SERIA IL—ANUL IIL No. 563
NUMÂRULJO BANI
ABOSAMEITKUî t*eej 1*1 şl 15 al* Uninl lui şi u pl&taae tot-d’a-oai înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In fufoţ* şi $treinâtatt prin mandate poştala Un an In ţar* 30 lei; In străinătate 50 lei
TINERI, 19 SEPTEMBRE 1897
NUMĂRUL 10 BANI
AJSTJM CIURIUE
In Bucureşti şi judeţe m primite numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi ia
toate oficiile de publicitate Anuncim! Ia pag. IV..........0.30 b. iinli
Trei luni ... 8 »	>	»	13 »
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
BEDiqil
B. »- 8TBADA CLEMENŢEI - Io. *
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Dn annftr Teefel# 80 bani
ABniNINTltAŢI A
Nc. 8. - SRADA CLEMENŢEI - No 3
Toasturile de la Budapesta
VIZITA DE LA PESTA
Atitudinea guvernului faţă de întrevederea de la Budapesta e absolut incalificabila.
Ori călătoria Şefului Statului în Capitala Ungariei nu era compatibila cu sentimentele şi demnitatea ţarii, şi atunci trebuia împedi-cată; ori guvernul a preţuit ca acest act politic e necesar şi atunci se cadea sa-1 sprijine fără reticenţe.
Dacă vizita la Pesta e un act de banala curtenie ce s’ar fi putut săvîrşi la Viena, fara a micşora evenimentul ci ferindu-ne de consecinţele ce Maghiarii trag dintr’însul şi de rănirea demnităţii noastre prin actul de plecăciune a unul guvern cu antecedente aşa de pronunţate în cit pare a fi fost adus la cîrma pentru a face aceasta închinăciune — atunci călătoria aceasta mal bine nu avea loc.
Guvernul, singur răspunzător de un act politic ca acela al unei întrevederi oficiale a Regelui nostru cu Şeful monarchiel vecine, trebuia, în cazul acesta, să se împotrivească călătoriei la Pesta.
Lucrul era uşor — cu toate insinuările contrare ce se şoptesc — cad e de obşte ştiut ca Majestatea Sa nu întreprinde asemenea calatorii, fâra învoirea guvernului Bace
Prin Memoriile Sale, Regele ne spune că la 1870 era hotârît a merge Ia Chişinev, să întîlneascâ pe Împăratul Rusiei. După două zile, tot Majestatea Sa scrie: «Am renunţat la călătorie, după poveţele d-lu! Mihail Kogalniceanu.»
D. Sturdza putea să facă azi ceea ce M. Kogălniceanu a fâcut atunci.
Dar să presupunem că guvernul preţuia că, pentru consideraţi uni mal presus de îndatoririle unei simple etichete ce se puteaO satisface la Viena ca şi la Pesta, era util ca întrevederea celor doul Suverani să aibă loc chiar în capitala Ungariei.
In cazul acesta, guvernul era dator să liniştească opinia publică prin explicaţiunile sale, să sprijine făţiş foloasele acestei calatorii şi sa acopere persoana Suveranului prin ministrul săQ de externe.
In loc de aceasta, se înfăţişează această visită ca un act inutil şi ruşinos.
Inutil, căci cu caracterul ce-i se da—el s'ar fi putut săvîrşi la Ischl ori s'ar fi îndeplinit cu siguranţa la Viena, cîte-va zile mal în urma. Ruşinos, căci atitudinea partidului liberal constitue o neînvăluita dezaprobare a intrevederil de la Pesta.
In adevăr, nu numai că ministrul de externe nu întovărăşeşte pe Capul Statului, cum ar fi fost regulat, fiind dat ca întrevederea are un caracter oficial şi solemn şi ţi-nînd seamă ca contele Goluchowsky a însoţit, anul trecut, pe împăratul Austriei în Bucureşti, dar încă se desminte categoric prin Voinţa Naţională ştirile presei de aci şi ale presei oficioase din Viena şi Pesta cu privire la călătoria d-lul Sturzda.
Mal mult. Aceasta abţinere a ministrului de externe se comentează In public de partizanii guvernului —şi putem cita nume în aceasta privinţa—ca o dezavuare aviziltel de la Pesta.
Plină de învăţăminte este şi atitudinea presei liberale.
Se raspîndise ştirea că Voinţa
Naţională nu va seri un cuvînt pentru a apăra călătoria Regelui la Pesta. Şi in adevăr, de zece zile de cînd presa se ocupă cu acest eviniment, organul guvernului a păstrat o semnificativa tăcere, pînă cînd erl a comis un articol ce are toate aparenţele d’a fi fost scos cu cleştele.
Cit pentru Drapelul, organul majorităţii membrilor comitetului exe-, cutiv liberal, el îşi încheie articolul săQ de fond cu următoarea caracteristică concluziune:
<Dcică Regele Carol ar fi fost însoţit de vre-unul din miniştrii săi, insinuările presei maghiare ar fi privit pe acest miniştrii, pe eîud acum ele se îndreaptă direct asupra persoanei Regelui».
Ce să mal zicem de faptul strania că pîna şi redacţia Voinţei Naţionale refuză invitaţia presei ungureşti.
Adică, Regele poate să meargă la Pesta, dar redactorul Voinţei nu poate consimţi a merge în capitala Ungariei.
Şi Regele, care va vorbi în numele poporului SăQ, e înfăţişat ca nereprezintînd macar pe redactorii Voinţei Naţionale!
încă o dată, aceste procedeurl sunt incalificabile. Rezervele de azi
ale guvernului nu pot ţinti de cît a ponegri un aci pe care ii put«„
împedica.
Singura atitudine leala a guvernului faţă de acest evenimet era —dacă nu are aprobarea lui—sa-1 impedice, nu să-l comenteze cu făţărnicie.
De la guverne se cer acte, nu comentarii la gazetă şi prin cafenele.
SLUGOI
E o adevărată nenorocire ca afacerile publice cele mari să fie legate de o sumă de onoruri şi deşărtăciunl, cărora vanitoşii sacrifică orl-ce demnitate şi une-orl interese reale ale ţării.
Priviţi purtarea miniştrilor actuali în afacerile cele mici şi apoi veţi putea să-I judecaţi şi în cele mari.
Iată pe d. Gogu Cantacuzino, scandalagiul din cestiunea naţională, care nu se lasă pînă nu obţine un mare cordon unguresc.
Priviţi apoi codiţele din minister, pe Dju-vara ori pe Ionel Brătianu, cari nu afi altă ţintă de cît să se procopsească cu decora-ţiunî. Nu intrase d. Djuvara de opt zile în minister şi, temător ca guvernul Sturdza să n’aibă o viaţă scurtă, s’a repezit la Con-stantinopol şi a solicitat de la Sultan o audienţă numai în scop d’a obţine un mare cordon. In aceeaşi vreme, d. Ionel Brătianu întreprinde în Olanda o călătorie, pretextată de o cestiune deja tranşată şi zăboveşte numai 24 de ore,—tocmai cît ÎI trebuia să zmulgă b decoraţie.
Ce demnitate să aştepţi în politica externă de la asemenea slugoi ?
Oamenii aceştia nu caută in politică sarcinile afacerilor publice, ci sunt atraşi de deşertăciunile şi partea decorativă legate de situaţiunea ministerială.
In această privinţă e o adevărată nenorocire că la no! guvernul are — ceea-ce nu există de cît în Egipt — un rol de reprezinta-
ţinnel______. V ’ . *
Credeţi că un? Stoicescu, un Djuvara, un Ionel Brătianu, ar rîvm după un portofoliu dacă situaţiunea ministerială le-ar da numai truda muncii de cabinet?
Ferească sflntul. EI vor să fie miniştri ca să întîmpine pe Rege la gară, să aibă un anume loc la prînzurile de la Palat, si aibă sergent la poartă, să arate streinilor podul de peste Dunăre, să umfle decora-ţiunl, etc.
Chiar cînd se retrag din guvern, d.,Sturdza îl împacă lăsîndu-le o parte din acele onoruri, cum: sergentul la poartă, etc; Altminteri el ar trece in opoziţie.
Şi să mal aştepţi demnitate de Ia asemenea oameni!
Toasturile de la Budapesta
(Serviciul particular al vEpocei»)
Budapesta 17 Sept., orele 10.20 seara.
înainte de amiazi Suveranii aii visitat părple principale ale oraşului.
La orele 1 jum. M S. Regele a luat dejunul la popota regimentului de infanterie Regele Carol, al cărui proprietar este.
După amiazi a avut loc iar o plimbare prin oraş, precum şi vizitarea noului palat al Corpurilor Legiuitoare.
La orele 6 un prtnz de gală s'a dat în salonul cel mare al palatului. Ţinuta de gală cu cordoane şi cu însemnele de ser-cieiu. Doamnele în toaletă decoltată
Toasturile
Budapesta, 18 Sept., orele 1.40 a. m,
La primul de gală, M. S. împăratul Frantz Iosef a ridicat, in franţuzeşte, următorul toast:
Cu sufletul plin de. amintire pentru frumoasa şi strălucita primire pe care Majestatea Voastră aţi avut bunătatea a Mi-o face, la venirea Mea bi Romînia, Mă simt fericit să Mă folosesc de această ocasiune pentru ca din nou să es-prim adînca Mea mulţumire Ma-jestăţel Voastre.
Simt o vie satisfacţie că pot saluta în mijlocul nostru pe Majestatea Voastră ca şi pe Majestatea Sa Regina şi cu deosebire mişcat de necurmatele sforţări ale
Majestăţei Voastre, cn. Aon hu. ne uri rtuuşvuni cuntre popoarele
noastre caracterul unei prietenii intime şi statornice, rog pe Majestatea Voastră să fie convinsă că doresc dbi inimă să sprijinesc cu tot dinadinsul sforţările Majestăţei Voastre.
Păstreze Dumnezeu Romîniei, pentru multă vreme încă, pe Domnitorul a cărui înaltă înţelepciune a făcut din această frumoasă ţară un element de ordine şi de pace îu Europa, şi exprimîndu-Ml dorinţa ferbinte pentru continuarea şi pentru mai trainica inte-meiare a acestei fericite situaţii, beau bl sănătatea înalţilor mei oaspeţi, Majestăţilor Lor Regele şi Regina Romîniei.
■ M. S. Regele Carol a răspnns (în franţuzeşte) :	.	-------
Majestatea Voastră să-Mi permită de a-I exprima viua şi profunda Mea recunoştinţă pentru cuvintele Sale atit de măgulitoare, cari Mă umplu de bucurie, ca şi pentru primirea cordială ce a tivul bunătatea a Ne face.
Majestatea Voastră bine voieşte sâ amintească că am avut nemărginita bucurie de a O primi, azi tocmai un an, în Romînia. Amintirea acestei visite va rămtnea pentru totdeauna întipărită în inimile Noastre: ea a contribuit puternic la a consolida şi mai mult excelentele raporturi atît de fericit stabilite intre Statele noastre, raporturi ce au găsit o nouă confirmare bi măreaţa primire ce Ni s’a făcut şi la care Capitala Ungariei s’a a-sociat într’un mod aşa de călduros şi aşa de simpatic.
