SERIA IL—ANUL HI. No. 670
Ediţia «6 trei»
VINERI, 26 SEPTEMBRE 1897
NUMĂEUL^lO BANI
ABOIAMEKTEIiE Kmcep Îs 1 şl 15 ale fle-cirel luni şi ae plătea* tot-d’a-una Înainte
In Bucurqif la Casa Administraţiei In judeţ» Şi etreinătat» prin mandate poştale Un an In ţari 30	lei;	In	străinătate	50	lei
Şase luni ... 15	>	»	>	35	»
Trei luni ... 8	*	»	»	13	»
Un număr In	streinătate	30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
BEDACŢIA
No. t — STRADA CLEMENŢEI — No. S
EPOCA
TELGFOK
NUMARUI^IO BANI
ANCWCIVBILE
ia Bucureşti şi judeţe ac isrtmetv uumal ic Administraţie
In streinătate, direct la administraţi» şi ia toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV .... , 0.30 îs. Ha.'
»	» » III.......3.— 10? r
»	» » II .... . 3.— s »
Inserţiile şi reclamoio 3 le! rlndu!
Un hanii vechii S 0 ltaa>
ADMIIIISTBAŢIA
No. S. - SBADA CLEMENŢEI - No. S
Guvernul şi mişcarea armeana
Adevărata politică naţională
Guvernul conservator, guvernul reacţionarilor şi al trădătorilor de tară, astă-zl se dovedeşte ca a fost un guvern înţelept şi în acelaşi timp naţionalist.
Noi am cautat a păstră cele mal cordiale raporturi cu Austro-Unga-ria şi am isbutit. Miniştrii noştri, oamenii noştri de Stat nu aQ trecut nici odata marginea celei mal stricte curtoazil faţa cu vecinii noştri.
Noi nu am proclamat ca principia amestecul în afacerile interne ale Ungurilor, noi nu am provocat dezordine aici la noi, precum şi dincolo.
Şi, cu toate acestea, tot ce un guvern romîn, tot ce un partid poate face în aceste margini pentru mal multe milioane de fraţi obijduiţl, guvernul şi partidul conservator aQ făcut.
Am compătimit, am lucrat chiar, — dar am compătimit cu demnitate, am lucrat cu tact şi cu măsură, aşa ca să nu dăm vecinilor noştri motive de încriminări şi de conflicte.
Nu am pierdut un moment din vedere chestia naţională. Nemuritorul Al. Lahovary nu s’a sfiit sa o zică în plin Senat, în calitate de ministru de externe.
Ungurii simţiaO c.a guvernul d-lul L. Catargiu nu se desinteresază de aceasta chestie iritantă. Libertatea ilimitată, pe care guvernul o lăsa pornirilor naţionale şi manifestaţiilor chiar zgomotoase, era un indicator neîndoelnic.
Cu toate acestea, o mal repetam, atitudinea guvernului era în acelaşi timp aşa de înţeleaptă, în cît Ungurii nu aU putut să găsească nici cel mal mic motiv diplomatic pentru a se plînge.
Noi am dovedit, aşa dar, ţărel că un guvern poate fi patriot, naţionalist, fără să fie provocator şi scan dalagiQ, şi că se poate face politica naţională fără a fi nevoie să rupi relaţiile de curtoazie cu imperiile în cari conaţionalii tai se află.
Ceva mal mult. Acelaşi lucru îl facem şi astă-zl în opoziţie.
Asta-’zl, ne-ar fi uşor să luăm steagul revendicărilor naţionale în mină, sa începem o campanie înverşunata în contra Ungurilor, să nededain la manifestaţii zgomotoase, sa luam angajamente pentru cînd vom veni la putere, să agităm, cu un euvînt, ţara, aşa în cît să facem imposibila şederea liberalilor la putere, timp de o lună.
Acest lucru nu’l facem. Aceeaşi atitudine, pe care am avut-o la gu vern, o avem şi astă-zl, în opoziţie.
Suntem naţionalişti, şi tot ce e naţional, ne atinge, ne pasionează. Tot ce se poate face în chestia fraţilor noştri de dincolo, fără a compromite relaţiile de vecinătate, suntem gata sa facem.
Şi, vorbind în treacăt, multe, foarte multe lucruri se pot face. Mergem pînă a zice că mal multe lucruri se pot face fâră zgomot, de cît cu zgomot.
Pentru ce nu iubim şi în opoziţie ca şi la guvern, zgomotul şi manifestaţiile? Pentru că voim ca venind la putere, sa avem mîinile libere, sa venim cu demnitate, ne-bauuiţl, cu fruntea senina, fara să fim siliţi a avea explicaţii degradatoare şi umilitoare cu cancelariile streine, aşa cum D.Sturdzaşi liberalii aQ fost nevoiţi sa aibă
Scuzele nu intră în specialitatea noastră. Noi voim la guvern să răiin prin noi şi prin ţară, iar nu de mila cutărel cancelarii, a cută-rul imperio.
Cînd al mers prea departe în opoziţie, eşti nevoit să dai înapoi la guvern. Cînd, din contra, în opoziţie al păstrat măsura, îţi este mal uşor să-ţi păstrezi la guvern situaţia, ba chiar să faci un pas înainte.
Exprimlndu-ne ast-fel, nu înţelegem a fi contra manifestaţiilor şi a expresiunel cu zgomot a sentimentelor naţionale.
Membrii Ligel Culturale, tinerimea, cetăţenii, aQ dreptul şi chiar datoria de a organiza întruniri şi manifestaţii, şi noi, ca cetăţeni, ne putem asocia. Ca partid însă, care mîine poate fi chemat la putere, nu credem că trebue să intrăm pe această cale, şi aceasta în interesul chestiei naţionale.
Noi voim ca, ajunşi la putere, să putem cu libertate ţinea seamă de sentimentul general al ţărel, aşa cum am facut-o la guvern fiind. Noi voim ca să punem şi pe M. S. Regele în poziţie ca să faca în condiţiile cele mal bune, eeea-ce patriotismul şi înţelepciunea lui ÎI dictează.
Dacă, sub noi, Suveranul a trecut pe la Viena şi Pesta fără a se opri şi a fost primit la Predeal de studenţimea entuziasta, cauza a fost că guvernul de atunci avînd mîinile absolut libere, M. S. a putut ţinea în seamă sentimentul unanim al ţărel în această privinţă.
Iar guvernul, lăsînd liber curs manifestărel acelui sentiment, nu putea fi acuzat că’l stimula, căci nu de la^el pornea impulsia.
Aşa se făcea politică naţională sub noi, conservatorii.
Dar acum ?
Ne este scîrba sa mal vorbim astă-zl de această chestie. Ne e scîrba, ca în aceeaşi revistă, să apropiem şi să comparăm politica naţionalista a celor două partide.
Simpla apropiere ar fi o profanare.
Comerţul exterior
al
Rommiei în 1896
PRESA STREINĂ
si
CESTicîiEÂ Naţională
Koelnische Zeitung publică o telegramă (lin Budapesta, după care decorarea d-lul Iesszensky, consilier ministerial şi şeful secţiune! naţionalităţilor pe lingă preşedinţia consiliului de miuiştri, cu crucea de comandor al Coroanei Romîniel, «se consideră prin cercurile politice ungureşti ca recunoaşterea unei tendinţe poţitice, care va trebui, ma! curînd saă mai tirziu, apreciată ji la Bucureşti».
Muenchener Allgemeine Zeitung publică o corespondenţă din Bucureşti în care se spune «că alianţa celor douî menarchl numai atunci poate il alianţa popoarelor, cînd Unguri! vor pune capăt'plîngerllor Romîni-lor prin satisfacerea desideratelor lor. De oare ce însă Unguri! nu sunt dispnş! a face acum nici un pas în acest sens, nu va putea surprinde pe nimeni dacă cestiunea naţională va fi pusă din nou la ordinea zile! tn Romînia».
Dnevni List (lin Belgrad spune «că nici odată nu se poate închipui o strînsă reluţiune între Romînia şi Ungaria, cîtă vreme naţionalităţile din Ungaria nu vor il satisfăcute».
Egyetcrtâs izbucneşte în următori! termen! în potriva Romîniei : «Duşmani! noştri sunt Romînii, pe cari vizita pereche! regale romîue i-a însălbătăcit in toată puterea cuvîntului.
«E în adevăr o nebunie furioasă ceea-ce fac Romîni! acum. E! se ailă în plină criză revoluţionară. Patima oarbă e în plină urgie şi raţiunea sănătoasă nu mal are nici un rost în Bucureşti.
«E consecinţa sălbatice! agitaţi! a Rom ini lor din Ungaria, că opinia publică din Romînia e atit de furioasă, căci po-pulaţiunea (lin regat nu poute să inspire Romîniel, în potriva intereselor el, acea brutalitate a nebunie! furioase care se mauifestă acum în contra Ungurilor».
Ministerul de flnance a terminat lucrarea privitoare la comerţul Romîniel cu ţările streine în anul 1896.
Din această lucrare reese că comerţul total, importaţiunl şi exportaţiuni reunite, s’a ridicat la suma de 661.979.581, atingind ast-fel aproape mijlocia ultimilor cinci ani 1891—1896.
Mişcarea comercială pe ultimii ani a fost următoarea:
lei
1892	— 066.131.353
1893	— 801.141.518
1894	— 716.340.671
1895	— 569.622.928
1896	— 601.979.581.
După cum se vede, în anul 1893 am avut co nerţul cel mai ridicat, după care a urmat o scădere simţitoare, mai cm seamă în anul 1895.
Importaţiunile şi Exportaţiunile
Importaţiunilv în anul 1896 aii atins suma de 337.922.929 lei, iar exportaţiunile suma de 324.056.652 lei, de unde o dife-rinţă în plus în favoarea importaţiunilor de lei 13 865.277 lei.
Din tabloul ce urmează reese importanţa comerţului nostru în anii 92, 93, 94,
95, 96:
Importaţiunl Exportaţiuni Excedentul
importaţiunilor
Lei	Lei	Lei
380.747.296	286.384.057	95.363.239
430.489 731	370.651.787	59.837.944
422.142.287	294.198 384 127.943.903
304.574 517	265.048.411	39.526.106
337.922 929	324.056.652	13 865.277
Exportaţiunile aii făcut progrese simţitoare şi partizanii balanţei comerciale nu au de cît să se bucure de descreşterea treptată a excedentului de importaţiuni.
Veniturile din vamă realizate de Stat în anul 1897 au fost de lei 32.309.970.
Ţările de unde importăm
Dacă considerăm mişcarea comercială după ţări, constătăm că în anul 1897, ea a fost următoarea în ce priveşte importaţiunile :
Importaţiunl din	Lei
Germania.................. 95.807,261
Austro-Ungaria............ 92 852.988
Englitera............... 73.367.473
Franţa.................... 25.882.602
Turcia............ 13,059.402
Belgia...................... 9.888.650
Rusia.....................8.121.061
Italia.................... 7.834.734
Elveţia................... 4.647.548
Bulgaria..................2.411.431
Grecia.................... 2 382 982
Ast-fel primul rînd îl ocupă Germania cu 28 la sută; apoi Austro-Ungaria, 27 la sută; Englitera, 21 la sută; Franţa, 7 la sută, etc.
Ţările unde exportăm
Exportaţiunile noastre, cari constau, în primul rînd, in cereale, a luat, după cum am arătat mai sus, un avînt considerabil.
Ţările unde am exportat, în anul 1896, sunt următoarele, clasificate după importanţa exportaţiunilor noastre, valorile fiind exprimate în lei:
Exportaţiuni în	Lei
Belgia.................... 113.848 799
Englitera.............. 111.930,837
Austro Ungaria.......... 33.213.704
Germania.................. 17 003 088
Turcia.................. 11.589.742
Italia.................. 10.340.207
Franţa................... 8.788.631
Ast fel în Belgia exportăm aproape 35 la sută; Englitera, 34 la sută; Austro- Un -garia, 10 la sută; Germania, 5 la sută, etc.
