SERIA EL—ANUL DL No. 564
Ediţia a treia
SAMBATA, 20 SEPTEMBRE 189T
NUMÂRUL^IO BANI
ABOIAMMTFXE (aeef la 1 şl 15 ale fle-cĂrel luni fi se pl&tesa tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţie! in jude}* şi etreinătate prin mandate poştala Un an In ţari 30 lei; In atreinitate 50 lei Şase luni ... 15 >	>	»	J5	»
Trei lan! . . . 8 »	»	>	13	»
Un nnmtr In atreinitate 30 ban!
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
Ho.*- STRADA CLEMENŢEI - Ho. S
EPOCA
TELGFON
NUMĂRUL 10 BANI
AIIirciUBILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc nunul îi Administraţie
In atreinitate, tlirecJ kt aawtfniatraţie şi ia teu te oficiile de publicitate
Anuuc.inrI ia	pag.	IV...0.30	b.	*'*■ ■■:
»	»	»	ni.......S —	let :■
»	*	»	n........3.—	*	*
Inserţiile şi	reclamele 8 le! rtndu!
Un a * * 6 f re?h 1 i 80 Îs 5 r i
A»Mm¥*HTlttA!|,a 1 No. ?. - SBADA CLEMENŢE! - No 3
C KISA fIlW(NimiALĂ II GRECIA
CESTIUNEA MORALA
Trecînd, în 1888, în opoziţie, Ion Bratianu scoase un manifest agresiv prin care Rusia era denunţata de «vraşmaşa a Romînieî».
Ctţt-va ani în urma, d. Sturdza, proclamat şef al partidului liberal, declara ca pericolul e de partea triplei alianţe.
Aceasta atitudine nesocotita, sprijinita de manitestaţiunl de strada, a platit-o Romînia cu preţul umilinţelor unul guvern care, fiind bănuit, s’a învoit cu toate înjosirile spre a fi tolerat.
Atunci am văzut cum partidul liberal a nimicit toate speranţele deşteptate de dînsul în inimile luptătorilor de peste hotare şi trimişi de dînsul iu foc; atunci am văzut guvernul ţarii amesteeîndu-se în luptele legale ale Romînilor din Ungaria spre a-l dezbina.
Acestea sunt pagubele reale ce am suferit de pe urma politicii nesocotite a partidului liberal.
Totuşi, peste aceste pagube reale tot am mal putea trece cu vederea.
Cînd e vorba de trecut nu-ţl ra-mîne de cît sa pleci capul îu faţa relelor ireparabile.
Dar mal presus de aceste rele, este o cestlune morala, aceea de a se şti dacă trădarea intereselor ţarii are saft nu, în Romînia, o sancţiune.
Trebue să se ştie dacă după ce am îndurat pe un Sturdza, un alt Sturdza mal e cu putinţa.
Trebue sa se ştie, de poporul nostru, dacă batjocorirea celor mal sfinte aspiraţiunl ale uuul neam aQ, la noi, o pedeapsa sad o rfis-plata.
Trebue să se ştie dacă scandalurile înşirate, de liberali, timp de doul în opoziţie şi contra-scandalu-rile înşeenate tot de dînşil, timp de doul ani, la putere, sunt un mijloc de a parveni ori d’a te ucide.
Această cestiune primează pe toate cele-l’alte.
Atlîndu-ne în faţa unul guvern ea acesta, nici nu mal ne pasă dacă el va comite vre-un nott abuz de putere, dacă va echilibra bine san greşit un budget, dacă va căpătui încă vre-un nemernic învre-o slujba.
Ticăloşia lui Ta pus la adăpostul atarl lovituri şi căderea Iul pe aşa eestiunl n'at* fi o pildă pentru ţară!
Ceea-ce e nevoe să o ştie, e că în Romînia, un ministru, înainte de toate, trebue să aibă un patriotism de care, nimeni, nici vrăjmaşii lui, să se poată îndoi.
D’aceea nu vom lăsa să treacă o zi, tară sa amintim criminalele
( c-t 3	III JOI! yivl
uneltiri ale liberalilor din opoziţie ca şi umilinţele lor de azi-
Vrem ca să se ştie de toţi oamenii politici, sa se ştie de ţara
întreagă, dacă pilda lui Sturdza trebue să servească de îndemn, ori de ameninţare.
SCANDALAGIUL STURDZA
In Capitalii şi în unele oraşe din ţară s’au afişat placarde conţinînd pasage din discursul rostit de d. Dim. A. Sturdza, în chestia naţională, la o întrunire publică de la Orfeu, pe cînd actualul preşedinte al consiliului era îu opoziţie.
Noi aprobăm cu desăvîrşire lipirea acestor placarde. In adevăr, nu vedem întru cît cuvintele priinulul-ininistru pot fl provocătoare, ceea ce ar putea să motiveze distrugerea lor.
Administraţia însă, a înţeles lucrurile a!t-fe).
In Capitală, agenţii poliţiei aii rupt aceste afişe, aii maltratat pe unii cetăţeni cari le dteafi. Acest fapt a fost constatat de presa independentă din Capitală şi chiar Drapelul a mărturisit că un redactor al safi a putut personal constata faptul.
La lirăila, după cum ne telegrafiazâ d. dr. Paladi, administraţia nu s’a lăsat mal pe jos. Poliţia a rupt afişele şi a arestat pe aceia cari le iipiau, iar direcţ’a telegrafelor a iuterceptat o depeşă prin care ni se aduceu la cunoştinţă aceste acte arbitrare.
Prin . urmare administraţia consideră acestea ca un scanddU ,IJD A:,9n'inou
Bine.
Dar atunci, autorul lor, d. Dimitrie Sturdza, este un seandal permanent.
MTURI DE SPIONI
Bizantinismul aui;elianist se distilează, cu atîta făţărnicie, prin coloanele Drapelului, în cît această gazetă a ajuns o adevărată primejdie pentru spiritul nostru public, deja prea mult deprins cu asemenea apucături viclene.
Priviţi atitudiiiea acestui organ în cestiu-nea călătoriei Regeliiî Ia Pesta.
De sigur1, piuite s’-ari spus de presa noastră cu acest prilej,, dar nimeni n’a atacat guvernul cu o mai rafinată perfidie,.
Ce putea eşi din colaborarea Iul Aurelian cu Lascar, dacă nu aprecierea .aceasta ;
«Dacă Regele Car ol ar fi font inso fit de vre-unul din miniştrii săi, insinuările presei maghiare ar fi privit pe acest ministru, pe cînd acum ele se îndreaptă direU asupra persoanei Regelui.»
Şi gceşti oameni nu au sfială de a spune că eî riii sunt dizidenţi, că ei sunt ceî mai buni amici aî guvernului.
Alta.
Comitetul Ligel se întruneşte.. In acest comitet liberalii sunt re prezint ;iţi mai ales prin aurelianişti.
Graţie acestei. împrejurări, se pune mina p<T6' scrisoare' "particulară şi confidenţială (care toţuşi n’avea caracterul celor ce liberalii trimeteau cînd eraîi în opoziţie) către unii Romînl din" Transilvania.
Ce credeţi că fac autelianiştii cu acea scrisoare ? Ei o publică pur şi simplu prin ziarul lor.
Ce procedeuri pot avea aceşti oameni faţă de noi, cînd ei sunt în stare să uzeze de asemenea manopere în contra partidului lor şi în contra Romînilor de dincolo ?
Iată o mostră de procedeurile lor.
Drapelul de erl scrie următoarele :
«Pe de altă parte, suntem positiv informaţi, că la clubul conservator se dis-tribueşc agitatorilor de profesie, diferite roluri, se fabrică manifeste şi se fac toate sforţările pentru a se provoca o mişcare naţională cu ocazia întoarcerii Suveranilor».
Chiar dacă ar fi aŞa, ne mirăm cum acei ce s’aii dedat la asemenea procedeuri, pini acum doui ani, să ne adreseze asemenea învinuiri.
Dar aceasta e absolut neadevărat. De altminteri publicul ştie că atunci cînd Drapelul spune ceva, el trebue să crează tocmai contrarul.	,•	,
Domnii de la Drapelul pot obţine de Iu buna noastră voinţă o cartă de liberă intrare, la clubul .conservator, pentru a raporta mni exact te sc petrece acolo; •
De-altmintcrl «'agitatorii de nvcs.erie», cari se ailă la Drapelul, pot mărturisi dacă au primit de la noi vre-o însărcinare.
Noi am sfătui pe guvern sc sfirşască o «lată cu aurelianişti!. Guvernul se înşală cînd crede că aurelianiştil. nul pot fi de nici un folos. Kf poate săsi* întrebuinţeze cu succes prin poliţie, utilizîndu-1 ca spioni.
întoarcerea Suveranilor
(De la trimisul nostru special)
Fizionomia dignitarilor Statului
Cu sece minute înainte de sosirea trenului regal, a intrat în gara Predeal un tren special adu-cînd pe demnitarii Statului ca să întîmpine pe MM. LL. Regele şi Regina.
Erau de faţă: Casa civilă şi militară a Regelui, doamnele Gre-ceanu, Stolojan şi Haret, miniştrii în cap cu d. Sturdza, I. P. S. Sa Mitropolitul Primat înconjurat de Archiereil Pinten, Doso-teiu, Nifon şi Atanasie, archi-mandriţiî Dionisie Simionescu şi Nifon, stareţul monâstirei Sinaia, d-nii Al. Em. Lakovari şi Al. Ghica-Brigadiru, miniştrii plenipotenţiari, Take Giani, Caton Lecca, C. F. Robescu, Anghel Sa-ligny, generalii Pilat, Robescu, Teodori şi Comăneanu, pictorul Adjukiewicz, Lecomte de Nouy, Dr. Cantacuzino, inspectorul Tei-şanu, sub-inspector ul Sutzu şi V. A: Urcchiă.
Miniştrii păreau foarte afectaţi; în special d. Dim. Sturdza avea un aer disperat de tot şi nu schimbase cu nimeni nici o vorbă, ci se uita în vag.
Suveranii la Predeal
La orele 4.30 se anunţă sosirea trenului accelerat. Corul elevilor de la şcoala primară din Azuga chită imnul regal.
M. S. Regele, îmbrăcat în civil şi cu o pălărie albă de pîslă, descinde cel întiî din tron §i, după ce schimbă cîte-va vorbe cu Mdropo-litul Primat, strînge mina tuturor persoanelor prezente.
M. S. Regina, deşi rumenă la faţă şi veselă, totuşi pare cam slabă.
Regina se adresează întiî miniştrilor Cantacuzino şi Haret cu urmă'oarele cuvinte înlimba franceză:
—	Ce oraş frumos e Budapesta! Am avut o primire strălucită; entuziasmul creştea din oră în oră!
Apoi, adresîndu-se prelaţilor, Regina a spus în romîneşte:
—	Mi-a fost dor de Sinaia, dor de munţii noştri, dor de soarele Romînieî!
Apoi a întrebat pe stareţul Nifon din Sinaia:
—	Aţi văzut pe prinţ ? In trăsură sari pe jos ?
—	Da, Majestate, în trăsură, căci pe jos n’are voie să umble pe afară.
M. Sa Regina, zărind apoi pe d. dr. Cantacuzino, s’a întreţinut cu d-sa piuă la plecarea trenului.
Regina a spus doctorului :
—	Da, da; cred că cel mult în două săptămîni va trebui să plece Prinţul la o climă mai temperată.
M. Sa Regele s’a întreţinut mai mult timp cu d. Sturdza în limba germană, vorbind despre vizita pe care a făcid-o contelui Badeni şi observînd:	,
E foarte vinjos contele Badeni şi rezistă cu veselie la dureri, precum şi la neplăceri.
Regele arată foarte bine şi părea foarte vesel. Despre vizita de la Budapesta n’a amintit nimic nici unei persoane.	‘
S’a remarcat de toţi că d. Sturdza avea un aer foarte abătut, chiar şi după ce s’a întreţinut M. Sa cu dînsul. —
Rocepţiunea de la Sinaia
Trenul regal -u sosit la orele 5 la Sinaia. Pe peronul gării, MM. LL. ~au fost îrniwpinate de AA. LL. RR. Principele Ferdinand, Pr incipesa Maria Pr incipesa şi
www.dacoromanica.ro
Beatrice de Cobourg; toate lega-ţiunile din Capitală, afară de legaţi unea Busieî, aii fost reprezin-tate prin şefii şi însărcinaţii lor de afaceri. In salon se aflau d-nele Zoe Sturdza, Cezianu, Lili Cerkez.