Rugind pe Majestatea Voastră să creadă sentimentelor mele de profundă veneraţiune şi urărilor arzătoare ce facem pentru Ea şi Augusta Sa casă, ridic paharul
www.dacoromamca.ro
meă în sănătatea Majestăţei Voastre. Cerul să 0 proteagă şi să-î acorde încă o lungă domnie pentru fericirea şi pacea credincioaselor Sale popoare.
Trăiască Majestatea Sa împăratul şi Rege.
Trăiască Majestatea Sa împărăteasa şi Regina.
Cere
După prtnz a fost cerc în salonul de roză, în salonul albastru şi în camera albă.
Plecarea
MM. LL. Regele şi Regina aii plecat spre Sinaia, la orele 9.15 seara, din gara de Vest, fără onoruri.
RECTIFICARE
Voinţa Naţională de aseară scrie că Epoca vede In călătoria Regelui Carol un act de trădare.
Nici o dată Epoca n’a spus una ca asta. Dar Voinţa Naţională a spus In tocmai acest lucru clnd acum patru au! se zvonea că M. S. Regele ar trece prin gara de la Pesta.
Nc mirăm dar de cutezanţa Voinţei.
Ca şuapanil polonezi de la Agenţia Ro-mînă să transmită asemenea ştiri ziarelor ce se tipăreau aiurea de cît Ia noi, spre a scuza dosirea ruşinoasă a preşedintelui consiliului, se mal pricepe.
Dar ca în Bucureşti să scrii asemenea lucru e un procedeQ demn de organul oficial al plastografilor.
m mmiuiÂ
Mişcarea panislamică
Insurecţiunia jn to afgană nu trebue trecuta nelăgită de seamă: mişcărel musulmanilor din nord-vestal Indiilor trebue să i se dea o deosebită importanţa. Acolo, secte mahomedane deosebite, cari se duşmăneau aprig Intre ele pînă acum, s’aO Împăcat Înaintea streinului; ele se inspiră de aceiaşi ură în contra necredinciosului.
Islamul—este un fapt asupra căruia nu trebue să ne mal îndoim -reia conştiinţa uuit.ţeî sale, îndată ce se vede ameninţat safi se crede destul de puternic pentru a ameninţa la rindul sătl. Şi, de şi insurecţia de la graciţa nord-vestică a Indiilor este datoiită unor motive politice destul de lăuturile, în cart religiunca n’are nici un amestec, redeşteptarea sentimentului musulman va contribui de sigur şi la mal departe întinderea el.
Vn mesagiu
In această privinţă, manifestarea mahomedanilor din Lindh (Indii) este semnificativă. El afi adresat Safianului un mesagifi prin care se declară că «de şi supuşi al reginei Vict ria» el rămin servitori al «suveranului tuturor mahomedanilor.»
In multe moschee din Indii rugăciunile se formulează în numele Kalifulul, care nu-I altul de cit Sultanul de la Constantinopol, iar nu în numole şefului domnitor local.
«B&sboleşte-te contra păgtnilor»
Ziarele din Londra publică un document foarte priţios : un tratat al răsboiidul sfînt, o compilaţie după mal multe texte arabe şi persane. Doctrina dezvoltată In acest tratat nu este alt-ceva de cît desvoltarea acestui cuviat din Canan: «răsboieşte-te contra străinilor». Răsbo-lul sflut poate fi părăsit unor individualităţi cit timp credinţa nu-I ameninţată de necredincioşi ; dar el devine o datorie pentru toţi In momentul pericolului.
In ambele cazuri Insă «credincioşii» sunt a-siguraţl de ertarea păcatelor lor şi multe alte bunătăţi Iu viaţa viitoare. Să se compare acest ideal cu realitatea.
Acest tratat a făcut mare senzaţie iu Anglia, unde opinia publică este Încă agitată de mişcarea musulmană din nord-veslul Indiilor, şi unde mişcarea panislamică, fireşte, este cu multă băgare de seamă urmărită.
Această mişcare a musulmanilor a luat naştere Insă în urma succeselor obţinute de Turci tn războiul greco-turc şi Le Tem^s, vorbind asupra acestei chestiuni, zice cu drept cuvînt: «Mişcarea aceasta este foarte importantă pentru ca tntr’o zi să nu i se cerceteze cauzele. Dar se poate măsura de pe acum imprudenţa acelor guvernămlnte—dacă sunt—cari nu şi-aQ pus toate puterile ca să împedece producerea conflictului turco-gree şi să dea islamismului conştiinţă de solidaritatea şi forţa sa».
Forelgu.
TRIBUNA LITERARA
Curentul idealist
Iubite Domnule Filipescu,
înzestrarea Epocei cu o coloană specială pentru literatură a prins aşa dar biue ! «Tribuna literară» se poale mhidri cu vîrsla : are uu an de vechime. Cine ar fi crezut, că la noi are să se învecinească pentru o aşa lungă durată politica cu literatura 1 ? Şi să se învecinească fără a şi aduce pagube una alteia.
De regulă cele două rivale uu prea duc casă Împreună. Una trâeşte In detrimentul celei-Talte ; saQ, mal concret, lulndu-ue pe noi de extmplu, politica trăeşte din talentele răpite literaturel. De vre-o zece aul mal ales, aceste talente răpite aii ajuns să fie aşa de numeroase, că ar putea forma ele singure astă-zl un partid Întreg.
Cele mal neînsemn; te împrejurări, şi iată pe literatul de erl pretăcut In politicianul de astă zi.
De înlesnirea unor asemeni Împrejurări, duceam efl multă grijă tribunei literare din Epoca. De clte-orl citiam un nume de autor la coloana literară, a doua zi îl căutam sub revista politică... Băuuelile mi-aQ fost Insă fără temeiii.
Ceva mal mult. «Tribuna» Epocei a început să mă deprindă acum cu ideia, că a venit şi pentru literatură viemea să’şl permită ctte un mic furtişag tn domeniul politicii. A Încercat cu succes vre-o clte-va şi, de sigur, că n’atl fost acelea cele de pe urmă.
Ast-fel fiind situaţia, noi, cititorii, cari ţinem parte literaturel In contra politicei, avem tot interesul ca să-I Înlesnim succesele pe viitor. De aceea, do cîte-orl un talent politic se produce pe terenul literilor, noi ne grăbim prin orl-ce mijloc să-l obligăm
im să te avem' malf(îes '1fn«3f aluna
Aţi publicat zilele trecute (Epoca din 7, 10, 15, 16 Septembre), un articol care poartă titlul «Curentul idealist»; un titlu însă care, după părerea mea, nu acoperă exact conţinutul. In tot articolul, idealismul este identificat cu religiunea.
In al doilea rîud apoi, articolul constată neputinţa ştiinţei In a rezolvi problemele de morală. Insă, din cuvintele *Ştiinţa ne spune ceea-ce suntem ca animal; religia ne învaţă ceea-ce trebue să fim ca oameni» (Epoca din 10 Sept), reiese pentru mine iarăşi, că articolul identifică ştiinţa cu materialismul.
După aceste identificări era natural ca articolul să ajungă la nişte couclnziunl exagerate, precum le consider eQ că sunt acele la cari a ajuns.
Fiind-că nu este locul aci a discuta pe larg o cestiune aşa de vastă, mă voiQ mărgini numai de a arăta un punct de vedere, după care să se poată cine-va orienta tn curentele filosofice ale timpului, păstrînd totuşi ca un ce deostbit idealismul şi religiunea, ştiinţa şi materialismul.
Plec şi eft de la aceeaşi constatare pe care a făcut-o şi articolul d-voastră, că ultimii anii sunt favorabili idealismului. A-ccastă constatare nimeni n’o pune la Îndoială. Dar această constatare e una şi, că ultimii ani sunt favorabili religiunil şi tn special dogmelor bisericeşti, e cu totul alta ; pe acea din urmă ar putea o contesta o bună parte dintre adepţi] Înşişi ăl idealismului.
Curentul idealist contimporan n’a izvorîl citu-şl de puţin din convingerea pe care aQ răspindit-o scrierile saQ practica teologică In lumea noastră europeană. Dogmele bisericii aQ rămas să fie citite şi practicate tot de acelaşi public, care le citia şi practica mal naiute. AQ fost căte-va conversiuni spre catolicism, de sigur; le ştim cu toţii, fiind că aQ fost trlmbiţate urli et orbi de cel interesaţi. Pierderile catolicismului Insă aQ trecut sub tăcere.
Apoi mulţimea manifestelor şi apelurilor pe cari le vedem pubhcate astă-zl de către oameni partizani al bisericilor constituite, nu probează iarăşi mult. Cu toată bună-voiuţa ce ar avea-o cine-va, nu se poate găsi tn ele de cît anunţîndu-se succesul religiunet ca un desiderat; constatat nu este încă de nimeni. Preoţii ar putea să spună multe In această privinţă.
Partizanii bisericilor constituite cred că după toate aparenţele, religiunea (pe care ne-o revelează dogmele creştine) are să înregistreze lntr’un viitor foarte apropiat o mare izbîndă asupra spiritului public. Dar aceasta e numai o credinţă saQ o speranţă a lor şi realitatea o poate lăsa nesatisfăcută.
Izbluda idealismului poate veni şi fără izbluda religiunil, ori cit de paradoxală s'ar părea această afirmare la prima vedere. Şi efi unul sunt înclinat a erede că aşa vu şi fi.
Intr’adevăr, dacă examinăm cauzele cari aQ deteiminat curentul idealist din zilele noastre, uu găsim nici uu motiv care să ne tudreptăţeasuâ a proroci numai de cit iz-bluda religiunil. Curentul idealist, departe
de a veni ca un adversar al ştiinţil, este tocmai directa consecinţă a unei noul cuceriri ştiinţifice, anume cucerirea unor noul metode de Investigaţiune In domeniul faptelor morale şi sociale. Ştiinţa de acum 50 de ani, aşa cum o ‘ sfiăm siste-matisatft In filosofia materialistă, se găsea aproape desarmatâ faţă de acest din urmă domenii!. Ea aplica intr’un mod greşit asupra vieţii morale şi sociale metodele obişnuite In cercetările asupra materiei ; de aci pseudo-adevârurile cunoscute de toţi că «gtndirea este o secreţiune a creierului», că «virtutea şi viţiul sunt produse naturale Întocmai ca şi zahărul şi vitriolul»... Ştiinţa de acum 50 de ani îşi făcea o glorie din aceea că a redus toate fenomenele psihice la fenomene materiale. Precum la Începutul erei moderne Copernicus a dărlmat ipoteza geocentrică şi a arătat adevărata posiţiune a pâmlntulul în univers; tot de asemeni, !şl zicea materialismul, Darwin a dărlmat ipoteza anthropoceutrică din biologie şi a pregătit dărimarea el din morală şi sociologie. După materialiştl, omul, ca fiinţă morală şi socială, este o cantitate tot atlt de indiferentă pentru legile naturel, precum este ca organism materia). Toate manifestările lui se pot prevede şi determina după număr şi compas. Consecinţa materialismului era o morală şi o sociologie In cari nu era nici vorbă măcar de individualitate şi scopuri individuale; individualitatea morală şi socială nu aveail sens, precum nu are nici Îngrămădirea efemeră de atomi materiali!