Am fi voit să arătăm situaţiunea comparativă a import iţiunilor şi exportaţiunilor pe ţări în ultimii cinci ani; ne re zervăm însă a face aceasta în curînd, cînd vom obţine şi specificarea comerţului pe categorii de mărfuri.
In trăsuri generale comerţid nostru în 1896 a fost destul de favorabil şi criza de care a fost btntuită ţara noastră în anii trecuţi, nu a avut asupră i de cît un efect trecător.
I>. M. CORBLiCV
PnOGHAMkJVde la 1AŞÎ
Cazul d-lul M. Corbescu ia o altă întorsătură şi capătă o mal grea însemnătate.
Patronagiul ce i-1 dă fâră nici o rezervă Voinţa Naţională, întinde cestiunea de la d. Corbescu la partidul naţio nal-liberai.
Din acest punct de privire, avem mal lntîitt de relevat în articolul d-lul Corbescu, apărut în coloanele Voinţei, o teorie şi un fapt.
Faptul este că pentru cumpărarea unei moşii, act care cerea aprobarea
www.dacoromanica.ro
guvernului şi a Camerelor, s’au dat bani şi o parte din bani,—şi anume 20,000 lei oferiţi d-lul Rîmniceanu şi depuşi de d-sa la Eforie,—nu se tăgădueşte. Teoria este următoarea :
D. Corbescu, avocatul proprietarului care a vîndut moşia Eforiei, înainte d’a se dezvinovăţi de acuzaţiunile ce ar putea stabili vinovăţia sa, arată mal Intui!, prin Voinţa Naţională, actele ce în mod licit era îndrituit a face.
Printre acestea este şi următorul : «Stăruinţa mea ca deputat, rugat de un client, a face ceea-ce cinstit şi legalmente este permis şi posibil pentru a trece prin filiera reglementară a Cameri! un proiect de lege deja votat de Senat.
«Toate acaste intervenir! şi stăruinţe sunt acte oneste, licite şi permise celui mai scrupulos om de societate».
Iată teoria d-lul Corbescu şi a Voinţei Naţionale.
Ne ridicăm cu toată puterea în contra el.
Este de regulă, în toate adunările deliberative, ca cel ce are un interes într’o afacere să nu ia măcar parte la vot.
Legea noastră comunală şi legea noastră judeţeană opresc pe orl-ce consilier interesat într’o afacere,— precum pe un avocat intr’o afacere a clientului săti, — să participe la vot.
D. Corbescu, nu numai nu se abţine în afacerea clientului săti, dar se întîm-plă că, din 183 deputaţi, tocmai el se alege printre cel 7 delegaţi. In adevăr d-sa a făcut parte din comitetul delegaţilor Cameril, reprezintînd secţia II.
Apoi d-sa spune că aceste intervenirl şi stăruinţe ale unu! deputat pentru clientul săti, sunt acte oneste, licite şi permise celui mal scrupulos om din societate.	.
Să ne ierte Voinţa Naţională şi d. Corbescu.	_
In Franţa, ce! ce s’ati dovedit că au luat parte la vot (fie în Cameră, fie în secţiuni) în mod interesat în afacerea Panama, ati mers la puşcărie.
La noi, Voinţa Naţională proclamă că este onest, licit şi permis ca un deputat să facă stăruinţe în favoarea unul client.
Aci e un punct de program care ne desparte.
Acest principiu ar trebui adaos ca articol adiţional la programul de la Iaşi dacă n’ar fi în conştiinţa tuturor că el estesub-înţeles şi este chiar punctul de căpetenie al programuluî liberal-naţional.
Mîine vom continua a ne ocupa de această cestiune, aducînd în dezbatere amănunte inedite cu privire la această interesantă afacere.
TRIBUNA LITERARA
UN CONGRES
al
Filologilor şi pedagogilor germani în Dresda
DINŞŢREINATATE Cabinetul sîrbesc
Nu de mult s’a înregistrat prin presa europeană zgomotul că ministerul sîrbesc, prezidat de d. Simiel, ar fi fost pe punctul de a denii siona.
Acest zgomot, oficial dezminţit mal pe urmă de guvernul sîrbesc, a avut totuşi oare-care temeifl.
Iată amănunte foarte interesante, pe cari le dă în această privinţă N. F. Presse.
In jnrul miel călători!
In primă vara trecută, regele Alexandru pro-ectase o călătorie la Celinie, în care era să fie însoţit de primul-ministru Simiel şi de minis trul de finanţe Vuicl. Această călătorie avea de scop, în afară de chestia politică, să prepare logodirea regelui cu principesa Xenia, a patra fiică a prinţului Nikita.
Acest proiect, care de alt-fel nu a avut urmare, a fost cu totul dezaprobat de ex-regele Milan, şi la întoarcerea din Cetinie, la un prînz dat la Viena, la care a luat parte regele Alex andru şi cel donl miniştrii, ex-regele Milan a dat curs liber sortimentelor sale şi a spus că poli tica ministerului Simiel era contrară intereselor Serbiei.
Termenii în cari s’a exprimat ex-regele afi fost aşa’de aspri, tn cit Simiel, văzlndu-se slab apărat de regale, părăsi masa, iar a doua zi ’şl-a dat dimisin.
Regele 1’a rugat să-şi o retragă, şi de atunci i-a arătat atîta încredere personală, iu cit mi nistrul a rămas.
Acum se vorbeşte că ex-regele Milau va veni, împreună cu regele Alexandru Ia Belgrad. Este destul de natural dar ca lumea să se întrebe cari vor fi raporturile între regele Alexandru şi pri mul s&0 ministru, şi de aci s’afi născut zgomo lele de criză ministerială.
Foreigu.
Al 44-lea Congres al filologilor şi pedagogilor germani s’a ţinut zilele acestea, la Dresda. După cum citim în ziarele de acolo, ati participat mal bine de 700 membri din toate colţurile Germaniei, din Austria, Elveţia. Ziarele constată că şi Romînia a ţinut să fie repre-zintată, prin delegatul Academiei noastre, d. Gr. Tocilescu, vice-preşedintele Academiei.
D. Tocilescu a făcut importante co-municaţiun! asupra lucrărilor sale de săpături întreprinse în Oltenia şi Do-brogea, comunicaţiun! asupra cărora vom avea în curînd ocaziune a reveni.
Congresul s’a deschis la 30 Septembre, în prezenţa M. S. Regelui şi a prinţului moştenitor. După discursul preşedintelui Congresului, a luat cuvîntul d. Tocilescu, şi după d-sa, d. ministru al cultelor şi instrucţiunel publice.
Dăm textul cuvîntăril d-lul Tocilescu, după ziarul oficios Drezdner Anzeiger: «Prea ilustră adunare ! Academia Ro-mînă de ştiinţe, al căreia vice-preşe-dinte am onoare de a fi, precum şi guvernul romîn m’ati trimis ca să salut al 44-lea Congres al filologilor şi pedagogilor germani şi să vă aduc pentru dezbaterile d-voastră un noti material adunat în partea din Orbis Ro-manus ocupată de ţara noastă. Spre a vă saluta, cred că nimic n’aş putea spune mal bine, de cît de a repeta cuvintele, ce Regele meu, Hohenzollernul de pe tronul Romîniel, a adresat acum 2 an! aceluiaşi Congres filologic, reunit la Colonia. După cîte-va cuvinte binevoitoare pentru participarea mea la acel Congres, M. S. Regele zice: «Doresc din suflet, ca cercetările şi silinţele filologilor şi pedagogilor german! să fie însoţite de cele mal bune succese».
«In marea şi nobila misiune, ce Hohenzollernul nostru a luat asupră-şl şi pe care cu recunoştinţă adîncă constatăm că în cea mal mare parte a şi îndeplinit-o, aceea de a înălţa ţara noastră, rămasă cam înapoi, la treapta statelor europene din Apus — în această misiune, zic, deşi preocupaţiunea cea mal d’întîiu a fost pentru armată şi pentru administraţiune, totuşi mintea sa cea ageră şi luminată ştie de asemenea să preţuiască şi să vrednicească înaltul principia, a căruia punere în practică a făcut din şcolile germane cele d’intîiti din lume, principiul: Edu-caţiune prin Ştiinţă, Ştiinţă prin E-ducaţiune. Cu aceleaşi sentimente salut şi eu, un modest elev al ştiinţei germane şi al educaţiunel germane, încorporaţiunea viuă a acestui prin ci piti, Congresul al 44 -lea al filologilor şi pedagogilor Germani».
La această cuvîntare, primită cu aplauze, a răspuns prezidentul Congresului, spunind cu cîtă bucurie vede un reprezintant al Romîniel în sinul Congresului, şi cît de mult Germania se intereseasă de progresele repezi, ce tî-nărul stat Romîn face, din zi în zi, pe toate terenurile.
Tot în aceeaşi zi, a avut loc şi banchetul, la care ati participat mal bine de 500 de perseane.
Reproducem toastul d-lul Tocilescu, pentru că nu numai a fost foarte mult aplaudat, dar şi flind-că îşi are importanţa Iul în împrejurările recente :
«Doamnelor germane şi Domni! «Tinărul d-voastră împărat a sărbătorit de curînd, prin cuvinte calde, meritele unei mici naţiuni de la Dunărea de jos, pentru înaltele bunuri comune ale Europei. Aceste cuvinte ati produs bucurie şi mal departe in josul Dunării, la compatrioţii mei, căci el ati văzut în ele expresiuiiea de recunoştinţă a unei mari naţiuni pentru luptele de odinioară, in cari Romînia a stat vitejeşte în prima linie, atit în fapte eroice, cît şi în nenorociri. (Aplauze prelungite). Şi recunoaşterea acestui fapt ne îmbărbătează a stărui in ferma noastră lio-tărîre de a li şi în prezent şi în viitor, un credincios ante-post al Apusului. (Lungi aplauze)
In această adunare îmi exprim recunoştinţa cu deosebită simpatie şi cu deosebită mîndrie : căci faptul că ştiinţa
s
I P O C A
şi pedagogia germana, pe care o repre-zintaţl D-voastrâ aci, a contribuit in mod aşa de strălueit şi de învederat la mărirea imperiului german, rămine pentru toţi un model neperitor, care oferă şi unei mici naţiuni bună perspectivă. (Aplauze prelungite).
«De aceea vă rog. Doamnelor germane şi Domni, ca să ridicaţi paharu: şi să fiţi de acord cu mine in strigatul 1 Să trăiască filologii şi pedagogii germani din imperiului german şi din Austria». (Lungi aplauze).
Seara a avut loc reprezintaţiunea de gală în Sala Teatrului, iar a doua seară, sărbătoarea oferită membrilor Congresului de către oraşul Dresda, în palatul Exposiţiunel artistice din vastele grădini ale oraşului.
La 3 Octombre, Congresul s’a închis cu o excursiune făcută pe Elba.
Viitorul Congres s’a hotărit a avea loc In 1899, la Bremen.
