SERIA AL—ANUL UL No. 573 NUMĂRUL^IO BANI ABOJfAMKHTEI.il! I» 1 şi 15 ale fie-cărei Ioni şi m plătesc iot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi etreindtate prin mandate poştala Un an în ţară 80 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 * » » 15 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BEDACTIA No. S - BTBADA CLEMENŢEI - Re. S Ediţia m trata TELEFON MARŢI, 30 SEPTEMBRE 1897 numârul^io ban! ahmciubile In Bucureşti şi judeţe ** primus numrâ St Administraţie In streinătate, direct la administra#* şi la toate oficiile de publicitate AnundurI la pag. IV..o.30 b. linie * * » UI........i*i P » * * u . : . . . a.— > » Inserţiile şi reclamele 3 Iei rlndul Un unii reehlft 30 ban! AOMIIISTBA ŢI A Nc. t. - SBADA CLEMENŢEI - Ro. 3 Manifestaţia naţionala de ieri SA STAMJjE VORBA Iu chestiunea naţionala, ca şi în afacerea Mitropolitului, liberalii au fost înfundaţi întru atîta, în cît nici nu mal cutează sa susţie discuţia cu noi. Totuşi e o mică deosebire între ambele chestiuni. In afacerea Mitropolitului, am avut grija d’a ne înarma cu un document, cu care le putem ori-cînd închide gura. Acest document e declaraţia ticăloşiei lor, prezbitată preşedintelui Curţii cu juraţi. Liberalii nu mal pomenesc de acea afacere, de teamă ca să nu-I plesnim cu publicarea propriilor lor de-claraţiunl. Chestiunea naţională, neavînd caracterul unei afaceri judecătoreşti, care, de teama unei osînde, să poată da loc la o retractare scrisă, liberalii, deşi foarte strîmtoraţl, îşi permit totuşi din cînd în cînd să mal îngîne cuvîntul de cestiune naţională. El bine, acest lucru e intolerabil. Nu se poate admite ca Voinţa Naţională, organul d-lor Sturdza şi Gogu Cantacuzino, să pomenească măcar de această cestiune. D’aceea, pentru a reduce la tăcere organul guvernului, care îşi permite, pe ici pe colo, o timida aluzie la cestiunea naţională, ori o inofensivă maliţie la adresa noastră, îl propunem să ne răfuim împreuna. Noi luăm angajamentul să răspundem la toate întrebările şi la toate în tîmpinările liberalilor, cu condiţie ca şi el să ia acelaşi angajament faţă cu noi. El bine, aveţi să vedeţi cum aQ să evite discuţia, cum aQ să fugă de propunerea noastră. OrI-cum, de şi ştim că nu vor răspunde, dar pentru a le închide pentru tot-d’a-una gura, le facem a-această propunere: Noi suntem la largul nostru să discutam toate actele noastre, fie de la guvern fie din opoziţie. Va dă mina, domnilor liberali, să faceţi acelaşi lucru ? Ne-aţI acuzat cînd eram la guvern că suntem trădători şi nemernici. Mal susţineţi azi aceleaşi a-cuzaţiunl ? Noi pretindem că am fost demni şi patrioţi, iar că voi aţi fost nişte şarlatani. Cutezaţi să ne contraziceţi. ? La guvern pretindem că sunteţi umiliţi şi slugarnici. Aţi făcut scuze, aţi distrus mişcarea naţionala de peste munţi. Aţi avea oare îndrăs-neala să spuneţi că nu-I aşa ? Dar atitudinea noastră, în opoziţie, se poate asemăna cu a voastră ? Vă da mîna să spuneţi că noi nu suntem corecţi, noi cari nu organizăm scandaluri de stradă, cari de altminteri, faţă de d-voastre, ar fi foarte legitime ? Negreşit că nu. Va desfidem să ziceţi contrariul. De altminteri, tăcerea voastră va confirma opiniile noastre. D-lor, atunci dacă sunteţi în aşa bal, în cît să nu mal îndrăzniţi să scoateţi un cuvînt din gură, să ascultaţi în tăcere acuzaţiile cele mal înfierătoare, să lăsaţi toate atacurile în contra Regelui să se producă, fără să aveţi curajul de a protesta, să nu vă mal apăraţi politica externa, de teamă d’a nu îndârji lucrurile, fiind-că ştiţi că sunteţi o cauză permanentă de scandal,—a-tunel ce mal căutaţi la putere ? IONEL BRATIANU TREBUE izgonit o LUPTA OMISA Lupta între cele două tabere colectiviste din Teleorman îucepe să ia proporţii omerice. Nu se mal luptă azi, pentru situaţia diu acel judeţ, Procopiti cu Kiriţopulo saO Bil-direscu cu dr. Petrini-Paul, ci lupta se dă pe faţă şi botărit Intre, vă rog nu rîdeţl.... d-nil Gogu Cantacuzino şi Eugen Stătescu. In adevăr, pe cînd ministrul de finanţe, secundat de d. Ionel Brătianu, apără în con siliul de miniştri şi în coloanele Voinţei Naţionale pe ProcopiştI, d. Eugen Stătescu, ia în Liberalul, în apărare, cauza lui Kiri-ţopulo. Iată, In adevăr, cum se exprimă această foiţă colectivistă, vorbind asupra cestiunel: «Pretenţiunile absurde ale unor liberali din judeţul Teleorman, de a fi singuri adevăraţii depozitari al principiilor liberale şi de a fi, el singuri, reprezintanţil partidului naţional-liberal din acel judeţ», ele. etc. Şi mal departe : «Ar trebui ca aceia, cari se fac părtaşii unul curent de diviziune şi de discordie In partid, să mediteze cu maturitate la marea răspundere ce ’şl asumă, spre a nu medita apoi, îu alte împrejurări, la neajunsurile inerente ambiţiunel deşerte şi a preten-ţiunilor ridicule». E frumoşi Pentru cauza unul Kiriţopol putem zice chiar că-I prea frumos 1 In acelaş timp Liberalul dezmite categoric ştirea despre înlocuirea prefectului Cbin-tescu, afirmîud că nici vorbă nu-I despre aşa ceva. Piuă acum, trebue s’o mărturisim, Kiriţopulo a fost mal tare de cît Procopiu-Bildirescu-Anghelescu. Să vedem, în noua fază în care a intrat teribila luptă a teleormănenilor, cine-va fi inal tare ; Gogu CautacuzimŢsatt Eugeu Stătescu ? ÎNTRUNIREA NAŢIONALA Aspectul silei. — 3 ore. — Discursul d-lul Disescu. — Vizita la Budapesta. — Decoraţia d-lul Ies-zensky.— Studentul Tamara. D. Cauclcov.—D. I. L. C'ara-giale. Telegramă. Cînd s’a zvonit despre intrarea d-lul Ionel Brătianu Ia ministerul lucrărilor publice, un hohot de rîs a provocat in toată ţara înălţarea la această demnitate a unul om care cel mult se putea lua drept inofensiv şi ridicol. Insuficienţa Iul Ionel Brătianu era chiar un avantagifl pentru dînsul, căci nimeni n’ar fi putut crede că ar fi trecut vre-o dată peste marginile unul personagiii ridicol. Azi suntem însă nevoiţi să-l luăm în serios, căci pe lingă ridicol, devine şi periculos. După dezastrul de la Galaţi, provocat numai şi numai din nepriceperea acestui ministru şi îu care suflete omeneşti şi-au găsit moartea, un oraş întreg a păgubit, avem acum afacerea liniei maritime Brăila-Rotterdam. In urma aeestel afaceri, ţara întreagă este ameninţată. Nu mal este vorba de un oraş; e vorba de însăşi avuţia ţăre!: exportul grînelor noastre este puternic lovit. Pentru ca Ionel Brătianu să capete un mare cordon olandez, a dat preferinţă portului Rotterdam din Olanda, in care nu exportăm grîne de cît de vre-o patru milionane lei, înlăturînd portul An-vers din Belgia, ţară care stă in fruntea ţărilor în care exportăm, cu peste o sută zece milioane lei. Ionel Brătianu, devenind mal răii de inofensiv, mal păgubitor de cit ridicol, trebue numai de cît izgonit de la postul de ministru. Aspectul g&leî Erl a avut loc Întrunirea naţională convocată de studenţi In sala Hugo. Nimic mal cald, mal entuziast de cît cum a fost această manifestaţie naţională provocată de tinerimea universitară. Nici o dată sala de întrunire nu a pre-zintat uu mal frumos aspect: alăturea cu liueril entuziaşti pentru cauza naţională se vedeail capetele albe ale bătrîuilor, mişcaţi de glasul cald şi vibrător al celor cari vor fi chemaţi mîine să conducă ţara. Sala este ticsită de lume. Lojele de asemenea sunt pline, iar pe scenă se îngrămădeşte un stat major de tineri riguroşi şi entuziaşti. In stradă, la porţile sălel, staţionează o numeroasă mulţime. 3 ore D. V. Miculescu, preşedintele comitetului naţional studenţesc, explică celor adunaţi scopul Întrunire!. Ungurii s’att înşelat cînd att crezut că vizita M. S. Regelui Ia Budapesta va îu-semna înăbuşirea chestiei naţionale. Calmul şi seriozitatea întruairel precedente sunt o dovadă vie nu numai că chestia naţională nu e îngropată, dar că ea se apropie de soluţia el. D. Miculescu dă apoi cuvîntul d lui C. G. Disescu. Discursul <1-1 uî Disescu Iu mijlocul aplauzelor entuziaste pe cari prezenţa sa la tribună le provoacă în sală, distinsul profesor îucepe prin a spune că tineretul universitar a crezut că, din cauza împrejurărilor politice şi mai ales nepolitice, e bine să convoace o întrunire. O datorie de conştiinţă, continuă d. Disescu, mi-a impus ca să vin, la această tribună, şi să ’rnl spun cuvîntul. Se întreabă apoi ce e de făcut şi asupra cui cade răspunderea. Chestia e mare, e de mal multe ori seculară. Stejarul, deşi găunoşit de vremuri şi intemperii, se înalţă falnic în mijlocul pădurel. Ţara e întocmai ca stejarul. Vorbind de chestia naţională, d. Disescu declară că ea nu aparţine unul singur om, care o poate Înăbuşi cîud va vroi. Consim-ţimîntul naţiunel e necesar şi acela care nu’l are, nu poate spune că e în stare să o înăbuşe cîud vroieşte. Evocînd trecutul, d. Disescu arată comunitatea de limbă, de rasă şi de aspira-ţiunl care leagă pe Romînil liberi cu fraţii lor din Transilvania şi nu crede că munţii, cari ne despart de ea, att putut constitui vre-c-dafă o piedecă. Nu se pot înăbuşi sentimentele unul popor, precum nu se pot zbrobi aspiraţiunile naţionale prin combina-ţiunile politice ale momentului. * * * Din trei puncte de vedere poate fi privită chestia naţională : politic, naţional şi umanitar. Din punct, de vedere politic, d. Disescu