In contra acestei direcţiuni a vorbit ştiinţa de mal Urzii!. Psihologii aii recunoscut că fenomenele psihice nu-şl găsesc nici o explicare prin reducerea lor la fenomenele fisiologice ; şi sociologii că nu se ajunge departe cu reducerea fiinţelor omeneşti la simple cantităţi matematice. De aci reac-ţiunea In contra materialismului, iar nu In contra ştiinţei. Idealismul de astă-zl este o cucerire ştiinţifică. Materialismul trecea cu vederea caracterele speciale ale fenomenelor morale şi sociale : pentru el totul se reducea la proprietăţile materiei. Pentru omul de ştiinţă de astă-zl fenomenele morale şi sociale att caracterele lor specifice, cari trebuesc deosebite şi studiate după metode speciale. Prin recunoaşterea acestor caractere speciale, ştiinţa de astă-zl merge In curentul idealist; fiind-că idealismul a fost în tot-d’a-una apărătorul deosebirii între lumea sufletească şi lumea materială.
Dar oamenii de ştiinţă, apucînd pe această cale, nu înţeleg de loc să primească pe de-agata soluţiunile idealiste pregătite de trecut şi mal puţin poate, soulţiuaea pregătită de dogmele religiunil creştine. I-dealiştil contemporani, înarmaţi cu cultura trecutului, continuă mal departe cu invesli-gaţiunile lor ştiinţifice. De acest fapt se poate uşor convinge ori şi cine.
In această «continuare mal departe», eti unul văd, nu numai o pedică pentru iz-bînda religiunil, dar încă şi o mare primejdie pentru aceasta din urmă.
Materialismul era pentru concepţiunile religioase un adversar înverşunat, bine înţeles ; dar un adversar care se mărginea la o critică negativă : el tăgăduia pur si
----rl“ —“ *»	‘*0*—
<_r»uui ac şui ii de astă-zl, încetîud de a rnal fi materialist, a încetat prin aeeasta şi cu critica negativă. Idealistul convine că afirmările religiei ’şl ai! şi ele rostul lor ; numai—şi aci e primejdia,—cu această convenire se prepară a cere concesiuni. Pe cît timp ştiinţa era dominată de direcţia materialistă, concepţiunile religioase rămî-neafl de fapt neturburate, căci spiritul analitic al ştiinţei nu se întindea asupra lor. In noua direcţie ştiinţifică lucrurile se schimbă. Idealistul se apropie şi vrea să Înţeleagă concepţiunile religioase : cu dinsul timpul eresiilor începe... Triumful religiei— înţeleg religia constituită în stat—e numai atunci sigur, cînd spiritul cercetător al ştiinţei încetează ; cînd omenirea pierde cu-riositatea ştiinţifică ! Dar unei asemeni ipoteze, în present cel puţin, suntem departe de a I întrevedea măcar posibilitatea !
Idealismul contemporan va sflrşi prin a cere reforma multora din dogmele bisericii creştine. O reformă e chiar îndeplinită.
Cînd astă-zl deschide cine-va scrierea vr’uuul partizan al religiei, rămîne înmărmurit de Intinsnl loc pe căre i ocupă ultimele date ştiinţifice. Fără îndoială, astă-zl ultimele date sunt bune, fiind-că sunt în contra materialismului.
Dar mline ? Teamă ’ml e că şi mline, ele
aă să rămle şi aă să rămte în contra dorinţei apărătorilor religiei.
Şi ast fel sub frumoasa denumire de «curent idealist» Incolţi-va gefmenele râs vrătiril în sinul bisericii: «Peirea ta prin tine Israel!»
1897. Sept. 16.
C. Rftdulescu-Motrn.
Litere, Artă», Ştiinţă»
In mijlocul prosel în care trăim s’a pus sub tipar şi va apare în curind In editura librăriei Leon Alcalay, Duioase, un noi! volum de versuri datorite lui Radu D. Roaetti.
II aşteptăm cu nerăbdare.
OFOBMAŢn
Îndată după primul de gală de la palatul Hofburg din Budapesta, MM. LL. au părăsit, cu un tren special capitala Ungariei.
MM. LL. sosesc in Predeal astă-zl la orele 4.31 după amiazl.
Vor fi înttmpinaţl la sosire de întreg consiliul de miniştri, care a plecat azi dimineaţă din Sinaia, întru înttmpina-rea MM. LL.
D. Dim. Sturdza face următoarea denunţare prin ziarele nemţeşti, în potriva presei opozante :
«Faţă cu asigurările oficioase că conflictul între guvernul romtn şi cel rusesc s’a aplanat,—ziarele de aici în legătură cu legaţiunea rusească spun că ministrul Rusiei a fost invitat de guvernul său să procedeze cu cea mal mare energie în această afacere».
Guvernul are intenţiunea de a cere, imediat după deschiderea Corpurilor legiuitoare, un credit de 6 jum. milioane lei pentru construcţii navale.
Din această sumă, 2 jum. milioane lei vor fi afectaţi pentru construeţia unul vapor pentru linia Port-Said-A-lexandria, iar ljum. milioane lei pentru construcţia a trei vapoare mal mici, necesare liniei proiectate a Archipela-gulul.
Cu restul rămas disponibil, din creditul ce se va cere, urmează să se construiască încă un vapor de tipul Principesei Maria, pentru cursele zilnice spre Gcnstantinopole.
La ministerul lucrărilor publice se studiază deja expunerea de motive, care trebuie să însoţească proiectul de lege ce se va prezintă Camerelor.
Ziarele streine publică următoarea te-fymtne, care con-
negoeierilor de împăcare între aurelia-niştl şi sturdzişll:
'Fracţiunile liberale discută ideia unei acţiuni comune în contra conservatorilor».
Aflăm că d. colonel Ursianu a luat iniţiativa înfiinţărel unei muzici a marinei militare romîne.
Pînăla prevederea fondurilor necesare în budgetul ministerului de războit!, muzica va fi întreţinută din cotizaţii benevole.
Consiliul Băncel generale a Romîniel este convocat pentru ziua de 25 Sep-tembre.
La această adunare vor lua parte şi subscriitoril din străinătate.
D-luI Leon .Sachelarie, noul prefect de Bacăii, i s’aQ impus ca prime condiţii să menajeze dinastia Leculeştilor, atlt de numeroasă şi atlt de puternică în localitate.
In aceasta privinţă, d. Sachelarie a avut deja o înţelegere cu d. Caton Leca,
prefectul poliţiei Capitalei, şeful puternicei dinastii.
Adevărul spune câ noi am cerut «cu mult Încă înaintea sosire! adresei ziariştilor In Pesta», cercului ziariştilor din Budapesta, ca să procure corespondentului nostru înlesnirile posibile, necesare serviciului de reportagid, cu ocazia vizitei M. S. Regelui.
Faptul este exact; de cit Adevărul tre-bue să mal ştie ,câ redactorul nostru, care a făcut această cerere a fost desavuat şi Epoca, Intre cele d’intliti ziare, a opinat să sa refuze invitaţia cercului ziariştilor unguri, trimiţtnd înapoi biletul de liber parcurs pe căile ferate ungare.
Magyarcrrszdg afirmă că Duminecă aQ fost angajate două camere la Hotel Hun-garia din Budapesta, pentru d. Dimitrie Sturdza.
Budapesti Tudâsito spune că, după informaţiile primite de la preşedinţia consiliului de miniştri, d. Sturdza a renunţat de a se duce Ia Budapesta, «de oarece prin mergerea sa ar fi provocat o criză ministerială şi o criză de partid, ceea ce guvernul unguresc nu doreşte de loc, căci are deplină încredere In actualul guvern romîn».
La liceul internat din laşi a fost numit profesor de filosofie şi economie politică d. I. Averescu, licenţiat in filosofie.
Această catedră a fost mal intîia oferită d-lul 1. Găvănescu, fost inspector şcolar, profesor la universitatea din Iaşi.
Reluzul d-lul Găvănescu de a suplini catedra de la liceul internat, a determinat pe d. Haret, in lipsă de alţi postu-lanţl, de a numi pe d. Averescu.
Numirea s’a făcut telegrafic pe ziua de 16 Septembre.
Suntem în timpul sesiunel ordinare a consiliilor comunelor urbane. Acel al Capitalei n’a fost încă convocat, dar se crede că va fi pentru mijlocul săptămî-nel viitoare.
Pînă atunci se pregăteşte un studio comparativ între propunerile societăţii Helios din Colonia şi acele ale companiei de gaz din Bucureşti, pentru iluminarea oraşului cu electricitate şi gaz.
ŞTIRI MARUHTTE
*	In ziua de 25 Septembrie c., la direcţiunea generală a teatrelor, se va ţine licitaţie pentru închinarea vestiarului teatrului naţional.
*	Oraşul T. Severin a cedat ministerului de războia, o porţiune de teren, necesară la construcţiunea cazărmii de infanterie din lo-
pUmfnf, propriefăhPa la comună.
*	Pentru apărarea liniei ferate Galaţl-Birlad, porţiunea construită pe malul lacului Brateş, se va mal întrebuinţa Încă vreo 30.000 tone de piatră, pentru ca pe viitor linia să fie pusă la adăpost de apele lacului.
PLÎNCtERI
Marţi seara ne-a fost dat să vedem ceva de necrezut. [Direcţiunea C.[ F. R. a pus de cu ziua de Js’afl scos două [sclndurl de la ulucile din spre bulevardul Dosul Gării şi apoi seara, înainte de orele 8, s’a aruncat conţinutul latrinelor de la localul direcţiunel în stradă. Pe bulevardul Dosul Gării, unde se afla spitalul militar central, unde sunt o sumă de clădiri noul şi curate, toate locuite, în cari are acces un cartier noti, precum şi
fie strada Cameliei, nu se mal putea trece, nfecţia cea mal mare era In partea din spre strada Cameliei, adecă In dreptul spitalului militar.
Mal mulţi locuitori din partea locului, pentru a se întoarce seara a-casă, ad trebuit să ocolească pe dincolo de gară, pe la podul de peste linia drumului de fier.
Uuil ziceai! că aceasta ar fi o... economie a unor funcţionari de la drumul de fier. Noi ne abţinem de la calificarea şi comentarea faptului; fiind dată Insă gravitatea lui, nu ne putem opri de a atrage asupră-1 atenţiunea d-lul medic-şef al Capitalei şi aceea a d-lul director general al serviciului sanitar superior.
ECOURI
—	Ediţiunea a VII din Gramatica Ro-mtnă, partea Etimologică de I. Manliu, a eşit de sub tipar şi se află la toate librăriile din capitală.