Litere, Artă;, Ştiinţă*
AUGUST şi LITERAŢIÎ
de
IOAN KAUXDJtKt
Iu vălmăşagul vieţii şi în vraful de scrieri cu subiecte «la ordinea zilei», broşura aceasta, care ne trezeşte icoana unor stări de lucruri, apuse de o mie-opt-sute de ani, ar părea, pentru prezent, fără altă însemnătate de cit cea academică. [Dacă ne gîn-dim însă la zicătoarea că Istoria este învăţătoarea prezentului şi pildele mari numai în trecut se mal află, atunci vom pricepe şi mal bine rostul şi însemnătatea acestei publicaţii : veacul lui August a fost pentru Români, apogeul glorioasei lor vieţi. Tabloul pe care d. I. Calinderu ni-1 desfăşoară, nu pare luat din trecutul omenirii, ci făurit de mintea unul artist, doritor de «o lume ideală».
lată în cîte-va rlndurl cum autorul rezumă Însuşirile şi activitatea marelui stăpînitor al lumel romane:
«August nu a fost unul din acele spirite liotăiîţe, cari Inlocuesc formele învechite, numirile cari afl ajuns lipsite de conţinut, pentru a pune în locul lor un tot complect, organic, coordonat după cerinţe logice. Din contră, arta sa a fost de a da unul popor, care nu era încă pregătit pentru o rnonar-chie făţişă, una care lăsa să continue toate formele vechiului regim. A fost însă un ne asemuit administrator. A coordonat tot ce crelase bun republica, a creiat întocmiri nouă de la înfiinţarea unul servicitt de pompieri (vigill) pînă la înfiinţarea prefeeturel Ufbel, a reorganizat legiunile, finanţele, provinciile, pe cari le împărţi în imperiale şi senatoriale. Lucrarea aceasta întări imperiul şi mal prelungi existenţa lui pentru e!ţl-va secoll. A avut dar dreptate scrie In inscrip-ţiunea de la Auchira:
«Am făcut legi noul, am pus din noii în onoare exemplele strămoşilor noştri, cari dispăruse din moravuri, şi am lăsat eti însumi pilde demne de a fi urmate de moş* teuitoril mei».
Aci e chintesenţiată activitatea administrativă a gloriosului monarh. Dar August nu s’a mulţămit cu atît; a voit să fie nu numai mare administrator, dar şi mare literat. Cu toate că succesul nu ’l-a ajutat în această din urmă încercare, totuşi se ştie că a scris cîte-va încercări, memorii din viaţă, ba chiar avusese de gind, Intr’o vreme, să scrie o tragedie: Moartea lui Ajax. Ceea ce a rămas de la el însă, eşte acel testament cunoscut sub numele de «Inscripţiunea de la Ancliira.»
Dar n’a făcut numai atît.
A căutat să ajute şi încurajeze literatura, a căutat şi a obţinut prietenia şi laudele lui Virgil, lui Oraţitt, stima lui Titu Livifi, a lui Dione Casiu şi a altor literaţi.
Mîna dreaptă a lui August, la acestea toate, a fost Mecena. «Ni se pare foarte probabil, zice autorul, că August, cîrmuito-rul imperiului, şi Mecena, prietenul săfl devotat şi inteligent, urmăreafl două scopuri, luînd rolul de ocrotitori al literaturii: de a protegia literatura şi de a se pune întru clt-va la adăpostul strălucirii lor». Acesta
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
19
IVAN TERGHENIEFF
UN CUIB DE BOERNAŞI
XXIV
Intr’o zi, credincios obiceiului săfl, La-vretzky era la Kalitin. După o zi de căldură nâbuşitoare, venise o zi atît de frumoasă, în cit Maria Dmitrievna, cu toată teama ce avea de curentele de aer, deschise uşile şi ferestrele, declarînd că nu va juca cărţi.
— Păcat, zise dînsa, să nu te bucuri de natură pe o vreme atît de frumoasă.
Nu era alt străin afară de Panşin. Sub lnrîurirea acestei seri poetice, se simţea în vervă ; dar, ne vrlnd să clnte în faţa lui Lavrelzky, se avîntă In poesie : declamă, eu oare-care artă, dar exagerînd Intonarea şi punînd prea multă intenţie, cîte-va poe-sil ale lui Lermonlof. Puşchin nu ’şl luase încă zborul; apoi ca mulţămit de pornirile sale, îucepu să declame împotriva geueru-
este lot miezul analizil activităţii lui August, privitoare la literatura vremii sale.
Treclud cu vederea, vanitatea bătrîuulul monarch, inerentă orl-cărul potentat, ne ră-mîne numai admiraţia pentru marele şi nepreţuitul serviciu pe care l-a făcut poporului roman şi omenirel care i-a urmat.
Cele trei zeci şi şease de pagini ale bro-şurel sunt consacrate unei amănunţite analize istorice a relaţiunilor dintre curtea imperială şi deosebiţii literaţi al vremii. Priceperea istorică, bogăţia cunoştinţelor şi o rară putere de evocare a vieţii, fac din această broşură un mărgăritar de preţ pentru literatura noastră. Nu putem sflrşi mal bine această notiţă, de cît cu următoarele frumoase rlndurl, cu care d. Kalen-deru îşi sfîrşeşte lucrarea:
«E de urat ca frumoasele exemple de pa* tronagitt literar, exercitat cu atlla generozitate de împăraţii romani cel buni, să fie urmate sub ochii noştri, de conducătorii popoarelor, pentru a deşteptă o nobilă emu-laţiune, care nu poate de cît să producă fructe glorioase şi să aducă slavă şi faimă ocrotitorilor.
“ «Fericite şi popoarele, cari după exemplul şefilor lor, dau tributul simpatiei, admiraţi-unii şi sprijinul lor poeţilor, literaţilor, învăţaţilor, cari zmulg naturel taine binefăcătoare, acelor părinţi al ştiinţei a căror faimă străbate veacurile, brâzdlndu-le cu lungi raze de lumină ! Ţara noastră va şti şi ea să le plătească datoria sa de pioasă recunoştinţă».
Fie ca glasul d-lul Kalenderu să nu fie strigătul proorocului în pustiii.
Zara
„EPOCA” IN PROVINCIE
In corespondenţa trecută, v’am anunţat că afacerile comunei sunt lăsate baltă, şi că colectiviştii din localitate nu se gîndesc de cît Ia «afacerile» lor personale.
Din cele ce urmează, se va vedea cele ce susţin.
Iată :
Budgetul comunei Mizil se ridică la suma de 134.000 lei. Deşi s’afl prevăzut prin budget o mulţime de lucrări, totuşi, din cauză că încasările veniturilor se fac cu ane-voinţă, toate proiectatele lucrări afl rămas uitate, iar altele suspendate, cum sunt vre o două străzi cari eraă să fie pavate.
Grija primarului a fost şi de astă dată ca, cu votarea budgetului, să-şi mărească leafa şieşl şi celor alţi al săi, lucru care s’a şi făcut fără pic de scrupul, lăsînd numai pe comandantul pompierilor, pe oamenii acestui serviciu şi măturătorii comunei, cu nişte derizorii salarii.11
Preoţii bisericilor, plătiţi de comună, nici pînă azi n’afl primit leafa pe luna Iulie, de şi în fie-care zi cerşesc primarului banii munciţi şi cu drept.
Proprietarul localului unde e instalată primăria, ameninţă comuna cu un proces, de oare ce chiria nu i-a fost plătită nici pînă acum.
Toate acestea nu ne miră cînd în capul comunei se află ca primar, Isaia I. Geor-gescu, care, de obiceifl, nu vine de cît la săptămînă la serviciu,—şi cînd cele mal însemnate interese ale comunei sunt lăsate pe mîna unchiului primarului, Dumitru Gheorghiu, fost comandant de gardişti, destituit telegrafic de prefectul judeţului şi dat judecăţel înaintea tribunalului de Buzăfl. Ba, ca culme a protejărel neamurilor, primarul l’a mal numit şi inspector de accize al comunei.
Şi aşa, cel ce afl să ia parale sufer, lucrările sunt suspendate, iar primarul şi favoriţii săi încasează lefuri mal grase ca orl-cind.
B.	B.
IMFtlMMAŢB
Guvernul şi mişcarea armeană
Descoperirea la Galaţi a pachetului de proclamaţii revoluţionare, destinate a fi răspindile printre Armenii din Comtantinopol, a pus în mişcare întreg aparatul administrativ.
Procurorul general de Galaţi, unde 8’a făcut arestarea tînărului Margar, a fost chemat în Capitală.
D. I. Bastache a avut erl o întreve-
ţiunilor moderne, cu privire la duma, şi nu lăsă să-I scape prilejul de a spune, cum ar schimba toate acelea, dacă ar avea puterea în mină.
—	Rusia, zicea, nu este de acord cu Europa; trebue să o ridicăm la înălţimea sa. Se zice că noi suntem tineri; e o greşală; de altminteri geniul inveuţiunel ne lipseşte. Lermonlof însuşi mărturiseşte că n’am iu-ventat nici măcar o cursă de şoareci. E firesc deci ca să imităm pe cel-l’alţl. «Suntem bolnavi», zice Lermontof,—eă sunt de părerea lui; dar suntem bolnavi numai pentru că suntem numai pe jumătate Europeni : leacul ne stă în răul nostru. (Cadastru se gîndi Lavretzky) — La noi, continuă dîusul, cele mal bune capete sunt convinse despre aceasta ; în fond, toate popoarele sunt aceleaşi; e de ajuns să le dai aşezăminte bune, — şi ţinta o să fie atinsă. La nevoe, se poate respecta şi dutiuile naţionale ; asta-I treaba noastră, a ăstor-l’alţl... (trebuia să adauge: oamenii de Stat) a noastră a slujbaşilor; dacă trebue, uu vă îngrijiţi, aşezămintele aii să modifice ele însăşi datinile cele mal înrădăcinate.
Maria Dmitrievna aplauda cuvintele lui Panşin.
—	E o plăcere, îşi zicea dînsa, să al în salon un om de o inteligentă atît de înaltă.
Lisa păstra tăcerea, rezim&tă de fereastră ; Lavretzky tăcea şi el ; Marfa Timo-fecvna, care juca la cărţi cu prietenile sale, îutr’un colţ al camerei, bombănea încet.—
dere cu miniştrii justiţiei şi al internelor.
*
* *
Odată cu d. Bastache, a sosit in Capitală şi consulul Turciei în Galaţi, d. Azarian Efendi.
Dsa a avut o întrevedere cu ministrul plenipotenţiar al Turciei Kizim-bel, pentru a-l raporta asupra cazului.
Se atribue diplomaţilor turci intenţia de a cere extrădarea lui Margar supus otoman, emigrat în Bulgaria, cu prilejul măcelurilor petrecute în Con-stantinopole, în toamna a xului trecut.
*	r
* *
Nu ne îndoim că guvernul d-lul Stur-dza va satisface cererea reprezintantu-lul Turciei.
Ministrul, care a strigat în Senat: «Trăiască Sultanul!» nu poate să refuze cererea de extrădare a Iul Margar.
Va fi, la dosarul a-lut Slurdza, o noua pagină tristă,— tot aşa de tristă ca şi aceea pe care stă scrisă izgonirea din ţară a vohintarilor greci rein-torşl din războiul cu Turcia.
Numirea d-lul Papinifl, actual ministru la Belgrad, în postul de ministru plenipotenţiar la Constantinopol, e definitiv hotărîtă.
Decretul pentru numirea d-lul Leon Sachelari, în funcţiunea de prefect al judeţului Bacăti, a* fost semnat erl de M. Sa.
Noul prefect va depune astă-zl jură-mîntul.
Atît din Rominia cît şi de peste munţi şi din străinătate, sosesc silnic la Ligă adesiunl la resoluţiunea votată de mee-tiyigul din 21 Septembrie.
Comitetul Ligel a avizat în şedinţa de Marţi seară, la o mulţime de măsuri ce trebuesc luate pentru o complectă reorganizare a acestei instituţiunt ro-mîneştl, necesară azi mal mult ca ori cînd.
Aşa, s’a hotărit ţinerea de conferinţe şi serbări în mal malte oraşe din ţară, unde se va transporta întreg comitetul central.
S’a luat măsuri pentru reînfiinţarea secţiilor şi activarea mişcărel lor.
S’a deds a se publica un manifest-program al comitetului, care împreună cu discursurile de la meeting şi ade-siunile primite, să alcătuiască o broşură separată, în limba franceză, germană şi italiană, şi care să fie împărţită în toată Europa.
Mişcare anaţională, în chipul acesta, îşi va lua un nouavlnt.