spune că chestia se confundă cu idealismul. Politica însă, e incompatibilă cu idealismul, căci Şmnde e naţiune trebuie să fie şi un stat. Nu aspirăm după anexiuni, de oare-ee nu facem iredentism ; întregimea ţărel trebuie însă să fie idealul nostru. Privind chestia din punct de vedere naţional, d. Disescu spune că nu se poale cere înăbuşirea sentimentelor naţionale. Ele sunt mal pre sus de orl-ce lege şi de oamenii cari ar avea misiunea să îngroape chestia. Aşa fiind, chestia naţională e tot-d’a-uua întreagă şi, în aceifttă privinţă, d. Disescu se uneşte cu părerea d lui Delavraacea, din discursul sătt de Dumineca trecută. Inzistlnd asupra acestui punct de vedere, d. Disescu spune că legile organice ale regatului uugar recunosc Romînilor dreptul la existenţă. Ilustrul profesor citează pasagil şi paragrafe din legile maghiare. Din ele, acest drept reiese clar şi evident pentru Romînl, cărora li se recunoaşte, alăturea cu ccle-l alte naţionalităţi ale coroanei Sflntulul Ştefan, drepturile politice, drepturi la cultura In limba maternă, drepturi la înfiinţarea de şcoli, etc. Cînd vede că aceste drepturi, recunoscute de legile organice ale Ungariei, sunt călcate In picioare de guvernanţii maghiari, d. Disescu nu poate considera vizita Regelui la Budapesta de cit ca o cursă, un guetappens ! Din punct de vedere umanitar, oratorul declară că, attt legea morală cit şi dreptul nalural se opun la înăbuşirea chestiei naţionale. Ea trăieşte tocmai îu baza lor. Vizita la Budapesta D. Disescu abordează apoi vizita de la Budapesta, îu mijlocul Încordării generale. D-sa spune că sunt unii cari afirmă că era o datorie reîntoarcerea vizitei făcută anul trecut de împăratul Franz Iosef. Cum Insă toate faptele sunt discutabila, d-sa se int.eutyww.dacoromamca.ro «Reîntoarcerea vizitei la Pesta era ne-merită şi trebuia întoarsă numai de cit ?» Nu era nemerită, declară d-sa, şi tunete de aplauze 11 acoper vorbele. Nu era nemerită, continuă oratorul, pentru că era o datorie de delicateţă şi de politeţă faţă cu Ungurii de a nu fi întoarsă acolo. Nu era nemerită şi diu alte puncte de vedere. Mai tntiiii, pentru că presa maghiară a dezaprobat vizita împăratului Franz Iosef la Bucureşti şi tocmai pentru motivul acesta, Regele nostru nu trebuia să o o întoarcă la Pesta. Ne aducem aminte că chiar o interpelare a fost anunţată în camera maghiară asupra vizitei lui Franz Iosef, şi contele Apponyi, acel care a dezvoltat-o, a calificat-o de anti-maghiară. Nu trebuia să se întoarcă vizita la Pesta, în urma procesului Memorandului, care a umplut închisorile statului maghiar de Romîni. Aceste cuvinte produc uu entusiazm indescriptibil în sală. Oratorul nu-şl poate con-nua diseursul timp de cinci minute. Decoraţia Ini Iesszenszky Venind la urmările acestei vizite, d. Disescu spune că presa ungară a afirmat că Romînii s au umilit. Dar nu e numai atlt. Duşmanul cel mai mare al neamului romînesc, Iesszenszky Sandor, a fost decorat şi nu e permis ni-mănuia a insulta o naţiune ! exclamă d. Disescu. Cine e decoratul ? se întreabă d-sa. Iesszenszky Sandor e acuzatorul neamului romînesc, acel care a înjurat pe Romînil liberi, afirmlnd că opoziţia, punîudu-se In fruntea ţăranilor—îu 1888.—a vroit să năvălească asupra Bucureştilor; e acela care a susţinut acuzarea în procesul lui Aurel Mureşanu şi Traian Pop, ^care şi-a făcut o plăcere eondamnînd pe preotul Ioan Maco-veitt, care apoi—în 1804 — a contribuit la o-sîndirea Iul Aurel PopovicI, îu procesul Replice!! Şi acestui gî ie politic guvernul maghiar i-a dat apoi, drept răsplată, slujba de şef al b.uroului naţionalităţilor,—mai bine zis şef al spionagiului; iar Regele nostru i-a dat «Coroana Romîniei!» Mai bine, exclamă d. Disescu, i s’ar fi dat «Bene-Merentii>, dacă acei cari l’aii decorat aprobă faptele ce el a făcut! Dar să vedem ce înseamă, continuă oratorul, această decoraţie, în sistemul legis* laţiunel noastre? «Steaua Romîniei» se dă pentru servicii aduse Statului; articolul 9 diu legea ordinelor spune Insă, că «Coroana Romîniei» se dă numai pentru servicii naţionale. Această decoraţie are un caracter naţional şi lui Iesszenszky i s’a dat! Să I se ia înapoi, tună sala, să i se ia înapoi! Cînd liniştea se restabileşte, d. Disescu declară că ordinul * Coroanei Romîniei» e, de acum înainte, ordinul lui Iesszenszky. Eu nu mai merit să port această decoraţie : ain pierdut-o! Aplauzele sunt furtunoase. * * * Discutînd răspunderea acestui act, d. Disescu afirmă că au înţelege să atace pe M. Sa. Decoraţiile, spune legea ordinelor naţionale, se dau, în urma unei deliberări în consiliul de miniştri. Acesta este dar răspunzător pentru acordarea decoraţiei lui Iesszenszky. Dar poate el a adus servicii extra-ordi-nare? se întreabă diu nofl oratorul. Da, îatr’adevăr, răspunde d. Disescu, el a înjurat clasa noastră conducătoare, cali-fieînd-o de «mtncătoare de ţărani» şi a tratat Liga culturală a Romînilor de «subvenţionată din banii ruseşti». Acesta este Iesszenszky, acestea sunt serviciile extra-ordinare aduse de el neamului romînesc. I). Disescu speră că cuviutele sale vor ajuuge piuă la d. Petru Grădişteanu, pe care 11 somează să-şi facă datoria. *% încheind, d. Disescu stabileşte răspunderile. Surprins şi indignat că consiliul de miniştri a putut să aprobe decorarea «gîdeluî politic Iesszenszky», oratorul crede că sfetnicii Coroanei trebuie să declare că ad fost induşi în eroare. Alt cum responsabilitatea faptului cade întreagă asupra lor. Sflrşeşte cu cuvintele: «Naţiunea romînă poate fi învinsă, poate fi bătută; ea nu se va lăsa însă nici odată să fie insultată /» Eutuziasmul In sală e Ia culme. Nicî-odală mulţimea n’a fost mişcată de sentimente nul calde, mal vil, mal patriotice. Aplauzele durează clte-va miunte, în care timp oratorul este vid aclamat si felicitat. D. Disescu mulţumeşte publicului pentru simpatiile ce i se arată, ceea-ce dă loc la noul manifestaţii. Studentul Tamara succedă d-lul Disescu. D-sa se întreabă cari sunt foloasele vizitei de la Budapesta şi nu vede de cit condamnarea lui Andrei Balteş şi decoraţia care străluceşte pe pieptul lui Iesszenszky. După ce arată cauzele condamnărel lui Balteş, d. Tamara revine asupra proceselor intentate Romtnilor şi inzistă asupra condamnărel Iul Aurel PopovicI. La numele d-lul PopovicI, întreaga sală izbucneşte într’un frenetic : Să trăiască ! D. Tamara sflrşeşte spunlnd că Regele a fost înşelat: M. Sa trebuie să regrete decoraţia ce a acordat lui Iesszenszky! D. Canclcov succedă la tribună. Intr’o caldă şi patetică cuvîntare, d-sa arată entuziasmul şi căldura cu cari poporul rornln a îmbrăţişat cauza naţională. Regretă vizita la Buda-Pesta şi decorarea lui Iesszenszky şi spune că era de datoria consilierilor tronului să le impiedece. D. I. L. Cur agi ale se urcă la tribună în aplauzele mulţimel. D-sa spune că existenţa chestiei naţionale e mal veche de cît existenţa Statului ro-mîn, care — de astăzi Înainte — nu’şl mal poate justifica existenţa de cît prin chestia naţională. Cuvintele d-lul Caragiale sunt subliniate de vil şi călduroase aplauze. Telegramă Preşedintele comitetului naţional studen ţese, d. V. Miculescu, dă apoi citire textului telegramei adresate d lui Balteş în Transilvania : Martire, Porneşti din noii pe calea ce duce la temniţă, pe care o cunoşti în destul, căci e calea libertăţeî maghiare, construită de cea mai injustă Justiţie din lume. }[Inaugurezi, prin suferinţă, desmin-ţirea cea mai formală a vorbelor îm-părăteşli de la Pesta, trîmbiţăloare de civilizaţie ungurească. Noua ta osîndă, resimţită de întregul neam romînesc va spune, în de ajuns, şi nu o mai nega nimeni, că orgia de la Pesta n’a fost de cit o farsă. Te sălutăni, martire, şi ’ţi strigăm din capitala Romîniei cu glasul convingeret: Bărbăţie şi răbdare, căci ceasul mîn-tuirei se aproprie. Telegrama e primită In aplauze furtunoase. Se anunţă apoi întruniri de protestare, pentru Dumineca viitoare, în PlosştI şi Craiova. DmjTREINÂŢ£ŢE Revolta din Indii Anglia continuă să fie preocupată de revolta triburilor Afridis şi Orukzuls, la graniţa Pend-jabuluî. Un efectiv de peste 30.000 de soldaţi este orînduit să înăbuşeaseă această răscoală — lucru care pînă astă-zl nu i a succes. Este drept însă că s'a putut face un mure pas : s’a loca-lisat insurecţia, iar resculaţil sunt zilnic siliţi să dea înapoi. Emirul Afganului Triburile ridicate în contra dominaţiei engleze att avut grija să apeleze la Emirul Afganului ca să le dea ajutor. Acesta însă drept orl-ce răspuns a trimis o proclamaţie supuşilor săi indemntndu I a nu susţine pe răsculaţi,‘sfătuind pe aceştia pentru a se linişti, căci ceea ce att făcut e o greşală. Credem interesant a da aci clte-va estrase din această proclamaţie. Pllngerile Am cercetat eu deamânuntul, zice Emirul plîngerile şefilor voştri carls’att adresat la mine! în calitatea mea de rege al Islamului. El bine, am constatat că de 18 ani de cînd ocup tronul Afgan, nici o plingere, de felul acelora ce se formulează azi, nu mi-a fost adresată. Iu tot acest timp, o rebelilor, aţi tăcut, şi tăcerea implică consimţimîntul. Nu cunosc cauzele rup-turei voastre cu englejil. Tocmai acum cînd v’uţl ridicat contra lor mă