—	Societatea ştiinţificft-literară «Tineri-mea-Romlnă» Îşi va deschide Duminică, 21 Septembrie a. c. ora 9 şi jumătate dimineaţa, In localul săfi din calea Victoriei 110, sesiunea celui de al XXI-lea an societar, cu care oeaziune d. Ioan G. Neamţu Îşi va des volta conferinţa sa, despre *Edu-caţiunea copiilor mici.
DIVERSE
DINCAP1ŢALA
Un rabin bătut. -Un scandal enorm s’a petrecut Marţi dimineaţă în curtea sinagogel din str. Salcuţel.	...
După terminarea serviciulut divin, toţi drept credincioşii Intru Moise, afl eşit In curtea bi-sericei Intru întimpinarea rabinului, care trebuia să iasă şi dinsul după sflrşitul rugă-ciunel.
Cînd rabinul îşi făcu apariţiunea. toţi ovreii in ceata s’aQ repezit asupra lui şi 1-aQ luat Ja bătaie. Loviturile de pumni curgeaQ ca ploaia in capul bietului popa, iar femeile, căci eraQ şi habotnice părtaşe la acest atac, femeile numă-raQ cu satisfacţiuue firele de barbă pe cari reuşise să le smulgă din podoaba figurel rabinului.
Scandalul ar fi continuat Încă multă vreme— ovreii eraQ dlrjl, şi nu se ştie cum bietul rabin ar fi scăpat din mina lor, d că nu intervenea poliţia.	.
Cauzele acestui act de curagifi ovreiesc, ar fi intervenţiunea rabinului pe lingă primărie, pentru Închiderea unei şeo.'l ovreieştţ ce era ehiar în curtea sinagogel.
DIN JARA
O pădure tn flăcări. — Ni se comunică din GiurgiO, că in ziua de 10 curent pe la orele două după amiazl, un incendia s'a declarat în pădurea Eforiei spitalelor civile, după moşia Onceşll, Vlaşca.
Cu ajutorul locuitorilor din comunele Învecinate, incendiul a putut fi loealizat, noaptea tlr-ziO, după ce flăcările consumaseiă peste 100 de pogoane pădure bătrlnă.
Din cercetările făcute de autorităţi, se constata că focul a luat naştere de la miriştile a-rendaşulul învecinat, d. I. G. Daia, car e pentru a curăţi locurile dăduse foc păişuiul. Vintul care batea tare, în acea zi, a adus scînîeee şi a comunicat focul în pădure.
Tlhlărie. — Alaltăerl noapte, o bandă de tîlharl aQ spart casa d-lul N. Seceleanu, arendaşul moşiei Bucu, din judeţul Ialomiţa, II i aQ furat casa de fier cu tot conţinutul el şi o mulţime de alte obiecte de valoare.
După Saftvii'şiiea muoiioi, UuţU au rugit, tu-
dreptindu-se spre gara Cioara.
Cu toate căutările făcute prin împrejariml, de administraţie, autorii acestei spargeri nu aQ putut ii dovediţi Încă.
Grindină — Ni se comunică din Iaşi. că o ploae torenţială însoţită de furtună şi grindină In mărimea unei alune, a căzut alaltăerl pe teritoriul comunei PăicenI, din acel judeţ.
Accident pe linia ferată.—Trenul No. 14 a călcat alaltă-erl seară, tn dreptul minăs-tirel Predeal, pe locuitorul Ion Toma Vlad din comuna Băneşti.
Nenorocitul voind să traverseze cu căruţa linia ferată, tocmai clnd trenul venea cu mare iuţeală, maşina a apucat căruţa, a ucis un cal şi lui i-a sfărimat cu totul piciorul sting şi l’a rănit grav la cap.
Intr’o stare desperată, Toma Vlad a fost transportat cu acelaşi tren, în căutarea spitalului diu Sinaia.
Groaznică alnncldere.—O dramă teribilă s’a petrecut zilele trecute în Brăila.
Ferneea Mariţa V. Ignat, domiciliată în oraş pe strada PJevnel 264, era de mal mult timp bolnavă şi dedea semne de rătăcire a rainţeî.
Marţi peste zi, profittnd de lip sa de a-casă a bărbatului şi a soacrei sile, Mariţa a luat un cuţit mare, şi-a tăiat plntecele şi scoţindu-şl singură maţele afară a început să le rupă îu bucăţi.
Cînd bărbatul săQ a sosit a-casă, ori ce ajutor era zadarnic: nenorocita era in agonie.
DIN STREINA TA TR
Fabrică nr.fi.- -Fabrica de zahar do lingă Braşov a fost distrusă Marţi dnpă amiazl iu urma unei explozii.
Un număr de 16 lucrători romlDl «Q răm-s morţi pe loc.
ULTIME INFORMAIIUNI
Combinaţii ungureşti
Rezultatele politice ale vizitei.—Robia ungurilor din Rouilnia.— Budapesta capitala Orientului.
Regele ţi foştii miniştri conservatori
Rezultatele politice ale vizitei
Corespondentul din Bucureşti al ziarului Pestei' Lloyd pretinde că vizita perechel regale romîne la Buda testa va produce de sigur o îndulcire a situaţiei romînilor transilvăneni. Pester Lloyd, salutînd apoi in prhn-arlicol sosirea Suveranilor Romînl, spune că prin această vizită agitaţia daco-ro-mană va înceta.
Neue Freie Presse speră că vizita va produce o apropiere nu numai între Ungaria şi Iiomînia, ci şi între Un' guri şi romînil transilvăneni, prin renunţarea acestor din urmă la utopiile lor în privinţa unităţii naţionale a Romînilor.
Eşti Ujsag spune că în cadrul «Statului unitar ungar» romînil transilvăneni ar putea profita de împrejurare ca să se împace cu Ungurii, cm condiţia însă ca să recunoască legalitatea actualelor stări de lucruri şi ideia de Stat maghiar.
Egyetertes spune următoarele : «Cavalerismul nostru faţă de perechta regală roniină nu e alterat întru nimic de atitudinea de acum a presei romîne, care nu e de cît o manifestaţie a ne-maturitâţei şi a desfrîulul politicei romîne». Ziarul citat speră că sentimentul amical al Regelui Car ol faţă de Unguri, precum şi bunele raporturi pe cari le întreţine guvernul romîn cu cel unguresc vor determina în cele din urmă un curent mal favorabil în Romî-nia faţă de Unguri.
Robia ungurilor din Romînia
Budapesti-Hirlap, salutînd în termeni călduroşl pe Suveranii romînl, spune că Romînia are mal multă nevoie de Ungaria de cît Ungurii de Romînl şi drept garanţie a lealităţii intre cele două State, cere:
«Precum noi nu ne amestecăm în favoarea fraţilor noştri din Romînia, cari (raesc Intr'o robie aproape medievală, tot asemenea cerem şi domnilor am Bucureşti să nu se amestece în trtbile noastre interne.»
Budapesti Hirlap atacă apoi ziarele din Bucureşti, că aii refuzat invitarea presei ungureşti.
Regele şi foştii miniştri conservatori
Budapesti Hirlap, ca să dovedească cît de amic al Ungurilor este Regele Carol, publică în foileton următorul incident caraghios ce s’ar fi petrecut acum patru ani intre M. Sa şi miniştrii conservatori :
'A fost vorba despre cestiunea naţională. In Bucureşti se făceau demonstraţii mari în contra noastră. Miniştrii de atunci au fost toţi oamenii Ligel şi au voit să se întrunească in consiliu ca să adere şi el la protestările Ligel în contra Ungurilor şi a guvernului unguresc. In Romînia, miniştri se întru nesc de obiceiu în consiliu la Palatul Regal. Miniştrii cu portofoliile la subţioară treceau prin lungul coridor al Palatului spre salonul de consiliu. Mare le-a fost surprinderea, cînd în pragul uşet au văzut pe Regele Carol, care i-a aşteptat cu braţele încrucişate.
Institutul de băeţî Eniu Bălteanu
Bucureşti. — Str. Viatului, No. 6.
Aulorisai de onor. Minister cu ordinul No 38113/9334 din 4 Iulie 1897.
Acest institut coprinde: curs primar, lic6u dasie şi real cu 7 clase, preparaţiunl de bacalaureat, etc.
Se primesc elevi interni, externi şi semi-internl.
Cinci minute depărtare de liceele: Matei Ba-sarab, Mihal Bravul, gimnasiul Şinei şi scoalelea de comerţ.
înscrierile se încep Ia 1 August, la orl-ce oră
Prospecte se trimit la cerere.
Preparaţiunile de corigenţă încep la 15 August.
Director, DEM. Uf. POPESt'U
Profesor, licenţiat în filologie.
INSTITUT de DOMNIŞOARE
Şcoala Nouă-Negoescu
BUCUREŞTI
Ntrada Armenească, (lalea Moşilor, Bulevardnl Carol.
Direcţiunea acestui institut are onoare a aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că mal_ dispune de 5 locuri libere de interne şi 25 de externe, pentru cari sunt rugaţi a se grăbi cu înscrierea, care va dura numai ptnă la 30 1. c.
Externele se priwesc cu condiţiunile cele mal avantagioase.
Pînă la 15 Septembre va apare şi «Buletinul Institutului» cu lista profesorilor, a conlerenţiarilor, etc. şi cu alte amănunte re-iative la acest Institut. _
Institutul de băeţîGr.Cobâlcescu
BRĂILA
85, Ntrada Nf. Nleolae, 85.
Cursuri primare şi liceale. Se primesc elevi interni, semi-internl şi externi.
Prospecte se trimit la cerere, începerea cursurilor la 1 Septembre.
Director, G* H. Maeedoueseu.
INSTITUTUL de FETE „J> OBBESCP
Fondat în anul 1882 47, Strada Scaunele, 47
Cursurile primare şi liceale vor începe la 1 Septembrie, cu vechiul corp didactic, care în mare parte este compus din profesori de Ia Liceele Statului.
Programul este acela al Şcoalelor Stalului.
Studiul limbelor franceză şi germană obligatorii de la clasa I-a primară, va fi obiectul unor îngrijiri speciale, aşa ca elevele, după cîţl-va ani de şcoală să poată vorbi cn înlesnire aceste două limbi.
Musica, limba englesă şi pictura sunt facultative.
Înscrierile se fac de la 25 August.
Directoare, EUPHROSINA C. C. DOBRESCU
absolvent* a Şooalel Centrale de fete din Boenreatl ţl a Şooalel Begale superioare de fete din Berlin.
0-1 A. Cloldenberg
Chlrurg-dentlst, el». I
de la şcoala de chirurgie dentară din Paris 23, Strada Doamnei, 23
Curăţă dinţii de piatră lntărindu-I şi aducln-du-I pentru lol-d’a-una la coloarea lor naturală.
Scoate dinţii stricaţi fără nici o durere, asl-fel că bolnavul răinine surprins cind îşi vede măseaua scoasă.
Plombează dinţii cel mal stricaţi cu plombe cari ţin chiar 10—20 ani.
