SERIA EL—ANUL UI No. 508
NUMĂRUWO BANI
lBOSAIHMT£LB (ace; 1* 1 ţi ÎS ale fle-oăreî luni ţi se plătesc tot*d’a-nna înainte
In HucureştI la Casa Administraţiei In judece şi tUrtinălat* prin mandate poştala Un an In ţară 30 le!; In streinâtate 50 lei Şase luni ... 15 »	»	>	25	»
Trei luni . . . 8 »	>	»	13	»
Un nmnftr in atreinfttala 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ REDACŢIA
Ko. t - STRADA CLEMENŢEI - No. S
Kdlţla a trei»
MERCURI, 24 SEPTEMBRE 1897
CA
NUMĂRULUI) BANI
AICNCIUBUE
tn Bucureşti şi judeţe *e primesc numai Ia Admimsl raţie
In atroinâtate, dired kt aamiMstrn'fit şi îa toate oficiile de publicitate
Anunciarl ia	pag.	IV.0.30 b, 'inlft
»	»	»	IU.3.— icî	p
*	»	»	II	....	.	3.— »	»
Inserţiile şi	reeliunela	3	iei	tinuul
Ci n v sa &t ?ec-M& $0 î s t-, 3
TELEFON
No. 8.
ADSmSTBip A - SRADA CLEME (IŢEI — No 3
Chestiunea Naţională,
Un r8fl necesar
Sub iscălitură Un spectator, o persoana, care n’a fost nici o dată amestecată în ale politicii, ne trimite o scrisoare în privinţa căreia avem mal multe rezerve de făcut. Importanţa autorului şi caracterul observaţiunilor sale, pe cari le-am mal auzit exprimîndu-se, ne îndeamnă a da publicităţii acea scrisoare, care ne oferă prilejul d’a răspunde aserţiunilor cuprinse. în acea întîmpinare.
Domnule redactor,
Am citit, cu îndoită băgare de seamă, tot ce s’a spus cu prilejul vizitei de ia Pesta.
Îmi veţi permite oare a trage oare-cari concluziunl— cu cari probabil nu vă veţi împăca — din faptele ce v’aţl mărginii a înregistra ?
Şi mal întîifi, spre a mă lua bine cu d-voastre, voia face o constatare care pe d-voastre, ca conservatori, nu poate de cit sâ vă mulţumească.
Această constatare e privitoare la căderea partidului conservator, în Octombrie 1895.
Ce a putut legitima atunci o schimbare de guvern ?
Motive de politică internă nu existaă. Din potrivă, unele consideraţiunl, ca, bunăoară, retragerea liberalilor din parlament, păreau a fi îndepărtat pe d. Sturdza de putere.
Să căutăm dar aiurea pricina acelei schimbări de guvern. In adevăr, in politica externă se produsese următoarele evenimente, foarte caracteristice:
Chestiunea naţională era un prilej de agitaţiuni violente ; partidul liberal luase angajamente precise cu privire la Romînif din Ungaria; D. Sturdza declarase că primejdia nu mal e de partea Rusiei, ci de partea Auslro-Ungariel; călătoria, proiectată, a împăratului Austriei, în Bucureşti, întîmpina numeroase piedici; şeful partidului liberal avusese un conflict personal cu ministrul de externe al monarchiel vecine. In alarl condiţiunî, vizita Împăratului Franz Io-sef, Însoţit de contele Goluchowsky, ar fi pricinuit, cu siguranţă, abţinerea demonstrativă a partidului liberal şi, poate, înscenarea unor scandaluri de stradă.
Iată cîte-va fapte şi iată acum şi un alt şir de împrejurări :
Conservatorii sunt înlăturaţi de Ia putere; oratorul de la Dacia e însărcinat cu formarea cabinetului; împăcarea cu Austro-Ungaria se tace cu preţul scuzelor de la Iaşi.
Romînil din Transilvania sunt sacrificaţi şi vrajba se vîră printre dînşil.
Împăratul Austriei îşi face intrarea în Bucureşti şi d. Sturdza iese la graniţă întru întîmpinarea contelui Goluchowsky.
Intre acest şir de fapte şi cel-I’alt, există cel puţin o aparentă conexitate.
Dar despre înţelesul schimbărilor de guvern din Romînia, s’ar putea seri un volum întreg. Cît pentru mine, măvoiu mărgini a indica numai subiectul încă unul capitol pentru uzul celui ce s’ar îndeletnici cu o atare lucrare.
Ministerul Sturdza cade, cîte-va -luni in urmă, asupra cestiunel Mitropolitului.
Cu privii e la criza religioasă, care a pricinuit retragerea primului minister Sturdza, numai două atitudini eraţi posibilei: Aceea că foslul mitropolii, fiind vinovat, trebuia înlăturat; ori aceea că învinuirile In contra capului Bisericel fiind mincinoase şi întocmite ad-hoc, autorii scandalului trebuiai! isgoniţl.
Intre aceste două soluţiunl nu era loc pentru o soluţiune intermediară.
Intre dreptatea ce trebuia sprijinită şi infamia ce trebuia vestejită, nu era loc penlrn indulgenţă.
Dar tocmai această din urmă soluţiune a triumfat. Actele s’a dovedit a fi plas-tografiate; ordonanţa lui Vasilit! a fost sflrimată; sentinţa Sinodului a fost reformată ; dar vinovatul Slurdza a fost ertat şi, peste cîte-va Juni, a revenit la putere.
Mărturisesc că nu mal pricep nimic. Ori d. Sturdza avea dreptate, şi atunci el trebuia să triumfe In întreprinderea lui; ori el era vinovat, şi o vină alîl de gravă trebuia să-şl capete pedeapsa.
Dar ca partidul liberal să-şi mărturi-
sească însuşi vina şi ca această vină de a fi produs în Biserică o turburare cum de secole nu se pomenise, să fie privită ea o greşală uşoară, ca un incident fără însemnătate, acest lucru nu mi-1 pot închipui.
Se vede că încă de pe atunci se plănuia vizita la Budapesta.
Era indispensabil ca d. Sturdza să prezideze acest eveniment.
De erau liberalii In opoziţie, nu e îndoială că el—neruşinaţi cum sunt—ar fi pornit de îndată scandalurile de stradă.
Iată singura morală, ce un om strein de tainele politicei, poate trage din prezenţa la cîrmă a unul partid, care, in împrejurările actuale, este, la guvern, o permanentă batjocoră a or-cărul sentiment naţional.
Primiţi, etc.
Un spectator
Sâ ni să permită acum cile-va scurte întîmpinârl.
Se vede că corespondentul nostru e cu totul strein de ale politicei.
El raţionează în absolut, pe cînd politica e arta relativului.
Din faptul că liberalii sunt răi, el trage cu uşurinţa concluziunea că el trebuesc înlăturaţi.
Corespondentul nostru vede numai atit: că liberalii sunt ticăloşi, dar uită că el exista.
Intru cît ’exislă, el au drept la partea lor de putere.
Intru cît sunt ticăloşi, ce pot el face alt de cît ticăloşii?
Şi apoi aceste ticăloşii nu sunt numai invenitabile, ci sunt ,şi necesare şi chiar folositoare.
Fără de aceasta, n’ar fi guvern posibil în Romînia.
Dacă, după cincl-şase ani de răbdare în opoziţie, liberalii nu şi-ar potoli poftele şi pornirile cu foloasele budgetului, nu s’ar mal putea avea relaţiunl regulate cu un Stat străin, nu s’ar mal putea primi în Capitală suveranul unul Stat amic.
Chemaţi însă din cînd în cînd la putere, el îşi reneagă principiile anarhice, aplică legile pe cari le declarai! inconstituţionale, se dedaţi la acte de slugărnicie cari îngădue măcar o politică demnă în afară, prezintă legi de impozite în contra cărora ar răscula altminteri ţara.
Cu chipul acesta, liberalii capătă o bucată din putere, plătită, ce-I drept cu multe umilinţe. Conservatorii păgubesc (dacă nu priveşti de cît foioasele paterei) dar câştigă în schimb, prestigiu. Toţi sunt ast-fel mulţumiţi şi ţara poate avea guverne regulate.
Negreşit, cel-ce trăesc într’o lume ideala, pot nădăjdui ceva şi mal bine.
Dar cînd o ţară poseda un partid ca cel liberal, trebue să te mulţumeşti şi cu atit.
E un râd necesar.
Partidul liberal e ca strichniua care scapă une-orl de moarte pe bolnav.
Dar şi strichnina trebue dată în doze potrivite.
ANGAJAMENTELE D-LUI STURDZA
Muenchencr Allgemeina Zeitung publică un comunicat oficios al guvernului unguresc, prin caro se spune că guvernul a decis să nu facă absolut nimic în favoarea Uoininilor din Transilvania şi Ungaria, dar nici nu va admite noul prigoniri împotriva lor, căci d. Sturdza, prim-ministru al Romînieî, s’a angajat a năbuşi orl-ce mişcare naţională ce s’ar produce în Ro-minia In interesul şi în folosul Roinînilor din Ungariu.
Comunicatul adaogă, că ar (1 bine să se închidă cele cinci licee remineştl din Transilvania şi Ungaria, precum şi şcolile primare, căci dovedit este că ele primesc ajutoure de la unele osocioţiun! din Kominia şi s’a mai descoperit, ca prin unele şcoli romîne s’afi găsit hărţi prin cari Transilvania figurează ca parte integra ntă a Rom in ici.
CESTIUNEA NAŢIONALA
Bi.suiarck In contra Ungurilor.— Curentul flloromin in presa germană.—Acţiunea Ligei Roiufue-<Ie Nord».
Bismarck în contra Ungurilor
Celebra revistă germană Zukunft, din Berlin, in ultimul său număr, se ocupă cu vizitele de la Pesta şi cu toasturile ce s’au ridicat în Castelul Buda. Zukunft condamnă în termeni de o rară energie încurajările date şovinismului unguresc şi arată cît de nedreptăţit e poporul romîn din Ungaria. In speeial o frază privitoare la «fiii lui Arpad» din toastul împăratului Wil-helm,face pe d. dr. Max Har den, celebrul critic german, autorul articolului, să izbucnească în fraze strălucite şi de o remarcabilă putere în contra Ungurilor.
Atitudinea energică a revistei Zukunft a produs o senzaţie enormă nu numai în Berlin, ci şi în Viena şi în Budapesta, căci directorul acestei reviste, d. dr. Max Harden, se inspiră direct dt la Principele Bismark. In afară de asta, colaboratorii revistei sunt cei mai celebri profesori şi scriitori germani, cum sunt von Brenlano, dr. Bockel-berg, etc.
Pester Lloyd, în numărul său de eri, reproducînd cîte-va părţi din acest articol şi comentîndu-le cu viole iţă, exola-mă la sfîrşit:
— Nu cuni-va Bismarck vrea să întărite acum pe Romînl în potriva noastră ?
Curentul flloromin în presa germană
Cîte-va ziare germane, revoltate de di-tirambele ce se publică prin presă europeană la adresa Ungurilor, au, început să agite cestiunea naţională romînă în legătură cu vizita perechei regale romîne la Budapesta.
Ast-fel Frankfurter Zeitung spune că «şovinismul unguresc va căuta să exploateze ultimele evenimente din Budapesta, fără a se ghidi măcar, ctf Ungurii ar trebui să fie mai leali faţă de Romînl. Noi credem că a fost o mare greşală din partea Împăratului Wilhelm şi din partea Regelui Carol, că prin vizita lor să încurajeze politica şovinistă a Ungurilor, mal ales înpotriva Romî-nilor.»
Kreuzzeitung spune că «faptul că ziariştii romînl au refuzat să aziste la banchetul ziariştilor unguri e o dovadă vie că cu toată primirea strălucită făcută perechei regale romîne, nu e nici o speranţă, că raporturile dintre Romînl şi Unguri se vor inbunătăţh
Leipziger Zeitung îşi exprimă regreteleJ că cestiunea naţională romînă nu este încă rezolvată şi că Ungurii continuă încă cu politica lor de maghiarizare. «Pentru Romînia e o cestiune de existenţă alipirea el la tripla alianţă, dar nu mal puţin adevărat e că alianţa întreită este direct atinsă de puterea cu care creşte cestiunea naţională romînă şi e în interesul ei ca luptei9 dintre Romînl şi Unguri să fie aplanate».