informaţi. Ett am încheiat uu tratat de alianţă cu guvernul britanic în ceea ce priveşte afacerile politice si piua azi nici o abatere nu a fost făcută de englejl cu toate că el sunt creştini şi noi suntem ma-hometanl, adepţi al reiigiunel Profetului. Cum dar am putea noi eă rupem această învoiala ? DJeliad Pentru ce, continuă Emirul, ziceţi că aeeste tulburări sunt djehad (războiţi sfint)? Cbasul djehaduluî va veni şi cănd va veni vă va fi a-nuuţat. Ducă atunci vă veţ! purta cu curaj, voiţi fi fericit de a vă da numele de «şefi religioşi» Dar prima condiţie a unul războiţi sfint este cooperarea regelui Islamului. Dar. este curios a se constata cura că regele întreţine bune raporturi cu englejil si voi totuşi pretinde» că faceţi războit! sfint. Emirul sfirseşte proclamaţia sa declarînd că nu va ajuta pe răsculaţi, nici nu va intra tu războia cu Anglia pentru gustul lor, BAaculaţlI Aceasta proclamaţie a descurajat pe răsculaţi. După ultimele iuformaţiunl, aduse de ziarele engleze, se anunţă din Pechaver că şefii triburilor Afridis şi OrakznI ar avea inlenţiu-nea de a adresa propuneri de pace comandanţilor englejl. El ar b decis, se zice, să excomunice pe orl-care diu el, care ar face propuneri separate şi contrare acestei decisiunl a lor. Forelgu. OFfmMAŢn Litere, Artă;, Ştiinţă; UL TIME RAZE POESII de Grlgorc X. tfutn Autorul acestui volum de versuri ’.şl are o reputaţie stabilită de mult. Amintirea celor 451 de traduceri şi imitaţumf, de cari s’a ocupat mal toată presa romlnă, este Încă vie In mintea orl-cărul cililor. Volumul de faţă care cuprinde peste o sută de bucăţi versificate, este absolut original, uu atlt ca formă, cit ca fond. Forma este aceeaşi ca şi In cele 451 de traduceri, cuprinzind aceleaşi cuvinte provinciale şi aceleaşi fraze cu Înţeles particular d-lul Lazu. Cine nu-şl mal aduce încă aminte cu drag, de «stell cu picioruşl de aur» de «Şi o reverintă Drept spre b.itjicură-1 făcea !» Versuri cu cari ne-am desfătat şi ne-am Innecat tristeţea zilelor. Acolo se releva însă poetul formei, mînuitorul limbel şi al metrului, aici vedem pe poetul creator, vedem fineţea de simţire şi insondabila profuziune a forţei sale de judecată unită cu incomensurabila-! putere de invenţie. lată clte-va probe cari atl să ne învedereze şi să fortifice afirmările de mal sus Din Minele Trece pluta '«depărtare Mîine Insă ea va sta, Mina omului din ţandiu'I Casă nouă va dura. Lemnule, în casă nouă Mii de paterni vor dormi; La fiinţele nebune Jale numai vel găsi. Mintea lor nesocotită E puternicul Îndemn Care duce la Mărcuţa : Doar surit oa-mem, nh-s de lemn! Cele mal frumoase bucăţi Insă sunt poe-siile erotice : eternul zefi copil a săgetat cu săgeata-1 de plumb, inima poetului, care se Întreabă cu jale : De unde Dăzninţa—de unde uzi îmi vine, Din cari sferi anume aşa un tainic zor, Să cînt epitalamul dorinţelor divine, Să cînt la bătrîneţe un cîntec de amor ? Lucrul e uşor de explicat după adagiul omenesc : că omul la bătrîneţe cade în mintea copiilor» şi apoi, cum a zis poetul, chiar şi d. Lazu doar e om, nu-i de lemn ! Pasiunea aceasta venită, după cum spune, la bătrîneţe, a avut efecte dezastruoase, pare, asupra autorului: Aşa vedem într’o bucată (pag. 9) că spune : Era acum în priiuă-vară Ear tu erai podoaba sa ; Privirea ta învăluită Potop de paterni revărsa. Clipeala numai, o schinteie. Din caisa minţii m’a smomit Apoi ? drăguţa mea. nimic ă Nu ştiu mal mult: eram smintit. O neuitată blindă noapte, Pe unde nu am rătăcit ; Să nu întrebi o ! nu nimică, Nimic nu ştiti : eram smintit. Cum se vede d. Lazu, pe lingă că face versuri, Întruneşte şi a doua condiţie, caracteristică acelor, cărora le este permis totul. Acum iat o poiesie erotică plină de Înţelesuri mistice.... Sărman poiet, o ! spune toiul Amar durerea ta să spui; 1 Nu lumi, un haos de iluzii Dispar acum, lu clipă nu-I. ...Copila mea, o! nu fii tnîndră Ori cum, în sînu ti nu ai stîncă; O dată va suna şi ţie Nevoia dragostei, şi’-aţunel... Atuncea nu vel şti adese De ce aşa zadarnic stal; Da ce in sinul tău fecioară AtU amar de lăcrimXaî. Se vede însă că fecioara a avut stinel în sin, căci mal departe l-’auzim pe poet tlu-g iindu-se : Al inimă în sinul tăti ? Sat! basmul oare e mai veche De cum e jalnic traiul med? E foarte firesc ca fecioara lu chestiune să nu poată avea inimă : unde s’o ţie ? Căci doar în sin are slîncl şi Ia *riml atîtea !... Poetul însă nu judecă ast-fel; el pllnge şi fi ozofează Bătrîn mă face lumea toată. Val! bătrineţea-ml stă in prag; Hîrleţul, sipa şi lopata Vor fi superbul meii toiag. Ciudat toiag! De şi e superb, totuşi prea e complicat: uu hlrleţ, o sapă şi o lopată !... Cu toate acestea u’al ce face cu gusturile unul poet! ... Dar nici timpul nici spaţiul nu ne ln-gădue să ne ocupăm mal pe larg, cum ne ar cere inima, despre acest volum, cu scoarţe verzi, al d-lul Lazu, Să sperăm însă că titlul Ultime Raze nu va fi de cit uu titlu şi noi vom avea fericitul prilej să mal vedem şi alle producţii ale d-lul Lazu,—şi cit de curlnd! Zara. EOOVRl — A apărut Revista Sanitară militară. Primul număr, pe eare’l primim la redacţie, cuprinde un sumar variat şi interesant. Printre colaboratori, remarcăm pe d-nil d-rl Demoslene, Şerbânescu, Călinescu, Frangulea şi alţii. Direcţiunea şi redacţiunea Revistei se află la spitalul militar central. — Băile Eforiei. Lucrările pentru restaurarea teatrului de varietăţi din palatul Băilor Eforiei se urmează cu mare activitate. Ni se comunică de asemenea că d. HaimovicI, care a plecat lu slreinătate pentru a angaja artişti de primul rang, a făcut nişte ncliisi-ţiuni strălucite. Mişcarea diplomatica Eegaţluuea dlu Constantiuoiiol.— Depărtare» Sui Djuvara.— O infamie. I). Dimitrie Sturdza nu e mulţumit de modul cum a alcătuit corpul nostru diplomatic., Ministrul de externe este hotărit a aduce modificări importante in personalul şefilor de misiune şi de două ori prin organul guvernului a anunţat că pregăteşte o remaniate diplomatică. Suntem în măsură de a şti planurile sale în această chestiune şi a precisa chiar hotărîrile ce a luat. Logaţiunea din Constantinopol Să începem cu legaţiunea din Constantinopol. Prin numirea d-lul Trandafir Dju-vara, ca ministru plenipotenţiar pe lingă lualta Poartă, actualul ministru de interne a crezul un moment că persoana aleasa va corespunde situa ţiunea atit de complicate de acolo, şi că va şti să se strecoare cu faţa curată printre toate dificultăţile speră să aducă vre-o scîrbire situaţii speciale create prin venirea d-lul Dimitrie Sturdsa la putere. După instrucţiunile ce a primit d. Djuvara, nu trebuia si aibă absolut nici o iniţiativă ; servitor ascultător şi credincios era menit să asculte poruncile şi să urmeze sfaturile acelora cari speră a avea vre-o responsabilitate oare-care, se bucură de cea mal deplină încredere a preşedintelui consiliului de miniştri. D. Djuvara, la început foarte docil programului şi atitudinel ce i se impusese, lasă să se crează că se găsise în sfîrşit persoana ideală, dar la urma urmelor jugul Iul Apostol Mărgărit i se păruse cam greu de suportat. Incidentul cunoscut, înfiinţarea Mitropoliei Romineştl, incident în care d. Djuvara a jucat un rol absolut ridicol, căci pînâ la sfîrşit a crezut că obţinuse o reală concesiune din partea guvernului Turcesc, de altă parte atilu-nea vecinie mal arogantă a Iul Măr. gărit şi nenumăratele intrigi comise de acesta şi pe cari fostul ministru la Stambul le-a aflat mal în urmă, toate acestea au contribuit la răceala rela-ţiunilor dintre d-sa şi aşa zisul inspector general al şcoalelor din Macedonia. Depărtarea lui Djuvara Era firesc că, d. Sturdza avind a alege între Mărgărit şi Djuvara—căci aşa se pusese chestia,—să prefere a sacrifica pe cel d’al douilea. De aceea a şi trimis la Constantinopol pe d. N. Mişu în scop de a face o anchetă în contra d-lul Tr. Djuvara, anchetă ce a avut ca rezultat îndepărtarea definitivă a acestuia. Cine cunoaşte relaţiunile de strînsă intimitate ce există intre d. Sturdza şi D. Mişu, ar fi pulul vedea de la trimiterea sa la Constantinopol intenţiile ministrului de externe. 