Face denturi în aur şi cauciuc cu cari pacienţii pot vorbi şi mlnca chiar din prima zi.
Linişteşte cele mal oribile dureri de dinţi, fără a’I scoate.
Vindecă mirosul din gură.
Consultaţii de la 8—11 a, m. şi 2—5 p. m.
EDUCAŢIUNE—HIGIENA— DISCIPLINĂ
lyc£e francais
PUS SUB PiTBONAQIUL OFICIAL AL
LEGAŢIUNEI FRANŢEI
Str.: Scaunelor, 45 (casa Fleva)
Directori: D-nil LEAUTKY şi LOLLIOT
CLASE PRIMARE ŞI QIMNASLALE invâţXmînt CLASIC ŞI REAL
conform programelor Statului român şi Statului francez
Materiile invăţămintulul romîn vor fi predate în limba Romînâ. — Materiile învăţă-mîntulul frances vor fi predate în limba francesâ.
Limba francesă şi germană sunt obligatori deja din clasa I-a primară.
Limba francesă, impusă cu uşurinţă tutulor elevilor, deja în primul an al presenţel lor la liceft este limba cea mal întrebuinţată, atlt în raporturile elevilor cu direcţiunea cit şi în relaţiunile lor zilnice: la masă, în plimbări şi în recreaţii.
Pentru orl-ce cerere de prospecte, iufor-maţiunl şi înscrieri, a se adresa: Ia
LEGAŢIUNEA FRANŢEI, Str. Biserica Amael sau la
LYCEK FttANţAIS, Str. So&inslorj 45. Liceul se deschide la I-itl Septembrie, iar cursurile oficiale anului şcolar 1897-98 vor începe la 9 (21) Septembrie 1897.
Doctor Haralaiub
Medic al Spitalului Golţea Botele de Piele şl 8 IUI Ui ce
8, Strada Renasoerei, 8.
www.dacoromanica.ro
Unicul in ţară care vinde fabulos de eftin
LA 1000 DE ARTICOLE
20,000 20 OOO
30.000
20.000 20,000 10,000 10,000
30.000
20.000 00,000
Vis-4-via de Magaaioal Uoiverael (fost Saţlanu)
per. bliete bărbăteşti, booance, numai ou *	* pentru dame, Ohewreaux, *
duz. Ciorapi fii d’eoosae, perechi» *
10,000
10,000
10,000
buo. Cămăşi bărbăteşti	,
dz. Gulere oland*	.
► Manşete	.
bucăţi Flanele dr. Iâeger, lină pură, fabulos de eftin.
per. M&nnţi pentru Dame, extrA*flne ►
bucăţi Cravate, fabulos de eftin.
Lingerie pentru Dame
du*. Otrepe de olandă, duzini	.
*	Batiste bord oulorl	,
*	* olandă O urle	,
11.90
11.90
1. -00 2.70 H dz. H -
2.70
4.00 2. -9. -
Grăbiţi-vă ! Grăbi ţi-vă !
84, CAi.EA VICTORIEI, 84
de Magazinul Unieeritel (fo*t Saţl.no).
Dr. Ch. T. Teoliari
Manioş
Special pentru Maladii de Femei
S’a reîntors tn Capitală şi dă consult»ţiunI de la orele 5—7 seara.
SO, Stratta Teilor, 80,
De închiriat
de la Sf. Dumitru viitor, casele din Strada VAMEi, No. 11, actualmente locuite de Le-gaţiunea Imperială a Turciei, avlud tot com-fortul: gaz, apă, bae, grajd, şopron, curte spaţioasă şi grădină.
Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la d. Th. I. Zamflrescu, la Ministerul afacerilor streine.
MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAŢIE
D uul Ion Florea Lăzărescu, domiciliat 1 Bucureşti, calea Plevnel 228, a făcut cerei la acest Minister, pentru schimbarea numi Iul săil patronimic de «Lăzărescu» în acel de «Ghiţulescu».
Ministerul publică această cerere, confort dispoziţiunilor art. 9 diu legea asupra ni meiul, spre ştiinţa celor interesaţi, cari a voi să facă oposiţiune în termenul prevăzt de aliniatul 2 al zisului articol.
MUŞAMALE
IMPERMEABILE CELE MAf EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale
in o* i i Bucuresd, str. Smărdan, 2
W. Staadecker
Craiova, str. Logalmcdnu lo
Dr. D. Tatuşescu
Boale interne şi sifilitice
80, Strada Romană, 80
intrarea prin str. Dorobanţilor
Consultaţiunl de la 6—1 seara
Crrîîl de Samiiiţă
de vtuzare	s
la moşia Policioru, judeţul Buzăft, propri latea d-lul N. liutcuiescu. Amatorii se pot adresa la d. N. Uădulest strada Biserica-Amzel, 15, Bucureşti.
EPOCA
3
— «Ce vroit 1 aici, domnilor ? Nu e nimeni în salon»,—strigă Regele cu priviri fulgerătoare §i miniştrii s'aH retras cu ruşine.
Drept ultim cuvînt, cităm următoarea apostrofă dintr'un reportaj al ziarului Magyar Hirlap:
<Regele Romtniel vine la Budapesta după ajutorul husarilor unguri*.
Suveranii Ia Budapeuta
(Serviciul € Agenţiei Romtne»J Vizitarea gateriml tir tablouri
Budapesta, 17 Septembrie. — T)e dimineaţă Majestăţile Lor aii făcut o vi sită la galeria de tablouri.
In prima trăsură era şeful politiei; M. S. Regina Romînieî şi împăratul Frantz Iosef erau in a doua, M. S. Regele Ro-miniei şi archiducele Othon în a treia, apoi veneau suitele MM. LL. în trăsurile următoare.
0 mulţime entusiastă era înşirată pe tot parcursul cortegiului.
MM. LL. au fost primite de d. Vlassics, ministrul instrucţiunei, care a sărutat mina M. S. Reginei Elisabeta.
Regina s’a întreţinut cu profesorul de mustea Jeno llubay, căruia i-a exprimat părerea de rău că n’a auzit nimic din opera sa ; l-a invitat să vie la Sinaia promiţtndu-i textul unei opere.
MM. LL. şi archiducii s’au încris in cartea de onoare comemorativă.
MM. LL. 8’aii întors apoi la palat în mijlocul eljenelor entusiaste.
Budapesta, 17 Septembrie.—M. S. Regele Romînieî a sosit la casarmă la 12 şi trei sferturi.
Curtea casărmii era transformată in grădină plină de palmieri.—Sala cea mare era ornată cu un portret mărime naturală a M. S. Regelui Carol, înconjurat cu ramuri de lauri şi palmieri, şi portretul împăratului Frantz-Iosef înconjurat cu drapele cu culori romineşti şi ungureşti.
După revistă a fost prezentarea ofiţerilor, apoi s’a servit dejunul în sala cea mare. Au asistat generalul von Beck, şeful statului major generl, general prinţul de Lob-kowitz, comandantul corpului al 4-lea de armată, d. Emil Ghika, ministrul Romt-niei la Viena, şi d. Alexandru Balş, con-sulul-general al Romîniei la Budapesta.
Toastul M. /gl. Mieffflul
M. S. Regele Carol a ridicat un toast zicînd că fiind proprietar al regimentului 6 de infanterie consideră ca o datorie militară, şi tot de o dată pleclnd din inimă, de a bea în sănătatea şefului suprem al armatei, Majestăţei Sale împărat şi Rege, Frantz Iosef.
Toastul colonelului
Colonelul Wischinka o mulţumit in numele ofiţerilor afirmind că amintirea acestei zile va rămîne gravată în istoria regimentului în mod neşters. Ci Ionelul a adăogat că mindru şi fericit de a purta Augustul nume al Majestăţii Sale, regimentul admiră în M. Sa Regele Carol, pe şeful cavaleresc al vitejii armate romine. Regimentul nu poate să dovedească adîn-cul său respect pentru proprietarul său, de cit fiind în tot d’a-una gata să moară pentru şeful suprem al armatei, împăratul Frantz Ioseph. Colonelul Wischinka a ridicat apoi paharul strigînd: Trăiască Regele Carol, şeful glorios al armatei romine.
Fotograflarea
M. S. Regele Romîniei s’a fotografiat apoi cu ofiţerii regimentului, apoi s’a întors la palat, după ce şi-a luat rămas de la ofiţeri în modul cel mai cordial.
Cînd M S. Regele Carol a eşit din cazarmă, o mulţime mare Va primit cu eljen entusiaste.
Mia i»alatul parlamentului
Budapesta. 17 Septembrie.—După amiazi, Majestăţile Lor Romtne, însoţite de împăratul Frantz Iosef, au vizitat palatul parlamentului.
La intrarea palatului au fost primite de d. Banffy, ministrul-preşedinte, d. Tar-kovich, secretar de Stat, contele Louis Tisza şi d. Steinde, architect.
Majestăţile Lor au fost aclamate de o mulţime imensă, îngrămădită în faţa palatului.
In timpul visitării edificiului, împăratul Frantz Iosef avea la braţ pe M. S. Regina Romîniei, apoi veneaă M. S. Regele Carol şi archiducele Othon.
După vizită, ce a ţinut '/« de oră, Majestăţile Lor au exprimat întreaga Lor satisfacţie, apoi a făcut o plimbare în trăsură prin oraş.
Au vizitat Parcul, unde au fost primite de directorul, baron Axei, contele Golu-chomski, Perczel Daniel şi de numeroşi domni şi doamne cari aii fost prezintaţi Majestăţilor Lor.
In timpul plimbării prin oraş, MM. LL. aii fost peste tot obiectul unor aclama ţiuni vii din partea unei mulţimi numeroase, îngrămădită la trecerea Lor.
M*t-inr.ul tle gata
Budapesta, 17 Septembrie.— Astă seară, MM. LL. Romine au asistat la un prtnz de gală dat la Hofburg şi la care aii participat membrii familiei Imperiale, Marele Duce rus Boris, toţi demnitarii curţii, Stutului şi armatei, d. Emil Ghica, ministrul Romîniei la Budapesta.
M. S. Regina Romtniel şedea la dreapta Archiducesei Mar ia Iosephia şi avea la dreapta Sa pe Împăratul Frantz Iosef; Archiduce8a avea la stingă sa pe M. Sa Regele Carol.
Prinsul a fost foarte animat. Budapesta, 17 Septembre.—Împăratul Frantz Iosef a conferit următoarele decor a ţiuni:
D-lui Emil Ghica, ministrul Romîniei la Viena, marele cordon al ordinului Leopold ;
D-lul Mavrodi, consilier de legaţiune la Viena, crucea de comandor al ordinului Frantz Iosef cu stea;
D-lui Alexandru Balş, consul general al Romîniei la Budapesta, crucea

de comandor al ordinului Frantz Iosef, şi
D-lui Mărgăritescu, vice-consul, crucea de cavaler al aceluiaşi ordin.
