sistem belgian, din cea mal renumită fabrică DSCDEAE «V Coiup, pentru încălzit camere, saldne, apartamente, prăvălii, cafenele, blrte, şcoli, etc. etc., cu începere de la IO© pînă la 475 metri cub! Aceste SOBE calorifere, cari toate sunt cu tĂM Zidărie de CĂltĂMIzi Ilefractare, sunt construite înadins pentru arderea de C0PM6.S Antracit (cărbuni de piatră) saii LEMNE. Ele întrunesc condiţinnile de igiena, curăţenie şi economie de combustii şi sînt d’o eftinătate remarcabilă MARE DEPOU de tot felul de MAŞINE de BUCATE Specialităţi de tot felul de SOBE de Fontă de tablă fler, sistem austriac, etc. Onor. Public este cu insistenţă rugat de a onora Magasinul mett cu visita D-lor, spre a se convinge de cele zise. Cu stimă EEIA8 8, RARCMET 21, Calea Văcăreşti, 21. îmaB^B^s^sts^eewiBHe*e*eieeBweE^iaBeaB«aBe8BB8®@i WATSON &YOVELL MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI BUCUR,ESCl.— Srada Academiei, 14= (fost Raşca) Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală,! treerătorTlOIarshall “ E sunt recunoscute ca cele mal bune având următoarele pertectiunl de importanţă capitală: Tnha rlo ntnl 8 ^e■ la8ăr6 maI mari 51 08lal I UUd Uo U^CI (diametru) mal groasă. Sitele de sus şi jos se mişcă în sens invers aşa că o infui d devine Imposibilă. Sitele de la curăţitorile oă no se înfund—chiar daca maşiua ar fi lor- [ ţaţă cAt de mult. Sitele au rame de oţel J Pleava ese odată cu paiele o’ecoBomie I de pntrn oameni. Osiile sentarfttoare de Ia paie, ai an aranjament paralelor de] ■ pornire, prin care se eviţi cu total asarea osiilor menţionate. Pisna+irna nnnHiirtolnr nu lasă absolutamente nimic de dorit, gravul dţU ca pi UUUUICIUI ţ;0 aparatelor de curăţire şi perfecţiunelI } tobei. Grinele treerate pot fi puse direct la sac şi încăreate fără a le mal I Itre.-e’prin o vinturătoare. Treerălorea MARSCHAEE e singura} care treeră productele aşa de curat, spre a fl imediat aduse la vânzare j |tot felul de maşine agricole şi INDUSTRIALEI Cereţi eatatogul ilustrat .W.l ItlSMBA JjWj DEBILITATEA, ANEMIAT SOLELE COPILĂRIEI sunt combătute cu isbândă prin FOCOGLYGIU 6BBSST Acest Sirop, plăcut la gust, are aceleaşi proprietăţi ca Uleiul ti© Ficat de Morun. LE PERDRIEL & Cte, Paris. [PETflOLI[P|TR0LIII Heinrich Durr j9, STRADA REGALA, 9| Singurul MAGASIN untlej |se vinde eftin PETROL REGALI I absolut fără miros cînd arde. O încercare va dovedi ade-! vărul. Epediem comenzile făcutei I prin cărţi poştale prompt la la DOMICILIU, în bidoane| ide 5, 10 şi 20 Litri. iB9^; NOBE MEIDINGER, PABIGINA, C0METUL, VULCAN (belgiane) PENTRU ÎNCĂLZIRE OU COKS, CÂR3UHI DE PIATRA SI LEMNE Maşini «le Bucate MOBILE X> E FIER Instalaţiuni de încălziri Centrale Fabrica COMETUL Aclolf iialomoii DEPOSIT: Strada Doamnei, 14. DEPOSITE I3Î PROVINCIE : Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni. Băile Mitraszewschi Strada PoSiţfeî, No. 4 şi 6 Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mai îngrijit §i mal bun, deservă băl cu preţurile următoare: Classa I O bae de putină cu duşe, lei 2.50 O bae de abur, complect, « 2.50 Avonament de 10 băl... « 20.— Classa II O bae de putină......« 1.55 Abonament de 10 băl. . . « 12.00 D-na AMA renumita căriurăreasă care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în strada Romană, Xo. 348 ■■■■ IULIUS HOLZNER LUOOS INSTALEAZĂ: FABItlCÎ BIS . CABĂMI^l GUPTdHE CIRCULARE DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE | Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de CA R Ă M IR I O E% A E ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT CÂT SE POATE UE MARE Friedrich Wannieck & Oo. BKtUIOr FABRICA de MAŞINI TURNATORIE DE FER FURNISEZĂ ca SPECIALITATE: MAŞINI PENTRU cărămidarii Sistem TH. GROKE VA IVT U Ii î SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT [PRESE DE MANA ŞI CP ABURI Pentru CĂRAMIDl, etc. etc. REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA VICTOR LCPESCC INGINER BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (Lângă ministerul Domeniilor) §OB£ ! mOMM ! iOBE ! „Helios* „Parigine" „Germane" şi „Belgiane" Sistemele cele mal noul şi practice. Construcţiunile cele mal elegante. Maşine de Bucătărie Sistem American Buna funcţionare Garantată Eămpl- Tâmpi- Eilmpl Cele mal bune şi formele cele mal elegante. ARTICOLE DE MENAGIU: Porţelanuri, Cristaluri de „Baccarat", Olăril emailate diu streinătate ţjTacăniurî de ALPACAţveritabile. H . SUVGEH [27, Strada Lipscani (in faţa str. Şelari) RÎ7CURESTI Tipo TEIRICH â Ci BUCUREŞTI 0.—Strada Berzei,—9. INSTALAŢIUNI DE TELEGRAF GAZ ?i A FĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz |losete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte.- BiuroO de construcţie. Export- 3. — BUC1IRKŞTI