M. Sa Regele, descinzînd din tren, a îmbrăţişat de mai multe ort cu efusiune pe Principele Romî-niei, care,—îmbrăcat în uniformă de colonel de roşiori,—era de o rară veselie, Principele Romînieî, deşi rumen la faţă, totuşi e foarte slab.
M. Sa Regele s’a întreţinut cu toate doamnele prezente şi cu membrii corpului diplomatic cu un aer foarte mulţumit, urrnînd din cînd în cînd cu privirile pe Augustul Său Nepot, care se întreţinea cu o bucurie extremă cu mai multe doamne şi cu d. dr. Cantacuzino.
D-na Zoe D. Sturdza, întrebind pe o persoană din suita Regelui despre vizita de la Budapesta, a observat :
— Presa din Budapesta ne atacă, dar lasă că nici presa noastră nu-î rămîne datoare!
N1JMEL.JE DOMNIJLri...
Discursul rostit de d. D. Sturdza la întrunirea puhlică de la Orfeu, asupra chestiunel naţionale, rămîne un document nepreţuit. Acel cari îşi vor propune să studieze calităţile de mare bărbat de Statale şefului colectiviştilor, vor găsi In acest discurs un abundent material.
Intre altele, nu va scăpa de sigur nimeni şi următorul fapt:
D. Sturdza a sfirşit acel discurs, după ce a scos sabia lui Mihal Viteazu In contra Ungurilor, cu aceste cuvinte:
Aşa să ne ajute Dumnezeu,!
Aşa l’a ajutat Dumnezeii.
Vă rog nu rîdeţf: Atotputernicul a dat d-lul Sturdza ajutorul meritat.
Fanfaronada omului, compromiterea unei chestii aşa de mari cum e chestia naţionala, care nu trebue luată ca pretext de agitaţie meschină în luptele noastre politice de partid, sunt destule greşeli pentru ca autorul lor săjmerite pe de plin să ajungă in halul în care a ajuns.
D, Sturdza, ca un bun şi evlavios creştin ce este, ar fi trebuit însă, alunei cînd ştia că e de rea credinţă, să ’şl aducă aminte de porunca : «Nu lua numele Domnului Dumnezeului tăă în deşert».
Dar d. Sturdza e bun creştin după
cum e bun patriot.
■ ■ ■—— ■	-.——
DIN	STRE
Deiuislunea cabinetului spaniol
Telegraful ne a transmis erl ştirea eâ d. general Azearvaga, preşedintele de consilii) spi -niol, a remis Reginei regente a Spanie! derni-siunea cabinetului.
Aceasta demisiune prezintă o deosebita importanţă, atlt din punctul de vedere ul situaţiei politice interne, cit şi din punctul de vedere extern.
Situaţia iuternit
Criza ministerială in Spania u inceput chiar din ziua iii care a fost asasinat Canovas del Castillo. De atuucl s’a prevăzut ci desbiuariie cari există in partidul conservator nu vor ina! putea fi Înlăturate, şi că el va fi nevoit să se retragă de Ja putere. Prevederile de atuacl s’atl împlinit, cu toate stăruinţele puse da generalului Azearvaga şi de cel doul prezidenţl al corpurilor legiuitoare peutru a uni la uu loc toate grupările partidului conservator. Cu deosebire, d. Sylvena, «eful dizidenţilor conservatori, a fost imposibil de înduplecat.
In aceste coudiţiunl, cabinetul conservator a trebuit să se retragă şi d. Sugasta, şeful partidului liberal, va ti do sigur Însărcinat cu formarea noului cabinei.
Consecinţele
Venirea d-lul Sagasla la guvern, care probabil va avea şi sprijinul unora din disidenţii conservatori, Intre cari mareşalul Martinez del Campos, va avea Insă şi o conseclnţajtn politica xternă a Spanie!. E vorba de chestia Cuba-nit.
Se recunoaşte Iu adevăr că singurul care putea înfrunta, plnâ la sfirşit,: evenimentele din această insulă, era Canovas.
Partidul liberal spaniol s’a angajat du. mult in contra actualei politici cu privire la Cuba Ii iu programul sătl a înscris reforme de Iar,,a autonomie de acordat murei insule.
Mal mult. Partidul liberul este de părere că această măsură trebueşte aplicată tuturor posesiunilor coloniale spaniole.
Este de temut insă că pe. acoaslA cale SpH-nia va pierde influenţa el coloniala şi cu timpul poate chiar posesiunile el tnseşl. Foreigu.
TRIBUNA LITERARĂ
Învăţătorul rural
In urma unei însărcinări speciale, d. I Mitru, directorul^ şcoalel Vasile Lnpu din Iaşi, a prezentat ministerului instrucţiune! un raport asupra Introduceret lucrărilor agricole în şcou-lele normale de învăţători.
ProfUînd de această ocaziune, d. Mitru rele-veazi una dintre cele mal importante chestiuni a e învăţămlntulul nostru primar.-—sttuaţiunta învăţătorului rural, faţă cu sătenii, printre cari el este chemat să trăiască.
Cu o rară eompetinţă, u-sa explică, într'un capitol elocuent şi bine documentat, cauzele— cari fac din învăţător un strein între consătenii săi,—un strein şi lin declasat.
Lipsa de spaţitl ne Împiedică de a reproduce întreg raportul d-lul Milru. Credem insă interesant a da cititorilor noştri capitolul, în care d. Mitru arată cauzele cari fac din învăţător un declasat printre ţărani.
... Rănitne stabilit că nu ne trebue uicl Invăţătorl-agricultorI, nici lnvâţătorl-muzi-canţl, nici militari safl pictori: ne trebue învăţători fără epitet, capabili de a-şl Îndeplini sarcina lor, fără scădere, în întregul ei. învăţătorii noştri trebue să-şi poată singuri echilibra facultăţile, ca şi gusturile, pentru a se arăta la Înălţimea misiunel lor.
In cazul etnd învăţătorul ar căuta să facă pe profesorul de agricultură în sate, ar risca să nu fie luat în seamă de săteni, cari l’ar considera ca pe un om fără experienţă, In ramura aceasta şi deci, incapabil în ale culturel cîmpuluT. Prin urmare, mal puţin ceva trebuie să cerem de la învăţător: a forma, a desvolta si conduce inteligenţa copiilor, ce-I sunt Încredinţaţi ; Învăţătorul va trebui să fie înainte de toate, un educator. A creşte şi a instrui, iată adevărata misiune a învăţătorului.
Cu toate acestea, nimic nu împtdică, ca un învăţător, care are cunoştinţe serioase să nu poată da elevilor săi, cu deplin succes, cite-va noţiuni folositoare asupra ştiinţelor uaturel, şi să-l obişnuiască mal ales de a examina cu atenţiune ceea ce se petrece în jurul lor. Va putea, prin lectură, prin preumblări la cîmp, prin practică mal ales, a le comunica spiritul de observaţiune şi a-I face să se intereseze de aproape de lucrările agricole.
Pe de altă parte, prin sfaturi, daţi cu modei aţiune şi prudenţă locuitorilor, asupra metodelor celor mal bune şi mal economicoase de cultură şi mal ales prin ixsmphd său viu, Învăţătorul va putea ajunge un factor determinant,dintre cel mat importanţi pentru viitorul agriculturel In ţara noastră.
Deci: învăţ.rnlntul agricol îu şcoala normală, fie din punct de vedere teoretic, fie diu punct de vedere practic, va lindo a da şcolarilor acele cunoştinţe teoretice şi practice, cite sunt absolut necesare pentru a face din învăţător cel dlntîiti gospodar din comuna sa. A I inspira atîta gust pentru lucrările agricole, pentru dmp, în cît ogorul lui, grădina, livada, pomii lui să fie fără rival In comună ; în cit toată lumea să caute a lua exemplu de la el şi a imita cu drag ceea ce a văzut practicat cu atîta succes la învăţător. Casa, grădina, cîmpul, vitele, pasările de cui te ale învăţătorului, — prin cunoştinţele şi pildele ce va fi avut de la şcoală, —să servească de model pururea vid In ochi! sătenilor minunaţi şi, în acelaş tim, aceştia din urmă să fie puşi în pozi-ţiune de a imita, fără greutate, ceea ce văd la învăţător.
In acest sens, este de dorit să se Indrep-teze cultura agricolă a învăţătorilor noştri. Avantajele ar fi euorme.
Inehipuiţi-vă oăte-va inii de gospodării, model răspîndite în toate unghiurile ţării; puneţi tot atitea mii de oameni cu inimă, cari, şi cu exemplul şi cu cuvlntul, caula să desvolte gustul pentru curăţenie, pentru cultură sistematică, şi se va vedea că, în scurtă vreme, s’ar transforma cu desăvîrşire faţa satelor noastre. In locul pa-raginel, a dudăuluî şi a tuturor buruieneior, în locul spinilor şi a răchiţilor, s’ar vedea ridieîndu-se, cu Încetul, grădini frumoase, cu feluri de legume, pomi roditori de ţoale varietăţile, holde minimale, etc.
Astă zi, săteanul n’are pe cine imita. Id-colea sunt grădiul splendide la unele proprietăţi, holde minunate ; lipseşte însă termenul de comparaţie. Cum ar Indrăsni săteanul să gludească măcar a imita pe proprietarul bogat, el, care u’are nici a mia parte diu mijloacele aceluia ? Se uită dar, dacă nu eu ciudă, In cel mal bun caz cu iudilerehţă, ia minunăţiile din grădina, curtea, cîmpul proprietarului, fără să gîudeas-că că şi el ar putea face lot ast fel, în mic.
Pepinierele, timpurile de experienţă cari aO început a se înfiinţa pe aloeurea de către ministerul domeniilor;—foarte importante pentru cultura mare,- nu vor avea absolut nici o tnriurire asupra micei culturi, asupra săteanului, din aceleaşi motive.
Cu totul alt-fel se va petiece lucrul tu învăţătorul: pe acesta săteanul îl va avea pururea sub oeht. 11 va vedea necontenit la lucru. Va observa, chiar fără sl vrea, cum altoieşte copacii şi pentru ce are cele mat frumoase fructe, ce fel de legume are, cît sunt de minunate; va vedea, plin do mirare, că învăţătorul ţine 2 3 vite, nuniiij
2
EPOCA
cu luţerna ori trifoiul de pe o fâşie îngustă de pămtnf, şi că vilele lui sunt foarte grase, oâ vacile lui dafl lapte mult mal untos şi ni al mult de cit ale sale.
Iar dacă săteanul, din pricina indiferenţei şi a fatalismului săft moştenit, nu va vedea şi nu va observa nimic din toate acestea, vor fi fiii sătenilor, copiii cari frecventează şcoala şi cari, din pricina influenţei covir-şitoare a dascălului asupra lor, din cauză că singuri, vor lucra Împreună cu Învăţătorul, că vor gusta din fructele grădinel lui, că vor căpăta seminţe de la el, pentru a le cultiva fie-care şi Îngriji iu grădiniţa Iul de acasă,—vor fi vrednici imitatori al dascălului lor.
Prin urmare, prima şi cea mal principală ţintă, pe care o vom urmări cu lucrările agricole in şcoala normală, va fi de a face din învăţători cel d’inlil gospodari al comunelor ; de a le da atltea cunoştinţe teoretice, cîte le sunt absolut trebuitoare pentru a servi de călăuze şcolarilor lor şi chiar sătenilor, către progresul dorit In a-grii ultură.
Dar, vom mal tinde încă la ceva prin introducerea riguroasă a lucrărilor agricole în şcoala normala : vom căuta a nu înstreina pe tânărul normalist de mediul din care el este luat şi a nu face din el un mic ciocoiu al satului, fără legături cu locuitorii : el, mindru şi arogant fa(ă cu cei din cari se trage; aceia invidioşi şi plini de neîncredere faţă cu acest coconaş parvenit.
Sub a' est raport, eîştigul ar fi enorm. Numai cine cunoaşte de aproape raporturile dintre săteni şi învăţători, îşi poate da seamă de abizul care există Intre aceste două elemente. S’ar putea aBima cu siguranţă că una din cele mal fundamentale cauze cari contribue la neputinţa aplicării largi a obligativităţii, este şi aceasta : complecta lipsă de încredere pe care o au sătenii, în învăţătorii copiilor lor. Iar această neîncredere, este provocată In mare parte, numai de învăţători.