In actuala sesiune, consiliul comunal al Capitalei se va pronunţa asupra acceptărel legatului lăsat de Evloghie Gheorghief.
De asemenea se va pronunţa şi asupra chestiei iluminatului Capitalei cu lămpi sistem Croizat.
In urma ploiel de erl, temperatura s’a scoborît mult în Capitală. Azi dimineaţă, frigul a fost simţitor.
După informaţiile ce avem, temperatura s’a scoborît în întreaga ţară. La Herţa, în judeţul Dorohoiu, zăpada şi-a făcut deja apariţiunea.
Astă-zl se începe, la Universitatea din Capitală, concursul pentru ocuparea catedrei de limba germană, de”la şcoală inferioară de comerţ.
«Agenţia Romînă» anunţă ziarelor străine, că. mal mulţi ofiţeri din statul major rusesc măsoară adînaimile Dunării în vederea lansărilor unor vase de războiu fluviale cari se construesc acum la Odessa şi la Nicolaiew.
Vasele de războiu vor circula în permanenţă de-a lungul Dunării, de la Reni şi pînă la Marea Neagră.
Panşin vorbea merefl străbătlnd salonul, dar în prada unei ciude tainicie. S’ar fi zis că vrea să provoace un răspuns lovind lu-tr’o generaţie.
Privighetoarea se aşezase îutr’o stufă de liliac din grădină.
Cele d’întîifl accente ale concertului săfl nocturn întrerupeafi aceste cuvîntărl elo-cuente; cele d’infîifl stele se aprindeafl In zarea trandafirie, deasupra vîrfurilof nemişcate ale brazilor. Lavretzky se sculă ca să răspundă Iul Panşin, şi discuţia se deschise. Lavretzky apără pe tineri şi datinile naţionale; nu se cruţa nici pe sine, nici generaţia sa ; dar se înnarma cu străşnicie In favoarea tinerimel, a convingerilor a nobilelor el năzuinţl şi a nobilelor el ins-piraţiunl. Panşin respundea cu un ton tăios In care se simţea o vie aţtţare.
Oamenii de spirit, zicea dlnsul, aveaţi de sarcină să refacă totul. El se apriuse atît de mult, în cit uitîndu-şl titlul şi slujba, califică pe Lavretzky de conservator retrograd, şi-şl permise o aluzie depărtată [asu pra posiţieî lui In lume.
Lavretzky îşi păstră toată liniştea şi bătu pe Panşin asupra tuturor punctelor, şi-I dovedi neputinţa de a improvisa, aşa tam ne sam, o civilisaţie, de a pune în lucrare planurile închipuite de seineţie a sferelor innalte ala administraţiei, planuri pe cari nu le îndreptăţeaţi nici cunoştinţa nevoilor ţării, nici ferma convingere într’un absolut, lie el chiar negativ. Iu sprijinul
Guvernul are intenţiunea de a Înfiinţa o fabrică de conserve alimentare pentru armată In Iaşi.
Această nouă fabrică va servi la alimentarea corpurilor de armată din Galaţi şi Iaşi.
Studenţii universitari din Capitală sunt rugaţi de comitetul naţional studenţesc, a se întruni la «Liga Culturală» azi, Joi, 25 Septembre, orele 0—7 p. in.
Aflăm că d. Elie Radu, inginer inspector la C. F. R., a înaintat primăriei Bucureşti proectul de contract prin care se angajează să conducă lucrările pentru alimentarea oraşului cu apă subterană.
S’a căzut de acord, în cercurile guvernamentale, pentru alegerea d-lul C. Vlaicu, deputat, ca primar al Bacăului, in locul d-lul L. Sachelari,] numit prefect.
Piuă în prezent, s’afl preziutat 127 din clştigătoril la lotăria funcţionarilor publici.
Numai 74 din el afl fost achitaţi.
Se ştie că totalul clştigurilor se urcă la
780.
In toamna aceasta, vechia aripă a spitalului Brîncovenesc, construită din anul 1837, va li dărîmată.
In primăvara anului viitor, în acelaş loc, se va pune piatra fundamentala a unul nofl pavilion.
Astă-zl se întruneşte lu localul S-tulul Sinod, comisiunea însărcinată cu lucrările pentru modificarea parohiilor.
Concursul pentru admiterea elevilor su-pranumerarl In corpul telegrafo-poştal, s’a terminat erl.
Pentru 25 de locuri vacante, afl fost peste 200 de candidaţi.
Steagul roşu filftie la Comăndireşll, scrie Lumea Nouă, şi în curînd va fîlfîi Ia LucenI şi la Cîrpiţl!
Socializmul, care a cîştigat oraşele Romîniel, începe acum să se întindă şi la sate, graţie propagandei prin graiu şi prin scris a «tovarăşilor noştri» şi a gazetei zilnice.
Social-democraţia romînă merge din victorie în victorie. Cîte-va baluri sociale şi brutării cooperative şi burghezia este zdrobită, în Regatul* Regelui Car ol!
Scandalul din Pireu
Viena, 24 Septembre.—Fremdenblatt anunţă că mal multe sute de cretani afl năvălit în stemerul Lloydulul «Maria The-reza», sosit în Pirefl, pentru că credeafl că o să găsească în el 100 de prizonieri venind din Creta. Căpitanul a invitat pe comandantul corăbiei de rezbel Frantz Iosef să debaraseze Maria Terasa prin forţă şi a reclamat apoi in-tervenţiunea energică a d-lul Zaimis.
Năvălitorii au fost îndepărtaţi de soldaţii marinei greceşti.
Atena, 24 Septembre.—Comandantul portului Pirefl şi şeful poliţiei afl fost puşi în disponibilitate, în urma incidentului Maria Theresa.
ŞTIRI MARUKTTE
*	De la 1—10 Octombrie, se va ţinea concurs pentru ocuparea locurilor vacante de bursieri, în şcoala de medicină veterinară.
Pentru patru locuri vacante sunt Înscrişi peste 60 de candidaţi.
*	Tot în cursul lunel Octombrie, se va ţinea concurs la şcoala de medicină veterinară pentru ocuparea posturilor de şefi de clinică chirurgicală şi de clinică internă.
părerii sale, îşi cită propria-I educaţie.
—	Mal înainte de toate, adaose «1, trebuie să se recunoască adevărul naţional, trebuie să te închini în faţa el; fără actul acesta de umilire, îndrăzneala, chiar împotriva miu-ciuneî, este cu neputinţă.
Nu se apără de imputarea—meritată, după părerea sa,—că şi a pierdut de geaba vreme şi putere.
—	Bun 1 zise Panşin, cu ciudă ; iată că că v’aţl întors înapoi, In Rusia, ce o să faceţi aci?
—	Să ar pămîntul, zise Lavretzky, şi să-l ar pe cit e mal bine cu putinţă.
—	E foarte meritoria aceasta, fără dor şi poate, răspunse Panşin, şi mi s’a spus că deja al avut succese; dar uu toată lumea e bună de asemenea fapte..,
—	O natură poetică, întrerupse Maria Dmitrievua, uu poate să vie. Şi apoi, Vladi-mir NicolaevicI, d-ta eşti chemat să săvîi-şeştl fapte mari.
Era prea mult pentru Panşin; se zăpăci şi încercă să tndrepteze vorba asupra fru-muşeţel cerului Înstelat, asupra muzicel lui Schubert... Convorbirea nu avea suflet; şi, obosit de războia, propuse să joace o partidă de pichet.
—	Cum I într’o seară attt de frumoasă ? Întrebă dînsa cu vocea tărăgănată.
Cu toate acestea, cern cărţi.
Lisa şi Lavretzky, ca şi cum s’ar fi supus uuel Învoiri făcute, se duseră de se aşezară lingă Marfa Timofeevna.
Pentru lntiiul candidează d. G. A. Udris-chi, iar pentru al 2-a d. I. Poienaru.
* Afl reuşit la concursul pentru catedrele de muzică, cari sunt vacante: d-nil E. Me-zeti—la liceul externat din Iaşi, SpacovicI —la gimnaziul Alexandru cel bun din Iaşi, Cr. Dima—la gimnaziul din Piatra-N., C. Ceruieanu—la gimnaziul din Blrlad şi Gb. Oancea—la gimnaziul din Dorohoitt.
Grecia şi Turcia
Constantinopol, 24 Septembrie.—Toţi ofiţerii armatei Tesaliel, cari se află în congediu aci, aii fost rechemaţi sub drapele. El s’au dus la corpurile lor cu corabia-lransporl «Saadet».
Atena, 24 Septembrie.—Colonelil Ly-condio şi Palii au fost numiţi delegaţi pe lingă comisiunea de delimitare a graniţei.
DIVERSE
DWCAP1ŢALA
IJu client neaşteptat.— Marţi după a-miazl, comercianţii din strada Lipscani afl fost viQ emoţionaţi de un fapt cu totul nebicinuit pe o strada din centrul Capitalei.
Pe la orele 4 după amial, un bivol, p&rlnd a fi foarte furios, venea în fuga mare din spre grădina Sf. Gheorglie, urlind şi eâutînd să lovească cu coarnele in toate părţile.
Toţi comercianţii fură cuprinşi de o adevărată groază, şi în’cîte-va minute, toate obloanele prăvăliilor fură lăsate eu mare zgomot.
Toate sforţările sergenţilor de stradă şi a cîtor-va curagioşl, pentru a prinde furiosul animal afl fost zadarnice. Bivolul se năpustea cu furie in toate direcţiunile.
In sftrşit, la un moment dat, ca şi cum dobitocul ar fi avut trebuinţa de parale, s’a năpustit Sn spre biuroul unei case de schimb, sfă-rimind uşa şi spărgind geamurile.
In acest timp, stăptnul fugarului soseşte In goana mare şi reuşeşte cu ajutorul a citor-va curioşi să lege de coarne pe dobitoc şi să-l ia cu dlnsul, spre marea linişte a comercianţilor consternaţi.
Strivit de tren.— Un teribil accident s’a întîmplat erl seară în gara de Nord.
Pe la orele 6. pe cînd individul Iosif Filip, samsar din calea Griviţel, voia să traverseze linia ferată în dreptul magaziilor de mică viteză, o locomotivă, care tocmai în acel timp manevra pe linie, la prins pe şine şi trîntindu-1 jos, l’a zdrobit în mod oribil.
Ridicat după şine, Rosif Filip a fost transportat iutr’o stare disperată la spitalul Filantropia.
Moarte subită.—Erl seară, C. Dumitrescu, cîrciumar din strada Cuţitul de Argint, pe cînd şedea la tijghea şi servea muşterii ce avea in prăvălie, a căzut deodată pe scîndurl şi a rămas mort pe loc.
Poliţia a fost imediat Înştiinţată de această nenorocita întîmplare, de consumatorii din circiumă, şi cadavrul cîrciumarulul a fost ridicat, din ordinul parchetului, şi transportat la morgă, pentru a-I se face autopsia şi-a se constata cauzele morţii.
Sinucidere.—Aseară, pe la orele 10, antreprenorul otelului Broft, din faţa gradinei Sărindar, a făcut cunoscut la poliţie că un locatar al otelului, un anume Al. Alexandrescu, funcţionar la judecătoria ocolului I, în contra obiceiurilor sale n’a eşit din casă de 24 ore.
Comisarnl secţiunel respective cu autorizaţia parchetului, s’a transportat la faţa locului şi pro-eetlnd la spargerea uşel care era încuiată a găsit Sn cameră pe Alexandrescu întins, fără viaţă pe pat.
Pe masa de noapte, de lingă patul pe care zăcea sinucisul, s’a găsit uu pahar pe fundul căruia era încă o mică cantitate de lichid.
Din cercetările preliminare făcute la faţa locului, se constată că nenorocitul Alexandrescu s’a sinucis prin otrăvire din cauza mal multor nenorociri continue pe cari de mal mult timp le Îndura iu familie.
