SERIA DL—ANUL HL No. 672 NUMĂRUL^IO BANI A BOI AMESTEIJE («coş Sa 1 şl 15 ale Se-eărel luni şi se pl&taae tot-d'ft-una înainte în Bucureşti la Casa Administraţiei :Bj*utejg şi ttrtlnătal» prin mandate poştale sin an !n ţari 80 lei; in olreiuitate 60 lo! Şase luni ... 15 » » > 16 » Trei luni . . . 8 » » » 18 » IJn uumfir in străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BEWACflA STRADA CLEMENŢEI - No. 1 Ediţia m trţla DUMINICA, 28 SEPTEMBRE 1897 EPOCA NDMĂBUJL^IO BANI AllUJrCTV7BII«K In Bucureşti şi judeţe *s primuzn uuinai h Administraţie In străinătate, dinei la administraţi* şi ia toate oficiile do publicitate AnuncinrI la pag. IV....0.30 b. JiuL » » » 03.....8.— Iei t » » » n......3.— * » inserţiile şi reclamele 3 lei riadul U* masai? raefeli. *0 &»».! TELEFON Întrunirea de mâine întrunirea de mâine Liga Culturală precum şi studenţimea universitară aQ convocat publicul la o nouă întrunire pentru miine, Duminecă întrunirea are de scop a protesta contra unei noul şi nedrepte condamnări a d-lul Balteş, redactor la «Tribuna din SibiO. Iată o întrunire pe care o înţelegem. 0 înţelegem fiind-că ea, pornind de la elemente absolut convinse şi desin-teresale, nu poate fi bănuită de politicianism. Suntem departe de întrunirile şar-lataneştl ale corifeilor colectivişti,' în frunte cu omul politic cel mal discali ficat din ţară. întruniri cu caracterul celei care a avut Ioc precum şl al acelei de miine, Duminecă, nu pot să facă de cit bine. Ele nu angajează de cit pe acel mare public, care nu atîrnă de nimeni, care nu are răspundere de cît faţă cu conştiinţa şi faţă cu prudenţa care trebue să o pună în chestiile superioare naţionale. Publicul, manifestind, exercitează un drept al săfl, de care nimeni nu’l poate lipsi, de vreme ce întrunirile în săli închise sunt absolut libere. Nici o ţară—Ungaria mal puţin—nu poate să ne pretindă cu oare-care umbră de legalitate a opri sau a şicana ast-fel de întruniri. • * • De vreme ce cu chestia rominismulul se face politică de către Unguri în Ungaria, este foarte permis ca şi cetăţenii romînl de aici să facă şi el politică cu această chestie. Politică pentru politică. Ungurii o fac în regatul lor pe socoteala şi pe spetele Romînilor, noi, deşi am putea face acelaşi lucru—căci, slavă Domnului, avem destul linguri în ţară,—cu toate acestea ne mulţumim numai a manifesta în mod cu totul platonic în favoarea conaţionalilor noştri de peste frontieră. Aşa cum lucrurile se desemneză de astă dată, suntem, şi din acest punt de vedere departe de ideia absurdă şi provocatoare a intervenţiei diplomatice în Statul Ungar şi, ca consecinţă a ruperel relaţiilor diplomatice,—idee susţinută de cel mal mizerabili politicianl'din lume —am numit pe colectivişti. Cetăţenii se mulţumesc » exprima sentimentul de indignare contra persecuţiilor ungureşti şi acela de mare şi caldă solidaritate morală cu Romîni'l din Statul Unguresc. Agitaţia aici se opreşte. Şi nici poate merge mal departe, fără a eşi din sfera a ceea ce este permis şi fără a aluneca pe povîrnişul provocărel la o acţiune, a cărei oportunitate şi foloase alţii sunt în poziţie de a le aprecia şi de a designa momentul. S’ar putea pune întrebarea: Ce folos practic poate ruzulta din această agitaţie ? Folos enorm, din toate punctele de vedere. Faptul că chestia naţională nu este în mina partidelor constituite şi militante, are avantajul de a o feri de toate varietăţile şi schimbările, pe cari din nenorocire—s’a probat—că unul din acele partide are obiceiul a le da tuturor chestiilor pe cari le ia în mină şi le exploatează. Este o mare fericire că chestia Ro-mînismutul a scăpat din ghiaiele interesate ale colectiviştilor. Acest lucru este' o solida garanţie pentru viitor. îndată ce interesele Romînismulul nu mal sunt identificate cu un partid, ci sunt încredinţate îngrijirel marelui public, prin aceasta ele capătă o permanenţă pe care nu o pot găsi în preocupaţiile egoiste ale unul partid ca cel liberal. Pină acum, un partid politic impusese ţărel chestia naţională. Era o anomalie dublată de o mare mistificare. Natural şi temeinio este ca opinia publică, ţara, să impună această chestie partidelor politice. Mişcarea trebue să pornească de la ţară pentru a fi impusă, de voie de nevoie, partidelor. El bine ! pe cît putem să ne dăm seama, acest lucru este pe cale de astă dală să .se facă. Mişcarea naţională ia de astă-datâ un caracter normal şi mult mal serios. Rezultatul acestei noul îndrumări, poate fi incalculabil de bun. Clnd ţara, reprezintată prin o opinie publică statornică şi luminată, va avea în mîinl paza chestiei naţionale, guvernele,—orî-care ar fi ele, chiar cel colectivist—nu va fi în stare să’şl croiască, chiar in politica exterioară şi mal cu seamă în relaţiile cu Statul vecin,—o linie diametral opusă celei dirigiate de ţară. Dacă chestia naţională ar fi fost în mîinile acelui mare public care nu intră în combinaţiile meschine de politică egoistă, Sturdza nu ar fi în drept să. ceară scuze Ungurilor, nici să strîngă nişte legături de prietenie odioase pentru sentimentul naţional. Fiind Insă că paza intereselor Romînismulul în genere, a fost in mîna lui în cel din urmă ani, el a făcut ce a voit cu acele interese ; Iar opinia publică, care abdicase acele interese în nîinile colectiviste, nu a putut să facă de cît să rămînă încremenită de atita îndrăzneală şi lipsă de scrupul. Dacă agitaţia care a ţinut mal mulţi ani în această chestie, nu ar fi avut ua caracter, în cea mal mare parte, de partid, M. S. Regele nu şi-ar fi dat—suntem siguri—Sntilnirea cu împăratul Aus-tro-Ungariel, la Pesta. Greşeli mari aşa dar s’aQ făcut. Colectiviştii nu pot fi ertaţl că aă dat această întorsătură celei mal mari cestd care ne interesează. Rămîne ca de acum înainte nouiî promotori dezinteresaţi al continuare! miş-cărel agitaţiei naţionale, să caute a însufleţi ţara cea mare la propaganda lor şi să se ferească, ca de ciumă de amestecul direct saO indirect al colectivităţel. PANAMA LEGALA Stăruinţa unui deputat, rugat de un client a face ceea-ce cinstit şi legalmente este permis şi posibil pentru a trece prin filiera reglementară a Cameriî, un preiect de lege, constitue nişte intervenirî şi stăruinţe ce sunt acte oneste, licite şi permise celui mai scrupulos om din societate. «Voinţa Naţională» -----------1 ■ f----------------------- „MINCIUNILE PRESEI ‘ De trei luni, aproape nu trece zi fără ca ziarele din Capitalâ să nu înregistreze vre-una din ştirile următoare : Aurelianiştil se împacă. Aurelianiştiî aă rupt-o cu Sturdza. Stătescu e înţeles cu Sturdza. Stătescu a luat angajamente faţă de au-relianiştl. Stătescu e hotărît să ia puterea. Ministerul Sturdza e sigur de sprijinul lui Stătescu. Etc. etc. etc. Faţă cu aceste contraziceri, publicul de sigur explică toate aceste ştiri ce se bat în cap prin vechiul clişeu : «minciunile presei». El bine, orî cît ar părea lucrul de curios, toate ştirile acestea sunt exacte. Şi sunt tot atît de adevărate cele cari anunţă ruptura ca şi cele ce vestesc împăcarea. Explicaţia acestor anomalii este următoarea : In nici o grupare liberală nu există un singur om, care să aibă o voinţă nestrămutată, fie într’un fel, fie într’altul; nu există o ideie conducătoare, care să excludă ideia opusă. Fie-care membru din partid, are în ace-laş timp şi aspiraţiunl la cari nu renunţă şi apetiturl pe cari nu le sacrifică pentru realizarea aspiraţiunilor. Nu există în tabăra liberală dizidenţă ori opozanţi hotărîţl, precum nu există nici guvernamentali neşovăitorî. Fie-care liberal c nemulţumit şi urmăreşte o nouă combinaţie în care ar putea căpăta mal mult, dar fie-care se mulţumeşte şi cu mal puţin. Colectiviştii de azi se pot a semui cu acel paraziţi cari cer să-I împrumuţi cu o sută de lei şi cari, neputînd obţine nici o mie nici o sută, sfîrşesc prin a-ţl spune : Cel rnţin dă-ml un lefi să cumpăr un pachet de ţigări. Tînguirea d-lul Dim. Sturdza Dizolvare unu deiuislaiie?-Cauza nemulţumirel.— h> rn. »-<*cteristica. Primăria Capitalei a căzut în mîinile Iul Melisianu, care a ajuns azi să-şl facă o casă în strada Sculpturel; cea mat mare dezordine domneşte în toate ramurile administraţiei primăriei. La ministerul domeniilor aceeaşi stare: D. Stolojan, pe care regretatul Brătianu nu ’l putea vedea in ochi, a dezorganizat întreg ministerul, a dat afară doul ingineri ca să facă loc unor favoriţi al săi, lucrează de capul său fără să mat întrebe pe nimeni. Tot aşa cu mulţi alţii. O mulţime sunt nemulţumiţi : ba că n’au slujbe, ba că nu aă destule ghe-şefturl. Aşa nu mai poate merge. Calităţile fruntaşilor Tot d. Sturdza continuă : —«Şi-apol d. Stătescu! D-sa vrea numai de cît să fie preşedinte de consiliu, fără sâ-şl dea seama că nu e capabil de muncă ! *D. Anrelian ! E el om de prim-mi-nistru P Poate să fie el şef de partid ? «In provincie acelaşi lucru: Mare parte din deputaţi n’aă altă treabă de cît să terorizeze pe guvern, aşa că nu mal putem face nimic, nu mal putem lucra. «Aceasta fiind situaţia, nu-ml mat rămîne de cît să o expun miine M. Sale Regelui; să cer dizolvarea Corpurilor Legiuitoare, sau să-mt prezint demisiunea. AU-fel nu mal pot merge I» Acestea sunt, rînd cu rind, cuvintele ce le-ar fi spus d. Sturdza intimilor săi şi pe cari le înregistrăm fără nici un comentar. ANTIC AJI ERĂ Mititel şi delicat, Ia statură ca şi la barbişon, d. Al. Djuvara, tinărul ministru de justiţie, este departe de a fi parfumul actualului cabinet, după cum vîrsta, talentul şi întinsa cultură ce posedă ne-ar indritui să credem. E adevărat