«Le Nord»
Le Nord din Paris, ziarul intereselor franco-ruse, care ’şt primeşte inspiraţiile de la ministerul de externe din Petersburg, spune că «acum în Budapesta au triumfat Ungurii iar nu Regele Romînieî, pe care Ungurii l’au cucerit de partea lor. Ziarele romîneştinu pot să ascundă trista realitate şi se consolează cu slaba speranţă că soarta fraţilor lor din Transilvania se va în-bunătăţi puţin. Dar în curînd se vor deziluziona în această privinţă. Dacă Romîniî, în greşita lor pornire, nu vor vroi să înţeleagă învăţămintele istoriei, alunei numai lor înşişi pot să mulţumească, dacă paşii lor nechibzuiţi vor avea consecinţe triste».
Acţiunea Ligel Romîne
Faţă cu revirimentul ce începe să se accentueze în opinia publică, în o parte a presei germane tn favoarea Ilomîni-lor, prin cercurile Ligel se agită mult ideia de a se începe o serie de acţiuni în folosul Ligel Romîne, in favoarea cestiunel naţionale.
Afiăm că este vorba de a se organiza mat multe serbări, puse subt patrona-giul doamnelor din societate, în folosul Ligel Culturale ;
se vor lansa liste de subscripţiunl pentru mărirea fondului Ligei ;
membrii Ligei vor ţine conferinţe la
Ateneik, dezvoltind snb toate raporturile cestiunea naţională ; intrarea la conferinţă va fi cu bilete;
va începe o vie agitaţie prin presa germană, care în parte a fost ctşligată de guvernul unguresc.
Comitetul Ligel se va întruni de cel puţin două ori pe săptămînă ca să discute bazele unei acţiuni mari în cestiunea naţională.
0 DATA cu toamiia
Era o vreme cînd, Ia Cameră şi la Senat, la Capşa sau la redacţiile ziarelor, se făceau zilnic pariuri asupra prostiei ce d. Dim. Sturdza era să o comită a doua zi, căci preşedintele consiliului nu lăsa să treacă o zi fără să nu comită una.
Vă închipuiţi bucuria gazetarilor opozanţi : materie de scris aveau de prisos.
Trecură însă vremurile fericite. ’
D. Sturdza revenind la putere, veni şi o vară, în care şeful cabinetului par’că pariase el cu*sine însuşi să nu mai comită mari acte liberale sau prostii, cum le mai zicem noi. D. Sturdza încetase chiar de a mai vorbi.
Gazetarii erau disperaţi.
Aşa de disperaţi, în cît le venise baroca ideie să aleagă din sinul lor o delegaţie— după exemplul delegaţiilor colectiviste* din provincie — care, prezintîndu-se primului ministru, să-i facă plîngerea cuvenită, să-i zică adică :
— Excelenţă, ne-ai omorît. Din atîta materie pe care ne-o dădeai altă dată, acum par’că te-ai hotărît să nu ne mai dai nimic de scris. Te rugăm vino-ne în ajutor: tă un semn, vorbeşte, lucrează, agită, comite o prostie, în fine.
D. Sturdza continua însă să păstreze o absolută linişte. Din cînd în cînd căuta numai să se împrietenească cu vr’un membru marcant al opoziţiei, ca să probeze că nici rancunos nu mai este.
Aşa trecu a doua jumătate a luneî August.
Veni toamna. Odată cu căderea frunzelor, pe cînd în Spania şi în Grecia cad cabinetele, în Romînia d-lui Sturdza a început să-I cadă cu dor vremile din trecut.
Şi-a adus aminte ce frumoasă era epoca în care toată lumea se ocupa zilnic de dînsul, şi s’a gîndit că nu ar fi rău să reînceapă.
S’a gîndit şi s’a răsgîndit d. Sturdza.
Se vede că gîndirea-i nu a rămas fără rezultat.
Campania de toamnă a început cu o chestie mare.
DIN STREINÂTATE
Cartea albă
Ia ziua convoc&rel Camerei greceşti, fostul guvern a Împărţit deputaţilor o carte albă. Guvernul, făctnd această publicaţie, a voit să încredinţeze pe deputaţi că mediaţiunea puterilor l-a fost impusă de împrejurări, pentru că acceptarea prealabilă a rezultatelor acestei rnedia-ţiunl a fost pusă ca condiţie pentru încetarea ostilităţilor.
, Guvernul grecesc a voit ast-fel să se jus-lifico faţă cu grelele condiţii ale tratatului de pace.
Iată clte-va din documentele cele mal principale cuprinse in cartea aibă.
1)	însărcinatul de afaceri al Greciei la Londra, anunţa, la 1 MaiO, că Anglia propusese întrunirea unul congres pentru a discuta afacerile Orientului.
2)	Contele Muravieff a declarat, la 5 Muia d-lul Tombazis, ministrul Greciei Ia Petersburg, că dîusul cerea ca Grecia, primind mediaţiunea puterilor, să le confieze fără rezervă apărarea intereselor el.
3)	D. Visconti-Venosta declara, la 28 Maia, d-lul Conduriolis că condiţiunile băneşti vor fi, oneroase, dar că Grecia nu va trebui să se arate dispusă a le respinge. Germania ameniu-ţînd. In acest caz, de a se retrage din concertul european.
4)	D. Sculudis, ministru de externe, a declarat în răspunsul săO, că guvernul nu se gîndea de loc să respingă condiţiile de pace ; dar că ’şl propunea numai să lumineze pe puteri asupra situaţiei prin mijlocirea unor memorii.
5)	La 30 Maia, d. IUnotaux cu un via interes lua informaţiunl de la d. Delyauis, ministrul Greciei la Paris, asupra situaţiei interne a Greciei şi a declarat că orl-ce atingere adusă dinastiei ameninţă existenţă chiar a Greciei. Dd. Delyanis şi Sculudis afl desminţit în mod categoric existenţa vre-unei mişcări antidiuas-tice, precum şi sgomotele după cari neînţelegeri s’ar fi iscat între cabinet şi rege.
Acestea sunt principale documente din Cartea Albă.
Nonl niiuitUer
Noul minister grecesc snb preşidenţia d-lul Zaimis a fosl în genere bine primit.
D. Streit, noul ministru de finanţe, are reputaţia unul esceleut financiar şi acum doul uni reuşise chiar să facă un arunjaineut cu creditorii, aranjament care, din nenorocire, nu a fost acceptat de d. Delyauis, pe atunci şeful cabinetului.
De asemenea a făcut un bun efect şi numirea generalului Smolenski ca ministru de războia.
Forelgu.
TRIBUNA LITERARA
Literatura şi curentul idialist
I
O pleiadă de poeţi, pasionaţi de rime sonore, de flori şi melodie, de lirism şi libertate; un roii! de artişti aventuroşi cu plete merovingiene, îmbrăcaţi Tn hainele lui Hernani şi luînd aere de Almaviva, înflăcărează mal multe gene-raţiunl cu emoţiunile şi extravaganţele lor artistice.
Ast-fel, poporul francez, îmbătat de idei umanitare, legănat de retorica romantică, visînd numai dezrobirea noroadelor, e trezit într’o bună dimineaţă de bubuitul tunului. Cînd deschide o-chil, vede patria sfişiatâ de însuşi norodul dezrobit. Cesar, coborît *de pe scena unde rostea fraze sforăitoare, i se arătă un comedianţ sulemenit. Florile cu mirosul cărora el ameţise mu-sele, erau flori de liîrtie; imnurile de triumf: simplu exerciţii! de retorică; lumea în care se învirtea : un decor de operă.
Era firesc atunci ca poporul acela, insetoşat de adevăr, să fie primitor de o artă mal înrudită cu natura. Din această năzuinţă către adevăr se naşte curentul realist în literatura franceză.
După ce poetul liric, cu figura palidă, cu suspinul vecinie pe buzele-I supte, ne ridiease în lumea fantastică a visurilor, căzurăm de-odată, de la acea înălţime, în braţele hamalilor literaturel realiste, cari, cu mînicele sumese, cu palmele lor bătătorite, frămîntind cu anevoinţă ehinuitele lor producţiunl, se dedau la o operă de bestializare a artei.	•	- -
Acest hamal se face stăpîn pe noi. Cu dînsul, naturalismul birue in toate ţinuturile cunoştinţelor omeneşti.
De sigur, multă vulgaritate ne a făcut realismul să îndurăm cu grosolanele sale alcătuiri, îndreptăţile prin preten-ţiunea de a reproduce cu credinţă, tot ce e cuprins în natură, — urîtul ’ ca şi frumosul—cu documentele sale adunate cu patimă de archivar, cu cercetările sale migăloase, mirosind o atmosferă de laborator.
Totuşi această pornire realistă se lămureşte, bună-oarâ în Franţa, ca o reac-ţiune in potriva entusiazmuiul factice al romantismului istovit, ori—îu Anglia — romanul naturalist al lui Eiiot, ca o reacţiune în contra lut Carlvle.
Dar atit nu e destul. Curentul cel noi! rîvnf şte a’şl întinde stăpînirea peste toate şi pretutindeni.
Aşa, fără timp şi fără potrivire, curentul acesta de peste hotare a năvălit şi asupra noastră. Cum zice cnvîutul popular : «ne-a albit in luna lui Maiâ». Vîntul acesta tomnatec ne-a atins tocmai in primăvara epocii noastre de renaştere, cînd aveam încă atâtea isprăvi eroice de cîntat şi cînd atîtea sentimente fragede şi originale ale tinereţii noastre, ispiteau muza poetului liric.
Inrîurirea aceasta efin afară — şi în deosebi din Franţa, cu care avem o încuscrire intelectuală mal intimă—a fost şi de data aceasta covîrşitoare.
Deja peeetia străinătăţii apăsase, in vremea dinainte, adine asupra formei noastre literare. Acum trebuia ca şi îu formele imitate să se furişeze sentimente străine de noi.
Imitaţiunea străinătăţii a avut drept urmare confuziunea genurilor. Asa pă ţeste în deobşte orl-ce literatură tină-fră, care, căicînd pe urmele unei alteia ce şl-a împlinit deja ciclul tuturor genurilor, nu se poate feri de ispita irni-taţiunel şi a cultivării de-o-dată a tuturor felurilor de producţiune.
Aşa dar, avem confuziunea genurilor, caracteristică epocelor critice şi de critică, fără avînt şi fără unitate de credinţă. Totuşi, printre feluritele genuri, critica, capătă o dezvoltare tot mal mare şi tinde a deveni ştiinţifică. In acelaşi timp, graţie influenţii din afară, predom-neşte In filozofie curentul positivist. Boa-sia lirică, aplecată spre eligie, dezveleşte o tendinţa lot mal vădită spre pesimism.
Operele nuveliştilor noştri, stâpînite de unspiritdo realism greoii!—moşiră de pedantă erudiţiune linguistică,—sunt mal'a-deseaun simplu prilej pentru descrieri trudite şi fără rost, neayînd nici scuza de a ne desfăşura un tip, un caracter, ori o epocă. Fondul de gîndire nespornic e înţolit cu o sumă de locuţiuni neobicinuite, îngrămădite cu o vădită afectaţie de ţărănism, sub pretext de coloare locală.
www.dacoromanica.ro
Proza gloduroasa a nuveliştilor noştri iţi aminteşte pe Baba Ţftndăroaea a d-lul Vlahuţfl, «O mogâhieaţă... cu faţa boţită... cu nasul cocîrjat... cu mîinile scorojite.,,»
Aceeaşi pornire şi afectaţie pretutindeni : la unii scriitori cari aâ cîştigat deja un nume lăudat în literatură ca si la tineretul universitar. încă din şcoală, Darvvin alungă pe Musset din sufletul tinerimel şi Herbert Spencer goneşte dorul iubitei din inimile de 18 ani. Tineretul universitar se îndeletniceşte prin congrese, cu greoaie dizertaţiunl sociologice, certate adesea cu sintaxa, dar presărate mal tot-d’a-una cu locuţiuni pedante, ce dezvelesc o erudiţiune fără rost. Adevărurile cele mal mărunte nu se pot exprima fără a pomeni de teoria evoluţiunei, fără intervenţia neaşteptată a otnului-celulă şi fără o mică raită prin lumea super organică.
