SERIA n—ANUL IIL No. 666 Ediţia m trei» LUNI, 22 SEPTEMBRE 1897 NUMĂRUL 10 BANI NUMĂRUL 10 BĂNI ABONAMEITELE Kaeep I» 1 şl 15 ale fle-cărel Ioni fi ge plitese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe ţi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In streinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > > > 15 » rel luni . . . 8 * > » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ iNUirCIITBILE In Bucureşti ţi judeţe te primesc numai la Administraţie In streinătate, (Urect la aaminietrafie ţi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV..........0.80 b. linia > » » HI...........1.— lei » » * * n . ; . . . 3.— » * Inserţiile ţi reclamele 3 lei rlndul Un unii vechii 30 hani REDACŢIA No. S - STRADA CLEMENŢEI - No. • TELEFON ADMINISTRAŢI A No. «. - SRADA CLEMENŢEI - No. 3 Meetmsrul National UN EXEMPLU OrI-ce schimbare de guvern însemnează o răsplata pentru opoziţie şi o pedeapsa pentru guvern. ir: Cit pentru ţara, motivul acestei pedepse ori a acestei rasplale con-stitue un învăţămînt. Pe cîta vreme ţine procesul dintre guvern şi opoziţie, publicul asculta argumentele unora şi altora cu sfiala, bănuind adesea ca treime să fie oare-care părtinire în fie-care parte. Verdictul însă se întipăreşte îu mintea tării cu autoritatea unul act i nepătimaş care, purcedînd de la un gînd mal înalt, distribue meritul ori demeritul, ferit de orl-ce bănuială. D’aceea hotârîrea trebue să con-ţie un învăţămînt moral superior. El bine, ce învăţămînt trage ţara din prezenţa la cîrmă a partidului liberal ? Acest partid a asmuţit, în opoziţie, poftele cele mal josnice şi a luat angajamentele cele mal nerealizabile. Aproape n’a fost impozit a cărui reducere să n’o fi făgăduit liberalii, şi n’a fost lege conservatoare pe care el să nu se li legat a o desfiinţa. Veniţi la putere, liberalii şi-aQ renegat toate angajamentele. Ce morala putea oare să se degajeze d’aci? Firesc este ca masele profunde ale poporului să judece ast-fel: «In ţara romînească, toate sunt cu putinţa. Fâgaduelile nu fac parale. Renegarea lor nu constitueşle o vină. Gugumani sunt acel ce nu fac ast-fel, căci aceasta e calea pentru a veni la putere». Dar liberalii au mers mal departe. Fra un sentiment, sentimentul naţional, cu a cărei batjocorire ţara nu fusese încă deprinsa. Şi acest sentiment a devenit materie de specula pentru dînşil. El aQ agitat spiritele cu cestiu-nea suferinţelor Romînilor din Transilvania, pînă a expune ţara la cele mal grave primejdii. Apoi, veniţi la putere, s’aQ oferit să distrugă mişcarea ce contribuiseră singuri a exalta. Ge lnveţămînt răsarea d’aci pentru tara ? * Acest învăţămînt este următorul: «Poţi să rasvrăteştl prin minciună sentimentul patriotic şi să pul ţara în primejdie. Aceasta e un mijloc d’a veni la guvern. Poţi să nabuşeştl apoi mişcarea provocată de tine şi să ’mpingl mişelia pîuă a primi mulţumirile presei acelei ţări în contra căreia îndreptaseşi mişcarea. Acesta e un mijloc d’a le întări la putere». Şi cînd asemenea credinţe aO curs în ţara, să mal încumeta unii a vorbi de patriotism! Dar patriotismul este asta-zl un molt. Şi se mal zice că jucăm un rol în Europa. Dar asemenea sinistre glume nu ne înşala de cîl pe noi. In Istorie se ştie că nu s’a pomenit vitejie eşită din popor nepatriot. Mărturisim că ne place mal bine să spunem adevăruri crude, de cit sa încântam lumea cu minciuul. Adevărul este că poporul care în-gadue batjocorirea idealului naţional şi tolerează trădarea la guvern, nu poate face la vreme de primej- die sacrificiile cari nu resar de cât din căldura patriotismului fierbinte. Noi, cari nu ne împăcăm cu ideia că ne-am coborît atît de jos, cerem un exemplu. Nu e vorba numai a se înlătură liberalii de Ia putere. F vorba a se da o pildă. Sturdza nu trebue numai alungat. Acest om trebue gonit motivat. Nu cerem o victimă. Cerem un exemplu. I>. IE^ZENNZKY De cît-va timp s’a început o vie campanie în o parte a presei germane, aus-triace şi ungureşti în contra romînilor transilvăneni. Ea stiecoară chiar şi unele atacuri în potriva vitţel publice din ţară. Toată lumea s’a întrebat: de unde această campanie de intrigi şi destăinuiri, mal ales prin ziarele germane, cari pînă acum vr’o doul ani aft fost atît de favorabile Romînilor ? Kreuzzeituwg, Berliner Tagblatt, Vos-sis:he Zeitung, din Berlin ; New Freie Presse, Nmes Wiener Tagblatt, Wiener Allgemeine Zeituvg, din Viena ; Buda-pesti Hirlap, EgyetMfe şi Peşti Naplo, din Budapesta, —cuprind aproape zilnic articole în potriva Romînilor, articole a căror tendinţă este discreditarea nu numai a romînilor de peste munţi şi a mişcării naţionale, ci şi a Romîniei. Cine e autorul acestei campanii? Este d, Iesszenszky, consilier ministerial şi şeful secţiunel naţionalităţilor de pe lingă preşedinţia consiliului de miniştri din Budapesta. Lui i se atribue campaniile anti-romîneştl; el pune la cale toate procesele politice împotriva romînilor de peste munţi; el a pus la cale procesul Memorandului ; el a susţinut acum cîţl-va ani, în calitate de procuror, procesul politic împotriva d-lul Aurel PopovicI, care a fost condamnat la patru ani închisoare ; el a împiedicat conferinţa naţională din SibiO ; el a desfiinţat prin o simplă ordonanţă ministerială comitetul şi partidul naţional de peste munţi. In sfirşit, pe el îl consideră Romînil de cel mal redutabil duşman al mişcării naţionale. D. SfliRDZA SI UNGURII Lumea politică a comentat Intr’un fel saă Intr’altul faptul că d. Sturdza nu a Însoţit pe M. S. Regele la Budapesta, lucru foarte ciudat cînd ne gtndim că d. Sturdza este ministru de externe. Epoca, Î11 urma unor ştiri pe cari le-a avut direct din capitala Ungariei şi pe cari Ie-a crezut întemeiate, a spus că d. Sturdza nu a Însoţit pe Şeful Statului, fiiud-că şo-viniştil maghiari complotaseră şi pregătiseră la Budapesta o manifestaţie puţin măgulitoare şi tot atît de puţin simpatică primului nostru ministru. S’ar fi crezut că versinnea noastră era un simplu zvon. Noul amănunte viu să confirme Insă ştirea noastră. Iată în adevăr ce spune Constituţionalul de aseară : «Iată ce ui se spune asupra motivului care a îndemnat pe d. Dim. Sturdza de a nu se duce la Budapesta. «Pe cînd d. Dim. Sturdza se pregătea ca să plece In capitala Ungariei, el a primit un plic care cuprindea un imprimat ungu* resc. «Imprimatul acesta nu era de cit o traducere fidelă a unuia din discursurile sale ţinute pe cînd era în opoziţie şi privitoare la Romînil din Transilvania. «Asemenea imprimate s’ar fi împărţit îo număr mare In Budapesta, dar poliţia locală, nfltud lucrul, a urmărit pe împărţituri şi a confiscat imprimatele. «Acestea aduclndu-se prin acel plic la cunoştinţa d-lul D, Sturdza, d-sa s’a decis a nu se mal duce>. Care va să zică, d. Sturdza nu s'a dus la Budapesta pentru că... poliţia de acolo l’a prevestit că i se poate lutlmpla Iu vre-o stradă a Capitalei ungureşti, ceoa ce i s’a tntlmplat anul trecut, tu una din stradele Capitalei noastre. Cine l’a nus pe d. Sturdza să aibă prieten pe Scuipeski ? TOASTURILE Ş> Freaa ungurească. «Pester Lloyd.»—Alianţa romlno-un- gHrft.—Lninle nngnreştl pentru «1. StnrdzH.-Păziuănd) şt ltonit-nii. —Răspunsul «Gazetei Transilvaniei!». «Pester Lloyd» Oficiosul Pester Lloyd comentează cu următoarele cuvinte toastul ridicat la Budapesta de M. Sa Regele : *Regele Carol este un observator prea de tot fin, ca să nu cunoască perfect dispoziţia spiritelor din ţara sa ; aşa dar nici nu încape îndoială, că raporturile «excelente», de cari vorbeşte, sunt reci• proce. Prin urmare şi noi voim să nutrim nădejdea, că primirea, ce a găsit-o la noi perechea regală romînă, precum şi «participarea caldă şi simpatică», scoasă la iveală de către însă-şl M. Sa, a capitalei ungare la această primire, a contribuit tu mod considerabil a întări şi în poporul romîn acele simţiminte prieteneşti pentru Ungaria şi a goni ori-ce umbră, ce ar putea turbura relaţiunile celor două state învecinare, avizate unul la altul». Alianţa romînă-ungară Peşti Hirlap, organ guvernamental, vede în toastul Regelui e apropiată alianţă între Ro-mînia şi Ungaria şi termină ast-fel: «Alianţa dintreMaghiari şi Romînl, care s’a ivit deja în formă aventuroasă sub domnia lui Cuza, pe timpul emigraţiunii maghiare, acum se apropie de încheiere în formă reală. Misiunea istorică a popoarelor înlătură ori ce neînţelegere, duşmănie şi piedecă, şi triumfează mai curînd ori mai tlrziu. Aceasta e puterea naturel care nu sufere forţa, încătuşarea. Figuri mici pot să apară la suprafaţă şi pot turbura dezvoltarea, dar în fine totuşi triumfează bărbaţii de Stat, în al căror suflet se reoglindează spiritul poporului lor şi ştiu să descifreze cartea sorţii scrisă cu cifre secrete». Laude ungureşti pentru d. Sturdza Un alt organ guvernamental, Budapesti Naplo, profită de toastul Regelui ca să laude în termenii următori pe d. Dim. Sturdza: «Trebue să recunoaştem şi să apreciăm, că guvernul Sturdza, de cînd a luat conducerea afacerilor Romîniei, nu numai că n’a căzut în păcatul antecesorilor săi, dar şl-a dat toate silinţele cu o energie înţeleaptă să se opună la concursul Romîniei pentru trădătorii de patrie din Ungaria. Trebue să recunoaştem d-lui Sturdza, că faţă cu Ungaria a făcut tot ce i-a impus corectitudinea relaţiunilor internaţionale şi a zmuls cu un zel vrednic toate obstacolele ce s’au pus in cale politicei înţelepte, al cărei rezultat de mare importanţă este vizita din Budapesta a pere-chei Regale Romînc. Pâzmândy şi Romînil Faimosul agitator ungur, d. Pâzmândy, combate ast-fel alianţa romlna-ungară: In direcţia unei pr ietenii romîno-ungare nu se va face nici un pas din partea Romînilor. Dacă nu vor interveni oare-cari schimbări radicale în politica internaţională, nici un bărbat de stat din Romînia nu va face nici un pas în direcţiunea aceasta, fie conservator, fie juninist, fie chiar liberal. Acel bărbat politic din Romînia, care ar striga azi în Bucureşti : Trăiască Ungurii ! — n'ar mai putea fi sigur nici de viaţa sa. Răspunsul „Gazetei Transilvaniei11 Gazeta Transilvaniei din Braşov răspunde îa termenii următori ziarelor ungureşti, cari văd îu toastul Regelui Carol o dezaprobare a luptelor Romînilor din Transilvania şi Ungaria: Ce degenerare a simţului, cită lipsă de judecată a crede că regele Carol al Romîniei, chiar să voiască, ar putea, îmbrăţi-şînd pe Unguri, să pună capăt unei des-voltări şi unor