că d. Al. Djuvara şi-a propus să reformeze titlul despre Căsătorie din Codul civil, dar de oare-ce, după spirituala observaţie a unul confrate, d-sa nu va putea, odată cu reforma formalităţilor la căsătorii, să ne scape şi de soacre, este sigur că în curînd va fi silit să părăsească fotoliul şi portofoliul săfl ministerial, fără să reuşească a se ilustra, în scurta sa carieră de ministru, cu vre-un fapt însemnat. Cînd zic fapt, nu sunt tocmai precis. Adevărul e că d. Djuvara nu se va ilustra cu vre-o reformă de resortul departamentului săQ, dar e sigur că a comis, cu voie sad fără voie, unele fapte, cari II vor face celebru. Şi mal întîifl tinărul ministru de jus- www.dacoromanica.ro tiţic cam este luat peste picior de unii magistraţi, cari aQ aflat că nu prea poate face nimic fără să întrebe pe d. Eug. Stătescu. Şi aşa s’a întîmplat că într’o zi, unul din aceşti magistraţi, venind la minister pentru unele informaţiunl, s’a adresat ministrului cam în termenii următori: — Vă rog, domnule ministru, să veniţi cu mine pină la d. Stătescu, căci am să-l supun un caz foarte urgent. D. Al. Djuvara înghiţi dar n’avu ce face. S’a dus. La d. Stătescu acasă însă, feciorul i-a întîmpinat cu vorbele: — Vă rog, mal aşteptaţi, căci coco-naşu bea cafeaua. Şi d. Djuvara cu d. Bastache aQ stat in sală. Feciorul, revenind, după vre-o jumătate de ceas: — D. ministru de justiţie! In locul d-lul Djuvara se grăbeşte să intre d. Bastache. D. Stătescu însă observă : — Am chemat pe domnu ministru de justiţie. — Cazul pentru care am venit fiind urgent, cred, domnule ministru, că ne putem dispensa de prezenţa d-lul Djuvara ! Fll MARILOR LUPTĂTORI Bătă i să-I bată pe colectivişti, că nu se mal lasă de posne. Aă el obiceiurile lor, apucăturile lor, clişeurile lor, de cari nu se lasă, nici morţi, măcar dacă ar fi ce ar fi. Colectivistul e colectivist ori clnd şi ori unde. După el, toţi colectiviştii, fireşte, se asemănă, fie că el se numesc Brătianu safl Cogălniceanu, Radu Stanian de la Ploeştl sail Ion Manea de la culoarea de Verde, din oţl sunt «mari lupiaion*. In adevăr, d. Fereehide, ministru de interne, vrea să recomande un secretar general de minister, pe un colectivist oare-care, ca să i se dea ceva gheşefturl. El bine, ştiţi cum procedează d. Fere-chide ? Trimite un răvaş secretarului, în care ÎI spune: Dragă, aducătorul acestui bilet este Ion Manea, fiul marelui luptător, etc. etc. D. Fereehide zice aceste cuvinte tot aşa cum ar spune : Dragă, aducătorul acestui bilet este Vintilă Brătianu, fiul marelui luptător, etc. etc. Toţi sunt mari luptători! Al crede că în rlndul lor intră'şi d. Fe-rechide, fericitul după evanghelie, ministru de interne. Şi aşa, încetul cu încetul, pe aceşti fii al «marilor luptători» II găsim cînd la ministerul lucrărilor publice, clnd la Regie, cînd la Instrucţie, şi aşa mal departe, pe la toate ministerele. Al crede că acestea sunt curate aziluri. DIN STREINĂTATE Un program Peste un an vor avea loc în Franţa alegeri generale legislative. Deşi intervalul acesta de timp s’ar părea destul de luDg, totuşi ctmpa-nia electorala în Franţa se poate considera deschisă şi diferitele partide şi grupări politice afl început deja să lucreze în vederea acestor a-legerl. Iată în rezumat cum desfăşură, îiitr’un discurs pronunţat la fîayonne, d. Barthou, ministru deinterne, programul republicanilor moderaţi; Funcţionarii Voim ca funcţionarii de ori ce ordin să fie agenţi devotaţi, activi, fideli u! guvernului OrI-cine e liber să nu fie fuucţionar, dar aceia cari să folosesc de avantijele unei funcţiuni, aQ contractat în acelaş timp datoria credinţei şi a supunere!. Am interzis funcţionarilor puşi sub ordinele de a asista la banehote şi la întruniri în cari sa critică politica şi adele cabinetului, căci înţeleg să cer de la agenţii guvernului să respecte guvernul. Unii funcţionari luaseră obiceiul do a privi aiurea do cit la şefi lor şi pentru a’şl asigura Înaintarea, să făcuseră servitori docili şi oamenii unor oameni cărora subordonat!‘ viaţa administrativă. Am pus capăt acestor rele. Dizolvarea. — Alegerile. Guvernul actual francez nu se gindeşte lu dizolvarea parlamentului. Dar această eventualitate nu este imposibilă, în cazul cînd împrejurările ar cere ca ţara să fie consultată. In orl-ce caz viitoarele alegeri devin de pe acum preocupaţia dominantă a tuturor partidelor. Chestiunea se va pune, la aceste alegeri, între aceia cari vor să menţie cuceririle revolu-ţiunet din 1780 şi aceia cari vor să le compromită ; intre partizanii energici al proprietSţeî individuale şi destructorii săi mal mult satl mal puţin mărturisiţi; între oamenii cari caută, sub un regim de drepturi egale şi de libertate comună, împăcarea capitalului şi u muncel şi a-poetolil inel, care, prin lupta proclamată u rla-selor, irită şi ridică pe muncitori conUa patronilor, munca contra capitalului. Acest discurs al d-lul Biirtbou, resumă, după cum am zis. aproape întreg programul al guvernului Măline. _______ Forelgn. TRIBUNA LITERARA DIN POEMA «RADU» de <1. Ronetti Boiuau Din numărul următor, începem a publica un înterwiew, pe care l-a avut un redactor al nostru cu d. Ronetii Roman. Acest poet, care n’a mal publicat de atâta vreme, diu 1878, nimica, are, după cum a constatat redactorul nostru, în cartoane, o mulţime de versuri inedite de o extraordinară valoare. înainte de a publica interesantul intei wiew, credem necesar a reîmprospăta cititorilor amintirea poemei Radu a-părutâ în 1878, dând aci una diu frumoasele el bucăţi ,Adio al proscrisului: ADIO Proscris, gonit din ţara mea, Plec în străinătate, Şi crima’ml e că te-am iubit, 0, sfântă libertate. Cu foc în inimă-am lucrat L’a ţări! înălţare, Şi ca răsplată, mă gonesc Al mei în depărtare. Pe buza’mî arde un blestem... Să blestem ? N’o voiQ face ! In ură am trăit aci, Dar voiQ să plec în pace. Bâete, în traistă să-mi pul Vechi cântece de jale : Mărirea ţării voiQ visa Cântându-Ie pe cale; Căci un popor ce cântă-asa Tot ce e hun şi mare, Mult timp pe umeri de atlet Nu va purta povare! De cât să plară-un neam întreg Pentru eternitate, Ce a ştiut să simţă-adînc Măreaţa libertate, Mal lesne stelele se stîng Şi’n noapte firmamentul, Mal lesne munţii se zdrobesc Se zdrumecă pământul ! Băete, să’ml culegi un crin Ce candid înfloreşte : Mă voiQ gîndi Ia ţara mea Când crinul veştejeşte ; Şi ca un sacru suvenir De-a moşilor mei oase, Să’ml pul pământ din ale lor Morminte glorioase; Şi-alege’ml calul cel mal bun, Cu aripi la picioare: Trecând în sbor din Ioc în Ioc Uit, poate, ce mă doare. Fă iute... nu... fă mal încet, Fă, dragă, cum îţi vine. Acum, iubiţilor, vâ las... Ba nu, vâ duc cu mine ! Vă duc în peptu’ml un odor, O dulce măngăere; VoiQ relua, la voi gândind, Speranţă şi putere. Dar când odată va suna Ceasul de deşteptare, Când va pătrunde orl-ce duh Gândul d? răsbunare; Cind văile ’şl vor povesti, De veselie pline, Că fraţii noştri aQ zdrobit Obedele străine; Şi când nălţa-veţl un altar La sfânta libertate Să ve gândiţi că cine-va Zace ’n străinătate, Şi sâ-’l chemaţi, ca să serbăm 0 dulce revedere, Când se serbează în văl şi munţi A ţării înviere! HoncUi Domnii 1 I P O C A Litere, Artă., Ştiinţă. «MORALA EV ANGELICĂ» E o sareină ingrată, afară din cale, pentru cel care, ne fiind «faţă bisericească», mal încearcă In vremea de faţă, şi In ţara noastră mal ales, să se ocupe cu o cestiune atlt de mult desconsiderată de obştiea, cum este de o cam dată cestiunea moralei, şi mal virtos a moralei evangelice. Dar şi meritul săfi este cu atlt mal mare. Autorul Manualului de Morală Evangelică, despre care vrem să spunem clte-va cuvinte, d. Moise N, Pacu, este «profesor de licefl şi membru al baroului din Galaţi», deci, ceea ce l’a Îndemnat să scrie această carte, nu este propunerea, ci dragostea pentru înnaltele principii ale religiunel creştine. «Nu încape îndoială, zice autorul în prefaţă, că Morala Evangelică (creştină) este dintre toate cea mal sublimă, cea mal In-demînatecă şi mal potrivită firel omeueşll. «Spiritualitatea şi în acelaş timp caracterul săă practic se unesc de minune. Este indiferent pentru bunul creştin de a ve afla pe uscat safl pe apă, pe munţi safl şesurl, pe dealuri ori văl, la oraşe safl la ţară, acasă ori pe drum; de a fi bogat saă sărac, mare ori mic, puternic ori slab, safl mal scurt fiind—iu ori ce condiţie materială, pentru a lucra fapta cea bună şi a-şl mlntui sufletul să fi...» Lucrarea este menită să slujească de manual didactic pentru clasa II şi a IlI-a din cursul secundar de amhsle sexe ; dar ea poate servi cu folos şi pentru orl-ce creştin iubitor de sublimele învăţăminte morale ale Mtntuitorulul. Şi, tnţr’lnsa va putea găsi orl-ce suflet pacea şi seninătatea divină a sfintelor principii evangelice, tălmăcite cu atîta pătrundere şi claritate de d. Pacu. Manualul de Morală Evangelică este deci mal mult de cit o simplă lucrare de şcoală şi nu şlift dacă mal are un precedent In literatura noastră didactico-religioasă. Z. mpoBiAţn Mercurl 1 Octombrie, AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria, însoţiţi de A. S. Principesa Bea-trice, sora Principesei Maria, vor părăsi ţara, îndreptîndu-se prin Predeal spre Coburg. Numai la Coburg, se va hotărî localitatea unde A. S. R. Principele Ferdinand va petrece iarna. Putem spune, cu această ocasiune, că micii Principi Carol şi Elisabeta, cari se află la Coburg de mai mult timp, sunt în prefedă sănătate. AA. LL. ducele şi ducesa de Saxa. Meiningen sunt aşteptate pe la finele viitoare> la castelul Peleş- A A. LL. VOT râlYlino