Pe vreme ce proza, nestînjenită ca poezia de condiţiunile poeticei sale, se dedă la descrieri realiste, poezia, care trăeşte din sentiment, devine pesimistă.
Eminescu, revoltat in contra amăgitoarelor forme ale civilizaţiunel noastre calpe şi streine, descărcîndu-şl mînia asupra celor ce aă pustiit inimile noastre de credinţă şi sufletul poporului de pornirile lui generoase, bea pînă la drojdie amarul filozofiei germane şi caută odihna In dispreţul vieţel.
Imnul lui de durere ni-1 cintă înlr’o melodie atit de răpitoare, în cît o generaţie întreagă n’a mal vrut să asculte alt cîntec de cît acesta.
După dinsul, nişte urmaşi lipsiţi de înaltele cugetări ce frămintaO mintea lui, feriţi de chinurile filozofiei ce împresuraţi cugetul poetului, ne avînd ca (tinsul nici scuza «transcendentelor tristeţe, apanagiul geniului», cum zice filosoful antic, văicăresc pe aceeaşi melodie egoistele lor mizerii. Eminescu dăduse glas suferinţelor morale ale neamului întreg. El îşi jelesc necazurile individuale şi se bocesc de nepăsarea lumel, în loo d’a învinui propria lor mediocritate.
Aceste vestale fără coroană de lă-miiţă şi-au luat sarcina de a stinge in noi focul sacru.
Pesismul e întreţinut de aceste:
Chipuri palide de tineri ostenişi pe
[nemuncite,
Trişti poeţi ce pling şi cintă sufe-[rinţl închipuite.
Sinceră compătimire pentru durerile lor şi, une-orl, laudă pentru trudnicele lor silinţe de înavuţire a limbel, iată ce, pe dreptate, li se cuvine.
N.	Filipescn
(Sfîrţitul pe milpe).	__________________
Litere, Artă», Ştiinţă.
CLIPE. — Ana Conta-Kernbach
O lume întreagă de simţire, volumaşul a-eesta drăguţ, pe a cărui copertă nu stă de cit cele patru cuvinte puse de asupra acestor rlndurl. E simţirea subtilă şi superficială, uşoară şi tlnjitoare, cum numai femeile pot să o aibă. Şi de ce tristă reputaţie se bucură la noi femeile-arliste, ft meile cari aă încercat să facă literatură! Adevărate bas-bleu, pînă acuma; multe au ridicat colosurl de maculatură, tără să-şl atragă din partea lumel cititoare, măcar un grăunte de sinceră admiraţie, cel puţin pentru munca depusă.
In Clipe, d na Ana Conta Kernbach, se arată în toată plinătatea sufletului săfl, cu toate însuşirile şi defectele femeel. O adevărată femee, care nu pune în versurile sale nici «aspiraţii sociale», nici nu formulează revendicări, ci exprimă numai poezia unul suflet sbuciumat de furtuna gîadurilor triste.
De la «Mama», peste care dai deschizînd volumul, şi pînă la:
«Fericirea? Licărirea pe-un abis de în-
[tuneric»
cu care, se tfirşeşte volumul, toate cele nouă zeci şi nouă de pagini nu sunt
Institutul SCHEVITZ THIERINN
Fondat la anul 1847
BUCUREŞTI.—Strada Scaunele, 51.
Invăţămînt primar şi secundar.
Local foarte sănătos, în centrul capitalei clădit anume pentru şcoală, ast-fel că pre-sintă toate condiţiunile cerute de igienă. Dormitoare, sofragerie şi clase spaţioase şi bine aerisite. Sală mare de gimnastică ca toatea aparatele trebuincioase. Curte spn-ţioasă şi bine întreţinută. Calorifer răspîu-dind prin toată casa o căldură egală şi temperată. Sala de băl cu un mare basin de 20 metri pătraţi, cu duşi şi aparate de Încălzit, cum nu există tu nici o altă şcoală din ţară. (Estras din raportul d-lul Medic inspector al şcoalelor).
Sludiile după programul Statului.
Examenele conform regulamentului Ministerial.
Invăţ&mîntul limbelor francesă şi germană.
Musica vocală şi instrumentală.
Personal didactic ales.
îngrijire părintească.
Gimnasiul se deschide Ia 1 Septembre, iar cursurile vor începe regulat la 9 Septembre.
A V I S
CtRÂÎI «te St.niVŢA de prima calitate
se găseşte de cumpărat la d-nul
SOLOMON BLANK
15. -7 Strada filavropoleoit. -- 15.
de cit o doinire dulce, un cîntec în surdină, tremurat de inima cea mal simţitoare, de inima unei femei.
«Rezimată stafl de-o cruce,
Gîndul dus şi ochiul stins...
Inima mea e mormîntul Unde nimene n’a pllus»
zice d-na Ana Conta-Kenibach, în una din cele măi reuşite bucăţi din volum.
— Şi, ce uşor era,—nu-I aşa ?—să fac o dare de seamă în care să stăruesc cu deo st bire asupra imperfecţiilor de versificaţie, asupra lipsei de fond şi de concentrare în bucăţile acestui volum ? şi pe urmă cîte-va rlndurl răutăcioase , o glumă usturătoare la adresa autoarei şi a femeel, literat în general... Este atlt de uşor şi se face afît de des, căci se simte şi trebuinţa. Cu toate acestea, lucrul nu se potriveşte şi aci , cînd cauţi să-ţi dai seama puţin şi de psihologia autorului, de sensibilitatea delicată şi profundă care se ascunde sub forma imperfectă a versurilor unei începătoare.
Aceasta ar fi însă şi crud şi ne potrivit cu starea literaturii noastre, în care încă absolutul nu este ajuns, de nimeni piuă acum.
Se înţelege, versurile d-nel Ana Conta-Kernbach, sunt superioare acelora ale d nel Matilda Cugler Poni, şi multe dintre ale Verouicăl Micle, căci sunt şi mal corecte ca limbă şi mal fine ca simţire.
Şi, în gloata versificatorilor din zilele noastre, cea care a scris :
Şi tu care crelata-I puteri ce ne ’nspălmîntă, Eternitatea oarbă şi negrul infinit,
Făptuitor de-a pururi al vcâinilor de-a pururi Intr’un mormint şi-un leagăn eşti totuşi ţărmurit.
de sigur că nu trebue trecut atltă de repede cu vederea.
Este un început frumos, — foarte frumo3, cînd vine de la o femee romînă.
Zara
Agitaţia «lin Creţeşti
încă de astă-vară, o delegaţiune a ţăranilor din Creţeştl s’a prezintat la ministerul de interne, cerînd o nouă înproprietă-rire.
Delegaţiunea a fost primită şi de preşedintele consiliului, d. D. Sturdza, căruia i-a înmînat o petiţiune, îu acest senz.
Ţăranii spun că ogoarele ce afl primit, la înproprietărire, s’afl îmbucătăţit cu prilejul căsătoriei copiilor lor, în cit astă-zl familii întregi aii ajuus să trăiască diu-tr’un pogon de pămint. Din această cauză, el duc o viaţă mizerabilă. O nouă Înproprietărire i-ar scăpa, în parte, de nevoi.
***
Demersul sătenilor n’a obţinut nici un rezultat. D. Ferechide i-a făcut să aştepte cîte-va ceasuri în curtea ministerului, iar d. Sturdza nu le-a dat nici un răspuns.
Auzind mal pe urmă, că moşia a fost scoasă la licitaţie, ţăranii s’afl hotărît să protesteze, şi pentru aceasta, s’afl prezintat la licitaţia de la 28 August.
In dimineaţa zilei, o numeroasă delegaţie a umplut curtea ministerului domeniilor.
In loc ca să asculte plîngerile lor, d. Sto-lojan a cerut ajutorul poliţiei.
Prezenţa ţăranilor în curtea ministerului dedea fiori lui cc. Năstasă şi numai sosirea unul inspector de poliţie, cu elţl-va sergenţi de oraş, l’a mal liniştit ceva.
Cu mare greutate ţăranii aii putut fi scoşi din curtea ministerului.
♦
♦ *
In cele din urmă, d. Stolojan se hotărăşte să satisfacă cererea ţăranilor şi pentru aceasta trimite în localitate o comisi-une, care să proceadă la parcelarea loturilor.
întreaga moşie a fost parcelată în 110 loturi, cari—natural—urmează să fie împărţite la 110 săteni.
Această parcelare a nemulţumit însă pe restul sătenilor, cari reclamă şi el pămint. Pe de altă pai te, noii împroprietăriţi cer să fie puşi imediat în posesiune, pentru a putea tace semănăturile de. toamnă.
De aici nemulţumiri generale.
ErI, prefectul de judeţ a fost în localitate, însoţit de un detaşament de geandarml rurali.
D. Giani, în loc să caute a linişti pe ţărani cu statul, a dat ordine soldaţilor sâ’l împrăştie cu torţa.
Se produce o învălmăşeală. Geandarmii izbesc cu paturile carabinelor. Mai mulţi ţărani, printre cari un consilier comunal, sunt răniţi.
*
• *
Purtarea administraţiei a produs o vie fierbere printre săteni, cari sunt decişi să vină din nofl în Capitală, pentru a cere să li se facă dreptate.
Faptul este caracteristic: el arată dragostea de care sunt animaţi guvernanţii actuali pentru talpa ţărei, pe care o plln-geafl, i u lacrăml de crocodil, In vreme de opoziţie.
Suntem in măsură a afirma că AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria vor pleca în streină-tate, la finele săptăminei acesteia.
E probabil că AA. LL. vor petrece iarna in sudul Franciei.
D. Mircea Petrescu, demisionatul primar al TulceJ, este hotărît să tacă o crîncenă opoziţie, lu localitate, prefectului judeţului.
In acest scop, fostul decemvir este decis să-şl pună candidatura la viitoarele alegeri pentru consiliul comunal.
Ziarul oficios al partidului liberal, Voinţa, n’a publicat moţiunea ce s’a citit erl în întrunirea Ligei — de sigur din lipsă de spaţiu.
Regimentele de artilerie, cari au făcut exerciţiile de tir la Fierbinţi, s’au întors eil după amiaxi în Capitală.
D. S. Pauker, tipograful ziarului nostru, aflător acum la Viena, ne roagă să publicăm următoarea scrisoare. La aceasta, din parte-ne, ţinem să adăogăm că n’avem în redacţia Epocii, nici un singur EvreO:
Domnule redactor,
Plecat de zece zile din ţară, iin! cade lu mină ad, la Viena, ziarul Constituţionalul, unde se afirmă că efl aşi fi reprezintat ziarul Epoca la Pesta, pe timpul cit a stat acolo M. S. Regele. Nu ştiu dai-ă aţi găsit de cuviinţă să relevaţi această ştire, fiind dat că 6U n’am fost nici odată şi nici nu sunt redactor saă colaborator Ia Epoca, prin urmare n’am putut avea şi nu am nici e calitate de a o reprezintă.
Eii rog Insă să relevaţi acsst lucru că, a-tuncl cînd am făcut gazetărie—v’o zece ani in şir—am fost tot-d’a-una de o corectitudine care mi-a atras laude, cum pot să dovedesc, de la fruntaşi politici; pe cînd individul autor al notiţei răutăcioase din «Constituţionalul» (un oare-care Dichter, mi se pare) şi-a atras pur-căria pentru fapte incorecte comise în exerciţiul profesiunel de ziarist.
‘ Dacă individul in chestie pofteşte «i alte ex-plicaţiunl de la mine, sunt gata să i le dafl.
Cu stimă 8. Pauker.
Voinţa Naţională, anunţă cu mari regrete şi cu oare-care surprindere demi-siunea din armată a d-lul general Can-diano-Popescu.
Pentru erl, era fixată înaintea secţiu-nel a treia a Curţel de Apel, judecata apelului făcut de Niţă Florescu, complice în furtul de la ministerul de finanţe şi condamnat de tribunal la 6 luni închisoare.
După cererea d-lul procuror general judecata apelului s’a amînat pentru ziua de 31 Octombre, pentru cînd s’a cerut citarea Iul Petrescu, autorul furtului, şi a casierului central, d. Moteanu.