In adevăr : copilul de ţăran, care, în tot timpul studiilor primare a muncit împreună cu părinţii săi la eîmp ; care a păstrat, ca copil, costumul tradiţional părintesc, odată intrat în şcoala normală, Işl pierde cu de-săvîrşire vechile deprinderi. E crescut în palatul luxos ; doarme în camera largi spaţioase, de multe ori ceruite pe jos; noaptea are în dormitorul sâfl o lumină discretă. pentru a nu i se strica ochii; mă-nineă la vreme şi foarte bine, de multe ori mlncărl cu totul deosebite de cele pe cari le avea la părinţii săi; poartă haine făcute pe trup, curate cu desâvîrşire; mîinile îşi pierd bătăturile, se albesc cu totul şi, tînă-rul normalist, cind merge In vacanţă la părinţi, se uilă cu curiozitate la feţele plrlite şi arse de soare ale fraţilor şi surorilor lui; i se pare foarte aspră mlua muncită a tatălui st u ; nu mal lucrează de loc împreună cu al săi. Ziua întreagă stă la umbră safl se plimbă ; ba Încă, buna lui mamă trebue să-l gătească mtncare specială, căci alf-fel i s’ar strica stomacul.
Dacă se întlmplă să-I vină mama ori tata, mtuaţl de dor, la şcoală, normalistul nostru se ruşinează de portul, de stlngăeia lor naivă şi, adesea-orl, afirmă că sunt nişte oameni din sat, trimişi de părinţi cu ceva parale ori lucruri.
Delicateţa merge şi mal departe: de şi In tot timpul copilăriei sale, micul nostru n’a văzut nici o dată doctor, şi cu toate că e sănătos, cu mult mal sănătos de cit la intrarea în şcoală, totuşi are nevoe să meargă necontenit la vizita medicală; îl doare un deget, n’a avut gust de mlucare, etc. Trebue ca doctorul să se supere să ceară pedepsirea unor ast fel de delicaţi, pentru a scăpa de vizitele lor, mal tot d’a-una fără pricină bine cuvîntată.
Ieşit din şcoală, are aspiraţiunl nepotrivite cu sitnaţiunea lui, şi lucru grav cu desăvîrşite, despreţueşte pe consăteni şi chiar pe cel mal de aproape al săi. Sunt multe exeepţiunl, necontestat, dar situaţiu-nea generată cam aceasta e.
Prin urmare, din punct de vedere educativ, moral, rezultatele pe cari le are şcoala normală, sunt cu toiul proaste. Sunt multe cauzele acest. I situaţiunl triste, neapărat. Dar cea mal principală e prea marea deo-seb re de mediii ce se face ncrmalistulul; prea marele salt pe care-1 face el de Ia viaţa curat rustică, la cea aproape.rafinată a şcoalel normale.
Nu sunt contra unei întreţineri din cele măi ireproşabile pentru normaliştî : e vre-
mea să deprindem şi pe săteni cu o viaţă mai omenească . Trebue Insă să le amintim, prin felul ocupaţiunilor lor, de viaţa pe care o vor avea In urmă, de mediul din care afl eşit şi Iu care afl a merge din uoă.
Şi nimic mal poli ivit pentru aceasta de cit munca agricolă, sub toate formele: bine nţeles o muncă reglementară în chip raţional şi serios, întemeiată pe baze ştiinţifice şi condusă, în chip inteligent, de oameni speciali.	^
In modul acesta ar rezulta şi alt avantaj, cum spuneam pentru normaliştiî uoştri, un avantaj moral ; s’ar simţi In fie-care moment în adevăratul lor medii), ar căpăta gust pentru lucrările agricole pe cari le-ar îmbrăţişa şi tu loc de a se depărta de săteni, s’ar apropia, i-ar îndemna, i ar sfătui pentru introducerea metodelor de cultură raţională, şi ar căpăta ast-fel încrederea lor, lucru de căpetenie pentru progresarea Invâţămlntulul nostru rural.
Iohii Mitra.
IIFOBIATH
A
Deficitele bugetare
De şi suntem la sfirşitul lui Septembrie, totuşi ministerul de finanţe nu a distribuit de cit acum broşura privitoare la Sitnaţiunea tezaurului public, pînă la 31 Iulie a. c.
Prevederile noastre asupra deficitelor bugetare,—rezultat inevitabil al modului destrăbălat în care se administrează finanţele Statului, — se realizează pe deplin.
*
* *
Exerciţiul 96,97, a căruia închidere se va face la sfirşitul acestei luni. de şi început sub auspicii favorabile, se va încheia cu un deficit destul de însemnat.
încasările efectuate de la 1 Aprilie 96, pînă la 31 Martie 97,—considerînd veni turile bugetare ordinare, — aii fost de 198.458.120 lei, printre cari figurează şi suma de 3.429.991 lei, fondul casei de amor-tisare, trecut ca venit ordinar de priceputul nostru ministru de finanţe.
De la 1 Aprilie pînă la 31 Iulie a. c.,— urmarea aceluiaşi exerciţiu financiar,— încasările au fost de 8.739.842 lei,—ceea ce ne dă, pentru întregul exerciţiu, totalul de 207.197963 lei.
Cari au fost plăţile efectuate în timpul acesta, socotind după cheltuelile ordinare ?
De la 1 Aprit 96—31 Martie 97 : lei 194,858,506 ;
De la 1 April 97-31 Iuliu 97,
lei 13 517,980;
adică, în total, lei 208 376,486, de unde numai pînă la 31 Iuliu, a. c., un deficit de
1,178.528 lei *
* *
Ori cil am voi să atenuăm starea îngrijitoare a finanţelor noastre, nu ne putem totuşi opri de a arăta că pînă la 31 Iuliu, adică după primele 4 luni ale exerciţiului, deficitul este de 5,971,623 lei.
In adevăr, în acest timp, veniturile bugetare aii fost de lei 56,348,602, iar cheltuelile de lei 62,320,425.
Diferenţa între aceste cifre constituie deficitul de care am vorbit.
Dacă contribuţiunile directe şi indirecte acuză, în cele patru luni, un spor neînsemnat, faţă cu veniturile din perioada corespunzătoare a anuhii trecut, nu tot ast-fel stau cele-Valte venituri.
In adevăr, monopolurile Statului aii dat cu 465.940 tei mai puţin; C. F. R. 2.100 000 lei; ministerul de domenii 949.315 lei, etc. In total, încasările, în primele patru luni ale exerciţiului 1897—98, sunt cu 6.813.276 leî inal mici de cit în epoca coresponză-toarea exerciţiului 1896 — 97.
*
* *
Ast-fel, tcate laudele şi toate afirmările colectiv 'ste aii fost spulberate, de însuşi modul lor de a conduce afacerile publice, îngrijirile ce am formulat în privinţa ges-tiunei lor financiare se confirmă pe deplin, din nefericire pentru ţară. Marele financiar al partidului, d. Goyu Cânte cuziuo, a dovedit ast-fel complecta sa incapacitate.
D. Stolojan, ministrul de domenii, a renunţat cu desăvirşire la reorganizarea ministerului săd, şi mal cu seamă a
serviciului statistic, reorganizări pe cari Ie trîmbiţa cu multă inglmfare Înaintea vacanţelor.
D. N. Filipescu a plecat aseară la Brăila, de unde se va duce la moşia sa din acest judeţ.
Cunoscutul Suveică,—am numit pe Săveanu,—face mari inzistenţe, la ministerul justiţiei, pentru Înlocuirea magistraţilor tribunalului din Focşani, cari nu sunt pe placul săfl.
Acum Săveanu nu se mal mulţumeşte cu Înlocuirea personalului tribunalului. El cere chiar permutarea preşedintelui, d. Gr. Alexandrescu, magistrat inamovibil.
Gazeta Transilvaniei continuă, intr’un al 2 lea prim-articol, cu aprecierile asuprea vizitei Regelui Carol la Budapesta.
După ce relevează că prima vizilâ din 1895 a M. S. Ia Ischl, a adus neaşteptata graţiare a condamnaţilor în procesul Memorandului, confratele de peste munţi îşi exprimă îndoiala asupra rezultatelor vizite actuale. Gazda Transilvaniei Încheie ast-fel:
Curînd după aceasta a urmat însă contrarul tuturor speranţelor amintite. A urmat faimoasa declaraţiune a mi-nistrului-preşedinte romîn, de la Iaşi, care a anunţat un period nou de măsuri reciproco ale guvernelor din Bucureşti şi Budapesta pentru suprimarea aşa zisei <agitaţiuni în contra Ungariei», —period ce a fost inaugurat cu sfatul ce li s’a dat condamnaţilor în procesul memorandului, de a mulţumi guvernului unguresc pentru graţiarea lor şi se termină acuma cu declaraţiunile oficioase, că prin vizita Regelui Carol la Budapesta s’ar încheia de o cam dată drama ce poartă titlul: Lupta pentru egala îndreptăţire naţională a Romînilor din Transilvania şi Ungaria.
Duminică, 21 Septembre, la orele 10 dimineaţa, se va pune piatra în care se va păstra pentru vecie documentul de fundaţiune al noului local al «Socii tăţel pentru învăţătura poporului romîn». Noul palat, menit a adăposti tinerele genera-ţiunl, se află situat în curtea bisericel Sf. Ecaterina, sub Mitropolie.
Cu ocaziunea aceasta, un serviciQ divin se va oficia, în prezenţa Înaltului cler şi a autorităţilor civile şi militare.
Sub titlul Statua lui Tudor Vladimirescu, «Gazeta Mehedinţulul» face istoricul unei afaceri colectiviste.
In 1895, colectiviştii, după ce afl terminat fondurile adunate pentru monumentul lui Brătianu, pentru a mal stoarce ceva bani, aii imaginat un noii monument : Statua lui Tudor Vladimirescu.
Liste de subscripţiune s’afl împrăştiat In toată ţara, iar sumele adunate... piereai! ca prin farmec.
Statua, comandată pentru 25 000 lei după atuucl sculptorului C. Bălăcescv, este de mult timp gata şi zace şi acum împachetată în atelierele din Milan.
Pentru a scăpa din îneurcfttnră, reprrzin-fanţii naţiuuel din Gorj afl cerut în Cameră un credit de 30.000 lei pentru aducerea monumentului.
Creditul n’a putut însă trece priu secţiuni, parlamentul s’a închis şi Statua a rămas tot la Milan.
Pentru ce însă s’a cerut un credit de trei-zeci de mii de lei, cînd pentru a se plăti monumentul nu mal trebuia de cit
18.000	lei ?
Safl pe lîugă banii adunaţi din listele de subscripţiune şi păpaţl— nu se ştie cum— tribuia să se mal adauge şi diferenţa de
12.000	lei.
Materialul şi maşinile necesare pentru instalarea in penitenciarul din Galaţi, a unul atelier de perii şi la penitenciarul din Craiova a unul atelier de cismărie, sunt deja transportate in pe-
nitenciarele respective şi se lucrează la instalare.
In curln I se va face şi inaugurarea atelierelor.
Toate bune, numai dacă d. director general şi-ar da silinţa ca să se mal împuţineze evadările.
Ministrul instrucţiune! publice a aprobat erî rezultatul concursurilor ce s’afl ţinut pentru ompirea burselor vacante de la A-silul Elena Doamna şi la şcoala normală de institutoare din Iaşi.
Secţiunea I a tribunalului de Ilfov a confirmat erî, din nofi, mandatele de depuuere lansate în contra samsarilor Veintraub şi Grfluberg.
La 17 Septembrie s’a Început concursul pentru medicii stagiari militari'
Comisiunea se compune din d-nil d-rl general Fotino, preşedinte; colonelil Şer-bănescu şi Zorileanu, maiorii A. Ştefă-nescu şi Călinescu, membri.
S’afl prezintat d nil I. Serbulescu şi Paul Elefterescu, de la spitalul militar central şi G. Baronzi, de la infirmeria de ochi din Roman.
Am dat aseară cîte-va amănunte asupra afacerel făptuită la Eforia Spitalelor Civile de deputatul Matei Corbescu.
Avem o singură rectificare de făcut: d. Corbescu n’ar fi fost raportorul proiectului de lege prin care Eforia Spitalelor Civile a fost autorizată să cumpere moşia.
întrunirea de Dumlneeă
Aseară s’a întrunit comitetul eentral al Ligel Culturale în localul săă din strada Nouă, sub preşidenţia d-luT M. Ylădescu.
