SERIA DL—ANUL IIL No. 671. Kdlţia a treia SAMBATA, 27 SLPTEMBKE 1897 NUMĂRUL^IO BANI ABONAMEIIELE feee? 1» 1 şl 15 ale fle-«ftr«I Ioni şi «e plite** tot-d’a-nna (naiste In Bumrogtt U Casa Administraţiei in judeţe şi $tr«inătatt prin mandate poştale Un an in ţari 30 Iei; in străinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » * 55 » Trei luni . . . 8 » » * 18 » Un număr In etreinitale 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BEDACŢIA Ho. t — STRADA CLEMENŢEI — Ho. t EPOCA TELEFOH NUMĂRUL^IO BANI AWU3f€HUKULK în Bucureşti şi judeţe »* primete mrrasu V»; Administraţie la srreinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl Îs pag. IV .... . 0.30 b, ilaâ > » » III .... . 2.— lai » * » » n , . . . . 3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul Ux s«mftr veehtA 80 Nsi AîfMIWISTKA Y* A Nc. *. - 8RADA CLEMENŢEI — No. 3 REMANIAREA MINISTERIALA Două mari răspunderi D. Andrei Balleş, redactor la Tribuna din Sibiu, a fost alaltăerl condamnat la cinci luni închisoare ordinară, pentru că a arătat in acea cura-gioasă foaie, măcelurile Romînilor de la Mehadica.de acum clt-va timp. Este poate a zecea condamnare politică în un timp foarte scurt. Pentru ce d. Sturdza nu intervine pe cale diplomatică, aşa cum îndemna în 1893 pe miniştrii conservatori să facă apropos de condamnaţiile in chestia Memorandului r Ne fiind in 1893 la guvern, d. Sturdza era nevoit să dea numai sfaturi nouă cari eram la putere şi să ne califice de nemernici şi trădători fiind-că nu am crezut de cuviinţa a le urma. Astâ-zl, d. Sturdza este în fruntea cabinetului şi a ministerului de externe. Astă-zl nu are vreme de a da sfaturi altora; este destul să lucreze singur, să facă pe samsarul cinstit şi să intervină. . Pentru ce nu o face ? Ocazia este admirabilă. Oare nu cum-va astă-zl nu voeşte să facă pe samsarul cinstit, fiind că este un ministru necinstit ? Alta. Decind liberalii cu d. Sturdza sunt la putere, 15—20 de romînl din Ungaria atl fost condamnaţi la închisoare, Închisoare pe care afl făcut-o. Pentru ce d. Sturdza nu i’a îndemnat ca să se refugieze în Ilomînia, ca să evite ast-fel împlinirea pedepsei ? Căci acest sfat l’a dat d. Sturdza, d-lor Raţiu, Coroianu, Lucaciu, etc. acum trei ani, D. Sturdza a îndemnat pe membrii comitetului naţional, condamnaţi la Închisoare, să nu se supună «verdictului nedrept şi barbar». El le oferea azil în Romînia şi chiar le promitea că partidul va plăti fie căruia o pensie anuală. Intr’o întrunire publică din 1894, d. Sturdza exprima în public opinia pe care o exprimase în particular d-lor itaţiă, Coroianu, Lucaciii, etc. Ială, în adevăr, ce limbagiă ţinea la Băile Eforiei: «De examinat era— nu dacă trebuiau să devie martiri, căci martiri erau, ci ce trebuiau să facă, după terminarea de la Cluj, ca să fie şi mat departe utili cauzei naţionale. «Eu le-aşî fi zis:—Nu vă supuneţi verdictului nedrept şi barbar al tribunalului pe care singur l’aţî declarat de neeompe-tinte. Ori iu închisoare, ori afară din închisoare, martiri sunteţi, căci martir este acela care îşi lasă patria şi căminul, cnre se duce de la aî săi în lumea streină. Dar eşiţl afară în lumea mare la care aţi făcut apel şi în care cu toţii avem încredere, eşiţl şi bateţi la toate uşile şi cereţi de la Europa întreagă — dreptate să fie şi pentru Rominul din Ungaria». Astă-zl eşti la putere, d-le Sturdza, astă-zl al la dispoziţie budgetul Statului, astă-zl poţi primi in ţară pe ori cine fără teamă, ca nu-cum-va ciocoii şi fanarioţii să’l expulzeze, căci legea ex-pulzărei o ţii d-ta în mină. Încă odată, pentru ce nu înviţî pe toţi aceşti noul martiri ca să-şi lase patrie şi cămin şi să vină în lumea cea mare* a Romînismulul, în Romînia liberă, guvernată de liberali ? Pentru ce ? Pentru că acum trel-pa-tru ani, căutal să aduci pe toţi condamnaţii romînl din Ungaria, nu de iubirea lor sad de dragostea cauzei naţionale, ci numai şi numai ca să cauzezi încurcături guvernului conservator de atunci, ca să întreţii o agitare în spirite. Astăzi, al fi foarte încurcat dacă vreun biet condamnat ar avea nenorocita ideie ca să se refugieze la noi. Dar, mal drept, nu al fi încurcat de loc, căci Pal expulza pur şi simplu, aşa cum stă în tradiţia partidului de a expulza pe Romînl, tradiţie stabilită de nemuritorul I. Rrătianu şi pe care al încercat şi d-ta a o pune în practică cu privire la Romlnil Macedoneni. Dar, ne va întreba, poate, cine-va, de ce atlta pierdere de timp ca să punem în contrazicere pe omul cel mal păcătos şi pe partidul cel mal şarlatan din lume ? Cine, ni se va zice, nu ştie panglică-riile necinstite ale unul Sturdza ? Cine nu cunoaşte excrocheriile politice ale colectivităţel ? EI!... Chestia este mal serioasă de cit pare unora. Nu pentru plăcerea de a înfunda pe un Sturdza şi pe liberali, punem ace- stea în evidenţă, ci pentru a inculca in spiritul public învăţămintele cari ies din o detestabilă şi infamă politică. Publicul uită uşor, el nu are. în genere memoria trecutului, ci toată încordarea spiritului lui se concentrează »-supra prezentului, asupra celor ce cineva spune sa ti afirmă în un moment dat. Această lipsă de memorie poate în unele cazuri să fie un lucru bun, în viaţa publică. Poate să fie un lucru bun, cînd e vorba ca cetăţenii să uite greşelele mici şi ordinare ale unul guvern, sau ale unor oameni de mare valoare. Lipsa de memorie însă este un defect foarte grav, cînd ea are de rezultat ca să încurajeze la oamenii politici puţin scrupnloşl, şarlatania, bătaia de joc de sentimentele cele mal scumpe; cînd din cauza scurtei memorii a publicului, un politician ordinar, cum este Sturdza, sad un partid de şarlatani, cum sunt liberalii, pot să vină* şi să revină continuu la putere, iar venirea lor la putere echivalează cu triumful neonesti-tăţel, al şarlataniel şi al răului public. Sunt lucruri pe cari un popor demn şi de inimă nu le poate uita. ’ Nu pot Francezii să uite luarea Alsaciei şi a Lorenel; nu putem noi uita luarea Basarabiei. Nu putem de asemenea uita că partidul liberal se făcuse campionul naţionalismului înfocat şi nebun, că entuziasmase lumea cu această paradă de patriotism, pentru a ajunpe la putere să facă ceea ce toată lumea vede că face. O responsabilitate trebue să apese asupra unul om politic sad asupra unul partid, cînd el îşi asumă o sarcină aşa de delicată, aceea de a face să treacă nouă milioane de rominl la perspectiva unul viitor mal bun. Două mari răspunderi înaintea ţărel şi înaintea istoriei aft liberalii Sn curs de 20 de an : Una, că ad perdut prin netrebnicia lor Basarabia la 1878; cea Vaită, că au amăgit lumea in 1892 -95, prin şarlatania lor cu chestiunea naţională. Suntem siguri că pe cea d’intîi nici un romîn nu o uită—afară poate de colectivişti. . Este de o mare datorie naţională să nu uităm nici pe aceasta a doua. PRINCIPII LIBERALE Stăruinţa unui deputat, rugat de uu clieut a face ceea-ce cinstit şi legalmente este permis şi posibil pentru a trece prin filiera reglementară a Cameriî, nn preiect de l lege, constitne nişte intervenirî şi stăruinţe ce sunt acte oneste, licite şi permise celui mai scrupulos om din societate. «Voinţa Naţională» ISPRĂVI LIBERALI In toamna anului 1895, su^ conservatori, se cumpărase, pe bulevardul Ferdinand, colţ cu strada Rotari, un teren de şcoală şi se şi începuse de d. architect Magni, confecţionarea planului care a şi fost aprobat de consiliul technic. In vara anului 1896, şcoala trebuia să fie stîrşită. Graţie activităţel administraţiunel liberale, s’a pus, tocmai în toamna anului 1897, abia piatra fundamentală a acelei şcoli. O aşa minunată ispravă nu putea trece nebăgată în seamă. Sub conservatori s’au zidit peste 20 de şcoli primare şi două edificii măreţe pentru şcoli de comerţ. Nimeni nu se gindise îusă că, la punerea pietrei fundamentale, sau chiar la inaugurarea unei şcoli primare, să se însceneze manifestaţiunl populare. Liberalii însă au organizat ceremonie, manifestaţie, discursuri şi şampanie pentru punerea pietrei fundamentale a unei şcoale ce de un an deja trebuia să fie sfirşită, iar primarul a rostit un mare discurs publicat in estenso în Voinţa Naţională, spre a spune că el, C. F. Robescu, e pentru şcoală, iar reacţiunea contra. Un azistent făcea cu acest prilej următoarea reflexie : — Foarte multă dreptate are domnu Robescu. D-voastră credeţi că trebue ţărel şcoli. El ştie că-I trebue discursuri. Remaniare ministerială Reuiauiare. — D. ML. Fercclilde.