Notăm că aseară, Luni, nu a apărut în Voinţa Naţională răspunsul promis de d. Mateifl Corbescu.
N’o fi găsit încă d. Corbescu documentele ?
In zilele de 27 şi 28 Septembre, divizia a 3-a de infanterie va executa manevre, sub comanda d-lul general Can-diano-Popescu, intre valea Argeşului şi rîul Doamnei.
Vor lua parte la manevre regimentele de infanterie 3, 4, 22, 28 şi 30; regi-
mentul 4 de cavalerie şi 6 de artilerie ; două baterii de munte din regimentul 2 de artilerie şi o companie din regimentul 1 de gen illi. lată tema manevrelor:
«O armată irrmică intră In ţară pe la Nord, avind ca obiectiv Bucureştii; ea urmează văile rturilor Argeşului şi Tirgulul. Pînă ce anuala amică va fi gata, divizia : B a are ordin a se opune şi înltrzia mersul inimicului; ea apără amtndouă aceste văl, la Nord de Îmbinarea lor ; dar, fiind inferioară tu număr, este respinsă în ziua de 27 Septembrie către Piteşti. In ziua de 28, va avea loc lupta pe poziţiune organizată defensiv Ia confluenţa ambelor văl a Argeşului şi rtul Doamnei, pînă la sosirea celor-l’alte trupe».
Procesul cămătarilor
Erl s’a Înfăţişat înaintea tribunalului Ilfov, secţia IlI-a, procesul cămătarilor din Capitală.
La apelul nominal, au răspuns toţi preveniţii, afară de Zentler.
Martorii şi partea civilă, afl lipsit cu foţii. Faţă cu unul dintre aceştia, cu d. C. Co-tadi, procedura nu era îndeplinită.
Apărarea era reprezentată prin d-niî avocaţi : C. Disescu şi Stavri Predescu pentru Mărcutescu; PopovicI pentru N. Ciur-cu ; Antimescu pentru R. Marcu ; Pantazi pentru Goldeuberg ; Poenaru-Bordea pentra Mendel şi Cernea pentru I. Avramescu.
D. avocat Disescu, în numele clientului săfl, cere disjungerea procesului, pe motiv că această afacere nu se poate judeca în bloc, de oare-ce nu există conexitate de delicte nici legătură Intre preveniţi In comiterea delictelor cari li se impută.
Chiar dacă procedura nu este Îndeplinită, faţă de unul din preveniţi, spune distinsul avocat, pentru aceasta tribunalul uu trebue să amtne judecarea afacerel lui Mărculescu, care esle cu totul deosebită de a celor-l’alţl preveniţi şi a cărei procedură este îndeplinită.
PeaceleaşI motive, toţi cel-l’alţl apărători, eer disjungerea procesului clientulnl lor şi a celor I’alţl şi cer judecarea fondului.
Miuisterul public, reprezintat prin d. procuror Hamangiu, se opune la disjungere, de oare-ce instrucţiunea afacerel este făcută în bloc şi o singură ordonanţă a fost dată de judele instructor în contra tutulor preveniţilor. D. procuror cere amînarea judecă ţel afacerel, pe motiv că procedura nu este îndeplinită faţă de uuul diu preveniţi şi faţă de o parte civilă.
D. avocat Cernea, din partea lui Avramescu, se opune de asemenea la dispungere spunind că tribunalul nu poate să statueze, nu poate să judece acest incident,'de oarece procedura nu este îndeplinită. D sa cere amînarea.
Tribunalul, pe baza motivelor civocate de reprezuitatul ministerului public, amină judecarea procesului pentru ziua de 19 No-embre.
scovai
— A apărut Ferma Romînă, jurnal ilustrat de sericicultură.
Directorul acestei reviste speciale este d. I. E. Muntenescu.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	D. Al. Densuşianu, fost suplinitor al catedrei de geografie de la şcoala superioară de comerţ din Iaşi, a fost numit suplinitor al catedrei de limba latină—cursul inferior — de la liceul din Galaţi.
*	Banca Generală a început deja să angajeze personalul necesar pentru Începerea activităţel sale.
Ca sub director a fost angajat d. A. Pe-ride, directorul sucursalei Băncei Naţionale din Brăila.
Noul minister spaniol
Madrid, 22 Septembrie. — Ministerul esle ast-fel constituit: d-nil Sagasta, preşedinte al consiliului; Guyon, afacerile străine, Romero Qiron, justiţia ; generalul Correa, resboiul; contra-ami-ralul Bernej, marina ; Lopez Prigeerier,
finanţele; Capdepan, interne; contele Xiquena, lucrările publice ; Morex, coloniile.
Miniştrii vor depune jurămint di-seară.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Fu paricid. — Una din cele inal Îngrozitoare scene de familie s’a petrecut aseară in Calea Moşilor No. 254.
Individul Ştefan Tănăsescu, lutndu-se la ceartă cu tatăl sâtl, care refuzase să-I dea parale, tu-tr’un moment de furie sălbatică, scoate un cuţit enorm din buzunarul hainei şi se repede asupra părintelui, voind să-l ucidă.
Din fericire^ bătrtnul a evitat puternica lovitură pe care î-o Îndreptase fiul săfl, dtndu-se într’o parte, iar fiul asasiD, nemal puţind să se oprească din avintul pe oare şi-l luase, tn lovitura pe care cu mare sete voise să o dea tatălui săfl, a alunecat pe scindurl şi căzind s’a rănit grav, cu propria sa armă, In pulpa piciorului sting.
Rana paricidului fiind destul de serioasă. Ştefan Tănăsescu a fost transportat în căutarea spitalului Colenliua, unde este pus sub privegherea poliţiei.
Viol.—Agenţii poliţiei afl arestat erl seară pe individul Marcu Hornştein, care a ademenit pe o copilă de 13 ani, Ernestina Rubinştein, lucrătoare a atelierului de legâtorie Adolf, din slr. Vitan 9, a tlrit’o cu s la pînă la el acasă şi a violat’o.
Incendia.—Un Început de incendiu s'a declarat erl după anibzl la casele din strada 13 Septembrie 151.
Graţie ajutoarelor date la timp de vecini, focul a putut fi loealizat mal Înainte de sosirea pompierilor.
Pagubele sunt neînsemnate.
D1NJARA
Fn furt d© 3000 Ieî.— In nrma inspec-ţiunel tăcută de controlorul telegrafo-poştal la oficiul din NegoeştI, s’a coDstatat lipsă în casa poştei, de 2000 lei, sumă care din cercetările făcute se constată a fi delapidată de dirigintele oficiului, care a şi fost telegrafic destituit.
Parchetul fiind avizat de acest fapt, procurorul de Vaslui s’a transportat Ia localitate şi a dispus imediata arestare a delapidatorului.
Incendiu.—Duminică pe la orele 3 jum. un incendia s’a declarat la casele cu No. 43 din str. Gbica-Vodă din Iaşi. a lui Haim Herş Horovilz, consumind toată clădirea.
Imobilul era asigurat la societatea Dacia pentru suma de 18.800 lei şi ipotecat la creditul urban de Iaşi pentru suma de 20,000.
DIN STREINATATE
«talonul Iul Andree. — D. Baston Cal-mette, redactor la Figaro, a primit zilele trecute. următoarea scrisoare de la Machuron, cel mal devotat colaborutor al lui Andree, tn ex-pediţiunea sa la polul Nord:
Luizi (Niivre) 28 Septembre 1897.
Stimate domn,
«Mă intrebi ce cred despre expediţiunea amicului meii Andree, de la care nu mal avem de loc ştiri şi dacă nu cred că curagioasa lui ex-pediţiune nu pare a fi cempromisă.
Nu trebue să desperăm după acum de soarta lui Andree, care, de altminteri, ne-a spus la plecare, să nu ne îngrijim dacă nu vom avea nici o ştire de la el, timp de un an de zile. £1 prevedea că va descinde pe pămlntul Siberian din Asia sau la Alaska, unde va ajunge foarte ttizifl pentru ca să mal poată comunica ceva şi unde va fi obligat să ierneze la Laponi safl la Eschimoşi.
In cel mal rtfl caz, admiţînd că Andree să fie silit, din vre-o cauză neprevăzută, să des-ciudă pe banchize, el va opera întoarcerea in aceleaşi condiţiunl pe cari le a Întrebuinţat dcctorul Nansen.
Acesta, după ce şi-a abandonat vaporul săfl «Fram», a rămas pe banchiză mal mult de 15 luni, avînd proviziunl numai pentru trei luni; armele lor şi diferitele cele-l’alte instrumente îl vor ajuta la întrtţinere.
De sigur o asemenea întreprindere, prezintă pericole enorme şi dificultăţi colosale ; pentru a le infringe, trebuiesc oameni cu un curagiu şi de o energie extraordinară. Andree şi tovarăşii lui, posed aceste calităţi.
De aceea avem noi mare credinţă în reuşita întreprinderii lor şi sperăm că cel muit anul viitor, vom primi ştiri de la dinşil».
Buletin agricol
(după diferite rapoarte săptămînale)
Expediţiunile însemnate din Rusia şi din Ame rica, cu deosebire, afl influenţat mult asupra tîr gurilor de grtne. De o cam dată cererile din
Pentru d-niî AGRICULTORI!
SALAMURA Iul NIJJIA RUPUY
remediu sigur
în contra Tăciunelui (Mălurei)
Se întrebuinţează îu ţara noastră de peste 20 (două-zeci) de aut!
SARAMURA lui Nurna Dupuy nu are nevoe de recomanJaţie ; o recomandă de ajuns strălucitul succes obţinut atit In ţară cit şi tn străinătate. Dar nu putem stărui destul asupra confuziei ce a produs în unele păiţl diferiţi imitatori, cari se servesc de denumirea de saramură, pentru a desface marfa lor fără valoare.
Nu există decît o singură saramură veritabilă aceea a lui Nunta Dupuy, unicul antidot în adevăr infailibil tn contra tăciunelui. Toate cele-lalte saîamure aruncate de erl alaltăerl pe piaţă, sunt imitate, neputincioase.
Saramura originală a lui Nuraa Dupuy se găseşte de vluzare îu toate oraşele, dar D-nil Agricultori să bine-voiască a cere anume preparatul lui Numa Dupuy.
Sute de certificate din toate unghiurile ţărei atestă calităţile eminente ale sarauiurei lui Nuina Dupuy.	Representantul general
lienventstl
Craiova
»r. S. ERLICH
Specialist în boale interne 33, Strada Gabroveni, 22
Consultaţiunl de la 2—4 p. m.
Doctor STEINHĂRT
Medic de copil
35, Strada Carol, 35
— vis-d-vis de vechea locuinţă —
8, - STRADA SĂRINDAR,—8
Prelungirea stradel Nouă
BUCUREŞTI
IN FABHIFA IFI
PAUL MILKER
Ne găseşte tu tot timpul uu
Mare asortiment
DE
Articole de Voiagiu
Pielărie tind
Porte-iuonaie, Porte-visit. etc.
SACI CU NEGESAIRE DE TOILETA
de la 40 până la 350 lei
www.dacoromanica.ro
A vis important
De oare-ce nici anul acesta nu se vor face divisionare la liceele Stalului (din RucureştI) şi de oare-ce elevi) eşiţl din clasele primare din acest an nu pot încăpea tn cl. I de la sus numitele licee, de aceea noi am luat hotărtrea de a prepara serios, in casă, elevii externi de la c). I—IV gim. cu preţuri lunare şi convenabile, lucru foarte avantagios pentru părinţii, cari din cauză de mijloace nu ar putea plasa pe copil lor In pensioane particulare.
NB. Asigurăm pe onor. păiinţl, că vom pune toată silinţa, ca să dăm copiilor lor instrucţia necesară şi cerută de regulamentul şcolar, aşa ca să-I putem presenta pentru examen la şcoa-lele Statului.
Profesori asociaţi şi licenţiaţi in litere şi matematici.
Str. Popa Soare, No. 43.
B-l A. Goldeuberg
Cblrurg-dentiat, da. I
de la şcoala de chirurgie dentară din Paris
23, Mtrada Doamnei, 25
Curăţă dinţii de piatră tnlărindu-I şi aduetn-du-I pentru tot-d’a una la coloarea lor naturală.