Aă luat parte, în afară de d. Ylădescu, d-nii; Barbu Delavrancea, A. I.upaşcu, Barbu Păltineanu, Kădulescu-Motru, Di-mitrie Neniţescu, Zamfir Hercscu şi Va-sile Miculescu, student.
S’a discutat piuă la orele 12 din nopte. S’a hotărît, in unanimitate, ca Duminecă 21 Septembrie, să se ţie o mare întrunire publică in sala Ilugo.
Tor lua cuvintul la această întrunire d-nii M. Ylădescu şi Barbu Delavrancea, iar din partea tinerimel universitare d-nii Miculescu şi Tamara, studenţi.
La sfirşitul întrunire! se va împărţi pu-blioulul întrunit un manifest al Ligei in care se va interpreta ultima atitudine a presei maghiare.
Mai mulţi cetăţeni cari aşteptafi în coridoarele localului Ligei hotărîrea comitetului central, aă primit cu o vădită satis facţie acest rezultat al deliberărilor comitetului.
Pe Duminecă dar la întrunire.
BOOlTKi
—	La 25 SepUmbrie se desiliide teatrul Hugo.
Dintre artiştii angajaţi, putem cita : celebra dansatoare Carmen Cita; Paula Bre-bieu, iÎntări aţă; Delaporte şi o mulţime de alţi artişti celebri.
—	In editura revistei Convorbiri didactice, a apărut, una din cele mal folositoare cărţi pentru institutori şi Învăţători: Didactica matemacilor.
D-nii D. Coustautinescu, I. Cio< ărlie şi I. Theodoru, autorii acestui op, pot fi mlndri, că aă Îmbogăţit liteiatura noastră didactică cu una din cele mal utile lucrări.
—	Satira No. 16, care a apărut azi, conţine o materie din cele mal umoristice. Cel mal buni scritorl satirici de la nul din ţară aă colaborat la acest număr din cunoscutul ziar umoristic.
* Duminică 14 Septembrie, s’a inaugurat -tn Ploieşti—noul club al Tinerimei, fundat pe acţiuni.
S’uă sub-scris 400 acţiuni, a 100 lei fiecare.
Acest dub s’a alcătuit, după iniţiativa d-lor A. Rado vid—avocat şi G. G. Ionescu — bancher şi fiă al fostului deputat liberal.
Se afiimă în public, că acest club va avea mal mult scopuri instructive şi că politica va fi exclusă. Totuşi de la luceput
s'a văzut, că întemeietorii lui urmăresc planuri oculte.
Mal Intliă nu s’afl discutat, uid statutele, nici comitetul clubului.
La prima şedinţă, s’a citit celor 60-70 persoane, cari asistafl, numele membrilor comitetului, printre cari d. maior Handoca, fostul prefect colectivist, figurează ca administrator general, iar d. Anastasiu, primul preşedinte al tribunalului, ale căruia opiniunl politice sunt bine cunoscute, ca preşedinte.
Se vede cit de colo, că acest club are tendinţe liberale şi, după cit se afirmă, va Înlocui desfiinţatul club colectivist.
ŞTIBI MARUXTE
*	Guvernul rusesc a făcut o nouă concesiune Polonilor declarlnd de obligatoriu studiul limbel polone In gimnaziul Statului din Varşovia.
Se ştie că, pînă acum, studiul limbel polone nu era permis în gimnaziile din provinciile vestice ale imperiului rus.
Cită deosebire Intre guvernul autocratic al Rusiei şi guvernul constituţional al Ungariei.
*	Erî, din cauza ploel torenţiale şi a griu-dinel ce a căzut tn mal multe localităţi ale ţârei, linia telegrafică Bucureşti Ploeştl-Focşanl a fost Întreruptă timp de 2 ore.
Din această cauză, telegramele afl suferit o mare Intlrziere.
Criza ministerială în Grecia
Atena, 18 Septembre.—O o ver-nul, plinind ceşti unea de încredere la cameră, 30 de deputaţi aii votat pentru, 93 contra $1 43 s’oii abţinut.
Criza ministerială s’a declarat.
Toasturile şi presa germană
Berlin, 18 Septembrie.—« NcUzional Zei-tung» scrie: Toasturile schimbate între Împăratul Frantz losef şi M. S. Regele Carol, permit să se cotistate relaţiunî personale cordiale între cei doui monarhi ; ele confirmă intenţiunea Romî-niei de a se angaja în calea păcii ca şi tripla alianţă. Acest ziar zice că Ro-mînia are trebuinţă de pace pentru consolidarea operei sale interne.
Tageblatt zice : Deşi toasturile au un caracter curat personal, totuşi ele strîng o legătură între cele două naţiuni şi. deşt nici unul dincei doi Suverani n’au pronunţat cuvintul alianţa, nimeni însă nu se îndoieşte că aderarea Romîniel la tripla alianţă, este un fapt irefutabil.
După ce vorbeşte de armata romînă care a dat dovezi, de de stoinicie Tageblatt zice că aderarea Romîniel la tripla alianţă n’are nimic de ameninţător pentru nimeni, mal cu deosebire pentru Rusia, care n’are de qU prietini.
DIVERSE
DIN CAPITALA
PnngaşI de galantare. — Oamenii din serviciul magazinului de manufactură cu firma la «Luvru», ufi prins erî pe un individ in momentul cînd voia să o şteargă cu o bucală mare de sto'ă de mă'ase, pe eaie o furase şi o ascunsese sub haină.
Condus la secţia respectivă, pungaşul a de-clant eâ se numeşte Mas S'arcu. *
S’a orînduit o percheziţiune la domiciliul pungaşului pentru a se vedea dacă Starcu nu practică aceasiă meserie de mal mult timp.
Asasinat. —Ni se comunică din Călăraşi că in noaptea de 15 curent, o crimă (.îngeroasâ s’a sfivtrşit în comuna Feteşti, Ialomiţa.
Matei Popescn, plndar de pe moşia Feteşti, luîudu se la ceartă cu săteanul I. G. Lazăr, intr’un moment de furie, i-a administrat o puternică lovitură de ciomag in cap şi l-a deborit la păraln*, ucigindu-1 pe loc.
Asaaiuul a dispărut după ce a ascuus cadavrul in balta din marginea satului.
INSTITUTUL de FETE
.,!> OBIEICU^
Fondat în anul 1882 47, Strada Scaunele, 47
Cursurile primare şi liceale vor începe la 1 Septembrie, cu vechiul corp didactic, care în mare parte este compus din profesor! de la Liceele Statului.
Programul este acela al Şeoalelor Statului.'
Studiul limbelor franceza şi germană obligatorii de la clasa I a primară, va fi obieetul unor îngrijiri speciale, aşa ca elevele, după cîţl-va ani de şcoală să poată vorbi cn înlesnire ac ste două limbi.
Musica, limba englesă şi pictura sunt facultative.
înscrierile se fac de la 25 August.
Directoare, EUPHBOSINA C. C. D0BRESCU
absolvent* a Şcoalel Centrale de fete din Bucureşti gi a Şuoalel ilegale superioara de fete din Berlin.
Institutul de Domnişoare
„BOLINTINEANU”
Fondat în anul 1874
BIJCURESCf. - Şoseaua Jianu. — BUCURESCl
Mnb Dlrecţliînrn D-noI
Ml A III A AHGELE8C1J
Faţă de importanţa ce autoritatea şcolară o dă Bslă-zt învăţ-1 mîntulul privat, reservîudu-ml pe viitor mat mult partea educativă şi conducerea generală a institutului, am Încredinţat instrucţiunea ginerilor mei, d-Jor profesori O. Copii şi I. 4, luciu. caii vor inal fi secondaţi de următorul corp profesoral:
Pr. G. Flora, profesor la liceul Lazăr.
ti. Popa, licenţiat iu itere, profesor Ia liceul I.azăr.
I. Clinoiu, licenţiet in litere şi filosofie, prof la liceul Lazăr.
I, Grama, licenţiat în litere şi filosofie, prof. la liceul Sf. Sava.
D. Gnimpa, licenţiat in ştiinţele fisico-chimice, profesor la liceul La-ăr.
Lt. Paul Angelescu, absolvent al şcoalel de artilerie şi genul.
N. Colcoag, licenţiat în litere şi filosofie, prof. Ia gimnaziul Ş:nral.
D-na Ivascu, licenţiată în ştiinţele naturale, profesoară la externatul secuudar No. 2.
Vict. Bălăcescu, licenţiat in drept.
St. Enăchescu, licenţiat în litere.
D-ra Maria Ionescu, licenţiată în litere, prof. la asilul Elena Doamna.
ti. Bogdan-Duică, licenţiat în litere.
D-ra Eug. Economu, licenţiata în litere.
I. tieorgescu, licenţiat în drept.
N. tianea. profesor la liceul Sf. Sava.
N. Clinciu, student in medicină.
D-ra Ioanid^ absolventă a şcoalel secundare din Craiova, institutoare.
N. Petrescu, absolvent al şcoaiel normale de institutori, institutor la şcoala No. 27.
Pentru limbile streine franceză, germană, engleză precum şi pentru dexterităţi am angajat 14 profesoare streine. Medicul institutului este d-l dr. Răutzoiu.
In anul acesta elevele externe şi semi-inter-ne se vor putea bucura de avantagiul, că pe dinaiulea institutului circulă o linie de tramwuy.
Înscrierile afl Început deja şi vor continua couforin ultimei circulari ministeriale numai pînă ia 15 Septembrie.
De vînzare la Buşteni
locuri de vile, proprielatea Dumitru Cezianu, situate la t ea inai frumoasă poziţie, pe valea Cerbului, şi la adăpost de vlnturî.
Gara Buşteni la 300 metri depărtare. A se adresa : în Bucureşti, la Societatea de Construcţie, str. Doaumnel, safl
la Buşteni, la d-l Eliesen, administrator.
EDUCAŢIUNE—HIGIENA— DISCIPLINA
LYCI-E FRANCAIS
rus SUB PaTEONAGIUL oficial al LEGAŢIUNEI FRANŢEI Str.: Scaunelor, 45 (casa Fleva)
Directori; D-nii LEAUTEY şi LOLLIOT
CLASE PBIMABE ŞI QIMNASIALE INViŢiMlNT CLASIC ŞI REAL
conform programelor Statului român şi Statului francez
Materiile învâţămlutulul rornln vor fi predate în limba Romînă. — Materiile învăţă-mlntuluî frances vor fi predate In limba francesă.
Limba francesă şi germană sunt obligatori deja din clasa I-a primară.
Limba francesă, impusă cu uşurinţă tutulor elevilor, deja tn primul an al presenţel lor la licefl este limba cea mal întrebuinţată, atît în raporturile elevilor cu direcţiunea cit şi în relaţiunile lor zilnice; la masă, în plimbări şi în recreaţii.
Pentru orl-ce cerere de prospecte, iufor-maţiuni şi înscrieri, a se adresa: la
LEGAŢIUNEA FRANŢEI, Str. Biserica Amzeî sa ti la
LYCtfE FRANQAI8, Str. Scaunelor, 46. Liceul se deschide la I-m Septembrie, iar cursurile oficiale anului şcolar 1897-98 vor începe la 9 (21) Septembrie 1897.
Doctor STEINHART
Medic de copii
35, Strada Carol, 35
— vis-â-vis de vechea locuinţa —
Liceul Nou de domnişoere
(tuni al VlII-Iea)
Autorisat oficial, sub Direcţiunea
Doamnei O. H. LOLLIOT
Strada Fântânei, 18. — Bucureşti.
Cursuri primare, cursuri secundare, clasice şi moderne. Limba francesă este obligatorie pentru toate elevele între ele, în relaţiunile lor zilnice cu Direcţiunea şi cu Institutoarele.
Cursurile Încep regulat la 9 (21) Septembre, iar înscrierile se fac chiar da ecurn.
Institutul de Domnişoare
Paulina Impu- Antoneacu
(autori sa4)
Bucureşti. — Strada Ftntiuel, 22
Licefl.—Externat secundar.—Şcoală primară, cu Programa Statului. — Prepara-ţiuni de bacalaureat. — Cursuri de limbi, pian şi pictură.—Pentru fetele de profesori, militari şi funcţionari, condiţiunl avanta-gioase.
Se primesc eleve interne şi externe.