Maiestatea Sa Regele Carol a conferit decoraţiunile următoare :
Mareşalului curţii, conte Apponyi, marea cruce a ordinului Coroanei Romîniei ;
Contelui Kinsky, crucea de comandor al ordinului Steaua Romtniel.
Mai mulţi alţi funcţionari al curţii şi Statului ail primit decoraţiunt sau cadouri.
D. Markus, primarul din Budapesta, a fost numit mare ofiţer al ordinului Coroana Romîniei.
JPIecarea
Budapesta, 18 Septembrie. — Plecarea MM. LL. romine, a fost buchetul ovaţiu-nilor continue al căror obiect aii fost în timpul şederii lor la Budapesta.
La plecarea MM. LL. de la Hofburg, o mulţime enormă le a salutat cu <eljene» en tusiaste şi fără sfîrşit.
M. S. Regele Carol purta uniforma re gimentului său austriac, împăratul Frantz Iosef purta uniforma de colonel de husari.
La gară MM. LL. au fost primite de primarul din Budapesta, guvernatorul oraşului, preşedintele drumurilor dt fier ale Statului, d. E. Ghica, ministrul Romîniei la Viena, baromd d’Aerenthal, ministrul Austro- Ungariei la Bucureşti, consulul general şi vice-consulul Romîniei la Budapesta.
MM. LL. şi-au luat rămas bun în modul cel mai graţios de la toate persoanele prezinte. Suveranii s au sărutat de trei ori şi M. S. Regina a sărutat pe Împăratul, care i-a strîns mina în modul cel mai cordial.
Trenul s’a pus în mişcare în mijlocul eljen-clor entusiaste ale asistenţilor. MM. LL. aii salutat încă prin fereastra vagonului lor şi împăratul Frantz Iosef sa întors la Hofburg o dată ce trenul nu se mai vedea.
MUnslInt-ţiune onorifica
Budapesta, 18 Septembrie.— Ziarul maghiar Hirado află că universitatea din Budapesta, a conferit M. S. Reginei Romîniei, diploma de doctor de onoare.
D. Eug. St&tescn a refuzat definitv orl-ce ajutor aurelianiştilor.
D-sa a avut de curînd o întrevedere Ia Constanţa cu un membru din grnpnl anrelianist.
Preşedintele Senatulnl s’a ferit chiar a sta de vorbă cu acea persoană ziua şi seara în secret i-a declarat că nn se poate ţine de angajamentele solemne ce a contractat astă-vară faţă de grnpnl au-relianist.
Faimoasa reformă administrativă a d-lul Ferechide este... gata. Mal toţi prefecţii de judeţe afl răspuns la chestio-nariile ce li s’afl trimis şi voluminoasele lor rapoarte formează un colosal dosar, pe care d. Ferechide are intenţiunea... sâ’l citească, dacă timpul şi afacerile particulare şi politice ii vor permite.
Intre alţi ispravnici, şi d. Giani de la Ilfov s’a pronunţat pentru reînfiinţarea foastelor comitete permanente.
Cînd d. Ferechide va termina citirea rapoartelor,—într’un an, in doul, poate şi peste trei ani,—d-sa va forma o co misiune din trei prefecţi, ale căror rapoarte vor fi mal bune?! pentru stu-diarea economiei viitoarei reforme.
Cum vedeţi reforma e... gata.
A A. LL. Regale Principele Ferdinand şi Principesa Maria, vor întîmpina azi pe MM. LL. la Predeal.
In acest scop, Alteţele Lor vor pleca din Sinaia, cu trenul regal la orele 3 şi 40 şi vor fi la Predeal la 4 şi 29.
Concentrările de miliţieni, din toamna aceasta, afl dat rezultate neaşteptate Mal toţi miliţienii afl răspuns la ordinele de chemare şi ' dacă excepţii ah fost, ele sunt—faţă cu numărul total al concentraţilor—foarte mici.
La regimentul 3 Olt, numărul celor cari nu afl răspuns la ordinele de chemare este ceva mal ridicat, — de 106. La cele-l’alte regimente din ţară insă lipsurile sunt cu mult mal mici.
Instrucţia militară a miliţienilor, a dat de asemenea rezultate excelente. Inspecţiile ce s’afl făcut trupelor concentrate afl dovedit cunoştinţe solide în mânuirea armelor, precum şi un spirit de disciplină egal cu al trupelor în activitate.
O teribilă epidemie ameninţă Capitala.
Medicul comunal a constatat eri un caz de vărsat la un om In vtrstă de peste 40 de ani, domiciliat in fundătura Sticlari.
Din ordinul medicului, bolnavul a fost imediat ridicat şi transportat In barocele de izolare de la Colentina.
Alte trei case, din aceiaşi stradă cari erau contaminate de teribila boală, ai fost închise de medicul comunal şi supuse desinfeclării.
Consiliul de miniştri a aprobat con cesiunea acordată unei societăţi din Westi'alia, pentru furnitura a 180.000 tone cărbuni de pămînt, necesari depozitelor de aprovizionare, înfiinţate la Kotterdam pentru vapoarele romine.
Inferioritatea cărbunilor de Westtalia faţă cu cărbunii englezi este un fapt de
notorietate publică. Totuşi consiliul de miniştrii a preferat casa germană, de şi a licitaţie concurase şi o casă engleză, care oferise preţuri egale şi aceleaşi condiţii de predare.
Ne abţinem de la orl-ce comentarii, faptul fiind destul de elocuenl. El arată încă odată lipsa de scrupule de care sunt capabili colectiviştii.
Vaporul Bucureşti a ajuns la Constanţi-nopol, după o călătorie plină de peripeţii.
Vaporul a stat trei zile iDămolit la mila 26 lingă Sulina şi numai graţie d-lul maior Coandi, sub directorul serviciului maritim, a fost scos.
D. maior Coandă a constatat că vaporul s’a tnămolit din pricina pilotului şi a manevrelor greşite ale celui de al douilea căpitan, d. Brand, care în loc să ţie malul drept, a ţinut clrma invers.
Diferinţa dintre aur şi argint, pentru plata taxelor vamale In Austro-Ungaria, a fost fixată la 9 şi jum. la sută, pe timpul Junelor August şi Septembrie.
Tendinţa fiind spre urcare, este probabil că—In luuele viitoare—agiul va creşte.
D. dr. Erdreich, care se ocupă de mal multă vreme cu electroterapia, a fost proclamat membru al Societăţii franceze de Electroterapie, al cărei preşedinte e celebrul profesor d’Arsonvai.
Distincţiunea e bine meritată.
D. dr. Balade ne-a adresat, eri, din Brăila, următoarea telegramă :
Ziarului * Epoca*
Bucureşti.
* A stă-zi dimineaţă, omul ce am pus să lipească pe zidurile oraşului nişte afişe, conţinînd «declaraţiile d-lui Sturdza contra Ungurilor, făcute în întrunirea de la Or feti, din 1894*, a fost împiedicat de agenţii poliţiei a lipi afişele. Arestat apoi la poliţie şi liberat abia după 4 ore, în urma intervenirilor şi protestărilor amicilor noştri.
«Afişele au fost confiscate de poliţie, şi abia pe seară, obţintnd cîte-va din ele, am dispus din noii afişarea lor, dar agenţii poliţiei le-au rupt imediat ce se lipeau.*
Palade.
*
• . * *
Telegrama primita de oficiul poştal, u’a fost expediată la destinaţie.
După clte-va ore de Ia prezeutare, clud d. dr. Palade credea că ea trebuia să ne fi fost d»ja Inmînată, primeşte de la oficiul telegrafie, următorul avizi:
«Telegrama d-voastră No. 1552 din 28 (9) fiind oprită de la expediere, vă rog a ve prezintă la oficiu, spre a vi se restitui taxa.
Of. Brăila.
: ' *
* ♦
Surprinderea d-lul dr. Palade u’a fost mică.
De astă dată nu şe mal invoca faimosul art. 7,—era pur şi simplu o dispoziţie ar bitrară a dirigintelui oficiului, In Înţelegere cu prefectul, de a nu se da curs telegramei
Faptul constitue o flagrantă călcare de lege, un peertat abuz, în contra căruia pro testăm.
M. S. Regele în Iaşi
Asupra sosirel şi primirel In Iaşi a M S. Regelui, suntem In măsură a comunica noul detalii din izvor demn de toată Încrederea.
Majestatea Sa se va duce la Iaşi la 21 Octombrie. Probabil că va fi însoţit tu vizita aceasta şi de M. S. Regina. Vizita Au-guştilor oaspeţi va fi scurtă, două sau trei zile.
Afară de parada obicinuită şi decoraţiu nile stradelor, primăria va ridica un arc de triumf In piaţa «Unirea» cu decoraţiunl a legorice şi iluminat cu electricitate prin lămpi cu arc.
Se va da o reprezintaţie de gală, In sala Teatrului Naţional.
*
* *
Iată acum, după Înţelegerea stabilită cu d. Haret, spune Opinia din Iaşi, orele şi celeTalte amănunte despre sosirea Suveranilor :
Ziua de SI Octombrie
La ora 9 intrarea in staţie a trenului regal :
La 9.15 m. prezintările In gară;
La 9.15—9.35 m. vizita la mitropolie;
La 9 35 — 1010 m. te-deum ;
La 10.10—10.30 m. vizita la palatul de reşedinţă ;
La 10.30 — 11 ore, repaus ;
La 11-12.30 m. recepţia autorităţilor;
La 12.30 m. dejunul.
De la 3—5 ore vizite Trel-Erarchl, sf. Neculal, liceul internat, şcoala primară Turna Cozma şi şcoaia teclmică ;
De la 5—7 audienţe ;
»	7 — 9 masa.
«	9 ore Înainte reprezintaţiile de gală
In sala teatrului şi dans popular In piaţa Uuirel.
33 Octombrie
De la 4-12 inaugurarea universităţel ;
»	2 — 3 revista militară ;
»	3 — 6 inaugurarea abatorului, a şefl
lei din TataraşI, a băiel populare şi a lucrărilor de la Calcaină ;
De la 7 şi jum. mare banchet în sala teatrului, la care vor lua parte 500 de per soane.
In acelaş timp, patru bauchete populare se vor da la Calcainu, Păcurari, TataraşI şi Galata.
Iu Jurul unei afaceri
Un domn proprietar poseda, In indi-visiune cu Eforia Spitalelor Civile, o moşie.
Voind să iasă din indivisiune era doritor, ca partea sa, să fie cumpărată de Eforie.
Coudlţlile
D. Matei Corb eseu, deputat, avocatul acelui proprietar, oferă acestuia servi
ciile sale. D-sa promite că în schimbul unei sume de 30.000 mii lei, poate îndeplini dorinţa proprietarului.
D. Corbescu adaogă că cere o sumă aşa de mare pentru că trebue să dea 20 mii lei d-lul Rimniceanu, directorul Eforiei, pentru a activa lucrările.
Un raport colectivist Proprietarul consimte, Eforia cumpără partea moşiei lui. Se ştie că Eforia nu poate cumpăra de cit cu autorizarea Corpurilor Legiuitoare. Acestea au votat proiectul de lege respectiv, iar la Cameră raportor al acestui proiect a fost îtisuşî d. Matei Corbescu.