Scoate dinţii stricaţi fără nici o durere, ast-fel că bolnavul rărniue surprins cind işl vede măseaua scoasă.
Plombează dinţii cel mal stricaţi cu plombe cari ţiu chiar 10—20 ani.
Face denturl în aur şi cauciuc cu cari pacienţii pot vorbi şi ininca chiar din prima zi.
Linişteşte cele mal oribile dureri de dinţi, fără a’i scoate.
Vindeci mirosul din gură.
Consultaţii de la 8—11 a. m. $i 2—5 p. m.
Doctorul AL. COSTINIU
Medic de Spital
Boale de copil. — Boale de Glt. Nas şi Ureche Consultaţii, 5—7. Str. Flnttnel, 48.
CUMPĂR
CUMPĂR	CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubine, safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi aramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde.
La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vinzătorl.
Bijouterie, Horologerie & Argintăr'e LEON WEINHBLI TH 40, Calea Victoriei, Bucureşti Pentru logodne şi minţi
Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul mefi în tot-de-aima bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate tn aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase.
Bogat aHortiment in diferite aigintăriî (Riolz) precum: SERVICII DE MASA COMPLECTE, FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA etc.
liogat asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur, argint, fasoanele cele mal noul.
Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabric din Elveţia, garanttnd pentru exactitatea lor.
Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse.
Primeşte In aclilmb orl-ce obiecte ______________nr.ale
Dr. Georges Diamandy
(din Brăila)
Primeşte Consultaţiunl
Viena X. Hebragasse, 12.
dela 1 Noembrie viitor, I. Kărntnerlrass / \
EPOCA
Europa nu depăşesc trebuinţele zilnice îndestulele piin ofertele prodticţiuiiilor indigene şi prin primii ile însemnate din ţările exportatoare.
De la 1 August, America a expediat pentru Europa 13.600.000 hectol, adică cu 5.300.000 hectol, mal mult de cit în perioada corespunzătoare a anului trecut; exportul Rusiei de a-seinenea în aceeaşi perioada a crescut de la 6.300 000 hectol. in 1896 la 7.300.000 hectol. în 1897.
Exportaţiunile din Romînia, Bulgaria şi Turcia sunt socotite la 600,000 hectol. faţă cu 3.500.000 hectol. din anul trecut.
Anglia s’a arătat foarte rezervată în cereri, deşi depositul săfl vizibil nu este astâ-zt decît de 2 850.000 hectol. contra a 4-800.000 hectol. in 1896; perspectivele unei recolte abondenle în Indii, In Australia şi In special Argentina explică In parte această rezervă.
In America termenele depărtate sunt mal ne-gligeate de cît cele apropiate, ceea ce ar face a însemna că deficitul prevăzut in recolta Europei, nu este atit de mare cît s’a crezut, şi că chiar cu o producţiune mal slabă n Argentina, Indii şi Australia, lipsa de griil nu se va simţi plnâ la viitoarea recoltă, mal ales că este bine cunoscut, că consumaţiunea se reduce cînd preţurile se urcă peste măsură.
După ultimele ştiri ce primim telegrafic din streinătate, starea tîrgurilor a fost următoare pe ziua de ieri:
New York	GiîQ prompt	4/8	urcare.
»	» termen 1 cent. »
Porumb 2/8	»
Londra	Slab
Anvtrs	Liniştit
Paria	Griil prompt	25	centime urcare
» termen 10	»	»
Budapesta * de toamnă fi. 11.63
Redea.	închid.
Yiena Griil (le primă-vară fi. 11.57 11.	1160
»	» toamnă 11.11.80 »	11.82
Ovăz de primă-vară	*	6 57	»	6 58
Secară *	»	» .	»	8.74	»	8.76
»	» toamnă	»	8.80	»	8 83
Porumb Mal-Iunie	»	5.38	»	5.40
»	Sept.-Octomb. » 4.89	»	4.90
Tendinţa fără activitate.
Piaţa Brăilei a fost calmă şi oare cum inactivă Operaţiunile pentru export sunt restrînse.
Grînele noastre sunt prea inferioare pentru a putea fi întrebuinţate spre amestecare cu cele din Europa, cari sunt şi ele în general de o calitate slabă.	Morile streine daQ	natural
preferinţă grinelor Americane ale cărora superioritate în anul de faţă nu este de contestat.
Ungaria a încetat aproape cu lotul de a face apel la noi, îndreptîndu-se spre Rusia unde calităţile par a fi mal bune
Dacă America nu reduce expediţiunile, şi dacă nu reuşeşte a ridica preţurile, nu pute n prevede o	mal	mare activitate in	porturile
noastre de cît numai reducind încă preţurile noastre.
Preţurile aO scăzut cu aproape 2 şi jum. de hectol*. in curs de 4-5 sâplăminl, şi preţurile noastre sunt încă considerate ca prea scumpe proporţional cu calităţile ce avem de ofeiit.
In lipsă de operaţiuni urmate, se cotează mal mult nominal:
Griu ib. 57/58 cu 2°/o corpuri streine Iei 12'/i şi 13.00 şlep ; lb. 54/56 cu 2—4°/o c. s. lei 10'/j şi lt*;< şlep; lb. 50,52 cu 4—6“,» c. s. lei 8’/* şi 91/» şlep.
’ Vagoane de pe linie f. 1200—1400 după calitate.
Secară inactivă calmă : Lb. 48;50 lei 5.60 şi 6.00 ex. şlep ; lb. 52/54 lei 6.50 şi 7.00 ex. şlep; ®/o k. din vagon (lb. 48/50) lei 7.75 şi 8.25.
Ore negligeat de la 3.80 şi 6.50 hectol, ex. ş.
Ovăz o/o de k. din vag. lei 8.00 şi 10 00.
Fasole »	*	»	com. » 13 00 şi 13 50
»	»	»	»	bună » 14V* şi 15'/i.
Rapiţă, fără cerere, cu tendinţa slabă : Libre 46/48 inferioară cu miros lei 11.00 şi 11 '/, ex. şlep ; lb 50/53 bună, miro;, Iei 12.00 şi 15'/* ex. şlep.	...
Mei slab Lb. 58/60 lei 5.40 şi 5.70 şlep.
Porumb, ueglijat. Producţiunea din America promite a fi satisfăcătoare.
Comun Lb. 62/63 lei 6.10 şi 6.20 ex. şlep ; lb. 60/61 lei 5.80 şi 5.95 ex. şlep.
Colorat 62.63 lei 6.40 ex. şlep.
Roşu 62/63 lei 7 25 şi 7.75 ex. şlep.
adresa amiralilor o petiţiuue declarlud că
cretanil primesc autonomia şi 2 sub condi-ţiunile puse de Europa, mal cu deosebire Îndepărtarea trupelor turceşti şi numirea unul guvernator european. Cretanil ar fi dispuşi în acelaş timp să facă propuneri pentru numirea d-lul Numa Droz, al cărui nume a devenit foarte popular în toată insula.
Paris 22 Septembrie. — Se desminte In mod oficial ştirea privitoare la un complot pentru evadarea lui Dreyfus.
Budapesta, 22 Septembrie.—Intr’o şedinţă solemnă, Camera deputaţilor a votat în unanimitate o adresă de omagiu, cu ocazia actului de mare dărnicie al Majestăţil Sale, pentru ridicare de monumente la Budapesta.
£ Şedinţa a fost ridicată In mijlocul unor ovaţiunl entusiaste la adresa împăratului.
Londra, 22 Septembrie.—Se anunţă din Constantinopol ziarului Standard că Poarta a adresat o notă nouă puterilor, în care repetă piotestărilo sale în privinţa Cretei.
Constantinopol, 22 Septembrie.— Sir Ed-gard Vincent pleacă raliue la Atena.
Berlin, 22 Septembrie.—D-nul de Bulow a sosit venind din Aosta ; un accident s’a Intluiplat trenului tn care se afia, lingă acest oraş. Locomotiva a deraiat şi a căzut într’o văgăună, cu tenderul şi vagonul de bagaje; din fericire lanţul ce leagă vagoanele de călători cu vagonul de bagaje s’a rupt, împiedicînd ast fel o mal mare nenorocire. Şeful trenului şi fochistul ah fost omorîţl/Zece persoane sunt rănite, printre cari un conductor şi trei călători sunt răniţi grav.
ULTIME INFORMATIUNI
Furtul din Tulcea
Cinquantin vediifl 8'/s şi 8V
k. 9.00-9.14; noQ k.
Ştiri
economice
Iată lista obligaţiunilor eşite la soiţi, în tragerea de la 19 Septembrie, la£o-cietatea de construcţii:
Bucăţi de cile 500 lei
5, 25, 40, 40, 53, 54, 68, 82, 87, 90, 101, 104,	107,	110,	124,	130,	139,	145,
140, 148,	149,	150,	158,	159,	104,	167,
169, 170,	178,	184,	185,	187,	190,	191,
192, 193,	201,	202,	210,	211,	219,	222,
230, 242,	243,	247,	259,	260,	271,	273,
289, 295, 296, 298, 304, 306,'314, 319, 329, 330,	331,	337,	339,	342,	346,	351,
356, 382,	384,	391,	392,	394,	,395,	398,
399, 409,	410,	418,	432,	433,	443,	444,
453, 455,	457,	465,	476,	491,	492,	506,
510, 512,	517,	518,	545,	560,	581,	586,
598, 599,	607,	610,	621,	622,	626,	632,
654, 656,	658,	660,	662,	664,	669,	670,
688, 699,	705,	720,	722,	727,	743,	745,
747, 749,	761,	766,	771,	776,	777,	778,
783, 796,	799,	807,	822,	839,	847,	850,
867, 871,	879,	887,	925,	930,	942,	945,
947, 952,	957,	964,	970,	971,	977,	979,
982, 985, 986, 993, 996, 1000, 1011, 1015, 1016, 1020, 1031, 1035, 1036.
	Cîştiguri de		oUe 5.000 lei	
1041, 1048,		1049,	. 1053, 1061,	1063,
1065,	1086,	1088,	1094, 1095,	1109,
1110,	1115, i;	125. 1	127.	
			Depeşile de	erî
(Serviciul «Agenţiei Romine•)
Canea, 22 Septembrie. — Mai mulţi insurgenţi aii furat turme din interiorul cordonului militar.
La Sitia, locotenentul de corabie Clieva-lier a trebuit să dea ajutor unul caic musulman atacat de insurgenţi.
Atena, 22 Septembrie.— Toată ziua s'a petrecut îu mijlocul unei supra-oxcitaţll vil ; cîte-va clase de rezervişti ad fost liberate.
Şefii cretanl pleacă In Creta; printre el se alia Sphbkianki, care va ii ales din nod preşedinte al adunării cretane. Acesta va
Căpitanul Rovinaru.— Fuga. — Prinderea sa în Galaţi
De la corespondentul nostru din Galaţi, primim noul amănunte, asupra prinderel căpitanului Roviuaru, care a (delapidat suma de 20 000 lei de la regimentul din Tulcea.
Stmbătâ seara, aproape de ora cînd trebuia să sosească vaporul germau «Adler» de la Tulcea, o mare desfăşurare se vedea din partea autorităţilor civile şi militare. Acest fapt atrăsese un mare număr de curioşi.
Se aştepta lumea la ceva extra ordinar, dar nimeni nu-şl putea da seama de ceea-ce s’a petrecut sad se va petrece.
Pe pontonul debarcaderului s’a Înşirat un număr mare de soldaţi, printre cari figurau mal mulţi poliţişti caii stad .cu privirile aţintite la vaporul «Alder», care se apropia.
Odată vaporul tras la mal, nu s’a permis nicl-unul călător să debarce, piuă la sosirea primului procuror.
*
* *
Toţi pasagerii ad fost rugaţi de a sta la locul lor In vapor, spre a li se face perche-ziţiune. Călătorii s’au supus, şi după ce d. procuror a Întrebat persoanele mal de seamă, dacă nu cum-va li s’ad dat ceva în păstrare de către d. căpitan Rovinaru, s’a permis debarcarea. Celor-l’alţl pasageri li s’ad făcut o minuţioasă perchiziţiune, şi după ce s’a constatat că uu ad nimic asupra lor, li s’a s’a lăsat eşirea libeiă.