— D. A. Stolojan. — J>. Al. I>Ju-vara. — Concluzie. Remaniare E un lucru holăril că înaintea des-chiderel Corpurilor Legiuitoare mm avea o dislocare ministerială. Sunt trei miniştri cari vor părăsi cabinetul pentru a reintra in Hndurile majorităţel guvernamentale, dintre cari unul cu deplină voie, cel-Valt că voie şi fără voie şi cel d’al treilea silit. D. KT. Ferechide Cel d’intil este d. Ferechide, ministru de interne. D-sa nu vrea să mal fie ministru şi putem afirma chiar ca fusese numit fără mie, atunci cînd fu însărcinat d. Sturdza cu formarea ministerului. Actualul ministru de interne, e sătul de onoruri, mal ales cînd ele periclitează interesele sale materiale. Pen*ru d. Ferechide, a fi în minister înseamnă—după morala colectivistă—*0 pierdere de vreme zadarnică, o adevărată belea, o cuină reală a afacerilor sale particulare. Sarcina de ministru, aşa înţeleasă, produce roadele pe cari le cunoaştem cu toţii. Indiferenţa cea mal desăvîrşită în ceea ce priveşte afacerile departamentului pe care îi conduce, lipsa de zel, de aptitudine, de dragoste pentru a face ceva, un provizorat dăunător intereselor pe atît de importante în ceea ce priveşte, mal ales, un departament ca acel al Internelor. De aceea d. Ferichide vrea cu orl-ce preţ să se întoarcă în sînul majorităţel, să ’şl reia clientela de advocat, mat ales cînd e în situaţiune de a se şti că omnipotenţa colectivistă nu va avea un aşa lung traiu. D. An. Stolojan Cu d. Stolojan lucrurile stau cu totul alt-fel. D-sa nu simte nevoile pe cari le are d. Ferichide şi, cu toată neplata ratelor sale la Credit, nu simte o imperioasă trebuinţă de a părăsi ministerul. Ba, din contra. La d-sa însă se întim-plă cu totul alt-ceva. 1 n deosebi de incapacitatea absohdă ce a dovedit ca ministru de resort, s’a mal dovedit şi inutilitatea sa în politică. Fără talent, fără contingent, fără prieteni, fără a fi constant intr’o grupare politică, ne fiind de loo indispensabil, e eliminabil ori cînd, considerîndu se de către toţi din jartid ca o cantitate negliajbilă. Mal ales că se ştie de toţi că Stolojan, dat afară din minister, nu e nici de cum primejdios şi va continua, ca şi altă dată, să dejuneze la Aurelian şi să primească la d. Sturdza. D. Aî. Djuvara Cît priveşte pe D Djuvara, aci va fi nevoe de o mică sforţare din partea d-lul Sturdza şi a acelora cari pîndeso locul său. Ministrul de justiţie şi-a luat rolul în serios. E ministru, a muncit şi s'a căciulit foarte mult pentru a fi, şi ţine să rănile ministru. Prepară proiecte, reformează codul civil, atinge şi resolvă grave şi grele probleme sociale, şi un om care debutează ast-fel, nu prea lasă să se creadă că va fi eliminat cu uşurinţă. Mergem chiar mal departe. Se ştie cu cită umilinţă d. Djuvara, ascultă pe d. Stătes-cu şi vrea să treacă că atârnă în politică de pulpana preşedintelui Senatului. Ei bine, suntem încredinţaţi că d. Djuvara ar fi capabil să se opintească chiar contra şefiei şi poruncilor acestuia. Cu toate acestea remaniare ministerială în sensul arătat de noi, se va face. D-nil Ferechide, Stolojan şi Djuvara vor fi înlocuiţi prin acel cari dau de lucru d-lul Sturdza,—înţelegem pe cel de la Drapelul. Concluzie Eliminarea acestor trei persoane din ministerul d-lul Sturdza, are şi o altă semnificaţie politică. Înseamnă succesul Ocultei şi al Iul Gogu Cantacuzino, micşorarea influenţei d-lul Stătesm, anihilarea desăvîrşită a d-lul Sturdza şi îngroparea aşa zişilor aurelianiştl. Trebue să observăm că această remaniare o gîndeşte d. Dim. Sturdza. Noi nu putem şti întru cît socoteala alţi liberali, destul de numeroşi, cari voeso nu remaniare, ci schimbarea chiar a firmei. AS VER8 şi ROTTEBDAM Este ştiut că guvernul a isbu-tit, prin modul cum a lucrat în afacerea legăturii maritime a Ko-mînieî cu portul Rotterdam, să iudispue piaţa Auverşuluî. De atunci s’a pornit în Belgia o campanie de discreditare a grî-nelor noastre, care a şi provocat protestările Cameriî de comerţ din Brăila. Ca să se vază întinderea răului ce ni s’a făcut, să arătăm prin două cifre cît de însemnată pentru noi piaţa Anversuluî şi cît de neînsemnată piaţa Botter-damuluî. In anul 1896, am avut nn export în : ‘ Relgia ele 113,848.790 leî Olanda 4.263,823 „ E drept că Olanda exportaază şi mari cordoane pentru miniştrii cari nn aleargă de cît după aşa deşertăciuni. DIN LUMEA LITERARA Şcoala si Literatura AFACEREA CORBESCU Ne am ocupat erî de partea ce priveşte pe partidul naţional-liberal, Iu afacerea Corbesvu. Să ne ocupăm acum de însuşi d. Cor-bescu. D-sa publicase o primă scrisoare spre a anuuţa că zăboveşte cu răspunsul d-sale spre a se Înarma cu oarl-carl documente, menite a spulbera învinuirile noastre. N’am văzut însă în răspunsul d lui Cor-bescu un singur document. Nu cum-va d-sa n’a putut să capete mă car acele certificate ce se daţi adesea de complezenţă şi după cari ni se zice că ar fi alergat ? Ori-cum ar fi, cert este că scrisoarea d-sale se mărgineşte a înşira nişte raţio namente cari ÎL fac situaţia şi mal rea după publicarea scrisorii de cît îuaiute. Aşa, deputatul liberal ne întreabă ce influenţă putea să aibă d. Râmniceanu, de la care nu depindea nici soluţiunea pe care Eforii erad chemaţi să o dea pe răspun derea lor, nici controlul autorităţii tutelare a ministerului de interne şi a Camerelor», In cit să-I se dea 20,000 tel? La rlndul nostru, întrebăm ce nevoe e de aceste ipoteze, cînd fapt netăgăduit este că proprietarul a fost pus Ia cale să ofere cel 20.000 lei? Tot d. Corbescu mal Întreabă de ce şi-ar fi preţuit serviciile la 10.000 lei, iar aceiea ale d-lul Râmniceanu la 20.000. Aceste ipoteze, lipsite de orl-ce interes, nu sunt menite de cit a întuneca cestiunea prin complicaţi uni inutile. Noi raţionăm pe fapte, nu pe ipoteze. Fapt este că s’ad dat bani. Acest lucru nimeni nu-1 tăgădueşte. Neîndolenic este că o afacere,—care de sigur uu era rea pentru proprietar, de oare ce a putut cu uşurinţă să împartă bacşişuri de ctte 20.000 lei,—s’a îndeplinit. Sigur este că oamenii interesaţi, avocaţi al proprietarului, atl depus «intervenirî şi stăruinţe», spre a se face afacerea. Toate acestea, departe de a infirma, confirmă din potrivă versiunea noastră despre amestecul d-lul Corbescu, ba chiar dad singura explicaţiuue plausibilă ofertei de 20.100 lei făcută d-lul Rftnmiceanu, precum şi refuzului acestuia de a primi banii. Acum să mal adăogăm un amănunt: Partea din moşia cumpărată de Eforie, are după arătările legii, o Întindere de 11.490 pogoane. Se zice însă că moşia n’are o asemenea Întindere. Ceea-ce putem afirma, In această privinţă, este că atît în expunerea de motive ce însoţeşte legea, cît şi In textul legii, se zice c& Eforia cumpără acea moşie, In întindere de 11.940 pogoane. Iar In actul de cumpărătoare ce se află la tribunal, se zice numai că Eforia cumpără partea indiviză, din acea moşie, cum se arată în plan, fără a specifica numărul pogoanelor, ca în lege. Ne oprim, pentru azi, avlnd Încă a reveni asupra acestei aiacerl. Am sfirşit de citit una din cele mat recente publicaţiunl pe cari ni le trimete Parisul: Educaţia Naţională de MauriceWolf. Este încă un glas care se adaugă la corul celor ce de cîţl-va ani Încoace strigă împotriva insuficienţei principiului pe care şcoala franceză modernă este ridicată. Se ştie că, mal ales după cercetările făcute de Buisson, Fouillee şiJBonzon, cari aă determinat raportul direct dintre răspîp-direa instrucţiei şi creşterea criminalităţii, o întreagă pleiadă de scriitori cer reformarea temeliilor şcoalel moderne. Cartea iul Wolf ptedează şi ea pentru aceeaşi cauză, ea şi publicaţia tot aşa de recentă a lui Leon Bourgeois: Educaţia Democraţiei: instrucţiunea nu este folositoare fără educaţie; şcoala întemeiată numai pe unul diu aceste principii produce răi oameni şi mal răi cetăţeni ; datele statisticei ne-o dovedesc cu prisosinţă. Şcoala noastră, ridicată pe aceleaşi temelii ca şi cea franceză, suferă de aceleaşi lipsuri de cari se pltngo Wolf şi cel-l’alţl ca dlnsul. Intr’un articol, provocat de cartea Crime et l’dcole a lui Jaques Bonzon, am arătat cum datele statistice, procurate de scrierea d-lul profesor Tanoviceanu, ţintesc la nişte tncheerl tot aşa de triste ca şi cele pe cari statistica franceză, le dă. Nu mal îucape îndoială că reformarea şcoalel noastre pe principiul dualist al in-strucţiunel şi educaţiuuel, este rîvnită astă-zl de orl-care om doritor de binele ţării sale. Trebue să recunoaştem însă, că dacă visatul reformator s’ar înfăţişa în momentele acestea, hotărît să umple lacunele în-văţămîntuluî nostru, dacă munca sa nu i-ar fi zădărnicită, ar Intîmpina atît de multe piedici, în cit, spre a-şl duce lucrarea la un bun sfirşit, ar avea nevoe de cea mal îndelungată perseveranţă, de o energie de fier şi de o răbdare peste firea omenească. Ar avea de luptat, nu numai cu stavile raţionale, ci cu o întreagă lume de datini şi de moravuri, cu firea întreagă a uuel generaţii înrăite. E generaţia noastră, lumea din prejur, utilitară şi egoistă, care ar zădărnici orl-ce pornire mal largă. Sunt obiceiurile corupte şi decăzute cari ar înăbuşi orl-ce avînt mal nobil. ... Şi aci, o mică parenteză. Nu'de mult vorbi im cu unul dintre fruntaşii capitalei noastre, om ttnâr, care şi-a făcut studiile în Germania ; suflet, de o sinceritate şi generozitate cum puţiue suut în ţara asta. — «De cincl-spre-zece ani m’am întors în ţara romlneaseă, zicea dlnsul, şi toată vremea aceasta n’a făcut altceva de cît să-mi distrugă bucată cu bucată dragostea pe care o aveam de romlnil noştri. E grozav, ce se petrece în ţara aceasta. Nicăerl n’am văzut o pornire sinceră, nicăerl o faptă dezinteresată. Pretutindeni oportunism şi utilitarism... Toţi caută să te ciupească cu ceva. Cînd îţi întinde mina pare că ar voi să-I pul ceva într’insa... Şi nici un sentiment de lealitate, de recunoştinţă... Aid se cumpără inimile, se cumpără talentele... totul se cumpără, aici. Caracterele lipsesc In ţara romînească. Şi să vezi Germania!»