SERIA II.—ANUL HL No. 565
Ediţia «trei»
DUMINICA, 21 SEPTEMBRE 1897
> S________;____ -
NUMĂRTJL^lO BANI
IBUAMEIITCII! încep 1* l gl 15 ale fie-cărel luai şi ee plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucuraţi Ia Casa Administraţia!
In /Hiîeţe şi străinătate	prin	mandate	puştale
Un an in ţara 30 'el;	In	streinitate	50	lo!
Şase iuui ... 15 »	>	>	ib	»
Trei Iun! . . . 8 *	>	>	18	»
Un aum&r ia streiaitaU 30 ban!
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ SKDACŢIA
No.* - STHADA CLEMENŢEI - No. *
ag tu I
EPO
TELEF«5
NUMARULJO BANI
Ajrrw€ir»ii,F.
în Bucursşîl şi judeţe sa primeac mima? h Administraţie
In străinătate, dired la «aWrus-Sr.if-it ţi la toate oficiile de publicitate Amintitul la pag. FV . . . . , 0.30 b. ’ia>». »	»	»	UI	..... î -	lo!
»	•	»	fl........S;—	»	*
! - Inserţiile şi reelameie 8 Ie! ritului
Un «anâi rochii B»> hon.
ABmarisTK aţi a No. S. - SBADA CLEMENŢEI - No 8
ZAPACEALA COLECTIVISTA
CAUZA SLUGĂRNICIEI
Prin presă am redus pe liberali la tăcere.
Prin conversaţii i-ain redus la a-ceai ruşinos argument:
«Aşa este, d. Sturdza a tăcut scuze, a săvîrşit cutare nouă umilinţa ; dar credeţi că el face scuze de bună voe?»
Cu aşa raţionament, nu mal e deosebire între un guvern demn şi un guvern slugarnic, nu mal încape, în politica, merit ori demerit.
Negreşit, nu ne închipuim că, de plăcere, se umileşte d. Sturdza. Nic! nu ne trece prin minte că primul ministru colinda, în toate dimineţile, legaţiunile streine şi bătînd la uşa agenţilor diplomatici, le spune: «N’aveţI nevoe pe ziua de azi, de ceva scuze, de vre-o concesie oarecare ?.»
Nu. Dar cert este că îndată ce un străin se înfăţişează cu o recla-maţie la preşedintele consiliului, acesta, fără vorbă, se supune.
Apoi, d. Sturdza se desvinovă-ţeşte, probabil, faţă de el însuşi zicîndu-şl: «Puteam eQ să mă împotrivesc ? Puteam eQ să declar războift Rusiei ori Austro-Ungariel?;
Ceştiunile externe nu se pun însă în termeni atît de simpli. Poţi foarte bine să nu faci războiQ şi să capeţi dreptate.
(And, sub guvernul nostru, s a tras cu gbiulelile într’un vas străin, am fi ajuns în balul d-lul Sturdza, dacă, faţă de reclamaţiile ce ni s’au adresat, am fi zis : «Nu putem trage sabia în contra Rusiei, deci tre-
tre şi din etnd în cînd ne bateam joc de liberali întrebîndu-I: «Ce aţi făcut cu programul de la Iaşi ?»
Cînd argumentul s’a tocit cu totul, atunci el era demn să încapă pe mîinile aurelianiştilor. Pentru a plictisi pe guvern, Drapelul publică, cel puţin o dată pe săptămână, un articol pe tema: «ce aţi făcut cu programul de la Iaşi ?»
Nimeni nu mal ia în serios acest argument şi nimeni nu mal crede în moftul acesta.
Atunci, ce mal leagă, între dinşil, pe liberali ?
Idealul naţional, ni se zicea în-tr'o vreme. E drept că s’a hrănit timp de mulţi ani partidul liberal cu oare-cari aspiraţiunl de mărire externa. Şi mărturisim că, dacă eram convinşi că nimeni nu ia în serios programul de la Iaşi, totuşi credeam că măcar unul din zece, unul din două-zecl, dintre liberali, cred în cesliunea naţională.
El bine, am socotit chiar noi pe liberali mal buni de cît sunt. Nu âe găseşte un liberal, unul singur, care să se fi arăta! om de convingeri, în această chestiune !
Cînd îl strîngl cu uşa în chestiunea naţională, atunci el îţi răspund: «Ce să facem, suntem liberali».
Şi fiind-că cuvîntul acesta nu mal are nici un coprins real — şi d’aceea s’a şi discreditat, în cit orl-ce om cu puţina cultură şi un dram de minte nu mal pomeneşţe de dînsul de cît cu dispreţ,— firma li-beralizmulul apare în toată goliciunea el. Ea nu mal e azi de cît formula salvatoare a tuturor speculanţilor ce vor să stea în jurul
Zăpăceala colectiviştilor
Zăpăceala. — Delegaţia teleormănenilor. — Cesliunea dizolvării Corpnrilor Legiuitoare.
bue să cedăm».	____
Al. Lahovari n’a tras sabia, nici I puterii, n'a cedat.	I In dosul formulei liberale nu se
E drept că prin o aşa atitudine I adăpostesc de cît slnecurile, sluj te expul să-ţi pierzi portofoliul, de I bele, clientela avocăţeasca, misitiile ' se poate să scape un interes na- | şi tripotagiile
sacrificarea unul mi-
şi
ţional prin nistru.
Aceasta e şi singura temere a d-lul Sturdza.
Pentru a fi însă drepţi, se cade să recunoaştem că preşedintele consiliului nu e singur vinovat.
El nu e de cît unelta celui mai ticălos partid.
Haita de diurnişti, lefegii, speculanţi şi samsari de prin credite, bănci, slujbe şi parlamente, departe de a îndemna pe d. Sturdza la un act de demnitate, l’ar sfâşia cînd acesta ar primejdui diurnele, dividendele ori jetoanele lor de prezenţa.
In adevăr, ce alt sentiment de cît acela al cîştigulul ţine închie-gaţl pe aceşti oameni ?
Programul ? Dar programul de la Iaşi n’a fost de cit un expedient, de care s’au folosit, rind pe rînd, liberalii şi conservatorii şi care acum a încăput pe mîna di zidenţilor.
Văzînd că îl tot plictisim între-bindu-I despre programul lor, liberalii au întrunit într’o bună zi, o «omisiune sub preşedinţia d-lul Pană Buescu, care le-a elaborat un program. Opera d-lul Pană Buescu era ineptă, nerealizabila, dar îşi a-lingea ţinta, care era de a curma discuţia prin un singur cuvînt: «Avem programul de Ia Iaşi».
Cînd ati venit liberalii la putere, el au renegat acest program. Şi nici că se putea altminteri. PuteaQ el să desfiinţeze impozitele, să suspende puterea executivă în timpul alegerilor, etc ?
Nu. Din acel moment programul de la Iaşi a căzut în mîinile noas-
Aci nu mal e loc ta te şi patriotism.
pentru demni-
ATirUOINEA NOASTRĂ
Cine a recitit discursurile d-lul Slur-dza şi discursurile lui Al. Lahovari, de acum dorii, trei ani, cine compară atitudinea noastră în politica externă cu aceea a liberalilor, nu poate să nu vază cîtă deosibire de pricepere şi demnitate e între noi şi adversarii noştri.
Chiar presa cea mai pismaşă faţă de conservatori, a trebuit să recunoască că am fost mult mat demni ca liberalii.
Această deosebire ne scuteşte, pe noi, de multe explicaţiunt.
Ceea ce ţara votşle să ştie, o poate afla, de la noi, fără să avem nevoe a ne deda la manifestaiiunl zgomotoase.
D’aceea, scandalurile de stradă pe cari le dezaprobam altă dată, le dezaprobăm şi azi.
Ast-fel, suntem conssdnţi cu noi înşişi, deşi, întrebuinţînd în contra d-lul Sturdza aceleaşi arme de cari s’a servit el în contra noastră, am putea să creăm guvernului multe dificultăţi.
Presa liberală nu e însă mulţumită au atît.
Interpretările date de organele colectiviste atUudinel noastre, nu pot înşela însă pe nimeni, când ştiut este că, prin scandal, liberalii aii pus mîna pe putere.
E drept ca puterea ast-fel dobîndită, a costat pe ţară multe umiliri.
D’aceea, noi nu vrem să venim bănuiţi la putere.
Voim ca prezenţa noastră la cîrmă să fie compatibilă cu o atitudine demnă şi folositoare intereselor ţării.
Zăpăceala
O zăpăceală de neînchipuit a cuprins diferitele grupări din tabăra colectivistă. Ultimele evenimente au avut darul să schimbe in mare parte situaţia politică.
D. Dini. Sturdza, care părea în ultimul timp, că reuşise să atragă pe mal mulţi aureliaaiştl, descurajînd pe cel-l’alţi, se vede acum atacat chiar de unii dintre partizanii săi.
Se vorbeşte de iminenta demisiune a cabinetului.
Pe de altă parte situaţia d-lul Stă-tescu devine din ce in ce mal bună.
Aurelianiştii au început să prindă curaj şi nu se sfiesc să declare, cui vrea să-l audă, că nici ghid n’au să se împace cu guvernul dacă acesta nu le oferă patru portofolii, lăsînd sătes-ciştilor două şi sturdziştilor numai un singur portofoliu, anume cel al externelor.
Ridiculele pretenţiunl ale aurelianiştilor nu provoacă de cit risul. însuşi d. Take Qiani, samsarul cinstit în împăcare, a declarat:
— La nevoe cred că vor mal lăsa-o şi mal jos.
In afară de aceasta, aurelianiştii şi-au pierdut toate simpatiile, pe cari pretind că le-aii avut, în urma perfidiilor Drapelului, în cestiunea naţională.
Delegaţia teleormănenilor
De o cam dată aceasta este situaţia in tabăra liberală. Caracteristica acestei situaţii este zăpăceala şi, pefie-care zi, ne putem aştepta la curioase surprinderi.
In afară de nemulţumirile provocate de politica guvernului în cestiunea naţională, mulţi- liberali au început să agite şi nemulţumirile lor locale. Intre aceste din urmă avem de înregistrat certele dintre guvernamentalii din Teleorman, Argeş şi Roman. In special luptele teleormănenilor înjoseşte mult pe guvern, căci mline, Duminică, soseşte în Capitală delegaţia acestora compusă din d-nit deputaţi Procopiu, BUdireseu, State Anghdescu, senatorul Săndulescu Nemveanu şi alţii, ca să protesteze în contra influenţei d-lul Kiriţopol şi în contra prefectului.
Ori cum va rezolva d. Sturdza acest conflict, rezultatul va fi că una din aceste tabere va părăsi pe guvern.
de vorbă, ca egal la egal, cu «marele» partid liberal!...
D-ni! Catargiu, Carp, G. Cantacuzino, General Mânu, Maiorescu, Take Ionescu, nu pot sta de vorbă, ca egal Ia egal, cu Nacu, Ferechide, Stolojan, Aurelian, Dim. Sturdza, Gogu Cantacuzino ţi alt! XenopolI !
Mărturisim că elucubraţiunea Voinţei este aşa fel, în cit nici nu ştim ce să zicem.
Un singur lucru putem numai spune: este absolută nevoie ca Voinţa să angajeze cu anul un alienist, pentru a ’l îngriji redactorii.
DIPLOMAŢII LIBERALI
Numirea d-lnl Tr. Djtivam
Cînd d. Tr. Djuvara a fost numit ministru la Constantinopol, noi am deşteptat guvernul asupra urmărilor acestei scandaloase numiri.
Prevestirile noastre s’au îndeplinit.
Situaţia ridicolă ce şl-a creiat ministrul nostru la Constantinopol în corpul diplomatic şi nedibăcia cu care a compromis cestiunile pendinte, au hotărît chiar pe d. Sturdza să ia măsuri în contra reprezin-tanhilul nostru pe lîngă Sultan, deşi el este frate cu un membru din cabinet.
D. Tr. Djuvara exprimase intenţia de a lua un congediu.
Atunci d. Sturdza s’a folosit de împrejurare pentru a trimete să-l ţie locul pe d. Mişu.
Această procedare e în contra tuturor regulelor, căci, cînd un ministru e în congediu, unul din secretari îl ţine locul ca însărcinat de afaceri.