mof mult fîiup în ţară. 0 telegramă din Galaţi ne anunţă că eri a sosit acolo decretul de expulzare în contra armeanului Ilasuc Macarian, la care s’au, găsit proclamaţiile revoluţionare destinate a fi împărţite printre armenii din Constantinopol. Macat ian va pleca azi, Sîmbătă, din Galaţi; el va merge la Batum. Procesul intentat ministerului nostru de externe de compania de navigaţie Courdji, a fost amînat pentru ziua de 2 Decembrie viitor, în urma cererel a-vocatulul Statului, d. Gamulea. Societatea de navigaţie era reprezin-tată de d. Zamfir Filoti, avocat în Galaţi. In dorul de a dezminţi cu orl-ce preţ informaţiile Epocel, ziarul d-luî Canta-cuzino, după ce reproduce ce am spus cu privire la anti-camera ce aii făcut d-lul Stătescu atît d. Bastaki cît şi d. Al. Djuvara, adaugă ; «Adevărul e că, în acea zi d. Stătescu se găsea la Constanţa». FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» ___ IVIM TVRGHENIEFF UN CUIB DE BOERNAŞI XXVI A doua zi, pe la namiezî, Lavretzky luă drumul către casa Kalitinilor. Pe cale în-tîlni pe Panşin călare, care trecu pe lingă dlnsul In galop, indeslndu-şl pălăria pe och*. Lavretzky nu fu primit la Kalitin ; aceasta era Iniţia dată de clnd se cunoş* teafl. Maria Dmilrievua pirotea, zicea servitorul, pe cucoana o doare capul. Cît despre Marfa Timofeevna, ea eşise cu fata. Lavretzky rătăci In preajma grădiueî, cu nădejdea vagă că va Intllni pe Lisa ; dar nu văzu pe nimeni. După două ceasuri, se duse iar înăuntru şi primi acelaş răspuns, pe care servitorul 11 Însoţi cu o privire în-crantată. I se păru necuviincios să se înfăţişeze a treia oară In aceeaşi zi, şi se hotărî să se ducă la Wassilievskoe unde il chemai! neapărat lndelenicirile sale. Pe drum, lşl făcea planuri unde mal frumoase ca altele ; dar ajuns In sat Îl, a- Qui veut trop prouver,ne prouve, riev. Noi, în informaţia noastră, n’arn arătat ziua. De unde Voinţa ştie că în acea zi d. Stătescu nu se găsea la Sinaia ? Pe la finele săptămînei viitoare, va sosi la Sinaia o delegaţie a Universităţii ungureşti din Budapesta ca să inmtneze M. Sale Reginei diploma de doctor honoris cauza. Delegaţia se va compune din rectorul Universităţii, d. dr. Mihal Herczeph, cei patrn decani ai facultăţilor şi patru profesori de la facultatea de filozofie. D. Djuvara, safl, cum ar zice «Drapelul», candidul ministru de justiţie, este foarte încurcat asupra numirel linul membru la Curtea din Galaţi, în locul d-luî Abgarovid, care se retrage, pe ziua de 1 Octombrie, la pensie. Candidaţii pentru acest Ioc sunt aşa de numeroşi, in cît ministrul nu ştie cum să iasă din încurcătură. In neputinţă de a rezolva dificultatea, ministrul de justiţie s’a dus la Sinaia pentru ca să consulte pe d. Sturdza, de la care aşteaptă o dezlegare. Mişcarea naţionala Comitetul Ligel, secţia Bucureşti, a trimes membrilor săi următoarea circulară : Domnule membru, Am constatat cu o vie mulţumire cu cită grabă şi entusiasm a-ţi răspuns la apelul nostru luînd parte la frumoasa manifestaţie, ce a avut loc Dumineca trecu tă. Vrăjmaşii neamului nostru nu desar-mează, ci din contră ei îndoiesc persecuţilile umplînd temniţele cu fiinţe nevinovate, victime al furiei lor nesăţioase şi răsbună-toare. Este timpul să protestăm pe toate căile, acum mat mult ca ori cînd, şi să arătăm lumii civilizate nelegiuirile lor. Ne incumbă dar datoria de a duce o campanie viguroasă contra asupritorilor fraţilor noştri, oprindu-i de a le răpi naţionalitatea şi limba lor. Pentru aceasta este nevoe ca numărul nostru, ca membrii în Ligă, să crească tot mai mult, ca cu puteri însutite să ne putem opune valurilor maghiarizării. Iată de ce vă rugăm ca alături de munca noastră să puneţi entuziasmul vostru cald în-tr’o propagandă cît mai activă, cît mai rodnică spre sporirea aderenţilor Ligei. Vă alăturăm deci aci două buletine de înscriere, pe cari vă rugăm să le complectaţi cu numele doritorilor de a face parte printre noi şi a le trimite de urgenţă la Sediul Secţiei Ligei str. Nouă, 6. Preşedinte: 8. Ferieţeami-Buzen. Oasier: C. Roamtm. .«Deutsehas VoHt&h’adi* Hîn Vîonu pu. blică o dare de seamă foarte elogioasă despre meetingul de Duminică şi adaogă că, «numai luptele bucureştenilor în cestiunea naţională, vor putea pune frîrt pornirilor şoviniste ale Ungurilor». v In curtnd se vor judeca de către Curtea cu juraţi din Cluj trei procese noui intentate Tribunei din Sibiu în cestiunea măcelurilor de la Meliadica. Autorul articolelor e d. Teodor V. Pă-căţianu, fost redactor al Tribunei. In seara de 25 Septembre, cu Expre-sul-Orient, s’a întors in Capitală d. dr. Asaclii. Numeroşi medici aşteptafl pe distinsul medic pe peronul gărel. Zilnic primim denunţuri contra directorului penitenciarului Telega, un oare care Papiniu. Purtarea acestui funcţionar e bine cunoscută la direcţiunea generală a închisorilor şi numeroase reclamaţiunl afl fost adresate in contră-I. Nu e mult limp de ctnd acest domn a bătut In mod barbar pe inginerul Brauder, dirigintele lucrărilor noului penitenciar pucă tristeţea. începu să vorbească cu Anton ; nefericirea voi ca bătrîuul să aibă aşişderea, în acea zi, gîndurl posomorite. Şi povesti lu ce chip Glafira Petrovna, In-nainte de a muri, îşi mişcase mina; şi, după un moment de tăcere, adause oftînd: «Orl-ce om, tătucule, e osinditsă se mistue pe sine însuşi». Era deja Urziţi cînd Lavretzky apucă din noti calea către oraş. Melodiile nopţel H reveniră în minte ; icoana Lisei se ridică In faţa lui, In toată graţia el naivă ; gîndul că ea’l iubea ’1 umplea sufletul de emoţie, şi sosi în sfîrşit la căsuţa cu spiritul mal liniştit şi fericit. Cel d’intlifl lucru care 11 isbi, intrlud In sală, fu un miros pe care nu-1 putea suferi : pe podele, zăceaţi cub re, geamantane. Chipul feciorului sâfl, care H eşise repede Innaiute, i-se păru ciudat. Fără ca sâ-şl dea socoteală de ceea ce simţea, trecu pragul salonului... De pe divanul pe care se întinse, o fernee în roche neagră eu volanurl se sculă cu llncezeală ca să-l lnltmpiue. Pe figura-i palidă, ţinea o batistă brodată cu eleganţă; făcu vr’o elţl va paşi Înainte, şi pleclnduşl cu graţie capul săfl drăguţ, căzu la picioarele lui. Numai atunci o recunoscu el: era femeea sa! Respiraţia i se opri, şi d’abia avu timpul ca să se rezime de părete. — Teodore, uu mă respinge! zise ea pe franţuzeşte. Şi glasul sfifl, ca lama rece a unul pumnal, II pătrundea lu inimă. O privea fără Doftaua, pentru că acesta nu se Învoise să încarce devizul unor reparaţiunl făcute la temniţă, pentru ca directorul să beneficieze din sumele Încărcate. Pentru a se răzbuna pe inginerul care nu se învoise ea să fraudeze Statul, directorul Papiniu Ta pindit pe marginea liniei ferate Doftana şi Ta bătut In mod sălbatec, spăr-glndu-1 capul şi lăstndu-l In nesimţire pe linie. Dirigintele lucrărilor, a reclamat telegrafic direcţiei generale a peniteciarelor In contra acestui sălbatec agresor, dar şi plnă acum Papiniu stă nesupârat de nimeni la postul sâfl şi aşteaptă noul victime. Judiciare La 29 Septembre, se va judeca luaintea tribunalului Ilfov, secţia comercială, procesul dintre anlreprenorul portului din Constanţa, d. Adrien Hallier, şi compania Dit-mer, Silirăm, Langeweldt şi comp. Iată laptele : In 1895, d. Adrien Hallier, care luase antrepriza portului din Constanţa, contractează cu numita companie pentru secarea şi dragarea apelor din port. D-nil Ditmer, Scliram şi Langeweldt încep lucrările şi le urmează plnă in primăvara anului cureut, cînd refuză de a le mal continua. Atunci d. Hallier intentează, prin repre-zintantul săli d. C. Nacu, vice-preşedintele Camerei, proces antreprenorilor, cerînd re-ziliarea contractului şi daune pentru luttrzie- rea predărel lucrărel. * Odată cu reclamaţia d-lul Hallier, tribunalul comercial dinţCapitală este sezizat de 0 cerere neconvenţională a d-lor Ditmer, Si hram şi Langeweldt. . Aceştia afirmă că, dacă afl Încetat lucrările, pricina e d. Hallier, care n’a mers cu construcţia portului paralel cu dragarea, el găsindu-se In anul al 3-a al lucrărilor, iar antreprenorul portdul fiind nu mal în anul 1 iflj .u construcţia. In consecinţă el cer : 1) reziliarea contractului ce au cu d, A. Hallier ; 2) daune de 800.000 Iei; 3) restituirea unei sume de 47.000 le! peit-tru lucrări executate. * Procesul, care urma să se judece In Maifl trecut la tribunalul comercial, a fost amlnat pentru 29 Septembre, după cererea d-lul C. Nacu, representantul d-lul Hallier, pentru comunicare de acte. Prin dezbaterile cari vor avea loc, procesul promite a fi intmsant. * In urma cererel tribunalului din Temi-şoara, o comisiune rogatorie a fost instituită de tribunalul de comerţ din Capitală, pentru a se lua interogatoriul—sub prestare de jurămtut —membrilor consiliului de administraţie al Societăţeî pentru industria petroleului din Bucureşti în procesul intentat acesteia de Rafineria de petroleu din Orşova. Aceasta din urmă reclamă celei dînlîifl oumft do 57.000 lot. Afacerea va veni înaintea tribunalului do comerţ din capitală, la 4 Octombrie viitor. Bacalaureatul Iată numele candidaţilor cari afl reuşit Ia examenul oral de bacalaureat din seria de eri, Vineri: D-ra Coustautinescu Vasilichia, Costa-copol D. D-tru, Costin S Vasile, Costopol Mircea, Deleanu Victor, d-ra Demetrescu P. Atena, d-ra Demetrescu Maria, Deme-trian Pândele, Dimitrescn N. Cristu, Dimi-triu I. George, Dimitriu P. Lascar, d-ra Di-mitriu Viorica, Dinieu Const., Doiculescu Bonea, Droc-Barcian George, d-ra Dulgu-rov Elena, Dumitrescu Alex., d-ra Eliad Elvira, Etlman Avram, Filipescu Ion, Filloti D. Zamfir, Steiuer Mihail şi Petrini Ion. HOOURf Intre reuşiţii la bacalaureat este şi d-ra Dumitrescu Maria, din Ploeştl, care a susţinut examenul cu deosebit succes. * Hugo.