Pe la orele 12 din noapte, cadavrul lui A-lexundreseu a fost ridicat din otel şi transportat la morgă, unde astăzi i se va face autopsia.
DIN STREINA TA TE
Criminală din dragoste.— O sensaţio-nală încercare de omor, s’a comis Sîmbăta trecuta, ziua mare, pe Avenue des Gubelin din Paris. Un abate, Menard, a fost atacat de o femee şi înjunghiat cu un lung cuţit. Numeroşii trecători afl Încercat s’o deţină, darn’afl reuşit Rănitul şi-a scos cuţitul din spate, apoi condus de un trecător, s'a dus acasă. Aici mal intil a chemat preotul, apoi medicul. Atentatoarea abia cu grefl a putut fi prinsă de poliţie. E o femeie la 30 de ani, isterică ; de trei ani urmărea pe abate cu propuneri de dragoste.
Se simţeaţi atit de fericiţi unul lingă al tul, că le fu frică să rărnîie singuri împreună. Simţeaţi că turburarea din ceie din urmă zile dispăruse pentru tot d’auna.
Bătrlna cocoană lovi prieteneşte pe obrazul lui Lavretzky, şi îl privi cu uu aer şiret, clătinlnd diu cap.
— L’al pus la regulă, pe omul ăla de duh, îl şopti ea la ureche, pe flecarul ăla!
Salouul deveni tăcut; se auzea numai pă~ lălăiala lumluărilor şi une-orl, zgomotul uuel mtinl pe postavul verde, safl o exclamaţie, safi numărătoarea punctelor.—Iu a-celaş timp, clutecul privighietoarel resuna, curat şi vibrător, şi revărsa în odae valurile lui melodioase, cu umeda răcoare a serei.
(Va urma)
©-1 A* Cwoldenberg
EhlrnrgMlenUMt, el». I
de la şcoala de chirurgie dentară din Paris
23, Strada Doamnei, 23
Curăţă dinţii de piatră Întărtndu-I Şi aditcîn» du-I pentru tot-d’a-una la coloarea lor naturală.
Scoate dinţii stricaţi fără nici o durere, asl-fel că bolnavul rămîne surprins etnd îşi vede măseaua scoasă.
Plombează dinţii cel mal stricaţi cu plombe cart ţin chiar 10—20 ani.
Face deuturl în aur şi cauciuc cu cari pacienţii pot vorbi şi mînca chiar diu prima zi.
Linişteşte cele mal oribile dureri de dinţi, fără a’l scoate.
Vindecă mirosul din gură.
ConmUaţil de la 8—11 a. m. şi 2—5 p. m.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
Ştiri
economice
Situaţia casei de economie pe ziua de 1 Septembre a. c. a fost:
Librete rămase tn circulaţie 98.949 re-prezintînd suma de 25.040.297 lei.
*
* *
A 35-a tragere la sorţi a obligaţiunilor de Stat fi la sută, conversiunea rurală, va avea loc Iu ziua de 1 Octombre, In localul ministerului de finanţe.
Se vor amortiza titluri, In valoare nominală de 2O7.C0O lei.
Depeşile de azî
(Serviciul •Agenţiei Romine*)
Darmstadt, 24 Septembrie.— Ţarul a primit pe contele von der Goetz, ministru plenipotenţiar al Prusiei.
D. Buclimann, însărcinat de afaceri en-gles, a invitat pe Regele Siamulul care va sosi mîine din Baden-Baden.
Ancona, 24 Septembrie. — In urma unor ploi ce aft ţinut patru zile, s’afi produs inundaţiunl mari. Drumul de fer de la Ancona la Seningallia este tăiat.
Madrid, 24 Septembrie. — Circulă ştirea că tn urma publicării unei scrisori a generalului Weyler, s’au produs nişte incidente avînd un caracter personal între nişte personalităţi înalte militare şi guvern. Autorităţile ar fi intervenit.
Madrid, 24 Septembrie. — D. Sagasta a primit o telegramă de la generalul Weyler. Se asigură că- acesta nu-şi dă demisia, ci oferă serviciile sale guvernului.
ULTIME INFORMAJIUNI
In privinţa arestării armenilor din Galaţi, ni se anunţă că primul procuror din localitate, d. I. Caracaş, instruieşte această afacere de opt zile.
Daca informaţiile ee avem sunt exacte, consulul Turciei, d. A zări an Efendi, a azistat la anchetă. Împrejurarea aceasta ar denota o stare de lucruri cel puţin anormală: justiţia romînă pnsă la ordinele a-
gcuţilor consolări turceşti.
*
* *
Armeanul Margar a fost fotografiat. Este probabil că va fi expulzat, dacă nu va fi extrădai autorităţilor turceşti.
Aseară a fost o consfătuire intimă la d. Eugen Stătescu.
AQ luat parte d-nil Al. Djuvara, Schina, Taclie Giani şi alţi trei deputaţi, amici al preşedintelui Senatului.
Vizita M. Sale Regelui la Iaşi va fi, probabil aminată, pentru o altădată.
D. Glieorgliian, prefectul de judeţ, s’a încredinţat, că Universitatea nu se va putea inaugura f» Octombrie, la data fixată, căci lucrările pentru aducerea apel nu vor fi gata ptnă atunci.
Cele-l’alte lucrări de instalare încă nu vor putea fi gata pînă atunci.
Se zice de asemenea, că administraţia comunală a laşului e în mare nedumerire asupra fondurilor din cari se vor putea preîntîmpina cheltuielile ce necesitează primirea Regelui. După calculele făcute, aceste cheltuieli vor întrece suma de 120.000 lei.
O comisiune, compusă din d-nil ingineri Brăiescu, E. Radu şi Rlmniceanu, a fost însărcinată să examineze diferendul ivit între d. Chaigneau, şeful serviciului technic al comunei Iaşi, şi d. Bejan, an treprenorul lucrărilor pentru canalizarea pîriulul Calcaina, din acel oraş.
Comisiunea, care a căpătat şi autori-saţiunea ministerului de lucrări publice, se va transporta la Iaşi, în cursul săp tămînel viitoare.
Membrii comitetului naţional studenţesc aă decis să convoace o întrunire publică, în cestiunea naţională, pe Dumineca viitoare.
Monitorul Oficial publică un comunicat în chestia desfiinţărel cursului superior de la liceul din Botoşani, de care atl vorbit unele ziare din provincie.
Ministerul instrucţiunel asigură că n’a avut nici odată intenţiile ce i se atribue.
D. Bastache, procurorul general pe Ungă Curtea de Apel din Galaţi, avînd o afacere cu ministrul de justiţie, mat acum cit-va timp, s’a dus la Sinaia, unde se afla d. Djuvara,
D. Bastache povesteşte că s’a dus la Sinaia de şi ştia că nu va face nimic, din cauza lipsei de autoritate a mini şirului de justiţie.
Faptele an confirmat părerea procurorului general.
In adevăr, la Sinaia, d. Bastache s’a dus cu d. Djuvara la d. Stătescu, unde amîndol aii trebuit să facă anticameră,
D. Taclie lonescu, care a fost Ia Iaşi, s’a reîntors erl în capitală.
Membrii societăţii Presei sunt convocaţi, în adunare generală, pentru Sim-)âtă 27 Septembrie, ora 4 şi jum. p. In palatul Ateneului Romln.
m
Neue Freie Presse revine din noii asupra vizitelor de la Budapesta din cari rage concluzia, că forţa monarchiel Austro-Ungare va trebui să fie în Budapesta şi din Budapesta să se diri-geze politica Europei Orientale.
Curtea de apel din Galaţi a fost convocată pe ziua de 27 Septembrie, în secţiuni unite, pentru a’şl da avizul asupra punerel la pensie din oficia, pe ziua de 1 Octombrie, a d-lul consilier A. Abgarovicl.
Candidaţi la acest post sunt doul procurori generali d-nil I. Bastache şi T. Măndru, primii preşedinţi de Dolj şi CovurluiQ, avocatul Statului Gamulea şi cliiar d. Zorilă, prefectul de Galaţi.
Din Iaşi ni se comunică că certele şi neînţelegerile aO izbucnit din noă, în sînul consiliului comunal.
Ca urmare la aceste neînţelegeri ni se anunţă demişi unea d-lul G. Tăcu, prim-ajutor de primar, care a afirmat, intr’un cerc intim, că vede cu regret cum se înglodează averea comunală pentru lucrări ce mat pot aştepta, ne-glijinduse acele cari sunt de o extremă urgenţă.
O disolvare a consiliului comunal se impune.
Ultimele scandaluri şi gbeşefturl, descoperite la primăria din Piatra-N., fac ca zgomotele despre disolvarea consiliului comunal al acelui oraş să circule cu insistenţă.
In caz de disolvare, o comisiune interimară va fi constituită, sub preşi-denţia d-lul T. Dornescu.
Prefectul de Neamţu, d. Nicu Albu, a fost chemat telegrafic in capitală de d. Ferechide.
D. dr. Asaki se va întoarce săptă-mîna viitoare în Capitală şi-şi va reocupa catedra.
Studenţii în medicină pregătesc o primire entusiastă savantului profesor.
O telegramă ce Agenţia Romînă ne transmite din Viena, anunţă că mari cantităţi de zăpadă aă căzut în Austria de jos, la Viena, în Austria de sus, Salzburg, Stiria, Tyrol, Boemia,\Mora-via, Gatiţia şi in Ungaria.
Frigul este mare. Se semnalează şi furtuni parţiale.
Consiliul de higienă al Capitalei a respins cererea d-lor Steiner şi B. Courant de a ilumina teatrul Hugo şi cafeneaua Naţională, cu gaz acetileu.
Consiliul îşi întemeiază respingerea pe pericolele ce le prezintă explosibilitatea a-cetilenulul.
D. dr. Maximilian PopovicI, chimistul fabricel de tutun Belvedere, se află în Asia-mică, studiind calităţile tutunurilor.
E vorba ca să se facă pe una din moşiile Statului o cultură sistematică din cele mal alese tutunuri din Turcia şi Egipet.
După rapoartele sosite la direcţiunea serviciului sanitar superior, In jude ţul Tutova bîntue cu furie febra tifoidă.
Numai în comuna Banca, din acel judeţ, s’aQ constatat zilele trecute 14 cazuri, din cari 3 mortale.
*
* *
In Ialomiţa, în comuna Baladă, de asemenea febra tifoidă face mari ravagii.
*
* *
La Huşi, de la 15 pînă la 22 curent s’aă constatat 8 cazuri de tuse convulsivă, din cari 2 urmate de moarte, şi 6 de scarlatină, care bîntue mal cu deosebire printre copil.
D. dr. Severeanu ne trimite următoarea scrisoare pe care ne grăbim a o publica
Domnule redactor,
In numărul de la 23 Septembrie al ziarului «Epoca», vorbind de cazul unul medic care ar fi refuzat ajutorul sătt unul pacient, pentru că acesta din urmă 'şl permiseso o critică la a-dresu celui d’intiitk, pomeniţi de purtarea lui Charcot Intr’un cas analog.
Departe de mine ideea de a zice că bine a făcut ziaristul de a insulta pe medic, şi cu atita mal mult a'şl deşt.proba pe medic, ctnd refuză ajutorul săU unul bolnav, care în mo mentul acela încetează de a fi insultătorul săfi
Cred că numai In necunoştinţa cazului aţi amintit numai pe acela al lui Charcot.
Pentru a vă dovedi că aceasta este datoria orl-c&rul medic, vă voiţi spune că de multe ori, iu virata mea, mi s’a Sntîmplat. acest lucru.
Unul din caşurile cele mal proaspete şi care ar putea 11 luat de exemplu, este cel următor:
Sunt clţl-va ani, clnd din nenorocire se pri păşesce Sn corpul medical o ceată de salti banei, cari 'şl permitead a publica prin ziare toate murdăriile la adresa unora dintre eon fraţi, şi ziarul «Adevărul» găsise de cuviinţa săi dea ospitalitate acelor calomnii.