D. Mişu a fost trimis la Constantinopol cu misiunea d’a face o anchetă asupra actelor d-lul Djuvara.
Cînd a aflat despre misiunea d-lul Mişu, d. Djuvara a comunicat d-lul ministru de externe, că renunţă la congediul săfl.
D. Sturdza l’a înştiinţat însă că nu-1 permite să revie asupra hotărîreî sale şi ÎI a poruncit să părăsească Constantinopolul.
Ast-fel a plecat d. Djuvara silit de la Constantinopol.
Din consideraţie pentru d. Al. Djuvara, se zice că guvernul caută să caseze pe d. Tr. Djuvara într’o mică legaţiune, de pildă la Bruxelles.
DIN STREINJ
Cestiunea dizolvării Corpurilor Leginit6re | Qrjza ministerială din Grecia
Această situaţie a partidului îngrijeşte foarte mult pe guvern, aşa că mulţi se gîndesc că singurul remediu ar fi dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.
Ca dovadă, cităm pe d. Gogu Cantacuzino, care, cu ocazia sosirel Suveranilor, a spus d Iul Tache Giani la Predeal:
— Dacă nu vom putea
cum suntem acum, vom cere dizolvarea
Corpurilor Legiuitoare şi cred Sturdza o va obţine de la Rege
merge aşa Ivarea că d.
Pe lîngă toate cele-l’nlte bunătăţi, iată că oamenii politici al Grecie! ati găsit de cuviinţă să provoace şi o criză ministerială în ţara lor.
In şedinţa de Jou! a Camerei, guvernul d-lul Ralli, venit după dezastrul de la Larissa, punlnd chestiunea de încredere, 20 de deputaţi aă vo tut pentru, 93 contra şi 43 s’afi abţinut.
Acest rezultat ne surpriDde numai fiind-că s’a produs In împrejurările actuale. De alt-fel Camera grecească era ştiut că-I devotată d-lul Delyanis, sub care s’a ales guvernul actuali ue-avind în parlament de cit vre-o 25 de partizani.
EGAL LA EGAL
Căldurile aii Irecut, toată lumea s’a Întors de la băl şi de la petreceri, relulndu-şl ocupaţiile; numai Voinţa Naţională este încă sub efectul căldurilor caniculare din luna trecută.
In adevăr, ziarul colectivist a scris zilele trecute o nostimadă, care nu trebue trecută cu vederea. Polemizlnd cu Timpul, care, cu drept cuvînt, a afirmat că partidul liberal n’are şef, pentru că autoritatea d-lul Sturdza este contestată, Voinţa spune: «Paitidul Conservator are pretenţia să vorbească cu marele (citiţi marele) partid liberal ca egal la egal».
Poale că cititorii noştri socotesc că glumim. Nu afl de cit să se convingă el Înşişi citind In Voinţa de Joi, 18 c., pag. I, colii, rlnd. 28, această piramidală elucubraţiune, eşită dintr’un creer, de sigur, dezechilibrat.
Dacă aceste cuviute n’ar fi fost scrise In chiar articolul de fond al foaiel colectiviste, am fi crezul că avem a face cu o zeflemea în genul celor diu răposata Jartiera sad alt ziar umoristic de aceeaş valoare.
Auzi, partidul conservator nu poate sta
www.dacoromanica.ro
Itcveuirea il-luî Delyanis
la Atena, după ultimele depeşl sosite erl, se aşteaptă venirea Regelui, care se află la De-kalia, castelul sSă In Africa, pentru a aviza.
Este gred să prevedem care va li soluţia Regelui Greciei.
Este hotărtt insă că d. Delyanis are cel mal puţini sorţi de a lua iarăşi friuele guvernului. In adevăr, iu mare parte, acestui om Grecia datoreşte actuala sa situaţie dezastroasă. D. Delyanis a împins lucrurile ia războid. D sa In parlament şi ziarele sale în ţară, afl aprins spiritele şi ad împins pe poporul grecesc să ceară un războid ale cărui rele urmări este silit să le suporte azi cu atlta resemnare.
Gnvern de concentrare
Mal probabilă este soluţia unul guvern de concentrare. Există un om, nu tocmai mare bărbat de Stat, dar destul da bine văzut In cercurile politice, care n’a făcut parte nici din cabinetul d-lul Deliyanis, nici din acel demisionat, şi care poate lua foarte bine succesiunea d-lul Ralli. Acesta este d. Carapanos, un vech d partizan al grupărel tricupiste.
D. Carapanos poate întruni In jurul sătl alţi oameni cari, ca şi dlnsul, ad slat de cit-va timp la o parte. Aşa este d. Deligeorgis.
O combinaţie ministerială cu d. Zuimis, preşedintele Camerei, de asemenea este probabilă.
Un singur lucru este sigur: orl-care va fi combinaţia, viitorul guvern trebuie ulcătuit ast-fel In cit să aibă deplina Încredere a Camerei, adică a conducătorului el, d. Delyanis. Viitorul guvern va avea de dus la capăt tratativele pentru tncheerea fiuală a păcel ca şi aranjamentul cu creditorii.
Forelgu.
TRIBUNA LITERARA
Cazul d-lul Pawlowsky
Foarte refl a făcut d. Pawlowsky, recunosc şi ed ; dar oricât aş recunoaşte-o, iarăşi nu mfi pot mulţumi să o constat numai. Cazul d-lul Pawlowsky este grav ; merită prin urmare o desbalere mal aprofundată.
Să procedăm metodic.
Mal întâiO şi ’ntăid, cine l-a autorizat pe d. Pawlowsky să vorbească? fiindcă, mal la urma urmelor, d. Pawlowsky, presupunând că este un om care se respectă, nu putea vorbi, fără o prealabilă autorizare, de cât în numele d-sale personal, ca Pawlowsky, pur şi simplu Pawlowsky.
Dar să meargă d. Pawlowsky şi, fără niclo autorizare, să ’şl permită a vorbi ca şi cum ar fi fost autorizat, mărturisesc drept că aceasta n’o Înţeleg din partea d-lul Pawlowsky !
Ett bănuesc ce şi-a zis d. Pawlowsky.
D. Pawlowsky şi-a zis aşa: nu sunt autorizat să vorbesc; dar mal la urma urmelor, ce’ml trebueşte ? pot foarte bine vorbi şi fără să fiQ autorizat.
El bine, iată ce nu pot eu aproba la d. Pawlowsky; d. Pawlowsky a făcut răii că nu s’a îngrijit a avea la timp cuvenita autorizare. Căci, în definitiv, dacă d. Pawlowsky tăcea, n’ar fi vorbit. EI ? daeă n’ar fi vorbit, ce mare deosibire ? Dar d. Pawlowsky a ţinut să vorbească; foarte bine. Atunci mâ întreb efl: dacă între a tăcea şi a vorbi nu e nici o deosibire, fiind vorba de d. Pawlowsky, pentru ce ar fi- o deosibire, fiind vorba de acelaşi d. Pawlowsky, Intre a vorbi şi a tăcea ?
Cu sistema aceasta a d-sale, prin urmare, d. Pawlowsky poate avea mâine poimâine o altă neplăcere : va trebui să justifice pentru ce, în cutare safl cutare împrejurare, a tăcut fără să fie autorizat a tăcea. Acestea sunt inevitabilele urmări ale greşelel d-lul Pawlowsky.
Mărturisesc că alaltăerl, când am auzit că d. Pawlowsky a vorbit, am avut un moment de îndoială. Deşi ştirea era oficială, mal presus prin urmare de ori ce bănuială de parţialitate, mi-am zis: Pawlowsky ?... Imposibil. Pawlowsky nu poate fi capabil de aşa greşeli politice. Pawlowsky, pe care de obiceiQ, îl ştifi toţi, rezervat, ducând prudenţa şi tactul dincolo de limitele obicinuite, — Pawlowsky ? nu se poate. Atunci, nu e Pawlowsky acela ; este desigur o regretabilă confuzie de nume.
Afl trecut douâ zile. Să spuu că uitasem detot in vremea aceasta de Pawlowsky, n’aşl spune adevărul. Din când în când şi foarte des, îmi revenea în minte :
Cum dracu ! Pawlowsky! nu crez ! Pawlowsky e altfel de băiat. Dar, în fine... Pawlowsky...
Altădată iarăşi gândeam:
Dar adică de ce nu Pawlowsky ? Poate... Omul e om.. Omul e supus greşelii, cu safl fără autorizaţie. Pawlowsky, nu e şi el om?... Atunci... i s’a putut întâmpla ., şi lui Pawlowsky.
Tot însă nu ’ml venea să crez una ca aceasta din partea lui Pawlowsky; îmi ziceam : nu se poate ; trebue neapărat să fie vorba de alt Pawlowsky cine ştie ce Pawlowsky !
Când însă Ieri mi s’a confirmat că tot Pawlowsky acela este şi mi s’a dovedit că Pawlowsky a vorbit chiar fără a fi autorizat, alunei am zis către prietinul care’ml aducea această gravă ştire despre Pawlowsky :
—	Dacă Pawlowsky a făcut asta, a-tuncl nu’l mal cunosc pe Pawlowsky !
—	Dar l-al cunoscut, mă’ntreabă prietinul, pe Pawlowsky ?
—	Ha nu ! dar...
—	Cum ?. atunci de unde ştii de ce e capabil Pawlowsky, dacă nu l-al cunoscut niciodată ?
—	Bine, aşa e; nu l-am cunoscut; dar, în fine, cum se poate ?... Pawlowsky!... Iţi spuiă drept, nu m’aşteptam la asta de la Pawlowsky.
Iou.
P. S. Tocmai acum, am văzut cât eram de greşii când mă pasionam atftta asupra cazului d lui Pawlowsky. In adevăr, eă nu l cunoşteam. Amicul meii mi-a repetat:
—	In adevăr, nu-1 cunoşti pe Pawlowsky ?
—	Nu’l cunosc pe Pawlowsky, am răspuns efl.
IPOCA
—	AtuncT, daca nu-1 cunoşti pe Paw
lowsky...
—	Să nu mal vorbim de Pawlowsky
am rfispuns eil.
2. P. S. In momentul din urmă, aflu că societatea Presei va ţine deseară o întrunire, la care sunt invitaţi toţi ziariştii din capitală, toţi, chiar şi acel cari nu fac parte din Societate, Se va des-bate la acea întrunire asupra cazului d-lul Pawlowsky. Me duc negreşit: dacă toţi ziariştii sunt acolo, o să am noroc să v6z şi eti pe d. Pawlowsky.
La ediţia a-treia, amănunte asupra cazului d-lul Pawlowsky.
„EPOCA” IN PROVINCIE
III XIL
Primim din Mizil următoarea scrisdre.
Stimate Domnule Redactor,
Sub-semnatul, proprietar alegător In colegiul I de Cameră şi al It-lea de Senat, In seara zilei de 15 Septembrie am fost ridicat de la domiciliul metî de o droae de agenţi poliţieneşti şi dus in pumni şi ghiontwri la cazarma pompierilor, unde am fost ţinut arestat pînă a doua zi, pentru motivul ridicol că am trecut cu trăsura prea repede noaptea pe stradă, fiind ambalaţi caii.
Am reclamat ministrului de iuterne, par chetulul de Buzăfi, precum şi parchetului general, dar sunt sigur că dreptate nu mi se va face, din cauză că aceste porniri rele ale poliţiei şi administraţiei locale, sunt Încurajate de şefii autorităţilor supe rioare.
Regimul teroare! de la 1888 a reînvia!, de unde făcătorii de rele sunt nesupăraţi de poliţie ; hoţiile şi jafurile se petrec în cea mal deplină linişte. Noi cetăţenii de frunte suntem arestaţi şi maltrataţi de nişte beţivani descreeraţl, adăpostiţi In poliţie, pe elnd locul lor ar fi fost de mult tn puşcărie.
Sunt tînăr şi pentru prima oară cînd am votat in sesiunea trecută am votat cu liberalii, fiind chiar liberal, fiind-că cuvlntul liberal mi se părea mal dulce şi mal atră gător de cît cuvlntul conservator.