... Cuvintele marelui comerciant suut de sigur expresia sentimentelor mal ale tuturor oamenilor de bine : toţi simt răul, cu a-ceeaşl profunzime dureroasă, dar cine pune umărul să-l abată ? Nu este de ajuus numai să se reformeze temelia şcoalel; acolo e începutul răului, dar desăvlrşirea vine atunci cînd copilul intră în «şcoala mare» a vieţel, cînd ese din clasă şi merge In familie, pe uliţă, la a-dunărî. Şi, acum, fie-care dintre acestea hrăneşte* năzuinţele rele, favorizează începuturile şi le îndrumează spre desăvîrşită perdere sufletească. Eşind din clasă, în loc de cuvlutul bun al dascălului, aude glasul plin de răutate al părinţilor ; 11 vede urzind paguba vecinului, aude clevetirea şi strigătul otrăvitoî rulul lor egoism. In adunări, pe stradă, pretutindeni împrejurul săd, vede pe semenii părinţilor săi, vlnztndu-şl inima şi cugetul, făţârind miia şi abnegaţia, bătîndu şl joc de sentimentele mari şi generoase, tăvălind în uoroiul unul suflet murdar tot ce poate fi sflnt sub cerul ţării aceştia. Cum va putea să prinzft rădăcini în inima lui, sentimentul pe care cuvlutul învăţătorului săd l-a făcut să încolţească ? Cum se va putea pătrunde el de ţoală sfinţenia cuvlntulul patriotism, cînd îl va auzi batjocorit de toţi şarlatanii, de toate gu-noaele vorbitoare ale societăţii? Cum îl va putea respecta, cînd Îl va vedea vlndut pa bani şi terfelit ca o treanţă m folositoare ? Şi credinţa într’un Dumnezed, sentimentul'datoriei, al dezinteresării şi al abnegaţiei, cum o să le crează, cînd va vedea pe preoţii altarului vrăjmăşindu-se între dinşil, ca fiarele, bfttlndu-şl joc de legeu pe care suut chemaţi să o propoveduiascâ ? Cum să nu iie copleşită sinceritatea unul suflet de copil de hipocrizia unei întregi generaţii ? Cum să nu fie Înăbuşit glasul bunătăţii sufletului săd, de urletul uriaş al lumel de hămesiţi după rele? Intre sufletul copilului şi omul ideal este această grozavă şi primejdioasă prăpastie a corupţiei moravurilor. Aici, In viaţa mare, sunt exemplele vil pe care copilul treime să le urmeze; aici sunt Îndemnurile şi sancţiunile faptelor lui. Şi, aici se conrnp şi se vlnd sufletele, se batjocoresc sentimentele nobile şi se acoperă cu ridicol pornirile mari. Aici, Ia viaţa socială modernă, se desfăşură cele mal desgustătoare privelişti ale degradatului suflet omenesc, fără nici o umbră de sfieală sad de remuşcare. Şi, cu privire la ai easta, mi-aduc aminte de’o carte: La pudique Albion, de Hec-tor France, pe care am citit-o de mult şi tn care scriitorul francez caută să «biciu-iascâ» obiceiurile unor englezi, cari cugeta şi făptuesc răul, dar ascuns ; pe cînd In faţa luinel, fâţărnieesc cea mal profudă cucernicie. Chiar dacă afirmaţiunile lui Ilector France ar fi fost adevărate, obiceiul acela al Englezilor tot este de preferat obiceiurilor franceze şi obiceiurilor noastre de a etala viţiul fără sfială de opinia publică. Acolo, el e localizat, e mărginit la cel cari îl să-vîrşesc, pe cînd aici e împărtăşit tuturor celor cari îl văd. Ba încă, ce este mal mult, nemulţumiţi cu săvîrşirea lui, caută să-l trîmbiţeze în lungul lumii, analizîodu-1 şi împodobiudu-1 cu toate ispitele păcatului. Aci. începe rolul conrupător al literaturii, care stîrneşte patimi şi sugeră idei. In vremea din urmă, graţie unei falşităţl şi exagerări de concepţie, literatura a ajuns să fie «icoana fidelă a moravurilor u-nel societăţi», în loc ca s'> fie icoana unei vieţi ideale. Este literatura naturalistă şi pornografică de care se plîngea într’unul din frumoasele I articole Gaston Desehamps, cînd, după James Darmesteter, zice: «Oh! Semnul prevestitor al morţii nu este înverşunarea partidelor, sminteala guvernelor, egoismul claselor înnalte, nebunia şi brutalitatea celor de jos : în toate acestea nu este nimic nod şi n’ar fi nimic care să înspăimînte dacă s’ar simţi în lumea ideilor, în lumea care creează opinia şi moravurile, o forţă de sănătate şi viaţă. Nu, dacă se îndoieşte cine-va, o face în faţa acelor romane pe cari streinul le traduce şi în faţa acestui teatru pe care îl aplaudă». Şi apoi, adresindu-se scriitorilor : «Voi, puteaţi transporta închipuirea Franţei în regiunile de unde inima se întoarce mal nobilă ; şi în loc de aceasta, aţi spus norodului acestuia, care d’abia eşia din flăcările războiului şi ale Comunei, povestirile cari se spunead în Gomora, în ajunul pierzaniei». Aici, stă marea pricină a răului: în literatura aceasta care trezeşte în om pe animalul amorţit, care aţiţă patimile şi zămisleşte cugetele josnice. La drept vorbind noi, în momentul de faţă, graţie energiei lăudabile a unor magistraţi, suntem «oare-cum» într’o fază mal bună. Dar trebuie să ne gîndim cu groază la ceea ce se petrecea mal pîuă acum un au în ţara noastră, cu nişte foiţe desgustătoare, In care se descriaft în cea mal abjectă formă, cele mal desgustătoare scene din viaţa animalului omenesc. Şi se citea cu a-tîta furie toate ordurile acelea ! Susţinute cu deosebire de elevii şi elevele pensioanelor şi şcoaleJor secundare, ele luase un avînt care te face să te cutremuri, numai gîndindu-te unde putead ajunge. Succesul acela mare ne dovedeşte încă o întristătoare realitate. Există în masa publicului nostru o mare predispoziţie favorabilă, există un curent viţiat în moravuri, o îngrozitoare degradare a sufletelor. Şi aceasta este constatarea cea mal dureroasă, căci obiceiul este a doua natură a omului, în care de multe ori cea d’lntiid, se topeşte cu desăvîrşire, şi pe care nici lege, nici prescripţie nu o poate stăvili. Starea dezechilibrată a spiritelor din ţara noastră, provocată de adîncl şi multe cauze politico sociale şi morale, lipsa de ori ce direcţie morală, favoriza apariţia unor asemenea publicaţii, menite să stingă din suflete şi cea din urmă licărire de curăţenie ideală. Opinia publică nu s’a revoltat, n’a silit ea şi prin ea să pună capăt acelor apari-ţiunl nefaste; a tăcut şi prin tăcerea el a dat răului aprobarea şi Încurajarea. In Anglia, nu se scrie nici măcar un rlnd în care să se facă o aluzie, fie cît de fină, în contra bunelor moravuri, căci numai singură opinia publică ar face pe autor să părăsească în două-zecl şj patru de ore pămîntul Albionului, urmat de un formidabil strigăt de urgie. Cine-va care ar serie acolo numai a suta parte din cele ce serie Ia noi ca pornografie, s’ar primejdui să fie sfărîmat cu pietre de primul întllnit pe uliţă. La noi, opinia publică e un cuvînt. Şi nu numai Anglia se detestă literatura pornografică, dar toate ţările de rasă germană, şi aceasta după cum constată Ferrero în «Europa lînără», graţie idealismului pe care concepţia despre iubire îl îmbracă Ia acestă rasă. Noi, însă, popor de viţă latină, cu însuşirile mari ale strămoşilor, am moştenit şi pornirile lor animalice. In iubire, noi ridiculizăm partea ideală, reduclnd la sensua-litatea cea mal ordinară toată frumuseţea acestui sentiment divin. Este, deci, sufletul conrupt al generaţiei care ar împediea orl-ce tendinţă bună ; este el încurajatorul răului, şi trebue mal întîl să se stingă generaţia aceasta fără nici o călăuză morală, să se înfrîneze lumea pornirilor animale, să se înăbuşe glasul care trîmbiţează şi slăveşte josniciile fâpturel o-meneştl. Iu sfîrşit, cum u zis un mare om politic : «să se refacă inima omenească» Şi aceasta, dacă nu e «treaba guvernului», e treaba literaturii. Sunt atltca porniri nobile, vrednice de cîntat, atîtea fapte strălucite din trecutul omenirii cari ar trebni înălţate in ochii ge-naraţiune! de astă-zl. «Arta nu trebue să ne arate pe om cum este, căci îl vedem în toate zilele, dar cum ar trebui să fie», zicea, cu drept cuvînt, Renan. Ce, oare nu sunt sentimente largi, gin-durl senine cari să inspire pe un artist ? Nu există în inima lui nostalgia binelui şi a frumosului pur ? Din fantezia lui nu poate scoate icoana unei lumi nereale, nerealizabile chiar, dar frumoasă şi curată ca inima unul copil, sublimă ca un fulger al cerului lntr’un haos de întunecime? Nu e şi pace şi dragoste pe lume ? De ce, neapărat, năzuinţa de a ne scoale în relief ton*e lubricităţile şi tonte ticăloşe-nia vieţel pămlnteşll? De ce rlvnn artistului de a-şl întina divinitatea geniului săfl cu zugrăvirea tuturor murdăriilor unei lumi nemernice? Pe lume nu suut şi răsărituri de soare şi splendori de ctmpurl înverzite? Nu sunt ceruri largi, nopţi senine şi suflete curate? Să preţuiască sărutarea vin-dută a lubricei prostituate mal mult de cît candida sărutare a virginei? Şi casta înfiorare a primului amor să fie mal puţin dulce ca delirul bestialităţii? ...Ah! ştim şi am simţit cu toţii strinso-rile ^fiarei, am gemut cu toţii şi zadarnic am