Proprietar şi redactor al acestui ziar era d A. Beldiman, care fusese fascinat de acea ceată de neruşinaţi şi care nu voia să ştie alt-ceva de clL să publice la adresa mea cele mal vio. lente atacuri. Ori cit 1 am explicat lucrurile, ini-a fost cu neputinţă a ’I face să înţeleagă că avea a face cu o bandă de scorafacinl.
Ciud Insă băl rinul direetor şi proprietar al ziarului «Adevărul» a fost atacat de o bandă armată, cel d’inlll care a fost chemat să-I dea ajutorul medical, a fost subscrisul, care la în-
grijit şi a eonsemnat într’un act medical starea sa. D. Beldiman, sciind relaţiile dintre mine şi ziarul dirigeat de dsa, a crezut că a-şl fi putut profita de momentele dificile in cari se găsea, şi cel mai puţin nu puteam a'I da ajntorul mediaţi de cit contra unei recompense eare-care.
S’a con vis insă d. Beldiman că se înşelase amarnic In aprecierile sale şi de atunci, în mal multe rîndurl, atlt prin graitl cit şi în scris, d. Beldiman m’a numit bunul săli prietin.
Primiţi, d-le Redactor, stima şi consideraţia mea.
Dr. Severeanu
1897, Septembre 23.
Aseară, la orele 12 din noapte, s’a dat rezultatul examenului in’scris de bacalaureat.
Iată lista complectă a celor reuşiţi, precum şi seriile în cari se vor examina candidaţii:
Seria I
Joi, 25 Septembrie.
Agapiade D. Const., Alter Sin Şulim, A-nastasescu Iosef, Anastasiade G., Angelescu AL, Antonescu V., Atias Ioil, Balaban A. Emil, BalasinovicI Eugenio, Bărzotescu I.au-reut, Becher Rudolf, Berger Aron, Bordu-şanu Coustantin, Brăteanu Nicolae, Brill Leon, Budeanu Policarp, Budescu Virg., Cancicov August, Cantacuzino Const., Călă-răşanu Petre, d-ra Ceapîru Anetta, d-ra Chiriacescu Alex., Chirculescu Nic., Ciuciu Emil, Clinceauu Cristian, Cojan Nic., Cons-tantinescu Gavril.
Seria Ii-a
Vineri, 20 Septembrie.
Constantinescu Ion, Constantinescu C. Theodor, d-ra Constantinescu Vasilichia, Costacopol D. D-tru, Costian S. Vasile, Costopol Mircea, Davis Ath., Deleanu Victor, d-ra Demetrescu P. Atena, d-ra De-metrescu Maria, Demetrian Pândele, Dimi-trescu N. Cristu, Dimitriu I. George, Di-mitriu P. Lascar, d-ra Dimitriu Viorica, Dinicu Const., Doiculescu Bonea, Droc-Bar-cian George, d-ra Dulgurov Elena, Duly Mihail, Dumitrescu Alex., Einhorn Samuel, d-ra Eliad Elvira, Ellman Avram, Fili-pescu Ion, Filloti D. Zamfir, Steiner Mihail.
Seria 111-a
Sîmbătă, 27 Septembrie.
Finţescu Virgiliu, Garabet A. Aslan, Geor-gescu George, Georgeanu N. George, Oeor-gescu P. Nicolae, Georgeanu P. Ştef., d-ra Giormăneanu Aglae, Ghidionescu Vladimir, d-ra Ghiţescu Alexandrina, d-ra Ghiţescn Elena, Giorgea D. Dimitrie, Godinescu D. Preste, Gogălniceanu Mich., Grftufeld Avram, Grun Sigmund, Gutanoiu Ion, Hagienuş M. Bonifaciu, Homoriceanu George, Horn-ştein Alex., Iacovachi G. Nic., dra Iarca Elena, d-ra Ienescu Elena, Uiovicl Gh., lonescu G. Alex., Const , Demetriu.
Seria IV-a
Luni, 29 Septembre.
lonescu R. George, lonescu Traian, Ioa-niţescu Pompiliu, Iorgulescu Aurel, Israilo-vicl Esdra, Isvoranu Milan, Jecu Demetru, Jianu Petre, Kaner Benedict, Kremesnky Iordan, Lăzărescu Ştefan, D-ra Lăzărescu Zoe, Luţă Gh., Malache Andrei, ManovicI Gh., Marathea A chil, Marinescu L. Dumitru, Ma-rinescu lordache, Marinoiu Z. Victor, Mft-nescu Ion, Mârculescu Victor, Mendel Meer, Michăescu Grigore, Michăescu G. Nicolae, d ra Misail Angela, d-ra Movilă I. Eca-terina, Movilă I. Iulius.
Marţi, 30 Septembrie.
Mulţescu Const., Margu Const., Nanian
P.	Paul, Naum Const., Neagu Dragomir, Nicolaide Socrate, Nicolescu N. Dobre, Ni-colescu George, Nicolescu I. Sim., Oardă P. Cesar, Olteanu P. George, Orleanu Traian, d-ra Palada Elena, d-ra Panaitescu Anastasia, Panică George, Papazol N. Ion, Pavelescu Virg., Pădureanu Iosef, Penescu
M.	Cicerone, Perieţeanu Gr. Ion, Petrini Ion, d-ra Petroni Lucreţia, Pişcă Alex., Pli-niceanu G., Polii Const., Polizu Jaques, Po-pescu Atanase.
Seria FI
MercurI, 1 Octombrie.
Popescu G. Const., Uie Ion, V. Ion. Romu-lus, N. Ştefan, d-ra Prejbeanu-Moscu Elena, Racoviceanu A. Nic., Racoviţă I. Nic., Ra-dovicl P. Nic., d-ra Răscan Ana, Rădu-lescu Const., Răduleseu G. Ion, d-ra Rădu-lescu Virginia, Rămureanu Eug., Rămni-ceanu George, Rfisner Fredeiich, Roşianu Michail, Rudăreanu Ilie, SamovicI S. Marcu, d-ra Săvulescu Emilia, d-ra Sisea Olilia, Sennefeld Moise, Speer Sigismund, Stavrat Dimitrie,Stăvrescu Pândele, Stănescu Traian, Andreescu George.
Seria FII
Joi, 2 Octombrie.
Stoenescu G. Ânibal, Stoenescu N. Ion, Strâmbeanu Iacob, Stoian Const., d-ra San-luino Zenobia, d-ra Şerbănescu Maria, Şerbănescu Ştef’., Tănăsescu George, Tănă-sescu Grigore, Tărăbuţâ P. Const., Teodo-reseu Gh., d-ra Theodoru Maria, Tiliciu Constantin, Todicescu Dimitrie, Ulian Const., Vasilescu D tru, Veiselberg Moise, Velcio-vid D-tru, Verzeanu Miile, Weintraub Da-vid, Weisserman Leopold, Zamfirescu Nicolae, d-ra Zamfirescu Zoe, Zaygler Hugo, Zommer Gutman, Atanasiu G. Ion, Băetu Daniel.
Seria FIII
Vineri, 3 Octombre.
Bejardanu Jaques, Bolgiu Bănică, Coşoiu
N.	Ion, Creţu Coustantin, Dimitriu Aristide, Bradea Alex..
Licee reale
Albuleţ R. Radu, Drăgbescu Leon, Froim A. Benjaniu, Gllcă I. Toma, Gheorghiu N. Gh., Grigorescu O. Petre, Iacobson Simon, Iorgu ion, Ispirescu Timoteiu, Lungăascu G. Titu. Macarie C. Remus, Mayer M. Leihu, Motas G. Mich., Orzescu N. Const., Petică I. Ştefan, Popescu Alex., Siegler S. lţic şi Sigal M. Moise.
Militare
In zilele de 22 şi 23 Septembrie, d. general Pastia, inspectorul artileriei, a azistat la tragerile de războiţi, executate de regimentul 2 de cetate, pus sub comanda d-lul colonel-ajutant, C. Coandă.
întreg regimentul fusese concentrat pe sectorul Tunari, spre Chitită.
Ţintele erau aşezate la distanţe variate : —4, 6 şi 9 chilometri.
Pe Întreaga suprafaţă de tragere erafl răspîndiţl ofiţeri şi soldaţi cu telefoane şi planşete, spre a observa punctele atinse şi
MODE-CONFECTIUNI lfl'ME RFTTY UFR7
7, Strada CLEMENŢEI, 7	|f| D L III II L II L
8’a reîntors din străinătate cu modelele cele mai noi şi moderne, aducind şi un mare transport de Costume, JP ăi tir ti, Jachete, Bluze, Bob de Chambre, etc. etc.
Atelier special pentru ROCHI de comande.
Exposiţie permanentă de Rochi, confecţionate Sn Atelierul meii.
a transmite observaţiunile la centru, de unde—priu calcule repezi şi exacte—se regula tragerea.
S’a tras cu obuze mari de războiă, în greutate de peste 150 chilograme unul.
Exactitatea calculelor, agera manevrare şi mal ales prudenta dezvăluire a coman-del atl fost imediat verificate, prin preciziu-nea loviturilor.
De şi aceasta a fost prima Încercare de acest gen, de şi timpul era ploios şi ne-priincios, totuşi rezultatul a fost uimitor.
COMERŢUL DE ORÎNE
(prin fir telegrafic)
Ultimele ştiri de la bursele din străinătate
24	Septembre
New- York : Gria prompt 2 cent. urcare » termin 2 '/«	»
Porumb	%	*
Londra » susţinut Anvers »	»
25	Septembre
Netv-York: Grlti prompt 1 4/s urcare » termin 1	»
Porumb	V* *
Londra	» susţinut
Anvers	*	»
Paris Grîă prompt 25 centime urcare Făină 40	»	»
Viena:	Redeschidere închidere
Gria de	primă-varâ	fi.	11.71	fi.	11.87
» »	toamnă	»	11.99	»	13.17
Ovăz »	primă-vară	»	6.60	»	6.66
Sec. »	»	»	8.85	»	8.88
» »	toamnă	»	8.92	»	8.97
Porumb	Mal-Iunie	»	5.46	»	5.52
» Sept.-Oetom.	»	4.98	»	5.04
Tendinţă spre urcare.
POŞTA REDACŢIEI
D-lul Ted. Huşi.—Primim cu plăcere.
BIBLIOGRAFIE
A apărut No. 29 din interesanta revistă Calea Ferată cu următorul bogat şi foarte variat sumar :
Istoria unui tarif,- Pentru d-l ministru al lucrărilor publice, — Serviciul medical ui ca-zar mele personalului de tren, — împărţirea avizelor cu biciclistele, — Represul financiar al căilor ferate romine,—Hentabiiitafea căilor ferate europene, —Controla caselor, — Reducerea personalului de tren. — JVetngrtJIrea vagoanelor de călători,— Un sistem de dezinfectare,— Codul călătorului t bagaje (urmare). — Afavigaţie t cauza înămolirel vaporului «Bucureşti, legătura cu Indiile, majrina oomercială japoneză, Marsilia şi Havra porto-franoe din marina spaniolă. — Memoriul funcţionarilor c, f, r, (urmare). îndărătnicie si necuviinţă. - Tarifele noul.—Tariful taxelor accesorii t taxa de magazinaj. — Buletinul personalului. — Accidente si victime. — Diverse. — Funcţionar necorect.— Cazul unul sefde binroă c. f. r.—Nouile vagoane de cl. III la c. f. de Vest din Prancia.—Căite ferate chineze si sindicatul franco-betgian. — Reviste. — Bibliografie. — O tccţiunc pentru bătăuşi.—etc. etc.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblfcaţiune
D-nul Filip Bure, elev al liceului «Matei Basarab» clasa VII, domiciliat Sn Bucureşti, calea Moşilor No. 19, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Bure», în acela de «Bereanu», spre a se numi «Filip Bereanu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
Dr. COBNELIU
Medio seoundar Ia Institutul Maternitatea
Boale de femei şi faceri
Institutul Maternitatea.