Dar ce decepţiune ! credeam că prin acest partid să consolidăm şi mal mult libertatea pentru toţi, îu schimb însă ara fost cel d’în-tîifi ce mi s’a răpit libertatea de acest netrebnic şi vitreg partid.
Această falşă denumire de partid liberal este o minciună şi declar că pe lingă căinţa ce am că am servit pe aceşti nemernici cu votul med, al rudelor, şi prietinilor mei, de astă-zl înainte nu voesc a mal auzi de numele acestor sbirl, cari n’afi adus ţării atît în năuntrul cît şi afară de cit ruşinea şi minciuna.
De aceia de azi Înainte, atît ett cît şi ru dele mele ne înscriem şi vom da tot concursul partidului conservator, singurul care a apărat demnitatea noastră internă şi externă şi care nici odată n’a lovit în liber tatea individuală.
I erinin, stimate d-le Redactor, cu rugăminte a da publicităţel această scrisoare ce am onoare a vă o adresa, mulţumindu-vă de ospitalitate.
Primiţi, vă rog, stimate d-le Redactor, stima mea.
Ion Tadoran
Mizil, 1897 Seplerubre 17.
C. Ioan, ridicat uude se află acum prin stăruinţele lui Suveică din Focşani.
Mal curlnd de cit se aştepta, Împrejurările afi venit să dea d-lul I. Plâvănescn ceâ mal complectă satisfacţie şi să dovedească opinii publice cit de neruşinaţi sunt colectiviştii din capul departamentului şcoalelor.
In zilele de 2 şi 3 Septembrie, anul curent, safi ţinut ia liceul din Galaţi, conform regulamentului şcoalelor secundare ielabo rat de d. P. Poni, examenele pentru admitere Iii clasa I liceală a absolvenţilor cursului primar.
La aceste exunene s’afl prezintat 202 elevi absolvenţi a patru clase primare din Galaţi, pentru 120 locuri vacante. Afi funcţionat la licefi patru comisii examinatoare şi, din atlţia candidaţi, elevii d-lui 1. Plăvănescu, adică a acelui institutor pe care d. Ştefan C. Ion l’a găsit abătut de la datoriile lui, au fost clasificaţi cei d’întîiii. Avem înaintea noastră tabloul oficial depus tn arebiva liceului din Galaţi şi In fruntea lui aflăm : 1) numele elevului Paraschiv S. Paraschiv, cu media 9; 2) numele elevului Trişcă P„ cu media 9; 3) numele e-levulul Pascu G„ cu media 8; 4) numele elevului Eftim'iu Al., cu media 8. Toţi aceşti Patru elevi, primii clasificaţi la liceul din (rataţi, ati absolvit cursul primar Ia şcoala No. 4 din Galaţi şi au fost elevii d lui I. Plăvănescu. \
Nu Întindem cercetarea mal departe ; aceste singure date suut suficiente pentru a da puternică dezminţire alegaţiunilor stupide diu raportul d-lul Ştefan C. Ioan contra d-lul 1. Plăvănescu.
Cu atît mal mult trebue semnalat acest succes al d-lul Plăvănescu, cu cit absolvenţii şcoalel de aplicaţie de pe Ungă şcdla normală din Galaţi, In jurul căreia s’a făcut tot d’auna cain multă reclamă oficială abia aii putut fi admişi. Premiul I de la această şcoală cu media 9.70 în certificat a fost clasificat, după examenul de admitere în licefi, al 73-lea; iar premiul II a fost clasificat, după examenul de la licefi, al 39-lea.
Pentru lumea, care judecă, deosebirea sare în ochi şi cu atît mal mare apare nedreptatea făcută d-lul I. Plăvănescu.
OfFORMA'lj'lI
In robie aşteaptă cuvlntul vostru, aşteaptă şi mîngîere §i ajutorul real. ....
Veniţi ou mic cu mare, căci vorba « de onoarea noastră naţională.
Comitetul central executiv al LigeT culturale şi comitetul naţional studenţosc
I>e vre-o două zile, ne poim -neţte despre demlsiunea cabinetului Kturdza.
Nu se cunosc iusă bine cauzele acestei de misiuni.
Unii zic că d. Nlurdza, simţind situaţia falşă iu care se ailă, ar avea de g!nd să demisioneze de bună voie. Intenţia Ini ar fi ca să lase pe H. Mtătescu în lo-cul^lul şi d-sa să-şi refacă puţina popularitate pe cestiunea naţională, arătînd că el a desa-probat călătoria Regelui la I*esta şl d*aceea el n’a întovărăşit pe ^lujestafca ba şl n'a înapoiat vizita contelui taoluchowsky.
Se zice însă că d. btătescu u’ar fi dispus să ia puterea. în con-d iţi uni le de laţă.
i>upă, o altă versiune, se zice că demisia d-lul Sturdza ar fi o denr’sfnne silită.
înregistrăm aceste ştiri, ca simple zvonjirî'.
Programul primirii M. S. Regelui la Iaşi, pe care l’am publicat în numărul -ostru de erl, va fi supus aprobărel Suveranului.
In acest scop, primarul, d. N. Gane, şi prefectul de judeţ al laşului, d. V. Ghecrghian, vor merge Ia Sinaia, în cursul săptămînel viitoare.
D. D. Sturdza a dat la Sinaia un prînz diplomatic, în onoarea contelui de Ley-den, care a fost transferat la Tokio.
Colonia germană din Capitală de asemenea va da un banchet în onoarea sa.
GALAŢI
Cititorii îşi aduc de sigur aminte că, în urma unul raport al faimosului Ştefan C. Ioan, mazilitul inspector general a‘l Snvăţă-mlntulnl primar, ministrul Haret a înlocuit pe d. institutor Ioan Plăvănescu din Calaţi la direcţia şcoalel No. 4 de băieţi din acel oraş.
La timp am arătat că această procedare a ministrului a fost dictată de consideraţii politice, d. Plăvănescu, care a fost 7 jum. ani revizor şcolar, aparţiulnd partidului conservator; am arătat de asemenea cit erafl de stupide învinuirile aduse d-lul Plăvănescu şi cit de pătimăş şi păcătos s’a dovedit a fi odată mal mult slugoiul colectivist, care răspunde la numele de Ştefan
Comitetul central al Ligel va afişa pe zidurile Capitalei, astăzi, Simbătă, următorul apel:
Cetăţeni!
Trufia şi şovinismul maghiar au luat un nou avînt.
Tendinţa de desfiinţare a tot ce este viaţă romînească peste munţi, isbucneşte azi, din noii, în presa lor, cu oarbă şi neînfrînată stăruinţă.
Nici odată netoleranţa şi pornirile agresive ale unui popor nu s’aii manifestat cu mai multă patimă, ca acum în urmă.
Cu o deplorabilă unanimitate adversarii cred că ar fi sosit momentul să asigure lumea europeană, că lomînis-mul ar fi strivit şi culcat la picioarele fiilor lui Arpad.
Roiului!
Răbda-vom noi această insinuaţiune umilitoare pentru noi ?
Suporta-vom noi triumful forţa brutale şi al minciunei ?
Sta-vom noi cu mîinele în sin, cînd maghiarii se laudă cu înăbuşirea miş-cărei naţionale, cînd Rominia liberă §i-ar da consimţimîntul ei la desfiinţarea naţionalităţii noastre comune ?
E cu neputinţă 1
Toată suflarea romînească e revoltată azi de acest nou atac !
Cu toţii simţim că tăcerea noastră ar fi o încurajare pentru maghiari şi o slăbire a luptei fraţilor noştri.
Credem a răspunde opiniunei noastre unanime cerîndu-vă să veniţi, la întrunirea naţională ce va avea loc tn sala Hugo, Duminecă 21 Septembre la orele 2 p, m.
Roiului!
Veniţi, căci dreptatea, adevărul şi demnitatea noastră a lutulor reclamă o protestare solemnă.
Veniţi, căci milioane de fraţi ce gem
Un consiliu de miniştri se va ţine in Sinaia Duminecă, 21 Septembre, la ora 10 jum. dimineaţa, la castelul Peles, sub preşedinţia M. Sale Regelui.
Constatăm că ziarele ungureşti sosite erl se ocupă în termeni foarte amăriţl cu toaslul rostit de M. Sa Regele la Budapesta.
EgyelM&s, de ildâ, nu-1 comentează în prim-articol, ci intr’un articolaş de vre-o 15 rîndurl, spune că de sigur acest toast nu va produce nici pe de parte efectul toastului împăratului Wilhelm».
Budapesti Ilirlap spune că «opinia publică maghiară s’a aşteptat la pro clamarea alianţei Romlniel cu Ungaria şi la o condamnare a agitaţiunilor daco-romane*.
Aflăm că direcţia C. F. R. a primit ordin să pregătească cît mal curînd trenul regal şi vaporul Principesa Elisabeta, în vederea apropiatei vizite pe care o va face M. Sa Regele Garol la Constantinopol.
Toate desminţirile presei oficioase în cestiunea vizitei Suveranului la Yldiz-Kiosk nu a fi absolut nici un temeifi.
Ţinem să satisfacem cererea confraţilor de Ia Dreptatea, cari ne reclamă o rectificare asupra informaţiunel noastre că afi trimis pe d. Szanielewicz la Buda-Pesla.
După cum afirmă confratele, în redacţia Dreptăţei nu exisfă nici un domn Szanielewicz şi e natural că nici un domn Szanielewicz nu a putut reprezintă Dreptatea la Budapesta.
facem cu plăcere rectificarea pe care ne-o cer confraţii de la Dreptatea.
Suntem Informaţi eă d. generai Berendei , în urma intervenţiei guvernului unguresc, a dat ordin tuturor comandanţi-
lor corpurilor de armată să pună in veflerea ofi erilor ca irecîud tn Ungaria sau Transilvania să
nu mal poarte uniforma lor, căci prin aceasta agită pe Romînli transilvăneni.
M. S. Regina a invitat pe violonistul ungur din Budapesta, d Eugen Hubay, să vie Ia Sinaia şi să dta mal multe serate muzicale la Castelul Peleş.
M. S. Regina i-a promis "şi un libret de operă ca să-I pună pe note.
D. Hubay va sosi în primele zile ale lunel viitoare, în Capitală.
Ieri s’afi terminat examenele in sciis de bacalaureat. '
S’aQ prezintat 301 candidaţi. Dintre aceştia, 275 afi trecut examenul clasic, iar 26 examenul real.
Marţi dimineaţa se va da rezultatul examenului In scris, după care se va începe, la universitate, examenul oral.
Suntem informaţi că pe moşia d-lul S. Guriţă, Cîmpnrile, din judeţul Putna, s’afi descoperit importante gismente de cărbuni de pămlnt. Tot în aceeaşi localitate s’afi găsit şi bogate izvoare de păcură.
De asemenea s’afi descoperit cărbuni de pămlnt în munţii Vrancel.
Terenurile carbonifere din ambele localităţi sunt foarte bogate şi ocupă o mare întindere de pămlnt.
Duminecă, 21jSeptembre, va avea loc alegerea consiliului de disciplină al baroului Capitalei.
In acest scop, toţi avocaţii înscrişi In barou sunt convocaţi, In sala de consultaţii a palatului Justiţiei, pentru această zi.
La azilul Elena Doamna s’a înfiinţat, pe Iîngă cele-l’alte secţii, o secţie a menajerelor.
In această secţie vor fi trecute elevele din secţia normală, lipsite de aptitudini pentru studio.
Secţia menajerelor va avea cinci subdiviziuni :
Bucătăria, bone, bone superioare, spălătorie şi servitoare.
De o cam dată, s’afi înfiinţat secţiile de bucătărie şi bone.
D-na Roth a fost numită directoare a ambelor secţii.
Cu deschiderea viitorului an şcolar, la facultăţile de litere de la ambele universităţi din ţară s’a infiinţat anul preparatoriu.
Bacalaureaţii, cari vor voi să urmeze cursurile facultăţilor de litere, vor trece mal intlifi prin anul preparatorifi, după care—la finele anului şcolar—vor trece un examen de înscriere, în facultate. Numai reuşita Ia acest examen va da
dreptul la obţinerea cărţel de student.
*
* *
Anul preparatoriu va fi introdus şi la facultăţile de ştiinţe.