Din toţi i ălăloril s’a arestat căpitanul de intendenţă Rovinaru, despre care. divizia de Tulcea făcuse cunoscut autorităţilor din Galaţi că a dispărut luînd cu sine din casa armatei suma de 20 mii lei.
Comandantul pieţei, care se afl i la debarcader, a luat in cercetare pe căpitanul Rovinaru care, după cîte-va minute de ezitare, a mărturisit vina sa, zicînd că uu ştie ce a făcut cu banii.
La perchiziţiuuea ce i s’a făcut căpitanului, s’ad găsit vr’o 2.000 lei şi o scrisoare din partea unui evreii, fost sergent în armată, care spunea căpitanului Rovinaru locul tinde se află majorul Poienaru şi că-i pregătise un costum de haine civile.
Această scrisoare compromiţătoare a pus în evidenţă scopul ce urmărea căpitanul Rovinaru.
Cîud i s’a luat scrisoarea din buzunar, căpitanului i s'a făcut răii şi procurorul a recurs la ajutorul medicului, care a sosit la moment, dînd îngrijirea necesară suferindului.
D-l procuror, luîud îu cercetare personalul diu vapor, un chelner a declarat că căpitanul Rovinaru i-a încredinţat un pachet cu nişte lucruri.
Deschizîndu-se pachetul, s’a găsit In el nişte acte şi registru.
Termiuindu-se prima anchetă, s’a dispus arestarea căpitanului, care regretă fapta sa.
*
* *
Amănuntele ce ne trimite corespondentul nostru, complectate cu relaţiile confraţilor de la ziarul Galaţii, ne permit a stabili Învinovăţirile ce se aduc căpitanului Roviuaru.
I se impută mai multe falşificări de mandate, cu cari a ridicat din casa regimentului totalul de lei 26,900.
In sinul consiliului comunal al Capitalei a izbucnit o ceartă din cauză că mai mulţi consilieri bănuesc pe Melisiano că ar fi făcut un gheşeft cu Casa Helios, în cestiunea iluminării cu electricitate a părţilor excentrice ale Capitalei.
Cearta a devenit atit de acută, incit însuşi d. Sturdza a fost Stmbătă după a-miazi la orele 1 şi jumătate la primăria Capitalei, unde se aflau întruniţi mai mulţi consilieri comunali, încercind a im păca spiritele.
Demersul d-lui Sturdza a fost însă zadarnic, căci unii consilieri comunali sunt attt de revoltaţi în contra gheşeftarilor lui Melisiano, incit sunt hotărtţi a aduce chestiunea înaintea consiliului comunal ' a desvălui toate incorectitudinile de la pt imăt ie
M. S. Regele a primit, din partea A.
S. R. Marelui Duce de Oldenburg, o scrisoare, prin care ’I notifică că A. S.
R. Marea Ducesă Hereditară Elisabeta-Alexandrina-Matilda-Augustina de Oldenburg a dat nascere unul Principe.
Suni cîte-va zile, de cînd in Ca hui, Basarabia, aii fost prinşi doul dezertori romînt din regimentul 11 Şiret. Amîndoul au fost trimişi sub escortă la depozitul rus din Ismail.
In legătură cu aceasta, ni se mai afirmă că, în Basarabia, sunt deja peste 200 de dezertori din armata noastră, stabiliţi în comunele romîneştl de pe malul Prutului. Majoritatea lor sunt din regimentul 11 Şiret şi din corpul flotilei.
Delegaţia teleormănenilor a ales din sinul el o sub-delegaţie care să discute asupra persoanei ce trebuie propusă ca prefect al judeţului Teleorman.
Se crede că sub-delegaţia va recomanda pe d. deputat Bildirescu.
Actualul prefect de Teleorman, d. Cbintescu, va fi numit probabil la Dîmboviţa.
Cu începere de la 1 Ianuarie 1898, vor începe a funcţiona, în comunele rurale, comisiunile pentru impunerea con-tribuţiunilor.
Comisiunile vor fi compuse dintr’un delegat al fiscului şi un delegat al con-tribuabilor.
D. doctor Manea, fost medic primar al judeţului Bacăă, a fost numit subdirector al serviciului sanitar superior, în locul d-lul doctor Polizu, care s’a retras la pensie.
D. Ladislau LueacI, proprietar şi farmacist în Alexandria (Egipet) a dăruit Musoulul Naţional din Bucureşti 1100 monede antice egiptiane.
Rectorul universităţii din Iaşi, d. N. Culianu, a primit o adresă din partea unul mare număr de studenţi italieni, cari cer studenţilor ieşeni să subscrie o petiţie, către Ţarul Nicolae II, pentru eliberarea studenţilor ruşi, arestaţi şi trimişi in Siberia, cu prilejul ultimei mişcări revoluţionare de la Moscova.
D. Culianu a răspuns că nu poate face o asemenea invitare studenţilor univer-sităţel din Iaşi, plnă nu va cunoaşte cuprinsul adresei studenţilor italieni* către Ţar.
Aseară batalionul permanent din regimentul 4 Argeş, a făcut un marş militar de noapte, plnă la fortul StefâneştI.
Totalul subscripţiilor deschise în favoarea victimilor inundaţiilor se ridică, după listele înaintate plnă acuma comitetului central, la suma de 300.000 lei, 20 bani.
Un accident destul de nostim s’a tntîm-plat zilele trecute d-lul M. Ferechide, ministru de interne şi administrator al moşiei Scurta.
Ministrul de interne, duelndu-se ca să reguleze oare-cari afaceri la reşedinţa moşiei, administratorul Ferechide, voind să cumpere lemnărie pentru construcţiunea unei pivniţe, a întreprins o călătorie plnă Într’o comună Învecinată, Năeul, la via Iul Tudo-rache Lipianu.
Intorcîndu-se la Scurta, după ce a făcut eumpărătoarea, administratorul Ferechide a fost răsturnat de trăsură într’o mocirlă din drum, de unde nu a putut fi scos de c!t cu multă greutate de către locuitorii Ilie şi Sterie Dumitru, pliu de noroiă piuă ta gât.
D. C. Gheorghiu a fost ales membru In consiliul general al judeţului Vaslui.
Am anunţat zilele trecute mişcarea in magistratură, proiectată pe ziua de 1 Octombrie.
Iată numirile făcute:
—	D. Petre N. Părăeanu, fost judecător de instrucţie, este numit prini-procuror la tribunalul Mehedinţi, lu locul d-lul C. Ga-brilescu, demisionat.
—	D. G. Săvescu, judecător de instrucţie la tribunalul Rumanaţl, se permută In a-ceeaşl calitate la tribunalul Gorj, In locul d-lul C. Grigorescu, care trece la tribunalul Rumanaţl.
—	D. G. N. AudreovicI, judecător de şedinţă la trib. Muscel, se permută lu aceeaşi calitate la trib. Teieormau, în locul vacant.
—	D. Radu Popescu, fost judecător de tribunal, este numit judecător de şediuţă la trib. Muscel.
—	D. C. Popescu-Ciochină, judecălor-sin-dic la trib. Ialomiţa, este numit judecător de şedinţă la acelaşi tribunal, lu locul d-lul Victor Antouescu, care trece iu postul ocupat de cel dintliă.
—	D. Al. Vulescu, judecător la ocolul Pa-larlagele (Buzâfi), şi 1. N. B&nescu, idem la ocolul I Ierta (Dorohoiă), trec uuul lu locul altuia.
—	D. Traian Vasiliad, supleant la trib. Tulcea, se permută In aceeaşi calitate la trib. Suceava.
—	D. Dini. Maleescu, licenţiat lu drept diu Bucureşti, este numit supleant la trib. Tulcea.
—	D. C.Vlădoiauu, judecător la ocolul Vulcan (Gorj). se transferă in aceeaşi calitate la ocolul Mangalia (Constanţa).
—	D.I. B. Doxescu, judecător de instrucţie la trib. Constanţa, este numit preşedinte la tub. Tulcea, lu locul d-lul N. G. Tociea, decedat.
—	D. N. Simioneseu, judecător de şedinţă
la trib. Constanţa, aste numit judecător de instrucţie la acelaşi tribunal.
—	D. Al. Delladeeima, judecălor Ia ocolul Constanţa, este numit judecător de şedinţă la trib. Constanţa.
—	D. I. Antoniade, judecător la ocolul Balta-Albă (R.-Sărat), se permută lu aceeaşi calitate la ocolul Constanţa.
—	D. I. I. Aurel, fost supleant de trib., este numit judecător la ocolul Balta-Albă (It.-Sărat).
lată telegrama adresată preşedintelui ligel culturale din Capitală, cu prilejul meetingulul de Duminecă 21 Septembre, de către membrii secţiunel Iaşi;
Felicitindu-vă pe d-v. şi pe iniţiatorii meetingulul de curajul cu care luptaţi tn momentul critic, cînd chestia naţională este ameninţată prin trădarea unora şi prin indiferenţa altora ; vă urăm succes deplin pentru întreţinerea focului sacru a ' sentimentului naţional plnă cînd va veni momentul fericit, ca cuvîntul vostru să fie decisiv în sfaturile conducătorilor ţărel şi cu sprijinul întregului neam şi a Europei luminate să punem capăt lungului martir al fraţilor noştri.]
Regretăm că nu putem lua parte la întrunirea voastră. Inima noastră e cu voi şi suntem gata a răspunde ori cînd la apelul vostru şi cu cuvîntul şi cu fapta.
Buţureanu, Bădărâă, Constautiniu, Andrei D. C. Cliirilă, D. Greceanu, Dob.eauu, Ră-dulescu, Ghibăuescu, Crivăţ, Maximo vid, Grigorovid.Miclescu, Neculaide, Prasa, Faur,
I.	Paul, Gheorghe Botez, fcMiron Pompiliu, Nicu Pastia, etc.
Dacă serviciul sanitar al comunei, se ma* îngrijeşte de igiena şi de starea sanitară a oraşului şi dacă v< ieşte să evite Jmprăştie-rea boalelor molipsitoare în oraş, recomandăm d-lul medic şef al oraşului, să se înarmeze cu tot curajul posibil, şi să facă o vizită In biurourile agenţilor de siguranţă şi al ofiţerului de servicitt, de la poliţia Capitalei, şi se va încredinţa de starea de murdărie şi de duhoarea intectă care se degajează din acele adevărate focare de infec-ţiune.
Cu prilejul vizitei M. Sale Regelui la Iaşi, o mare revistă militară va avea loc pe platoul de la Copou.
Vor lua parte la revistă :
2	batalioane permanente din regimentul 13, un batalion permanent din regimentul 29, batalionul 4 de vînătorl, 2 escadroane din regimentul 7 călăraşi, cîte un escadron din regimentele 2 şi 5 roşiori, compania a 2-a de gendarml pedeştri, escadronul 2 de gendarml călări şi regimentul 8 de artilerie.
Revista militară va fi comandată de d. general C. tarea, comandantul corpului 4 de armată, azistat de generalii Salmen, comandantul brigadel de cavalerie din Iaşi, general Răsti, comandantul diviziei din Roman, şi generalul Charles Sclieleti, comandantul diviziei din Botoşani.
Instrucţia superioară a femeilor
Putem da, astă zi, cîte-va amănunte asupra modulul cum d. Haret voeşte să rezolve chestia instrucţiune! superioare a femeilor in proiectul d-sale de reformă a învăţămlntulul.
Ca şi d. P. Poni, actualul ministru al instrucţiunel crede că înmulţirea bacalaureatelor şi a studentelor la universităţile noastre e o mare primejdie socială. Ambii reformatori socot că această afluenţă se datoreşte mal mult unul fel de modă, de cit dorinţei serioase de a se instrui, şi speranţei tinerelor candidate, că bacalaureatul sad licenţa le va putea facilita drumul spre o carieră sigură.
ţţ Procedînd din acest punct de vedere d. Haretu, imitind în aceasta pe prototipul săd d. Poni, a găsit un mijloc foarte ingenios de a suprima afluenţa cea mare de candidate la bacalaureat.