aspiraţiunl naţionale seculare, aici, în creştetul Carpaţilor, în 'Iran-silvania, despre care cel mai mare bărbat de stat al Romîniei a zis, că este «maica romînismului.» Am luptat noi Romînil de dincoace cu credinţă şi abnegarepentru drepturile noastre tiaţionale cu mult înainte de a se fi înfiinţat regatul romîn de astă-zi, pe cînd încă el era divizat în două principate vasale Turciei. Cum s’ar putea crede că acum, cînd Romînia este respectată de monarchia noastră, care pune mare preţ pe amiciţia ei, acum, în veacul luminelor şi al electricităţii, cînd în toată lumea civilizată principiul naţionalităţii serbează izbînzl, poporul romîn dintre Tisa şi Carpaţi ar putea să renunţe la fructul luptelor sale seculare, chiar de ar fi de eece-ori mai strlnse legăturile dintre Romînia §e monarchia noastră P Este o cura'ă demenţă a şi cugeta aşa ceva, şi rezultatul vizitei regelui Romîniei la Budapesta, iar în deosebi enun-ciaţiunile făcute acolo din partea Suveranilor ambelor ţări în toasturile lor, dove- www.dacoromanica.ro dese în cazul de faţă destul de explicit, că cei amăgiţi nu am fost noi, ci aceia cari în trufia lor au crezut să făurească din-tr’o vizită de datorie, făcută în raporturi de interese mai înalte internaţionale, o armă tendenţioasă în contra legitimităţii luptelor şi nizuinţelor noastre naţionale. RECOMPENSE COLECTIVISTE Se pare că oamenii puşi în capul judeţului Covurlul şi al oraşului Galaţi nu aă nici un scrupul. Alt-fel nu ne putem explica botărîrea primarului acestui oraş, aprobată de consiliul comunal, de a se da, din banii adunaţi pentru inundaţi, recompense tuturor comisarilor şi ipocomisarilor, favoriţi agenţi electorali al lui Zorilă şi Plesnilă. In adevăr, consiliul comunal din Galaţi, abia întrunit, nu a avut altă grijă de cît să voteze în grabă, după propunerea primarului Plesnilă, o recompensă de 300 lei poliţaiului oraşului, şi diferite alte sume mal mici altor agenţi poliţieneşti, pentru ajutorul dat de aceştia inundaţilor, cu ocai/.a dezastrului de la 17 Iunie. Or, aceasta este o patentă neruşinare şi pentru cei care a dat şi pentru acel care a primit recompensa. Postul de poliţaii! se plăteşte la Galaţi, împreună cu diurna, cu 1.000 de lei, şi, admiţînd chiar că poliţaiul a lucrat cu hărnicie în noaptea dezastrului, el nu ’şl-a făcut de cît datoria. Ce să zicem însă, cînd ştiut este de toată lumea că nici prefectul, nici primarul, şi cu atît mal puţin încă un simplu subaltern al lor, ai! fost departe de a ’şl face datoria. Banii ce s’aă dat în recompense, se puteaţi da cu mult folos persoanelor sărace, victime ale dezastrului, din cari azi multe se găsesc muritoare de foame. Colectiviştii însă aii crezut că e mal bine să ia banul săracului şi să-l dea favoriţilor lor. Oamenii ăştia nu mal aă măcar simţul de umanitate. A se vedea, in pagina a 3-a, amănunţita dare de seamă asupra întrunire! naţionale din sala H ago. DIN STREINĂTATE Raportul prinţului Constantin Am vorbit Intr’unul din numerile trecute despre un raport pe care prinţul moştenitor al Greciei, îl pregăteşte asupra întregului mers ui rfizboiulul greco-turc. Un ziar grecesc dă următoarele amănunte asupra acestui raport1: S’a zis că prinţul moştenitor al Greciei s'a de-eis a face acest report în urma atacurilor îndreptate despre modul cum a condus operaţiunile militare. Aserţiunea este lipsită de temeifi. Este vorba numai de un «raport» asupra ultimului războia, ce prinţul, ca eoman-dant-şef al armatei de operaţiuni, trebue să supue ministrului de războia, lucru de alt-fel pe care îl fac toţi comandanţii de corpuri, câ-îre şefii lor, asupra faptelor la cari afi luat parte trupele puse imediat sub ordinele lor. Raportul moştenitorului va fi mal amănunţit, mal voluminos, de sigur; doar aceasta îl va fi singura diferenţă ce îl va distinge de cele-1 ilte. Prinţul lucrează acum cu mare activitate Ia redactarea acestui memoritî, care va cuprinde toate evenimentele, începînd din momentul in care el s'a dus la Larisa pînă la încheierea armistiţiului, şi va fi, spune ziarul grecesc, un document de cea mal mare importanţă. In Creta Pe cînd în Atena lumea politică se ocupă cu criza ministerială şi cu rezultatele dezustroase ale războiului, şi pe cînd puterile cari formează concertul european, caută să asigure banii conaţionalilor lor, creditori al Greciei, în Creta situaţia este deplorabilă. Notabilii musulmani din această insulă aiî adresat miniştrilor afacerilor străine al marilor puteri şi guvernului otom n, Următoarea depeşă, din care uşor se poate vedea starea lor: «Situaţia noastră devine insuportabilă. Cu aproprierea iernel, suntom 40,000 familii lipsite de 01-I-ce mijloc de traiiî, trăind numai din un ectogram de făină, pe care caritatea musulmană ne o acordă zilnic. Timpul semănăturilor începe in Octombre. Dacă nu ne vom duce pe la casele noastre, cum vom mal trăi ? caritatea publică a cheltuit deja mal mult de un milior). Nimic nu garantează că ea ne poate susţine o Lină încă. «Suntem şi noi creaturi ale lui Dumnezeu. In numele umanităţel, ne rugăm să ascultaţi ultimul nostru Btngăt şi de a pune un termen stărel noastre desperate». Aşa vorbesc musulmanii cretanl. Şi vorbele lor oglindesc bine situaţia nenorociţilor locuitori al celei mal frumoase şi mal,mănoase insule din Mediterana. Foretgu. TRIBUNA LITERARA O zi la Futila Numele glorios al lui Ştefan cel Nare, aureola sfîntă ce îuvălue personalitatea sa istorică, faptele-1 strălucite cari umplu paginile cele mal frumoase din istoria Moldovei şi impresionează atît de adine spiritul nostru chiar din cea mal fragedă copilării,—sunt atltea elemente cari pot insufla unuItRomln dorinţa de a face, măcar odată In viaţa sa, ca hagiii la locurile sfinte, o călătorie^la sfîntul locaş unde odihneşte de veci cenuşa marelui erou moldovean. La o depărtare ca de trei ore în sus de la oraşul Rădăuţi, se coboară zgomotos din văgăunele Carpaţilor, pe o vale îngustă, rîu-leţul Putna, care nu departe ^de acolo se varsă In Suceava. Apucînd pe albia acestui rîuleţ, în tocmai ca pe o poartă, ce la vre-o clte-va sute de metri se şi închide în urmă-ţl, te afunzi In adlncimea munţilor, tot urclnd lu spre matca rlulul pe un drum bătut, dar stricat, mal cu seamă de neslîrşitele şire de care cu scîndurl de la joagărele de pe rîfl. Şi îu dreapta şi în stînga, munţi uriaşi Îmbrăcaţi aproape numai în brad. La poale, de o parte şi de alta a albiei Putnel, tot case romi neşll, înşirate una clte una şi înconjurate’ cu pomete,—satul Putna. De la un loc, valea se mal lărgeşte puţin, casele încep a fi cîte mal multe la un loc, iar printre ele, ca nişte catargurl Înalte de corabie, se ridică coşurile a două fabrici instalate pe Putna : una pentru kerestea, iar alta pentru a preface rugumătura de brad In elementele primitive din cari s’a compus. Cam lu fuudul văii, chiar la marginea din spre apus a satului, o biserică împrejmuită cu ziduri mari de piatră, — mînăsti-rea Putna. De sigur pe vremile bătrlne ale marelui Domn, bradul trăia In ticnă In munţii săi ; liniştea singurătăţii nu era prin nimica turburată ; iar sfîntul lăcaş şi împrejurimile erai! locuite numai de călugări şi de sihaş-tri, cari, căuttndu-şl de mlntuirea sufletului după credinţa da pe vremuri, îşi petreceafi viaţa aici în înfundătura munţilor, pe cînd restul ţării era prada cumpliţilor năvălitori: Tătari, Turci, Poloni, etc. Fireşte că acuma lucrurile s’atl schimbat atlt de mult, în cît cel de atunci nu le-ar mal cuuoaşte aproape de loc. Munţii se despoae de brazi, valea răsună merett de vuetul nesuferit al feres-traelor; iar In loc de călugări şi sihastrii, un amestec de limbi şi de costume : Nemţi, Evrei, Romînl, Unguri, Mazuri,—turnul Ba-bilonulul,!—ucrînd cu neastîmpăr la cele două fabrici. Totuşi, apropiindu-te de mînăstire, un sentiment de pietate religioasă Iţi cuprinde sufletul ; gîndul aleargă peste secole şi merge de se închină înaintea imaginilor auguste ale timpurilor bătrlne. Mintea mă ducea la cele ce se petreceail prin 1504, pa acelaşi drum pe care mergeam efl. Vedeam cum Mitropolitul şi boeril cel mari al ţării duceaţi cu mare pompă corpul viteazului Domn la locuinţa sa de veci; iar în urma lor mulţime de norod jălindu-se, cum spune Gr. Ureche, după iubitul Domnitor, ca după un «Domn şftnt şi bun». La intrare, de-asupra porţii, capul de bour, vechea marcă a Moldovei, spune şi astă-zl celor ce ştiti să-l înţeleagă, pînă pe uude se Întindea vechea sa stăpînire. De alt-fel Insă, intrarea In curtea mlnăstiril, nepăzită de nici o sentinelă, e accesibilă ori - cărui vizitator ; căci Nemţii, mal a cătăril, de cît noi, att respectat acest Dum-neezesc locaş şi nu l-aii prefăcut In locuinţă pentru criminali, cum am făcut noi, bunăoară, cu mliiăstirea Cozia, mormînlul lui Mircea, şi cu altele. Mlnăstirea, o clădire mare ca mlnăstirea Neamţu, are deasupra boltii centrale un singur turn şi e spoită pe diu afară cu var. Negreşit, această spoială e mult mal nouă ca zidirea, de vreme ce mlnăstirea, la I11-temeiarea el, trebue să fi fost zugrăvită pe din afară, cum e, de pildă, mlnăstirea Vo-roneţ, Rişca şi altele. Chiliile din curtea mluăsliril suut locuite numai de vre-o clţl va călugări, mal toţi tineri şi despre a cărora moralitate ştiă multe gardurile şi ciomegele locuitorilor de prin sat. In năuntrul bisericii, atît sub păretele din dreapta, cit şi sub cel din stingă, nişte lespezi mari de piatră acoperite cu inscripţii slavone, astupă vre o şenpte opt morminte în cari se odihnesc de* veacuri mal mulţi membri de al familiei lui Ştefan cel Mare. Lingă păretele diu dreapta navei centrale, este mormlntul Eroului. Un baldachin, aşezat nu de mult, e singurul ornament ; iar jos, pe lespedea acoperită, mal multe vase de sticlă. In formă de clopot, adăpostesc nişte rămăşiţe ce s’ar fi găsit In mormlnt. Ceea ce te Impresionează mult, In această veche şi istorică biserică, e că ori uude ţi-aruncl privirea trebue să dai de uu obiect antic : aici o icoană, ori un vas de metal; aici vre-o coperi-turâ de mormlnt cusută de mini de Domniţă ; aici vr’un portret lucrat lu fir şi a-tlrnat pe părete ca un covor. Intre aceste din urmă lucruri, este unul care luti'un colţ reprezintă pe Ştefan oferind lui D-zeQ biserica mlnăstiril Putna. 