Doctorul AL. C0STINIU
Medio de Spital
Boale de copil. — Boale de Git, Nas şi Ureche Consultaţii, 6—7.	Str. Fintlnel. 48.
Dr. Cli. I. TeolHiri
Hamoş
Special pentru Maladii do Femei S’a reîntors în Capitală şi dă consultaţiunl de la orele 5—7 seara.
80, Strada Tettor, 80.
Br. I. BBAUJVSTEM1V
Fon! asistent de Profesor tn Viena
Specialist pentrn boalele Capului
Boale de Gît, Gură, Nas, Urechi ţi Ochi Scoaterea neclureroasă a Dinţilor prin Anestc sia (adormirea safl amorţire) prin mijloace nevătămătoare insă interzise Dentiştilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURĂ Conmltatiunî de la 8—11 a. fn şi dela 2—5 p.m Strada foitei, No. 11.
Publicaţiuiie
La 9 Octombrie 1897, se va VINDE la Tribunalul din Giurgiu, pentru eşirea din indiviziune, MOŞIA COPACIU, din comuna Copaciu plasa Călniştea, a defunctei Alexandrina Hiottu.
Moşia este ca la vr’o 34 kilometri de Bucureşti satt Giurgiu şi are întindere ca la 1500 pogdne din cari ca la 1300 pog. arabile, avîne moară de zidărie masivă cu locomo-bilă stabilă de 16 cal putere, case şi curtea compusă din grădină sistematică şi alte diferite îmbunătăţiri, cari se pot citi în Monitorul oficial, No. 101 pag. 3689, din 5 August 1897.
Pentru informaţiunl mal precise doritorii se pot adresa la d. Const. Hiottu, str. Corabia No. 10, saă la d. Jean M. Mitilineu, str. Stirbel-Vodă No. 108 bis, precum şi la d-nil Sami & Arlbur, strada Carageorgeviel No. 3, cari sunt In posibilitate de a facilita modul depunerel preţului.
Pentru d-nii AGRICULTORI!
SALAMIJIIA Iul NIJMA D1JPIIF
romedifi sigur
în contra Tăciunelui (Mălurel)
Se întrebuinţează în ţara noastră de peste 20 (două-zed) de ani!
SARAMURA lui Numa Dupuy nu are nevoe de recomandaţie; o recomandă de ajuns strălucitul succes obţinut atit in ţară cît şi în străinătate. Dar nu putem stărui destul asupra confuziei ce a produs în unele părţi diferiţi imitatori, cari se servesc de denumirea de saramură, pentru a desface marfa lor fără valoare.
Nu există decit o singură saramură veritabilă aceea a lui Numa Dupuy, unicul antidot in adevăr infailibil în contra tăciunelui. Toate cele-lalte salamure aruncate de erl alaltăerl pe piaţă, sunt imitate, neputincioase.
Saramura originală a lui Numa Dupuy se găseşte de vlnzare Sn toate oraşele, dar D-nil Agricultori să bine-voiască a cere anume preparatul lui Numa Dupuy.
Sute de certificate din toate unghiurile ţărel atestă calităţile eminente ale saramarel lui Numa Dupuy.	Representantul general
S. Benvenistt
Craiova
8, - STRADA SĂRINDAR,—8
Prelungirea stradel Nouă
BUCUREŞTI
IN FABRICA LUI
PAUL MILKER
Ne găseşte tn tot timpul nn
Mare asortiment
DE
Articole de Voiagiu
Pielărie fină
Porte-monaie, Porte-visit. etc.
SACI CU NECESAIRE DE TOILETA
de la 40 până la 350 lei
Nt fumez que le
FANAM
Le metlleur de louu.
nOpOt G-l, l'reangt A Comp.—Buluure.t.
«OrtAP.
2,000 LEI
ofer pontrn un singur timbru poştal din Moldova din anul 1858 de 81 purale. Asemenea cumpăr mărcile de 27, 54 şi 108 paraie, pentru cari plătesc pînă la 500 lei pe bucată.
Broşura Ilustrată cu descrierea şi preţul fie-cărul timbru în parte. a apărut
i se trimite gratis şi franco ia orl-ce cerere. Magasiu special de Mărci pentru colocţiuni
II. B I IM II A C II
3, PMiiigliiI Itonilu, 3.
Intrarea prin strada Cimpineanu
MV
son ac
Pădure de dat în tăere
la moşia Policior, judeţul Buzău, proprietatea d-lul N. Butculescu.
A se adresa d-lul BT. Hiitluleacu
stăada Biserica Amzi, 15. Bucureştr.
RATE
MOBILE
RATE
Mauriciu Filip Lazâr
Vis-â-vis de Hotel de France In casele tttoerlcel NlătarI, Etaj I Intrarea Calea Victoriei (Curtea Bisericelj
Dormitoare, Sufragerii, BiurourI, Paturi, Lavoire, Sifonere, Oglinzi, etc.
Garnituri complecte pentru Saloune; Prompele, Perne, EvantuiurI, Dormeze, Pufuri, Divunuri, Scaune de paie, ctc. Atelier ajpecial de Tapiţerie.
www.dacoromanica.ro
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
25
niE d’AOHONNE
COPLIUL PRÂPASTIEI
—	Bălrlnul Carcan, dădu numele săti propria şi pe acela al lui Ştefan ca cumpărător.
Apoi adresîudu-se Magdalenel:
—	Credeai oare că vel scăpa aşa lesne de bătrtnul Carcan ? El bine, vă înşelaţi.
Am făcut ast-fel pentru a rămtne cu voi pentru tot-d’a-una.
După trei zile de la această scenă, notarul se întoarse cu actele în regală, făcute în dublu exemplar şi le prezintă bătrînulul, pentru ca să le semneze împreună cu cumpărătorul.
Inoîntat de promptitudinea notarului, bătrlnul Carcan îl invită, fără nici o altă fdrffiă să prînzească cu dînşil.
Seara cînd Ştefan se întoarse de la lucru, fără ca sâ-I spună nici o vorbă, Mag-dalena îl chemmă repede şi ÎI dete hainele de sărbătoare.
Cu toată nedumerirea de care fu cuprins, Macquart se execută şi se găti ca tntr’o zi de sărbătoare.
La ora cinci, cînd notarul sosi, toţi al casei, afară de Magdalena şi bătrlnul Carcan, erai cuprinşi de o legitimă curiozitate.
—	Acum, să mergem la masă d-lor, zise Magdalena.
Ştefan nu mal avea astlmpăr şi nu putea să-şi mal găsească locul.
In cele din urmă, el întrebă pe bătrtnul săă stăpîn :
—	Iartă-mi indiscreţia, dar fâ-mă să Înţeleg ce însemnează ceremonia aceasta şi ce afaceri al cu d. notar.
—	Dragul meii, eiî nu ştifi carte, dar micul Dieudonnd, fiul tăii, te va putea desluşi cetindu-ţl blrtiile acestea, răspunse bătrlnul, Intinzîudu-I actele de vlnzare.
—	Dacă slăplnul o doreşte, răspunse repede Ştefan Intinztnd blrtiile copilului, ţine dragul meii băiat, şi citeşte.
Copilul începu citirea.
Capitolele vlnzărel, Incordă atenţiunea tuturor, afară de Carcan şi Magdalena cari le ştiai! de mal d’inainte.
—	Cînd copilul însă ceti că cumpărătorul a vărsat preţul vlnzărel mal d’inainte, Ştefan esclamă :
—	El stăpîne... dar ce spui d-ta acolo ?
—	Cred că u’al să mă înveţi tu ce am să fac eti, răspunse bătrlnul.
Copilul continuă cu cetirea actului piuă la sfîrşit.	_
Emoţiunea era generală şi toţi con mesenii aveaţi lacrimi în ochi de bucurie.
Ştefan, foarte emoţionat, se sculă din locul lui şi merse să Îmbrăţişeze pe bâtrtn, de-elarîud că de acum înainte se consideră ca copilul săii pentru toate binefacerile cari i le-a tăcut.
IXX
Ore teribile pentru marchiză
Ambasadorul se întorsese la Paris, istovit de bătrlneţe şi trăia cu cea mal mare îngrijire pentru a-şl mal lungi viaţa.
Principesa Marlasina, tot attt de ImbătrI-nită ca şi marchizul, Îşi păstrase Insă răutatea şi răzbunarea ca şi tnal înainte.
Această femee devenise o adevărată oroare pentru marchiză. Ori de clte ori venea să vadă pe d. de Forbac,—şi venea destul de des—lua într’un colţ pe marchiză şi II istorisea tot felul de cancanuri cari se zvoneai! cu privire la moartea ducelui de Pri-maforza şi oare cari bănuell pe cari le manifesta dtnsa în această privinţă.
—	Vezi, marchiză, ÎI zi3e principesa, ei!
eram aproape sigură că între d-ta şi duce erad relaţiunl de dragoste şi a’şl fi jurat pe ori şi ce că şi d-ta al contribuit la moartea lui.	,	.
Călătoria pe care al fâcut’o, coiueida exact cu absenţele ducelui din Paris şi o altă serie de mici incidente mă încredinţase...
—	De ce? prinţesă, răspunse Elena strivită de cuvintele Marsalinel.
—	Oh! De nimic, actualmente am cu totul o altă convincţiune... vom vorbi altă dată de toate astea.
Starea sănătăţii marchizului devenea din ce în ce mal Îngrijitoare şi bătrînul numai părăsea patul.	#
Adese-orI, de mal multe ori pe zi, fostul ambasador chema pe Elena lingă patul lui ca să-l îngrijească.
— Iartă-mă dragă marchiză, dacă te deranjez aşa de des, dar momentele în cari tu eşti lingă mine,,îmi par mal dulce viaţa, e mal liniştită.
Ore întregi marchiza îşi citea romanul săd favorit la capătul bătrînulul.
Ochii el fugead pe foile romanului, dar mintea, mintea el era vecinie aţintită la omul care o iubea cu o patimă nebună, la figura divină a ducelui de Primaforza.
De clte-orl Elena nu a fost nevoită să înăbuşe pieptul el zdrobit de suferinţă şi suspine amare de remuşcare.
—	Acum, îşi zicea diusa, void fi în cu-rlnd văduvă şi singură pe lume.
N’am păstrat cel puţin copilul, suvenirea omului pe care Fain adorat.
îmi aduc aminte de dînsul am citit toate ziarele în acea epocă teribilă, şi nici unul n’a vorbit despre un copil găsit în şanţurile fortificaţiunilor.
Dacă ar fi murit, de sigur că, jurnalele ar fi vorbit de aceasta.
Dar chiar dacă ar trăi, nu aş fi tot singură ? Pot oare să-I mal găsesc vre-o dată ? să-l fac bogat, nobil, mare gentilom... Dar pentru asta trebue să fid văduvă !
Marchizul e cu un picior în mormînt; şi, totuşi, dacă aş regăsi copilul pe care, în-tr’o noapte vijelioasă, l-a aruncat pe pă-mîutul gol, dacă i l’aş arăta acuma, mare şi frumos, el mi-ar răspunde : «Blestem asupra ta ! eşti o femee adulteră, şi copilul acesta e un bastard :
Va fi el sau ea, acela care va muri în-tîiul ? uşa salonului se deschise şi un servitor anunţă :
—	Domnul Notar.
Tînără femee îşi întoarse uimită privirile către noul venit; marchizul trimisese să-l cheme, pentru a-şl regula testamentul. A doua zi chiar, totul era isprăvit: d-na de Forbac era stăplna întregel averi!