Înscrieri, conform disposiţiunel ministeriale,
Pînă la 30 Septembre 1897
Fost nsistout de Profesor Iu Yleim
SpeclHlInt pentru buHlele Capul
Boala da G£t, Gurtt, Nas, DrechI şi Ochi
Scoaterea nedureroasă a Dinţilor prin Atu sia (adormirea safl amorţire) prin mijloace vătămătoare insă interzise Dentiştilor VINDECAREA MIROSULUI DIN*GUR <:onsuUa\wni de la 8—11 a. m şi dela 2—5 i Strada Col ţel, Me. id.
Institutul SCHEVITZ THIERINN
Fondat la anul 1847
BUCUREŞTI.—Strada Scaunele, 51.
Invăţămînt primar şi secundar.
Local foarte sănătos, în centrul capitalei clădit anume pentru şcoală, ast fel că pre-sintă toate condiţiunile cerute de igienă. Dormitoare, sofragerie şi clase sprţioase şi bine aerisite. Sala mare de gimnastică ca to?îea aparatele trebuincioase. Curte spn-ţioasă şi bine Întreţinută. Calorifer răspîu-dind prin toată casa o căldură egală şi temperată. Sala de băl cu un mare hasiu de 20 metri pătraţi, cu duşi şi aparate de Încălzit, cum nn există în nici o altă şcoală din ţară (Es.ras din raportul d-lul Medic inspector al şcoale’or).
Sludiile după programul Statului.
Examenele conform regulamentului Ministerial.
Invăţămîntul limbelor francesă şi germană.
Musica vocală şi instrumentală.
Personal didactic ales.
îngrijire părintească.
Gimnasiul se deschide la 1 Septembre, iar cursurile vor incepe regulat Ia 9 Septembre.
Dimitrie S. Neniţescu
Advocat
12, Strada Regală, 12.
De dat în exploatare X
sca situată la 7 km. de gara SchitirGoIoştl, compusă din '/a stejar şi */8 fag, virată 80 ani. n-tindere 400 pogoane. Pentru detalii a seadresa laG. Nanu, proprietar, Cîmpu-Lung.

www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
A se citi în pag. IV armarea foiletonului : «W7n cuib de boemaşf*
Pus in urmărire, Popescu a fost prins dup# două zile şi Înaintat parchetului.
Sinucidere. — Aflăm din R.-Sărat, că In noaptea de 16 Septembrie, locuitorul Stoica Pavlache din comuna UrecheştT, s’a sinucis, trăgtndu-şl un foc de revolver in gură.
Moartea a foet instantanee.
Din cercetările făcute, se constată că nenorocitul şi-a pus capăt zilelor din cauza mizeriei.
Fn primar nela de săteni.—Din T.-Se-verin ni se comunică un fapt de o cumplită barbarie săvîrşitâ de doul locuitori din comuna ComăneştI, Mehedinţi.
Fraţii Bălănescu. din acea comună, s’afl dus In cimp, şi după ce sO cules porumbul lor, afl mal furat o mare parte din productele consăteanului lor Ion Monţoc.
Păgubaşul, prinzlnd veste la timp, a reclamat primarului şi l'a rugat să meargă la faţa locului pentru a constata faptul.
Mergind spre cimp, primarul cu şeful g&rni-zonel şi cu păgubaşul, el intilnesc in cale pe cel doul fraţi cu căruţa Încărcată cu porumbul furat.
Cind primarul s’a incereat să-I oprească, unul din fraţii Bălănescu. anume Nieolae, sergent în artilerie şi venit numai în congediu pentru cîte-va zile, s’a repezit asupra primarului. şi, cu o puternică lovitură de bardă, i-a făcut capul ţăndări.
In acelaş timp, cel-l’alt frate a descărcat asupra nenorocitului primar patru focuri de revolver, diu cari două l’ati lovit în braţul drept.
Asasinii aii dispărut pe dată după săvîrşlrea crimei.
Primarul, a cărui stare este cu totul desperată, a fost imediat transportat la spitalul de la Buia.
Autorităţile urmăresc pe asasinii dispăruţi.
DI^TREINATATE
Nenorocire Ia luptele cu tanrî.—Din
Sevila se telegratiazâ o mare nenorocire ce s’a Intîmplat Duminica trecuta, la o luptă cu tauri, Un taur furios, după ce a străpuns şi zdrobit in picioare mal mulţi bandilerl, s’a aruncat cu o săritură groaznică, peste bariera dintre arenă şi public, in mijlocul acestuia, strivind şi omo-rlnd la 40 de persoane, intre cari mal multe femei şi copil.
In mijlocul panicel teribile, toreadorul Con-tados, apropiindu-se de taur, i-a înfipt spada in piept.
Taurul insă n’a căzut, ci aruneîndu-se asupra toreadorului, l’a strivit iutr'uu mod atît de îngrozitor, in cit, in cite-va momente, corpul nenorocitului nu era de cit o masă diformă, plină de singe.
Depeşile de azi
(Serviciul •Agenţiei Romi ne>)
Constantinopol, 18 Septembrie. — Se asigură că Poarta a protestat in contra lucrărilor de foriificaţiuni începute la Filipopoli şi în alte puncte ale Ru-meliel orientale. Aceste luirărl aii fost suspendate.
Neapole, 18 Septembrip.— Amiralul Ca-nevaros a plecat la Creta pe bordul Si-ciliel.
Paris, 18 Septembrie.— D. Loze a refuzat postul de guvernator general al Algeriei.
Viena, 18 Septembre. — Se anunţă din Belgrad Corespondenţei Politice că In cercurile biue informate din acest oraş se asigură că svonurile In privinţa demisiunel cabinetului Simicl sunt neîntemeiate. Cabinetul n’are nid decum intenţiunea de a demisiona şi nici Regele nu se gin deşte să se schimbe miniştrii.
Londra, 18 Septembrie. — Se anunţă din Paris Agenţiei Reuter căj d. Hanofaux a propus tu ultimele zile marchizului de Sa-lisbuiy de a numi nişte comisari însărcinaţi s’ă examineze toate cesiiunile pendinte In privinţa Africel occidentale, spre a le da o soluţiuue definitivă. Guvernul euglez este de asemenea inspirat de dorinţa de a ajunge ia o soluţiune ratisfăcătoare. Esle probabil că aceşti comisari se vor Întruni In curtnd.
ULTIME INFORMATIUNI
E probabil că AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romîniet vor pleca la 29 Septembrie la San-Remo, unde mr sta pînă la primăvară.
A A. LL. RR. vor fi însoţite de d-na Oreceanu, domnişoara Casimir şi loo-colonelul Preean.
Ieri s’atl întrunit In Iaşi, membrii locali al Asociaţiunei generale a medicilor, convocaţi de decanul facultăţii de medicină, spre a alege comitetul local al Asociaţiunei.
înainte de a se procede la alegere, mal mu'ţl membri au relevat faptul că, în comitetul central, compus din 25 membri, nu s’au ales nid unul din laşi, ignorînduse chiar pe profesorii facultăţii de medicină, cari aii aderat la congres.
Toţi membrii prezenţi au regretat această lipsă de consideraţie, faţă de un centru medical ca Iaşii. t
S’a votat apoi propunerea de a se inzista, pe Ungă comitetul executiv, ca viitorul congres să se ţină la laşi.
Procedindu-se la alegerea comitetului, aQ fost aleşi d-nil d-rl G. Bogdan, C. Tiron. Gavrilescu şi Beldiceanu.
D. conte Leyden, ministru plenipotenţiar al Germaniei, va prezintă Duminica viitoare scrisorile-i de rechemare.
M. Sa Regele Carol a conferit marea-cruce a Coroanei Rom iniei
D-lul Vlassics, ministrul insti urţiunel publice ;
D-lul baron .lonik&, ministrul cabinetului imperial;
D-lul Perczel, ministrul de interne.
Şeful superior al cabinetului Pesta, d. de Bentezhy, şi căpitanul superior al gardH muncipale, au, fost numiţi marl-ofiţerl al aceluiaşi ordin.
E probabil că, o dală cu sosirea M. S. Regelui In Iaşi, se va pune şi piatra fundamentală a spitalului de alienaţi, pe care epitropia S-tulul Spiridon 11 construeşte la Socola.
Epitropia a intervenit, ca M. Sa să asiste la această ceremonie.
Duplicitatea luî Gogu Cantacuzino
Se cunoaşte reclama făcută de ziarele colectiviste In jurul comisiei numite de guvern spre a constata pagubele suferite de inundaţii gălăţenl, In vederea unor scăderi safl scutiri de dări. Ziarele opoziţiouiste aii arătat cu adevărat că această măsură guvernamentală (numirea comisiei) s’a luat numai pentru a adormi pe naivi şi a face să se uite necazurile şi suteriuţele provenite din cauza inundaţiilor.
Intr’adevăr, comisia numită de guvern lucrează,- ea nu şi-a isprăvit Încă însărcinarea, cercetarea platonică ordonată de guvern se urmează, dar în acelaş timp perceptorul respectiv nu slăbeşte pe contribuabilii păgubiţi, cu Împlinirile. Guvernul a uitat să dea ordin să se suspende urmăririle, bachiar suntem siguri că ordine severe de urmărire s’afi dat, pentru că Statul are nevoe de bani şi casa Statului e goală. De aceea biletele galbene se depun In fie care casă, scquestrele se continuă ca şi In vremurile cele bune şi nici o păsuire nu este Îngăduită.
Chiar sarcina comisiei devine foarte delicată şi încurcată: membrii el sunt trimeşl să constate păgubite iu vederea uşurării de dări, iar păgubiţii ti tntlmpină cu biletele galbene, obiectele snpiestrate şi cele-l’alte formalităţi de urmărire, şi II întreabă nedumeriţi, ce comedie caraghioasă se mal joacă pe spinarea lor.
De asemenea, cu toate că unele case s’afl dărîmat, epitropia Sf. Spiridon din Iaşi ti urmăreşte pe besmanarl pentru neplată de besmăn.
Prin urraarp, ce rost mal are comisia numită, dacă guvernul e bofărît să nu facă nici o înlesnire oamenilor ? Ce va să zică această duplicitate, cinstite Rifovene ?
D. Emil Ghica, ministru plenipotenţiar al ţării la Viena, s’a întors în ţară însoţind pe MM. LL. de la Budap'esta pinâ la Sinaia.
Sir Hugh Wyndham, fost ministru al Engliterel în Capitală, va sosi Marţi în Capitală ca să ’şl prezinte scrisorile-! de rechemare.
Liberalii din Bacăfl afl holărtt să a* leagă pe d. deputat Vlaicu în postul de primar al oraşului, in locul d-lul Leon Sachellarie, numit prefect. -
Vaporul Iaşi, care va face cursa între Constanţa şi Rotterdam, a părăsit deja şantierul de la Glasgow şi va şosi la începutul săptâmînel viitoare in ţară.
Vaporul Ragele Carol, care va face curse între Constanţa—Constantinopol— Alexandria, va fi construit in primele zile ale lunel Maifl.
Astă-seară, la 9 ore, se va întruni consiliul general al Invăţămintulul secundar.
In afară de inspectorii secundari, vor lua parte la şedinţe delegaţii al corpului didactic şi diferite alte persoane invitate de ministerul şcoalelor.
*
* *
Tot astă-zl afl luat sfirşit şedinţele Consiliului general al invăţămintulul primar.
ErI s’afl terminat, la şcoala de ofiţeri, examenele pentru admiterea în şcoală.
Pentru 60 de locuri vacante s’afl pre-zintat la concurs 200 de candidaţi, din cari numai 58 afl fost admişi.
Două locuri afl rămas vacante.
Consiliile generale din ţară sunt convocate In sesinue ordinară pentru ziua de 15 Octcmbre 1897.
Astă-seară va avea loc o nouă întrunire a ziariştilor din Capitală, în localul societâţel Presei.
Se va lua o hotărîre faţă cu atitudinea d-lul Pavvlowschi, care—după cum 'se ştie—a toastat, In numele presei ro-mine, la banchetul ziariştilor din BudaPesta.
Farurile din Mangalia şi Tuzla, atlt de necesare navigaţiei, afl fost deja instalate şi afl Început a funcţiona.
Dopă cum ni se asigură Insă, ele afl fost aşezate în loCnrl joase, aşa că—pe alocuri— lumina lor este acoperită de ridicâturile de teren.
Faptul arată că acel cari afl procedat Ia instalarea lor, erafl cu des&vlrşire profani In ale navigaţiei.