2 8P0CA Voevodul cu coroana pe cap, îmbrăcat în mantie lungă, are faţa plină şi barba rasă. Un alt portret, zugrăvit pe pînză şi atlruat ca o icoană pe arcul de desuplul bolţii centrale, reprezintă tot pe Ştefan ; dar cită deosebire! O ligură evlavioasă, cu faţa trasă şi cu barba In furculiţe, un adevărat Hris-tos,—invenţie călugărească. E de remarcat că o parte din aceste antice sunt de la mitropolitul Iacob Stainati, iar altă parte, şi încă cea mal mare, există tocmai de la Ştefan cel Mare. Ele ne vorbesc lămurit dt de mult a iubit Eroul această mlnăs-lire, al căreia loc pentru întemeiere însuşi l’a ales cu aerul săfl vitejesc: — «Acolo va ti altarul» zice falnicul monarc Ce se închiuă şi se ptecă pe războinicul săfl arc r Aşa spune In «Altarul Mlnăstirel Putna», poetul ce attt de mult admiră şi idealizează pe Ştefan. In mijlocul atîtor lucruri de respect şi-de veneraţiune, o impresie (listă Iţi face icoana Maicii Domnului dinnaintea altarului, renovată de un pictor, ori mal bine de un mîzgâliţor bucovinean. Din icoană, fru, moaşă, cum era, de şi puţin cam ştearsă a făcut’o să înfăţişeze nu o sflntă, ci o damă de mahala, pudrată pe obraz şi fă-cînd ochi dulci; iar pruncul Cbristos şi îngerii de prin prejur sunt nişte caricaturi. Dar ori cum, eît te afli în interiorul a-cestul sflnt locaş şi priveşti la alîtea lucruri ce, ca prin minune ati scăpat din valurile vreinel, uiţi măcar pentru un moment dureriie prezentului şi trăeştl cu sufletul In timpii de odinioară al Moldovei! Cum părăseşti Insă mănăstirea şi te afli in mijlocul unei lumi care habar n’are ce comoară preţioasă e pentru noi, Rombul, acest sfînt locaş — mormlntul celui mal glorios Domn al neamului romlnesc,— gl niturile îţi revin iarăşi la realitate, umbra Eroului îţi pare că se Infioară şi, fără să vrei, îţi apar versurile lui Alexandri din Răpirea Bucovinei: -De ce măreaţa umbră a lui Ştefan pe munte, «Cu giulgiul săO de secoll s’acopere pe frunte...» FSItlcGiil. N. Apostol. iLitere, Artă., Ştiinţă. E o pllngere generală, că Învăţătorului, preotului, ţăranului cum şi orăşeanulul ro-mln, care a absolvit o şcoală primară, nu li se oferă spre citire aceea ce e frumos şi folositor. Apar în ţară reviste cu un caracter aproape cu totul special, care po-folosi învăţătorilor, preoţilor şi tuturor acet lor cari se ocupă cu o meserie oare-care; reviste însă, cu un caracter de popula-risare şi enciclopedic lu care cititorul, mal ales ţăran, să găsească într’o limbă înţeleasă de el, tot ce poate contribui la cultivarea minţii şi inimii lui, nu avem încă pînă în timpul de faţă. De aceea, mulţi nu citesc aproape nimic, aşa că pierd şi ce cîştigă în scoală, iar alţi! citesc ce li se oferă de cel d’întîifl venit. S’ati găsit în casele ţăranilor şi oamenilor cu puţină carte scrieri al căror coprins îţi sperie mintea şi rămîl uimit, cum s’a putut publica şi răsptndi în popor asemenea scrieri cu desăvirşire otrăvitoare pentru viaţa lor sufletească. Uu număr de profesori, institutori şi învăţători ne-am unit cu voinţa tare, ca să punem toată priceperea şi munca noastră spre a înlătura acest râfl şi să căutăm de a da poporului nostru adevărata tirană sufletească, dătătoare de viaţă. In scopul acesta vom scoate cu începere de la 1 Octombrie a. c., o revistă săptămînală de popularizare cu titlul de «Albina.* Această revista va purta un caracter cu totul naţional. Vom face ca atît prin coprins, cît şi prin formă să fie privită cu drag de ori şi ce Romîn, fără deosebire de vederi. De aceea, politica de partid ne va fi străină, va fi înlăturată cu desăvirşire diu studiile noastre. Avem convingerea intimă, că vom izbuti cu succes din punctul de vedere moral în întreprinderea noastră, căci urmărim o causă sflntă naţională şi avem asigurat şi coucursul oamenilor de bine din ţara aceasta. Facem insă un apel călduros la toţi cari cugetă şi simt ca noi, de a face propagandă pentru această revistă, prin râspîndirea el pînă in cele mal îndepărtate colţuri ale ţării, ca ast-fel să putem ajunge cu timpul ^Institutul nou de Domnişoare Bncuresei, Str. I’rimă-verel, No. 32 FONDAT LA ANUL 1874 Reautorizat la 18 Septembre 1896, ca No. 7289 Recunoscu( ca întrunind toate condiţiunile cănite de noul regulament pentru şcoalele private, fi ca putînd primi numărul de 136 eleve PROGRAMUL OBLIGATOR COPRINDE I. Cursul preparator.— Două divisiunl, program special, pregătitor pentru clasele regulate, limba franceză, limba germană, gimnastica, jocuri cu cîntece. II. Cursul primar.—Patru elase, progr. Statului, limba franceză, limba germană, desemn, lucru. III. — Cursul secundar.— Cinci clase, progr. Statului penlru Externatele secundare de fete. Limba franceză, germană, desemn, lucru. VI. Cursul gimnasial.—Patru clase, programul Stalului pentru gimnaziile de băeţl în limba latină şi elenă. Limba franceză, limba germană şi desemn. V. Cursul liceal.—Trei cluse liceale, progr. Statului pentru liceele de băetl, cu limba latină şi elenă, limba franceză, limba germană, desemn şi uquurole. Examenele se trec la Institut safl la şcoulele Statului, după regulamentul în vigoare pentru şcoalele private. Pianul, după programul conservatorului, nu se plăteşte separat. C0ND1ŢIUNI DE ADMITERE . Se plăteşte în două rate şi anticipat, 1) Septembrie şi 1 Februarie) clnd este o singură elevă ; şi în patru rate 1) Septembrie, 15 Noem-brio, 1 Februarie, 15 Aprib'e) cind sunt două sat! mal multe surori. Penlru copil de militari, de funcţionari de profesori şi do pensionari, se primeşte şi plată lunară, după cerere. Cind «unt mal multa «nrorl, au reducă de fle-eure pe an Iei 80 Anul şcolii«• e.le «le io luni, Seitlentlire, I Iulie PLATA PENTRU un AN 800LAR JtŞl'l. a o r&splndi pretutindeni, unde se grăseşte romlneşte. Revista va apare In două coaie format No. 12, coprinzlnd 32 pagini, o dată pe săptămlnă; şi pe lingă bogatul material ce va coprinde, va avea cel puţin două ilus-traţiunl. Abonamentul cu toate acestea uu va costa de cit 5 lei pe an. P. Gârboviceanu, C. Rădulescu- Motru, I. 0te8cu, G. Adamescu, N. Nicolaescu, Const. C. Pop.-Taşcă, V. Stoicănescu. „EPOCA” IN PROVINCIE GALAŢI Administraţia ca şi comuna sunt lutr’o destrăbălare complectă : de toate se ocupă numai de ceea ce trebue nu. Afişele, prin care dedeam pe faţă publicului trădarea lui Sturdza, afl fost rupte imediat de către agenţii poliţieneşti, iar oamenii cari Iipeafi aceste afişe afl fost goniţi şi maltrataţi In modul cel mal sălbatec. Poliţaiul Usturoiâ, supranumit Ignat, stă toată noaptea prin circiumă şi aşteaptă raporturi de pe Ia subalterni. Făcătorii de rele sunt mal dinainte ştiuţi, şi cu toate acestea sunt lăsaţi să comită faptul, «ca să aibă hoţi prinşi asupra fâptulul». Atîta nepricepere e de neînchipuit. Acest poliţaii!, care este samsarul de procese al Iul Orleanu, care e spionul de ştafete al Iul Papadopol şi Nicorescu, pe lingă prefect, a trebuit să aibă noroc de o secătură ca Zorită, ca să stea la locul lui, cu atîta nepricepere, într’un oraş ca Galaţii. Plesnilă, primarul, şi ajutorul săd, omul de pae, «care nu face politică (?) Filipidi, aleargă cu limba scoasă toată ziua pe la instanţele judecătoreşti, şi de-abia pe la 3 sau 4 ore p. m., îşi iad drumul spre primărie, obosiţi şi lehămetisiţl, de procese. Poate să-şi facă orl-ciue idee ce e de biata primărie. Toţi, ocupaţi cu afacerile lor personale, după clte-va zile de străgănire de abia s’ad putut Întruni într’un consiliu comunal, mal zilele trecute, şi atunci ce ad făcut, mal bine nu s’ar mal fi Întrunit. S’ad acordat mal multor funcţionari recompense pentru ajutorul (?) dat cu ocazia dezastrului de la 17 Iunie şi între alţii s’a recompensat şi poliţaiul cu 300 lei. Apoi comisarii şi sub comisarii, cu sume mal mici, şi alţi funcţionari, tot din fondurile de milă căpătate pentru inundaţi. Acest lucru a scandalizat toată lumea. Cum, poliţaiul, care şi el a contribuit cu intrigile lui, ca să străgănească apărarea şoselei de la Brateş, el care nu se ocupa de cît să critice armata şi pe prefect, care îl ameninţa cu darea afară, el în sfîrşit caren’a făcut de cît rău în această afacere, să mal fie şi recompensat ? Aceasta e culmea. Să iei din spinarea bădălănenilor sărăciţi, mii de franci şi să recompensezi poliţaiul şi pe alţi funcţionari, din banii acelora cari ad putut să ia de abia 50—60 franci, pentru casele lor rui nate, pentru munca lor de ani, pierdută, este culmea nesimţirel şi pentru cel ce acordă şi pentru cel ce primeşte. Inginerul Uzescu, la riadul lui, este foarte nemulţumit de neglijenţa cu care l’a tratat primarul şi consiliul comunal, pentru motivul că şi el a adus servicii mal reale de cit poliţaiul : a făcut digul din str. Ceres. OTOBUIAŢU Cu ocuzia trecerel Suveranilor prin Cluj, autorităţile locale şi mal mulţi unguri ad eşit Ia gară, întîmpinînd cu strigăte de Eljen trenul regal romîn. Primarul oraşului a oferit un buchet M. Sale Reginei. D. comite de Leyden, ministru plenipotenţiar al Germaniei, a fost decorat de M. Sa Regele cu marele cordon al ordinului Coroana Romîniei, D. A. Stolojan, ministrul domeniilor, a plecat, — cu o numeroasă suită — în inspectarea bălţilor din insula S-tulul Gheorghe. De o bucată de vreme, d. Stolojan desvoltă o actiaitate extraordinară. De va continua tot ast-fel, sunt mari temeri, ca la deschiderea Camerelor, bietul d. Stolojan să nu fie complect extenuat. Azi, la orele 2 p. iu., o mare întrunire naţionala, convocată de comitetul central al LIgel şl de comitetul naţional studenţesc, se va ţine In sala Hngo. Amintim că vor lua cnvtntul d-nii M. Vlădescn, Rarbu Dela-vrancea şl studenţii Mlculescu şl Tamara. Aseară s’a întocmit In localul primăriei Capitalei, comisiunea pentru verificarea biletelor clştigătoare de la lotăria funcţionarilor publici. Consiliile generale judeţene, din întreaga ţară, sunt convocate în sesiune ordinară, pe ziua de 15 Octombrie viitor. Intre alte cestiunl, consiliile ad fost sesizate şi de reforma administrativă proiectată de ministrul de interne. D. Ferichide a cerut avizul lor în ce priveşte reînfiinţarea fostelor comitete permanente. Cînd consiliile judeţene îşi vor da avizul lor motivat, d. Ferichide va forma un nod dosar, cu care va îmbogăţi ar-chiva ministerului de intrne. ’ In urma evaluaţiunilor făcute de ministerul de interne, totalul pagubelor p.oduse de inunăaţiunile de astă primăvară se ridică la suma de 40 A71.614 lei. Numai judeţul Ilfov contează în acest total pentru 2,000.000. Pagubele conzistă în holde pierdute, în clădiri şi poduri stricate, etc. Ministrul de justiţie se va muta în