—Astă-seară debutul Marquizulul şi Marquizel de Sampieri duet frauees, şi al M-lle Arnoldi, dutăreaţă franceză. * Aflăm că Societatea Romluă de Asigu- sâ o înţeleagă, şi totuşi băgă de seamă numai de cît că avea faţa mal albă şi o-brajil mat plini ca lu tot-de-a-una. — Teodore, continuă dînsa ridiclndu-şl din cînd în cînd ochii şi fâctndu-se câ-şl frfimînlă degetele-I delicate cu unghii trandafirii şi poleite. Teodore, sunt vinovată : voifl spune mal mult : sunt criminală: dar ascultă mă, u'am putut să mal îndur multă vreme starea mta. De clte ori nu m’arn glndit să mă îudreptez către line, dur mă temeam de mlnia ta ! M’am hotărll să rup cu trecutul. Şi apoi, am fost atlt de bolnavă, adaose dlnsa trecînduşl mina pe frunte şi pe obraji... M’am folosit de svonul ce se răspludise despre moartea mea, şi am părăsit totul... Zi şi noapte nu m’am opiit, m’am grăbit să ajung aici; am şovăit mult Innaiute de a mă arăta ochilor tăi... In sfîrşit m’am hotărlf, aductndu-ml aminte de neţărmuita ta bunătate. In Moscova ţi-am aflat adresa, şi am venit. Să mă crezi, continuă dlnsa, scullndu-se încet, şi aşezlndu se pe marginea unul fotolii! ; m’am glndit de multe ori la moarte şi aş fi avut destul curaj ca să 'ml pul capăt zilelor, dacă uu m’aş fi glndit la fata mea, la Ada. Ea e aici, doarme lu camera de alături, bietul copil ! E ostenita, o să o vezi... ea, cel puţin, e nevinovată In faţa ta... şi efl, efl sunt nenorocită, atît de nenorocita, zise dlnsa podidind-o lacrimile. In sfîrşit, Lavretzky îşi veui lu fire ; se r&rl Generale din Brăila, a Început operaţiunile In ramura asigurărilor asupra «Vieţel». Escluzlud cu totul asigurările tontine (a-sociaţiunl mutuale) care promiteafl rezultate ce nu se putea realiza la termen, «Generala» a pus In practică adevăratele asigurări pentru cazurile de moarte viagere şi mixte, rente, etc. şi In special asigurarea pentru cazul de moarte combinată cu rentă, care este o inovaţie pentru ţara noastră şi care este pe larg explicată In anunciul zisei societăţi ce se găseşte pe pagina IV-a. Grecia şi Turcia Constantinopol, 26 Septembrie.—Consiliul de miniştri a decis să trimeată puterilor o notă reamintind situaţia musulmanilor in Creta şi cerînd solu-ţiunea cit se poate de grabnică a ces-tiunei cretane. Atena, 26 Septembrie. — Se asigură că maiorul Land va fi numit delegat al Engliterti in comisiunea internaţională a controlului datoriei elene. Parlamentul austriac Viena, 26 Septembrie. — «Camera deputaţilor». Adunarea discută afacerea injuriilor ce şi-au adresat în mod mutual, în şedinţa de ieri, d-nu Iro, german-radical, şi d-nu Gregorig, antisemit. Comisiunea, însărcinată să examineze această afacere, propune să se dezaprobe purtarea celor doul deputaţi, exprimînd în acelaş timp şi părerea de răii că asemenea scene se produc în parlamentul austriac. Camera decide în unanimitate să desa-probe pe d-nii Iro şi Gregorig, acordînd însă circumstanţe atenuante d-lui Gregorig. ŞTIRI MĂRUNTE —Societatea literară Petru Maior din Budapesta, va ţinea o şedinţă publică, în ziua de 1 Octombrie viitor. Intre alte chestiuni, la ordinea zilei este şi dizertaţiunea filosofică, asupra Comediilor lui Caragiale, a d-lul Bariu Chendi, — Cititorii noştri îşi reamintesc, zgomotele ţrăsplndite Iu jurul inorţel lui lorgu Radu, din Bărlad. Intre altele, s’a afirmat că lorgu Radu ar fi fost otrăvit şi, iu urma unei anchete făcută de d. I. Bastadie, procuror general de Galaţi, s’a ordonat analiza viscerelor defunctului. Iată avizul consiliului sanitar superior, dat în ziua de 2 Septembre trecut. 1) Defunctul lorgu Radu din Bârlad, a murit de moar’e naturală şi anume de marasm senil, negâsindu-se nici o urmă de intoxicaţie. Ştiri economice — Corespondenţa din Coustantinopol ne vesteşte, că la ultima tragere a losurilor turceşti, de clte 400 lei, au eşit următoarele numere: No. 17(160 a cîştigat 10 000 lei. No 859519-25,000 lei, No. 916943-300,000 Iei şi No. 1137148 -10,000 lei. Spania şi ^uba Madrid, 26 Septembrie. — Se asigură că rechemarea generalului Weyler se va decide in consiliul de miniştri ce se va ţine mîine. Madrid, 26 Septembrie.— Generahd Weyler a telegrafiat d-lui Sagasta că caracterul să ii dublu de guvernator general al Cubei şi de general şef în faţa inamicului, îl împedică de a-şi da demisia, dar că aceasta n’a ajunge dacă n’are încrederea guvernului, faţă de atacurile al cărui obiect este. D. Sagasta a răspuns 'că guvernul recunoaşte serviciile aduse de generalul Weyler, dar crede că schimbarea politică ce a avut loc cere, pentru a termina războiul, ca autorităţile să se identifice cu dlnsul. Aceasta n’are nimic a face cu încrederea ce generalul inspiră guvernului. Liberalii cred că răspunderile politicei nu cad asu- deslipi încet de păretele de eare se rezi-mase şi se îndreptă spre uşă. — Pled, zise femeea sa cu desnădejde, pled fără ca să ’mf spui o vorbă, fără ca să ’mî fad o mustrare ! Dispreţul ăsta mă zdrobeşte ! E grozav! Lavretzky se opri. — Ce vrei de la mine ? zise el cu voce stinsă. — Nimic, nimic, răspunse dlnsa eu vioiciune ; ştifl, n’am drept să ’ţl cer nimic, sunt un nebun, nu mă aştept la nimic, uu îndrăznesc să mă bizui pe ertarea ta! Cutez să te Întreb numai ce să fac. Unde să trăesc? Ca o roabă, am să mă supui poruncilor tale, orl-cari ar fi ele. — N’am să ’ţl daft porunci, răspunse Lavretzky cu acelaşi accent; o ştii, totul s’a sfîişit între noi, şi acuin mal mult ca nici o dată. Poţi să trăeştl, unde ţi-o plăcea, şi ţi a ajunge pensia... — Oh ! uu rosti vorbe atlt de crude, întrerupse dtnsa ; fie-ţl milă de iniue... cel puţin pentru Îngerul acesta. Şi zicîud acestea, se repezi In odaia eea-l’altâ şi reveni ţinlnd în braţele sale o fetiţă artistic Impopoţouată. Nişte frumoase bucle bălane II câdeafl pe figura trandafirie şi pe ochii I mari Încă păieujeniţl; ea ztmbea şi Închidea pe jumălate ochii privind lumina şi rezemlndu-şl mlnuşiţa de braţul maiceî sale. pra agenţilor cari o pun în practică, ci asupra guvernului eare o inspiră. D. Sagasta va comunica peste puţin timp generalului deciziunea guvernului. FLINGERI Mal mulţi cetăţeni diu culoarea de galben ni se pliog In contra comisarului Meeu-lescu, de la secţia 12. In contra acestui comisar s’afl făcut numeroase pllngerl la prefectură, dar nici una n'a avut vre-uu rezultat. încurajat de această protecţiune tăcută a mal marilor, zbirul Meculescu a răspîn-dit o adevărată teroare printre supuşii din secţia sa. Zilele trecute, faimosul Meculescu, bănuind pe comerciantul Spirea Ionescu că este dintre acel cari Tafl reclamat la poliţie, 1’a luat la goană de-a-lungul stradel Toamnei, ameninţlndu-1 cu bastonul şi a-drestndu-I adevărate înjurături poliţieneşti. DIVERSE DIN CAPITALA Puugaş de bnznnare. — Nae Ionescu, cunoscut pungaş de meserie, lşl alesese o specialitate, In profesia nobilei sale meserii. El, fără ca să fie invitat, mergea la ţoale bisericile unde eraţi cununii şi acolo, scotocea buzunarele nuntaşilor. Uitima lui izbindă, care 1’a şi dat de mal, a fost acum cît-va timp in biserica Creţulescu, unde se oficia căsătoria d-lul Sideri, de unde Ionescu, după ce colecţionase vre-o 7 porlino-neurl, a fost prins la eşire, de eătre un agent al siguranţei. Dat in judecată pentru furt, Ionescu a fost condamnat la şease luni închisoare corecţională. Moarte subită. — Ion Săvnlescu, lucrător la fabrica de cărămida Touola, din şoseaua Ştefan cel mare, pe cînd se »fla la lucru eri dimineaţă la orele 7. a căzut de e dată jos şi a încetat subit din viaţă. Cadavrul lui Săvnlescu a fost ridieat, din ordinul parchetului, şi transportat la morga oraşului pentru a i se face autopsia. Tllhar prins tu Capitală.—Agenţii poliţiei de siguranţă aii prins, eri noapte, pe un vestit bandit, cuooscut sub numele de Savu, evadat de mal mult timp din temniţă, unde lşl făcea osinda peutru crime şi tiihăril şi care era de mal mult timp urmărit de autorităţi. Incendiu. — Eri, la orele 7 dimineaţa, un incendiu s’a declarat In calea Dorobanţi 142, la circiuma lut Ghiţă Ionescu. Focul a luat naştere de la o şiră de pae aşezată in fundul eurţel circiumei. Cu ajutorul vecinilor, focul a fost localizat, mat înainte de sosireu pompierilor. *** Tot iert, un incendiu a consumat în parte, casele lui Ghiţă Zestraşu din strada Sirenei 7-r>. Din beţie.—Un scandal enorm s’a petrecut aseară Sn berăria Dodani. Un chelner, Petrică Georgescu, domiciliat în strada Mibat-Vodă 11. după ce a făcut uu chef monstru in numita berărie, beat mort, a refuzat să plătească chelnerului costul consumaţiu* nilor şi Iulndu-1 la înjurături, a început să az-vîrle cu scaunele după dlnsul, a spart geamurile, producind un scandal colosal. Cu chin cu vai, toţi chelnerii din berărie, aO reuşit să dea afară pe beţivul scandalagiu, care furios cum era, Începu să înjure pe trecători şi să azvîrle cu pietre după dînşil. Un dorobanţ al primăriei care din întimplare trecea pe acolo, fiind lovit în cap cu un pietroi, a căzut pe trotuar scăldat în stnge. Rănitul a fost transportat la spitalul Colţea, iar scandalagiul, arestat, a fost condus la poliţie ca să se liniştească. DIN JARA Sinucidere.