* 1), An. Stolojan a oferit azi M. Sale Regelui un coş mare de struguri din pepinierile de la Ţintea şi Cotnari, ale Statului.	’
S'a remarcat erl foarte mult, alit la Predeal cit şi la Sinaia, absenţa preşedintelui Senatului, d. Eugen Statescu.
Guvernul maghiar continuă cu opera sa de desnaţionalizarea elementelor nemaghiare.
In acest scop, ministrul instrucţiunel a înfiinţat Irel noul gimnazii, în centre nemaghiare,—Ia Temişoara şi Dej, între Romînl, şi la Ungvar, între Şerbi.
Nu se va putea zice ast-fel că guvernul maghiar nu respectă legea naţionalităţilor !
Duminecă se va ţine la Castelul Pe-leş un consilia de miniştri sub prezidenţia M. Sale Regelui.
Se vor supune aprobării Suveranului programele privitoare la inaugurarea universităţii din Iaşi şi la inaugurarea monumentului vînâtorilor din Ploeştl.
Abuzuri judiciare
Parchetul şi judecătorii noştri de instrucţie continuă a deţine recordul atenţiunel publice, prin curioasele procedeurl ce Întrebuinţează.
Vroim să vorbim de faimoasa afacere a samsarilor de falimente, care se trâgănează de atlta timp fără rezultate apreciabile. Ea constitue o strălucită dovadă de uşurinţa cu care s’a lucrat, In această chestie, chiar de la început.
Din primele zile, afacerea samsarilor se impune atenţiunel publice prin ordonanţa de arestare a d-lul Colin Drăcşineanu de ta Iaşi şi printr’un mandat de depunere lansat contra d-lul N. Thaler, din acelaşi oraş, ambii bănuiţi de complicitate cu samsarul Şapira. Cit de nedrepte erafl ambele arestări, a recunoscut-o însuşi d. procuror Ha-mangifl, care a fost nevoit să ceară tribunalului infirmarea ordonanţei de arestare a d-lul Cohn; iar inutilitatea depunerel d-lul Thaler a fost mărturisită de chiar uj* decătorul de instrucţie, care a lansat mandatul — d. Vasilifl, cînd a ordonat încetarea urmăririlor începute contra sa.
Ambele aceste fapte constitue primele dovezi de uşurinţa culpabilă cu care s’a lucrat In această afacere şi în acelaşi timp de abuzul ce judecătorii noştri de instrucţie fac diu libertatea şi onoarea oamenilor.
«
* *
Nu se ştersese încă bine impresia displăcută ce produseseră, în public, aceste pripite arestări, cînd iată, că un alt judecător de instrucţie, d. V. Alexandrescu, se însărcinează, să ne dea o nouă probă de uşurinţă.
Fiind însărcinat cu instrucţia falimentului Halpern, d-sa debutează prin numirea ca expert-comptabil pentru verificarea scrip-telor, a unu! anume Rotop, persoană despre a căreia corectitudine ne vorbesc dosarele tribunalului corecţional.
După acest prim debut, d-sa—vorbim tot de d. Alexandrescu—ahge, din lista celor 24 de comercianţi, bănuiţi a fi luat supra-cote, In falimentul Halpern. pe trei din cel mal cu stare,—pe d-nil Gohen, Creid şi BercovicI,—şi ’l Invită la cabinet»! d-şale.
Clnd nevinovăţia lor se stabileşte, ştiţi ce face d. Alexandrescu?
Trimite pe cel trei engrosiştl, între ba-tonetele jandarmilor, la serviciul antro-pometric, pentru a li se face măsurătoarele obicinuite criminalilor ordinari, hoţilor, escrocilor!
Procedeul e revoltător. Pentru d. Alex-audrescu, un mare comerciant e identic cu un asasin. Pentru d-sa onoarea, averea, consideraţia socială a individului, nu înseamnă nimic : acel care vine înaintea sa, chiar dacă inocenţa îl e bine stabilită, tre-bue să fie un criminal!
E timpul Insă, ca să se pună căpăt abuzului ce judecătorii de instrucţie fac din puterea discreţionară ce le dă legea.
€fne a clştigat 50,000 Iei
Fericitul eiştigător al lotului cel mare de Ia loteria Societăţel Funcţionarilor Publici, un anume Vasile Domentz, lucrător din comuna Cuza-Vodă, judeţul Roman, nu s’a putut bucura pînă în sfirşit de norocul săfi.
Biletul eiştigător, numărul 216.450, i-a fost furat chiar de perceptorul local, Erdes, In următoarele împrejurări:
Ne ştiind carte, Domentz, cind a sosit lista cu numerile cîşligătoare, s’a adresat perceptorului din sat, pentru ca să controleze biletele şi să-I spună dacă nu cum-va a clştigat şi el ceva. Bucuria sărmanului lucrător, cînd perceptorul i-a anunţat că el a clştigat 50.000 lei, a fost fără margini.
Tot restul zilei a fost un clitf continuă ş: libaţiunile afl ţinut pînă noaptea tlrzifl in socoteala marelui cîştig.
Cînd s’afl despărţit după chef şi veselie, perceptorul, ducindu-se spre casă, se gln-dea cu invidie la norocul consăteanului sfifl şi Începu să conceapă un plan pentru a fura biletul eiştigător.
Fără a pierde un minut, Erdes se duse la locuinţa norocosului, sparse o uşe, se introduse în cdaia unde Domentz, dormea do-borît de oboseala zilei şi reuşi să-l fure bi-letu\ 0 dată Iu posesiunea biletului, perceptorul se făcu nevăzut.
.. A doua zi dimineaţa, Domentz fu dezolat, cind văzu dispariţiunea avere! sale. Reclamă pe dată primarului şi se începură cercetările. Dispariţiunea perceptorului lăsă pe dată, fără nici o Îndoială, să se vadăjeă el este autorul furtului.
Ş’afl dat imediat telegrame In toate direcţiunile şi la toate casele de bani pentru prinderea boţului iu caz cind s’ar prezenta peuLru Încasarea sumei.
*
« *
Această loterie a mal dat loc încă la o escrocherie, de astă dată In paguba unul tamher.
Iată faptul:
Erl, s’a preziiitat la casa de bancă Levy, diu capitala, un individ, care a cerut scomp-tarea unul bilet al loteriei funcţionarilor publici, eiştigător al unul lot de 200 lei.
Cercetlnd lista dşligurilor, amploiatul, văzlud că numărul biletului care i se pre-zintasr, clştigase 200 de lei, a numărat pre-zintatorulul valoarea lui.
Ducludu-se după o oră ca să încaseze
suma de la casa de depuneri, spre marea lui mirare i se spune că biletul este fal-şificat.
Bietul amploiat, s’a mulţumit să se pltDgă la poliţie.
Direcţia C. F. R. a hotărlt construirea unei noi gări la Iaşi.
In acest scop, trei ingineri afl fost trimişi tn localitate pentru a alege terenul necesar.
Actuala gară va rămluea afectată exclusiv liniilor IaşI-Dorohoifl şi laşI-Paşcanl.
In folonul Inundaţilor
Stmbătă 20 şi Duminică 21 Septembre, societatea presei va da Mari serbări populare in grădina Cişmigiu, în folosul inundaţilor din ţară.
Aceste serbări — unicele pentru anul acesta — promit să fie foarte reuşite, în special decoraţiunea şi iluminarea gră-dinei vor fi neasemănate.
Grădina va fi iluminată cu lanterne japoneze în mod cu totul nou şi după planul eminentului architect Ştefan Ciocîrlan.
0 inovaţie senzaţională este Poşta miraculoasă care a figurat ca noutate la ultimele mari serbări de la Roma.
De asemenea comitetul a îngrijit ca de rîndul acesta copiii să găsească în grădină foarte multe distracţii.
Ca ultimă noutate aflăm că tot la aceste serbări se va putea vedea pentru prima oară : Misteriosul Pavlovsky !
Printre edificiile din Pesta, admirabil pa-vaosate, cu ocaziunea vizitei MM. LL. Regele şi Reginei, a fost şi bine cunoscutul stabiliment de băl Lucasbad (St. Luca). prin faţa căruia a trecut cortegiul regal.
A APĂRUT:
Curs de Aritmetică raţionată
Ediţia II
de
St. Stoicescu
Prdfesor de Matematice la liceal „LazSr“
PARTEA II, pentru clasa III secundară.
PARTEA I, pentru ci. II secundară, va apare la 15 Septembre, iar Aritmetica practică pentru cl. I secundară va apare la 18 Septembre.
Librăria SOCECU & Comp
recomandă următoarele publicaţiunl noul: Pentru cursul primar Onu Ion I.—Patria mea. Geografia Romlniel 1.40
—	Povăţuitor la geografia Romlniel, gratuit. Scraba, Negulescu şi Teodossiu.—Carte de citire
pentru cis. 4-a urb. şi cl. 4-a şi 5-a rurală, 2.60 Tocilescn.—Istoria Românilor, pentru clasa 4 a urbană, 4-a şi 5-a rurală .... 0.75 Zamflroln.—Dessemn noii liniar, partea I-a
şi Il-a, pentru cls. i-a şi 2-a, a . 0.60
—	Dessemn nofl liniar, partea IlI-a şi
IV-a, pentru cls. 3-a şi 4-a, a . . 0,70 Pentru cursul secundar Adamesca. — Chrestomaţie la Istoria limbel şi
literaturo! roratne...............In. 4.—
Călinescn Econ.—-Gramat. rom. Etimologia (aprobată) . . . < 3.— 4	• Gramat. rom. Sintaxa,
pentru clasa II a şi IlI-a secondară . • 1.50 Gram a I. — Gramatica latină pentru cls.
I-a secundară (aprobată) . . . . . « 2.50 Lanrian D. August.— Economie politică, pentru clasa I-a secundară . ... • 3.— Leon Dr. N.—Fisiografia p. cursul secund. « 2.— «	«	Zoologia	idem	« 3.—
4	4	Geologia	idem	4 2.—
Veja I.—Geog fia. pentru clasa I-a secundară, cu auri in text aprobată . 4 2.—
MINISTERUL JUSTIŢIEI M*ubHcatlune
D. Mănos, zis şi Manaşcu Rothmann, din urbea Piatra, judeţul Neamţu, a făcut cerere Ia acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Rothmam:» In acela de «Roşu» spre a se numi 4Manos Roşu».
Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, In termenul prevă zut de aliniatul 2 al zisului articol.
fumez que
PANAMA
JL» Htmillrur de touet.
CM, C'reaiiff A €oiup. BuknreMt.
Pădure de dat în tăere
la moşia Policior, judeţul RuzăQ, proprietatea d-lul N". Butculescu.
A se adresa d-lul W. Răduleacu stâada Biserica Atnzi, 15. Bucureşti.
La cursul Secundar
Pentru o Interni • • lei 800 4	* eemi-lnternă ► 800
* " * externă» • » 500
La cursul Liceal
Pentru o internă • • lei 900 4 seml-lntemăj* 700 4 externă • • ► 800
Institutul nou de Domnişoare
Bucnreaof, Str. Prlnift-veref, No. 38
FONDAT LA ANUL 1874 Reantorizat la 18 Septembre 1896, cn No. 728*
Recunoscut ca întrunind toate condiţiunile cerute de noul regulament pentru şcoaldle private, şi ca puţind primi numărul de 130 eleve
PROGRAMUL OBLIQATOR COPRINDE
I. Cursul preparator.—Două divisiuol, pro-
f;rara special, pregătitor pentru clasele regu-ate, limba franceză, limba germană, gimnastica,
jocuri cu cîntece.
II.	Cnrsnl primar.—Patru clase, progr. Statului, limba franceză, limba germană, desemn, lucru.
III.— Car8nl secundar.— Cinci clase, progr. SLatuluI pentru Externatele secundare de fete. Limba franceză, germană, desemn, lucru.
VI. Cursul gimnasial.—Patru clase, programul Statului pentru gimnaziile de băeţl In limba latină şi elenă. Limba franceză, limba germani şi desemn.
V. Cursul liceal.—Trei clase liceale, progr. Statului pentru liceele de băeţl, cu limba latină şi elenă, limba francoză, limba germană, desemn şi aqtiarele.
Examenele sa trec la Institut săli la şcoalele Statului, după regulamentul tn vigoare pentru şcoalele private.
Pianul, după programul conservatorului, nu se plăteşte separat.
CONDIŢIUNI DE ADMITERE Se plăteşte în două rate şi anticipat, 1) Septembrie şi 1 Februarie) cind este o singură elevă ; şi în patru rate 1) Septembrie, 16 Noem-brie, 1 Februarie. 15 Aprilie) cînd sunt două safl mal multe surori.