0 infamie Rămine-va însă d. Djuvara pe din afa-rîi cină mal ales fratele acestuia este colegul d-lul Sturdza In consiliul de miniştri P Se pare că nu. Cu toate că preşedintele consiliului nu vede cu ochi buni pe fostul său subaltern la Constantinopol, s’agîndit to'uşl că trebue să-l facă un loc potrivit cu rangul pe care ’i ocupase mal înainte. Atunci d. Sturdza, care pentru îndeplinirea proedetor sale este capabil să comită orl-ce infamie, s’a gîndit să înlocuiască la Bruxelles, pe d. Bengescu, cu d. Djuvara. Ast-fel mişcarea diplomatică proedată pentru 15 Octombre, cel mult, este stabi-bililă ast-fel: D. Papiniu, ministru la Belgrad, va înlocui la Constantinopol pe d. Djuvara. D. Djuvara va fi numit la Bruxelles în locul d-lul Bengescu. D. Alexandru Ghisa-Brigadiru va trece la postul ocupat mal înainte de d. Papiniu, iar d. Dimitrie Ghica, actualul secretar al ministerului de externe, vî fi numit la Sofia în locul d-lul Ghica Brigadiru, şi în sfîrşit se va numi d. N. Mişu în locul ce va rămîne vacant la secretariatul general al ministerului. Mişcarea Naţională Dumineca viitoare, comitetul naţional studenţesc va ţine ette o întrunire publica la Oalova şi Ia Ploeşil, în cestiunea naţională, Ea 12 Octombrie se vor ţine întruniri la Galaţi, Brăila şi T--Heverln* Secţiunile din Botoşani şi Focşani ale Ligel Culturale aii fost convocate în adunare generală pentru a se reconstitui şi a începe o campanie în cestiunea naţională. Presa străină şi cestiunea naţională Ziarele străine aii început din nod să agite cestiunea naţională romlnă, unele sus ţinînd-o, iar altele, eftutlud a’l reduce importanţa, vorbesc în favoarea Ungurilor. Journal des Dfbats publică o lungă corespondenţă din Bucur; ş|| schiţînd agitaţiile d-lul Sturdza în cestiunea naţională şi ară-itnd cum a căutat a-elaşl d. Sturdza să înăbuşe cestiunea naţională, de clud se află la guvern. Ziarul citat constată că cesliu-nea naţională este din nou pusă la ordinea zilei, In urma vizitei perechel regale ro-mîne la Budapesta şi In urma ultimelor neomenii ale guvernului, unguresc. Şi de astă dată cestiunea naţională promite a lua proporţiunile unei cestiunl europeneşti. L’Epoque din Paris, uu ziar inspirat din cabinetul lui lesszeuszky, spune că Întreaga mişcare din Bucureşti uu esle de cit uu carnghioslîc, care n’are nici un ecoft printre Romînil din Ungaria, căci aceştia sunt mulţumiţi de situaţia pe care o ad ; iar a-gitatoril ad fost dezaprobaţi prin faptul că lesszeuszky a fost decorat de Regele Ro-mlniel. * * * Presa germană continuă să se ocupe cu multă îngrijire de cestiunea naţională şi'gu-vernul unguresc, care a avut grija să-şl asigure concursul acestei prese In contra Roinlnilor. Ast-fel Berliner Tagblatt publică un in-terview pe care l’a avut unul din redactorii săi cu un bărbat de stat ungur. Anonimul bărbat de stat ungur declară că guvernul este hotărit a nu face absolut nici o concesiune Romînilor din Transilvania, căci orl-ce concesiune ar face pe aceştia să devie şi mal Îndrăzneţi lu pretenţiu-nile lor. National Zeitung din Berlin spune că ori cit ar ţipa Romînil din Bucureşti, forţa monarohiel austro-ungare rămîne tot la Budapesta, aşa cum a hotărit împăratul Wil-lielm. Şi din Budapesta se va impune Ro-mIniei politica pe care trebue s’o urmeze In cadrul alianţei întreite, în care a intrat şi ea. Koelnische Zeitung inspirat din cercurile oficiale din Budapesta spune că guvernul unguresc nu va ceda gălăgioşilor din Bucureşti şi nu va face nici o concesiune Romînilor din Ungaria. * • } « - ia * * Organul slovacilor din Ungaria, Narod-nie Noviny, scrie următoarele : «Poporul romînesc, mic la număr şi izolat, s’a purtat brav şi eroic faţă cu toate ispitele şi prin asta a dovedit iubirea frăţească cea sfîntă, către conaţionalii nefericiţi şi umiliţi; ne-a dat nouă tuturor celorlalţi o satisfacţie pentru şirul cel lung de insulte din partea celor puternici şi îngîmfaţî, ne-a procurat o mare bucurie, arătînd că n’a dispărut încă compătimirea cu starea grozavă în care ne aflăm; poporul romînesc a ridicai din uoroiă şi a luminat minţitul cu-vînt «frăţie», curăţiiidu-1 de murdăria ce a aruneat-o asupra Iul egoismul şi tirania; a constatat înaintea lumel întregi marele ade văr despre mizeriile noastre naţionale, pe care le indurăm timp de 30 de ani; a spulberat preamărirea falşă, umflată, nesinceră a şovinismului; a aruncat lumină electrică asupra stărilor, în cari trăesc, sati mal bine zis, vegetează milioanele de poyare nema-gkiare, einsiite şi credincioase... «Nimic, nimic, nici chiar sperietură cu panslavismul, nici ameninţare, nici rugare, linguşiri, ori bancheturl, conducte de torţe şţ transparente n’afi abătut pe Romînl de la calea firească şi dreaptă ; nu ’i aii făcut să se lapede de sîagele ce circuleeză în vinele fraţilor lor umiliţi şi desbrăcaţl de naţioualilatea lor din Ungaria şi Transilvania. Iată ce va să zică frăţie I Iată ce va să zkă credinţă şi dragoste !» Citim In Gazda Macedoniei: Veşti foarte triste ne-aiî sos-it din patrie săptămina aceasta. Chestiunea noastră naţională este ameninţată de a primi o teribilă lovitură din partea slavilor. îmbătaţi de succesele ce aii obţinut intram timp aşa de scurt, Sîrbil au început a deschide şcoli şi prin comunele şi oraşele pur romineştl. Ast-fel la Gopeşti,Mo-lovişta, Nevesca, Coriţa, etc., au trimes cîle doi profesori sîrbl. Pericolul este mare. Numai o schimbare radicală şi imediată ne poate mântui. Nuvodni Prava din Sofia publică un violent articol în contra Romîniel, ce-rind guvernului bulgăresc închiderea şcoalel romi ne din Sofia şi împiedicarea înfiinţării de şcoli romîne la Vidin, Nicopole, Rusciuc şi Turtucaia. Aflăm că faţă cu hotărîrea d-lul Fe-rechide, de a menţine pe d. Cbintescu în postul de prefect al judeţului Teleorman, procopiştil sunt botărîţl a aduce Dumineca viitoare o delegaţie de 400 dc alegători ca să ceară primului ministru înlocuirea prefectului. La concursul de ofiţeri de la şcoala militară din Saint-Cyr aO reuşit, dintre 530 de elevi, d-nil Rosnovanu din laşi al 7‘.)-lea şi Gh. D. Moruzzi al 295-lea.* D. generai Argiutoianu a început seria iuspecţiunilor regimentelor de genii! la Iaşi. Prefecţii Zorilă.Munteanu şi Cbintescu, aii fost chemaţi în capitală, în cestiunea scandalurilor colectiviste din Galaţi, Huşi şi Teleorman. Advocaţii din capitală s’aii întrunit erl după amiazl în sala de consiliu din palatul justiţiei, pentru a proeede la alegerea consiliului de disciplină al baroului. Aii luat parte la această alegere, peste 150 de advocaţi. ^ Decan al baroului, a fost ales d. advocat Danieleanu, care a obţinut 88 de voturi, in contra d-lul Titu Maiorescu care a avut 67. Trebue să menţionăm că d. Maiorescu nu-şl pusese candidatura. In consiliul de disciplină s’au ales numai d-nil C. Disescu şi Stavri 1‘redescu; penti u eele-l’alte cinci locuri, a fost ba-iotagiu. D-nil advocaţi se vor întruni din noii Dumineca viitoare, pentru a proceda la alegerea de complectare a consiliului de disciplină. * 7h * * După proclamarea rezultatului alege» rel, noul decan a luat cuvîntul pentru a mulţumi : - «Piuă azi—a zis d. Daniileauu—nu m’am consacrat de cit şcolarilor msl şi fragmentelor juridice. Onoarea ce-ml faceţi alegln-du mă decan al baroului Capitalei, mă face să cred că vroiţi să ne punem pe lucru, căci pînă azi baroul nu s’a bucurat de mare prestigii. Sarcina ce mi aţi dat este dar extraordinar de grea, totuşi mă leg cu viaţa mea, să uu las să se atingă de un fir de d-v». D. Disescu, luind cuvîntul, mulţumeşte şi d-sa cu următoarele cuvinte : «Deşi n’am toate titlurile şi capacitatea d-îul Daniileaou, cred că am fost ales pentru că, mal presus de ori ce, iubesc avocatura pentru frumoasele emoţiunl ce mi-a produs». * * Alegerea de erl a avut şi dînsa semnificaţia el politică. Advocaţii colectivişti, desperînd că nu pot alege nici pe d. Tache Giani, nici pe Petre Grădişteanu, şi-au dat voturile pentru decanat d-lul Daniileanu. Cit priveşte restul consiliului, n’afi întrunit de cît un număr neînsemnat de voturi: D. Poenaru-Bordea 56, Nacu 43, C. Stoicescu 36 voturi şi fostul ministru al domeniilor, Paladi, 2 voturi. D. V. Lascar a izbutit, prin faptul că fusese pus pe o listă pe care figurau numele d-lor Disescu, V. Bră-tianu, Stavri Predescu şi B. Păltineanu. Bacalaureatul Din seria 111-a de Simbătă, următorii candidaţi aii reuşit la examenul oral de bacalaureat: Finţeseu VirgiliO, Georgeseu C. Ştefan, d-ra Giormăneauu Aglae, d-ra Gbiţescu Alexandrina, Ghidionescn Vladimir, GiiPi-feld Avram, Gutunoiu Ion, Hagienuş M. Bonifaciu, Homorieeanu George, Ilornştein Alex., d-ra Iarea Elena, IlioviT Gbeorghe, Ionascu G. Alexandru şi Ionescu Dumitru. Ca şi în seria I-a, 13 candidaţi aă fost respinşi. Noua constituţie a Serbiei Guvernul Serbiei pregăteşte noul proiect pentru revizuirea constituţiei regatului. Putem da cîte-va amănunte asupra a-cestel importante modificări. Teritoriul ţărel va fi împărţit în 5 mari guvernămînte, în locul celor 15 prefecturi actuale. Acestor gubernii vor corespunde tot atîtea împărţiri militare şi ecleziastice. Guvernatorilor celor 5 provincii li se vor da întinse puteri, după modelul guvernatorilor ruşi. * * * Pînă acuma Serbia nu avea un Senat. Noua constituţie va hărăzi regatului şi această bine-facere. Alăturea cu gScupcina, va funcţiona un Senat, compus din 60 de membri. Din aceştia, 20 vor fi de drept senatori, preşedinţii Casaţiei şi al Curţilor de apel,* membrii consiliului de Stat şi alţi înalţi funcţionari; 20 vor fi numiţi de Coroană şi alţi 20 vor fi aleşi de majoritatea din Cameră. * ♦ * Noua constituţie va lărgi prerogativele Coroanei. Nu numai că Senatul va ti, după modul cum este constituit, la dispoziţia şi ordinele el, dar i se mal acordă şi alte prerogative. Noua constituţie este rezultatul conferinţelor şi studiilor îndelungate ale tuturor şefilor de partide. Chiar d. PasicI, şeful radicalilor sîrbl, a dat consimţimîntul săli la noua reformă, care va da Serbiei un regim cu mult mal autoritar ie cît cel actual. Grecia şi Turcia Paris, 27 Septembre.