—Din Galaţi ni se scrie că lu ziua de 26 curent, pe la orele 7 dimineaţa, individul Iosef Lapayue, brutar din acel oraş, tt fost găsit spînzurat tn latrinele restaurantului Matias Rivnac, din strada Tecucifl, acel oraş. Din cercetările făcute, se constată că nenorocitul şi-a pus capăt zilelor, din cauza unei bole incurabile de care suferia de mal mult timp. Mort din bătaie. — Ni se comunică din Ploeştl că zilele trecute copilul Ion N. fioianu din comuna Văleăneştl, Prahova, a murit din cauza bătăilor suferite de la locuitorul Constantin Ion, din aceeaşi comună. Parchetul instrueşie afacerea. Accident nenorocit. — Un teribil accident, datorit neglijenţei, s’a Intîmplat zilele trecute, in comuna Bătrinl din judeţul Prahova. Un locuitor din acea comună, dueîndu-se la fierarul din sat, un anume Ghiţă, pentru ca să ’I repare un pistol, fierarul i-a pistolul în mină şi începe să-l examineze de aproape. Cînd fie- — Ada, uite tatăl tăfl, zise d-na Lavretzky dlnd Ia o parte buclele cari acopereaft ocbiî copilei, roogâ-1 peutru mine. — E papa ? Ingtimă copila. — Da, drăguţă, nu-I aşa că-1 iubeşti ? Lavretzky nu se mal putu stăpîni şi zise : — Iu care melodramă e o scenă la fel ? Şi eşi diu cameră. D-na Lavretzky rămase cltă-va vreme nemişcată, apoi dlnd uşor din umeri, luă copila, o duse Iu camera cea Taltă, o desbiăcă şi o culcă In pal. Apoi se aşeză lingă lampă, luă o carie In mină, aşteptă aproape un şi ceas se culcă. — El, ce este, doamnă)? o Întrebă femeea sa, o pariziană şireată. — Ce să fie, răspunse dlnsa, a îmbătrlnit mult, dar pare tot aşa de bun ca şi In trecut. Dă ml mănuşile de noapte, găteşte-ml pentru mîine rochea ceuuşie şi mal cu seamă să nu uiţi costiţele de berbec pentru Ada. Poate o să se găsească cu grefi aici; dar in sfîrşit, trebue să facă rost. — La războiţi, ca la războia 1 răspunse Yustenos. Şi stinse luminarea. (Va urma). nr. I. HHAUJl&TEMA Fo»t asistent de Profesor tn Yleuu Specialist peutru bualcle Capului Boale de Gît, Oară, Nas, Urechi si Ochi Scoaterea nedureroasă a Dinţilor prin Aneste-sia (adormirea saO amorţire) prtn mijloace nevătămătoare însă interzise Dentiştilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Conmlta\Umi de la 8—11 a. m şi dela 2—6 p.m Strada Cultei, No. ÎS. www.dacoromanica.ro rarul a ridicat cocoşul, arina, care era încărcată, a luat foc, şi toată descărcâtura a lovit pe locuitorul Niculae StauciQ, care era de faţă. Nenorocitul, grav rănit la cap şi la piept, a fost transportat la spitalul judeţian dinjValenl, iar autoritarele locale, din ordinul parchetului, aa deschis o anchetă. DIN STIiEINA TA TE O harţii aulică din cele mal interesante şi mal valoroase s’a descoperit In cursul acestei luni Ia Madaba In Palestinu. Cu ocazia clădind unei biserici, s’a găsit un fel de platformă de inosaic, citare din capul locului a avut probabil dimensiune «le vre-o 280 de metri patraţl, astăzi insă nu nil rămas de cit numai 18 metri. Această platformă reprezintă o hartă geografică a Palestinei, incepind ds la muntele Li-banon piuă Ia Egipt şi de la marea Mediterană pînă la Musopotamia. Desemnul este foarte precis, culorile naturale. Foarte interesante sunt diferitele partide ; se mal vede o bucată a rîulul Iordan, în care înoată peşti. Iu partea de nord-est de Iericho se vede un pod peste rltt. In crîngxil de ltDgă Iordan un Ieă urmăreşte o gazdă. Pe marea Moartă se văd cîte va corăbii cu pînze ; iar pe lingă făşia de pă-mint de lingă dtnsa sunt însemnate numeroase oraşe, intre care şi Ierusalimul. Marea valoare istorică a acestei originale hărţi, consista de sigur in prima linie, In împrejurarea, că la fiecare oraş este însemnat cu o mare preciziune, denumirea lai cea vech:ă, ast-fel Incit vom putea dobindi cunoştinţe despre unele oraşe încă necunoscute pînă astăzi. Afară de aceasta să văd munţii tie Ia Moab, valea Anton, valea de la Kerae,’ o parte e Egiptului cu mal multe oraşe, între cari Tunis, cîte va guri ale Nilului, muntele Sinai şi o bucată din deşertul Tib. In general această hartă ne arată Palestina din timpul Roinanilor şi se crede că a fost efectuată vre-o cu 350 de an! înainte de Christos. Depeşile de azi (Serviciul 'Agenţiei Romîne>) Conslantimpol, 26 Septembre.— 0 iradea ordonă trimiterea In Bitolia, a unei co-misiuni însărcinate să restaureze bisericile şi şcolile armeneşti distruse în timpul ultimelor turburărl. Patriarohatul a decis să mal ceară să se însărcineze şi o comisiune pentru a veni în ajutor sărăciei universale ce domneşte printre armeni şi să reînoiască cererea sa timzînd la deschiderea unei sub-scripţiuni atît în ţară cît şi în străinătate în favoarea armenilor in nenorocire. Berlin, 26 Septembre. —Reiehs Anzeiger anunţă că împăratul a conferit Principesei moştenitoare a Greciei, ordinid Lu-isel cu data, 1813—14 şi Crucea Roşie. Cap-Towu, 2G Septembrie. — D. Rhodes este grav bolnav. Berlin, 26 Septembrie.—După Reicks-Anzeiger la Cosla-Rica se va proclama starea de asedia pentru două luni, în vederea a-propiatel alegeri preşidenţinle. Paris, 21» Septembrie.— Regele Belgie! a sosit. El v?i sta aci 2 zile şi va face o vizită d-lu! Felix Faure la Rambouillet. Paris, 26 Septembrie. — D. Lebon, ministrul marinei, s'a îmbarcat la Pauillac pentru a merge în Senegal. Comisiunea bugetului a examinat bugetul războiului. Cu 10 voturi contra 3 şi sub rezerva ascultării ministrului de războia, ea a respins sporirea contingentului. ULTIME INFORMATEI întrunirea de înliite O vie agitaţie domneşte în Capitală ; entuziasmai de acum patru cinci ani pare a reizwia; condamnările de peste munţi au pus în mişcare toate inimile. Întrunirea convocată pe mîine după amiazl la orele 2 de studenţi este rezultatul acestui curent. * * * La întrunirea de mîine ce se vi ţine la Hugo vor lua cuvîntul d-nil Canci-cov, studenţii Miculescu, Tamara şi alţii. In vederea acestei întruniri, studenţii se vor întruni diseară la societatea lor Unirea, ca să ia ultimele dispoziţii şi să discute propun rea unul grup de studenţi, cari or dori să facă şi o procesiune la o statuea Iul Mihal Viteazul şi de-a aici dc-a-lungul Calei Victoriei la şosea. * ♦ * Urătorii vor stărui mal ales asupra decorării luA Iesszenskij şi asupra ultimelor condamnări de la Cluj. * * * Comitetul Ligei se întruneşte mai în fle-care zi ca să rezolve corespondenţele pe cari le are în privinţa reînfiinţării vechilor secţiuni din provincie şi în privinţa înflinţărel de nonl secţiuni. înscrierile la Ligă se înmulţesc din zi în zi. Secţiunile din Iaşi, Craiova, Ploeştl şi Piteşti aLe Ligei ad hotărît să convoace cîte un meeting, unele pe^ziua de 5 şi altele pe ziua de 12 Octombre. * 4= * Manifestul studenţilor, ce se va ceti la întrunirea de mîine, va fi tradus va toate limbile europene şi comamicat presei străine. In roniîneşte va fi răspindit în zeci de mit de exemplare în toată ţara. *** Patria din Cernăuţi, organul partidului nafîcnal romin din Bucovina, se exprimă în termeni foarte elogioşt despre mişcarea naţională din Capitală. Tribuna din Sibiu constată, că prin meetingul demn şi energic de Dumineca trecută, mişcarea naţională se în-drumeazA pe o cale sănătoasă şi speră că dacă mişcarea va urma, moralul ro- minilor de peste munţi se va ridica şi vor înfrunta toate persecuţiile stăpîni-rel ungureşti. * ♦ * Comitetul naţional stndenţesc e hotărît să înceapă o serie de întruniri publice prin toate reşedinţele de judeţe din ţară. * * * Cea mat mare parte a studenţilor au sosit în Capitală ca să asiste în cor-pore la întrunirea de mîine. Ca semn de distincţiune, studenţii vor purta cîte o cocardă tricoloră la butonieră. La sfîrşitul întrunirel toţi studenţii vor intona imnul naţional romîn Deş-teaptâte Romîne, ca semn de demonstraţie în contra justiţiei ungureşti, care pentru acest imn a trimes în puşcărie alaltăieri pe preotul Ioan Morariu pe timp de zece luni şi pe învăţătorul Simu Crucianu pe timp de opt luni. Plecarea AA. LL. RR. După cum am anunţat, AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria vor pleca Mercurl, 1 Octombrie, în străinătate. AA. LL. vor fi însoţite în călătoria Lor, de d-na Maria Greceanu, mare damă de onoare a Principesei, şi de d-nil generali Robescu, mareşalul curţel princiare, şi colonel Presan, adjutant al Principelui. * * * Numai A. S. R. Principesa Maria va merge la Coburg. Augustul Săii soţ se va duce la Sigmaringen, unde clima este mal puţin aspră de cît la Coburg. După ce va rămîne cAt-va timp în sinul familiei Sale, Principesa Maria va pleca, împreună cu micii principi Carol şi Etisabeta, la Sigmaringen. De aici, întreaga familie a Moştenitorului Tronului se va îndrepta spre Sudul Prunciei. * 4c * AA. LL. RR. vor petrece iarna la Nisa, în castelul ce Ducesa de Coburg posedă pe malul «coastei de Azur.» După o ultimă versiune, d. Flaişlen, actual consilier la Curtea de apel’ din Capitală, va fi permutat pe ziua de 1 Octombrie la Galaţi, in locul d-lul A. AbgarovicI, care la* acea dată trece la pensie. Permutarea d-lul Flaişlen va provoca o întreagă mişcare in magistratură. In locul d-sale, se crede că va fi înaintat d. Florian, preşedinte de tribunal. Succesiunea d-lu! Leon Sachelarie, fostul primar de Bacău, a provocat mare ceartă în sinul familiei colectiviste din localitate. Postul de primar, rămas vacant, aţîţă toate poftele, toate patimele. Pînă acum sunt doul candidaţi la primărie: d-nil C. Vlaicu, deputat, şi Ilie Racoviţă. Intrigile aO început deja intre cel doul rivali şi partizanii lor. Cele două tabere staă gata să se sfâşie. In urma unul ordin circular al ministrului instrucţiune!, toate şeoalele secundare din ţară vor trimite delega-ţiuni la inaugurarea Univers ităţel din laş!. Putem spune, cu această ocaziune, că conferinţa inaugurală va fi ţinută de d. C. Dimitrescu-IaşI, în prezenţa M. Sale