30	mii lei!
Afacerea terminată prin Iulie trecut, proprietarul, pentru cine ştie ce motive, trimete direct suma de 20 mii Ui d-lul Rimniceanu, într’un plic, în două-zecl de bilete ă 1000 lei, anonim, fără adică să-i trimeată prin d. Corbescu.
D. Rimniceanu, primind această sumă, rămîne nedumerit. Nu ştia de la cine îi vine, şi pentru ce: un simplu plic cu 20 mii lei.
Atunoi directorul Eforiei publică prin ziare un avis că a primit stima de 20 mii lei, anonim, şi roagă pe trimiţă-torul să dedare destinaţia: dacă i s’a trimis personal, ca funcţionar, o refuză, dacă s’a trimis Eforiei, ca dona-ţiune, cu tot anonimatul se poate spune, negreşit, destinaţia.
Hot&rlrea D-lul Rlmnlcianu.
D. Rimniceanu neprimind pînă azi nici o lămurire, ta următoarea hotă-rire. D-sa a pus această sumă la dis-posiţia aşezămintelor ce dirige.
Chiar azi eforii spitalelor Civile vor cere ministerului de interne să îndeplinească formalităţile legale pentru acceptarea acestei donaţiunl, care se va destina fie pentru întreţinerea a două paturi, fie ca fond din care primăria Capitalei, împreună cu alte donaţiunl, să construiască un asii pentru infirmii şi cerşetorii ce inundă Capitala.
Servesc şi la ceva gheşefturile colectiviste.
COMERŢUL DE GRÎNF
(prin fir telegrafic)
Ultimele ştiri de la bursele din străinătate
New- York
Grîu prompt 1 */• scădere » termin 2 V«	»
Porumb	*jt	»
Londra.	Tendinţa slabă
Anvers.	» spre scădere
Paris.	Gria prompt 10 cent. urcare
» termin 15	» scădere
Redeschide e închidere
Viena, Grîfl prim-var. fi. 11.55 » toamnă » 11.65 Ovăz	»	6.52
Sec. de prim-var. » 8.70 »	» toamnă » 8.65
fl.
11.48
11.56
6.50
8.68
8.63
Redeschidere închidere
» 5.35 » 4.84
Por. Mal-Iunie	» 5.42
» Sept. Oct.	» 4.90
Tendinţă fără activitate.
Depeşile de azî
(Serviciul «Agenţiei Romtne*)
Londra, 17 Septembrie. — Se anunţă din Cair ziarului Times că s’a instituit un tribunal special pentru a judeca 20 de indigeni cari la 5 Septembrie afl aruncat cu pietre contra unul detaşament de soldaţi englezi.
Acest tribunal a condamnat doul acuzaţi la 8 luni închisoare, şi trei la 6 luni. Cel-l’alţl acuzaţi afl fost achitaţi.
Londra, 17 Septembrie. — Se anunţă din
Constantinopol ziarului Standard că o i-radea imperială, publicată de curînd, interzice armenilor libera intrare în Turcia.
Constantinopol, 17 Septembrie.—O iradea imperială scuteşte populaţia Hauranulul de serviciul militar, lu schimbul unei taxe de scutire.
D. de Nelidow pleacă mtine la Baden-Baden.
Constantinopol, 17 Septembrie. — Sultanul a ratificat anexa preliminărilor de pace relativă la amnistie şi în privinţa căreia s’au făcut rezerve de la origina negociărilor.
Atena, 17 Septembrie. — Mai multe ziare considerînd o criză ministerială ca inevitabilă după prezentarea tratatului preliminărilor de pace, discută_e-ventualitâţi!e ce s’ar putea produce.
«Estia* se declară în favoarea cons-tituirei ţinui cabinet luat în afară de partidele politice.
«Asty» din contră, ar vrea ca ministerul să fie format din oameni luaţi în rangurile tutulor partidelor, sub preşi-denţia amiralului Canaris sau a unei alte persoane.
Cuxhaven, 17 Septembrie.—S’a găsit corpul ducelui Frederic Wtlhelm de Me-vklenburg.
Madrid, 17 Septembrie,—Cabinetul şi-a dat demiNia*
BIBLIOGRAFIE
A APĂRUT:
Curs de Aritmetică raţionată
Ediţia II
de
St. Stoicescu
Prdfesor de Maiematice la liceul „Lazăr" PARTEA 11, pentru clasa III secundară. PARTEA I, pentru cl. II secundară, va apare la 15 Septembre, iar Aritmetica practică pentru cl. I secundară va apare fa 18 Septembre._______________
nr. I. BMtAUJVSTEIlV
Fost asistent tle Profesor In Viena Specialist pentru bontele Capului
Boale de Gît, Gură, N&s, Urechi şi Ochi
Scoaterea nedureroasă a Dinţilor prin Aneste-sia (adormirea saO amorţire) prin mijloa-.e nevătămătoare însă interzise Dentiştilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Qonsultatiuni rtela 8—11 a. m şi dela 2—5 p.m. Strada Colţel, No. IM.
Institutul SCHEVITZ THIERINN
Fondat ia anul 1847
BUCUREŞTI.—Strada Scaunele, 51.
Invăţămînt primar şi secundar.
Local foarte sănătos, tn centrul capitalei clădit anume pentru şcoală, ast-fel că pre-sintă toate condiţiunile cerute de igienă. Dormitoare, sofragerie şi clase spaţioase şi bine aerisite. Sală mare de gimnastică cu toatea aparatele trebuincioase. Curte spaţioasă şi bine întreţinută. Calorifer răspîn-dind prin toată casa o căldură egală şi temperată. Sala de băl cu un mare basin de 20 metri pătraţi, cu duşi şi aparate de încălzit, cum nu există In nici o altă şcoală din ţară (Estras din raportul d-lul Medic inspector al şcoalelor).
Studiile după programul Statului. Examenele conform regulamentului Ministerial.
Invăţămîntul limbelor francesă şi germană.
Musica vocală şi instrumentală. Personal didactic ales. îngrijire părintească.
Gimnasiul se deschide la 1 Septembre, iar cursurile vor începe regulat la 9 Septembre.
Doctor ARMINIU MARCEL
Medic al spitalului Caritas Boale Interne
Consultaţiuni de la 2 —4.
OS, Valea Văcăreşti, 03
S’A DUS MALU RA!
Şi anul acesta mAlura a tăcut ravagii Inspâimintătoare. Majoritatea grtnelor romineşti suu atacate de această ciupercă uricioasă. Ar trebui să desperăm de viitorul agriculturel noastre, dacă nici de acum Înainte ea n’ar putea fi ferită de această calamitate. Din fericire însă, agricultorii noştri, In schimbul unei cheltuell foarte neînsemnate, pot avea Ia înderaînă cel mai sigur şi mal neîntrecut leac împotriva mălurei (tăciunelui) la grîne. Acest leac este fără îndoială:
Salamura de murat seminţele de grîu, marca ,, H OIIIV A"
preparată de d. Ioau Pefca, fost vechio preparator chimist la laboratorul de chimie al scoalel militare din Craiova — Analizată şi recomandată de Institutul de chimie universitar, cu certificatul No. 1298, din 21 August 1895, eliberat de eminentul chimist Or. A. ItEUVAKIl.
Probată ou cel inaî mare succes în toată ţara, după euin se coustată cu prisos din numeroasele certificate şi scrisori de mulţumire, liberale de cbl mal mari proprietari de moşii şi arendaşi din ţară
Salamura de seminţe, marca „FLORICA", ajută creştorea şi desvoltarea bobnluf, şi distruge cu desăvîrsire gemenele mălurei (tăciunelui).	‘
Salamura de seminţe, marca „FLORICA", se vinde In pachete de aprox. 420 gr„ şi p.lrtă pe etichetă marca de fabrică: «FLORIDA». cil şi semnătura preparatorului, d Ioau Pefca.
Un pachet ajunge pentru 2 pogoane. Trei pachete ajung pentru 2 fălci (Moldova).
Modul de întrebuinţare, care e cit se poate de simplu, este tipărit pe fie-care pachet.
Ca toate preparatele excelente, salamura de seminţe, marca <<FLORICA < ’şl-a găsit imitatori de care agricultorii sunt rugaţi să se ferească. Pentru a înlătura orl-ce păcăleală, să se observe bine ca pachetele să poarte atlt marca de fabrică «FLORICA» cit şi semnă tura preparatorului, d Ioau Pefca. Reproducem, pentru a convinge şi pe cel mal puţin increz torl, următorul certificat al unuia din cel mal mari agricultori din ţară:
*Semănînd sămînţa murată cu salamura marca „FL0RICA", am. constatat că griul meă «n’a făcut absolut mălură, cu toate că timpul anul acesta a fost rece si ploios. Mu ţumiri!» mele «pentru acest leac minunat contra tăciunelui*.	(s) 8. A. tlaracopol.
Arendaşul moşiei Şagarcea, domeniul Coroană, Doljiu.
Salamura de seminţe, marca „X'MjO Mi MCA”, se găseste de vin* are pe la diferite ma-gaeine de manufactură, coloniale şi deposite de maşini agricole din ţară şt la grfnari.
Depozitul general pentru Romlnia, este la d-uil Th. I>. lMwitrescii A Petri no, Craiova
MOBILE
Leon Berger
MARE MAGASIN cu MOBILE
VEffZAREA ŞI ÎN EATE Hfratla Academiei, 4 (cassa Ovesa)
Dormitoare, Sufragerii, Biurourl, Garnituri complecte pentru Saloane, Di vannrl, Otomane, Dormeze, Oglinzi, Paturi, Şifoniere, Sorine, Mese, Scaune, etc. etc. laTmiHii in iit———m——
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
12
ITAS TUBGHENiEFF
U i CUI8 DE BOERNAŞI
xv
A doua zi de dimineaţă Livretzky şi mo-safirul «*n beafl ceaiul In grădină, sub un teifl bitrtn.
Maestre, zise Intre alte lucruri I,a-vretzky, o să trebuiască să cumperi o cantată solemnă.
—	Cu ce prilej ?
Cu prilejul câsătorel d-lul Panşin cu d-ra Lisa. Al băgat de seamă erl cum era cu ochii numai la ea? Se pare că treaba merge repede.
—	Asta nu se face! zise Lemm.
—	De ce ?
—	Fiind că e eu neputinţă. De altmin-terea, adause el după o clipă, pe lumea asta totul este cu putinţă, mal ales aici, la d-roastră, In Rusia.
Să lăsăm, dacă vrei, Rusia Ia opaiţe, dar ce vezi răfl In căsătoria asta ?
—	Totul e răfl, totul. D-ra Lisa e o fată cu minte, serioasă. Are sentimente înalte şi el... e un diletant, asta spune totul.
—	Dar II iubeşte!
Maestrul se ridică fără de veste.