In acest scop, ia ambele facultăţi afi fost numiţi cîte patru profesori conferenţiari.
EOOVBi
Un prea frumos concert se va da Simbftlă 27 Septembrie, In sala Teatrului Lyric, de călre d-na Alina de Lapotnmeraye, eleva d-lul Edmond Duvernoy, profesor la conservatorul din Paris.
D-nil E Waterstrat, Fleseh şi Narice vor da bine-voitorul d-lor concurs.
—	Duminică, 21 Septembrie, va avea loc o representaţie tn sala Teatrului Hutro, in beneficiul cuuoscutel artiste Fany Vlădi-cescu.
Se va juca Femeile noastre.
—	După o telegramă din Viena, In şedinţa de la 18 Septembrie a Reiehsrathulul austriac, deputaţii Bucovinei şl-afi formulat propunerile privitoare la creaţiunea unei
direcţiuni a C. F. la Cernăuţi, în tocmai precum există o direcţie a telegrafelor şi poştelor.
Prefectura de Brăila a scos In licitaţie darea în întreprindere a trei localuri de şcoală rurală.
Totalul lucrărilor se ridică la suma de 67.599 lei.
ŞTIRI MARUITE
*	Aflăm cu părere de răfi încetarea din viaţă a d-nel Floarea G. Olangiu, soţia d-lm Ghiţă Olangifi, decedată In ziua de 9 Septembrie.
*	D. Ştefan Deşilă a fost ales membru în consiliul general al judeţului Vaslui, în locul vacant.
*	D. C. Penescu, prefectul de poliţie din iaşi, a sosit În Capitală.
Prezenţa d-sale e în legătură cu ultimele dispoziţiunl ce rămlne de luat, cu privire la călătoria M. S. Regelui la Iaşi.
Criza ministerială în Grecia
Atena, 19 Septembrie. — Camera deputaţilor.—!}. Ralli depune pe biurou, tratatul preliminărilor de pace; îl declară împovărător şi zice că ministerul va invoca pentru ori-ce justificare faptul că mijlocirea puterilor era obligatorie pentru că acceptarea sa prealabilă se pusese ca primă condiţie a unei suspendări de arme.
D. Ralli nu cere Camerei să adopte tratatul, ci să voteze o moţiune de încredere şi să amine lucrările sale pînă după liberarea teritoriului. Odată tratatul pus în executare, opera cabinetului va fi terminată.
D. Delyannis critică modul cum d. Ralli pline cestiunea; din nenorociri condiţiu-nile de pace sunt executorii şi tratatul este împovărător. D. Delyannis ar dori ca ministerul să nu puie cestiunea de încredere, căci Camera nu poate să ia asn-pra-şi răspunderea cabinetului.
D. Ralli depune cestiunea de încredere, care este respinsă. Cabinetul îşi dă demisia.
Atena, 19 Septembre. — D. Ralli s’a dus la palat şi a oferit Regelui demisiunea cabinetului, care i-a primit-o. Nu se ştie nimic asupra noului cabinet.
Toată presa afară de ziarele delyaniste, primesc cu o mulţumire vie criza ministerială.
Repete a conferit cu preşedintele Camerei. Cîte-va zii. re de seară recomandă dizolvarea Camerei.
Amicii politici ai d-lui Delyanis, aii decis să nu intre nici o dată într’un cabinet Delyanist.
, Atena, 19 Septembre. — Regele a însărcinat pe d. Zaimis cu formarea cabinetu-» j „Zaimis esită să primească şi declară ca dacă va forma cabinetul, va lua oameni noul.
divekse
DIMAP1TALA
Acefdeut nenorocit. — Un accident nenorocit s’a IntlmpUt erl după amiazl in strada Sfl. Ştefan 8.
Cărciumarul N. Ioneseu, voind să cureţe ctte-va butoae de spirt, a turnat pucioasă aprinsă in unul din ele. In momentul cînd pucioasa a fost introdusă In vas, butoiul a făcut) explozie, rănind destul de grav pa cîrciumar la fată si la mîinl.	* *
DIN ţABA
Sinucidere. — Ni se comunică din Piteşti că alaltăieri, locuitorii comunei Urlueşt!-Băbe-nl din judeţul Argeş, afi găsit, pe marginea pinului care curge lingă sat, cadavrul femeii Dumitra Radu Telaş, din acea comună.
In urma cercetărilor făcute şi după semnele adinei pe cari cadavrul le purta la găt, s’a constatat că Dumitra îşi curmase singură zilele prin strangulare.
Parchetul fiind avizat despre aceasta a autorizat înmorinintarea cadavruluT,
Crima din Ragova.—Prefectura de Mehedinţi a telegrafia! erl prefeeturel poliţiei Capitalei, că în ziua de 18 curent o crimă oribila s’a săvîrşit in comuna Ragova din acel judeţ.
Locuitorul VeJciu Baloic, din acea comnnă, în urma unei discuţiunl violente ce a avut cu socrul sâfi Dumitru Istodor, a luat o secură din casă şi cu o puternică lovitură i-a crăpat capul in două, ucigindu-1 pe loc.
INSTITUTUL de PETE
„I> ORBESC U“
Fondat în anul 1882 47, Strada Scaunele, 47
Cursurile primare şi liceale vor lucepe la 1 Septembrie, cu vechiul corp didactic, care în mare parte este compus din profesori de la Liceele Statului.
Programul este acela al Şcoalelor Sla»ulul.
Studiul limbelor franceză şi germană obligatorii de la clasa l a primară, va fi obiectul unor îngrijiri speciale, aşa ca elevele, după clţl-va ani de şcoală să poată vorbi cn înlesnire aceste două limbi.
Musica, limba euglesă şi pictura sunt facultative.
înscrierile se fac de la 25 August.
Directoare, EUPHROSINA C. C. D0BRESCU
absolvenţi a Şooalel Centrale de fete din BnoureetI ţl a Şooalel Begale superioare de fete din Berlin.
Institutul de Domnişoare
„BOLINTINEANU”
Fondat în anul 1874
BUCURESCÎ. — Şoseaua Jianu. — BUCURESCl Snb Dlrec|lunra D-nel
.tlARIA AUGELESCU
Faţă de importanţa ce autoritatea şcolară o dă astă-zl învăţemîntulul privat, reservindu-ml pe viitor mal mult partea educativă şi conducerea generala a institutului, am încredinţat instrucţiunea ginerilor mei, d-lor profesori «. Popa şi I. Cil ucid, cari vor mal fi secondaţi de următorul corp profesoral :
Pr. G. Florn, profesor la liceul Lazăr.
G. Popa, licenţiat în litere, profesor la liceul Luăr.
I. Clinciu, licenţicl în litere şi filosofle, prof la liceul Lazăr.
I, Grama. licenţiat în litere şi filosofie, prof. Iu liceul Sf. Sava.
D. Ghimpa, licenţiat în ştiinţele fisico-chiniice, profesor la liceul Lazăr.
Lt. Paul Angelescu, absolvent al şcoalel de artilerie şi geniii.
N. Colceag, licenţiat în litere şi filosofie, prof. la gimnaziul Şincal.
D-na Ivascu, licenţiată in ştiinţele naturale, profesoară la externatul seeuudar No. 2.
Viot. Bălăcescu, licenţiat în drept.
St. Enăchescu, licenţiat în litere.
D-ra Maria Ioneseu, licenţiată în litere, prof. la asilul Elena Doamna.
G. Bogdan-Duică, licenţiat In litere.
D-ra Eug. Economu, licenţiată tu litere.
I. Georgescu, licenţiat in drept.
N. Ganea. profesor la liceul Sf. Sava.
N. Clinciu. student în medicina.
D-ra Ioanid, absolventa a şcoalel secundare din Craiova, institutoare.
N. Petrescu, absolvent al şcoalel normale de institutori, institutor Ia şcoala No. 27.
Pentru limbile streine franceză, germană, engleză precum şi pentru dexterităţi am angajat 14 profesoare streine. Medicul institutului este d-l dr. Răulzoiu.
In anul acesta elevele externe şi seini-inter-ne se vor putea bucura de avantagiul, că pe dinaintea institutului circulă o linie de tramway.
Înscrierile afi început deja şi vor continua couform ultimei circulărî ministeriale numai piuă la 15 Septembrie.
Institutul de băeţîGr. Qobâlcescu
BRĂILA
SS, Strada Sf. Nicolae, S3.
. ţ-ursurl primare şi liceale. Se primesc elevi interni, semi-interni şi externi.
Prospecte se trimit la cerere, începerea cursurilor la 1 Septembre.
Director, 0‘ Bl. Macedonescu.
EDUCAŢIUNE -HIGIENA— DISCIPLINA
LYCEE FRANCAIS
P0S SUB PATBONAGIUL OFICIAL AL
LE(?AJIl;NEI franţei
Str.: Scaunelor, 45 (casa Eleva)
Directori: D-nii LEAUTEY şi LOLLIOT
CLASE PKIMABE ŞI GIMNASIALE INVAţAmÎNT CLASIC ŞI BEAL
conform programelor Statului român şi Statului francez
Materiile Invăţămtntulul romln vor fi predate In limba Romînă. — Materiile Învăţă-mlnlulul frances vor fi predate in limba franeesă.
Limba franeesă şi germană sunt obligatori deja din clasa I-a primară.
Limba lrancesă, impusă cu uşurinţă tutulor elevilor, deja In primul an al presenţel lor la licefi este limba cea mal întrebuinţată, atlt In raporturile elevilor cu direcţiunea cît şi In relaţiunile lor zilnice: la inasă, In plimbări şi in recreaţii.
Pentru ori-ce cerere de prospecte, infor-maţiunl şi înscrieri, a se adresa: la
LEGAŢIUNEA FRANŢEI, Str. Biserica Amzeî
,	safi la
LYCEE FRANQAIS, Str. Siaanalor, 45. Liceul se deschide la l-iii Septembrie, tar cursurile oficiale anului şcolar 1897-98 vor începe la 9 (21) Septembrie 1897.
De dat în exploatare 'S&i”
sca situată la 7 km. de gara Schitu Goleşti, coiu-pusă din »/a stejar şi >/s fag, vlrstă 80 ani. n-tindere 400 pogoane. Pentru detalii a seadresa la u, Nuuu, proprietar, Cîmpu-Lung.
.kWttt D. D
a#
2^ Fnnrîftt, în.	/>
.	Fondat In. 1887


ZA ŞI
4*

*50, 8 (Ca**
Acest institut se Împarte in două secţiuni: SECŢIUNEA PRIMARĂ si SECŢIUNEA LICEALĂ.
Un corp profesoral, ales printre cel mal buni institutori, profesori şi preparatori, va preda cursurile prevăzute în programele Statului, pentru secţiunea primară.
Elevii secţiunel liceate vor urma cursurile liceului naţional, sare se află alături şi in institut vor găsi întreţinere şi creştere perfectă; preparatori,‘aleşi cu Îngrijire, vor pregăti lecţiunile zilnice împreună cu elevii.—Această secţiune s’a reorganizat spre perfecţionare.
Limba franeesă şi germană se vor preda cît se poate de serios şi intr’un mod metodic, de către profesori şi pedagogi, clasaţi printre cei mal de seamă în Franţa şi Germania.
Muzica, atît cea vocală cit şi cea instrumentală, precum şi desemnul şi cele-1 alte arte de agrement, se învaţă cu cel mal buni maeştri.
înscrierile încep in 15 August şi ţin pînă la 1 Septembre st. v.
Pentru ori-ce lămurire, a se cere broşura
explicativă a şcoalel, care se va trimete imediat; adresa să fie dată in mod destul de citeţ şi de lămurit. DiBBcTtthytiA.
Liceul Nou de domnişoere
(Anal al YIII-Iea)
Autorisat oficial, sub Direcţiunea
DoaRinei O. H. LOLLIOT
Strada Fântânei, 18. — Bucureşti.
. Cursuri primare, cursuri secundare, clasice şi moderne. Limba franeesă este obli-gatone pentru toate elevele între ele, In relaţiunile lor zilnice cu Direcţiunea şi cu Institutoarele.
Cursurile Încep regulat la 9 (21) Septembre, iar înscrierile se fac chiar da acum.
Institutul de băeţî Eniu Bălteanu
Bucureşti. - Str. Vîntului, No. 6.