încercat să sfărlmâm lanţurile unei robii de patimi; dar nu se poate să avem norocul ca în noaptea prăpăstiel noastre să auzim glasul mîngîietor al acelui «sol de bine», să simţim bine-facerea unei raze de speranţă mîntuitoare ? Această ar fi nobila menire a literaturii în viaţa unul popor. Ceea-ce nici puterea legii n’ar putea lufrînge, ar călca peste dlnsa pasul artistului. Artistul este dascălul vremii sale: ceea ce modestul învăţător face cu micii săi elevi, o face şi geniul unul literat cu oamenii vîrstnicl. Literatura este forţa uriaşă care poate să abată stavila cea mal puternică de care s’ar isbi voinţa unul reformator. Educarea moravurilor noastre, fortificarea opiniei publice, deci, înnainte de toate. Fără de acestea, cu reforma şcoalel, am face aceeaşi tristă experienţă, pe care de cincl-zecl de ani încoace o facem cu marea parte a ins-tituţiunilor noastre politiee şi culturale: ar vieţui şi ea ca o fibre delicată inlr'un pămlnt străin şi neprielnic. Al. Auteuiireauu Litere, Artă, Ştiinţă Numărul de pe Octombrie al bătrînel reviste Convorbiri Literare promite a fi foarte interesant. Intre altele, va cuprinde un studii! istoric al d-lul Ti tu Maiorescu asupra Războiului de la 1877 şi Proclamarea regatului, precum şi un frumos roman al d-lul Duiliu Zamfir eseu. Librăria Ciurcu din Braşov, a întreprins editarea unei serii de cărţi populare eftine si folositoare. Pînă acum a tipărit peste două-zecl şi cinci de volume, în mare parte poveşti şi poiesil populare. Remareăm între altele : Cartea poporului de I. Pop Re-teganul; 1000 Doine, strigături şi chiuituri, culese de «Mal mulţi învăţători zeloşi». Aceeaşi librărie editează şi Biblioteca Poporului, a 10 creiţarl volumul, şi din care afl eşit vr’o două-zecl de numere. *** In curîud va eşi de sub tipar un prea frumos vals intitulat Ideal. Compozitorul e tînărul şi simpaticul elev al şcoalel de poduri şi sosele, d. C. C. Stănulescu. Nu ne îndoim că noua compoziţie va fi uu ideal vals. DKFOBMAţn Mişcarea naţionala Precum am anunţat, comitetul naţional studenţesc va convoca o întrunire publică pe Dumineca viitoare. Astăzi se va afişa în mii de exepm-plare apelul studenţilor către cetăţeni. * _ * * întrunirea e convocată în scopul de a se face un protest în contva condamnării d-lul Andrei Balteş, redactor răspunzător al Tribunei. * * * Comitetul studenţilor a decis să facă apel la mai mulţi fruntaşi ai vieţei noastre publice ca să ia cuvîntul la întrunirea de Duminecă. * Toate ziarele din Budapesta publică moţiunea votată la meetingul de Duminecă. Neue Freie Presse publică de asemeni două telegrame despre meeting. Journal des Debats anunţă convocarea meetingului şi îi dă o deosebită însemnătate. Pester Lloyd spune că meetingul n’a a vut nici o importanţă, căci fruntaşii vieţii politice din Rominia s’aii abţinut, f Ziarele romîne de peste munţi publică rapoarte amănunţite despre meeting. * * * Comitetul Ligel a trimes eri în traducere engleză, franceză, germană şi italiană, moţiunea votată la meeting, ziarelor din Paris, Londra, Berlin, Muen-chen, Colonia, Bruxelles, Roma, Milano, Praga şi Viena. *** «Magyar Hirlap» din Budapesta comentează în prim-articol decorarea d-lul Iesszenszky cu crucea de comandor al Coroanei Bomîniet." Ziarul citat dă o deosebită importanţă arestul fapt şi spune că e cea mat evidentă probă a «dezaprobării mişcărilor iredentiste din Rominia şi Ungaria». întrunirea studenţilor Aseară, la orele 6 p. m., Comitetul naţional studenţesc s’a întrunit în saloanele Ligel. La ordinea zilei a fost ces-tiunea condamnării d-lul Balteş, redactorul Tribunei. S'a decis o întrunire publică, tn sala Hugo, Duminecă 28 Septembrie, orele 2 p. m., alcătuindu-se următorul apel. care se va lipi pe zidurile Capitalei: Cetăţeni ! Consecinţele fericite (?!) ale vizitei Regelui nostru la Budapesta, au început să iasă la iveală: Balteş, redactorul responsabil al Tribunei, a fost condamnat, zilele acestea, la cinci luni de puşcărie ordinară şi cinci sute de florini amendă. C’etăţeni ! In aceste momente grele pentru neamul romînesc, cînd vizita Suveranului nostru în capitala Ungariei n’a fost pentru vecinii noştri de cît o încurajare în lupta de maghiarizare a fraţilor noştri, vă invităm la o nonă întrunire Naţională care va avea loc l>uminecâ, 28 Septembrie, ora 2 p. m„ în Sala Hugo. Comitetul naţional studenţesc. Agenţia Romînă anunţă ziarelor străine că guvernul romîn a acceptat propunerea Rusiei ea toate conflictele ce s’ar ivi pe Dunăre între autorităţile romîne $i vasele ruseşti să fie supuse comisiunei europene a Dunării. Se atribue d-lul Al. Djuvara intenţia de a remania zilele aceste parchetul tribunalului Ilfov cu elemente devotate guvernului. De alt-fel ministrul justiţiei nu se jenează de loc a critica la toată lumea în termeni injurioşl parchetul actual, în scopul de a produce un curent în favoarea infamiei pe care vrea s’o săvîr-şească. Tradiţionala chestie de lipsa Moldovenilor dintr’o formaţiune ministerială, vecinie agitată de liberali, pare ameninţătoare pentru trăinicia guvernului Sturdza. Un număr de vre-o 30 de deputaţi şi senatori liberali, puşi la cale mai mult de un fost ministru paraponisit, aii organizat un sindicat pentru exploatarea acestei delicate chestiuni. Fără vre-un spirit de ostilitate guvernamentală împinsă la extrem, noul sindicat cere d-lul Sturdza cîte-va portofoliurl ministeriale în scop ca împărţeala înlre colectivişti şi colectiviştii din Moldova să fie egală. D. Sturdza, care nu poate fi nici odată curagios, îngrijat peste măsură, a plecat zilele acestea în Moldova, pentru a împăca spiritele, fireşte şi poftele ivite atit de intempestiv, ştiute fiind sbuciumurile în cari se află partidul liberal. Se vede că elocinţa d-lul preşedinte al consiliului n’a fost atît de convingătoare, căci singurul lucru ce a obţinut a fost ca neînţelegerile să nu izbucnească de cît după serbarea inaugurării Universităţei din Iaşi. Am putea să sfîrşim cu un clişeu că «baraca trozneşte din toate părţile». Tratativele pentru schimbarea traficului poştal pentru Orient, care actualmente se face prin Serbia, par a fi încoronate de succes. Prima putere care a aderat la schimbarea traficului poştal prin Rominia, este Anglia. In urma înfiinţărel trenurilor rapide în ţara noastră, această putere a declarat că aderă la reforma proiectată. Prin această schimbare, poştele noastre vor realiza beneficii, cari se urcă la un milion de lei. Voinţa Naţională confirmă ştirea dată de noi că in cursul lunel Octombre se va face o mare mişcare diplomatică. Partidele germane din Austria au adresat o ultimă somaţiune, prin Ostdeutsehe Rundschau, din Viena, partidului naţional romîn din Bucovina ca să se retragă din majoritatea contelui Badeni. Ni se scrie din Iaşi, că galeriile cari se construesc pentru aducerea apel la noua Universitate sunt defectuoase,— cel puţin aşa pretind oamenii competenţi. După cum se afirmă, ele vor compromite de sigur calitatea apel ce se distribue. Aceste galerii se construesc din lemn şi se ştie că lemnele, putrezind, vor infecta apa care se filtrează prin galerii. Suntem de asemenea informaţi că analiza bacteriologică a apel care se captează nu s’a făcut. Atragem serioasa atenţiune a celor în drept. Nu voim ca 11a noua Universitate, să avem a doua ediţie a apel cu «pul de raci» şi alţi germeni infec-ţioşl, aduşi—de astă dată—direct la la-boratoriile de ştiinţl naturale ale nouel Universităţi. Consiliul de miniştri din Serbia, a comunicat guvernului nostru, că a admis propunerea făcută de guvernul ro-min, pentru construirea unui pod peste Dunăre, intre Turnu-Severin şi Cla-dova. Intre reuşiţii la bacalaureat în seria I, se află şid-şoara LucreţiaBărbulescu şi d-şoara Ana Lascar. Un redactor al ziarului Bukarester lagblatt, participind la Budapesta, la un banchet dat de ziariştii unguri, a ridicat un toast la acel banchet ca repre-zintant al presei din Bucureşti. Calitatea ce ’şl-a dat acest 'redactor fiind absolut neconformă cu adevărul, ziarele din Capitală au iscălit şi au expediat presei din streinătate următoarea rezoluţie: Faţă de ştirile eronate ce aii circulat în unele ziare din străinătate şi comunicate presei din Bucureşti de către «Agenţia Romînă», noi subsemnatele ziare declarăm că d. Pawlomshy, redactor la «Bukarester Tagblatt», n’a putut vorbi la Pesta în numele Presei Romîne, de oare-ce această Presă n’a fost repre-zinlată la banchetul cercului ziariştilor din Capitală. Liberalul, Dreptatea, Adevărul, Voinţa Naţională. Timpul, Kpoca, Drapelul, Ro-niînul,lndependauce Roumaine, Universul. Constituţioualnl, ltumaenisrher Lloyd. Ploile continuă în toată ţara. Temperatura a scăzut pretutindeni în mod simţitor. Pe alocurea a şi nins; aşa a nins la Daraban, la Dorna, la Dorohoiă, la Fălticeni, la Herţa, la Mamorniţa, la Mihăi-lenl, etc. Marea Neagră este foarte agitată. La Bucureşti termometrul a scăzut pînă la plus 2. Pentru ziua de 29 curent, este convocată comisiunea însărcinată cu întocmirea proiectului definitiv pentru