—Temps constată că este urgenţa de a stabili în Creta un regim regulat, fie măcar provizoriu, căci situaţia actuală este plină de primejdii. Acest ziar propune ca puterile să numească un comisar delegat luat din Belgia, Olanda sau în Elveţia; acesta să se ocupe în mod exclusiv cu organizarea poliţiei, justiţiei şi a finanţelor. Lucrarea unul asemenea comisar, înconjurat de un mic stat-major administrator ar permite să se studieze adine condiţiunile viitorului statut al insulei Creta. capabile de a continua serviciul. Clte-va sute de soldaţi au plecat deja din Salonic, atit pe ■mare cît şi cu drum de fer. Canea, 27 Septembrie.—Amiralii vor studia proiectul in privinţa ocupării posiţiel strategice Malaxa, lingă micul fort distrus de insurgenţi la sfîrşilul Iul Martie. Atena, 27 Septembrie. — Sir Edgard Vincent a avut o lungă întrevedere cu Regele George. Mîine pleacă la Paris. D. Dubois Delestanges a fost numit delegat al Prunciei pe lingă comisiunea de control a datoriei publice. Prinţul-moştenilor este aşteptat mîine la Alena. Constantinopol, 28 Septembrie A-S’au dat ordine de a se ţine gata 20.000 de recruţi din Anatolia pentru a asigura serviciul în Tesalia şi a umple golurile cauzale de boule în batalioanele de acolo. Se crede cu toate acestea că se va părăsi această măsură, de oare-ce trupele cari se află actualmente în Tesalia sunt în număr suficient. ŞTIRI MĂRUNTE * D na Peleulescu, institutoare la şcoala primară de tete din Vălenii de munte, a lost victima unei măsuri nedrepte din partea ministerului de instrucţie. Sub pretextul că ar avea o conduită incorectă în societate, d-sa a fost pedepsită cu reţinerea salariului pe 15 zile şi ameninţată cu rigorile legel, pe viitor. ’ Indignaţi de această injustiţie, un număr de 68 de fruntaşi cetăţeni diu Vălenii de munte, aii protestat la miuisterul de instrucţie contra pedepsei aplicate d-nel Pet-culescu. Et declară că zgomotele despre purtarea incorectă a d-nel Petculeseu sunt pure calomnii. Din potrivă, conduita acestei institutoare este exemplară. * Din eroare s’a anunţat, în numărul nostru precedent, că consiliul de higienă al capitalei s’a prouuuţat contra cererel d-lul B. Gourant, de a ilumina cafeneaua Naţională, şi teatrul Hugo cu gaz acetilen. D. Cuurant u’a făcut primăriei o asemenea cerere. In ce priveşte autorizaliuuea pentra ins-talaţiunl de gaz acetilen, d. Courant o posede încă de la 2 August trecui. Grecia şi Turcia Atena, 28 Septembre. — D-nil Esslin, Dnrntis şi Buclakos au fost numiţi delegaţi pe lingă comisiunea însărcinată să se ocupe cu întoarcerea Tesalienilor. D-nu Stefanos a fost numit al douilea plenipotenţiar pentru încheierea tratatului de pace definitiv. Ephimeris asigură că guvernul german arătîndu-se azi extrem ele împăciuitor, a declarat detentorilor de titluri elene că el trebuie să se mulţumească cu controlul şi să reducă pretenţiunile lor escesive, ce Germania nu e dispusă să sprijine de loe. DIVERSE Dll^APlTALA Accident «le tramway electric.—Asta noapte, pe la orele 12, un teribil accident s’a întîmptat pe linia tramwdyulul electric, pe bulevardul Pake. în dreptul stradel Traiuu. Pe eîiid un vagon de tramway trecea prin răspîntia bulevardului cu strada Traian, o sîr-mă, conductoare a curentului electric, s’a rupt şi a căzut peăte birja cu No. 538, care din In-tîmplare trecea pe acolo. Firul electric căzind pe calul din dreapta de la trăsură, animalul a eăzut ca trăznit ia pă-niînt, tîrînd după sine şi pe cel-l’alt cal, care a primit o puternică comoţiune. InspMmlntat de acest teribil accident, conductorul trâsurel, un oare-care Ianoş Sinfion, a căzut după capra trăsurel şi In cădere,atingin-du-se de firul electric, a suferit o puternică Comoţiune. Calul, lovit de curent, are o puternică arsură la piciorul drept, iar vizitiul şi cel-l’alt cal s’aft ales cu cite o conturiune şi cu spaima. Sin«oid©r«î. —[Erl, pe la orele 5 şi jumătate după amiazl, femeia Jeaneta Paul, de profesiune samsăroaică, domiciliată în calea Plev-nel 142, a fost găsită spînzurată In camera sa ds culcare. O servitoare a nenorocitei, care, îngrijită că nu văzuse de loc pe stăpîna sa, mal toată ziua, a iutrat în camera slăpîno-sil, unde a găsil-o cu laţul de gît, atîrniud fără de viată in mijlocul odăiel. Iuspăiminlată, servitoarei a dat de veste vecinilor şi a anunţat poliţia. Diu ordinul parchetului, cadavrul sinncisel a fost transportat la morgă, unde i se va face autopsia. Din «lrainelc mizerlel.-Ni se coaiu-nică din Galaţi că Slmbăta trecută, pe la orele 3 şi jumătate după amiazl, un nenorocit cerşetor, Iolim Aixivlic, a fost găsit mort tntr’o casă părăsită din strada Grivitel 68, din acel oraş. Din cercetările făcute, se constată că Aixivlic. un bătriu de 6U de uni, era de fel din Fălticeni şi că venise de cît-va timp ca să ’şl exercite meseria iu Galaţi. Copleşit de mizerie şi nemîncat de mal multe zil9, nenorocitul s’a culcat să se odihnească în casa părăsită, unde a adormit în somnul drepţilor. Cadavrul nenorocitului a fost trausportat la spitalul comunal. Inceiulin. — Un puternic incendiu s’a declarat zilele trecute la proprietatea d-lul Pândele Paraschivescu, diu Roşiorii de Vede. După ce a consumat Întreaga clădire unde se declarase, incendiul s’a comunicat, la imobilele vecine, şi alto două prăvălii aii fost distruse de flăcări. După -o muncă de mal multe ore, pompierii aii reuşit, tu multă greutate, să localizeze in, oendiut. Pagubele sunt însemnate. Londra, 27 Septembrie.— Se anunţă din Constantinopol ziarului Times că 20.000 de oameni sunt gala să plece în Tesalia pentru a înlocui trupele in- DIN STREINA TA TE Drauiă «1© amur. - O sensaţională dramă de amor ţine in viuă emoţie poporaţia Viuueî. Alaltăerl s’a împuşcat Într’o trăsură, înaintea www.dacoromanica.ro EPOCA 3 azilului guvernantelor engleze, un ttnftr aristocrat, Henrie conte de YVurmbrand. fiul fostului ministru austriac de comerdfl. Motorul crimei e dragostea nefericita ce purta contele faţa de o guvernantă engleză, care SI respinsese iu re-peţite rindurl, de vreme ce nu se incredea in promisiilo lui de căsătorie. Tiuăra locuia ia azilul guvernantelor engleze, de aeeea nenorocitul amurezat, s’a sinucis chiar In fufa azilului. O crimă oribilă,—Sunt clte-va zile de cînd populaţiunea oraşului Nancy, a fost viu e-inoţionată de o crimă oribila săvirşită în cen-irul oraşului. Un tînftr funcţionar Emil Berton. întreţinea de mal mul timp relaţiunl amoroase cu o prea frumoasă lucrătoare Lora Henry. Timp de trei ani de zile, tinerii amorezaţi nti dus o viaţi fericita şi menagiul lor era invidiat de toţi acel cari ii cunoşteau. 0 bruscă sch'inbare veni să sirice liniştea a-cestel fericite perechi. După multe insistenţe ale familiei, llnărul Emil luă rezoluţiunea să se însoare. Toate eraQ aranjate pentru căsătoria viitoare a funcţionarului ; un singur lucru mal lipsea: uuptura cu Lora. Ceia-ce era mal gret) însă, era faptul că a-nunta simţise de apucăturile lui Emil, pe care ii adora din sullet, şi ea luase ferma rezolu-ţiune de a se crampona de amantul săi) şi de a nu’l lăsa cu nici un preţ. Toate încercările Iul Berton, fură zadarnice Amanta nu voia nici să audă de o ruptură, cu toate promisiunile pe cari Emil i lo făcea. Intr’o seară, vâzind că proiectele sate de căsătorie vor fi ast-fel zădărnicite, luă funesta rezoluţiune să se scape cu ori şi ce chip de amanta sa. Pe cind şedea cu amanta sa la fereastra apartamentului pe care îl locuiau la etagiul al treilea. Etnii, profită de un moment de expausiune do dragoste al amantei sale, o luă in braţe şi o împinse peste balustrada ferestrei. Nenorocita femeie, s’a sfărimat îa bucăţi pe trotuarul stradel. Criminalul, a voit la început să simuleze un simplu accident, dar, luat do scurt, a mărturisit crima. Ştiri economice * La 9 Septembrie a. c. s’a înregistrat la tribunalul Ilfov actul constitutiv al Societăţel romîne pentru fabricarea zahărului. Capitalul social al societăţel este de 2,500,000 lei, repartizat îu 12,500 acţiuni a 200 lei fie-care. Printre acţionari, remarcăm numele d-lor Negroponte, Economu, Chrisoveloni, Ştefan Veron, Al. T. Alandrea şi alţii. Fabrica societăţel va li instalată la Mâ-răşeştl. Ea va începe a funcţiona, cliiar în toamna aceasta. * La 18 Octombrie va avea Ioc, Ia creditul funciar rural, a 82 tragere la sorţi a scrisurilor rurale 5 la sută. Se vor amortiza titluri în valoare de 918000 Iei. UOMJEITf'IJU. IMG »RlAE (prin fir telegrafie) Ultimele ştiri de la bursele din străinătate 27 Septenibre Netv-York : Grîfi prompt 1/e cent. urcare » termin V» » Porumb % > Londra, Tendinţa fermă. Anvers » menţinută Pari8 Gria prompt 15 cent. urcare > terna iu 5 » » Viena: Redeschidere închidere GrîQ de primă-vară 11. 11 92 fi. 11.82 > » toamnă » 1215 12 02 Ovăz » primă-vară » 6.72 6 72 Sec. » » » 8.92 » 8.87 » 7> toamnă » 8.98 8.95 Porumb Mal-Iunie » 5.52 > 5 47 » Sept.