°rnt!r- Minister cu ordinul No. dalld'9334 din 4 Iulie 1897.
Acest institut coprinde: curs primar, liceu
, slc ?• reai cu 7 clase, preparaţiunl de bacalaureat, ete.
Se primesc elevi intornl, externi şi semi-interni. Unei minute depărtare de liceele: Matei Ba-sarab, Mihal Bravul, gimnasiul Şinei şi scoaleka ae comerţ.
înscrierile se Încep la 1 August, la ori-ce oră Prospecte se trimit la cerere.
Proparaţiuuile de corigenţă încep Ia 15 August.
nireetor, DEM. M. POPESCI1
___________ Profeaor, lloeny»t [n filologia.
Doctorul AL. C0STINIU
„ ,	.	. Medio de Spital
BOrannann.C.1,P^“iBoale do Gu- Nas 9* Unieh Consultaţii, 6—7. str. FinUnel, 48.
www.dacoromanica.ro
Criminalul, dispărut imediat dopa sâvîrşirea crimei, este căutat cu activitate de cftlre autorităţile locale, care în aceiaşi timp, aO dat telegrame iu toate direcţiunile pentru prinderea lut.
DIN STREINATÂTR
€11 iioJ laurii—La redacţia «Tribunei» din Sibitl s’a prezintat, zilele trecute, un brav ţăran din Streza-CîrţHoara (comit. Făgăraş); Ioan Bucurenciii, uin bărbat voinic şi chipeş, o adevărată figură de Romîn.
—	Venit-am să văd pe preşedintele nostru, dr. Raţiu, a zis el.
Am depănat cu el mal multe din cele ale noastre necazuri şi dureri, aşa cum numai Ro-minul o ştie face, ciml e cu «de-aî noştri». Ne-a spus, intre altele, că a citit biografia lui lancu şi a plîns de durere şi mînie, atit de tare ’l a mişcat povestirea nenorocirilor petrecute de marele eroii.
—	Am şi eO un lancu—ne spune deodată ţăranul, lin băiat al med, de un şi 0 luni. Se vede de pe acum aprig şi strajnic puifl de Ro-mtn. De aceea l’am şi botezat lancu Patriciu. L’am «afurisit» să fie ca lancu !—a sfirşit ţăranul, Înecat do jale, aceentutnd cu dureros şi deosebit inţeles vorba—«afurisit».
Dea Domnul, ca mulţi asemenea bravi Ro-mtnl să mal avem noi, dar mal ales, incă nn lancu !..
l’rluceaa Ckiuiay — Din Porl-Said se anunţă «Politicei t'oloniaie», că princesa Chi-may, d-na Clara Ward, Însoţită de Rigo.asosit pe bordul vaporului german, venind din Genes, In ziua de 4 Septembre.
Princesa Chimay pornise spre Japonia, dar, în urma unei iadispoziţiunl, s’a oprit In Port-Said, iar de aici va pleca spre Cair.unde va sta mul! timp.
La sosirea In Porl-Said a princesel, o mulţime de fotografi s’afl prfzintat ca să ia portretul acestei princese, care a făcut atîta sgo-mot Sn lume cu fuga sa cu Rigo, frumosul ţigan.
COMERţlTL I>E Ciltf^E
(prin fir telegrafic)
Ultimele ştiri de la bursele din străinătate
Grîfl prompt */« scădere > termin Mal-Iunie 91 cen. » ferm » susţinut »	10 cent. scădere
New-York
Londra Anvers Paris
Viena.
Redeschidere închidere
Gria de primă-vară	fl	11.48	fi.	11.58
» » toamnă	»	11.70	»	11.75
Ovăz» primă-vară	»	6.53	»	6 56
Sec. »	»	» 8.70	» 8.72
»	> toamnă	»	8.72	»	8.75
Porumb Mal-Iunie	»	5.38	»	5,38
» Sept. Octom. * 4 83	» 4 84
Tendinţa fermă.
Depeşile de azî
(Serviciul «Agenţiei Romîne*)
Viena, 19 Septembrie.--Bugetul pe 1898 a fost depus pe biuroul Reiclisrathulul. Totalul cheltuelilor se urcă la 715.920 827 fiorini, adică 26.776 126 fiorini mal mult daclt In 1897. Veniturile se urcă la suma de 719.900.282 fiorini, adieă cu 30.745 143 fiorini mal mult declt In 1897.
In expunerea sa, ministrul de fiiiauţe re-levează ca dovada creşterii Creditului Austriei, cursul favorabil al rentelor amoitisa bile, din care părţi mari sunt plasate In Francia, Germania şi chiar în Suedia.
Excedentul budgetului de 3 900.000 florini se va reduce probabil la 900000 numai, din causa cheltuelilor eomuiie. Ministrul speră că marea lucrare a reformei impositelor se va termina In curlnd (a-plause).
Deputaţii centrului propun crearea unei curţi de onoare parlamentară.
Rambouillat, 19 Septembrie. — Preşedintele Republicel a numit pe d. Lppine, gu-vernator-general al Algeriei.
Budapesta, 19 Septembrie.—împărăteasa Elisabeta a sosit de dimineaţă.
_ Constantinopo), 19 Septembrie.— Contrariu ştire! dată de Corespondenţa Politică, ministrul de războiu declară că na se va libera nici un soldat al armate! de ope-raţiun!, înainte de semnarea tratatului de paee definitiv.
însuşi d. Eugen Stătescu desaprobă, în termeni! cel mal energici, conduita d-lul Sturdza în chestia naţională.
D. Stătescu, vorbind cu nn fruntaş liberal asupra ultimelor evenimente, s’a exprimat aproape în următorii termeni:
— Se pare că d. Sturdza nu ştie că nn se pot ţine doul pepeni într’o mînă. D-sa ar 11 trebuit să ştie că modnl cum a agitat chestiunea naţională nu se potriveşte de loc cu politica externă ce urmăm. Ceea ce a făcnt d. Sturdza nu este o greşală de om politic, ci o curată prostie.
După informaţii ce primim din Iaşi, M. Sa Regele va fi găzduit, cu prilejul vizitei sale în acel oraş, în localul comandamentului militar al corpului 4 de armată.
Prin testamentul defunctului Vasile Tăcu din Iaşi s’a lăsat epitropiel bisericel Sft. Haralambie, din acel oraş, un imobil în valoare de 25.000 lei. *
D. Alex Cozinski a lost numit director al poliţie! din Tulcea.
D. doctor Felix, directorul serviciului sanitar superior, pleacă astă seară la Viena, în urma unu! concediu de 15 zile, pentru căutarea sănătăţel.
In urma unu! conflict izbucnii între prefectul judeţului Dolj, faimosul Iulian Vră-biescu, şi directorul săfl, d. Locusteanu, acest din urmă şi-a dat demisiunea din postul ce ocupă, pe ziua de 1 Octombrie.
Desgustat de mizeriile ce i se fac, d. Lo-custeauu a cerut retragerea drepturilor sale la pensiune.
ULTIME INMATIU1
Mişcarea naţională
La întrunirea de mîine, convocată de Ligă, vor participa şi delegaţii secţiunilor din ţară ale IAgei, cu drapele.
***
Ziarele din Budapesta înregistrează cu litere caracteristice ştirea că TAga şi studenţii aii convocat pe mîine un meeting naţional şi exprimă speranţa că d. Sturdza va şti să ia măsuri în contra curentului anti-m 'gbiar.
4'
* *
Oficiosul Rcichswelir din Viena vorbind despre vizită de la Budapesta şi despre mişcarea naţională ce s'a pornit în Bucureşti, sfătueşte pe ringuri să se alieze cu cele trei milioane de romtni din Transilvania şi Ungaria în stăpînirea ţării, căci ast-fel românii cu ungurii ar forma o reală majoritate în contra Slovacilor, Rutenilor şi Sîrbilor, cari în definitiv nu urmăresc de cil numai utopiile panslave.
«Asemenea alianţă,—spune Reichswehr, —ar fi. cu atît mai mult de consiliat, că ungurii s’au putui convinge deja că nu pot să magheriseze de loc pe loc pe romtni, de oare- ce poporul romtn e un element trainic şi de cultură.
«Vr’o cincl-zecî de deputaţi romîn! şi cîte-va locuri în administraţiunea ţării ar fi de-ajuns spre a scăpa politica internă a Ungariei de o mare greutate». *
♦ *
D. Gh. Secăşeauu, profesor în Tulcea, ca fost ziarist, ne trimite cîte va rînduri de felicitare pentru «atitudinea vrednică a tntregei jtrese bucUreştene faţă de invitarea ziariştilor maghiari».
Pe ziua de 1 Octombrie, d. Argintoianu, dirigintele oficiului telegrafic, şi d. N. Cons-tantineseu, dirigintele oficiului poştal din Capitală, vor fi Înaintaţi inspectori de circumscripţie, în locurile râmase vacante prin demisiunea d-lor Floru şi Chiriţescu.
Angina difterică bîntuie cu furie în comuna Iveşti, jud. Tecucifl.
De la începutul lunel Septembrie şi pînă erl, numai In spitalul rural din Iveşti, s’afl tăcut 21 de injecţii cu se-rum anti-difteric.
Pentru ziua de 22 curent este fixată, înaintea secţiunel IlI-a a tribunalului Ilfov, înfăţişarea procesului cămătarilor.
In conformitate cu legea clădirilor şcolare, la toate prefecturile din ţară, s’afl început licitaţii pentru arendarea pămînturilor şcolare si bisericeşti.
•	•	t
Mîine, Duminică, Mpoca va apare, ca de oblceiii, în trei ediţinni.
Ea ediţia a llf>a vom da completa dare (le seamă a întrunire! convocată, în sala Hugo, de Liga Culturală.
Un confrate ieşan anunţă că locuitorii din judeţul Iaşi, cari au suferit de inundaţiile din primă vara aceasta, vor inmîna M. Sale Regelui, cu prilegiul vizitei în capitala Moldovei, o reclama-ţie—prin care vor arăta, că nu li s’au dat ajutoarele făgăduite de guvern, pentru reconstruirea caselor lor, distruse de ape.
scop, ea a început prin a Înlătura pe toţi candidaţii cu cunoştinţe serioase.
Alai tnttiu a eliminat pe doui Rotntni din Transilvania, sub pretextul că sunt streini. Amlndoul aceşti tineri sunt totuşi absolvenţi a! şcoalel de agricultură de la He-r&slrăfi. Statul a cheltuit cu educaţiunea lor, tocmai în scopul de a se putea folosi de cunoştinţele lor şi astăzi, el se văd Înlăturaţi de la concurs, sub motivul că sunt slreiDl.
Şicanele comisiunel aii mers şi mal departe. S’ail pus chestiuni, In afară de programul publicat In Monitorul Oficial, plnă etnd, In cele din urmă, toţi candidaţii afl fost respinşi.
Şi să se noteze că, printre el erafi tineri cu cunoştinţe Întinse, absolvenţi cu studii serioase al şcoalel de la îferăstrăfl.
Vor azisla, ca delegaţi al guvernului romîn, la congresul pentru combaterea leprei, ce se ţine, In Octombrie a. c., la Berlin, d-nil d-rl V. Babeş, N. Calen-deru şi Paul Petrini.
In acelaşi congres, d. dr. Petrini-Ga-laţl va reprezintă Eforia Spitalelor Civile, iar d. dr. N. Georgescu primăria capitalei.
De la un fruntaş romîn din Tulcea primim ştirea că rechemarea primarului Mircea Petrescu şi numirea comisiunel interimare, în care pentru prima oară figurează şi un profesor de la gimnazii!, a fost salutată cu bucurie de romb)! şi de cel-l’alţt cetăţeni, cari apre-ciează opera de progres săvîrşită de Statul romin în aceste părţi ale ţării.
Lotul «le 50.000 lei
Erl, seara, a sosit în Capitală ţăranul Va-sile Domentz, clştigătorul lotului de 50 000 lei, Însoţit de fiul săfl şi de perceptorul Erdes.
Afacerea cu furtul biletului cîştigător n’a fost de cît o simplă farsă, pe care notarul comunei Cuza-Vodă, a făcut-o perceptorului de necaz, că nu poate el să Însoţească pe fericitul cîştigător în C ipitală pentru a beneficia şi el din cel 50.000 Iei.