In acest scop, d. Haretu a introdus, In proiectul d-lul Poni, următoarea mo dificare : profesoarele şcoalelor secundare de fete nu se vor recruta de cit dintre absolventele şcoalel normale superioare, iar în şcoala normală supe rioară nu vor fi admise de cit foastele eleve ale şcoalel normale de institu toare care la examenele de capacitate vor fi întrunit cel puţin media 8.
firmă că cercetările făcute II permit să declare că toate mărfurile plecate din porturile Brăila şi Galaţi erad In perfecte.; con-diţiunl.
Un singur caz numai ar putea da de bănuit. Pe la începutul lut Iulie, s’a încărcat de la casa G. Nicolopol o mică cantitate de gria, cumpărat direct de la vagon, care—din pricina multelor ploi—era puţin cam jilav. E posibil ca acest grîQ să fi ajuns la Auvers, in condiţiunl potrivite. Acest caz Insă nu trebue luat ca normă.
D. Fulga Încheie adresa sa cerînd ministerului de agricultură o dezminţire, prin Monitorul Oficial, la aserţiunile neîntemeiate ale ziarului le Patriote.
*
* *
Grînele romîne în Belgia
Se ştie că ziarul le Patriote, care apare in Bruxelles, a publicat un articol privitor la grînele noastre. După confratele belg, ca litatea lor ar fi mizerabilă, de oare-ce mal toate cerealele—aduse «din cîmpiile Dună ri!—ar fi avariate».
Sezisată de această publicaţiune, Camera de comerţ din Brăila a adresat ministrului nostru de comerţ şi agricultură o adresă, prin care exprimă surprinderea el pentru relaţiunile ziarului le Patriote.
D. H. D. Fulga, preşedintele Camerei, a
Informaţiunile noastre ne permit a afirma că, lntr’adevăr, arătările acelui ziar ad avut efecte dezastruoase peutru grînele noastre ; de 15 zile pe piaţa Anversulul—cea mal importantă din Belgia — ele sunt cu desă-vlrşire depreciate, preferindu-li-se grînele americane, cari se plătesc cu 2 şi 3 lei mal mult suta de kilograme.
■ *
* *
Dezminţirea prin Monitorul Ofical nu va fi suficientă,—credem noi. Iutervenţiuuea le-gaţiunel noastre diu Bruxelles şi a consulatului romîn din Anvers se impuu. Ele vor trebui să dezmintă în mod oficial aserţiunile neîntemeiate ale ziarului le Patriote.
Grand Etablissement Hugo
Joi, 25 Septembrie 1897, prima repreziu taţiune cu Teatru de Varietăţi.
Programul artiştilor angajaţi :
Paula Brebion de Ia Scala din Paris, cintăreaţă â diction ; Carmencitta de la Fo-lies Bergere din Paris, Danseuse Espag-nole ; Aveline de la Cygale diu Paris, ex-centrique ; Baronesa D’Avizard de la Pe-tite Casino, Paris, gommeuse; Delaport, cintăreaţă engleză, intrare cu automobil ; Miiller, cintăreaţă excentrică de la Casino Parisien, Paris ; Martha Roger, cintăreaţă gommeuse de la Casino d’Ete, Bruxelles ; James ihomas, equilibrist pe sîrmâ.
Publicaţiune
La 9 Octombrie 1897, se va VINDE la Tribunalul din Giurgiu, pentru eşirea din indiviziune, MOŞIA COPACIU, din comuna Copaciu plasa Călniştea, a defunctei Alexandrina Hiottu.
Moşia este ca la vr’o 34 kilometri de Bucureşti sati Giurgiu şi are întindere ca la 1500 pogone din cari ea la 1300 pog. arabile, avine moară de zidărie masivă cu locomo-bilă stabilă de 16 cal putere, case şi curtea compusă din grădină sistematică şi alte diferite îmbunătăţiri, cari se pot citi In Monitorul oficial, No. 101 pag. 3689, din 5 August 1897.
Pentru informaţiunl mal precise doritorii se pot adresa la d. Const. Hiottu, str. Corabia No. 10, sad la d. Jean M. Mitilineu, str. Stirbel-Vodă No. 108 bis, precum şi la d-nil Sami & Arthur, strada Carageorgevicl No. 3, cari sunt în posibilitate de a facilita modul depunerel preţului.
MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAŢIE
D nul Dimitrie Theodoru, inginer electrician îu Direcţia generală a C. F. R., a făcut cerere la acost Minister pentru adăogirea la numele săii patronimic de «Theodoru» a celui de «Mandrea» spre a se numi «Dimitrie Theodoru-Mandrea».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 diu legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiuue în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
Ih\ €h. I. Teolutri
Mamoş
Special pentru Maladii de Femei
S’a reîntors în Capitală şi dă consultaţiunî de la orele 5—7 seara.
80, Strada Teilor, 80,
CONSTANTIN SSMIONESCU
Doctorand Iu medicină
Paris, Boulevard Arago, 53 bis., Paris, i Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind in realţil cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale diu Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari viu la Paris să se con- . sulte eu Dr. specialişti, asemenea se pot cere consnltatiunl şi prin corespoadentă.
De ÎNCHIRIAT
casele d-luT general I. Lahovari din str. Lustrului No. 5, mobilate aşa cum se află.
Doritorii se pot adresa la ziarul Timpul (Pasagiul Român). „
De dat în exploatare £X‘
sca situată la 7 km. de gara Schitu Goleşti, compusă diu '/d stejar şi */s fag, virată 80 ani. n-tindere 400 pogoane. Pentru detalii a seadresa la G. Nanu. proprietar, Cîmpu-Lung.
llvMtM

AGENCE des GRANDŞ MA6ASINS du LOUVRE de PARIS
UAIjEA YICTOlilEI, No. 86.—(Vis-â-vis do Biserica Kretzalesco).
A pus In vluzare modelele cele mal recente pentru IMBBAcĂMINTEA DOAMNELOR Agenţia primeşte necontenit EŞANTII.OANE NOUI şi CREAŢIUNILE cele mal moderne
ale Casei din Paris.
Se găsesc: JAQLETTES, PELERINES, ROBES de CHAMBRE MANTEAUX, MATIHEES, ROBES, JUPES, JUPONS, BAS, etc. etc.
In Oe-care săpUmiuă agenţia continuă a primi, ca şi în trecut, uu trausporl de
PA L Ă 11X I pentru IA A. M TE
Acestea sunt foarte elegante şi după cel din urmă model.—Primeşte, conform Catalogului, ori şi ce comandă şi expediază CATALOGUL Casei de Paris la cerere Franco.
Peutru informaţiunl a se adresa la AGENŢIE, indicănd lămurit adresa
CALEA VICTORIEI* No. 510. — Vis-ă-vis de Biserica Kreizulesiu.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
17
IVM TURGHENIEFF
UN CUIB DE BOERNAŞI
XXI
Eşiud de la Kalitin, Lavretzky inillni pe Panşin; se salutară cu răceală. Lavretzky se duse acasă şi se Încuie la odaie. Simţea In sine ceea ce nu mal simţise nici o dată. Se scursese multă vreme de cînd nu mal era cufundat In acea stare de ltncezeală plăcută ? Se scursese multă vreme de cînd zicea că «a căzut pe sine mare pacoste ? Cine-I schimbase situaţia ? Fenomenul cel mal obişnuit, cel mal de nelnlăturat, de şi tot de-a-una cel mal neaşteptat, moartea ! Da, dar el nu se gîndea atlt la moarte cit la fericirea sa, la propria-I libertate, cit la răspunsul pe care Lisa avea să-l dea lui Panşin. Simţea bine, că de trei zile se uita la dlnsa, alţi oclil cu totul deosebiţi. Şi-a-dueea aminte că ducindu-se acasă, In tăcerea nopţii, îl zicea : «O, dacă... iu alte împrejurări!...»
D’abia închegată dorinţa aceasta, visul acesta aplicat la trecut, la imposibil, ialâ-1 că i se izblndea, cu toate că In alt mod, dar libertatea II era neîndestulătoare. «O să se supue măsel, se gîndea dînsul, să ia
de bărbat pe Panşin : chiar şi dacă s’ar împotrivi; oare Împotrivirea aceasta mi-ar schimba posiţia mie ?
Văzlndu-şl figura într’o oglindă, el dete din umeri.
Ziua trecu repede: cînd veni seara, Lavretzky se duse la Kalitin. Mergea repede, dar apropiindu-se de casă, îşi micşoră paşii, Droşca lui Panşin era deja la poartă. Ef, n’o liă egoist.» Intră: casa-I păru pustie şi tăcerea domnea în salon ; deschise uşa şi zări pe Maria Dmitrevna, care juca pichet cu Panşin. Panşin salută în tăcere, şi stă-pîua casei, zise încruntînd din sprîncene:
—	Ah ! nu te aşteptam !
Lavretzky se aşeză lîngă dlnsa şi se ocupă de joc.
—	Care va să fiică, cunoşti pichetul? 11 Întrebă cu nerăbdare pllngîndu-se că a jucat răfi.
Panşin numără nouă zeci şi-şi făcu levatele, cu o politeţă rece şi cu o expresie de demnitate calcuaă. A şa trebuesc să joace diplomaţii; aşa jucase Panşin la Peters-burg, cînd avea aface cu vr’un mare demnitar, căruia vrea să-I insufle o mare idee despre înţelepciunea şi maturitatea sa : <0 sută una, o sută două, cupă, o sută trei,» zicea dînsul în cadenţă şi Lavretzky d’abia putea să lămurească dacă mulţâmire safl supărare dedea acel accent glasului săti.
—	Pot să văz pe Marfa Timofeevan V întrebă dînsul luînd seama că Panşin lua aere şi mal demue, fâcîud cărţile. Artistul dispăruse din el cu desăvîrşire.
—	Crez, e acasă, sus, respunse Maria Dmitrievna : poţi să întrebi de dlnsa.
Lavretzky se urcă. Găsi pe Marfa Timo-feevna jucîndu-şl şi ea partida cu duraşca, cu Nastasia Carpovna. Roseka Începu să mlrlie, dar cele două femei îl făcură o pri-t mire prietenoasă. Marfa Timofeevna mal ales părea foarte bine dispusă.
—	Ah! Fedio! bine al venit, II zise dlnsa ; ia stăl tătucule, că o să isprăvim acum. Vrei dulceaţă ? Surocico adu borcanul cu fragi.
Nu vrei ? Atunci stal acolo. Dar nu fuma. Nu pot să sufer tutunul ăla urîcios ; şi de alt fel face să strămute Matros.
Lavretzky se grăbi să asigure pe bătrîna cocoană, protestînd că nici nu-i trecea prin gîud să fumeze.
—	Al fost jos ? continuă dînsa, pe cine al văzut acolo ? Panşin nu se mal urneşte. Şi pe Lisa, al văzut’o ? Nu, ea nu vrea să vie aici.
Ah ! iat-o! E de ajuns ca să i rosteşti numele, că şi vine, ca o nălucă.
Lisa se roşi văzlnd pe Lavretzky.
—	Viu numai pentru un minut, Marfa Timofeevna, începu ea.
—	De ce pentru un minut ? întrerupse bătrîna damă; sunteţi tot-de a-una grăbite, voi fetele? Vezi, am un mosafir; mal vorbeşte cu el, nu l lăsa.
Lisa se aşeză pe marginea scaunului şi ridicîndu-şl ochii asupra lui Lavretzky, simţi că avea să-l comunice resultatul întrevede-rel sale cu Panşin. Dar cum să facă ? Era
încurcată şi zăpăcită. II cunoştea numai de puţină vreme, şi totuşi pe omul acesta, care se ducea rar la biserică, care îndura cu atlta uşurinţă perderea femeel sale, îl face confidentul săă şi-I deschide toate tainele sufletului săfl!... In adevăr, el se interesa de dlnsa, ea se încredea Intr’lusul, şi spre el o tlra o putere nelnfrîntă. Cu toate acestea, ea se simţea ruşinată, ca şi cum un străin ar fi pătruns lu camera el feciorelnică.
Marfa Timofeevna îl veni In ajutor.