-Octom. » 5.06 > 5 05 Tendinţă liniştită. „EPOCA” IN PROVINCIE U U Ş I A vă descria îngrijirea părintească ce consiliul nostru comunal o dăHuşuluS, iată obiectul corespondenţei de azi: Anii trecuţi, vizitînd oraşul nostru veneratul şef al partidului conservator Lascar Catargiu, şi văzlnd starea proastă a localurilor de şcoală, a ordonat să se facă numai de cit nişte localuri sistematice. Comuna, sub impulsul fostului prefect C. Teleman, a ridicat 2 localuri de şcoli primare No. 2 şi No. 8 de băeţl, cari prin măreţia lor fac fala Huşu'ul; opera u’a fost însă isprăvită căci, lăsau! puterea guvernul conservator, şcoalele ati rămas desgrădite şi aşa sunt şi astă zi Liberalii n’afi fost şi nu’sln stare să facă măcar garduri împrejurul şeoalelor, dar să mal facă alte localuri noul. Vacile se scarpină de păreţil şcolilor, iar porcii Îşi fac culcuş pe sul) ziduri. Cousiliul nostru comunal e aşa de incult şi iucapabil, în cît e o ruşine pentru HuşenI de a-I mal ţinea In fruntea lor. In faţa şcoalel No. 8 este un loc expropriat anume pentru a se deschide o stradelă care să răspundă în strada principală şi pentru a se deschide faţa şcoalel. El bine, ce credeţi că ad făcut liberalii? lutr’o parte ai) făcut o baratcă cu uu ocol pentru vitele comunei şi pentru porcii cari se prind de pe stradă. Iarna aici ţiu buliail comunei pentru prăsilă şi copiii asistă la scene demne de nasurile consilierilor comunali. Ceva şi mal revoltător: de cum a început primăvara a stat-şi stă şi acuma—lu faţa şcoalel o ladă de prins clinii. Clnd hingherul n’uvea nevoie să prindă de cît un cline, doi,—nul mal ducea să-I omoare, ci II lăsa In ladă şi ţoală ziua urla® de foame—aceasta sub ferestrele şcolii —aşa că profesorii nici nu puteai) ţine prelegeri, iar copil la recraţie se duceai) şi II hârăţeaă crezînd că ’s consilieri comunali. Pe lingă ornamentele descrise pînă aici, acuma aii mal făcui şi bucătăria pompierilor In dl cînd Institutori descind ferestrele să vie aer curat, vine fum şi miros de bucate. Aşa edili comunali, numai Ilu-şenil aă, şi bine înţeles printre el sunt şi uu institutor pensionar Leondari şi un profesor de caligrafie lonescu, oameni cărora li şe rupe inima după şcoală. Ted. Depeşile de azi 0Serviciul ‘Agenţiei Romîne*) Wiesbaden, 28 Seplembre.—Mujestâţile. Lor rilseştl aii sosit de dimineaţă şi ad asistat la serviciul divin ce s’a celebrat in capela rusească. Ad dejunat la marea Ducesă Alexandra-Josefovna şi s’ad întors după amiazl Ia Darmstadt. Remiremont, 28 Septenibre. — In discur-sul-program ce a pronunţat azi, d. Măline respinge acuzaţia că ar fi tăiat în două partidul republican, preemn şi aceea privitoare la clericalism. Face apel la concentrarea republicanilor şi zice că opera viitoare a Camerei va fi descentralizarea administrativă şi organizarea casei de retragere pentru lucrători şt bătrîni. Vorbind de politica externă, d. Măline speră că se va putea stinge incendiul din Orient, mulţumită perserverenţei inflexibile a d-lui Hanotaux, şi reaminteşte că concertul european a devenit o realitate vie, mulţumită mai cu deosebire uniunei strînse eu Rusia. Atena, 28 Septembrie.—Prinţul George a sosit la Alena, după o lipsă de 8 luni. Con siliul de miniştri a primit pe prinţ la gară de unde s'a dus la Tatoi. Prinţul moştenitor şi prinţul Nicolae ad sosit la amiazl la Laurium, de unde ad plecat îndată la Tatoi. Londra, 10 Septembrie.—Se anunţă din Atena agenţiei Reuter că Sir Edgard Vin-cenf, n’a plecat la Paris, ci la Londra. Berlin, 28 Septembrie. — Doctorul Kauf-manu şi d-nu Roesber, secretar al comitetului de garanţie al creditorilor Greciei, numiţi delegaţi germani pe lîngă comisiu-nea financiară grecească, ad plecat la Atena. Paris, 28 Septembrie.— D. Felix Faure a venit de dimineaţă la Paris şi a făcut Regelui Belgiei o vizită, care a ţinut 20 de minute. Regele Belgiei va dejuna cu d. Hauotaux la ministerul afacerilor străine. Regele Siamuluî a sosit incognito. Madrid, 28 Septembre. — Gazeta publică un decret rechemînd pe generalul Wtyler şi numind pe mareşalul Blanco guvernator al Cubei. Mareşalul Blanco se va îmbarca la 3 O.tombre la Cadix pentru Havana. Generalul Weyler se va întoarce îndată. Pînă la sosirea generalului Blanco, operaţiunile militare vor fi conduse de comandantul al 2-lea al armatei din Cuba. Mişcarea naţională în Viena Clubul deputaţilor Romînl din Reichs-rathul de la Viena a ţinut, săptămîna trecută, mai multe şedinţe ca să stabilească dezideratele Rominilor bucovineni faţă de guvernul contelui Badeni. S’a discutat apoi atitudinea clubului romîn faţă de propunerea baronului Dipauli, şeful clericalilor, are a propus la Reichsrath revocarea ordonanţelor privitoare la egala îndreptăţire a limbeî boeme cu cea germană şi al ă tuirea unei legi a naţiona'itâţilor. S’au mai luat măsuri ca ţăranii bucovineni, cari aii suferit mari pierderi, în urma inundaţiuni'.or de astă vară, să fie ajutoraţi din partea Statului Clubul romîn va prezintă dezideratele sale coinmunei ixecutorie a guvernului Badeni. * * * Colonia romtnă din Viena a dat un banchet splendid în onoarea deputaţilor romîni şi în onoarea tinerilor dr. Pro-copovicl şi dr. Florea Lupu, numiţi in magistratura Bucovinei. 1). deputat dr. George Popovicl a ridicat un toast entusiast, acoenluînd necesitatea ca romînii de pretutindeni să lupte pentru o singură idee, pentru înălţarea morală şi culturală a poporului romîn, care se oftă acum în situaţie atit de critică în urma evenimentelor din Budapesta. * * * Ostdentsdhe Rundschau, organul d-lui Schoenerer, şeful partidului iredentist german din Austria, vorbind de meetin-gul Ligei, profită de or,asie ca să spună rominilor, că plîngerile lor nu vor produce nici un ecou între germani, dacă deputaţii romîni din Reichsralhul vie-nes nu vor părăsi majoritatea contelui Badeni, alălurîndu-se iredenliştUor germani. Aflăm că d. Bengescu, ministrul plenipotenţiar al ţării la Bruxelles şi la Haga, şi-a dat demisiunea motivată pe larg. Vom reveni asupra nouel infamii a d-lul Sturdza. Citim in Drapelul de azi: «Din nou se răspîndesc de unele ziare diferite ştiri privitoare la nişte pretinse tratative ce ar exsista între membrii guvernului şi între cei grupaţi în jurul Drapelului. Aşa, de pildă, Epoca de Simbătă spune că mal mulţi din actualii miniştri vor eşi din guvern, cu voe sau fără voe, pentru a face loc mai multor amici d ai noştri. Ca să nu fie nimeni indus în eroare declarăm din nou oă n a existat şi nu, există nici un fel de tratative între guvern şi între gruparea de la Drapelul ; că u'u lbst şi nici uu poate II vorba ca vre-uuul din uceaiotă grupa- re si umple golul ce ar resulta tu caşul Ivire] vre-unel crlse ministeriale, şi că vom urma fără şovăire linia de conduită ce s’a fixat de la primele numere ale Drapelului». Din parte-ne luăm act. Numirea unul membru la Curtea de Apel din Galaţi în locul ce v’a rămîne vacant prin punerea în retragere a d-lul consilier AbgarovicI, dă mult de lucru d-lul Djuvara, ministrul justiţiei ad-in-terim, căci ştiut este că nu d-sa este titularul acestui departament. S’aO ivit o sumedenie de candidaţi, toţi avind cîte-o proptea în partid. ’ Numărul lor este aproape de zece. D. Djuvara nu mal ştie pe cine să asculte şi pe cine să urmeze. Pe lîngă candidaţii ce se cunosc, s’a mal ivit încă unul. Acela e actualul prefect al judeţului Brăila, d. Al. Culo-glu. Acesta primise prefectura cu promisiunea că va fi numit la cea dinţii vacanţă ce s’ar ivi în magistratura inamovibilă. De un an Încoace ati fost clte-va vacanţe şi d. Cu'oglu a fost vecinie înlăturat, preferindu-i-se alţii cu mal puţine calităţi şi cu mai puţine servicii în partid. Atunci prefectul actual al Brăilei, perzînd orl-ce speranţă, a vrut să facă administraţie. Dar şi aci a fost împe-dieat.. D. C. Cocias, stăpînul necontestat al fiefului colectivist, s’a pus în cale. Totul se făcea printr’însul, numai printr’însul. Prefectul rămăsese cu rolul de achivar, care să înregistreze poruncile şi dispoziţiunile d-Iuî Cocias. Faţă cu o ast-fel de stare degradatoare şi atingătoare pentru demnitatea sa, d. Culoglu revine la vechiul său vis şi e din noi) candidat. Nu se ţ oate sci încă dacă va reuşi, înclinăm a crede că nu. D. C. Cocia.ş, leaderul colectivităţel din Brăila, a sosit azi dimineaţă în Capitală. După cit aflăm, d. Cociaş a venit să sondeze terenul pentru o viitoare di-solvare a consiliului comunal din Brăila. In acest scop, d-sa va avea o întrevedere astă-zl cu d. Al. Ferecliide, ministrul de interne. D. Cociaş s'a exprimat în termeni foarte drastici despre moralitatea actualului consilia brăilean, declartnd că numai vrea să tolereze neregulele ce se petrec la primărie. Deznădăjduit că nu a putut reuşi să facă a fi numit membru la curtea diu Galaţi, In locul d-lul AbgarovicI, care se retrage la 1 Octombre la peusie, d. Bastake, procurorul general din Galaţi, a plecat erl seară la postul săi). Afacerile comei ciale stagnează pretutindeni şi mal cu seamă la Brăila. E o lipsă complectă de transacţiunl şi pe cînd în alţi ani, mal ales în lunile Septembrie Octombrie, domnea o mare activitate în port, grăbindu-se toţi exportatorii să încarce grînele ce se mal a-flatî în depozite, acum toată lumea stă şi abia se încarcă 3—4 vapoare pe zi. Pricina acestei amorţele mal laţii este lipsa de cereale, calitatea lor inferioară şi in liedul al treilea pretenţiu-nile exagerate a acelora cari avînd marfa, nu vor s’o vînză cu preţurile ce li se oferă. Ceea ce este caracteristic, nu e numai lipsa actuală de afaceri, ci sfiala pe care o afi exportatorii de a contracta angajamente pentru viitoarea recoltă. Ast-fel, ni se comunică că unii din marii comercianţi, nădăjduind sâ-şl scoaţă pagubele ce le-ad suferit anul acesta în Romînia, fac transacţiunl asupra cerealelor din America. Iutr’un cuvîut mizeria va fi mare în Brăila anul acesta şi deja se resimt populaţiile muncitoare, cari anul acesta n’a ii avut aproape de loc de lucru. Veniturile porturilor romîne, in cursul liniei August 1897, prezintă o scădere de 302.069 lei, faţă cu luna August din anul trecut. De unde in 1896, ele s’aQ ridicat la la 494.209 lei, anul acesta veniturile n’atl fost de cit de J 92.140 lei. Iată rezultatul complect al alegerel făcuta en la palatul justiţiei, pentru decan şi consiliul P. Grădişteunu 3 > Pentru membri: C. Dissescu 112 » S. Predescu 89 » V. Lascar 87 » T. lonescu 82 » II. Rosetti 80 » B. Păitineanu 08 » V. Brătiunu 66 » N. Dârăseu 64 » I. Poenaru-B. 56 » M Antonescu 44 » C. Naeu 44 » C. Stoicescu 36 » Glii ui pa 35 » Delnvrancea 20 » Fleva 3 » Palladi două » Majoritatea absolută fiind de 87, s’aft proclamat aleşi : d. Daniileanu decan, dd. Dissescu. Predescu şi Lascar membri; pentru trei locuri, balotaj. ULTilE iFOmpiii MINISTERUL JUSTIŢIEI a Publicaţi nuc D-nul Dimilrie Cristea, funcţionar din oraşul Bacăd, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săd patronimic de «Cristea» în acela de «D. Manole» spre a se numi «Dimitrie ,D. Manole. Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, îu termenul prevă zut de aliniatul 2 al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI PuhlicaţiHue Domnul Ovanes Christea Ovanes, comerciant din oraşul Bacăd, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săli patronimic de «Ovaues» în acela de «Christoveanu» spre a se numi «Ovanes Christoveanu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI PCBMCAŢIF. Dl. Garabefc Christea Ovanes, comercian-din oraşul Bacăd, a făcut cerere la aces-Minister pentru schimbarea numelui săd patronimic de «Ovanes» în acela de «Christoveanu», spre a se numi «Garabet Christoveanu». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voit să iacă oposiţiunile In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. \Vin garantat natural Roşu, vecii iii Pentru puritatea sa şl exceleutu lus t: Medalie de aur, Bucureşti 189 —o — Recomandat amatorilor d * \ vinuri autentice şl sănă toase. A. 86 adresa : Oaîculescu R.-Sărat |EMINţE SELECŢIONATE extjra »e I Cereale şi plante furagere t/JVT PUR ARBORI roditori altoiţi foarte 1 viguroşi şi foarte eftini A se adresa : DATCULESCU, R.-Sărat. f.atalogul ilustrat se trimile, Ia cerere, agricultorilor Publicaţiune La 9 Octombrie 1897, se va VINDE la Tribunalul din Giurgiu, pentru eşirea din indiviziune, MOŞIA COPACIIT, din comuna Copaciu plasa Călniştea, a defunctei Alexandrina Hiottu. Moşia este ca la vr’o 34 kilometri de Bucureşti sad Giurgiu şi are întindere ca la 1500 pogdne din cari ca la 1300 pog. arabile, avîne moară de zidărie masivă cu loconio-bilă stabilă de 16 cal putere, case şi curtea compusă din grădină sistematică şi alte diferite îmbunătăţiri, cari se pot citi In Monitorul oficial, No. 101 pag. 36S9, din 5 August 1897. Pentru informaţiunl mal precise doritorii şe pot adresa la d. Const. Hiottu, str. Corabia No. 10, sad la d. Jean Al. Alitilineu, str. Stirbel-Vodă No. 108 bis, precum şi la d-uil Saini & Artbur, strada Gara george viei No. 3, cari sunt In posibilitate de a facilita modul depunerel preţului. De ocazie O BIGAMĂ de Samur veritabil Blî VÎSXARE A se adresa: Strada Armenească,7 (lingă biserică). Pi*. S. iu. Specialist în boale interne 22, Strada Oabroveui, 22 Consultaţium de la 2—4 p. m. I0BIIE BIBLI06R1FIE Aii apărut în a 11-a ediţiune : Lecţinnl de Aritmetică practică, pentru cl. I-a secundară, şi Curs de Aritmetică raţionată, pentru cl. Il-a şi IlI-a secundară, de St. Stoicescu, prof. Ia liceul «Lazăr».... Ne fumez que le mi mk Le meilteur de tou*. iR'pftt (2-1, Creaui?& A €omp. -Buknrettt. Unicul îu ţară car© vinde fabulos de ei'tin LA 1000 DE ARTICOLE Vis-A-vis de Magaainttl Unlversel (fost Suţionu) 20.000 per. Glie te bărbăteşti, bocanoo, numai cu 20.000 ► ► pentru dame, Ohewreaux, * 30.000 dnz. Ciorapi 111 d'ecosae, perechia ► 20.000 4 4 » 20.000 buc. l’itmitţt bărbăteşti » 10.000 dz. Gulere olandă ► 10.000 ► Manşete ► 30.000 bucăţi Flanele dr. Iaeger, lînă pură, fa- bulos de eftin. 20.000 per. SlăuiiişI pentru Dame, extra-flne »• 50.000 bucăţi Cravate fabulos de eflin. ţn-ssfi-ii ei a mc 10.000 duz. Otrepe de olandă, duzina * 10.000 > Jiu ti sie bord culori »• olandă Oiirîe U.95 11.95 1. -50 2.75 8 dz. H * 4.50 2. -9. - 10,000 Grăbfţi-vă! Grăbiţi-vă! 34, CAi.F.A VICTORIEI, 34 1iH-a-riH de Maf/anii, ut Vnirernel (fost Siglanu 2,000 LEI ofer pentru nn singur timbru poştal din Moldova din anul 1858 de 81 parale, Asemenea cumpăr mărcile de 27, 54 şi 108 parale, pentru cari plătesc piuă la 500 lei pe bucată. Broşura Ilustrată cu descrierea şi preţul fie-eărul timbru în parte. a apărut soriAp 5^1 80I1AP J i se trimite gratis şi franco Ia orl-ce cerere. Magasin special de Mărci pentru eoleeţiuuî II. ÎS 1KA1I1C li a, Piwaiflnl Ilumtn, 3. Intrarea prin strada Cîmpineanu Or. Georges Diamandy (din Brăila) Primeşte Consultaţiunî Viena X. Hebragasse, 12. dela 1 Noembrie viitor. L Kărnf.nrrfras<:4a Doctor STEINHART Medic de copii 35, &traila Carol, 35 — vis-â-vis de vechea locuinţă — Pădure de dat în tăere la moşia Policior, judeţul Buzău, proprietatea d-Iut N. Butculescu. A se adresa d-lul 3T. l&ăfiulescu stăada Biserica Amzi, 15. Bucureşti. De Vînzare sau de închiriat muliitate mau nemobllate de la 1 Octombrie 1897, casele din str. Sf. Voivozi, No. 32 şi 32 bis, compuse: una din 5 odăi de stâpîn, o odaie de servitor şi dependinţe, şi alta din 6 odăi de stăpîn şi trei de servitori şi dependinţe.- Gaz, apă, bae, etc. * A se adresa: Ibiiei Deulaclilander ' Str. Câmpineanu, 6. Doctor Velescii Dentist Fost şef de clinică la Facultatea dentistică din Philadelphia (America) Toate operaţiuuile făcute cu aparate electrice evitînd absolut orl-ee durere Consultaţiuni: dimineaţa de la 9—12 şi după ameazâ de la 2—5. Sfr»«l«, R«>g!t!îL. IO (Etajul I) laWWSWKHW Leoit ISergcr MARE MAGASÎN cu MOBILE VENZAREA ŞI îKT RATE Strada Academici, 4 (cassa Ovesa) Dormitoare, Sufragerii, BiurourI, Garnituri complecte pentru Saloane, Dj.vanuri, Otomane, Dormeze, Oglinzi, Paturi, Şifoniere, Sorine, Mese, Scaune, etc. etc. AGENDE des BRANDS 1AGASI1S du LOUVRE de PARIS C1ALEA I IUI ORIEI, Mo. 80.—(Vis-â-vis de Biserica Kretaulescu). A pus in vînzare modelele cele mul recente pentru ÎMBRĂCĂMINTEA DOAMNELOR Agenţia primeşto necontenit EŞANT1LOANE NO CI şi CREAŢ1UNILE cele mal moderne ale Casei din Paris. Se găsesc: JAQOETTES, PELERINES, ROBES de CHAMBRE MANTEAUX, MATINEeS, ROBES, JOFES, JOPONS, BAS, etc. etc. In fie-care sflptămînă agenţia continuă a primi, ca şi in trecut, u u trnnH))ort de l3 A I a  1111 peiitr*ii J> A M Acestea sunt foarte elegante şi după cel din urmă model.—Primesce, conform CalHlogitlui, I or) şi ce coinundft şi expediază CATALOGUL Casei do Paris la cerere Franco, l’eulru iulormaţiuu) a se adresa la AGENŢIE, indicănd lămurit adresa C'AliEA VICTORIEI, No. 36. — Vis-â-ttt’a de Biserica Kretaulescu. www.dacoromanica.ro FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» IVAN TmtGHENHEFF 22 UN CUIB DE BOERNAŞI XXVII Vreme de două caşuri, Lavretzky rătăci prin străzile orăşelului O***. ’Şi-aduse aminte de noaptea în care rătăcise odinioară prin împrejurimile Parisului: inima i se strÎDgea, şi In creeru-I bolnav se ciocneai! mii de idei mohorlte şi rele. «Trăeşte 1 E aici!» murmură el cu un accent de mirare din ce In ce cresclndă. Simţea că pierde pe Lisa pentru lot-d’a-una. Turbarea ’l lună buşea, lovitura care-1 isbise era prea fără de veste ; cum putuse să se încreadă cu atîta uşurinţă îutr’un fleac de foiţă, în-tr’o treauţă de hlrtie ? Dar In şfîrşit, se gîndea el, dacă nu m’aşl fi încrezut, ce deosebire ar fi acum ? N’aşl şti că Lisa mă iubeşte, şi ea ar fi tot aşa de nesigură. Nu Nu putea să-şi alunge din gînd chipul, glasul, privirea femeel sale, şi se blestema pe sine şi tot universul. In prada unei torturi uăpraznice, veni în puterea nopţii la Lemm. Multă vreme nu fu auzit, în sfişit la fereastră, se ivi capul bâtrînulul în scufă de noapte ; chipu-I sbîr-cit ursuz nu mal avea nimic din figura de artist, strălucitoare de entusiasm şi de inspiraţie, care cu două-zecl şi patru de cea- suri mal înainte, ţinea pe Lavretzky sub stăplnirea privirel sale a tot puternice. — Ce vrei? întrebă dinsul. Nu pot să ciut în toate nopţile; şi, tocmai luai un ceaifl, adineauri. Cu toate acestea trăsurile lui Lavretzky trebueail să aibă o expresie prea ciudată, căci bătrinul, punîndu-şl mîna ştreaşină la ochi şi după ce aruncă asupra lui o privire pătrunzătoare, ÎI deschise numai decît uşa. Intrat în odae, Lavretzky căzu pe un scaun ; bătrinul se aşeză în faţa lui, îşi strinse pulpanele halatului săi! pestriţ, şi se aplecă spre dinsul. — Mi-a sosit nevasta, zise Lavretzky ri-dicludu-şl capul. Şi numai de cit se porni pe un hohot de rls. Uimirea se zugrăvea pe faţa lui Lemm, dar nu zîmbi; se mulţămi să-şi strîngă şi mal mult pulpanele halatului. — Nu te îndoeştl, urmă Lavretzky că eă mi-luehipunsem... că citisem în jurnale... că nu mal era pe lume ? — Ah ! citiseşi aceasta! nu-I