noul local din Calea Victoriei, chiar de mîine. Din această cauză, biurourile ministerului vor fi închise, Luni şi Marţi, zilele în carî se va efectua mutarea. In ce priveşte statua lui Tudor Vla-dimirescu, de care ne-am ocupat în numărul nostru din urmă, d. D. P. Bălă-cescu, casierul monumentului, ne face cunoscut că s’ad împărţit în ţară 2992 de liste. Din acestea, ad fost restituite pînă acum 259. Sumele subscrise pe ele se ridică la totalul de 5262 lei. 112 liste ad fost restituite casierului albe. Cu această ocaziune, d. Bălăcescu ne-a anunţat că statua este gata, turnată în bronz, la Milano. Preţul convenit, pentru turnarea el, e de 25000 lei. Odată cu comunicaţiunile ce am înregistrat, d. Bălăces:u ne-a rugat să facem cunoscut persoanelor cari ad primit liste, de a le restitui, cît mal curînd, pe adresa d-sale, în strada Sf. Vineri, 2,— spre a se putea face bilanţul sumelor primare. In ultima sa şedinţă, consiliul general al învăţămîntulul primar a discutat, sub preşedinţia d-lul C. Dimitrescu-IaşI, raportul’ d-lul I. Mitru, directorul şcoalel Vasile Lupu, din laşi, asupra introdu-cerel învăţămîntulul agricol în şcoalele normale de învăţători. Recunoscînd judiciozitatea observaţiu-nilor prezintate de d. Mitru, consiliul a fost de părere, ca primele experienţe, pentru reforma proiectată, să se facă în şcoala normală Vasile Lupu. Consiliul a discutat, fără să ia însă vre-o hotărire, utilitatea înflinţftrel unei a 6-a clase, la şcoalele normale de învăţători, tocmai* în vederea introducerel lucrărilor agricole. Aceasta de altmintrelea este şi părerea d-lul S. Haret, ministrul instruc-ţiunel. , La 25 Septembrie viitor, se va întruni, la ministerul de războid, consilul in spectorilor generali al armatei, in vederea concursului pentru gradul de maior, care trebuie să Înceapă la 1 Octombrie viitor. Consiliul va avea de examinat memoriile în scris ale căpitanilor aspiranţi la gradul de maior. Numai căpitanii ale căror memorii vor fi bine notate, vor fi admişi la concurs. D. Mateid Corbescu, printr’o scrisoare adresată Voinţei Naţionale, anunţă publicului că nu va răspunde de cît Luni 22 Septembre, informaţiunilor noastre privitoare la amestecul d-sale în cumpărarea unei moşii de Eforia spitalelor civile. De şi găsim că d. Corbescu pune prea mult timp în căutarea documentelor necesare, totuşi înştiinţarea d-sale nu ne emoţioneză de Ioc. împărtăşind regretele d-lul Corbescu pentru aminarea publicărel răspunsului ce ne datorează, aşteptăm. Societatea funcţionarilor publici a realizat din loteria organizată un beneficid net de 310.000 lei. Numărul biletelor vîndute a fost de 478,800, din totalul de 500.000 emise. Cu suma aceasta, societatea va începe, în primăvara viitoare, construcţia localului, pe terenul ce i-a fost donat de primărie, pe bulevardul Elisabeta. Farurile din Tuzla şi Mangalia, despre a căror lumină s’a zis că nu’l bună, nici nu sunt încă complect terminate. Executarea lucrărilor se urmează cu mare activitate şi nu lasă nimic de dorit. Astă-zl afl loc: Adunarea generală a Societăţel funcţionarilor publici, In şcoala primară din slrada Clemenţei; Serbarea dată de Societatea Presei In grădina Cismegid; Alegerea consiliului de disciplină al baroului avocaţilor din Capitală, în palatul Justiţiei; Punerea pietrei fundamentale a şcoalel normale pentru învăţătura poporului romîn; Punerea pietrei fundamentale a şcoalel primare de pe Bulevardul Ferdinaod ; întrunirea Ligel culturală Sn sala Hugo. In urma informaţiunilor noastre, serviciul technic al primăriei a început, acum trei săp-tămtnl, lucrările de reparaţiune ale stradel Fetei. După clte-va zile însă, nu ştim pentru ce motive, lucrările ad fost iarăşi întrerupte şi strada continuă a fi baricadată. Scandalul acesta durează acum de aproape trei luni şi totuşi, cel de la primărie nu vor să ţine seamă de plîrgerile re-peţite ale cetăţenilor din paitea locului. EGOURi — Tragerea loteriei spitalului Elisabeta Doamna, din Galaţi, va avea loc, irevocabil, In ziua de 26 Octombrie, 1897. — Primim—la redacţie—două interesante broşuri ale eminentului chirug, d. dr. C. D. Severeanu, profesor: Utilitatea razelor X în chirurgie şi Modificafiunl de instrumente şi noul instrumente de chirurgie. Ambele sunt comunicaţiunl făcute congresului internaţional de medicină, ţinut la Moscova, In August trecut. ŞTIRI MĂRUNTE * Ieri a sosit In Capitală d. dr. A. Bră-iescu din Iaşi. D-sa e Însărcinat, de primăria acelui oraş, cu vizitarea băilor mal principale din Bucureşti, In vederea organizaţiunel ce trebue să se dea băiel comunale, de curlnd coustruită în Iaşi. * Fostul inspector de poliţie In Capitală, d. T. Vas'Iiu, numit sub-predul In judeţul Dîmboviţa, a fost permutat In aceeaşi calitate, Iu judeţul Ilfov, la plasa Mostiştea. * D. Alexandru Nicolescu, profesor la liceul din Galaţi, însărcinat telegrafic de ministrul instrucţiunel, cu suplinirea catedrei de limba latină de la cursul inferior, a declinat această onoare. Amicul nostru a invocat ocupaţiunile sale, cari nu-I permit a primi suplinirea acestei catedre. * Am vorbit adesea de abusul ce fac funcţionarii superiori al comunei, cu trăsurile primăriei, pe cari le Întrebuinţează pentru afacerile lor personale. Unul dintre cel cari ahusează mal mult de trăsurile primăriei este d. G. Bursan — măre Ghiţă. Astă noapte, pe la orele 2, o trăsură cu doi cal a comunei, staţiona la uşa berăriei Kosman, de pe bulevard, aşteptlnd pe ilustrul bărbat, care discuta, într’o numeroasă societate, asupra... nemurirel sufletului 1 Suntem siguri că d. Bursan va recunoaşte dreptatea observaţiunilor noastre şi nu va mal abuza, de vizitiii şi trăsurile primăriei. * Aflăm că d. N. Flelitenmalier, telegrafist în capitală, a inventat un nou aparat de telegrafie, care modifică cu desăvirşire pe cel actual Morse. Prin noua iovenţiune nu se mal aude sgomotul produs de manipulator prin transmiterea unei telegrame, aşa că ele sunt ferite de a fi aflate de ori-care poate lua cu urechea după sunet. In acelaşi timp punctele şi liniile, semnele telegrafice cari arăt literile, se percep cu mal multă exactitate. D. Chim, directorul general al poştelor şi telegrafelor, a promis inventatorului că va introduce aparate de soiul acesta In biurourile oficiilor din ţară şi a felicitat pe d. Flelitenmalier pentru această inovaţitme. * Astăzi, la Societatea Agricolă, se Începe coucursul pentru acordarea unei burse în streinătate, pentru studiul chimiei organice, Iii timp de 5 ani. Comisiunea se compune din d nil D. Bagi Tudorache, V. Munteanu, Locusteanu, inginer Stoieuescu şi Clir. D. Staicovicl. Candidaţii, In număr de trei, sunt d-nil Popescu, Sachelaridi şi Gheorgbiu, absolvenţi al şcoalel de agricultură. * Blidul de la 14 Septembrie diu Huşi a fost foarte puţin animat, anul acesta. TransacţiI nu s’ail făcut mal de loc. In schimb Insă panoramele, circurile,'flaşnetele aii ameţit lumea. Tot aceleaşi rezultate afl dat şi bîlciurile din Vasluifi şi Blrlad, cari afl avut. loc ceva mal înaiute. Asemenea tîrgurl comerciale nu mal fac astăzi de cit bucuria copiilor, doicelor şi slujnicelor. Criza ministerială în Grecia Atena, 20 Septembre.—Se asigură că ministerul se va constitui precum urmează: D. Zaimis, preşedinte al consiliului şi interne; Mavrocordato, afacerile străine ; generalul Smolenshi resbe-belul; amiralul Canaris marină, şi Streit, guvernatorul Băncii naţionale, finanţele. D. Delyannis a publicat un comunicat dezaprobtnd pe d. Zaimis şi zicînd că nu recunoaşte ministerul în cale de formaţiune.—Scisiunea partidului este de-săvîrşită. diverse din^apiţala Pungaşi minori.—Ivanciu Docilescu, Gogu îoporoşianu, Sterie Anghel şi încă alţi doul spărglnd geamurile prăvăliei lut M. Cristodoi-dm Str. Oborul de vite No. 6, afl furat 41 plă-cî» 7 lesele şi 2 pachete cu frano-catea Pentru ca să le treacă, pe viitor, gustul pungaşilor de a fura ţesele, agenţii poliţiei punlnd înlna pe el, î-au ţeselat şi trlntit la beciu. dinjara Căutaţi femeia I Petre Mihăescu şi Ca-siv Mega, erafi prieteni, cum ar zice celebrul primar al Capitalei, la cataramă. i O /®me*e—*D tot-d’a-una femeia, amantă a lui Mihăescu, a trebuit să se pună la mijloc şi săjrupă lanţurile acestei prietenii, atlt de bine consolidată şi... afară de lauţurile de unire, Bă mal rupă şi spinarea lui Mega. I.a o ursul Primar I.a cursul Secundar Pentru o Interni • . Iei 700 4 « seml-lnternâ > 500 4 externă • • ► 400 La cursul Gliuoaslal Pentru o Internă • . lei 850 4 * seml-internă ► 650 4 « externă . *• 650 Pe lingă aceste cursuri mal pil mic! ca program special La acest curs se plăteşte ; Anul întâtti ............ , , < al 2-lea • 4 al ..................... Pentru o Internă • • lei 800 4 « semMntemă ► 600 4 - externă • • * 600 La cnrtml Liceal Pentru o Internă • • lei 900 4 « semi-internăp 700 4 4 externă • • ► 600 este un curs mixt pentru oo- ....................... lei 200 •...................... <• 250 ..................... « 800 NB. Copiii de Ia cursul mixt sunt externi § seini externi. Interni se primesc numai In caşuri excepţionale şi atunci se fac condiţiunl speciale. La acest curs se admit fetiţe şi băetl mal jos de 7 ani. Elevelor nofi intrate li se reduce plata pe timpul ce va fi trecui de la 1 Septembrie piuă la data Insei ierel. Sunt facultative şi se plătesc separat: Limba engleză, limba italiană, danţul şi pictura. Plata variază după cum eleva este mal mult safl mal puţin avansată. Asemenea se fac condiţiunl speciale pentru elevelo cari urmează cursul facultativ cu program propriu In limbi streine, potrivit cu clasa in care poate urma eleva. Informaţiuul se pot lua la Institut In toatş zilele de la 10—12 a. m. şi 2—5 p. m., afară de Duminici şi sărbători. Prospecte se trimit după cerere. înscrierile încep de la 15 August. Cursurile es deschid la 1 Septembrie. Pădure de dat în tăere la moşia Policior, judeţul BuzăQ, proprietatea d-lul N. Butculescu. A se adresa d-lul N. Rădulescu stăada Biserica Amzi, 15. Bucureşti. INSTITUTUL de FETE „]> OBBESCU Fondat in anul 1882 47, Strada Scaunele, 47 Cursurile primare şi liceale vor începe la 1 Septembrie, cu vechiul corp didactic, care în mare parte este compus din profesori de la Liceele Statului. Programul este acela al Şcoalelor Statului. Studiul limbelor franceză şi germană obligatorii de la clasa I-a primară, va ii obiectul unor Îngrijiri speciale, aşa ca elevele, după clţl-va ani de şcoală să poată vorbi cn înlesnire acc-ste două limbi. Musica, limba englesft şi pictura sunt facultative. înscrierile se fac de la 25 August. Directoare, EUPHROSIBA C. C. D0BRESCU absolventă a Şcoalel Centrale de fete din Buoureştl fi a Şcoalel Regale superioare de fete din Berlin. Avis important De oare-ce nici anul acesta nu se vor face divizionare la liceele Statului (din Bucureşti) şi de oare-ce elevii eşiţl din clasele primare din acest au nu pot încăpea în cl. I de la sus numitele licee, de aceea noi am luat botărlrea de a prepara serios, In casă, elevii externi de la cl. I—IV gim. cu preţuri lunare şi convenabile, lucru foarte avantagios pentru părinţii, cari din cauză de mijloace nu ar putea plasa pe copil lor Iu pensioane particulare. NB. Asigurăm pe onor. părinţi, că vom pune ţoală silinţa, ca să dăm copiilor lor instrucţia necesară şi ceruta de regulamentul şcolar, aşa ca să-I putem presenta pentru examen la şcoalele Statului. Profesori asociaţi şi licenţiaţi In litere şi matematici. Str. Popa Soare, No, 43. vVin garantat natural, Roşu, vechiu Pentru paritatea sa şt excelentul ^ns l: Medalie de aur, Bucureşti lf“ -*o — k Recomandat amatorilor de y yvlnuri autentice şt «ănă-toaee. A se adresa : Oatculescu B.