—	Dacă nici tu nu te ocupi de el, ce o să facă bietul om ? Efl sunt prea bătrlnă pentru dînsul; el are prea mult spirit pentru mine, şi pentru Nastasia Carpovna, e prea bătrîn, e bun numai pentru tinereţea verde.
—	Dar cum să distrez efl pe Teodor Iva-novici ? îngînă Lisa: Mal bine o să! cînt ceva la pian, dacă vrea, adause dlnsa cu un accent nehotărlt.
—	De minune; eşti un înger cu minte, răspunse Marfa Timofeevna. — Coborîţi-vă, copiii mei; cînd veţi fi sfîrşit, să vă întoarceţi...
Lavretzky urmă pe Lisa. Coborînd scara, Lisa se opri.
—	Nu de geaba se învinovăţesc femeile de nestatornicie, zise dlnsa. Pilda d-tale ar fi trebuit să mă Inspăimîute şi să mă facă mal prepuitoare în potriva căsătoriilor din drngoste, şi eil...
—	Al refuzat ? întrerupse Lavretzky.
—	Nu; dar nici nu m’am învoit. I-am spus tot ceea ce simţeam şi l’am rugat să mal aştepte. Eşti mulţumit ? adause dlnsa cu un zîmbet fugitiv.
? Şi coborî scara atinglnd uşor rampa cu mina.
—	Ce o să-ţi ciut? întrebă dlnsa deschi-zînd pianul.
Ce vel vrea, răspunse Lavretzky aşezîn-du-se aşa ca să o poată vedea.
Lisa preludiă cît-vatimp. In sfirşit, ridică o privire către Lavretzky şi se opri. Figura acestuia avea o expresie atlt de ciudată, atît de neobişnuită!
—	Ce al ? 11 Întrebă dlnsa.
—	Nimic, răspunse el,—simţ o mulţumire dulce ; sunt mulţumit că te văz—continuă dînsul.
—	Mi se pare, zise Liza după cîte-va clipite, că, dacă m’ar fi iubit cu adevărat, nu mi-ar fi scris scrisoarea aceea; ar îl ghicit că nu puteam în acel moment să-I da a alt răspuns.
—	La ce bun ? răspunse Lavretzky. Ceea ce este important, e că d-ta? nu-1 iubeşti.
—	Taci, ce spui d-ta. Am tot d’auna, înnaintea ochilor mei umbra femeii d-tale, şi-mi faci frică.
—	Valdemar, nu ţi se pare zicea în acelaşi timp Maria Dmitrvena, lui Panşin, că I.iseta clntă drăgălaş ?
—	Da, răspundea Panşin, foarte drăgălaş.
Maria Dmitrevna aruncă o privire bine
voitoare asupra tovarăşului săfl de joc, dar acesta luă un aer mal important, mal băgător de seamă ca nici o dată, şi declară patru spre-zece regi.
(Va urma)
m—K—Btairarj
84, Calea Dorobanţilor, 84
CEL MAI MARE
ATELIER
PENTRU MOBILA DE ARTA
lucrar?‘de lux precum şi specialităţi de Tavanurî de lemn, Lambriuri.
Iflobile Bisericeşti
şi diferite lucrări publice. Biuroit special de desenurl arclii-tecionice pentru interior, la cerere. Preţurile cele mal moderate.
Cu stimă.
I. Sclimiedlnger
CASA DE SCHIMB
HESE3Â & SAMUEL
BUCURESCI
|H*. S Strada Lipseam! Ne. t
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-t schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 22 Septembre 1897
AVI»
In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, In Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d î Franţa, aO găsit o mearte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so detatea noastră «PATRIA» oferă avau-tagiul că, în schimbul imul premifl minim se asigură un capital însemnat.
Aşa ds exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit îel 67.50 anua', pentru a fl asigurat cu lei 50.000.
		Cump.		Vînd	
*•/«	Rentă Amortisabilă. . .	88		98	
	» Amortisabilă. . .	101	Va	102	
«»/• 6 •/,	Obligat, de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1888	102 97	7a 7»	103 98	—
s •/.	* * * 1890	98		99	
*•/•	Scrisuri Funciar Ruralo .	93	7»	S3	7*
5 »/,	> » Urbane .	89	7.	89	5/
5*/,	t> » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţio-ală.	86		87	
		1810	—	1850		
	* * Ai»> colă .	825	—	330	_
	» Dacia Ro- nia asig.	415	—	420		
	» S-tea N tonala asig.	460	—	465		
	S-tatea de construcţiunl .	160	—	170	—
	Florini valoare Austriacă,	2	10	2	12
	Mărci Germane ....	i	13	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	—	101	
	* Italiene. . . .	89	—	98		
	» ruble hîrtie . .	2	66	2	70
Les Vâritab/es Eaux Mineralei de
VICHY
tone Ies Sources
vichy-£tat
CIlLESTINS
GRANDE-GRILLE
HOPITAL
Exiatn la nom aur la Capsule et l’Etiquette.
Ies Seules V(rit abia Pastilles de Vlohy sont Ies
Pastilles YICHY-ETAT
tabriqueea aveo laa eala naturala extralti dea Eaux VichvBtat
ComprimeTde Vichy
aux sala naturala VICHY-tTAT
pour prtparer l’eau artiflcielle de Vlohy tueusi.
ic*nt Qtntral pour la ROUMANIB. BULGARIE, SEBBIB :
A. O. CARZSST, Bucareit
Tipoqafia „epoca ” execută tot felul
de lucrări atingătoare de această artă.
SOBE
MEIDINGEB, PABIGIE A, COMETUL, VULCAN (belgianc)
PBITKD
încălzire cu coks, cArbiimI de piatra si lemne Maşini de Bucate MOBILE PE FIER
InstalaţiunT de încălziri Centrale
Fabrica COMETUL
Adolf ftuloinoii
DEPOZIT: Strada Doamne}, 14.
DEPOSITE IM PROVINCIE :
Iaşî, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşneznu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni.
Apele 5
MINERALE DE'
^TOMAC,aleCÂILOR URINâkl-®yNEMIE,GASTRALGIE,DlABETĂ1 53feJl$PEPSIE,CH0LERINÂ|f
SI PENTRU CALITĂŢILE:
“ LlTINATE şi la
PMGutsSILEfiER^Jtf^HEUMAJISMr
SUNT REC0MANDATr«r3^.—^
DE CĂTRE SOMITÂJILrV^^0 N
Medicale în bolele de
Eforte gazdsi şi plăcută la băut, amestecata sau nu, cu ori-ce băuturi
Singura apă purgativă înlăturând sursele unguresc!
CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR 51 NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ VASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.C*
UN PĂHĂREL FACE ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ OEAPÂDE SUDA.
SE GÂSESCE DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE Şl DROQUERIILE DIN TARĂ.
Primul Institut
de
Plasare şi Home internaţional
pentru institutoare, guvereante, bone de copil, menagere şi cameriste.
Pensiune cu preţ redus.
Corespondenţa cu streinătatea.
D-na RAIVDAF, institutoare Alea Carmen Sylva, 1 (Intrarea Cişmigiu)
N DOMN cu bune referinţe caută N post de încasator.
La trebuinţă poate depune 500 Iei ca garanţie.
A se adresa sub iniţialele V. D. D. Calea Moşilor, No. 276, Bucureşti.
II
Ne fumez que le
PANAMA
Le meiileur ti* fous
l»lp6t Ci-1
Creangft A Coiup: — Buknrcst.
tm

Serviciul TECHNIC Particular
PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECHNICE în CAPITALĂ şi PROVINCIE sub conducerea d-lnl architect
XICOLAE MEŞEDER1J
BUCUREŞTI
Strada Semicerc, No. 9 (Sfinţii VoevozI-Calea Griviţeî)
Facere de: PROECTE, PLAN URÎ, DE VISE, Antimăsurătuare, EXPERTISE §i STUDIÎ în Architectură, Inginerie-hidraulică, Electrotechnică, Hotărnicie, Agronomie, Silvicultură şi Mine. Tot-odată Serviciul se însărcinează şi cu executări de orl-ce lucrări noul şi cu reparaţiunl.
Doritorii din Provincie pentru orl-ce Întrebări să bine-voească a Însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit.
Se trimet la cerere Prospecte şi condiţiunl de plată.
Orele de servicii! la «Biuropl Serviciului Teehnic Particular» sunt de la 9—12 a. m. şi de la 3—6 p. m.
SOBE AMERICANE VERITABILE
SIRIUS”
cu
Patent Regulător, model 1897
SIRIUS sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele mal liigienice, dînd o căldură plăcuta şi temperată după dorinţă, care se obţine prin < Patent-Regulator », care le deosibeşte de ce-le-lalte produse similare.
încălzitul se face prin ori ce fel de cărbuni (le piatră.
Macine «le llucate
Americane
cele mal practice şi cele mal economice.
Mare ASORTIMENT de Lămpi de potrolefl.
DEPOZIT GENERAL:
A. REGHENBERG
Bucureşti.—Strada Doamnei, 21
OE VENZARE IA TOATE FARMACU(.eJ 0R0GUERI1LE Şl MASASINELE DIN ŢARÂ Şl DIN TOATA LUMEA
SOCIETE DE PRODUITS HYGIEMKJUE9
STAPUER 8c C2
VIENNE:	PARIS:
XW. QENTZGASSE 27	RUEDUTEMPLE 197
DEPOULGENERALpemtruROM ANIA :
S * CH. LAZAROVITS BUCUREŞTI -aaneaaaeaeeeeaaeaaaeMeaeeeaaaadeanf
i
EN DETAIL
AU PRIX FIXE
FRAŢII HASAN
EN GROS
BUCUREŞTI. - 70, SIr. LIPSCANI, 70. — BUCUREŞTI
Avein onoare a informa numeroasa noastră clientelă şi onor. public că afl sosit deja NOUTĂŢILE pentru Sesonul de Toamnă şl Iarnă
şi anume: Planele. Pyrineă, Barcheturi în culori şi desemn din cele inaj noul, calităţi superioare, Postavuri de Jachete şi Pelerine; Astrahan Cara-cule, MontaniacnrI, Catifele de Lyon şi Velonr de Nord, etc.
AO sosit de asemenea: Linuri i}l Continue de rochi după ultimele jurnale din Paris. Bogat asortiment de MălăsărlI colori şi negre, în tot ce e mal noO pentru logodne şi nunţi.
Specialitate lu covoure de Salon si cu metrnl.
Preşuri, Coeos, Linoleum, Stofe de Mobile, Perdele, Storuri, Vitragiurl.
Mare ASORTIMENT in Albituri precum: Olande Rumburg şi de Belgia, Madipoloane, Chifoane, Indian, Percal, Linon, Batiste, etc.
IC JPMtMCŢUMtl monMSHATJE şi JFJFXE
P. S. — Rugăm a nota bine adresa de mal sus, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme.
Elimină! Lumină!
La VECHIUL MAGANIN
MARCUS LITTMAN Succesor I, WAPPNER
♦SI. Calea Victoriei, CI (vis-â-vis ie Episcopie)
IW A SOSIT ~9f
UN MARE TRANSPORT DE
LĂMPI, LĂMPI
fie Bronz şi d© Cristal
Cele mai MODERNE şi Elegante Forme pentru gaz aerian
Cari se vînd cu preţurile originale ale fabricel
Tot de odată se recomanda
Renumitele SOBE Belgiane
Magme de bucate
sistem american
W LĂMPI pentru PETROL BĂI, CLOSETE
ţi orbee alte lnstalaţlnnl de această branşă.
WATSOX & YOIIELL
IMAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI
j BUCUBESCl. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) [Galaţi, Strada Portalul Brăila, Strada Begală.|
VENTURAT0AREN5J*6
„NOIV PLUS ULTBA”
en «task fără aparat ar ană turei pe patru rotile, mani- I 1	retă, coţ mărit ni /# oile
APABATE ELEVAT6BE
DE UMPLUT SACI
ŢriorT în diferite mărimî
SDROBITOARE DE STRUGURI
TEAMIltl de VIN I
M U ŞAM A L E
Tocătoare, Urluitoare, Grape flexibile, etc., etc.
Cataloage ituntrute gr aţin ni franoo.


bucureşti - TipogWWwlaCosomamG&roM
3. - BUCUREŞTI