Regelui şi a miniştrilor. Mîine, Duminică 28 Septembrie, d. I. Brătianu, însoţit de d. baron d’Ae-rentlial, ministrul plenipotenţiar al Austriei, şi de mal mulţi ingineri al C. F. R. sosesc la Slănicul din Moldova, pentru a studia terenul, pe unde s’ar putea face joncţiunea drumurilor noastre de fier cu cele ungare. Din Ploieşti ni se scrie că consilierii comunali anti-ocultiştl aă hotărît să’şl dea demisiunile. Consiliul fiind ast-fel descomplectat, nu va mal rămîne guvernului de cît să’l disolve. Lucrul pare deja hotărît in cercurile guvernamentale şi pentru aceasta, nu se aşteaptă de cît retragerea disidenţilor din consiliu. Astă-zl s’a început la Universitate concursul pentru ocuparea catedrei de limba germană de la şcoala de comerţ gradul 1 din capitală. Comisiunea se compune din d-nil I. Bogdan, Itădulescu-Motru şi I. Hodoş. Candidaţii înscrişi sunt în număr de opt. D. Jean Leea, fost prefect de BacăO, va candida la colegiul al ill-a de deputaţi, In locul d-lul Leon Sachelarie, numit prefect. Legaţiunea engleză din capitală a transmis d-lul C. F. Robescu, primar, mulţumirile guvernului Marel Britanii pentru suma de 10.000 lei, cu care comuna Bucureşti, a contribuit la alinarea suferinţelor victimelor foametei din India.» „ .. ^ ‘ , K, SQ Am spus în numărul nostru de aseară că rezultatele licitaţiilor ţinute în ziua de 25 Septembrie, în Bucureşti, Iaşi şi Craiova, pentru rearendarea moşiilor Statului, aii dat rezultate deplorabile. Nu numai că preţurile obţinute atl fost foarte mici, dar multe din moşii aţi rămas, şi de astă dată, nearendate din cauza lipsei de concurenţi. Aşa la Iaşi—după cum ne comunică corespondentul nostru—din 38 de moşii, scoase in licitaţie, numai una din judeţul Dorohol a putut fi arendată, cu un preţ derizoriu. Lucrul pare curios — dar totuşi e exact. O comună germană din Stiria (Aus-tro-Ungaria) a trimis un bursier, care să înveţe lucrul manual, la şcoala normală de institutori din capitală. Se ştie, că titularul catedrei de lucru manual de la această şcoală este d. Moian. Ni se semnalează oarc-eare fierbere printre locuitorii mal multor sate din judeţul Ialomiţa. Origina aeestor nemulţumiri, cari ar fi de dorit să nu ia o formă acută şi primejdioasă ordinel publice, este următoarea: Se promisese sătenilor cari locuesc Intre GeorgenI şi Gura-Ialomiţeî, construirea unei şosele, şi In fie-care au el constatau cu mlh-nire că angajamentul luat faţă de dlnşil era departe de a li realizat. Şoseaua aceasta este indispensabilă pentru siguranţa nu numai a avere! ţăranilor, dar chiar a existenţe! lor proprii. Nu e an să nu fie inundaţi aceşti oameni, şi fără a insista mult asupra pagubelor ce le îndură, mal e pusă în primejdie viaţa lor, a copiilor şi a familiilor lor. E într’adevăr o calamitate să constaţi că pentru suma de 80.000 le! — căci atît va costa aproximativ şoseaua—se lasă a pieri 1500 de familii romîueştl, muncitoare, şi necerînd alt-ceva de cît să trăiască. Prefectul judeţului Ialomiţa, ce-I drept, a mers la faţa localul acum cîte-va luni, şi a constatat că plîngerile sătenilor sunt fundate, că construcţiuuea şoselei Iu chestiune tre-bue hotărttă, şi că o amlnare ar periclita sate întregi aproape distruse din cai za ultimelor inundaţii. Nu e suficient însă ca prefectul să vază răul, el trebue să’şi ’l remedieze. Aceasta este datoria lui ca reprezintant al putere! executive, căci alminterl n’am vedea utilitatea prefecţilor şi administratorilor, cînd în loc să îngrijească de interesele contribuabililor, se ocupă cu plasarea agenţilor electorali şi cu organizarea alegerilor. Prefectul judeţului Ialomiţa n’ar Intim-pina deci de cit simpatii dacă în cazul sătenilor din GeorgenI şi Gura lalomiţel, ar hotărî ministerul lucrărilor publice să aprobe executarea soşelel în chestiune, scă-ptnd ast-fel dintr’o complectă mizerie şi dintr’o iminentă ruină un aşa mare număr de familii ţărăneşti. Epidemiile din ţară Pe ziua de azi, rapoartele sosite la serviciul sanitar superior, ne arată următoarele cazuri de boli în ţară: Giurgiu: 3 bolnavi de angină difterică. Brăila: fi bolnavi de febră tifoidă. In judeţul Constanţa, comuna Ostrov : sunt 6 bolnavi de febră tifoidă. In Seimeni, tot. acest judeţ, afl fost două cazuri mortale de angină difterică. Oraşul Constanţa numără 19 persoane bolnave de tuse eouvulsivă. Comuna PuntişenI, din jud. Tutova, are 8 cazuri de febră tifoidă. I>F LA COMUNA Consiliul comunal al Capitalei a ţinut aseară prima şedinţă a sesinnel ordinare de toamnă. Consiliul a rezolvat clte-va cestiunl de administraţie curentă. S’afl aprobat mal multe exproprieri în interesul alinierilor de strade. Consiliu! a ales apoi în comisiunea pensiunilor pe d-nil consilieri Miclescu şi C. Mihâilescu, fostul registrator-şef al primăriei. Cu plivire la acceptarea legatului Ev!o-ghie Gheorghuf, două moşii în judeţul Oit, din venitul cărora să se dea o parte pentru mărirea fondului societăţel pentru învăţătura poporului romîn, primarul comunică consiliului, că d-sa a avut grije să facă cerere de punere în posesiune, dar că tribunalul a refuzat aceasta. De sigur că părintele oraşului ignora, că tribunalul nu poate să ordone punerea în posesiune, piuă ce formalităţile de acceptare a donaţiunel şi aprobarea consiliului de miniştri nu sunt îndeplinite. Intre alte cestiunl de puţini importanţă, consiliul a mal aprobat reducerea la băile «Societatea Centrală» de taxa pe apă de la 15 la 10 bani pe metru cub, cu condi ţiunea ca direcţiunea băilor să se angajeze, a fixa dona zile pe săptămlnă, In care po-pulaţiunea săracă să pOată face băl cu preţuri reduse. Şedinţa s’a ridicat la mele 11 seara, a-nunţtndu-se cea viitoare pentru astă-seari. Primim la redacţie legea judecătoriilor de ocoale, comentată şi adnotată de d. Sever A. Moscuna, judecătorul ocolului 4 din Bucureşti. Volumul are o prefaţă de cunoscutul jurişc-consult, d. Dimitrie Chebapci. Subiectul lucrărel d-lul Moscuna este comentariul legel judecătorilor de ocole. Cu preciziune şi claritate, tînărul magistrat expune, intr’un volum de 205 pagine, toate acţiunile cari sunt de com-petinţa judecătorilor de ocoale. Detiniţiunile ce d. Moscuna dă obligaţiunilor, acţiunilor reconvenţionale, în revendicare etc., arată pe magistratul care mănueşte şi aplică, în cunoştinţă de cauză, legea şi paragrafele el. Trebuie să recunoaştem, împreună cu d. Chebapci, că «scrierea d-lul Moscuna corespunde unei trebuinţe de mult sim • ţite» şi 11 felicităm pentru lucrarea sa. COMERŢUL 1)E ORÎNE (prin fir telegrafic) Ultimele ştiri de la bursele din străi- nătate 20 Septembre New- York : Grîfl prompt ’/s cent. scădere » termin */» » Porumb */, » Londra, Anvers. Tendinţă liniştită. Paris Grlă prompt 5 cent. urcare Viena: Redeschidere Gria de primă-vară 11. 11 90 » » toamnă » 1219 Ovăz » primă-vară » 6.65 Sec. » » » 8.90 » » toamnă » 8.97 Porumb Mal-Iunie » 5.52 » Sept. Octom. » 5.04 Tendinţă liniştită. închidere fi. 11.93 » 12.18 » 6 70 » 891 » 8.97 » 5.52 » 5.05 bibliografie: A0 apărut în a Il-a ediţiune : Lecţiunî de Aritmeticii practică, penlni cL I-a secundară, şi Curs de Aritmetică raţionată, pentru cl. 11-a şi IlI-a secundară, de St. Stoicescu, prof. Ia liceul «Lazăr». MINISTERUL JUSTIŢIEI PuhUcatiune D. căpitan Nicolae Popescn din Bucureşti, slrada Dionisie No. 49, a făcut cerere la acest minister pentru adăogirea la lîuiiieln să a patronimic de «Popesru» a celui de «Ioaneli», spre a se numi «Nicolae Popesce Ioaneli». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoSiţiune, în termenul prevă zut de aliniatul 2 al zisului articol. ÎNŞTIINŢARE SPECTACOLE O trupă elenă, sub direcţiunea d-lul N. Parasehevopulo, va da clte-va reprezentaţii dramatice şi de comedie la Sala Dacia. Prima reprezentaţie va avea loc Luni, 29 Septembre, eu piesa Esme, melodramă lu 4 acte. MINISTERUL JUSTIŢIEI * Publicaţinne D-nul Gheorghe Ion Ilie Parcea (zis şi Purcea Ilie, sergent de oraş In Bucureşti, a făcut cerere la acest Miuister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Purcea» în acela de «Mitrană» spre a se numi «Gheorghe Ion Ilie Mitrană». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţinne D-nul C. Dudâu, comerciant din oraşul Turnul Severii), a făcut cerere la acest Mi nister pentru schimbarea numelui săă patronimic de «Dudău» tn acela de «Dudescu», spre a se numi «C. Dudescu». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voit să facă oposiţionile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. PuMicaţiime La 9 Octombrie 1897, se va VINDE la Tribunalul din Giurgiu, pentru eşirea din indiviziune, MOŞIA COPACIU, din comuna Copaciu plasa Călniştea, a defunctei Alexandrina Hiottu. Moşia este ca la vr’o 34 kilometri de Bucureşti sad Giurgiu şi are întindere ca la 1500 pogdne din cari ca la 1300 pog. arabile, avlne moară de zidărie masivă cu locomo-bilă stabilă de 16 cal putere, case şi curtea compusă din grădină sistematică şi alte diferite îmbunătăţiri, cari se pot citi în Monitorul oficial, No. 101 pag. 3689, din 5 August 1897. Pentru informaţiunl mal precise doritorii se pot adresa la d. Const. Hiottu, str. Corabia No. 10, sad la d. Jean M. Mitilineu, str. Stirbel-Vodă No. 108 bis. precum şi la d-nil Sami & Arthur, strada Carageorgevicl No. 3, cari sunt în posibilitate de a facilita modul depunere! preţului. Sub-serisul avocat, domiciliat în Iaşi, lucrînd ca mandatar al d rel Maria Smaragda Beldiraan, fiica legitimă a d-nel Eiisa Balş din căsătoria sa eu defunctul acum Aga Dimitrie Beldiman, şi, iofomat fiind că doamna Eiisa Balş caută să vîndă toată averea sa văzută şi anume moşi < Pribeştil din jud. Vastuifi şi casele din IişI, str. Romană, în scopul de a face pe viiler imposibilă Încasarea de ta d-sa a pensiune! alimentare dobindită de clienta mea prin sentinţa Trib. Iaşi, S. I sub No. 224 din 25 Iunie a. r. dată cu execuţiunea provizorie,— înştiinţez pe toţi acei cărora li s’ar propune vînzarea acestor imobile să se abţină de a le cumpăra, căci în caz contrar vor fi consideraţi de rea credinţă şi expuşi a se vedea anulîrdu-li-se cumpărătura. 