-Birat (EMINŢE SELECŢIONATE EXTRA DE ■Cerealeşi plante furagere U A T fUtl ARBORI roditori altoiţi foarte riguroşi şi foarte eftinl A se adresa : DATCULESCU, R.-Sărat. Catalogul [ilustrat se trimite, la cerere, agricultorilor 3,000 LEI ofer pentru un singur timbru poştal diu & dova din anul 1858 de 81 par Asemenea pumpăr mărcile 27, 54 şi 108 parale, pentru ( plătesc pînă la 500 lei pe buc: Broşura Ilustrată cu descrie şi preţul fie-cărul timbru In pa _ a apărut i se trimite gratis şi franco la orl-ce ceri Magasin special de Mitrei pentru colecţii II. B I II H B A C II 8, I’hnhkIkI Homtn, 8. Intrarea prin strada (jîinpineauu D-l A. Cloldenberg CUlrurg-deutist, el*. I de la şcoala de chirurgie dentară din Paris 23, Strada Doamnei, 23 Curăţă dinţii de piatră întărindu-I şi adueîn-du-1 pentru tot-d’a-una la coloarea lor naturală Scoate dinţii stricaţi fără nici o durere, ast-fei că bolnavul rămîne surprins cînd îşi vede măseaua scoasă. Plombează dinţii cel mal stricaţi cu plombe cari ţin chiar 10—20 ani. V P Face denţurl in aur şi cauciuc cu cari pacienţii pot vorbi şi mînca chiar din prima ’il. Linişteşte cele mal oribile dureri de diuţl, mră a l scoate. Vindecă mirosul din gură. Consultata ds la 8—11 a. m. şi 2—5 p. m. Unicul îu ţară care vinde fabulos de eftin LA 1000 DE ARTICOLE Via-A-vl» (le Magasluul Uulveraol (fost Sapanu) .^0,000 por. (iheto b&rb&tegtl, booftuoe, nu 20.000 , > pentru dame, dbewreic 80.000 du/, ciorapi fll d’ecoee, pereebla 20.000 20,000 10,000 10,000 80,000 20,000 50.000 10.000 10,000 10,000 buo. CKin&yf bArbfcleyti , de. fluiere oluudJh , ► Mnnşete , bnelp Flanel» dr. Iaeger, Uni pură, fa-buloe de eftin. per. Mănuşii pentru Dame, extra-ftae » bnelţl Cravate fabula* de eftin. Minaţ i i** pentru Umn* dnz. Otrepe de olaudă, duzina . * Dntlite bord culori , ► > olandă Ourld , 11.0» 11.0» 1. -»0 0.7» H dr.. 9 r 9.7» 4.&0 9. - O. - Grăbiţi-vă! Urăbiţl-vă! *4, CALEA VICTORIEI, ti Vnircfel Uoft ffaţUuo www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Se vede că Mega,—un pişicher şi jumătate d. Mega- a găsit cu cale să ciupească puţină eurle ibovnicei prietenului săfl. Lucrul mergea de minune, femeia trădătoare se învoise propunerilor lui Mega şi căznicia in trei mergea de minune. Dar toate afl un sfirşit. Amantul Înşelat surprinde pe amicul săfl in intimitate cu jumătatea inimel sale şi... răzbunare. 0 păruială în regulă se Încinge şi nu ia sfirşit de cit după ce Mega cu şalele rupte de ciomegele amantului trădat, a fost transportat la spitalul Colţea, după ce amanta, văztndu-se de o dală, din doul, fără nici un protector, a fugit in căutarea unuia şi după ce în fine Mi-hăeseu speriat de starea în care adusese pe fostul săfl prieten a dispărut, spre marele necaz al poliţiştilor, cari ’l caută In zadar. Un clreinmar asasin. — Joul seară o dramă slngeroasâ s’a sivîrşit, pe la orele 11, Sn oirciuma lui Costacbe din piaţa Negri din Galaţi. Pe cînd un vechia client al prăvăliei, un brutar din acel cartier, şedea lingă tijgheaua prăvăliei şi consuma în linişte, o discuţiune vie se Încinge între el şi proprietarul circiumei. In foarte puţin timp, discuţiunea ia propor-ţiunl foarte mari. Cîrciumarul Costache, cuprins de o furie sălbatecă, se repede asupra clientului săO şi ii dă trei puternice lovituri de satir în cap. Victima cade in nesimţire şi scăldată in singe pe podeala circiumei. Cel l'alţl consumatori, îngroz'ţl de această scenă oribilă, aii dat imediat alarma şi afl anunţat poliţia. Din ordinul parchetului, nenorocitul brutar a fost transportat la spitalul comunal, unde a şi Încetat din viaţă după clte-va ore. Criminalul a fost imediat arestat. Ucis ele tren.—Un teribil accident s’a in-tiinplat alaltă-erl pe linia ferată a forturilor iutre Bucureşti—Ciorogîrla. Locuitorul Niţă Nicotae, din comuna FloreştI, Ilfov, venid cu căruţa încărcată cu lemne spre Bucureşti, pe cînd trecea linia ferată a forturilor. un tron c*re tocmai în acel moment venea cu mare iuţeală, l’a surprins pe linie, a sfârlinat îd bucăţi căruţa, a ucis amîndoul boii, iar nenorocitul ţăran a fost aruncat la o mare distanţă de linie, unde," în cădere, a murit pe loc. Parchetul fiind avizat de acăst accident nenorocit, a deschis o anchetă. DIN STREINATATB Faldul arclitduce.—In toată lumea a fă cut senzaţie ştirea colportată de cîte-va ziare germane şi austriaco despre căsătoria morga-ganioă a Achiduceluî Frsntz Ferdinand, pre-sumptivul moştenitor al Austriei, eu o d-şoară ILiusman din Aaehen. Ştirea s’a dovedit apoi ca falşă. Abia azi, s’a putut stabili insă de către poliţia belgiană origina el. Iată cum stati faptele: Un individ Behrendt, se inlroîuce într’o familie Hausman din Colonia. Fata cea mare a casei, aventuroasa d-şoară Mărie, se amorezase repede de Behrendt şi lu curlnd ambii concep un plan cu totul original de fugă. Tiuărul Behrendt, băiat frumos şi fercheş, simulează în faţa familiei fetei că e archiducele Franţ Ferdinand al Austriei. Lucru a fost crezut, cu atita mal mult de părinţii naivi al fetei, cu cit Behrendt le-a prezintat fotografia sa în uniforma de general. Tînăra aventurieră, prin mijlocirea părinţilor, fuge cu presupusul archiduce, luîml cu dinsa —bineînţeles— modesta sumă de 10,000 mărci, pentru... cheltuelile de voiaj. Perechea plecă la Aachen, apoi la Loudra şi în sfirşit la Lii:ge, unde poliţia ÎI găseşte înscrişi, sub numele falş de Ilertel. Fj aţele d-rel Hausman, sosit acolo, trimis fiind de părinţi cari aii înţeles In cele din urină păcăleala, a scos pe soră-sa din reîinele escrocului, spre a o conduce la casa părintească. Behrendt e dat în judecată pentru simplul fapt de schimbare de nume... de oare-ce domnişoara consiraţise la fugă. liţlntr'altele poliţia a aflat despre portretul de general următoarele : Behrendt căpătase un po-tret de general al prinţului de Schaumburg-I.ippe. Pe capul portretului, Behrendt lipise un cap fotografiat de al săfl şi dădu apoi fotografia, ast-fel schimbală, unul fotograf prieten, ca să i o reproducă. COMERŢUL DE (4RÎAE (priu fir telegrafic) Ultimele ştiri de la bursele din străinătate New- York . Grîfl prompt % scădere » termin ’/• » Porumb neschimbat Londra » liniştit Anvers » » Paris Grlft prompt 40 cent. scădere Budapesta » » de tflmnă fl. 1160 Viena: ' Redeschidere închidere Grlil de primă-varâ fl. 11.53 fl. 11.58 » » toamnă » 11.65 » 11.79 Ovăz » primă-vară » 6.57 » 6.58 Sec. » » » 8.68 » 8.77 » » toamnă » 8.74 » 8.77 Porumb Mal-Iunie » 5.35 » 5.40 » Sept. Octom. » 4.86 » 4.88 Tendinţa mal animată. ^Depe^ile^^de^azî (Serviciul * Agenţiei Romîne») Viena, 20 Septembre.—împăratul a sosit la amiazl la Budapesta şi a făcut o vizită contelui Badeui. Constantinopol, 20 Septembre. — Ştirea care zice că Sultanul a sancţionat anexa preliminărilor de pace în privinţa amnistiei, pare neexaetă. Viena, 20 Septembre.— ErI s’a lntlmplat o ciocnire la staţia Sclioenfeld între locomotiva expresuluî-orient şi două vagoane încărcate cu marfă ; acestea şi locomotiva afl suferit stricăciuni, nimeni n’a fost rănit. Darmstadt, 20 Septembre.—Maiestăţile Lor ruseşti, însoţite de contele Muraview, afl sosit după amiazl şi afl foit foarte aclamate. Oraşul este Împodobit. Salutările cu familia mare-ducală afl fost din cele mal cordiale. Şimla, 20 Septembre. — O proclamaţie a Emirului interzice supuşilor săi, sul) pedeapsa de a plăti o amendă de 1000 de rupi, de a părăsi Afganistanul pentru a lua parte la resbelul sflpt. Roma, 20 Septembre. — Tribuna zice că expediţie engleaă, organizată In scop de vluă-tonre, şi compusă din 2 europeni, 90 de as- caris şi 130 cămile, a fost măcelărită de AmliaraşI (AbisinienI). Odesa, 20 Septembre. — împărăteasa văduvă, marele Duce Michail şi marea Ducesă Olga afl sosit ieri şi afl continuat călătoria lor la Batlum. Madrid, 20 Septembrie. — D. Sagasta a fost Însărcinat să formeze cabinetul. Miniştrii vor depune jurăinlnt mline. Paris, 20 Septembrie. — Nişte ploi torenţiale, afl făcut să crească rîurile şi torentele departamentelor Aude, Ariege, Haute Garonne şi Pyr6u6es. Mal multe sate afl fost inundate; mal multe poduri afl fost luate de apă şi o mulţime de case ameninţă a fi reduse In ruină. Pagubele sunt considerabile. ULTIME INFORMATEI Călătoria M. Sale Regelui la Belgrad a fost aminată pentru primăvara viitoare. Ministerul de externe al Serbiei a fost încunoşliinţat, in mod oficial, despre călătoria Suveranului nostru. D. Doxescu, judecător de instrucţie la tribunalul din Constanţa, e numit pe ziua de 1 Octombre preşedinte la tribunalul din Tulcea. D. Mateescu-Buzăfl, secretar al biu-roulul inspectorilor invăţămintulul, e numit supleant la tribunalul din Tulcea in locul d-lul Vasiliad. Pe ziua de 1 Octombre se vor face şi alte înaintări şi numiri în magistratură. Prefectul poliţiei a oprit reporterilor de ziare, accesul biurourilor. Pe viitor, orl-ce informaţiunl se vor lua, în camera ofiţerului de sergenţi, de serviciu, intre orele 9 şi jum. şi 10 şi jum. a. m. Măsura vexatorie pentru ziare a d-lul Catone, este destinată să înlăture controlul presei, asupra micilor daraverl cari se fac la poliţie. Vom şti însă să ne facem datoria şi în contra voinţei d-lul prefect de poliţie. Din Galaţi ni se scrie că toate bastimentele armatorilor Curdgi şi comp., cari sosesc In acel port, afl arborat, acum după încheierea păcii între Turcia şi Grecia, din nofl pavilionul turcesc. Ele afl renunţat la protecţiunea ro-raînă, de care s’afl folosit cit timp afl durat ostilităţile între cele două State. Agenţia Romînă ne comunică următoarea telegramă : Budapesta, 20 Septembrie.