de mult, aşa e ? — Nu, nu de mult. — Oh, exclamă ridielndu şl şi zici că a venit? — Da. E acasă la mine..., prea nenorocit. Şi Începu iar să rlză, — Da, eşti nenorocit, repetă rar Lemm. — D-le Lemm, reluă Lavretzky, o să ţi-iel sarcina să duci un bilet? — Hm 1 Pot să ştiă cui ? — Lisav.... — A ! da, înţeleg. Bine. Şi eînd trebue să i-1 daă ? — Mîine, cit mal curlnd. — Hm! Aş putea trimite pe Caterina, bucătăreasa mea. Nu, mă voiă duce chiar efl. sprîncenele; eă... suut Şi — Şi o sâ-ml aduci răpuus? — j’i-aduc şi răspuns. Şi bătrinul oftă. — Da, sărmanul mefl prieten, urmă dinsul, bine zici.. eşti un nenorocit. Lavretzky scrise clle-va cuvinte Lisei; ÎI vestea sosirea soţiei sale şi-I cerea o în-tilnire. Apoi se aruncă pe o canapea cu faţa spre părete. Bătrinul se culcă. Cînd se lumină de ziuă, se uitară uuul la altul cu o privire ciudată. Lavretzky, în clipa aceea, ar fi vrut să se omoare. Pendula bătu opt ceasuri. Lemm îşi luă pălăria şi plecă spunînd că el avea lecţia la zece, dar se va duce sub un cuvîntoare care. Lavretzky se trluti într’uu jeţ şi, iarăşi îucepu să rîză un rls amar. Se gtndea la femeea sa care ’l gonise din casă ; ’şl închipuia starea sufletească a Lisei... In sfirşit, Lemm se Întoarse, aduclnd o bucăţică de hlrtie pe care Lisa scrisese aceste cuvinte : «Nu putem să ne vedem astă-zl ; poate mîine seară. Adio». Lavretzky mulţumi lui Lemm cu un ton distrat şi se întoarse acasă. Găsi pe nevastâ-sa la masă. Ada, cu părul buclat, într’o rochiţă albă cu funde albastre, mînca costiţa el de berbec. Varvara Pavlovna se sculă numai de cît şi se apropie de dînsul cu un aer supus. El o rugă să vie în cabinetul săfl, închise usa şi începu să meargă cu un pas agitat. Cît despre dînsa, Varvara ’şl încrucişase mîinele cu modestie şi îl urmărea cu privirea. Ochii-I eraţi tot frumoşi, de şi pleoapele îl eraă sulemeuife. Multă vreme Lavretzky nu putu scoate nici un cuvînt; simţea că nu era stăpîn pe sine ; vedea bine că nevasta sa nu se temea de el de loc, dar că se pregăteşte să ’l joace comedia leşinului. — Ascultă-mă, zise dinsul cu vocea su- grumată şi strîngludu-şl dinţii convulsiv ; n’avem de ce să ne mal prefacem unul Iu faţa altuia. Nu crez în căinţa d-tale ; şi chiar dacă ar 11 sinceră, mi-ar fi cu neputinţă să mal trăim împreună. Varvara Pavlovna îşi muşcă buzele. — E dezgustat, îşi zise ea în sine, şi deci s’a sfirşit; pentru el nu mal sunt nici măcar o femee. —- E cu neputinţă, urmă Lavretzky. Nu ştiă de ce mi-al făcut cinstea să vil aici; poate că nu mal al bani. — Val! mă insulţi, şopti dînsa. — La urma urmei, doamnă, spre nenorocirea mea, d-ta tot nevasta mea eşti; deci nu te pot goni de la mine. Iată ce am sâ-ţl propun : poţi, chiar azi dacă vrei, să te duci să stal la Lavriki. Ştii, casa este drăguţă şi o să al tot ceea ce-ţl va trebui, pe de asupra pensiuuel... te învoeştl ? Varvara îşi duse la ochi batista-I brodată. — Ţi-am spus, zise dînsa cu buzele trt-murlude, că mă îuvoesc la orl-ce ’ml vel porunci. Dar de data asta, cel puţin o să-mi dai voe să-ţi mulţumesc pentru generositatea cea mare a dumitale ? — Să lăsăm mulţumirile la o parte, rogu* te, zise dtnsul cu nerăbdare. Aşa dar, pot să mă bizui că... — Mîine o să fiii în Lavriki, răspunse Varvara Pavlovna, ridicîndu-se cu respect de pe fotoliul săă. Dar Fedor Ivanoviel (nu mal zicea Teodor) ce vrei ? ştiă că tot nu mi-am meritat e.rtarea... dar cel puţin pot să sper că cu timpul.,. — El, Doamna, Varvara Pavlovna, întrerupse dtnsul, doar eşti o femee deşteaptă... Eă tc-am ertat de mult, dar între noi e o prăpastie. — Voiă şti să mă supuiă,replică dînsa p!e-cîndu-şl capul. Nu mi-am uitat vina ; nici nu m’aş fi mirat ca vestea morţii mele să-ţl fi făcut plăcere, zise ea cu blîndeţe, arătînd cu mîna numărul jurnalului pe care Lavretzky îl iutase pe masă. Lavretzky tresări : foiţa era însemnată cu creionul. Varvara Pavlovna se uita la el tot cu un aer umil. Şi era foarte frumoasă în momentul acela... Lavretzky o privi cu ură. Se simţea în stare să o zdrobească în momentele acelea, Plecă. După o oră, el pe drum către Vasilievskoe, şi nu trecură nici două ceasuri cînd Varvara Pavlovna, trimise de i aduse cea mal bună trăsură din pai tea locului, îşi pusese în cap o pălărie de paie cu un voal negru, o mântă-Iută simplă, dete pe Ada în grija Justinel şi spuse vizitiului să meargă la familia Ka-litiu. Intrebînd pe oamenii casei, ea află că bărbatul săli venea aci în toate zilele. (Va urma). CONSTANTIN SliiQNESCU Doctorand tu nimllduă Paris, Boulevard Ar ago, 63 bis., Paris. Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în realţil cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se po| cere consultaţiunl şi prin corespondenţă. De IH CHIRIA T casele d-lul general I. Lahovari din str. Lustrului No. 5, mobilate aşa cum se află. Doritorii se pot adresa la ziarul Timpul (Pasagiul Român). Cea mat bună calitate existentă de cocs DE USINA DE GAZ vi se furnisează la domicilia, in saci tona de 1000 kgr. grentatea garantată 46 Iei 40 dacă vă adresaţi printr’o carte poştală saft personal casei A. GOM^nSTEIM 9, STRADA DECEBaI., 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 66. Tot aeolo se află în deposil: Coes mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, lei 54- tona. Cocs de Fcnderie, Cocs de Ferârie. Cărbuni din minele englezeşti de Kardiff, Antracit, englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc. ExpediţiunI en gros si en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. CASA DE SCHIMB HESKI & SĂMUEL BUCURE5CI j£a, g Şarada lipseia! Me. § ‘Inspiră şi vinde efacta publice ţi face orl-i schimb de monezi. Cursul pe şina de 27 Septembre 1897 Cump. VSnd s»/« Rentft Amortisabilă. . . 83 89 V* » AmortisabiîS. . . 101 102 «•/i l»/o Obligat de Stat (Cov. R.) . » MucieiptJe din 1883 Î02 88 7. 108 88 */ă •sj » » » 1880 99 — 99 7. S»/. Scrisuri Funciar Rurale . 84 — S3 t*/c » » Urbane . 10 — 90 V» r- » » laaî. 86 — 86 *s ÂeţitutI Bauca Naţio alfi. 1845 — 1850 — * » Ac coiă . 325 — 330 — » L'acik Ro- aia asig. 415 — 420 — t. S-tea N .tonala «sig. 400 — 465 — S-tatea do cOiîstructiun! . 165 — 163 — Florini valoare Austriacă 9. 10 * 15 Măre! Germano .... 1 so î 25 Easnota Franceza . . . ioo — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hlrtie . . 1 C5 ă 70 ioni Ies Sourccs VICH Y- liTAT CELESTINS GRÂNDE-GRILLE HOPITAL Exiosn le nom sur la Capsule et l’Etlquette. ies Seules Veritables Pastllles de Vlohy sont Ies Pastilles YICHY-ETAT tabrlqa&SB aveo los Bele naturela extralte dea Eaux ViChV-Btat CgMPR!m1s~DE ţflCHY aux eele naturela VICHT-ŞTAT pour priparer l’eau artiflcielle de Vichy Sareus». lj«nl Giniră! vour la ROUMANIE, BULGARIE, SERBIE: A. O. CARIS87, Biliarul Doctorul ION NANU Fost medic secundar al spit, din Bucureşti stabilit în CÂMPULUNG dă consultaţii pe timpul verel î IPOBAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă. Serviciul TECHNIC Particular PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECHNICE în CAPITALĂ şi PROVINCIE sub comlucerea d-Iuî architect IVICOLAE MEŞEIMEMU BUCUREŞTI Strada Semicerc, No. 9 (Sfinţii Yoevozi-Culea Gri viţel) Facere de: FROECTE, PLANURÎ, DEVISE, Aniimăsurătoare, EXPERTISE §i STUDlt în Architedură, In ginerie-hidr aulică, Eledrotechnică, Hotărnicie, Agronomie, Silvicultură §i Mine. Tot odată Serviciul se însărcinează şi cu executări de orl-ce lucrări noul şi cu reparaţiunl. Doritorii din Provincie pentru orl-ce întrebări să bine-voească a Însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit. Se trimet la cerere Prospecte şi eondiţiunl de plată. Orele de servicifi la «Biuropl Serviciului Teehnic Particular» sunt de la 9—12 a. m. şi de la 8—6 p. m. PAPIER FAYARD & MV, MaS mnil «le lj> «S© neeol nucees proclamă superior ratea sa in tratamentul de graturai, Ipltaţlime'î ţaeptalol, I Biaeuţa, dureri rcsimaltouasalej scrintfitrarS, răni, v&rsălwrS, toată-tari.—Topic excelent contra bătăturilor. CELE MAI FINE ISTOFE! MODEME PENTRU IPARDESIURI, PALTOANE! 9» COSTUME DE BiBM'ţ'I LA mu iiflft IG BUCUREŞTI IO STRADA LIPSCANI Colecţiunile noastre se găsesc la| ItoţI croitorii buni din ţară. c.-.-- • *-■ '•••£ Ls Typografia EPOCA se afiă de vîn-r-are Irîrtie maculatură cu 50 bani k:-logr. în pachetede cita 10 kilograme. SOBE CALORIFERE BEGIANE Unica specialitate în felul lor] Prin excelenta lor ventilaţiune au devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. domnii doctori generali Theodori, Măldărescu, Var-lam, etc. Aeeml slsfrn a font aprobiti şi inirotitis fie Onor Bireeţia C. IS. şi Unor Minluter ‘fie Interne. * Consumînd puţin material aQ un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. Vînzarea sobelor se face cu con-diţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi. Tot în MAGASINUL meu se găseşte un MARE ASORTIMENT de liămpi pentru Petroleă [ Lămpi pentru iim. aerian , cu Bec ADER Maşine , care le deosibeşte de ce-le-lalte produse similare. încălzitul se face prin ori ce fel do cărbuni ile piatră. Maşine «1<* Bucate American© cele mal practice şi cele mal economice. Mare ASORTIMENT de Lămpi do petroleă, mm i TU | DEPOZIT GENERAL: A.RECHENBERG mBmBI Bucureşti.—Strada Doamnei, 21 mi 3. — BUCUREŞTI