In adevăr, ţăranul Domentz s’a adresat perceptorului, de la care şi cumpărase biletele, pentru ca să I spună dacă a cîştigat ceva şi în urma răspunsului acestuia, că el este clştigătorul lotului cel mare, a rugat pa perceptor să ’l însoţească piuă în Bucureşti ca să încaseze suma.
Notarul comunei, care era de faţă s’a oferit el să meargă, dar Domentz a refuzat declarînd, că trebue să ia pe perceptor de oare ce el i-a vîudut biletul cîştigător şi de sigur şi o parte din norocul lui l’a ajutat ca să cîşiige lotul cel mare.
Furios că nu poate profita nimic din această afacere însemnată, notarul anunţă prefectura, că perceptorul a furat biletul cîştigător de Ja ţăranul Domentz. In urma acestui denunţ, prefectura de Roman a dat telegrame In toată ţara pentru dovedirea posesorului biletului cu 216.450.
După ce a sosit telegrama la poliţia din Capitală, s’aft prezintat în persoană şi Do-menfz cu perceptorul, istorisind cazul.
Această farsă a notarului, a făcut pe Domenlz să mal întîrzieze o zi cu încasarea sumei cîşligate, plnă ce prefelura de Roman va răspunde telegramei poliţiei prin care se cer detalii asupra afacerel şi asupra pei soanolor lui Domentz şi a perceptorului Erdes.
uit numal'dirt neglijenţă, de sigllr eft aceşti doul campioni ar fi eşit cel d’tnVîifl.
Din cele-l’alte două echipe, afl eşit: 1) Max-Mihâeseti.
Cursa IX. N’a avut loc.
Cursa X. Biciclete.—Fond. Internaţională. Profesionişti, 20 kilometri (60 tururi). Din 7 afl eşit: 1) Tomaselli ; 2) Max ; 3) Nep-pel; 4) Niţulescu.
Astă zi consiliul comunal si oraşului BacăO, va procede la a’egerea unul primar în locul d-lut Leon Sachelarie, numit prefect.
Noul primar va trebui să nu iasă din cuvîntul d-lul Sachelarie, de aceea— după toate probabilităţile—va fi ales actualul ajutor d. Iamandi, omul său de încredere.
După cum se ştie, intre condiţ ile puse de d. Sachelarie, pentru primirea prefecturel, a lost şi aceea de a i se lăsa mina liberă la primărie.
Ultimele numiri făcute de ministerul jusliţel din Viena, în magistratura Bucovinei, aii produs o mare nemulţumire printre Romînl.
In afară de cîte-va numiri de Rondnl, făcute la finele lunel August, de astă dată nu s’afl numit de cît Ruteni şi Evrei, iu dispreţul drepturilor cîşligate şi a cererilor făcute de candidaţii ro-mînh Centre romineştl, ca Sadagura, Rădăuţi, Vijniţa, Şiret, ele. afl foit împănate cu magistraţi străini de limbă şi naţionalitate.
împrejurarea aceasta a produs o vie agitaţie printre Romînil bucovineni. După cum ni se scrie din Cernăuţi, clubul romin din capitala Bucovinei este decis a interveni la ministerul justiţiei din Viena, pentru a protesta contra numirilor făcute.
In special numirea adjunctului Constantin Zenta, ruteari de naţionalitate, la Şiret, a indignat pe Bomînl.
Ni se asigură că grave neregularităţl s’ar fi petrecut cu prilejul concursului pentru catedrele de inatemalecl de la şcoalele de agricultură din Roman, Slatina şi Armă-seştl Ialomiţa.
Comisiunea avea ordinul de a protege pe unul diutre actualii suplinitori şi în acest
Bilanţul general al Creditului Agricol pentru anul 1896 se încheie cu totalul de 24 393,379 lei—activ şi pasiv.
Beneficiile neto se ridică la suma de 1.420 305 Iei, din cari 142.050 lei vor servi la mărirea fondului de rezervă al Credilu-lul Agricol, iar restul de 1.278 274 Iei se vor vărsa în casa S'atulul.
Conform art. 3 din legea vînzăiil bunurilor Statului, Creditul a făcut şi împrumuturi pentru stabilirea sătenilor, în comunele din noii formate.
Totalul lor, Împreună cu operaţiunile ce afl neeesitat.se ridicâlasunn de 1.084,949 Iei.
SPECTACOLE
Teatru de varietăţi Ilugo. — Stagiunea teatrului de varietăţi de la stabilimentul Hugo se va deschide la 25 Septembrie cu un program foarte variat.
Artistele şi artiştii cel mal reputaţi afl fost angajaţi pentru a delecta publicul Capitalei, Intre artiste cităm pe d-ra Paula Brebion do la Folies Bergeres din Paris, d-ra Carmencita, rivala artistei Otero, baroneasa d’Avisard de la şcoala din Paris.
Sala teatrului este relnoită cu desăvlr-şire, iar restaurantul s’a incrediuţat direcţiune! unul reputat restaurator francez.
Mâine Duminică 21 Septembrie
— ora 4 p. m. —
va avea loc la Velodromul Român de pe şoseaua Kiseloff, rondul II
Un MATCH de 1000 lef
între celebrul biciclist vienez LURION şi campionul ca«e va cîştiga marele premia Bucureşti, de 2.900 lei.
La alergările de miine vor fi încă 7 curse de cel mal mare interes. Va fl Finala cu biciclete spre a cîştiga marele premia Bucureşti.
Finala cu tandem spre a cîştiga marele premia al Tribunelor, de 2000 lei.
Cursă pentru «Jliaiupiouatul Koiuluiei. învingătorul va fi proclamai Champion şl va primi o medalie de aur.
Cursa de 30 tururi pe tandem, la care vor lua parte toţi campionii străini.
Preţul locurilor: Loja I, 25 Iei; loja II, lek; stal I, numerotat, lei 3,50; stal II, iei 2,50; în mijlocul Velodromului 1,50 şi galeria 1 lefl, Biletele se află de vinzare deja de acum la administraţia ziarului «Universul.»
BIBLIOliiRiiFIE
A APĂRUT:
Curs de Aritmetică raţionată
Ediţia II
de
St. Stoicescu
Prdfesor de Maiematice la liceal „Lazăr“
PARTEA II, pentru clasa III secundară. PARTEA I, pentru cl. II secundară, va apare la 15 Septembre, iar Aritmetica practică pentru cl. I secundară va apare la 18 Septembre.
INSTITUT de DOMNIŞOARE
Şcoala Nouă-Negoescu
BUCUREŞTI
Strada Armenească, Calea Moşilor, Bulevardul C'arol.
Direcţiunea acestui institut are onoare a aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că mal dispune de 5 locuri libere de interne şi 25 de externe, pentru cari sunt rugaţi a se grăbi cu înscrierea, care va dura numai plnă la 30 1. c.
Externele se primesc cu condiţiunile cele mai avantagioase.
Plnă la 15 Septembre va apare şi *Bule-tinul Institutului» cu lista profesorilor, a conferenţiarilor, etc. şi cu alte amănunte relative la acest Institut.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PUBLICAŢIE
D-nul Vasile Toma Bogheanu, învăţător in comuna Cârligi, din jud. Roman, a făcut cerere la acest Minister pentru reducerea de la numele săfl patronimic de «Toma Bogheanu» a celui de «Bogheanu», sprea a se numi «Vasile Toma».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiiuţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
PRIN FILTRUL
BUHKINO
*c obţine apă limpede şi sănătoasă
Autorizat de înaltul consilia superior sanitar
Depositul general la: SALTER & 0UN0
. Bucureşti, Strada Colţui, No. 31
şi la principalele magazine da marchităuie şi porţălănărie
Institutul de Editură
RALIAN şi IGNAT SAMITCA, CRAIOVA
A apărut şi se află de vînzare la toate librăriile din ţară:
Dicţionarul FRANCEZO-ROMÂN
do MARIU ŞĂINEANU
Autorul a întreprins puălicarea acestui Dicţionar, cu toate că există patru mal veelil şi două recente, filnd-cS a crezut că mal sunt progrese de realisat, că mal rămine de făcut în acest gen o lucrare mal exactă, mal concisă, dar cuprin-zăroare, în sfirşit mal sistematică, care să răs-punză cu uşurinţă la toate necesităţile. In această privinţa, Dicţionarul nostru nu seamănă cu nici unul din dicţionarele franceso-romîne publicate plnă astă-zl.
El cuprinde toato cuvintele-vocabularulul fran-ces, chiar şi acelea pe cari Academia francesă încă nu le-a admis. Credincios principiului de a nu da nici un cuvint neobicinuit în şcoală şi în viaţa practică, autorul a omis un mare număr de termini, cu dosăvîrşire învechiţi saO căzuţi de mult in uitare, precum şi exdresiunl din argot.
Dicţionarul adresîndu-se mal ales elevilor de şcoli secundare, s’a dat în parantese, caşurile positive, e'imologia cuvintelor, indicată pe scurt, pronunţarea excepţională, precum şi formele neregulate ale verbelor.
Autorul a căutat mal ales a fi concis. Fie-care vorbă saO nuanţă de sens e redată prin un singur termen corespunzător în limba rominâ, foarte rar prin două, ceel a grămădi zece sinonime pentru unul e a produce o confusiune superfluă.
In privinţa terminilor technicl, cart ecupâ o 1 parte aşa de importantă în viaţa practică şi chiar în şcoală, dicţionarul nostru, nu numai că le-a oferit o largă ospitalitate, dar încă lea însoţit do explicaţiile lor, explicaţii scurte dar precise. Flora şi Fauna sunt şi ele bogat representate.
Idiotismele fiind de mare impertanţă, autorul s’a silit a ie reda, pe cît ’l-a stat Sn putinţă, pnn corespunzătoare romîne. Aceeaşi procedere s’a urmat pentru un mare număr de proverbe.
In sfirşit, pentru o mal uşoară căutare, s’a întrebuinţat trei feluri de caractere: compacte pentru vocabular, drepte pentru partea romî-neaseâ şi cursive pentru exemplele franceze şi conjugaroa verbelor.
Cu toate îmbunătăţirile Introduse, Dicţionarul franceso-romîn nu conţine de cit 705 pagini pe 2 coloane. Prin conţinutul şi prin execuţiunea sa, el va corespunde, sperăm, cerinţelor şcoalel şi publicului la care se adresează. *
FMZŢlJMtlLE
1 exemplar broşat . ... & lei,
1 f>	legal *n pinzn u tei.
EDITOBli.
PANAMA
L« nteilteuf de toum•
u<‘l>tl a-l. Creangă A Comp.-- Bukarext.
A V Z S
OBÂfj .Io Stnlvri de prima calitate
se găseşte de cumpărat la d-nul
SOLOMON BLANK
t5- — Siradi» Stavropoleo*. — 15.
Subsemnata abso'ventâ cu diplomă a conservatorului din Viena se oferă a da în familii lecţiunl de canto şi piano în condiţiunl modeste.
Emilia Einschenk
Calea Rahovex No. 5, scara A.
SPORT
Aseară afl avut loc In continuare, la Velodromul de la Şosea, interesantele curse de bicicletă şi taudem cu championil străini. Iată rezultatele:
Cursa V. Biciclete.—Repecbage, 2000 metri (6 tururi). Afl eşit: 1) Niţulescu; 2) Mi-hăeseu ; 3) Pucher.
Cursa VI. Biciclete.—1000 metri (3 tururi). Afl eşit: 1) Cantili; 2) Brâdeanu; 3) Stavri.
Cursa VII. Biciclete.— Amatori. 2000 metri (6 tururi). Afl eşit: l)Tomescu; 2) Tremei.
Cursa VII. Seria I. Tandem.— Profesionişti, internaţiauală. 2000 metri (6 tururi). Afl eşit: 1) Pasini cu Tomaselli; 2) Mi-clielet cu Neppel.