— Universitatea din Budapesta a ales pe M. S. Regina Romîniei, doctor onorar— O deputăţie va remite diploma M. Sale Reginei Elisabeta. D. G. Panu se află ocupat la Iaşi, într’un proces. D-sa nu se va reîntoarce în capitală de cit mîine, Luni, cu trenul de 8 ore dimineaţa. Monitorul Oficial de astă-zl Jpublică darea de seamă asupra călătoriei MM. LL. Regele şi Regina la Viena şi Budapesta, precum şi textul toasturilor pronunţate de cel doul Suverani la banchetul de la Castelul din Buda. Romînil din Sofia afl fost convocaţi zilele trecute Ia o întrunire publică Sn localul şcoalel primare romîne. D. Ionescu, directorul şcoalel a făcut apel la dînşil ca să Înscrie pe copil lor în şcoala romînească şi pe lingă societatea lor Unirea să înfiinţeze şi un club. Aceste două propuneri afl fost primite cu unanimitate. La liceul romîn al Eforiei din Bitolia s’afl înscris pînă acum 200 elevi. La liceul lui Mărgărit nu s’afl înscris de cit 73. Ieri urma să se Înceapă concursul pentru obţinerea bursei de chimie din foudul Simonidi. Comisiunea se compune din d-nil profesori universitari dr. Anaslasescu, Petricu— din Bucureşti şi V. C. Buţureanu—din Iaşi. Nu sunt înscrişi de cit doul candidaţi, d-nil Corneliu Şumuleanu şi I. Scobad, ambii licenţiaţi In ştiinţe chimice din Iaşi. Concursul s’a amînat pentru o zi, din cauza xiesosirel d-lul Buţureanu. D. Pândele Zamfirescu şi-a dat demisia, din postul de sub-director al Creditului Urban din Iaşi. Modul cum s’a constituit tabloul avansărilor ce trebuie să se facă pe ziua de 1 Octombrie, în corpul telegrafo-poş-tal, provoacă o vie nemulţumire, printre funcţionarii acelui corp. După cum ni se asigură, favorul şi batlrurile afl preşezut Ia formarea lui. Funcţionarilor conştiincioşi şi sîrguitorl, cu drepturi necontestate la înaintare, s’afl preferat favoriţii americanului Chiru şi al puternicilor zilei. Putem cita pe d. Preda, şeful com-ptabilităţel din direcţie, care a reprezentat ţara, In congresul telegrafo-poş-tal, de la Washington. D-sa n’a fost înaintat, pentru că n’a avut şi nu are nicî-un protector. In cazul d-sale, sunt o mulţime de alţi funcţionari din corp. Nemulţumirile sunt aşa de mari Intre telegrafist!, în cit mulţi din el sunt ho-tărlţl să demisioneze. D. Cucu, directorul serviciului tecnic al primăriei, a demisionat pe ziua de 1 Octombrie, a. c. i (Trecătorii pe bulevardul Academiei afl remarcat, cu curiozitate, bizarul şopron, ridicat In grădina universităţel. Şi noi, cari l’nm văzut, am fost curioşi de a şti, ce bogăţii archiologice safl artistice se ascund Intr’însul. Informaţiunl luate, am descoperit că bizarul şopron, care desfigurează aspectul grădinel universităţel noastre, ascunde—Intre pereţii lui—faimoasa coroană, ridicată In colţul bulevardului, cu prilejul vizitei— In Capitală—a M. Sale împăratul Austriei. Ea a fost dăruită muzeului naţional de către primarul capitalei, d. C. F. Robescu! D. Gr. Tocileseu, directorul muzeului, a refuzat, la început, să primească preţioasa donaţiune. D-sa era foarte încurcat, neştiiud nici ce să facă, nici unde să cazeze acest glorios monument al anticei glorii colectiviste. Afl trebuit insistenţe superioare, pentru ca d. Tocileseu să cedeze şi atunci s’a ridicat bizarul şopron, din grădina uni-versitâţel. Ultima încurcătură a d-lul Tocileseu e, că nu ştie, cum să catalogheze această do-naţiune: e antichitate, e obiect de artă... safl e numai semn grandios şi neîndoielnic al prostiei colectiviste? Dispariţiimea urnii lmiichcr Din Galaţi ui se anunţă cu data de 19 Septembrie, că In acea zi a dispărut din oraş bancherul P. Landau, care făcea şi pe fabricantul de băuturi spirtoase. Landau a frustrat, îu termenul de o lună de clnd urmăreşte planul săfl, cu peste 100 mii lei pe diferiţi comercianţi diu piaţa Galaţi. Pe d. Topali, mare fabricant de spirt din judeţul Vaslui, Landau l’a pus la mluă cu 15.000 lei; pe d. Jacques Rubinstein, bancher, cu 6000 lei; pe d. Goldstein cu 30.000 lei, etc. In ziua dispariţiunel sale, Landau a scontat, in piaţă, poliţe în sumă de 30.000 lei, vtuzîndu-şl In acelaş timp toate bijuteriile, argintăriile şi obiectele de valoare ce avea In casă. Se crede că Landau s’a îndreptat spre Varşovia, locul săfl natal. S'afl dat ordine pentru urmărirea lui. Şantierele din T.-fSeverin Se ştie, cu clte cheltuell şi greutăţi s’afl înfiinţat şantierele de la Turnul-Severin. Graţie muncel stăruitoare şi inteligente a d-lul Gr. N. Mânu, acest stabiliment industrial al Statului romîn îşi clştigase o aşa de bună reputaţie, în cit companiile de navigaţie austriaco şi ungare — cari fac parcursul de la Linz, In josul Dunărei — erafl clientele şantierelor romîne. -■ De îndată însă ce afl venit colectiviştii la putere, lucrurile s’afl schimbat. Cel doul directori al regiei, domnii Tache Protopopescu şi acum în urmă Vintilă I. Brâtianu, afl dezorganizat totul. Din cauza şicanelor ce li s’au făcut, inginerii streini angajaţi au părăsit tara. Destrăbălarea cea mal mare domneşte in ateliere, cari se ocupă—acum— cu fabricarra de roti şi bufi, cu tăiatul doagelor, ele. In locul adivilăţel febrile de mal înainte, aslă-sl liniştea şi pustiul hălăduiesc in şantiere. Din cauza acestei stări de destrăbălare, companiile austriaco afl hotărît înfiinţarea unor şantiere proprii la Orşova, pe teritoriul imperiului vecin. Ele afl pierdut orl-ce încredere în atelierele romîne, graţie imapacităţel şi incuriei colectiviste. UliTIMA ORA MEETINGUL NATIONAL Aspectul sălel Sunt erele 1 jum. p. m. Stradele cari duc la sala Hugo sunt înţesate de o mulţime impacientă şi entuziastă, care se Îndreaptă spre localul de întrunire. Sala este deja plină. Un stat-major briliant ocupă estrada, iar In sala spaţioasă un public din tot ce are Bucureştiul mal ales şi inteligent, e momentul de a spune, — se îngrămădeşte. Remarcăm pe estradă pe d-nil I. Grădiş-teanu, M. Vlădescu, B. Stefănescu, D. Ne-niţescu, P. Sfetescu, D. Alexandrescu-IaşI, N. Ganea, I. N. Iancovescu, S. Perieţeanu* Buzăfl, Gh. Bursan, Aurel PopovicI, Vanicu, H. Fundăţeanu, preotul S. Popescu, G. Boambă, Gr. Mano, M. Demetrescu, Curau, Întreg comitetul naţional studenţesc, etc. Calde şi entuziaste aplauze salută pe preşedintele comitetului executiv al ligel, d. M. Vlădescu, profesor universitar, care ia cuvtntul. Discursul d-I ui Vlădescu Preşedintele ligel începe printr’o declaraţie. D-sa spune că neaşteptata Întorsătură, pe care a luat-o mişcarea naţională, a decis pe comitet să convoace acest mee-ting, măreţia căruia dovedeşte că inimele romlneştl bat Încă cu putere. Nu suuteţl chemaţi aci, iubiţi cetăţeni, pentru a face o manifestaţie sgomotcisă. V’am chemat numai ca să manifestaţi, în contra şovinismului maghiar, care acum in urmă, a lovit, incă o dată, în demnitatea noastră naţională. Suntem, continuă d. Vlădescu, un popor paclnic care, In tot-d'auua, am dovedit că suatem tu stare să sacrificăm ori şi ce pentru demnitatea noastră naţională. Şi noi am primit cu bucurie vizita M. S. Împăratului Austro-Ungaiiel. Pentru ce oare acest popor barbar, Ungurii, cu prilejul vizitei la Pesta a înţeleptului nostru Rege, a căutat să ciopârtească demnitatea noastră naţională ? Să facem să priceapă perfida opinie publică maghiară, că astă-zl, ca ori şi cînd, poporul liber romîn este gata să lupte în contra şovinismului maghiar. Să facem să priceapă presa maghiară, că noi ştim să luptăm în contra decapi-tărel Romînilor, fraţii noştri de dincolo. Cuvintele d-lul Vlădescu sunt acoperite de vil şi enlusiaste aplause. Strigăte de bravo şi ura răsună în sală. Aderările din ţările romîne înainte de a termina, d. Vlădescu roagă adunarea să dea ascultare aderărilor, la întrunirea de astă-zl, venite din ţările locuite de Romlnl. D. Miculescu, student secretar, le dă citire. Din Banat: se citeşte următoarea telegramă : Salutare frăţească de Ungă valul apusean al Iul Traian. Din Turnul bisericei romîne, din noii edificată, privesc cu dor şi jale spre munţii răs&ritenl, cari despart subjugatul Banat de Romînia liberă. Să trăeştl Romînie ! tu speranţa noastră. Piară duşmanii cauzei romîne. Se mal citesc scrisori de adeziune diu toate părţile Transilvaniei şi diu Banat. Ele sunt primite cu un entusiasm de ne-descris. Discursul d-lul Delavrancea D. Barbu Delavrancea spune că loviturile pe cari le primesc Romlnil ne ating foarte mult. Nimic nu îndreptăţeşte presa maghiară ca să vorbească aşa cum vorbeşte şi e bine să se ştie că sentimentele noas tre nu se vor schimba, pe cită vreme şi situaţia de dincolo va rămînea neschimbată. Este o demenţă ca presa maghiară să creadă că vizita M, S. Regelui ar arăta robia celor de dincolo. * • * Vom da la ediţia de mtine dimineaţă pe larg atlt discursul d-lul Delavrancea, cit şi al eelor-l’alţl oratori. *** In mijlocul adamaţiunilor entusiaste se votează următoarea moţiuue : Moţiune Fa}â cu insinuaţiunile presei maghiare că visita M. S. Regelui Romîniei la Budapesta ar însemna părăsirea din partea cetăţenilor Romîniei a causei fraţilor lor de peste munţi; Noi cetăţenii Capitalei protestăm contra acestor insinuaţiuni şi declarăm că nu vom părăsi un singur moment causa fraţilornoş-tri de peste munţi cit timp ei vor fi primejduiţi în existenţa lor naţională. Neclintiţi în convingerea despre legitimitatea drepturilor lor la o viaţă naţională, le trimitem salutul nostru frăţesc şi încredinţarea nestrămutatei noastre solidarităţi, declarînd în faţa lumei că astăzi mai mult ca ori-cind le vom da întreg sprijinul nostru în marea şi dreapta lor luptă. Interesele permanente ale individualităţii noastre etni-e şi demnitatea noastră naţională consti-tuindu-ne o sacră datorie de a ne strînge puternic rîndurile în jurul* Ligel pentru unitatea culturală a tuturor Romînilor şi fiind adine pătrunşi de înalta menire a acestei patriotice instituţiuni, declarăm şi ne îndatorim a o ridica cu inima şi fapta la înălţimea unei inexpungnabile fortăreţe a naţionalităţii noastre. Suntem siguri, că tot ce este minte luminată şi inimă romînească în această ţară ne va înţelege şi ne va urma. Astăzi Duminică 21 Septembrie — ora 4 p. m. — va avea loc la Velodromul Român de pe şoseaua Kiselefl', rondul II Un MATCH de 1000 lei MINISTERUL JUSTIŢIEI * ---- $ Publicattune i Domnul George Petrescu, din Bucuresel-strada Bateriilor No. 38, a făcut cerere al acest Minister, pentru schimbarea numelui ăfl patronimic de «Petrescu» In acela de «Ionescu Melinescu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Pentru d-nil AGRICULTORI! 