reorganizarea şcoalel de bele-arte. D. Ionescu-Gion, care fusese însărcinat cu facerea unul ante-proiect, şi-a depus eri raportul la minister. Ni se denunţă că consilierul comunal,' Taehe Stănescu, care e şi membru în epi-tropia bisericeî Negustori, a cumpărat locul de danie, dăruit acelei biserici de filantropul Creţu. Această vînzare s’a făcut contra tuturor legiuirilor, cari interzic Înstrăinarea locurilor de danie. Folosindu se de această vînzare, d. Stănescu şi-a făcut case cu faţada principală In spre biserică. Atragem atenţiunea celor în drept asupra aceste! înstreiuărl ilegale a locului bi-sericeî. Cu ocaziunea apropiatei deschideri a stagiunel Teatrului Naţional, un cititor al ziarului ne atrage atenţiunea asupra inconvenientului ce rezultă pentru spectatori din cauza pălăriilor doamnelor. Cititorul nostru e de părere ca direcţia teatrului să interzică doamnelor purtarea pălăriilor, în timpul reprezinta-ţiilor. Judiciare Ieri urma să se judece, înaintea tribunalului Ilfov, secţia Il-a, procesul dintre d. Gr. Popescu, căpitan demisionat din armată şi d. căpitan Vlădescu Al., din regimentul 23 Ialomiţa, pentru bătaie. D. Popescu era asistat de d nil T. Maiorescu, D. Chebapee şi G. Florian. Partea adversă nu s’a prezintat. Tribunalul, condamnînd pe intimat la 100 lei amendă, a amînat procesul pentru ziua de 11 Noembrie viitor. Bacalaureatul Sub această rubrică cititorii vor găsi, zilnic la ediţia de dimineaţă, rezultatul examenului oral de bacalaureat. Iată numele tinerilor candidaţi cari aă reuşit eri la examenul oral din seria I-a : Alter Sin Şutim, BalasinovicI Eugenifi, Bărzotescu Laureat, Becher Rudolf, Bor-duşanu Constantin, Brătianu Nicolae, Brill Leon, Cantacuzino Const., Călăi ăşanu Petre, d-ra Ceapîru Auetta, d-ra Chiriacescu Alex., Ciocuiescu Nic., Ciuciu Emil, Ctjan Nicolae. Adică din 27 candidaţi cari s’aă prezentat, n’aă reuşit de elt 14. Grecia şi Turcia Conslantinopol, 25 Septembrie.—Ziarele turceşti anunţă că in urma ultimelor depeşt privitoare la trista situaţie a Cretanilor mahomentanî şi avind în vedere începerea iernii, Sultanul a ordonat Porţii să adreseze o notă puterilor cerînd inlr’un mod urgent., regu-larea cît se poate mal repede a cestiu-net cretane. Atena, 25 Septembrie. — Sir Rdgard Vincent, însărcinatul negodărilor financiare cu guvernul elen, a sosit. De cîte-va zile se observă o îmbunătăţire sensibilă a bursil ; schimbul a scăzut de la 170 la 150. Canea, 25 Septembre.—In urma incidentelor din Nerokuron, 40 de gean-darmi muntenegreni au sosit din Iie-tymo, spre a întări cordonul militar. Şeful insurgenţilor a exprimat părerile sale de răii in pi ivinţa conflictului cu soldaţii ruşi. Boausi Societatea ştiinţificăliterară, Tinerimea Romînă, va ţine, Duminică 28 Septembrie a. c., ora 9 şi jumătate dimineaţa, în localul sătt din calea Victoriei 110, şedinţă ordinară publică, In care d. Petre Şerbănescu va vorbi despre Sinuciderea la copii. — La «Agenţia Grands Magasin du Lou-vre din Paris» calea Victoriei 86, vis-â-vis de biserica Kreţulescu, sosesc în continuu noutăţile de toamnă şi iarnă. Frumoasa ex-poziţiune din saloanele el, face admiraţia tuturor ca gust şi convenienţa preţurilor. — Azi s’afl început la direcţiunea poştelor, concursul pentru impiegaţii auxiliari din această direcţiune. Pentru 12 locuri, cari sunt vacante, s’afl prezentat 250 de candidaţi. Mine de aur în Italia Livorno, 25 Septembrie. — Mai multe ziare anunţă că doi tineri geologi germani aii găsit lingă Porto-Ferrajo, cîte-va blocuri de piatră avînd urme visibile şi sglrieturi de aur şi aramă. Ziarele adaogă că se crede în existenţa unor mine aurifere. DIVERSE DPN£AP1TALA Accident nenorocit. — O dramă sfişie-toare s’a petrecut astă noapte la fabrica de uleia Maro Sehenker, situată în strada Viilor. Pe ta orele 12 din noapte, a luat foc o cantitate de păcură din interiorul fabrice!. Mecanicul Cristea Stoiao, văzînd pericolul care ameninţa Întreaga fabrică, a dat alarma şi împreună cu toţ! oamenii, din serviciul fabrice!, afl reuşit să îocaliseze focul. In lupta lui pentru stingerea focului, Stoian a fost înconjurat de tLcărl şi s’a ales cu mal multe arsuri grave la mîinl şi la picioare. Starea lui fiiud destul de gravă, rănitul a fost transportat în îngrijirea spitalului Colţea. Servitor lioţ.—Antreprenorul otelului Gabroveni, a reclamat astă-zl dimineajă la poliţie, că aseară, în lipsa sa de Ia otel, un chelner din serviciul restaurantului, anume C. Atexan-drescu, de fel din Călăraşi, cu chel falşe, u deschis biuroul din cantor şi după ce a furat o însemnată sumă de bani, s’a făcut nevăzut. Poliţia a luat măsuri de urmărire. Tllhărle. — Un adevărat act de banditism, s’a săvîrşit astă noapte In capitală. Indivizii Tudor Oprea şi M hal Dumitru, bine cunoscuţi în mahala pentru apucăturile lor pungăşeştl, înttlnind pe la orele 12 din noapte, în strada Raionului pe Diaconul Dumitrescu, s’afl repezit asupra servitorului lui D zeii şi l’afl bătut în mod barbar, pînă ce l’afl lăsat în nesimţire pe pavagiu şi după ce i-afl furat suma de 52 de lei pe care preotul o avea asupră-şl, afl dispărut. La ţipetele victimei acestei agresiuni, locatarii vecini venind in ajutor, afl reuşit să pună mina pe pungaşii cari încercaseră să fogă. DIN 1ARA ■mnwaaaa Furt înseninat. — Din Craiova ni se comunică un furt însemnat săvîrşit în prejudiciul d-lul C. Dumba, în următoarele împrejurări : Pe cînd d. Dumba, lipsea de la moşia d-sale, situată în acel judeţ, vizitiul Mitan Ghiuvia, profitînd de lipsa stăpînulul, s’a introdus, prin spargerea unei uşi, în casa moşiei, unde cu ajutorul unar chel falşe şi alte instrumente, a reuşit a sparge casa de* fier şi a fura suma de 4000 lei ce era înăuntru. In urma reclamaţiunel păgubaşului, autorităţile locale afl luat măsuri de urmărire pentru dovedirea fugarului dispărut. ŞTIRI MĂRUNTE — Ministrul cultelor a însărcinat pe un inspector eclesiastic cu facerea uueî anchete la monăstirea Neamţu, pentru dovedirea hoţiilor săvîrşite acolo — hoţii despre cari s’a vorbit la timp. * Ministerul de interne a aprobat înfiinţarea unei pieţe publice în oraşul Roşiorii de Vede. * Afl fost primiţi iu anul I al şcoalel militare de artilerie şi geuifl tinerii: Rălănescu Ion, elev şcoala f. m. Craiova; Ciuciu Dumitru, elev şcoala f. in. Craiova ; Caludi Ion, elev şcoala f. m. Iaşi; Negu-lescu C. Aurel, civil; bacalaureat; Staresiu Romulus, elev şcoala f. m. Craiova: Strati-lescu Gbeorgbe, elev şcoala f. m. Iaşi; Ver-gati Dumitru, civil, 7 clase ; Fotache I. Ghiţfi, elev şcoala f. ni. Iaşi; Oprănescu I. Nicu-lae, civil, bacalaureat; Rădescu A. Tache, civil, 6 clase; Motaş Dumitru, elev şcoala f. m. Iaşi. Afl fost trecuţi lu anul I al şcoalel de ofiţeri, elevii Niculescu Al. şi Tulbure Petre, din anul I de studifi al şcoalel de artilerie şi genifl, iar în locul lor afl fost primiţi sergentul Ililohi Constantin, de la pirotechnia armatei, şi tînărul Răduleseu C. Lazăr, bacalaureat. * Depozitul de recrutare al regimentului Gorjitt No. 18 a pus In urmărire 697 soldaţi nesupuşi şi dezertori, aparţinlnd diferitelor contingente, dintre anii 1878 şi 1897. DIN ŞTREINATATE Urmările beţiei. — In una din nopţile trecute, locatarii de pe cheul des-Graudes-Augus-tin, afl fost vifl emoţionaţi de ţipetele îngrozitoare, cari se auzeafl eşind diutr’uu apartament învecinat. Poliţia fiind avizată, doul agenţi s’afl introdus îa apartamentul de unde se auzeafl ieşind ţipetele îngrozitoare, pentru a vedea ce se petrece înăuntru. Agenţii, cari erafl urmaţi de aproape de cîţl-va locatari vecini, găsiră intr’un colţ al unei camere un om, numai în cămaşe, stind in picioare şi livid la faţă de spaimă. Cu multa greutate necunoscutul înapăimîntat, reuşi să facă uu semn agenţilor, aratîndu-le patul din fundul camerei. _— Căutaţi acolo, le spuse el, sunt patru bandiţi ascunşi. E şi un turc. Situaţiuuea era foarte critică. Agenţii iau toate precauţiunile şi cu revolverele lu mină se apropie de pat. Aci, nimic. Tăcere absolută. — Căutaţi bine, vă asigur, că suut acolo. E şi turcul. Asistenţii începură să aibă bănuell despre starea mintală a locatarului torturat de spaimă, dar agenţii, vroind să-şi facă datoria în cons-ciinţă, afl căutat cu deamănuntul, întreg apartamentul. Nimic, absolut nimic. In acest timp, dintr’o cameră vecină, ese sora nenorocitului care provocase scandalul, pentru ca să-şi dea seama de ceea-ce se petrece. La vederea surorel sale, drama ia cu totul o altă Înfăţişare. De unde pînă alunei tremura de spaimă, Eugene Fotin, se înfurie de odată şi ca o fiară sălbatică se repede asupra surorel sale, şi începe să o lovească cu furie şi să o muşte ca un turbat. Cu multă greutate, agenţii reuşiră să scape www.dacoromanica.ro pe nenorocita feraee din mtinile turbatului, după ce acesta ii rupsese cu dinţii e parte din obraz şi o ureche. Femeia a fost transportata în grabă la spital, iar nebunul, căci nebun era. a fost condus la postul de poliţie din apropiere. Din cercetările făcute la faţa locului, rezultă că Eugene îşi pierduse minţile din cauza abuzului de băuturi alcolice. Teribilă Încercare de «Inneidere.