Intr’o dimineaţă, bătrînul slăbi atlta, că nu mal fu în stare să întindă mina sa tremurătoare, la butonul soneriei. Clnd sosi
vremea prtnzulul şi un servitor merse să anunţe aceasta marchizului, îl găsi în ultimele momente. Înştiinţată, d-na Elena dete fuga în camera d-lul de Forbac. Vocea marchizului abia mal tremura:
—	Ah ! draga mea, te aşteptam cu multă nerăbdare, mă simt foarte slab... abia suflu...
—	Pentru ce nu m’al chemat ? întrebă marchiza; îmi închipuiam că dormi şi nu vream să ţl stric liniştea.
—	Nu dormeam; ’ml-e frig, abia te văd; oh ! drăguţa mea, mă simt toarte râd.
Se făcu îndată foc în cameră, marchizul fu schimbat în rufe încălzite şi se trimise după doctor, care veni în grabă.
—	Nu e nimic, zicea el, o slăbire momentană. Căldura te va linişti, fără ’ndo-ialâ.
Părăsind camera d-lul de Forbac, d-na Elena, care era într’adevăr curioasă să ştie de vărul, întrebă pe doctor :
—	Nu e nici o grijă, Într’adevăr ?
—	Nu vă o pot ascunde, doamnă, dl. marchiz de Forbac e în clipele din urmă.
—	Ah ! strigă tlnăra femee, cît îmi e de amară vestea aceasta ! In gîndul el, însă, îşi zicea:
—	In sfirşit! mă văd scăpată de cadavrul acesta, care suflă încă ; nu va mal trece de cit puţin o clipă, o oră, o zi cel mult! Copilul nu e mort însă; voi fi liberă în curînd şi 11 void putea avea.
—	Ed plec, adaose medicul, dar void reveni : nu cred că va ajunge pînă dimi-ueaţă.
Un servitor şopti ceva la ureche, d nel de Forbac. Ea întinse mina medicului, şi eşi. In salon o aştepta prinţosa Marlasina.
(Va urma)
Ise vindecă cu succes strălucit fintrebuinţlnd ANTTBETIN. Numeroase scrisori de recu*
K
;	l ua dosii, trimisă franco,
costa 10 leT.
BjBy Ase adresa la farmacia Vultur No. 15, Lugoş, Aus.-Ung., Banat. Depozitul general pentru toată Romtnia la Drognerla Bras, Bulevardul Elisabeta
noştinţă. t Ne av
e avlnd gust se poate da Ibeţivulul fără ştirea lui.
IJi ’	- ■ ■ •	-
(84, Calea Dorobanţilor, 841
CEL MAI MARE
. vV T E Lt IE	f
PENTRU MOBILA DE ARTA ?•
LUCRĂRI DE LUX [precum şi specialităţi de Tavanurî] de lemn, Lambriuri.
Alohile Bisericeştii
şi diferite lucrări publice. Biurou special de desenurl archi-| tecionice pentru interior, la cerere. I Preţurile cele mal moderate. ‘ Cu stimă.
I. bclnuiedinger
(Furnisorul Băncel Naţionale)!
1897 Septembrie 22
No. 7508
Avînd în vedere cererea din faţă făcută de Costea Hristea prin care arătînd că a perdut cambia cu data de 11) Iunie 1895 şi cu scadenţa peste un au semnată de I. G. Theoharie In valoare de lei cinci mii cu ordin deschis şi de plată la Bucureşti, cere ca conform art. 354- a. c., să se facă formele de pierdere.
Avînd în vedere că proprietatea cambiei se dovedeşte prin însăşi declaraţia făcută pe această cerere de debitore prin care deelară că într’adevăr a liberat o asemenea cambie petiţionarului.
Că faţă de declaraţia debitorelul cum că înlr’adevăr a dat creditorului C, Uri-stea sus arătata cambie proprietatea el fliud pe deplin dovedită, cererea d e anularea el faţă de cel care a găsit-o se poate încuviinţa.
Văzînd şi disposiţiile art 354 şi urm. a. c.
Pentru aceste motive
Noi Preşedintele Trib. comercial Ilfov,	>
Ordonăm ca orl-cine posedă cambia cu data de 19 Iunie 1895 şi cu scadenţa peste un an, semnată de I. G. Theobarie, cu ordin deschis în valoare de (5000) cinci mii lei, de plată la Bucureşti, să o presintn la Grefa Tribunalului comercial Ilfov în termen de 40 de zile de la publicarea şi afişarea presantei ordonanţe, cunosctndu-se că în lipsă de înfăţişare ea se va declara fără tărie faţă cu posesorul.	<
Preseuta ordonanţă se va publica în «Monitorul Oficial» şi în ziarele «Voinţa Naţională» şi «Epoca», afşîndu-se In sala Tribunalului, la Bursă şi la Primărie, p. Preşedinte, (ss) Obedenaru.	p. Grefier, (ss) S. Nicu’escu.
Grefa Trib. Comercial Ilfov
Presenta copie fiind conformă cu originalul se legafisează.
Grefier, (uediscifrabil).
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingetoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
SOBE
ME1DINGER, PABIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiane)
PJEMTBE
ÎNCĂLZIRE cu COKS, CĂRBUNI de piatra si lemne Maşini de Sucale MOBILE I>E E I E R
Instalaţiunî de încălziri Centrale
Fabrica COMETIL
Adolf Saloinon
DEPOZIT: Strada Doamnei, 14.
DEPOSITE IN PROVINCIE :
Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni.


^TOMAC,aleCÂIL()R urinar.
' 'S^ANEMIE.GASTRAIGIE DlABETĂi
^^Dispepsie,Cholerinâ||
PENTRU CALITĂŢILE ji
Apele
MINERALE DC
PmmSILEGEK SUNT RECOMANDATE'
de către somităţile Medicale în bolele de
E forte tjuzosd şi plăcuţi la băut. amestecată sau'nu.cu ori ce băutură/
LlTINATE şi ia
UMATISME
Singura apă purgativă
ÎNLĂTURÂND SURSELE UWGURESCi
SîEHSîEEEE
CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.£>
UN PĂHĂREL FACE* ACEL AS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA.
SE GASESCE DE VANDARE IA TOTE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARĂ.
Lumina ! Lumin»!
I,a VECHITIi MAG ANIN
MARCUS LITTMAN Succesor I. WAPPNER
«1. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis ie Episcopie)
w- a sosit
UN MARE TRANSPORT DE
LĂMPI, LAlPi
«le Bronz şi de Cristal
(lele mai MODERNE şi Elegante Forme pentru gaz aerian
Cari se vînd cu preţurile originale ale fabricel
Tot de odată se recomandă
Renumitele SOBE Belgiane
Maşine de bucate
.sistem american
PT WjAJfMPM pentru BETBOE BĂI, CE, 08 E TE
şi ori-ce alte instalaţium de această branşă.
WATSOIT A YOUELL
[MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE]
BUCURESCÎ.— Strada Academiei, 14 (fost Raşca) [Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală.
REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICEl
Comp.
Maşini de Morărie din cele mai moderne
Tot felul de maşini de curăţit şi spălat grlfl. Valţurl.
Burate obicinuite şi centrifugale. — Burate orizontale (Piansichter). Maşini de curăţit grişurl, de amestecat făiua, etc., etc.
'Maşini pentru labrleaţiune de: Ciment, Var şi Ipsos| Maşini pentru fabricaţtune de celnlosă şl klrtle Turbine verticale şi orizontale după pateutele proprie, pentru ori-ce cantitate şi cădere de apă Pluguri *>u Aburi
Motorl de gaz şi de petroliă. — Maşini de electricitate.
[Maşiul diuaino-electrice de curente coutiune, alternative şi alte sisteme.| Electromotori, Transformatori şi ori-ce maşini de electricitate pentru Mine, Elevat, etc.— Toate obiectele pentru luminatul electric Turnătorie spociulă de fontă tare şi de oţdl | VAGOANE pentru Căi ferate, de lux, de persoane şi de mărfuri j ROATE COMPLECTE pentru Vagoane de drumuri de fier principale, vicinale zi industriale INIMI pentru încrucişări de şine
11nctnintllinî PflITIîllflpfp Hp mori SISTEMATICE COM PLECTEI]
insiaiaiium compietie ue ^briei de celulosa şi uaue
LUMINĂ ELECTRICĂ. — CAI FERATE ELECTRICE. — TRANSMTSIUNITde [putere ELECTRICA după sistemul proprio, METALURGIE ELECTRICA.
PETftOLIlPETROLII
Heinrich Durr
9, STRADA REGALA, 9
Singurul MAGASIN unde se vinde eftin
PETROL REGAL
absolut fără miros clnd arde.
0 încercare va dovedi adevărul.
Epediem comenzile făcute prin cărţi poştale prompt la la DOMICILIU, în bidoane de 5, 10 şi 20 Litri.
Băile Mitraszewschi
Mtrada Poliţiei, No. 4 şi 6
Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mai îngrijit şi mai bun, deservă băl cu preţurile următoare:
Classa I
O bae de putină cu duse, lei 2.50 O bae de abur, complect, « 2.50 Âvonament de 10 băl...» 20.—
CTassa II
O bae de putină.......« 1.55
Abonament de 10 băl . . . « 12.00
B-na" AN NA"'
renumita cărturăreasă care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în strada Romană, No. 248
» i
ama
^ciposei de coronă îtoji
Mm minerala aerp,
\LQt4o'
Representanţî generali pentru Romînia
Voss «V Sichcnciclicr
24, Strada Nmirdni], 24.
TEIRICH & C®
BUCUREŞTI
Q.—Strada Berzei,—i
INSTALAŢIUNÎ
DE	„
TELEGRAF GAZ v APA
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian
Aparate de gaz
agîosete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢ1E Proecte. - Biurou de construcţie. Export-
Serviciul TECHWIC Particular
PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECHNICE în CAPITALĂ şi PROVINCIE sub conducerea d-lui nrchitect
NICOEAE MEŞEDEBU
BUCUREŞTI
Strada Semicerc, No. 9 (Sfinţii YoevozI-Calea Griviţel)
Facere de: PROECTE, PLANURÎ, DEVISE, Antimăsurătoare, EXPERTISE şi STUDII în Architectură, Inginerie-hidraulică, Ele.ctrotechnică, Hotărnicie, Agronomie, Silvicultură şi Mine. Tot-odată Serviciul se însărcinează şi cu executări de ori-ce lucrări noul şi cu reparaţiunl.
Doritorii din Provincie pentru ori-ce întrebări să bine-voeaseă a Însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit.
Se trimet la cerere Prospecte şi condiţiuul de plată.
Orele de serviciă la «Biuropl Serviciului Teelinie Particular» sunt de la 9—12 a. ni. şi de Ia 3—6 p. m.
Ne fumez qnt le
Cel mal bun VACS Parisian
________pentru încălţăminte
PANAMA
Ee nietileur iie touv
(M
CretiiigA * Comp: — lluknrest.
MOQlLI PtgQlTi.OtPteU*
<3^	~
HSW h| Î!ER ’/C Ş
U o A W ®
giHsU % . s
IULIUS HOLZHER
LUGON
INSTALEAZĂ:
FABRICI
w I>E
CARĂMIţli
CUPTdRE CIRCULARE
DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE
Penlru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de
CABĂJFMBF
O E% JVE
ECONOMIE DE COMBUSTIBIL
RANDAMENT
CÂT SE POATE DE MARE
Friedrich Wannieck & Co.
BRCNN
PABEICA de MAŞINÎ TURNATORIE DE PER]
FURNIStZĂ ca SPECIALITATE:
MAŞINI
PENTRU
CĂRĂMIDARII!
Sistem TH. GROKE
VALTUlil
SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT! PRE»E
DE MAMA ŞI CC ABURI
AM
Pentru CĂRĂMIţ)!, ele. etc.
REPRESENTANT PENTR U ROMÂNIA
VICTOR LUPESCII
IMGINEll
BUCUREŞTI. -BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(Lângă ministerul Domeniilor)
BUCUREŞTI - Tipogra

8. - BUCUREŞTI