8A1AHORA Ini MU l IM IT A remedii! sigur fw contra Tăciunelui (Mălurel)' Se întrebuinţează In ţara noastră de peste 20 (două-eeci) de ani! SARAMURA lui Numa Dupuy nu are nevoe de recomandaţie; o recomandă de ajuns strălucitul succes obţinut atlt tn ţară cit şi în străinătate. Dar nu putem stărui destul asupra confuziei ce a produs In unele părţi diferiţi imitatori, cari se servesc de denumirea de saramură, pentru a desface marfa lor fără valoare. Nu există (lectt o singură saramură veritabilă aceea a lui Numa Dupuy, unicul antidot In adevăr infailibil in contra tăciunelui. Toate cele-lalte salamure aruncate de erl alaltăerl pe piaţă, sunt imitate, neputincioase. Saramura originală a lui Numa Dupuy se găseşte de vlnzare în toate oraşele, dar D-nil Agricultori să bine-voiască a cere anume preparatul lui Numa Dupuy. Sute de certificate din toate unghiurile ţărel atestă calităţile eminente ale aaratunrei lui Numa Dupuy. Reprezentantul general S. Iienvenisti Craiova 8, - STEADA SĂRINDAE,—8 Prelungirea stradel Nouă BUCUREŞTI IN FABRICA UUI PAUL MILKER Se găseşte tn tot timpul un Mare asortiment DE Articole de Voiagiu Pielărie fină Porte-monaie, Porte-visit. etc. SACI CU NECESAIRE DE TOILETA de la 40 până la 350 lei Doctor ARMINIU MARCEL Medic al spitalului Caritas Boale Interne Consultaţiunî de la 2—4. 6*5, Calea Văcăreşti, ©5 Dr. Georges Diamandy (din Brăila) Primeşte Consultaţiunî Viena X. Hebragasse, 12. dela 1 Noembrie viitor, I. Kărntnertrassâes Dr. S. ERUCH Specialist în boale interne S8S8, Strada Gabroveni, 33 Consultaţiunî de la 2—4 p. m. Dimitrie S. Neniţescu Advocat 12, Strada Rugată, 12. Doctorul AL. C0STIN1U Medic de Spital Boale de copil. — Boale de Git, Nas şi Ureche Consultaţii. 6—7. Str. Finttnel. 4S. ■>r. Cli. I. Teohari Mamoş Special pentru Maladii de Femei S’a reîntors In Capitală şi dă consultaţiunî dela orele 5—7 seara. 80, Strada Teilor, 80. Dr. ( Olt VELU Medio seoundar la Institutul Maternitatea Boale de femei şi faceri Institutul Maternitatea. fio aronrlat Chiar de acum L/e ai ciiudi Mo^ia poiana de 370 falei. O oră şi jum. de Tecuci. Adresa: I>r. Panteli, Brăila. Intre celebrul biciclist vienez UUItlON şi campionul care va cişliga marele premifl Bucureşti, do 2.900 lei. La alergările de mline vor fl incă 7 curse de cel mal mare interes. Va fi Finala cu biciclete spre a cişliga marele pr6mifl Bucureşti. Finala cu tandem spre a ctştiga marele premifl al Tribunelor, de 2000 lei. Cursă pentru Championatul Romîniei. Învingătorul va fi proclamat Champion şi va primi o medalie de aur. Cursa de 30 tururi pe tandem, la care vor lua parte toţi campionii străÎDl. Preţul locurilor: Loja I, 25 lei; loja II, 20 lei; stal I, numerotat, lei 3,60; stai II, lei 2,50; In mijlocul Velodromului 1,60 şi galeria ţ lefl, Biletele se află de vlnzare deja de acum la administraţia ziarului «Universul.» De ÎNCHIRIAT casele d-lul general I. Lahovari din str. Lustrului No. 5, mobilate aşa cum se află. Doritorii se pot adresa la ziarul Timpul (Pasagiul Român). De dat Tn exploatare *£ * ££ sca situata la 7 km. de gara Schitu Goleşti, compusă din '/a stejar şi ’/s fag, vlrstă 80 ani. n-tindere 400 pogoane. Pentru detalii a seadresa la G. Nanii, proprietar, Cîmpu-Luntr. RATE MOBILE RATE Mauriciu Filip Lazăr Vis-â-vis de Hotel de France In casele Bisericel Nlătarf, Etaj I Intrarea Calea Victoriei (Curtea Bisericel) Dormitoare, Sufragerii, BiurourT, Paturi, Lavoire, Sifonere, Oglinzi, etc. Gurnituri complecte pentru Saloane'; Prompele, Perne, Evantalurl, Dormeze, Pufuri, Divanuri, Scaune de paie, ctc. Atelier special de Tapiţerie. www.dacoromanica.ro * EPOCA FOITA ZIARULUI «EPOCA. IVAN TCROHEN1EFF IA UN CUIB DE BOERNAŞI XIX A doua zi, Ia ora prlnzuliil, Letrnn se rugă de Lavrelzky să-I dea un cal, ca să se poală întoarce In oraş. — E vremea ca să mă apuc iar de lucru, adică de lecţiile mele ; aici toii pierd timpul fără folos. Lavretzky nu-I răspunse numai de cît ; părea cu gîndul aiurea. — Prea bine, zise el In sfîrşit, te voii! însoţi chiar efl. Lemm îşi pregăti geamantanul, fără ajutorul servitorului, rupse şi arse clte-va fol de muzică. Trăsura fu trasă la scară. Eşind din cabinetul săfl, Lavretzky Îşi puse In buzunar jurnalul din ajun. In timpul diurnului, schimbară amindoul numai cite-va cuvinte; fie-care era ocupat cu propriile-I cugetări, şi lncîntat că nu e turburat. Se despărţiră destul de rece, ceea ce, de altfel, se Intîmpla dese ori In Rusia Intre prieteni buni. Lavretzky conduse pe bătrîn plnă Ia căsuţa lui. Acesta, dîndu-se jos din trăsură, îşi luă s'ngur geamantanul, pe care-1 ţinea strtus la piept ; şi, fără ca să lulinză mina Iul Lavretzky, fără ca să-l privească măcar, II zise pe ruseşte : — Adio! — Adio, repetă Lavrelzky, dînd poruncă vizitiului ca să-l ducă acasă. El avea o bucată de pămiut In oraşul O*** După ce a scris clte-va scrisori şi a mlucat In grabă, Lavretzky se duse Ia Kaliiin ; In salon găsi numai pe Panşin. Acesta ÎI spuse că Marin Dmitrevna, are să vie uumal de cît, şi înjghebă cu diusul o convorbire pe tonul cel mal prietenesc. Pînă In ziua aceea, Panşin se uita la Lavretzky, dacă nu tocmai de sus, dar cu un fel de condescendenţă Lisa, povestind lui Panşin excursia din ajun, ii vorbise de Lavretzky ca de un om delicat şi cu un spirit ales; a fost de ajuns aceasta pentru ca Panşin să caute a cuceri pe omul acesta delicat, pe acest om de spirit. El începu cu laude la adresa Iul Vasilievskoe; trebuia să fie ceva răpitor; dacă am crede cuvintele de admiraţie pe cari toată familia le rostea. După cum II era obiceiul el aduse vorba cu dibăcie, asupra sa însăşi, vorbi de ludeletuicirile sale, de modul săii de a vedea viaţa, lumea şi slujba; aruncă două safi trei cuvinte asupra viitorului Rusiei, asupra modulul în care trebue să se ţină frlnele guvernului ; şi cu privire la aceasta făcu glume pe socoteala sa chiar, şi arătă că i s’a dat să înţeleagă, la St. Petersburg, că trebuia să populariseze ideea cadastrului ; vorbi multă vreme cu siguranţă şi cu un ton neîngrijit, trecîud peste toate piedicile şi jucîndu-se cu cele mal serioase chestiuni ale politicei şi ale administraţiei ca un scamator cu bilele sale. In fie-care clipă ’l scăpafl vorbe ca acestea: «Iacă ce aşi face, dacă aş fi in locul guvernului. D-ta al prea mult spirit ca să nu fii de părerea mea». Lavretzky asculta cu răceală sporovăelile lui Panşin. Tlnârul acesta frumos, aşa de plin de spirit, cu o siguranţă atît de elegantă, cu zlmbelul senin, cu ochii cercetători şi cu vocea ademenitoare, nu-I plăcea cîtuşl de puţin măcar. Panşin băgă de seamă uumal de cit, cu acea putere de pătrundere pe care o avea, că vorba sa nu făcea nici o plăcere tovarăşului săfl, şi se depărtă sub un cuvînt oare-care, încredinţat, In sine, că Lavretzky era poate om delicat, dar un personaj puţin simpatic, înăsprit, şi, la urma urmei, destul de caraghios. Maria Dmilrievna se ivi Însoţită de Ghenonovski ; urmată de Marfa Timofeevna cu Lisa şi apoi de alţii mosafirl al casei. D-na Belenilzin, iubitoare de musicâ, se ivi şi dînsa; ea era o femee slăbănoagă, cu un chip drăguţ, aproape copilăresc. Purta o roche neagră, cu uu efect isbitor, uu eyan-tal de toate feţele şi brăţări de aur, groase. Era însoţită de bărbatul săfl, om gras şi grosolan, cu gene albe, cu picioare şi mtinl mari, şi cu un zlmbet stereotip pe buzele-I groase ; femeea sa nu vorbea cu el nici o dată în lume ; şi acasă, în clipele de gingăşie, ’l numea «purceluşul el.» Panşiu se întoarse şi el. Salonul se însufleţi din nott; dar toată lumea asta nu plăcea lui Lavretzky, şi d-na Belenilzin care’l urmărea cu lornionul său, !l supăra peste, măsură. Dacă n’ar fi fost Lisa, ar fi părăsit salonul numai de cit. Dorea să vorbească dar aşteptă multă vreme momentul potrivit, şi trebui să se mulţumească să o urmărească cu ochiul, cu o bucurie secretă. Nici odată figura sa nu-i păruse mal nobilă şi mal Incîntătoare : vecinătatea d-nel Belenitzin îl era folositoare ; aceasta, Sşl mişca necontenit scaunul, da din umeri, rîdea cu uu rls prefăcut, uue-orl clipind din ochi, altă dată deschiztndu-i mari de tot. Lisa avea o ţinută plină de reservă ; se uita Înainte şi nu rîdea. Slă-pîna casei se aşează la o masă de joc cu Marfa Timofeevna, d-na Belenitzin şi Ghe-dewuovski, care juca încet, se înşela merefl şl-şl ştergea necontenit faţa. Panşiu se crezu dator să ia un aer melancolic ; vorbea In monosilnbe, cu acea expresie de om desamăgit, care şade atlt de bine artistului ne înţeles, şi stăruinţele d-nel Belenitzin, care făcea pe cocheta cu el şi-l ruga să ciute, îl găsiră neînduplicat; el nu ’şl ciută de loc romanţa. Lavrelzky îl stîojenea. Teodor Ivanovicî stetea şi el tăcut; avea un aer ciudat, care izbi pe Lisa de cum intră; ea presimţea că avea să-I Împărtăşească ceva, dar fără să-şl dea seamă de sentimentele sale, ea se temea să i Întrebe. In sftrşit, străbătlad camera ca să servească ceaiul, ea ’şl întoarse capul în pai tea lui, ca printr’o mişcare, nevoită. El o urmă: — Ce al ? zise dtnsa punînd ceainicul pe samovar. — Al băgat de seamă ceva ? lnglnă el. — Azi nu eşti ca de obiceifl 1 Lavretzky se plecă pe masă. — Vream, zise el, să-ţl Împărtăşesc o veste, — dar, în acest moment, e cu neputinţă. Dar In locul, citeşte ce este însemnat cu creionul Iu foiţa aceasta, adause el, ln-tinztudu-I numărul jurnalului pe care-1 adusese. Te rog să-ml păstrezi taina, asupra acestui lucru ; o să vifl mîine de dimineaţă, iar. Lisa era turburată.. Panşin se ivi la uşă ; ea ascunse ziarul. — Al citit Obermann, Elisabeta Michai-lov, o Întrebă Panşin cu un aer visător. Lisa, răspunse d’ubia In treacăt, şi se duse In camera el. Lavretzky se Întoarse In salon şi se apropie de masa de joc. Marfa Timofeevna, roşie şi cu bonetul deslegat, se pilngea de tovarăşul săfl de joc. După ea, Ghedeonovski nu ştia să joace nici o carte. — Se vede, zicea ea, cft-1 mal uşor să iscodeşti pov şti de cît să joci