— Zilele acestea un biet bâtrîn din M. Kov.-ics-htîza, aruncat în arest pentru cerşit, a încercat, In desnădejdea sa, un groaznic chip de sinucidere. Neavînd alt mijloc, ’şl-a luat refugiu la un piron de fier ce ’l-a înfipt in zidul temniţei şi s’a trîntit cu capul mal de multe ori în el. Dimineaţa, cînd si-’l lase liber, temnicerul ’l-a găsit trîntit pe jos în nesimţire. Un medic, chemat grabnic la faţa locului, a scos cuiul din capul nefericitului şi a reuşit a-1 pune în afară de orl-ce primejdie. Bătrinul a mal încercat de repeţite ori să se omoare, dar totdeauna fără să reuşească. Ştiri economice Situaţia financiară a judeţelor noastre, (lupă cum se ştie, nu este toomal Înfloritoare. La 31 Martie, a. c., ele datorai! casei de depuneri frumosul total de 10.558.041 lei. Comunele urbane datoresc însă şi mal mult. La aceeaşi dată, totalul sumelor împrumutate se urca la 27.488 126 lei. Depeşile de azî (Serviciul «Agenţiei Romîne*) Paris, 25 Septembrie.—Amiralul Besnard a anunţat comisiunel bugetului, lucrări de fortificaţiunl la Ajaccio, destinate sprijinului flotei, şi construirea la Bizerte a unul arsenal complect, compus din două basi-nurl şi un zăgaz. . Roma, 25 Septembrie.— ştiri dm Catana anunţă că noaptea trecută a nins la Etna; zăpada a căzut de asemenea In abondenţă în Împrejurimile din Aquila. Madrid, 25 Septembrie. — Se asigură că cortezil vor fi disolvaţl in Decembrie şi că nouile Camere vor fi convocate pentru luna Mari ie. Rechemarea generalului Weyler se consideră ca sigură pentru luna asta. Madrid, 25 Septembrie.—Se confirmă din sorginte bună că nota d-lul W oodford remisă ducelui de Tetuan u’are nici uu caracter cominatoriu. Cabinetul american doreşte numai să ştie cînd crede Spania că va putea pacifica Cuba, şi cere un răspuns pînă la finele lunel Octombre spre al putea comunica congresului american. Răspunsul d-lul Sagasta va fi moderat, prudent, în adăstarea resultatelor schimbării de politică în Cuba. Havana, 25 Septembrie.—O manifestaţie s’a făcut în onoarea generalului Weyler. Răspunzînd unei deputaţiunl, generalul a zis că Cuba va fi pacificată In curînd, şi că mal curlnd va părăsi comandamentul săfi de cit să modifice sistemul de represiune a răscoalei. Viena, 25 Septembrie.— «Camera deputaţilor.» In cursul discuţiunel propunerilor asupra asistenţii publice şi asupra ajutoarelor alimentare, s’a iscat un conflict Intre antisemiţi şi partisanil d-lul Sehoenerer. Din causa sgomotului, şedinţa s’a suspendat pentru cite-va minute. După reluarea şedinţei, propunerile s’ati trimes comisiunel budgetare, care va raporta peste 15 zile. Darmstadt, 25 Septembrie.— Regele Sia-mulul a sosit. A fost primit de Ţar şi marele duce de Hessa. După o vizită scurtă a plecat la Baden-Baden. Paris, 25 Septembrie.—D nu Etienne, inginer şef al podurilor şi şoselelor, va merge In Bulgaria, spre a studia acolo în contul guvernului bulgar, traseul drumurilor de fer proiectate în principat. Ancona, 25 Septembrie.—Ploili continuă. S’au semnalat pagube mari la Falconara, Chiaravale şi la castel Peretti, unde este un mort. S’au trimes ajutoare la faţa locului. COMEB’ţrL DE «BÎNE (prin fir telegrafic) Ultimele ştiri de la bursele din străinătate 35 Septembre New- York : Grîfl prompt 1 cent. urcare » termin 1 */» » Porumb 1 > Londra » susţinut Paris Neschimbat. Viena: Redeschidere In Lidere Grîfl de primă-vară fl. 11.96 fl. 11.94 » » toamnă » 12.26 » 1216 Ovăz » primă-vară » 6.64 » 6.67 Sec. » » » 8.89 » 8.91 » » toamnă » 8.99 » 8.98 Porumb Mal-Iunie » 5.58 » 5.54 » Sept. Octom. » 5.08 » 5.05 Tendinţă foarte calmă. Brăila. Se cc teazâ : Grîfl scad. K. pe III. 1. 67 69 III. I. 8-9.50 » mijloc. » » » 70 71 » » 10-11 » fin » > » 72 75 » » 11.50-13 Secară » » » 62-65 » » 5.50 7 Porumb » » » 75-78 » » 5,80 6,30 » roşu » » » 77 80 » » 7. —7.75 Orz » » » 51-65 » » 3,40 6,50 Răpită » » » 62 65 * * 11 —12 Ovăz » » » 38 4—»°/# Kl. 8 9.25 Fasole “/„ Kl. » 13-14. Meifl HI. » 4.50 5. Urcarea din America In ultimele zile nu s’a menţinut şi speranţele de îndreptare a tlrgulul Încep să scadă. nr. I. miAZLXSTEin l'ofti unInIpii! de Profenor lu Yleun NpcclaliHt pentru hoalele Capului Boale de Gît, Gară, Nas, Urechi ţi Ochi Scoaterea nedureroasă a Dinţilor prin Aneste-sia (adormirea sufl amorţire) prin mijloace nevătămătoare însă interzise Dentiştilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultaiiuni de la 8—11 a. m şi dela 2—5 p.m Strada Col lei, No. 14. ULTIME INFORMAflUNI Condamnările din Transilvania Citim în Tribuna de azi : Părintele Vasile Morariu, condamnat la zece luni temniţă de stat, şi Crucian Simu, învăţător in Ciufud, lingă Blaj, condamnat la opt luni temniţă — pentru că au cintat Deşteaptă-te Romîne !»— au fost chemaţi a’şi începe la 15 Octombrie osinda. Primul va merge la Vaţ, al douilea la Seghedin. — Deşteaptă-te Romîne * * * Asupra condamnării d-lul Andrei Bal-teş la cinci luni închisoare şi 500 florini amendă, Tribuna din Sibiu publică următoarele : Sistemul şovinismului şi al «liberalismului» maghiar vrea să ne nimicească! Nici mai mult, nici mai puţin, de cit exterminarea noastră, a celor ce susţinem lupta prin publicistică, — aceasta este ţinta ! Puternicii stăpînitorl de azi ai acestei nenorocite ţări, care-i sufere la cîrma el, nu mai pot suferi nici «mititeluţele noastre sforţări ziaristice», la cari ne-au redus prin forţă brutală mişcarea aşa de puternică oare cînd. Vor să ne ruineze şi ultimul fort ce ne-a mai rămas, ziaristica. Vcr să ne ia şi ultimul mijloc de luptă ce-l mai avem: presa. Ne-au încătuşat, la mîinl şi la picioare, ne-au scos din lege şi din Constituţie, ne-au lovit pe toţi fruntaşii, au umplut temniţele cu nevinovaţi fraţi de ai noştri, şi totuşi nu li-e destul : vor să ne înăbuşe şi glasul, ca să nu putem nici protesta, ca să nu mal putem nici măcar denunţa fără-de-legile îngrozitoare ale acestor guvernanţi îmbuibaţi şi brutali. Ei nu mai au nici respect de lege, nici sfială de oameni, nici teamă de Dumnezeu ! Ne-au trîntit la pămînt, ne-au, pus piciorul pe piept, ne-au călcat la inimă şi acum vor să ne astupe şi gura, că nici să nu mai putem striga de durerea ce ne pătrunde! Iată supremul barbariei practicate de liberalismul maghiar, ruşinea acestui veac de lumină {i libertate! Cea mai nouă osîndă de la Cluj vorbeşte destul de clar. Cinci luni (le temniţa ţi 500 II. amendă pentru-că am denunţat lumei barbarul măcel de la Mebadlca — asta e culmea prigonirel îmbrăcată în haina formalităţilor legale. Procedura, prin care se esculde posibilitatea de a dovedi adevărul celor publicate, arată din destul, că nu e vorbă de repararea ordinel de drept, ci de a crea un nou titlu spre a ne lovi, spre a ne nimici. Aceasta este devisa lor. Datoria noastră e de a înţelege pericolul şi a-l preveni.' Asupra demisiunel din armată a d-lul general Candiano-Popescu, mal aflăm următoarele amănunte din isvor absolut sigur: Acum cit-va timp, d. general Poenaru, comandatul corpului I de armată, din Craiova, şi a exprimat dorinţa de a fi transferat guvernator al fortificaţiilor Capitalei, de oarc-ce este cam bolnav şi specialitatea sa este geniul. D. general Berendel ar fi fost dispus să satisfacă dorinţa d-lul general Poenaru şi în locul d-sale să numească pe d. general Lahovari, care urmează să fie rechemat în activitate pe ziua de 1 Octombre. D-nil Sturdza şi Gogu Cantacuzino ai) susţinut însă ca să fie numit d. general Candiano-Popescu In potriva acestei numiri s’a pronunţat însă în mod categoric, ministrul de răsboiG. Atunci d. general Candiano-Popescu a stăruit prin d. Dim. Sturdza ca la Craiova să fie înaintat d. general Popescu, comandantul diviziei active din Dobro-brogea, şi în locul acestuia să fie numit d-sa. D. general Candiano ţine mult să fie numit la Constanţa, unde are un loc de casă şi o moşie respectabilă. Cum insă d. general Berendeifl nu s’a arătat dispus nici pentru aceasta, d. general Candiano şi-a dat demisiunea. Dar temîndu-se ca nu cum-va ministrul sâ-I o primească, d-sa s’a rugat de d-nil Sturdza şi Stolojan să intervie pe lingă ministrul de război 0 să nu-I facă farsa. Şi ast-fel d. Candiano şi-a putut retrage demisiunea. * * D-nil generali Barozzi şi Arion de asemenea şi-au dat demisiunile. Cum însă s’a hotărit a nu se face nici o înaintare pe ziua de 1 Octombre, d. general Berendeid a respins demisiunea d Iul general Arion. In ce priveşte demisiunea d-lul general Barozzi, ea va fi supusă azi M. Sale Regelui. E mal mult ca probabil că şi această demisiune va fi respinsă. * * * D. general Candiano-Popescu, văzînd că n’a izbutit să fie înaintat nici la Craiova, nici Ia Constanţa, acum a început o campanie ocultă in contra d-lul general Vlădescu, In speranţa că va fi rechemat cu serviciul pe lingă M. Sa Regele. De oare-ce s’a constatat, că soldaţii cari fac gardă pe frontiere, sustrag praful din cartuşele ce li se încredinţează, comandamentele corpurilor de armată afli luat dispoziţiunea de a sigila