Seria II. Tauilem.—Afl alegat : Lurion cu Heller, Max cu Mihăescu, Pucher cu Niţu-lescu. La al 0-lea tur, înlr’o goană vertiginoasă, cauciucul de la tandemul Lurion-Heller, a plesnit şi i-a rostogolit de la vi-ragifl ptnâ In josul pistei. Lurion s’a ales cu cîte-va contusiunl serioase, din cure causă, a fost transportat pe braţe şi pansat. Heller s’a sgăriat numai la genunchi; dacă nu se lutîmpla acest accident, prove-
A0 apărutşi se află In depozit general
numai la
LIBRARII LI BISERICA ALBA
Bucureşti. Calea Victoriei, 85 următoarele cărţi:
TH. D. SPERANTIA
1. Cur» practic «le citire »i rccitatlnnl pentru
ci. 1 secundară, 1,30.
3. Cur» practic de compo»l(innr, citire 5! reclta-ţlunl pentru ci. II secundari, 1,50.
3.	Cur» practic du c»iup<»»t(innr, citire cu 11-t ere clrillane tfl recita; luni pentru cl. III seoun. 1 40.
4.	Cur» practic de »til yl eomponitiunl pentru cl. IV secundari, 3.
6.	Gramatica latinS pentru cl. I secundari.
0.	necdote, vo 1. I (ediţie de lux).
7.	Omer Întinerii.
Dr. URECHII
Elemente de Igiena (ediţie noul). Luorare »prob»tă do ministerul instrucţlunel publice pentru usul «roslelor ae-socundsre. Preţul 3 lei 50 bani.
0. G. BUZ0IANU
1.	Elementele de geograile pentru cl. I seoond.
2.	Continentele (Africa, Asia, Amorţea ţl Oceania.
Mir. /. n sl A tlX* TMIIjV
Fo*t asistent de Profesor In Viena
specialist pentru bualme Capului
Boale do Gît, Gură, Nas, Urechi şi Och!
Scoaterea nedureroasl a Dinţilor prin Aneste-sia (adormirea s;iQ amorţire) jrrin mijloa-e nevătămătoare însă interzise Dentiştilor VINDECAREA MIROSULUI IMN GURĂ Considtaţiuni de la 8—11 a. m şi dela 2—5 p m Strada t ortei, No. i a.
Dr. J. THOIWA-THOMESCU
I.aurea! al Facultftţcî du Medicina
Vechiul intern al spitalelor din Pari* profesor la Universitate, etc.
S'A MUTAT, 308, Calea Victoriei, 308
Conwltajiuni de la 1—2 şi 6—7 Marţea şi Simbăta, consultaţii gratuit»
I>octor Velescu”
Dentist
Fost şef de clinică la Facultatea dentistică dia Philadelphia (America)
Toate operaţiunile făcute cu aparate electrice evitind absolut orl-ce durere Consultaţiunî: dimineaţa de la 9—12 şi după amează de la 2—5.
Strada Ilegală, IO (Etajul I)
Evitaţi de a bea apă nefiltrată
Crrlii €le $ăiniiiţă
de vinzare	•*
la moşia Policioru, judeţul Buzăfl, proprietatea d lui N. Butculescu.
Amatorii se pot adresa la d. N. Rădulescu strada Biserica Amzel, 15, Bucureşti.
Vor ap re tu curlnd de
G. T. BUZ0IANU
1. Ilnrtn Europei, fUU-I ţl politiei (în a doua ediţie).
3. Horii* Itoinftutef, Vusţx»-
8. AiIohuI complect ul înmoi (luorate îu Institutul Freytag & Bernod din Viena).
TH. D. SPERANŢIA şi FL. DIMITRESCU
Cade de dictando - ortografic (întocmite într'un mod admirabil după tabloul ortografic aprobat de Ministerul Cultelor pentru ol. II, III ţi XV primară. Un oaet 35 b-
ÎNVĂŢĂTORII ASOCIAŢI
(B. I. Stoiceacu, C. lunetei Lungii ţl Badea Oheorghe)
Cnr» dc «criere verticala ţ| Desemn cu mina libera, conform programei oficiale în vigoare, pentru ol II, UI ţi IV primari. Un oaet 80 bani.
G. ADAMESCU
Manual de Poetică pentru ţoolile romîneţU : Eiem ple, Begule, Analtse literare, Notiţe Utorloe, 6 lei.
De închiriat
de Ia Sf. Dumitru viitor, casele din Strada VAMEi, No. 11, actualmente locuite de Le-gaţiunea Imperială a Turciei, avtnd tot com-fortul: gaz. apă, bae, grajd, şopron, curte spaţioasă şi grădină.
Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la d Tli. I. Zainfirescu, la Ministerul afacerilor strei ue.
DE ÎNCHIRIAT
DE VINZARE
Casele din strada Fontănel, No. IU
peste drum de Catedrala Catolică
ale d-nul ui Grigore Ion Lahovari
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
14
IYA.\ H UCJnEMF.FI’
UI CUIB DE BOERNAŞI
O expresie pe jumătate tristă, pe jumă-tale ironica, se răspîndi pe figura sa. Privirea Iul turbura pe Lisa, dar ea continuă să surldă.
—	Et, să le dea D-zeil noroc, şopti dîu-sul în fine, ca vorbindu-şl sieşi ?
Şi-şi Întoarse capul.	.
Lisa roşi.
—	Te înşeli, zise dînsa. Greşeşti elud crezi... Vladimir Nicolaevic.I nu ţi ar plăcea ? ît întrebă dînsa, pe negîndite.
—	Au. -<	..
—	De ce ?
—	11 crez uu om fără inimă.
Zlmbetul dispăru de pe buzele Lisa-
vetel.
—	Eşti deprins să judeci aspru lumea, zise dinsa după o lungă tăcere.
—	Nu crez. Ce drept aşi avea, rogu-te, să mă arăt aspru cu alţii, cind am atlta nevoie de bunătatea altora. Oameni fără însemnătate sunt singurii cari nu-şl bat joc de mine. Dar, tocmai, zise dlnsul, ţi-al ţinut t'ăgăduiala pe care mi-al dat-o ?
—	Care ?
—	Te-al rugat pentru mine ?
—	Da, ni’atn rugat pentru d-ta, şi mă
rog tn toate zilele ; u’ar trebui să vorbeşti de aceasta atlt de uşuratec.
Lavretzky protestă, că nici o dată nu i-a trecut prin cap una ca asta, că respecta foarte mult toate convingerile; apoi se a-runeă lnlr’o disertaţie asupra religiunil, asupra creştinismului îu general, şi asupra rolului sâtt în istoria omenirii.
—	Trebue, să fii creştin, zise Lisa fâctnd o oare-care sforţare asupra sa însăşi, nu ca să încerci arţl tîlnvăci lucrurile cereşti saă pâmînteştl, dar fiind-că tot omul trebue să moară.
Lavretzky ridică ochii la Lisa cu uu aer mirat, şi-T Inttlni privirea.
—	Ce vorbă e asta pt care o rostişi? zise dîusul.
—	Cuvlnful nu este ^1 mett, răspunse dînsa.
—	Nu al d-tale... Darde ce al vorbit de moarte.
—	Nu ştiti. Mă gîndesc de multe ori la ea.
—	De multe ori ?
—	Da !
N’ar putea crede cine-va, văzîndu-te în acest moment; al un chip atîl de vesel, atât de senin, atît de zîmbitor...
—	Da, ce e drept, sunt veselă acum, răspunse dînsa cu naivitate.
Lavretzky fu ispitit să-I apuce amindouă infinite şi să i le sărute ferbinte.
—	Liso, Liso, vin-o ’ncoa să vezi ce ba-boiaş am prins efi ! strigă Maria Dmitrievna.
—	Numai de cît, mamă, răspunse Lisa duclndu-se Ia ea.
Şi Lavretzky rămase singur.
—	I am vorbit ca şi cum nu mi s’ar fi sfîrşit viaţa! se gîndi el.
Lisa, depărtîndu-se, ’şl agăţase pălăria de o cracă. Lavretzky se uita într’uu chip straniă şi cu un fel de gingăşie, la pălăria aceea cu lungile-I panglici mototolite.
Lisa se reîntoarse curlnd şi-şi reluă locul.
—	De ce ţi se pare că Vladimir Nicolae-viei n’are inimă, de loc ? Întrebă dînsa după cîte-va clipe.
—	Am zis că pot să mă înşel. De alt-fel, timpul o să arate.
Lisa se puse pe glndurl. Lavretzky ’l vorbi de zelul săfi de viaţă, în Vasilievskoe, de Anton, de toată lumea sa ; simţea ne-voe să vorbească cu Lisa, să i împărtăşească tot ce se petrecea în sufletul săă ; ea Tasculla cu atita graţie, cu attta băgare de seamă !
Rarele sale observaţiunl şi replicele sale ’I păreaţi atît de simple şi pline de judecată ! Merse pînă acolo ca s’o i-o spună. Lisa fu mirată.
—	Zăfl! zise dinsa; eă care m’am crezut multă vreme la fel cu fata din casă a mea, Nastea, care nare cuvinte de spus şi care zicea logodnicului sătt : «Trebue să te plictiseşti cu mine; tu ’ml spui mereă lucruri frumoase, şi eă u’am cuvinte de spus».
—	Slavă domnului, se gîndi Lavretzky, că este aşa».
XVIII
Se făcuse cam tîrzid, şi Măriei Dmitrievna i se făcuse dor să plece acasă. Trebui multă stăruinţă ca să scoată fetiţele din iaz şi să le îmbrace. Lavretzky făgădui să Însoţească pe mosafiril săi pînă la jumătatea drumului şi porunci să-I pue şaua pe cal. Ajutînd pe Maria Dmitrievna să se urce în trăsură, el băgă de seamă că Lemrn lipseşte. Bătrînul nu se putea găsi, el pierise Îndată ce pescuitul se sfîr-şise.
Anton închise uşeidra cu o uşurinţă vrednică de luat îu seamă la vlrsta sa, şi strigă cu un glas poruncitor:
—	Iuaiute, vizitifl 1
Trăsura se urni. Maria Dmitrievna sletea în fund cu Lisa ; fetiţele şi fata din casă, dinainte ; Lavretzky călărea în partea Lisei; din cînd In clnd schimba cile va cuvinte cu tlnără fată. Amurgul se stingea, noaptea venise şi aerul se încălzise. Maria Dmitrevna moţăea; fetiţele şi fata’n casă adormiră şi ele. Trăsura mergea repede.
Lisa scoase capul pe ferestruică. Razele lunii, ce răsărea, i luminaă faţa. Adierea îmbălsămată a serii ’i desmerda ochii şi obrajii; se simţea bine şi mulţăniită. Mina şi o pusese pe pervasul ferestruicii trăsurii, alături de a Iul Lavretzky. Şi el se simţea fericit; se lăsa în voia farmecelor acestei nopţi, călduţe, cu ochii pironiţi pe faţa aceea tlnără şi blajină, ascultlud vocea fragedă şi timbrată, care-I spunea lucruri simple şi scurte ; sosi asl-fcl, fără să bage de seamă, la jumătatea drumului, şi, nevoind să deştepte pe Maria Dmitrevna, strînse uşor mina Lisei şi-I zise:
—	Suntem prieteni, acum, du-I aşa ?
Ea dete din cap şi el şi-opri calul. Trăsura ’şl urmă drumul mal departe, legă-nîndu-se pe 8rcurl. Lavretzky se întoarse acasă, la pas.
... Totul se odihnea, şi, Iu acest repaos, viaţa i se arăta plină de sevă şi de tinereţe... Răcoarea aerului îl pătrundea prin toate simţurile ca o întăritoare desmer-dare... Lavretzky era cuprins de farmecul acesta şi se simţea mulţumit că-1 simte.
—	Tot o să mal trăim, se ghidi el; nu sînt sdrobit pentru ca lot-de-a-una...
Şi nu sfîrşi. Apoi începu să se gîndeascâ la ‘Lisa ; se întrebă dacă ea putea să iubească pe Panşin; îşi zise că dacă ar fi Intîlnit-o în alte împrejurări, viaţa i ar fi avut probabil alt curs...
Drumul şi-l continuă cu capul plecat; şi
apoi, de odată, ridiclnd capul, murmură Încet:
— Am ars tot ce am adorat odată şi ador acum ceea ce am ars.