6. 8, Oriatofer. BUHEIIG se obţine apă limpede şi sănătoasă Autorizat de înaltul consilia superior sanitar Depositul general la: SALTER & CUNO Bucureşti, Strada Colţei, No. 31 şi la principalele magazine de marchitănie şi porţalănărie Dr. S. ERLICH Specialist în boale interne 22, Strada Gabroveni, 22 Consultaţiunî de la 2—4 p. m. Be ÎKicliiriat de la Sf. Dumitru viitor, casele din Strada VĂMEi, No. 11, actualmente locuite de Le-gaţiunea Imperială a Turciei, avîud tot com-fortul: gaz. apă, bae, grajd, şopron, curte spaţioasă şi grădină. Pentru ori ce informaţiunl a se adresa la d. Th. I. Zamflrescu, la Ministerul afacerilor streine. Doctor AHO MARCEL Medic al spitalului Caritas Avis important De oare-ce nici anul acesta nu se vor face divisionare la liceele Statului (din Bucureşti) şi de oare-ca elevii eşiţl din clasele primare din acest an nu pot încăpea în cl. I de la sus numitele licee, de aceea noi am luat hotărîrea de a prepara ssrios, în casă, elevii externi de la cl. I—IV gim. cu preţuri lunare şi convenabile, lucru foarte avantagios pentru părinţii, cari din cauză de mijloace nu ar putea plasa pe copil lor în peusioane particulare. NB. Asigurăm pe onor. părinţi, că vom pune ţoală silinţa, ca să dăm copiilor lor instrucţia necesară şi cerută de regulamentul şcolar, aşa ca să-I putem presenta pentru examen la şcoa-lele Statului. Profesori asociaţi şi licenţiaţi in litere şi matematici. Slr. Popa Soare. No. 43. Boale înterne Consultaţiunî de la, 2—4. GS, Valea Văcăreşti, Gii l>r. 9K Tsitiiişescii Boule interne şi sifilitice 80, Strada S&onmim, 86 intrarea priu str. Dorobanţilor Consultaţiunî de la 6—7 seara D« STEfilE ti. C1URCII IX Polikangnsae—No. 10. Viena Consultaţunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena mmKmmmmammmmmssmmmai ABENCE des QRANDS HABASINS du LOUVRE de PARIS CALEA VICTORIEI, No. 80.—(Vis-ă-vis de Biserica Kretzulescu). A pus in vînzare modelele cele mal recente pentru ÎMBRĂCĂMINTEA DOAMNELOR Agenţia primeşte necontenit F,^ A IN TI I.OANE 3NOCI şi CREATIUN1LE cele mal moderne ale Casei din Paris. Se găsesc: JAQHETTE8, PELERINES, R0BES de CHAMBRE MANTEADX, MATINEES, R0BE8, JDPES, JDPONS, BAS, etc. etc. In fle-care sâptămină agenţia continuă a primi, ca şi în trecut, un transport <1 e PA IjĂKII pentru I> A M fiC Acestea sunt foarte elegante şi după cel din urmă model. -Prime.-ce, cnToi'm Ci«< ologul ui. j ori şi ce comandă şi expediază CATALOGUL Casei de Paris Ia cerere Franco. Pentru informaţiunl a se adresa la AGENŢIE, indicănd lămurit adresa CALEI VICTORIKI, No. 116. — Vis-ă-vis de Biserica Kretzulescu. RATE ROBITE RATE Mauriciu Filip Lazăr Vis-ă-vis de Hotel de France In «anele Jllaerleei Nlălnrl, Etaj I Intrarea Calea Victoriei (Curtea Bisericel) Dormitoare, Sufragerii, liiurourT, Patnrî, Lavoire, Sifonore, Oglinzi, etc. Garnituri complecte panlru Saloane; Prompele, Perne, Evantai uri, Dorinezo, Pufuri, Divanurl, Scaune de paie, ctc. Atelier apeelul de Tapiţerie. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 2C MIE d AOHAIIE COPLIUL PRÂPASTIEI xx D-na «le Forbac primeşte mlngterile prlnceael Marlaalua — El bine ! strigă d-na Marlasina ; sărmanul mefl prieten e grav bolnav ? — Ce are ?... — Marchizul e bătrtn, răspunse El -na, şi suferinţa Iul e explicabilii. — Bătrîn ! bătrîn ! asta nu Însenină nimic. Suntem aproape de aceeaşi vîrslă. — Intr’adevâr, sunteţi tot aşa de bă-trină, şi ar trebui chiar d voastră să vă aşteptaţi la aşa ceva... — D-ta vrei să mă nelinişteşti îulr’adins, strigă Înfuriată bătrlna ; vreati să-l văd, cu toate acestea. — Adevărul este adevăr, urmă Marchiza; dar să-l vedeţi e cu neputinţă. Marchizul e toarte slab şi cea mal mică emoţie i ar face răii. — Vreau să-l văd ! reluă cu energie prinţesa. — Peste putinţă, răspunse doamna de Forbac. — El bine, nu-1 voifl vedea, dar ÎI voiii trimite notarul. Ori cit de bolnav ar fi un om, notarul nu poate fi oprit de a-1 vedea. — Treaba d-lale, doamnă, zise Marchiza. Şi In glndul el se întreba: — «Să o dafl afară ?... Ar trebui să o ucid! Dar unde i-aş ascunde hîrca ?» Ochii d-nel de Forbac scînteiau de mînie. Princesa ÎI Înţelese glndul şi se grăbi să plece. Eşind, ea repetă servitorilor: — Spuueţl d-neî Marchize, că nu voiţi în-llrzia a l trimite notarul ! Abia plecă prinţesa Marlasina, că un servitor veni Sntr’un suflet la marchiza de Forbac : — D-nul e foarte slab!... Marchiza nu aşteptă mal mult, ea intră In camera bărbatului sati bătrînul ambasador se stingea uşor, fără sbucium. — S’a sfîrşit!... zise medicul, şi închise încetişor ochii mortului. Se sffrşise prin urmare ! Ea rămase văduvă !... Liberă !... A doua zi, clnd se crăpa de ziuă, prinţesa Marlasina Însoţită de notarul sătt, coborî din carelă, la poarta otelului. Portarul le anunţă moartea stăplhulul săfl, spunîn-du le tot-odată că e interzisă tuturor intrarea. Prinţesa se întoarse desnădfljduită, acasă. Ajunsă In etacul el, d-na Marlasina răsfoi într’un sertar scrisorile cari-I aminteau trecutul mlndrel sale tinereţe5 Fără multă caznă găsi aceea ce-I trebuia ; deschise una dintre scrisori şi ceti : «Doamnă, «înainte de a părăsi lumea aceasta, simt nevoia să vă încredinţez un secret. M’aţl avut în tot d’auna ca pe copilul d-tră, mi-aţî arătat atlta bunătate, că vă pot numi cu adevărat mama mea. Vă trimit portretul meii, făcut acum cîţl-va ani, în vremea cînd eram fericit! Alăturată vă trimit o scrisoare pe care, clnd va veni momentul, o veţi da persoanei căreia îl e destinată. Clnd marchizul de Forbac va fi mort, veţi rupe primul plic al scrisorii şi pe at dota-lea, veţi găsi numele persoanei de care vă scriu. «Am un copil, doamnă! un copil pe care îl păstrez în inima şi în sufletul med, fără să-l fi văzut vre odată!... Dar acest copil se va regăsi, In clipa în care femeea care l-a născut, va simţi nevoe de iubirea lui. Dacă în primii săi ani acest copil trăeşte în mizerie, va avea cu atlta mal multă sete de bogăţie, mal tîrzifl. Şi averea mea toată încredinţată notarului rnefl, ÎI va fi remisă atuncea. Ce-I sprijinul d-tră, doamnă, pentru ca un fiu nenorocit să poată moşteni averea tatălui săfl. «Cînd veţi cunoaşte pe mama sa, din milă pentru sufletul mefl pe care vreati să-1 odihnesc în liniştea cerului, din milă pentru nenorocitul mefl copil, să nu o părăseşti, să intraţi în sufletul el, să-I spionaţi glodurile, pentru ca ea să nu poată cîşliga autoritate asupra copilului. «Vă depun ia picioare adlnca mea recunoştinţă doamnă, rugîudu-vă să spuneţi copilului mefl, că tatăl săfl l-a iubit într’a-tlta, că s’a ucis, neputînd să trăească fără dînsul. «D-zefl să vă dea fericirea pe care o aştept de la d-tră, în persoana fiului mefl ! «Paolo, Duce de Primaforza». Prinţesă reciti de mal multe ori scrisoarea ; ochii i-se umplură de lacrimi şi, privind o ultimă dată miniatura ce reprezintă pe tînărul duce, adăogă : — Fii liniştit, sărmane copil! am primit misiuuea pe care tu mi-al încredinţat o şi o voifl îndeplini în conştiinţă piuă la sftrşit. După ce marchizul de Forbac fu Inmor-mîntat, prinţesa Marlasina rupse plicul alb ce ascundea scrisoarea ducelui de Prima- pe al douilea plic adresa: de Forbac, pentru a-I fi Inmî- forza şi citi «d-nel Elena . nată după moartea bărbatului săfl». — Este ea, într’adevăr... Şi mă mal îndoiam încă! zise bătrlna prinţesă; apoi scrise : «Doamnă, «Opriţi tuturora, miine dimineaţă, intrarea la d-voastră ; voi veni între ora unu şi două, după prîuz, pentru a vă comunica lucruri cari trebuiesc să r&mlie între noi amtndoul. «Vă salut. «Prinţesa Marlasina» In deajuns de tulburată, de această veste neaşteptată, d-na Elena răspunse : «D-na marchiză de Forbac va avea onoarea să aştepte pe d-na priuţesă Marlasina, la ora indicată. «Salutări respectuoase, «Elena do Forbne». A doua zi, prinţesa Marlasina îşi făcu intrarea la d-na de Forbac. — Doamnă, îl zise fără înconjur prinţesa cînd ducele de Primaforza s’a omorlt pentru a scăpa de i lunurile deznădejde ! cu care i-aţl umplut sufletul, m’a însărcinai să vă Inmlnez această scrisoare, după moartea soţului d-voastră. Iată şi portretul a-cestul nenorocit băiat. — La ce-ml poate servi ? răspunse cu vioiciune d-na Elena. — La regăsirea fiului săfl, aruncat acum în mijlocul atîtor sărmani părăsiţi, după urmele de asemănare cu tatăl săfl. Prinţesa plecă şi d-na de Forbac se grăbi să deschidă scrisoarea. «Doamnă, II scria ducele: «Mi-aţI pus în acelaşi timp două condi-ţiunl prea crude : să aleg între fiul mefl şi d-voastră. Cum putem alege între copil şi mumă ? «După ce aţi refuzat de a ’ml arăia copilul, clnd ml-aţl interzis de a vă mal lu-treba despre dînsul, am plecat cu hotărîrea de a nu vă mal vedea. «In cale am întîlnit copil îmbrăcaţi în u* nitorină, mergînd alături, ţinîndu-se de mină, doui cîte doui. Privindu-I trecătorii ziceafl : — iată copil lui D-zefl! Şi eu adâogam : — Sunt bastarzii! Copil găsiţi!... Şi mal adâogam : — dacă aş mal trăi, aş întllni poate, fără a l recunoaşte, copilul nostru..., în mijlocul altor bastarzi, fraţi de mizerie. «Nu, nu ; nici o dată nu se va întîmpla aceasta ! Trebue să mor ! Dar pentru ziua în care tu, minată de dragostea pentru el, 11 vel regăsi, am regulat ca averea mea să poată fi moştenită de dînsul. «Cel puţin această voinţă supremă, diclală din fundul mormtutulul, .