cartuşele. Inconvenientul acesta va fi complect înlăturat de la Noembre viitor, cînd se va da soldaţilor arma Mannlicher, ale căruia cartuşe nu permit abuzul ce se face acum cu extragerea prafului. După calculele făcute, pagubele ce rezultă din acest abuz se cifrează la mal bine de 100.000 lei pe an. ErI, 25 Septembrie, fiind cuvioasa Eu-frosina, d-na Eufrosina Lascar Catargiu, soţia venerabilului nostru şef, a primit numeroase felicitări din toate părţile ţărel. D. loan Tanoviceanu, profesor de drept penal şi procedura civilă la Universitatea din Iaşi, a obţinut un congediu de un an de zile. In locul d-sale, a fost numit suplinitor d. Mihail Suţu, consilier la Curtea de Apel din Iaşi. Un alt consilier de la aceeaşi Curte de Apel, d. Eugeniu DonicI, va fi numit suplinitor al catedrei de drept civil, rămasă vacantă prin permutarea d-lul Ştefan Şendrea, la Bucureşti. Cu d-nil I. Burada, profesor de drept roman, şi Mateifl Cantacuzino, profesor de drept civil, d. DonicI va fi al 'patrulea consilier de curte, profesor la facultatea de drept din Iaşi. Ieri, 25 Septembrie, a avut Ioc la ministerul domeniilor a doua licitaţie pentru rearendarea moşiilor Statului re-mase nearendate la licitaţia din 28 August. In acelaşi timp, s’aii ţinut licitaţii la Iaşi pentru moşiile Statului din Moldova şi la Craiova pentru moşiile Statului din Oltenia. Tustrele licitaţiile au dat preţuri cu mult mal mici de cit cele obţinute pentru periodul trecut. D. Andrei Vizanti, preşedintele comitetului teatral din Iaşi, a sosit în capi tală, pentru a stabili, in unire cu d. Haret, ministrul instrucţiunel, programul reprezentaţiei teatrale de gală ce se va da cu prilejul sosirel M. Sale în capitala Moldovei. Se ştie, eă tribunalul Bacău a condamnat pe fostul poliţaii! al acelui oraş, faimosul Talianu, finul d-lul Caton Lecca, la închisoare, pentru torturi, săvîrşite în exerciţiul funcţiunel sale. Alăturea cu dinsul, mal fuseseră condamnaţi şi cîţl-va agenţi de poliţie. Condamnaţii, făcînd apel, curtea din Iaşi secţia I-a a anulat sentinţa tribunalului de Bacăfl, pe motivul că preveniţii eraţi justiţiabill de curtea de apel, de oare-ce actele ce li se impută afl fost comise in calitate lor de auxiliari al ministerului public. Rămîne acum, ca parchetul curţel din Iaşi să ia în cercetare cazul—ceea ce e absolut problematic. In cursul lunel August, consiliile de războia ale celor patru corpuri de armată afl judecat 13 procese militare. înregistrăm între pedepse,—o coudamnare la munca silnică şi degradare militară— pentru omucidere cu voinţă, şi altă condamnare la recluziune, însoţită de asemenea de degradare militară— pentru furt de arme şi obiecte ale Statului. Colegiul al II-lea de Iaşi este convocat pentru ziua de 2 Noembre pentru alegerea a dool membri In consiliul general, în locurile rămase vacante prin moartea d-lor V. Maugsek şi Al. Luponi. *** La 20 Octombre viitor se vor face la Fălticeni alegeri pentru complectarea consiliului general judeţean. Sunt două locuri vacante la colegiul I. Săptămlna viitoare se va da la teatrul Raimund din Viena piesa M. S. Reginei Urlanda. Rolul principal ll va ţine d-şoara A-gatha Bîrsescu. Consiliul de miniştri a aprobat ca noul dig de apărare al’oraşulul Olteniţa, să poarte pe viitor numele de digul Caro\ Brigada de cavalerie, sub comanda d-lul colonel Zosima, a plecat azi dimineaţă la Vidra, unde—timp de două zile—va face manevre împreună cu alte regimente, pornite în acelaşi loc. ProcedeurI colectiviste. Pentru a putea înlesni unul protejat mijlocul de a putea face afaceri, d. Fe-rechide, ministrul de interne, a intervenit pe lingă secretarul general al unul minister, cu următoarea scrisoare de recomandaţie: Dragă X..., «Aducătorul acesteia, Ion Manea, este fiul marelui luptător (?!) din coloarea de Verde, Moisi Manea. TJ^ MALURAÎ Şi anul acesta mătura a făcut ravagii înspSimîntătoare. Majoritatea grînelor romîneştl sun atacate de această ciupercă urîciuasă. Ar trebui să desperăm de viitorul agriculturel noastre, dacă nici de acum Înainte ea n’ar putea fi ferita do această calamitate. Din fericire însă, agricultorii noştri, în schimbul unei clieltuell foarte neînsemnate, pot avea la ludemină cel mal sigur şi mai neîntrecut leac împotriva mălureî (tăciunelui) la grîne. Acest leac este fără îndoială: Salamura de murat seminţele de grîît, marca „ A1 Mj O Ml ICA" preparată de d. Ioau Pctca, fost vechio preparator chimist la laboratorul de chimie al scoalel militare din Craiova.—Analizată şi recomandată de Institutul de chimie universitar, cu certificatul No. 1296, din 21 August 1895, eliberat de eminentul chimist I)r. A. BERN1 AKI>. Probată cu col maî mare succes în toată ţara, după cum se constată cu prisos diu numeroasele certificate si scrisori de mulţumire, liberate de cel mal mari proprietari de moşii şi arendaşi din ţară. Salamura de seminţe, marca „Fl.ORICA", ajută creşterea şi desvoltarea bobulnî, şi distrage cn desăvîrşire gemenele mălureî (tăciunelui). Salamura de seminţe, marca „FLORICA“, se vinde în pachete de aprox. 420 gr„ şi pdrtă pe etichetă marca de fabrici: «FLORIUA», cit şi semnătura preparatorului, d. Ioau Pefca. Un pachet ajunge pentru 2 pogoane. Trei pachete ajung pentru 2 fălci (Moldova). Modul de întrebuinţare, care e cit se poate de simplu, este tipărit pe fle-care pachet. Ca toate preparatele excelente, salamura de seminţe, marca «FLOR1CA - ’şt-a găsit imitatori de care agricultorii sunt. rugaţi să se ferească. Pentru a înlătura orl-ce păcăleală, să se observe bine ca pachetele să poarte atît marca de fabrică «FLORICA» cit şi semna tura preparatorului, d Ioau Peltea. Reproducem, pentru a convinge şi pe cel mal puţin lucrez torl, următorul certificat al unuia din cel mal mari agricultori din ţară: tSemănînd sămînţa murată cu salamura marca „FL0RICA“, am constatat eă griul mefi «n’a făcnt absolnt mălnra, cn toate că timpul anul acesta a fost rece si ploios. Mulţumirile mele rpentru acest leac minunai contra tăciunelui*. (s) 8. A. Jlaracopol. Arendaşi moşiei Şagareea, domeniul Coroanei, Dolj iu. Salamura de seminţe, marca „FMsOMtMCA”, se găseşte de vînrare pe la diferite ma-gcunne de manufactură, coloniale şi deposite de maşini agricole din ţară şi la grtnarl. Depozitul general pentru Roinlnia, este la d-nil Tn. D. IMmUrewou ti Petrluo, Craiova www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOITA ZIARULUI EPOCA Întoarse la Maria Dinitrevna şi la Panşin, al căror pichet se prelungea. Cea din urmă boatft făcută, stăplna casei părăsi în fine, oftînd, fotoliul săfl căptuşit; Panşin Îşi luă pălăria şi sărută mina Măriei Dmitrievna. — Sunt. oameni fericiţi, zise dinsul, cari, cel puţin, se pot bucura de desfătările noptel! Ctt despre el, era nevoii să şi-o petreacă la lucru, îucovoiat pe nişte htrloage neghioabe, Salută rece pe Lisa, căci era necăjit pe ea că zăbovea cu răspunsul, şi se depârtă ; Lavrelzky îl urmă. El se despărţiră la poartă. Panşin cu vlrful bastonului săfl, Îşi deşteptă vizitiul, se ghemui In droşcă, şi trăsura plecă. Lavrelzky nu se sinijea dispus să se întoarcă acasă; se îndreptă spre eîrnp! Rătăci multă vreme prin iarba jilavă de rouă; văzlnd o strimtă cărare începu să meargă pe ea. Aceasta îl duse la o curte, In fata unei portiţe, pe care încercă si o descliiză cu o mişcare maşinală; poarta cedă, scîrţiind uşor, ca şi cum n’ar fi aşteptat de cit apăsarea mîinel. Lavrelzky se găsi In trio grădină, făcu vr’o cîţl-va paşi pe subt o alee pe tel şi se opri încremenit : recunoscuse grădina Kalilinilor. — Soarta m’a împins aici, se gtndi dinsul. ... Miezul noptel bătea la ceasornicul oraşului... Lavrelzky nu se gtndea Ja nimic, nu aştepta nimic; se bucura de ideia că se simte atit de aproape de Lisa; că se odihneşte pe banca sa, în grădina sa, unde venea une-orl dinsa să stea... Se vedea fereastra luminată a camerei Lisei, dar cu-rîad o văzu îutuneclndu-se. — Odilineşte-te în tihnă, fetită blîndă, murmură Lavrelzky, cu privirea ţintitâ pe tereastra căzută In întuneric. De odată lumina se ivi din nod la una muzicant, cu părul In neregulă, cu pieptul descoperit, se ivi la fereastră. — Ah ! ah ! exclamă el, d-ta eşti ? — Ce muzică maieslră e asta, Chresto-for FedorovicI? Rogu-te lasă-inâ să intru. Bătrlnul, fără să rostească un cuvlnt, li aruncă elicea porţii cn un gest de demnitate exaltată. Lavretzky năvăli In casă, şi vru, iutrtud, să se arunee In luatele Iul Leimn ; dar acesta, oprindu-1 cu un gest poruncitor şi arătîndu-1 scaunul, zise pe ruseşte. In sfirşil, fruntea i se însenină, îşi reluă linişte şi răspunse cu un ztmbet la complimentele călduroase ale lui Lavretzky şi apoi începu să pllugă, sughiţlnd ca mUcopil, — E curios, zise el, că al venit tocmai in momentul de lată; dar şlifl, ştiil lotul. — Ştii totul ? zise Lavrelzky uimit. — M’al auzit, răspunse Lemm, şi decî u’aî înţeles că ştiO totul ? Lavretzky nu putu să Tnehiză ochii toată noaptea; stătu trînîit în pat. Şi Lisa nu dormea nici ea ; se ruga. — Să stal jos! să stal! Şi se aşeză la pian, arunclnd o