Dete pinteni calului şi o luă în galop pînă acasă. Deseâlictnd, el se mal întoarse odată cu un zlmbet de recunoştinţă. Noaptea călduţă şi tăcută, se Întindea pe dealuri şi pe văl; aburul acela cald şi alinător se cobora din cer ? venea din p&mtnt ?
Ştie D-zefl din ce adîucime îmbălsămată ajungea pînă la dlnsul.	;
Lavretzky mal trimese Lisei o ultimă salutare şi se urcă pe peron, In fugă. Ziua a doua fu mal monotonă ; plouă de dimineaţă. Lemm se uita posomorit şi strîngea din ce tn ce mal mult buzele, ca şi cum ar fi făcut jurămînt să nu vorbească. Culcîndu-se In pat luă o legătură de gazete franceze pe care nu le citise de cinci spre-zece zile.. Era să le arunce în colo, cînd foiţa uneia din gazete II atrase băgarea de seamă ; el sări ca şi cum l-ar fi muşcat un şearpe. In foiţa aceea, acel d. Eduard, pe care noi deja-1 cunoaştem, anunţa cititorilor săi o veste dureroasă.
«Inclntătoarea şi seducătoarea Moseovită, scria el, una din reginele model, podoaba saloanelor parisiene, d-na Lavretzky, a murit fără de veste; şi vestea aceasta, care din nefericire era foarte adevărată, ajunsese la urechile lui numai de cît. Se poate zice, urma dlnsul, că am fost unul din prietenii răposatei.»
Lavretzky se îmbrăcă iarăşi, se scoborî tn grădină şi se plimbă de colo pînă colo, pînă dimineaţa.
(Va urmă)
[se vindecă cu succes strălucit fintrebuiuţind ANTIBETIN.
Numeroase scrisori de recunoştinţă.
l Ne âvînd gust se poate da [beţivului fără ştirea lui.
[ ii 11 :i dosă,’trimisă franco, f costa IO lei.
A se adresa la farmacia Vultur No. 15, Lugoş, Aus.-Ung., Banat. Depozitul general pentru toată Romînia la Drogueriu Hrus, Bulevardul Elisabeta
Băile Mitraszewschi
Strada Poliţiei, No. 4 şi 6
Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mai îngrijit şi mai bun, deservă băl cu preţurile următoare:
i'lassa I
O bae de putină cu duse, lei 2.50 O bae de abur, complect, « 2.50 Avonament de 10 băl. . . « 20.—
Classa II
O bae de putină...........« 1.55
Abonament de 10 băl . . . « 12.00
CASA DE SCHIMB
TTKKKTA & SAMUEL
BUCURBSCi
|He. K Strada Lipse se î N». S
Cumpără şi vinde efecte publice şt face orî-schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 19 Septembre 1897
-- —		Cump		Vînd	
4*/»	Rentă AmorUsabilă. . .	83		98	—
5/o	» AinortisabiH. . .	101		102	
8 V»	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883	102 97	’/•	103 58	—
S»/e	» * » 1890	98	—	99	—
5»/,	Scriaurî Funciar Rurale .	93	'/»	£3	8|4
'i*h	» » Urbane .	81	%	89	5' t
	> » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţio al*.	86		87	
		1840	—	!850	—
	* » A» col* .	325	—	330	—
	» Dacia Ro- aia asig.	415	—	420	—
	» S-tea N ^onala asig.	400	—	465	—
	S-tatea de ounetrucţiunl .	169	—	170	—
	Florini valoare Austriacă.	S	10	S	1*
	Mărci Germane ....	1	ÎS	1	25
	Baenote Franceze . .	ÎOO	—	toi	—
	» Italiene. . .	89	—	98	-
	* ruble nlrtie . .	2	(0	2	70
Las Vbritables Eaux Miniralea de
VICHY
sotiC Ies sources
vichy-£tat
CIlLESTINS
GRÂNDE-GRILLE
HOPITAL
Exioer Ie nom aur la Capsule et i'Etlquette.
1!
Les Seulcs V/fritables Pastllles de Vlehy sont les
Pastilles YICHY-ETĂT
fabrlqaâee avea les sels neturels extralts dea Eaux Vichy-Btat
CoMPRIMtToE VlCHY
aux sels naturela VICHY-tTAT
pour prtparer l’eau artlfiolelle de Vlchy Itzeuse.
A(/inl Gintral pour la ROUMANIE, BULGARIE, SERBIE :
A. O. CAKJSST, Buearut
SOCIETATEA
de Basalt Artificial şi de Ceramica
De la Cetrocenl
Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, eă cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cite lei 25 de fle-eare, la casa de bancă Ieschek Se C-ie, strada Lipscani No. 1.____________
Constantin Simionescu
Doctorand tn Medicină Paris, Boulevard Xontparnass 152
Stabilit da mal mult timp In Paris şi fiind In relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi
serviciu*	_
Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea ee poate face consultaţiune şi prin corespondentă.
T
IPOBAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă.
PRETUTINDENI
cbiar în ţară, sa caută persoane onorab'le şi active, capabile d’a se oeupa de vlnza-rea unul articol noii şi foarte căutat. Capital nu e necesar. Ori şi cine poate a se ocupa, chiar in mod accesor. Mare Rabat şi salariu fix In cas de succes. 5—20 franci de efiştigat pe zi, fără osteneală Ocupaţie onorabilă şi lesne. A c*»rifl mih *
B. B. H. 2, Office «le Publlcitd la Bruxelles (Belgia)
MEDICAMENT PHOSPIIATIC
IN DE VIAL
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului in caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior în-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 |i Tn toate farmaciile.
Pentru numai Lei 7.25
contra rambnrs expediez un superb Accor deon de Coueert cu noile mclle Claviaturi cu arcuri, cari aufost brevetate In diferite state. Prin aceasta nofia Claviatură se va economiti Cumpărătorului mult necaz şt cheltuell do reparatiune. Acest jtstru-ment aro 10 klappe, 20 tonuri duble, 2 bassurî, 2 registre, claviatură deschisă de nickel, garnitură împrejur tot dir acest metal şi complectă, 2 burdufuri duble şl f6rte tari, 2 IncbisăturI, şiue de burduf asortate şi în colţ, de nickel. Mărime 35 Centimetre. Metodă de a fin ăţa de a cănta singur şi ambalagiu gratis. Porto 2 Lei. A se face comandele la Henri Suhr, Harmonika Export la Nefienrade, Germania.
SOBE CALORIFERE BELGIANE
Unica speciali taie in felul lor
Prin excelenta lor ventilaţiune aii devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. domnii doctori
generali Theodori, Măldărescu, Var-lam, etc.
Aceeet vlv/em ti fos/ aproba! şi inlrofittn tio Onor Mtireeţia i', tt. ni Onor Minltster fie Mnierne. ‘
Consumînd puţin material atl un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare.
Vînzarea sobelor se face cu con-diţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi.
Tot în MAGASINUL meii se găseşte un MARE ASORTIMENT de Lămpi pentru Petrolefi
Lămpi pentru (Jaz aerian
cu Bac ACER

Maţine de bucătărie
Sistem American
PL___________________________
SE PRIMESCE ORl-CE INSTALAŢIUNE
■ M
MARCITS LITTMAN S’s®r I. WAPPNEB
61, Tulea Victoriei (vis-â-vis de Episcopie).
i b masat i	mzstsmtwm
WATSON «I YOIJELL	|
MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE	™
BIUEOU DE CONSTRUCŢIUNI TECIINICE
BUCUREŞTI. — STRADA ACADEMIEI, 14 (fost Raşca)
GALAŢI, Strada PORTULUI	BRĂILA, Strada REGALĂ
REPRESENTANTl GENERALI Al FABRICE!
EHEIN1SCHE EOHRENDAMPFKESSEL FABRIK“
i. nuTTXER &' tS-
0EHRDINGEN PE RlîIN
OAZAJÎE MULTITUBULÂRE INEXPLOSIBILE
„PATENT BtrrTNEB”
''/m^ş^Af/iouĂ | invenţiune\
st SINGURUL*
prăparat! neîntrecut!
A
UN MARE ASORTIMENT
CENTRU
COHSMU DINŢILOR.
DE VENZARE IA TOATE FARMACIILEg OROGUEAIILE Şl MAGASINELE DIN • ŢARĂ Şl DIN TOATĂ LUMEA •
SOCIETE DE PRODUITS HYG1ENIQUES 9
m	STAPLER 8c C9
S VIENNE:	PARIS:
SxVIll GENTZGASSE 27	RUE DUTEMPLE 197 a
• DEPOUL GENERALpentruROMANIA: J
5* CH. LAZAROVITS BUCUREŞTI •
HigaiiiMMianuiiiuiiiiNiNiwH
DE
SOBE CALORIFERE
IGIENICE, NICHELATE, SMĂLŢUITE şi SIMPLE sistem belgian, dia cea mal renumită fubricâ D8CCENE A Comp. pentru încălzit camere, salăne, apartamente, prăvălii, cafenele, birte, şcoli, etc. etc., cu începere de la
ÎOO piuă la 475 metri cubi
Aceste SOBE calorifere, cari toate sunt cu Xiaărie t!e clliĂJfMMZi Miefradare,
sunt construite înadins pentru arderea de UOMtS Antracit (cărbuni de piatră)
sau LEMNE.
Ele întrunesc condiţiunile de igienă, curăţenie şi economie de combustii şi sînt d’o eftinătate remarcabilă
MARE DEPOI
de iot felul de
MAŞINE de BLLATL
Specialităţi de tot felul de SOBE de Pontă de tablă fler, sistem austriac, etc.
Onor. Public este eu insistenţă rugat de a onora Magasinul meti cu visita D-Ior, spre a se convinge de cele zise.	qu stima
EI.MAS £f. HAItCIiET
21, Calea Văcăreşti, 21.
wmmmBsmmmmmmataummmmammmmmummmmmmmmmm-
Tipografla EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mat mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate.

EB

SINGURUL
cu
[CIRCUL AŢIIJNE REPEDE
CU lNCHIEĂTUBt
I)E
SIGURANŢĂ
ABUR USCAŢI GARANTAT
CA/ANE DE Olli-C AUE ALTE SISTEME
| APARATE de curăţif apa, de alimentat sistemul propriu, simplu gi eftin |
Prospecte şi devisuri gratis şi franco.
• >>• . ; ‘
Cea mat bună calitate existentă
de
COCS
DE USINA DE GAZ
vi se furnisează la domicilii!, în saci tona de 1000 kgr. grentatea garantată
40 Iei 40
dacă vă adresaţi printr'o cai le poştală safi personal casei
A. GOEIiSTEIlV
9, STRADA DECEBaI., 9 BT€I)BEŞTI—Telefou No. 66
Tot acolo se află în deposit: Coch mărunt pentru sobo Parigine şi Belgiano, lei 54 tona. Cocb de Fonderie, C'och de Ferărie. Cărbuni din minele englezeşti de Kardilf, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Ilelios, Bnquette, etc.
Expediţiunt eu gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate.
CELE MAl FINE
STOFE
MODERNE
PENTRU
PARDESIURI, PALTOANE
**
COSTUME
DE
BARBAŢI
.. LA
OMP
6RUN & C
4A BIJCTBEŞTt
10 STRADA LIPSCANI
Culecţiunile noastre se găsesc la toţi croitorii huni din ţară.
16
IULIUS HOLZNER
LLOOS
INSTALEAZĂ:
FABRICI
DE
(ĂK4TIIţ>i
CUPTORE CIRCULARE
DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE
Pentru PRODUCŢTUNEA ÎN MASĂ de
CAHÂJUIMM
om/Aive
ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT
CAT SE POATE DE MARE
Friedrich Wannieck & Co.
BBI7NN
FABBICA de MAŞINÎ TUENATORIE DE FEE
FURNISlizA ca SPECIALITATE:
MAŞINI
PENTRU
CĂRĂMIDARII!
Sistem TH. GROKE
VALTUIti
SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE AFAKATE DE TĂIATl PR£NE
DE MANA NI CU A B U B I |
Penti-u CÂRĂMIţl, etc. ete.
REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA
VICTOR LUPESCU
BUCUREŞTI.
INGINER
BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(Lângă mlnUUrol Domeniilor)
BnHiR¥sTi^TiiopWW.âliPţOmi