Ia cărţi. Cel-l’alt continua să clipească din ochi şi-şi şterse fruntea. Lisa se întoarse in salon şi se aşeză în-tr’un colţ; privirile sale şi ale lui Lavrelzky se încrucişară, şi amindoul se simţiră .stingheriţi. El citi în trăsurile tinerel fele un fel de şovăire şi ca o tainică dojana. Se hotărî să plece. Cînd Îşi luă rămas bun de la dînsa, avu vreme să-I spuie că o să vie a doua zi şi se încredea în prietenia el. — Vino, II zise dînsa cu aceeaşi expresie de şovăire. De îndată ce plecă Lavretzky, Panşin se însufleţi. El Începu să dea sfaturi lui Ghe-deonovski, şi-şî ciulă In sftrşit renunţa. Lavretzky petrecu încă o noapte albă. Trecutul nu l mal venea Iu minte; el se concentra asupra vieţii de faţă. Bătăile ini-mei îl erafi greoae şi măsurate, ceasurile fugeafl şi el nu se gîndea la somn. Din cînd în clnd, o idee II trecea prin cap şi-şi zicea: «Nu, nu-1 adevărat nimic, e o nebunie !» Şi se oprea, plecludu şl capul, şi apoi căuta să’şl dîa socoteală de starea sa şi să-şl pătrunză viitorul. (Va urma) Doctor STEÎNHART Medic dc copii 35, Strada Carol, 35 — vis-â-vis de vechea locuinţă — 84, Calea Dorobanţilor, 84 CEL MAI MARE ATELIER PENTRU MOBILA DE ARTA 9* LUCRAM DE LUX precum şi specialităţi de Tavanuri de lemn, Lambriuri. Mobile Bisericeşti şi diferite lucrări publice. Biurott special de desenurl archi-tecioniee pentru interior, Ia cerere. Preţurile cele inal moderate. Cu stimă. I. Scliiiiiedinger (Furnisorul Băncel Naţionale) A V I S In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Gopjon. în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d î Franţa, afl găsit o mearte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so cietateu noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, in schimbul unul premifl minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anua pentru a fl asigurat eu lei 50.000. CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL EUCURISCI |Ne, £ Strada Lipse**»! Ks, 5 ‘uKipSră şi vinde efecte publice ţi face erî-schiinb de monezi. Cursul pe ziua de 20 Septembre Î8S7 Comp, Vînd Heută AmorEsăEiBT 83 68 V/* » AinortiBabiift. . . 101 102 «»;• Obligat, do Stat (Cov. R.) . 102 103 !«/* » Municipale din 1883 97 !8 — » » * 1890 98 — 99 5«:, Scrisori Funciar Rurale . £3 ■/» £3 ■v* i»/. » » Urbane . 81 89 5- » » > laţi. 85 — 87 Acţiuni Banca Naţio ak. L 40 — 1850 — » » A" colă . S25 — 330 - » Dacia Ro-- nia asig. 415 — 420 — * S-tea N poneii asig 450 — 467 — S-tafea de conatrueţiunl . 160 — 170 ... Florini valoRre Austriacă, t <0 S 12 Mărci Germaae .... 1 23 i 25 Bacnote Franceze . . 100 — 10Î — » Italiene. . . . 89 — £3 — » ruble hîrlia . . 2 C6 i 70 ion( Ies Sourcei VICH Y- £TAT c£lestins GRANDE-GRILLE HOPITAL Exicer le nom aur la Capsule et l’Etlquette. Lei Seules Veritablet Pastllles de Vlchy soni lei Pastilles VICHY-ETAT labriqutea avea Ies eeli naturels extraltadeaEaux Vichy-Btat CoMPRiMES~DE VlCHY aux sels naturels VICHY-tTAT pour priparer l’eau aniSoielle de Viohy itieuss. Agent Gtntral pour la R0UMANIE, BULGARIE, SERBIE : A. O. CARIS3T, Baeartst Tipobafia „epoca M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. SOBE MEIDINGER, PABIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiane) PE» TUI) ÎNCĂLZIRE CU COKS, CĂRBUNUlE PIATRĂ SI LEMNE Maşisu de 35 u ca te MOBILE jDE FIER Instalaţium de încălziri Centrale Fabrica COJHETIJL Adolf Saiomoia DEPO&IT: Strada Doamnei, 14. DEPOZITE 151 PROVINCIE : Iaşi, la d-nul Jacquss DavidovicI, str. Lâpu§neanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrnt. $T0MAC, ale CĂILOR URINARc.. Anemie, Ga$traigie,Diabetă| Dispepsie,gholerinâ f PENTRU CAUTÂTILF. I MiNERALt DV^gjjP^LjT|NATE sj lA pouGUfsSJLEGER SUNT RECOMANDATE ^ oe către somităţile Medicale în Bolele_______ tfo’rte gazosd şi plăcută la băut, . amestecată sau'nu,cu ori ce băuturi. Singura apă purgativă ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ VASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.£} UN PĂHĂREL FACE ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APA DE BUDA. SE GASESCE DE VANDARE LA TOTE FARMACIILE Şl OROGUERIILE DIN TARĂ. Lumina !_Lnmiiiâ! La VECHIUL MAGASIN MARCUS LITTMAN Succesor I. WAPPNER ttl. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis ie Episcopie) IW A SOSIT -as UN MARE TRANSPORT DE LĂMPI, LĂMPI de Broiix şi de Cristal Cele mai MODEBXE şi Elegante Forme pentru gaz aerian Cari se vînd cu preţurile originale ale fabricel Tot de odată se recomandă Renumitele SOBE Belgiane Magine de bucate sistem american IT IjAMBI pentru PETROL, BĂI, VI, O SETE şi ori-ce alte iustalaţiuni de această branşă. Serviciul ■ TECilIVIC Particular PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECHNICE în CAPITALĂ şi PROVINCIE sub conducerea d-lul archttect NICOLAE MEfŞEBERi; BUCUREŞTI Strada Semicerc, No. 9 (Sfinţii Voevozî-Calea Gri viţel) Facere de : PBOECTE, PLANUBÎ, DEVISE, Antimăsurătoare, EXPEBTISE şi STULIÎ în Architedură, Inginerie-hidraulică, Eledrotechnioă, Hotărnicie, Agronomie, Silvicultură şi Mine. Tot odată Serviciul se însărcinează şi cu executări de orl-ce lucrări noul şi cu reparaţiunl. Doritorii din Provincie pentru ori-ce întrebări să bine-voească a Însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit. Se trimet la cerere Prospecte şi condiţiunl de plată. Orele de servicii! la «Biuropl Serviciului Teelinie Particular» sunt de la 9—12 a. m. şi de la 3—6 p. m. Societate Bomînă de Asigurări Generale Bit A I L A Capital Social, leî 3,000,000 deplin etfroall.-Fond de organizare 300,000 CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE : Preşedinte, IIIVMTIUK A. NTI ItOZA. Vke-preţtJiiipAlexandru Marghiloman, Mcolne V. Per tea. MEMBRII CONSILIERI i Tache Ana.,tasta, Depat.t, mure proprietar, Tecaciu. ; Asuan, Preşedintele Camerei de Comeroiii B unirea ol. Comandorul Marco Bckmo, Directorul so oletăfcd «S-saiourazloni Generali», membru al Institutului d'aotnari di a Londra, eto. etr. Manricln Blank, Şeful casei de bancă Mar-morosch Biank & Oo., Bucureşti I T* Caruevali, mare comerciant armator, fn 1 Brăila. Constantin O, Codaş, Deputat, Advooat, Brăila. AdoltT Erfliiig, Consul German, Brăila. Director, UtTGO AStOIJ. E rin an o Gentilii, Directorul General al Prl- J mei SooietiţI austriac© de Asigurări Generale contra Accidentelor, etc., eto. Charles Gir.anner, Dirigintele ramurel de transport la Societatea Aslourarionl Generali. I M t tor io B. .M <-n cit, Şeful Oaselor L. ndt Oo. F rutul li B. Momit, mare comerciant arma* tor, Brăila. Edmondo Richctti, Secretarul general al Sooiet. «Afsi'urazlonl Generali», Triest. Colonel G. Rosuovan, mare propr., Roînov, Zamfir Zamfiresen, mare propr., Brăila. Paul Kottenherg A C©., Şeful casei de bancă Rottenberg A Oo. Brăila. Sub-director, D. Gerscovict• EN DETAIL AC PRIX FIXE FRAJII HASAN EN GROS Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, ou cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte modărate. SOBE AMERICANE VERITABILE „SIRIUS” <1 CHJ ; li n Patent Regulător, model 1897 SIRIUS sunt de o cons-trucţiune solida şi elegantă, cele mal liigienice, dind o căldura plăcută şi temperata după dorinţa, care se obţine prii 1 « Patent - Regulator», care le deosibeşte de celelalte produse similare. încălzitul se face prin ori ce fel de cărbuni de piatra. Macine de Bucate Aiuerlcaue cele mal pracUce şi cele ma) economice. Mare ASORTIMENT de Lămpi de petroleă. Sr-, DEPOZIT QENffRAI, V* X A. REGHENBER6 Bucureşti.—Strada Doamnei, 2t BUCUREŞTI. - 70, Slr. LIPSCANI, 70. - BUCUREŞTI Avem onoare a informa numeroasa noastră clientelă şi onor. public că afl sosit deja NOUTĂŢILE pentru « eaouul de Toamnă şi Iarnă şi anume: Flanele. Pyrinee, Barchcturi iu culori şi desemn din cele mal noul, calitâţt superioare, Postavuri de Jachete şi Pelerine; Astrahan Cara-cule, Montaniacuri, Catifele de I.yon şi Velonr de Nord, etc. Afl sosit de asemenea: Linuri şi Costnuie d« rochi după ultimele jurnale din Paris. Bogat asortiment de Măt&a&ril colori şi negre, In tot ce e inaî nofl pentru logodne şi nunţi. Specialitate in covoare de Salon şi cu metrni. Preşuri, Cocos, Linoleum, Stofe de Mobile, Perdele, Storuri, Vitragiurl. Mare ASORTIMENT în Albituri precum: Olande Rumburg şi de Belgia, Mudipoloaue, Ciiifoane, Indian, Percal, Linon, Batiste, etc. IC M*RM4ŢUni MODERATE şi EtXE ~mf P- S.— Rugăm a nota bine adresa de mal sus, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte lirme. Societate Romînă de Asigurări Generale din Brăila, asigură în condiliunl liberale şi avantagioase în contra daunelor de : I X C E X M> I I GRIXOIXĂ TRA VS I»O Mi T pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat. Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor in ramura I *«f«, după combinaţiunile cele mal noul şi‘mal convenabile. MJUMiVŢI VXJEA. Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la sediul Societate!, în Brăila, şi la toate sucursalele din ţară. Tipografia „EPQCA“ execută orl-ce lucrări atingătoare de această artă msBnnnBnmnp WATSOX &YOIJELL 1 MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI BUCUBESCt — grada Academiei, 14 (fost Raşca) [Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Begală.l FABRK ILE UNITE ROMANE PRIM4 INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID FAKĂ VITRIOL Lipsit de orl-ce inconveniente, atît sanitare cit şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem ori-ce articole, fără eseepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIFOANE Aparato de Debitarea Berii snb presiune de Acid Carbonio Prospecte se trimit gratis şi franco. Biiciiassii - i iHwwwtdacoramanicaifd TREERĂTORILE ..MARSHALL" F sunt recunoscute ca celo mal bune avCnd următoarele perlectiunl de im-1 ■s portanţă capitală : Toba rfp ntcl are 8 î|ne' '«s*1,6 n»ri >i osuj • UU» UC UţUI (diua.tra) m.l groasă. oiţele de sus şi jos se mişcă în sens invers «5» o» o îufu) d devine Imposibilă. Sitele de la curăţitorile oă no se înfund uhiur dac» înnMliia ar fi for- I ţnfit cAt dc mult. Sitele au rame de oţel J ., Pleava ese odată cu paiele !“ i—•»« Iburatirea Droduntelnr !'u ,asil ab80l“tamente nimic de dorit, graI tohef rvtnoia i i , « ţie aparatelor de curăţire şi perfecţiiinel | Treerdltirea MlIISIUAI.I, e i caro troera productele aşa (le eurat, spre a fl imediat aduse la vânzare [ iot perul de mâşineĂgrIcqle şi industriale! Cereţi ealalogul ilustrat U t lU&UAi.r, 3. — BUCUREŞTI