privire mîudră împrejur şi începu... ... Lavretzky, de la primele acorduri se înflăcără, sunetele i pătrundea inima, plină încă de fericirile iubirii. — încă o dată! încă o dală! zise el, după cel din urmă acord. Bătrlnul i-aruneă o privire de vultur, ’şl lovi pieptul şi zise Iu limba-I materna : — Ea am făcut asta, căci sunt un mare muzicant. Şi ciută a doua oaiă măreata-I compoziţie... Lavretzky se apropie şi 1 strînse în braţele sale. Lemm nu răspunse la îmbră-ţişeriţe acestea; voi chiar să-l depărteze | privi nemişcat şi — Ce al! zise Lavrelzky. Luă seama că ea pllugea. Toata inima îl îngheţă; Înţelese rostul acestor lacrăml. — Nu cum-va m’al iubi, cu adevărat ? Întrebă încet Lavretzky, atingîhdu-I puţin genunchii. — Scoală-te, scoilă-te, Teodor lvanovicl, zise tînăra fată; ce facem noi aici ? El se sculă şi se aşeză pe bancă, alături de dînsa. Ea nu mal pltogea şi se uita ţintă la el, cu ochii umezi. — Mi-e frică; ce facem noi ? repetă ea. — Te iubesc, II zise dinsul, sunt gata să-mi dau viata pentru d ta. Ea se cutremură încă o dată, ca şi cum ar fi fost izbită în inimă, şi ridică Ochii spre cer. — Totul stă în mina luî D-zefl. zise ea. — Dar tu, mc iubeşti, Liso ? O să fifn fericiţi. . • Ea ’şl plecă ochii; el o apropie de sine şi fruntea tinerel fete sa rezimă de umerii săi. .. El ÎI ridică fruntea şi II căută buzele ... Peste o jumătate de ceas, Lavretzky era la uşa grădioel. O găsi închisă şi sări peste zăplaz. Se întoarse In oraş strâhăiînd străzile adormite. — Piei trecut întunecos, zise dtnsul. Mă iubeşte, este a mea ! De odată i se păru că aude in văzduh, pe deasupra capului săîl, un val de sunete vrăjite şi triumfătoare. Se opri : sunetele răsunai! Încă şi mal măreţ; se risipeau ca un torent armonios, şi-I părea că ele cln-tatî şi povesteafi toată fericirea sa. Se întoarse : sunetele veneafl de Ia două ferestre ale unei căsuţe. — Lemm, exclamă Lavrelzky, repezin-du-se spre casă. Lemm ! Lemm ! strigă el mal tare. Sunetele IYAN TURCI HtîtfîEFF Cu neputinţă !.., Lavretzky se sculă... O formă cunoscută se ivi: Lisa era în salon. Îmbrăcată cu o rochie albă, cu şuviţele părului săQ căzludu-î pe umeri, se aprppia încet de masă, se aplecă şi puuînd jos sfeşnicul, căută ceva: apo! se iudreplă către grădina, albă, uşoară, sveltă : în prag se opri. Un lior zgudui membrele Iul Lavretzkv. Numele Lisei 11 scăpă din buze. Tlnăra fată tresări şi îucercă să pătrunză lntunerecul. — Lisa! repetă mal farej[Lavrelzky eşind din umbră. Lisa, şovăitoare, tşl ridică fruntea cu spaimă şi ’l recunoscu. Et o chemă pe nume de trei ort şi-I întinse brutele. Ea se deslipi de poartă şi intră In grădină. — D-ta ! îngînă ea, d-ta aici ! — Eli... efi... ascullă-mă, zise Lavretzky, cu glas Inuăbuşit. . Şi opuclndu-l mina, o duse la o bancă. Ea-1 urmă fără Împotrivire : cu chipul palid, cu ochii ficşi, toate mişcările corpului îl exprimau o negrăită uimire. Lavretzky o îugă să stea jos şi se aşeză în faţa el. — Nu mă gîndeam să vili aici, intîmpla-rea m’a adus. Te... te... te... le iubesc, zise dinsul cu o voce sfioasă. Lisa ridică încet ochii asupra lui, se părea că a înţeles în sfirşit eeea-ce se petrecea şi unde era. încercă să se scoale, dar în zadar şi şt acoperi lata cu mîinile. — Lisa, murmură Lavrelzky, Lisa, repetă dînsul. Şi îngenunche în faţa el. Lisa simţi un fior uşor treciudu-I prin corp şi-şi strînse faţa şi mal mult îu mlial. Lisa nu roslise nici un cuvint, In vremea discuţiei, dar ascultase cu băgare de scamă pe Lavretzky, şi-I împărtăşea tainic părerea. De politică mi st interesa; dar dispreţnl Iul Panşin fată de Rusia, o rănise, Lisa nu se Îndoia că ’şl iubea ţara, dar simţea largul sâă numai cu adevăraţii ruşi. Particularitatea spiritului rus o Incinta ; ea nu se sinchisea de loc să vorbească ceasuri întregi cu starostele mamei sale, clnd el venea în oraş; ea-I vorb ;a ca egal, fără să li ţinut ceva fudulie Intr’insa. Lavrelzky simţea toate acestea; nici nu şi-ar fi dat osteneală să răspundă lui Panşin ; vorbise numai pentru Lisa. Nu schimbară nici un cuvlnt, şi ochii lor d'abia de se lutilniră ; amîndoul întelegeail că, şi In acea seară, inimile lor li se apropiase, că simpatiile şi antipatiile lor erai! aceleaşi, ... Bătură zece ore. Marfa Timofeevna se duse In camera el, cu credineioasa-I Nas-tasia Carpovna; Lavrelzky şi Lisa făcură se opriră şi figura bătrluulul încruntat 1897 Septembrie 22 CASA DE SCHIMB RESKIÂ k SAMU1L BUCORESCI j&e. a Strada Lipsea*! JS®. g Cumpăr* şi vinde efecte publice ţi face ori schimb de monezL Cursul pe ziua de 25 Septemhre Î8V7 SINGURUL DEPOSIT No. 7508 Avlnd în vedere cererea din faţă făcută de Costea Hristea prin care arătînd că a perdul cambia cu data de 19 Iunie 1895 şi cu scadenţa peste un an semnată de I. G. Theoharie în valoare de iei cinci mii cu ordin deschis şi de plată la Bucureşti, cere ca conform art. 354 a. c., să se facă formele de pierdere. Avînd îu vedere că proprietatea cambiei se dovedeşte prin însăşi declaraţia făcută pe această cerere de debitore prin care declară că Sntr’udevăr a liberat o asemenea cambie petiţionarului. Că faţă de declaraţia debitorelul cum că într’adevăr a dat creditorelul C, Hristea sus arătata cambie proprietatea el fîiud pe deplin dovedită, cererea de anularea el faţă de cel care a găsit-o se poate încuviinţa. Văzînd şi disposiţiile art 354 şi urm. o. e. Pentru aceste motive Noi Preşedintele Trib. comercial Ilfov, Ordonăm ca orî-cine posedă cambia cu data de 19 Iunie 1895 şi cu scadenţa peste un au, semnată de I. G. Theobarie, cu ordin deschis în valoare de (5000) cinci mii lei, de plată ta Bucureşti, să o presintn la Grefa Tribunalului comercial Ilfov în termen de 40 de zile de la publicarea şi afişarea presentel ordonanţe, cunoseîndu-se că în lipsă de înfăţişare ea se va declara fără tărie faţă cu posesorul, Preseuta ordonanţă se va publica în «Monitorul Oficial» şi în ziarele «Voinţa Naţională» şi «Epoca», afşîndu-se în sala Tribunalului, la Bursă şi la Primărie, p. Preşedinte, (ss) Obedenaru. p. Grefier, (ss) S. Nieulescu. Grefa Trib. Comercial Ilfov Preseuta copie fiind conformă cu originalul se legalisează. Grefier, (nediscifrabil). Les Yaritables Eaux Mirterales da Cea maf bună calitate existentă de DE USINA DE GAZ vi se furnisează la domicilia, în saci tona do 1000 kgr. greutatea garantată tont te $ Sources VICHY-ETAT c£lestins GRANDE-GRILLE HOPITAL Exioer le nom sur la Capsule et l’Etlquette. CARE VINDE EFTIN » Amortisabil*. . , Obligaţ. de Stat ICov. R.) , * Municipale din 1883 * » » 1890 Scrisuri Funciar Rurala . » * Urbane . » * » Iaşi, Âeţîael Banea Naţio zîă- » » A<»‘ col* . * Dacia Ro- aia asig. * S-tea N ^tonala asig S-tates de ooaatrucţiuBÎ Fiorini valoare Austriacă, Misei Germane , , . . Bacnoto F arceze . . » Italiene. . . > ruble hîriio . . dacă vă adresaţi printr’o carte poştală satî personal casei * A. GOJ.MSSTEIIV 9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. «6 Strada REGALA, No. 9 Lcs Seules Verilatites Pastllles de Vlohy tont Ut Tot acolo se află în deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Bel- fabriquees avoo les sels natnrels extrait. des Eaux Vichy-Btat Obsms^s DE Vicky auxaela naturela VICHY-tTAT pour prCparer l’eau artiflcielle de Vichy te teu sa. Agent Gin'ral pour la ROUMANIB. BULGARIE, SEItBIB : O. C&BI8SY, ISjcjrtst giane, lei 54 tona. Cocs de Fonderie, Cocs de FerSrie, Cărbuni din minele englezeşti de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc. " * Expediţiunl en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ee staţiune a căilor ferate. Ee meillcitv de toum Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de acea stă artă, cu cea mal mare acuratetă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. Doctorul 10N NANU Fost medic secundar al spit. din Bucureşti stabilit în CÂMPULUNG IPOBAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. »< fc* eAt le putu (h capul tuI tetlor acelora mmoecute Ut jj ceea o, priveam puterea lor g, reconatUuUvă. — Fn,fotul 0 JAcd hm rol considerabil ţi S le dă o valora tor apex lină J nepreţuită printre apele o- neUbge cele mai însemnate : Burtos, Fb-ansensbad, Boa klet, Pyrmont, Oreuea, sta. I Iu «Molor.ul uimii APA DE MASĂ FĂRĂ RIVALA FERUGINOASl — GAZOA5SĂ — FOSFATATĂ IxANTALillIAI DE Mort şiFabricl de Spirt TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Amili, doctorului BERNAD (liit*. ohlalo u.lmnitw] JF.8C.1 de Ier . . ..OMdS | Olorur de .odA . • «.ROHM Sulfat de mt • • 1.07027 ţ Oxid de alumiaitua 0.078H Sulfat de audă . , 0.72597 | AnhHrit eelicHte . 0.erî0« Carbonat de fer pretimidat . . . 1.18511 Carbonat de magueaie. .... b.biMA Conaadtle •• primesc la AdminieU-aţia stpeim- Mrtaăiv, Boii ds 1'imtmadMOe Koumoln., *»—urmii 19 BUUITBEŞTÎ «n IU STRADA LIPSCANI IO Colecţiunile noastre se g,Tsesc Ia toţi croitorii buni din ţară. Nu deooloreail vinul Cataloage ilnuteate gr ut fu şi franc» La Typograffla EPOCA se afi& de via ■are hîrtie maculatură cu 50 bani kil BUCUREŞTI TSi“«WW.HiBfciam^ba6io->V."-Buc-uR«şTl l I