Pentru copil de militari, de funcţionari de profesori şi de pensionari, se primeşte şi plată lunară, după cerere.
Cînd sunt mal malte surorT, se reduoe de fle-o&re pe an Ie! 50 Amil tfcolar este de 10 luni, Septembre, 1 Iulie
PLATA PENTRU UN AN ŞCOLAR ESTE:
JLa cursul Primar
Pentru o Internă • • lei 700 * 8emi-lnternă *■ 600 ^ externă • • ► 400
La cnrsnl Gimnasial
Pentru o Internă • • lei 860 4	4 semMnteruă» 660
4	4 externă • >■ 650	^	k______ .
Pe lîngS aceste cursuri mal este un cura mixt pentru OO' pil mici cu program speciaL La acest curs se plăteşte :
Anul întâifi .................... 300
4 al 2-lea ................................
4 al 8-lea.......................... « 800
NB. Copiii de la cursul mixt sunt externi i semi-externi. Interni se primesc numai In caşuri excepţionale şi atunci se fac condiţiunl speciale. La acest curs se admit fetiţe şi băeţl mal jos de 7 ani.
Elevelor nofl intrate li se reduce plata pe timpul ce va fi trecut de la 1 Septembrie ptnă la data insei ierel.
Sunt facultative şi se plătese separat: Limba engleză, limba italiană, danţul şi pictura. Plata variază după cum eleva este mal mult safl mal puţin avansată.
Asemenea se fac condiţiunl speciale pentru elevele cari urmează cursul iecultativ cu program propriu în limbi streine, potrivit cu elasa In care poate urma eleva.
IaformaţiunI se pot lua la Irsti ut In toate zilele de la 10—12 a. m. ^i ?—5 p. m., afară de Duminici şi sărbători. Prospecte se trimit după cerere.
înscrierile încep de la 15 August. Cursurile es deschid la 1 Septembrie.
46 C0KS ie
ÎOOO kilograme l-a calitate transportaţi la dornicii!ă tn saci
BRIQUETTE pentru sobe de porţelan.
CĂRBUNI de PIATRA din minele Petroşani si Cardif.
COKS'DE TOPIT.
COKS DE FERARIE
COKS MĂRUNT anume pentru sobe paragine şi belgiane. Lei 52 tona.
ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios şi Sirius. Lei 62 tona.
Greutate GA HAiYTA TĂ
Expediţia en gros şi en detail de la Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la ori-ce gart a
Căilor ferato roinîne.
Depositol central: STR. SFINŢI VOEVOZÎ, 5 Telefon, CAROL LOwENBACU
Avis important
De oare-ee nici anul acesta nu se vor face divisionare la liceele Statului (din Bucureşti) şi de oare-ee elevii eşiţî din clasele primare din acest an nu pot încăpea inel. I de la sus numitele licee, de aceea noi am luat hotflrîrea de a prepara serios, în casă, elevii extemr de la cl. I—IV gim. cu preţuri lunare şi convenabile, lucru foarte avantagio3 pentru părinţii, cari din cauză de mijloace nu ar putea plasa pe copil lor î i peusioane particulare.
NB. Asigurăm pe onor. părinţi, că vom pune toată silinţa, ca să dăm copiilor lor instrucţia necesară şi cerută de regulamentul şcolar, aşa ca să-I putem presenta pentru examen la scoa-lele Statului.
Profesori asociaţi şi licenţiaţi In litere şi matematici.
Str. Popa Soare, No. 48.
Dr. CIi. I. Teoharl
Mamoş
Special pentru Maladii de Femei
S’a reîntors în Capitală şi dă consultaţiunl de la orele 5—7 seara.
80. Strada Teilor, &O,
«N DOMN proprietar, căsătorit, avind cunoştinţa a patru clase secundare şi practica de mal mulţi ani, caută loc la un Domn Arhitect, ori la o moşie.
Adresa: D-lul Alexandrescu, strada Polonă. 260, pentru S. — Loco
RATE MOBILE BAT
Mauriciu Filip Lazâr
Vis-â-vis de Hotel de France Iu canele Itistericei Zlătari, Etaj I Intrarea Calea Victoriei (Curtea Bisericel)
Dormitoare, Sufragerii, BiurourI, Paturi, Lavoire, Sifonere, Oglinzi, etc.
Garnituri complecte pentru Saloane'; Prompelc, Perne, EvautaiurI, Dormeze, Pufuri, Divanuri, Scaune de paie, cte. Atelier special de Tapiţerie.
‘♦ţi

www.dacoromanica.ro
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*
■ ■ ■	------.——	ijii ■
13
IVAlf 1TRGHENIEFF
Uîl CUIB DE BOERNAŞI
—	Poftim! zise pe neglndite Lavretzky vi se va face o mare rug&ciune d-tale şi mamei d-tale; anume, s& veniţi în vizită la noua mea locuinţă. Ştiţi că am făcut rost de un pian. Lemrn este la mine. Liliecii sunt Înfloriţi; aţi putea respira aerul de ţară şi să vă întoarceţi în aceeaşi zi. Vă învoiţi ?
Lisa se uită la mama sa. Maria Dimi-trievna luă un aer suferitor ; dar Lavretzky nu-I dete pas să deschidă gura, şi ’l sărută mlinile! Maria Dimitrievna, tot-d’a-una simţitoare la procedeurile graţioase, şi mal ales de un atlt de amabil procedefi din partea unul lup de inare, cum era Teodor, se Învoi. Pe cînd ea făcea combinaţii asupra alegerii zilei, Lavretzky se apropie de Lisa, şi cu totul încă mişcat, II zise pe furiş :
—	’Ţl mulţumesc, eşti bună... am greşit.
Chipul palid al tinerel tete se lumină de
un feciorelnic ztmbet de bucurie ; ochii zîm-biră şi el. Plnă în momentul acela, se temea că l-a jicnit.
—	Vladimir NicolaevicI o să poată veni cu noi ? întrebă Maria Dmitrevna.
—	Negrişit! replică Lavretzky. Dar n’ar fi mal bine să rămlnem în familie.
—	Dar, mi se pare... Începu Maria Dmitrevna.
—	De altminteri, adause dinsul, o să fie după cum vrei d-ta.
Se hotărî ca să ia pe Lenoşca şi Suro-clca.
Marfa Timowefena nu vru să ia parte.
—	Mă aş osteni mult, zise dlusu, dacă mi-aş mişca bătrlnele mele oase; nu ştiu dacă aş putea dormi cum trebue la tine ; de altminteri, nu pot să dorm într’uu pat care nu este al mefi. Tinereţe poate să se mişte.
Lavretzky nu mal avu prilej să mal vorbească cu Lisa; dar o privea cu o expre-siune care cînd o fericea, cînd o confusiona, şi une-orl ’I insufla un sentiment de milă. Luîndu-şl rămas bun de la ea, II strlnse mina cu putere.
Cînd rămase singură, ea căzu pe gîndurl.
XVII
Două zile trecuseră. Maria Dimitrievna, după fâgăduială, sosi cu tlnăra-1 cohorta, la Vasilievskoe. Fetele alergară numai de cit prin grădină.
Maria Dumitrievaa trecu în revistă toate camerile, lăudîndu-le chipul cum erafi rin-duite, cu un aer plin de lîncezeală. Ea luă vizita sa lui Lavretzky ca o mare condescendenţă din partea sa, ca un fel de faptă bună. Ztmbi cu bună-voinţă cînd Anton şi Apraxeia, după vechea datină a servitori-lor-robl, se apropie ca să’I sărute mîna, şi cu o voce delicată, ea ceru ceaiti. Spre nemărginita durere a lui Anton, care îşi îmbrăcase mănuşele lui albe, ceaiul nu fu servit de dinsul, ci de feciorul lui Lavretzky, care, după zisa bătrînulul, nu se pricepea’de.loc la eticheta serviciului. Drept aceea, Anton îşi reluă dreptul şi se res-
bună la masă. Se înfipse la spatele scaunului Mariel.Dimitrievna şi nu lăsă locul la
nimeni.
Ivirea neobişnuită la Vasilievsko ea musafirilor streini bucură şi turbură pe bă-trîn. Simţea mulţumire văzlnd persoane de oarecare treaptă la legătură cu stâpîuul sâO. Şi pe lingă toate acestea, nu era numai el turburat, In casă. Lemm nu-şl mal găsea odihnă. Se îmbrăcase într’un frac de culoarea tabacului, cu pulpane ascuţite şi se legase strlns la glt cu o batistă ; tuşea In continuii, şi se Întorcea merefi pe scaun, cu o expresie plănuită şi bine-voitoare. Lavretzky băgă de seamă cu plăcere, că buna Înţelegere între el şi Lisa continuă ; in-trînd în cameră, ea-I întinse mina cu prietenie.
După masă, Lemm scoase din buzunarul fracului, în care băga mina la fie-care clipă, un mie sul de htrtie de muzică, şi-l puse în tăcere pe pian. Era romanţa pe care o compusese In ajun, pe nişte vechi cuvinte nemţeşti, In care făcea aluzie la stele. Liza se aşeză numai de cit la pian şi descifră romanţa... Val! muzica era complicată şi Intr’o formă obositoare ; se vedea că com-positorul îşi dăduse toate silinţele spre a exprima un sentiment adine, dar nu isbu-tise. Numai strădănuinţa Iul se simţea. Lavretzky şi Lisa băgară de seamă amlndoul şi Lemm înţelese.
Fără să rostească un cuvlnt, puse din nofi romanţa în buzunar ; la cererea pe care i-o făcu Lisa de a o cinta încă odată, el dete din cap şi zise, într’un chip semnificativ.
— Acum s’a isprăvit 1
Apoi, se Încovoîe şi plecă.
Către seară se duseră cu toţii în tovărăşie la pescuit. In eleştefl, dincolo de grădină, era mult peşte. Se dete Măriei Dmi-
trievna un fotolifl pe margine de toi, la umbră; i se întinse un covor sub picioare, şi ’l se dete cea mal bună undiţa. Anton in calitate de vechia şi iscusit pescar, II oferi serviciile sale. Şi să-l fi văzut cu cit zel, lega rima de clrligul undiţii, şi o arunca chiar el, luîndu-şl aere graţioase. In aceeaşi zi chiar, Maria Dmitrievna vorbise cu Fedor IvanovicI, intr’o franţuzească vrednică de institutele de domnişoare : II n'y a plus m aintenant de ces gens comute fo, comute autre fois.
Lemm, însoţit de cele două fet,e se duse mal departe pînă Ia stâvilar; Lavretzky se aşeză lîngă Lisa. Peştii muşcaţi clrligul; exclamaţiile de bucurie ale fetiţelor răsunaţi fără încetare; chiar şi Maria Dmitrievna scoase o dată safl de două ori ctte un mic ţipăt de mulţumire, pregătitjde mal ’nainţe. Undiţile lui Lavretzky şi a Lisei, funcţionaţi mal rar. Şi, aceasta probabil, fiind-că eraţi mal puţin ca cel-l’alţl ocupaţi cu pescuitul, şi lăsaţi dopurile de plută să plutească pînă la mal. Vorbeaţi încet. Lisa stetea în picioare. Lavretzky stetea jos pe un trunchifl de arbor. El se uita la profilul el pur şi cam aspru, la părul săti ridicat îndărătul urechilor, la obraji-I delicaţi, şi îşi zicea în sine :
—	Ce frumoasă e aşa, planlud d’asupra iazului niefl!
Lisa nu se Întorcea la el; privea apa. Nu se putea spune dacă închidea ochii saO zîmbea. Un teifl îşi arunca umbra asupra lor.
—	M’am gtndit mult la convorbirea noastră din urmă şi am ajuns la convingerea că eşti foarte bună.
—	Dar n’aveam de gînd... îngăimâ Lisa Încurcată.
—	Eşti bună, repetă Lavretzky, şi e(î, cu coaja mea groasă, simţ că toată lumea trebue să te iubească ; Lemm, bună-oară.
Ala e amorezat de d-ta cum se cade.
O uşoară tresărire Încrunte sprtnceuilă tinerel fete, cum i-se lntlmpla tot-de-a-una cînd auzea ceva neplăcut.