îmi vel asculta-o. ' Paolo, Duce de Primaforza. Opt zile după înmormîntarea marchizului de Forbac, d-na Elena eşi din casă. Merse la o biserică şi, de acolo, alergă la uua din agenţiile cari se ocupă cu căutarea celor pierduţi... Culesese mal multe asemenea adrese de prin diferite ziare. Directorul acelei agenţii, un oare-care d. Retords, fu anunţat că o doamna cu o înfăţişare de înaltă nobleţe, vrea să-I vorbească. (Va urma). Dimitrie S. Neniţescu Advocat 12, Strada Regală, 12. Wk- i Pi§se vindecă cu succes strălucit IU j§i?‘nU-ebuin(înd ASTIBETIX ||j|8şl^ Numeroase scrisori de recunoştinţă. Ne avînd gust se poate da ţf-ă iBbeţivuluI fără şiirea Iul. IJiia dosii, trimisă franco, costa 10 lei. A se adresa la farmacia Vultur No. 15, Lugoş, Aus.-Ung , Banat. Depozitul general pentru toată Romînia la Drogneria lîrus, Bulevardul Elisabeta j 84, Calea Dorobanţilor, 84 j CEL MAI MARE lATELIERl PENTRU MOBILA DE ARTA 9* LUCRĂRI DE LUX | precum şi specialităţi de Tftvnnurîj de lemn, Lambriuri. Mobile Bisericeşti \ şi diferite lucrări publice. Biurou special de desenurl arehi-1 | tecionice pentru interior, la cerere, j Preţurile cele mal moderate. ' Cu stimă. I. flchmiedlnşer (Furnisorul Băncel Naţionale)! IULIUS HOLZfsER LIGOS INSTALEAZĂ: FABRICI DE CUPTdREliRGULARE DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE | Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de CARĂMIRl OE%J¥E (ECONOMIE DE COMBUSTIBIL EOARTE TREREIACI08 ar SE VINDE CC CEI BUCATA DE MADIPOLON (Chifon) franţuzesc de prima calitate indispensabil pentru orl-ce rufărie în familie. Conţinutul e de 30 metri garantaţi şi pentru înlesnire se pote vinde jumătate safi un sfert do bucată.—A ee adresa; Marele Magasin „LA BALON” Strada CAROL No. 72 (Coljul marelui Hot-.l Dacia) _ _ N.B.—In provincie se expediază contra maudat poştal, prompt. Ambala-giul gratis. Porto priveşte pe clienţi. SINGURUL DEPOSIT DE Ne fumez que le TAPETE panama RANDAMENT CAT SE POATE DE MARE CARE VINDE EFTIN Strada REGALA, No. O Friedrich Wannieck & Co. BRCM FABRICA de TURNATORIE DE FERI FURNISEZĂ ea SPECIALITATE: MAŞINI PENTRU CĂRĂMIDARII! Sistem TH. GROKE VALŢUlilI SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT! DCpOt 0-1 Creangă Ac Comp: — BnkareNt. SOBE MEIDINGER, PABIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiane) PESTUU ÎNCĂLZIRE CU COKS, CĂRBUNI DE PIATRĂ SI LEMNE Macini de ISucate MOBILE DE FIER instalaţium de încălziri Centrale Fabrica COMETUL Adolf Saleiiiosi IIEPOSIT: Strada Boamnel, 14. DEPOSITE IN PROVINCIE : Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni. ] Apele Minerale JÎTOMAC, aleCÂILOR URINAR^ JInemMastraigif Diabet^ Dispepsi£,Gholerinâ;I “ .SI PENTRU C.AlITihriE ^ „LlTiNATt sî'la ptufii/fssaEGERNfl Duci SUNT RECOMANDATE de către Somităţile w Medicale Tn rolele ptSffiŞjU Eforie gazosd şi plăcuta la. biutrţA i** 'v'f amestecată sau iui,cu orice băutură. Singura apâ purgativă ÎNLĂTURÂND SURSELE UNSURESSf IE32332ZEB CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR Şl NEJIGNITOR SI O ACŢIUNE CURATIVĂ ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.C?< UN PĂHĂREL FACE* ACELAS EFECT CA O STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APÂ DE BUDA. SE GASESCE DE VÂNDARE LA TCTE FARMACIILE Şl DROGUERIILE DIN TARĂ. Constantin Simionescu Doctorand In Medicittă Paris, Boulevard Montparuass 152 SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica I>« I» VetrocenI Capital social 2.500.01)0 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl Stabilit de mal mult timp îu Paris şi de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că fiind în relaţii cu toţ! specialiştii şi ee-cuponul de dividend No. 12 al exerciţiu- lebrităţile Medicale din Paris, pot oferi lui 1898, se plăteşte cu începere de Luni serviciile mele persoanelor cari vin la 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-eare, Paris să se consulte cu Dr. specialişti, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada asemenea se poate face eousultaţiune şi Lipscani No. 1. prin corespondenţi. Societate Bomînâ de Asigurări Generale BKA1LA Capital Social, lei 3,000,000 deplin Eond de organizare 300,000 CONSILIUL I>E ADMINISTRAŢIE : Preşedinte, DIMITRIE A. STCRDZA. rice-pi'ejedmp: Alexandru Marghiloman, IVIcolae V. Vrrlt'.a. MEMBRII CONSILIERI PRESE DE MANA ŞI CIT ABURI Pentru CĂHĂMIţ)!, ete. ete. REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA VICTOR LUPESC U INGINER BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (Lângă ministerul Domeniilor) Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoară de această artă, on cea mai mare acurateţa ei cu preţuri foarte moderata. Tac ho Auaalagfn, Deputat, mare proprietar, Teonoln. O. Anniiii, Preşedintele Camere! de Comerclfi Bncuresol. Comandorul Marco Rcmmo, Directorul so oietăţ-ri -■«inurazioni Generali», membru al Institutului d’actnari dla Londra, eto. etc. Mauricin Rlank, Şef al oast-I de banoă Mar-morosch Blank & Oo.t Bucureşti T. C'arnevall, mare comerciant armator, in Brăila. Constant Iu G. C'ocias, Deputat, Advocat, Brăila. Adolli' Krlliutf, Consul German, Brăila. Director, UIGO ASCOL1. Eruiano Gentilii, Directorul General al Prime! Societăţi au&triaoe de Asigurări Generale contra Accidentelor, etc., ete. Charles Glrfanner, Dirigintele ramure! de transport la Bouietatea A^iour.iBlonl Generali. Vitlorio B.Memlt, Şeful Oaselor L. Mrndt Co. Fratelll B. Meudl, mare comerciant armator, Brăila. Edinondo Rlchettl, Secretarul general al Soclet. «A58lourazloni Generali», Trlest. Colonel G. Koniiovan, mare propr., Itosnov, Zamfir ZauiflrcNen, mure propr., Brăila. Pani Koitenbertc A Co., Şeful cate! de bancă Kottenberg & Oo. Brăila. Sub-direclor, D. Gerscoviei. LnmiuăJLnmină! I.a VECHIUL M IGANIN MARCUS LITTMAN Succesor I. WAPPNER 61. Calea Victoriei, 61 (vis-d-vis de Episcopie) wera Moşi t UN MARE TRANSPORT DE LĂMPI, LĂMPI «le Bronz şl «le Cristal Cele mai MODERNE şt Elegante Forme pentru gaz aerian Cari se vîml cu preţurile originale ale fabricel Tot de odată se recomanda Renumitele SOBE Belgiane Maşine de bucate mImIciu american MsAiHEM pentru EETROJL RÂM, CE 08ETE ţi orl-ce alfe linMalaţiiini de această, branşă. Societate Romînă de Asigurări Generale din Brăila, asigură în condiţiuni liberale §i avantagioase în contra daunelor de : IJVCEJVOMU G it I \ MP I\i THAlVSPOli T pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat. Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor în ramura Viaţa, după combinaţiunile cele mal noul şi mal convenabile. nmMtCŢIZJlXEA. N.B. — Pentru orl-ce informaţiun) a se adresa la sediul Societăţel, In Brăila, şi la ţoale sucursalele din ţară. A SOSIT UN MARE ASORTIMENT! DE SOBE CALORIFERE IGIENICE, NICHELATE, SMĂLŢUITE şi SIMPLE sistem belgian, din cea mal renumita fabrică JOSCUENJE & Comp. pentru încălzit camere, stahme, apartamente, prăvălii, cafenele, hirte, şcoli. etc. etc., cu începere de la ÎOO pînă la 475 metri entrî Aceste SOBE calorifere, cari toate sunt cu \ Ztadrie ete ClliĂtfiZ/ Mtefraelare, sunt construite înadins pentru arderea de GOMLS Antracit (cărbuni de piatră) ■ sau LEMNE. Ele întrunesc condiţiunile de igiena, curăţenie şi economie de combustii şi sînt d’o eftinătate remarcabilă NARE DEPOt de toi felul de M A ŞINE de BUCATE Specialităţi de tot felul de SOBE de Fontă de tăblii fler, sistem austriac, etc. Onor. Public este cu insistenţă rugat de a onora Magasinul mefl cu v’isila D-lor, spre a se convinge de cele zise. r„ EEMAS 8. RARC RET 21, Calea Văcăreşti, 21. PETROLM PETROL!! Heinrich Durr 9, STRADA REGALA, 9 Singurul MAGASIN unde se vinde eftin PETROL REGAL absolut fără mlro* etnd arde. O încercare va dovedi adevărul. Epedietn comenzile făcute prin cărţi poştale prompt la la DOMICILIU, în bidoane de 5, 10 şi 20 Litri. Pentru numai Lei .7.25 ' contra ramburs expe diez un superb Accor-deon de Concert cu noile melle Claviaturi cu arcuri, cari aufost brevetate in diferite state. Prin aceasta noua Claviatură se va economiti Cumpărătorului mult necaz şi cheltnell de reparatiuue. Acest Instrument are 10 ftlappe, 20 tonuri duble, 2 bas?urî, 2 registre, claviatură deschisă de uickel, garnitură împrejur tot dir acest mciftl şi complecta, 2 burdufuri duble şi fbrto tari, 2 InchisăturI, şine de burduf asortate şj in colţ, de uickel. Mărime 35 Contiinetre. Metodă de a 3,11 ăţa de a căuta singur şi arţibalagiu gratis. Porto 2 Lei, A se face cotuandele la Henri Siihr, Ilarmouika Export- la Neuenrădţ, Germania. . WATS«\ JtYOUELL MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE I BIUROU DE OONSTRUCŢIUNl TECIINICeI BUCUREŞTI. - STRADA ACADEMIEI, 14 (fost Rasett) GALAŢI, Strada PORTULUI BRĂILA, Strada REGALĂ REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl |„RHEINISCHE ROHRENDAMPFKESSEL FABRIK“j A. RCTTAER Cehiidingen pe bhin CAZA.NE MULŢI TUBUL A:E I EXPLOSIBILEi „PATENT IlîiTTNEH” SINGURUL IKIHTEM CD | CIRCUL. AŢ1UNE REPEDE BUCUREŞTI — l>-ua Mir NT A renumita «ărturăreuHă care ghiceşte cu multă arlă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în Mlri|da Itomană, No.‘248 CD lNCHIZĂTURl I DE ’ SIGURANŢĂ ABUR USCAŢI GARANTAT (!AXANR »E ORt-CARR AI.TK 8I8TKWK | APARATE de curăţif apa, de alimentat siitemul propriu, simplu gi eftin ] Prospecte şi devisuri gratie şi franco. ■MM | >Uf 3. - BUCUREŞTI