—	M a dat de multă supărare astă-zl, reluă Lavretzky, cu romanţa sa nereuşita. Tinereţea tot mal merge să se arate ueis-cusită In a produce; dar e tot-de-a-una supărătoare priveliştea unei bătrîneţl neputincioase şi slabe, mal ales cînd nu ştie să-şi măsoare momentul tu care puterile o părăsesc. Un bătrîn îndură greii o asemenea descoperire... Iea senina ! peştele muşcă !.
—	Ce zice, adause Lavretzky după' un moment de tăcere, că Vladimir NicolaevicI a scris o romanţă toarte drăguţă.
—	Da, răspnnse Lisa. Un flac care nu e râfi.
—	Şi ce părere al d-ta ?.lufrebă Lavretz-ky. E bun musicant?
—’MI pare că are mari dispoziţii pentru musicâ ; dar, plnă acum, nu s’a ocupat In de ajuns.
—	Are inimă bună ?
—	Ce întrebare ciudată! exclamă dlnsa scoţînd undiţa şi arunclnd o mal departe.
—	De ce ciudată ! te întreb ca un nofi sosit şi ca rudă.
—	Ca rudă!
—	Da. Ml se pare că ţi sunt unchiQ.
—	Vladimir NicolaevicI are inimă bună; zise Lisa; are spirit; mama îl iubeş'e mult.
—	Si d-la îl iubeşti ?
—	E un om delicat; de ce nu 1 aş iubi ?
—	Ah ! exclamă Lavretzky.
Şi tăcu.
(Va urmă)
84, Calea Dorobanţilor, 84
CEL MAI MARE
ATELIER
PENTRU MOBILA DE ARTA lucrarI'de lux
precum şi specialităţi de Tavanurî de lemn, Lambriuri.
Mobile Bisericeşti
şi diferite lucrări publice. Biurofi special de desenurl arehi-tecionice pentru interior, la cerere. Preţurile cele mal moderate.
Cu stimă.
I. Schmledlnger
AYIA
In urma groaznicei catastrofe din strada Jeaa Goujon, în Paris, unde sute de per-aoane, din familiile cele mal mari d î Franţa, aQ găsit o moarte crudă, nu putem îndestul Îndemna pe onor. publie ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so vietatea noastră «PATRIA» oferă avau* tagiul că, In schimbul unul premiu minim se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anua1, pentru a fl asigurat cu lei 50.000.
EN DETAIL
AC PRIX FIXE
FRAŢII HASAN
EN GROS
BUCUREŞTI. - 70, Str. LIPSCANI, 70. - BUCUREŞTI
Avem onoare a informa numeroasa noastră clientelă şi onor. public că afl sosit deja NOUTĂŢILE pentru Mesonul de Toamnă şl Iarnă şi anume: Flanele. Pyrinee, Barcheturi în culori şi desemn din cele mal noul, calităţi superioare, Postavuri de Jachete şi Pelerine; Astrahan Cara-oule, Montaniacnri, Catifele de Lyon şi Velour de Nord, etc.
AU sosit de asemenea: Linuri şi Costume de rochi după ultimele jurnale din Paris. Bogat asortiment de Hătăsărl! colori şi negre, în tot ce e mal nofi pentru logodne şi nunţi.
Specialitate In covoare de Salon şi cn metrul.
Preşuri, Cocos, Linoleum, Stofe de Mobile, Perdele, Storuri, Vitragiurl.
Mare ASORTIMENT în AlbitnrI precum: Olande Rumburg şi de Belgia, Madipoloane, Chifoane, Indian, Percal, Linon, Batiste, etc.
■C PHETlini WIOnEHATJE şt FIXE "W
P. S.— Rugăm a nota bine adresa de mal sus, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme.
T
IPOBAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă.
SOBE
MEIDINGER, PABIGINA, COMETUL, YULCAN (belgiano)
PUTBD
ÎNCĂLZIRE CU C0K8, CĂRBUNI DE PIATRA SI LEMNE Maşini de Bucate
MOBILE PE FIER Instalaţiuni de încălziri Centrale
Fabrica CO.UKTIL
Adolf Saloinofift
DEPOZIT: Strada Doamnei, 14.
DEPOSITE IST PROVINCIE:
Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşnemu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni.
^STOMAC/leCÂILOR UfiiNAikĂl ‘ toEMIE&STKAlGIE.DiABErÂ!
, w PENTRU CALITĂJilE MtNERALt cr^^P^liTiNATE si IA psuei/fsSîLEGER '
SUNT RECOMANDATĂ	—-y
de către Somităţile^-^	0
Medicale în Bolele
Eforie gazusd şi plăcută U ti... , amestecaţii sau’nu,cu ori ce băuturi.
„ Singura apă purgativa ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC!
£j
CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR MNEJICNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.
UN PĂHĂREL FACE* ACELAS EFECT GA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA.
SE GĂSESOE DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE Şl OROGUEBIILE DIN ŢARĂ.
§OBE! SOBE! SOBE!
„Helios" „Parigineu „Germane" şi „Belglane"
Sistemele cele mal noul şi practice. Construcţiunile cele mal elegante.
Maşine de Bucătărie
Sistem American Buna funcţionare Garantată
Lămpi- Lămpi-Lămpi
Cele mal bune şi formele cele mal elegante.
ARTICOLE DE MENAGltJ:
Porţelanuri, Cristaluri de „Baccarat“, Olărit emailate din streinătate Tacămurl de ALPACA veritabile.
»l . SMXiillH
27, Strada Lipscani (in faţa str. Şelari)
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, ou cea mal mare aourateţă şi cu preţuri foarte moderate.
IULIUS HOLZNER
LUG08
INSTALEAZĂ:
FABRICI
CÂBlîII^i
CUPTdRE CIRCULARE
DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE
Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de
CABĂMim
OL%J¥E
ECONOMIE DE COMBUSTIBIL
RANDAMENT
CĂT SE POATE DE MARE
Friedrich Wannieck & Co.
BRITNN
FABRICA de MAŞINÎ TURNATORIE DE FER
FURNIStfZĂ ca SPECIALITATE:
MAŞINI
PENTRU
cărămidari!
Sistem TH. GROKE
VALŢURi
SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT PBENE
DE MASA ŞI CU ABURI
Pentru CĂRĂMiţ)!, ele. ete.
REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA
VICTOR LIJPESCIJ
INGINER
BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(Lângă ministerul Domeniilor)
SOBE AMERICANE VERITABILE
SIRIUS”
CTJ
Patent Regulător, model 1897
SIRIUS sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele mal higieiiice, dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin «Patent-Regulator », care le deosibeşte de ce-le-lalte produse similare.
încălzitul se face prin ori ce fel de cărbuni de piatră.
Maşine de Bucate
Americane
cele mal practice şi cele mal economice.
Mare ASORTIMENT de Lămpi de petroleă.
DEPOZIT GENERAL :
A.RECHENBERG
Bucureşti.—Strada Doamnei, 21
Societate Romînă de Asigurări Generale
B R A I E A
Cmpital Soclul, let 3,000,000 deplin vărmaţl. — Fond ăe orşanizmre 300,000
COXSrLICL I>E ADMINISTRAŢIE s
Preşedinta, DIM1TRIK A. SITRDZA.
Wce-preţedinp: Aftupondru Marghiloman, Mit elan V. Ferica.
MEMBRII CONSILIERI
Eruiuno Gentilii, Directorul General al Prl-
Taclie AnaiUalu, Deputat, mare proprietar, Tecmolu.
G. Amun, Preşedintele Camere! de Comerolă Bu^ureact.
Comandorul Marco Deaso, Directorul so oletăţ-.I ••JJiAlourazioni Generali", membru al Ins'ltutaln! d’actuari dia Londra, etc. etc.
Mnuridu Blank, Şeful oaatl de bancă Mar-morosch Blank k Oo., Bucureşti
T. Caruovali, mare comerciant armator, In Brăila.
Constantin G. Codaş, Depmtat, Advocat, Brăila.
AdollT Erfllng, Oonanl German, Brăila.
Director, HFGO A SCO LI.
mei Societăţi auatriaoe de Asl^urărl GenerVle contra Aocldtntelor, etc., etc.
Charles Olr> miner. Dirigintele ramnrel de ;
transport !a Societate» Aeicaraalonl flenerall. Tlttorlo n. Hernii, Şefnl Oaselor L M ndtCo.
* rut el li B. Uendt, mare comerciant armator, Brllla.
EUinondo Rlehettl, BecreUral general al
Soolet. -Atalrnrazionl General:., Trleat.	i
Colonel G. BoauoTan, mare propr., Koanor. Zainflr Zamflrtaen, mare propr., Brtlla. P“al KottenlMîr* A Co., Şeful oai.l de bancă Rottenberg k Oo. Brăila.
Sub-director, D. Germvoeici.
Societate Romîuă de Asigurări Generale din Brăila, asigură în condipunl liberale şi avantagioaae în contra daunelor de ■
ixcexniu
g HixmxĂ
tu axsfonT
pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat.
Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor In ramura t laţa, după combinaţiunile cele mal noul şi mai convenabile.
BMHECŢM UXM2A.
™ - pen|ru orf-ce informaţiun! a sa adresa la sediul Soeietaţeî, în Biaua, 51 la toate sucursalele dm ţară.	'
TEIRICH & Ci I Tipografia „EP0CA“ execută ori-ce lucrări atingătoare de această art
BUCUREŞTI
O.—Strada Berzei,—O, INSTALAŢIUNI
TELEBRAFIaZ |i APA
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian Aparate de gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - Biurofi de construcţie. Export-

iiiiiiiiiiiiiimiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Ayă 4t mată ga*6tă, pl6-oută la gt—t, <ntOritdn, «•»-conmtUuani&, gth-ilabUâ grop. ftifotuM 04 OOMflM
Im ub—dntfd; Uf6r4, Urn-
im oooodmţa; UfOr*, «H-	■
ntiot, dlgmiime.; prim pr» *
—mfa mugm şşfafc «o uit ti t _ p»Ut» la-atHM. - Ptrtintlt - ■ tmăUm o opecaMI jmm- 9 a > gmtml *M pUemtt t» { « fl mm	tmt—m	j
; numai ptr-
KELEDÎcf
I
M
APĂ DE MASĂ PWÎĂ MV ALA PBRUeiFOXSl - OAZOAXi - FMTAVATÂ
Koafat da te . .
Solfat h iw . , 1A7«R Snlfat da aod« . . t.72591 Sarboaad da te pi Oarbonai da magn
Cinat, obbaia wWaaaltaaJ rai daaodt . . UWi ald h ilnaioliiB OdUM
•.MIM
inifl
IVI [ Aubidrlt «alioilia . nUtUml .	.	. LI86J
urnita. .... Mte

Principal* mineral» alt itvCrtlar femgtnâsefotfa-tutt iUn Utltdio tuni im pArfttt ta aţa proporţtunl ta MU h pună ta aagrul tu Inter acelora —născute in oeea o» petetras puterea lor reoonstttutM. — Fosfatul y#od hm rol eontUsrabil ţf le dă o eolArs larapautică asprafiMId printre apele a-ualig» etic mal întomnat*: Uuaiat, Pran—msbad, Boe kUt, 1‘grmemt, Or teaa, ele.
■a deoalaroazd «Mul
umu-iiMim

PIANINE
Dota renumita fabrică
GUST. ADOLPHIBAGH
BAHMEX
Fondat* In anal 1791.
DE VÎNZARE pe. preţurile fabricel Ia
A. FEL B MA J¥J¥
BUCUREŞTI. Strada Becebal No. 20.
UN DOMN cu bune referinţe caută N post de Încasator.
La trebuinţă poate depune 500 le! ca garanţie.
A se adresa sub iniţialele V. D. D. Calea Moşilor, No. 270, Bucureşti.
WATSON A AOUELL
IMAŞINÎ AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
BUCURESCÎ. — Strada Academiei, 14 (fost Raşca) [Galaţi, Strada PortnlnL Brăila, Strada Regală.
REPRESENTANŢI GENERAUAl FABRICEl
LALLIER, VERNOT & Co„ LA FERlt-SOUS-jnUARRE
, mrPIETRE DE MOARĂ-m
Adevărat fzanţuaeştl, lucrate din 4-6 bucăţi în ciment, bine I	legate şi foarte darabile
SPECLALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA 1° oantitate mare în Opozit din dimensiunile 86, 42 şi 48 ţolurl
CALITATE RECUNOSCUTĂ
m
m
kii-
INNTALIŢIIXI
DE
Mori şi Fabrici de Spirtj
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage ilustrat» gratie, şl
Tip0gWwwi3SiQiemaDifia.ro