—	Nu, nu-1 iubeşte, spuse dînsul. Adică,
e prea curată la inimă, şi nici nu ştie ce Însemnează aceasfa, a iubi. M-me von Ka-litin 11 spune că tinărul e bun. Şi ea, are încredere In M-me von K ilitin, fiind^că, de şi este de nouă-spre zece ani, dar nu I de cit un copil... Dimineaţa se roagă, seara, iar se roagă. Foarte bine, dar nu-1 iubeşte. Ea nu poate să iubească de cit frumosul şi el nu-I frumos, vreafl să zic că sufletul lui nu I frumos.
Lcmm vorbea repede, cu foc, mergtnd tot de o dată, cu paşi măruuţl, de colo piuă colo, pe lingă masa cu ceaifl. O hil păreaţi câ-I fug pe pămînt.
—	Dragă maestre, zise de o dată Lavretzky, mi se pare că chiar d ta eşfl amorezat de varft-mea.
Lemm se opri pe loc.
—	Te rog, zise el cu o voce şovăitoare, să nu rlzl aşa de m.ne, efl nu sunt nebun. Am In faţa mea Întunecimile mormlutulul, şi nici de cum un viitor de culoarea trandafirului.
Lui Lavretzky i se făcu milă de bâtrln şi 'I ceru eriare. După ceaid, Lemm II ciută la pian Cantata sa, apoi, In vremea mesei, începu iar să vorbeassă de Lisa, după îndemnul lui Lavretzky. Acesta trăgea cu urechin, eu un interes vădit.
—	Ce zici, Christofor Fcdorovicl? zise el Iu sflrşit. Acum totul este în bună regulă aci. In grădină e numai o floare. Dacă aşi polti-o să vie să petreacă aici o zi cu mama şi cu mătuşa el. Al ? Ţi ar plăcea ?
Lemm dele din cap.
—	Pufteşte-o, îngînă el.
—	Dar nu-I de trebuinţă să poftesc pe Panşin.
—	Nu, asta nu-I de trebuinţă, replie ă bă-trînul, cu un zîmbet copilăresc.
După două zile, Fedor Ivanoviel se duse în oraş la alde Kulitin.
jar.
XVI
Găsi pe toată lumea acasă, dar nu 'şl dete numai de cit planul pa faţă. Vrea să vorbească mal iutii cu Lisa. Inllmplarea-1 veni în ajutor. Fură lăsaţi singuri In salon. Se puseră să vorbească. Ea avusese deja timp să se deprinzâ cu el, şi apoi nu se laşa să fie mult sfioasă faţă cu cine-va. El o asculta, cu privirea aţintită la ea, şi repeta In sine, cuvintele lui Lemm a cărui opiniejo’împărtăşea. Se înllmplă une ori că între două persoane care d’abla se cunosc, o legătură intimă se stabileşte, pe negln-dite ; sentimentul acestei IntlluirI tainice se trădează pumal de elf. In priviri, In blinda şi prietenoasa şxpresiă a zîmbirel, şi chiar în mişcări. Tocmai aceasta s'ă Intlmplat între Lisa şi Lavrelzky.
—	Uite-1 cum este, se gin dea ea privin-du-1 cu băgare de seamă.
—	Uite cum eşti, se gtndea şi el, din partea sa.
Aşa că nu fu mirat cînd ea-1 lnşliinţă, după niţică şovăire, că avea pe suflet, de multă vreme, să-l spue ceva, dar se temea să nu-1 supere.
—	N’al teamă de aceasta; vorbeşte, zise dînsul oprindu se In faţa el.
Lisa înălţă spre el oclrl săi senini.
—	Eşti atît de bun, d-ta, începu dlnsa, şi In acelaş timp cugeta : «Da, e cu adevărat bun...» Iartă mă, poate n’ar trebui să-ţi vorbesc despre lucurile acelea... Dar cum al putut... de ce ţi-al părăsit soţiea ?
Lavretzky tresări, se uită la Lisa şi se aşeză Ungă ea.
—	Te rog, copilă dragă, zise el, nu te alinge de rana asta. Miinile ţi sunt delicate şi cu toate astea m’al face să sufer.
—	Şfifl, urmă Lisa, ca şi clnd n’ar fi auzii ; ea-I vinovată faţă de d-ta ; nu vreafl
să-o Îndreptăţesc; dar cum al putut să desparţi ceea ce D-zett a Împreunat ?
— Convingerile noastre asupra acestui
Iiuuct slnt prea deosebite, Lisaveta Michae-ovua, zise Lavretzky, destul de respicat. Nu ne vom înţelege nicl-odată.
Lisa se îngălbeni. Tot corpul i se lnfioră, dar nu tăcu de loc.
— Trebuiai să erţl, zise dlnsa blajin, dacă vrei să fii aşişderea ertat.
— Să ert!... zise Lavretzky. Dar d-ta cunoşti fiinţa pentru care stârneşti ? Să ert femeel ăştia !... să o aduc iar in casa mea, pe ea, făptura uşuratecă şi fără inimă... Şi cine ’ţl spune că o să vie iar lingă mine ? Fii liniştită, că 1 foarte mulţumită de poziţia el... Dar despre ce vorbim noi?... Numele el nu trebue să iasă din gura d-tale. Eşti prea curată; ţi-e cu neputinţă să înţelegi o asemenea făptură.
— De ce o obijdueştl? murmură Lisa In silă.
Tremurul mlinilor sale deveni vizibil.
— D-ta Insă, al părăsit’o, Fedor Iva-novicl.
— Dar, lţl repet, replică Fedor, într’un elan involuntar de nerăbdare, nu cunoşti făptura aceea.
— Alunei de ce al luat’o de soţie ? inur. mură Lisa, plecîudu-şl ochii.
Lavretzky se sculă repede.
— De ce am luat’o!... Eram pe atunci tînăr, fără experienţă. M’am înşelat. Am fost tîrît de farmecele unei frumuseţi aparente. Nu cunoaştem femeile, nu cunoşteam lumea.
Să dea D-zefi să al d-ta parte de căsătorie ! Dar să mă crezi, mal dinainte, nu se poate răspunde de nimic.
— Şi efl aşişderl, pot să fifl nenorocită, Ingîuă Lisa cu o vo e tremurătoare.
Ilar atunci trebue să ne plecăm fruntea.
■ ■ ___________________________
Efl nu şlifl să vorbesc, dar dacă nu ne plecăm..
Lavretzky strlnse pumnul şi dete din picior.
— Nu te supăra ; iarlă-mă, zise Lisa In grabă.
In acel moment, Maria Dimitrievna intră In salon.
Lisa se sculă şi vru să iasă.
(Va urmă)
Constantin C. Bosianu
Doctor In drept Avocat
Bomultajiunl de la 8 11 am. Strada Cas&rmetf, 48.
Se caută 2*5.000 lei cu ipotecă pe moşie după credit. A se adresa la administraţia ziarului.
De dat în exploatare S
sea situată la 7 km. de gara Schitu Goleşti, compusă din */s stejar şi */3 fag, vtrstâ 80 ani întindere 400 pogoane. Pentru detalii a se adresa laG. Nanu, proprietar, Cîmpu-Luug.
Doctorul AL. C0STIN1U
Medic de Spital
Boale de copil. — Boale de Gît. Nas şi Ureche Consultaţii, 5—7. Str. Fiutlne), 48.
Cea maî bună APÂ MINERALĂ PURGATIVĂ
este aceea de la:
BBBAZlI-laşi
premială cu Medalia de Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894 şi recomandata cu preferinţă de d-niî medici. Efect prompt si sigur.
Dosă mică, gust plăcut.
pereţi dar numai Apă minerală de BKEAZF
care se găseşte la toţi vînzâtoril de APE MINERALE din Ţară.
i mmm:
Primul Institut
de
Plasare şi Home Internaţional
pentru institutoare, guvereante, bone de copil, menagere şi cameriste.
Pensiune cu preţ redus.
Corespondenţă cu streină!atea.
D-na BANDAU, institutoare Alea Carmen Sylva, 1 Untrarea Cişmigiu)
CASA DE SCHIMB
E3S3EIA & SAMOEL
BCCUR2SCI
|&«. 5 Sirs&s lipsea*] N®. I
.unipără şi vinde efecte publice şi fac* orl-schimfc do monezi.
Coreu! pe ziua de 17 Septembre 1897
PODAGRA, PIATRA
REUMATISMELE
sunt vindecate prin
Sărurile Granulate Efervescente
La Tjyografla EPOCA se află de vîuzare hîrtie maculatură cu 40 banî kilogramul în pachete de cîte 10 lui
de LITHINA
deCH. LE PERDRIEL
LE PERDRIEL & O, Paris.
rentă AmortiaabiTă. .
» Amortisabilă. . , Obligat de Stat (Cov. R.) .
*	Huniespils din ÎCfes
»	»	» 1690
Serieurl Funciar Rurale . »	*	Urbane
*	P
Ăeţiaxi! B&cca Naţio »	»	A™ cola .
» Dacia Ro- aia aeig, » S-ies N 5iona!a aaig. S-tatea de uoâetrucţiunl . Florini valoare Austriaca. Mărci Germina . . . . Bacnote Franceze . .
Italiene. . . ruble hlrtie . .
» Iaşi. Uo sil.
69	: -	90		
101		102	
102		102	7*
97	V-	«7	7.
98		9S	
93	—	93	38
8J	V	89	B
85	V»	86	v8
1670		18S0	
S30		335	—
417		420	_
460	—	465	
169		175	
i	10	3	12
1	2.5	1	25
460	—	101		
39	—	98	
2	OG	2	76
Les V&ritables Eaux Mineralat de
viciu
tont les Sources
VICHY- £TAT C&LESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL
Exiosr le nom eur la Capaule et l’Etlquette.
les Seules VeriCables Pastllles de Vlohy sont les
Pastilles YICHY-ETAT
tabrlqufcea aveo lea aela naturala extralta dea Eaux V\chy-Etat
Comprimă de Vichy
aux sele naturala VICHr-tTAT
pour prtparer l’eau artiflclelle da Vichy gseeutt.
Agent General pour la ROUMANIE BULGARIE. SERBIE:
A. Q. CARI33T, Bueartst

’IPOBAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă.
A Y I H
In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujou, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d i Franţa, afl găsit o moarte crudă, nu pu tem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so deţatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, In schimbul unul premii! minim se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat un pa -tieular, ar avea de plătit lei 67.50 anua ', pentru a fl asigurat cu lei 50.000.
Băile Mitraszewschi
Strada Poliţiei, ÎS o. 4 ţ! 6
Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mal îngrijit §i mal bun, deservă băt cu preţurile următoare:
tlassa I
0 bae de putină cu duse, lei 2.50 O bae de abur, complect, « 2.50 Avonament de 10 băl... « 20 —
€lam I(
O bae de putină......... «
Abonament de 10 băl .
Bk
UN MARE ASORTIMEN
DE
SOBE CALORIFERE
IGIENICE, NICHELATE, SMĂLŢUITE şi SIMPLE sistem belgian, din cea mal renumită fabrică D8CUENE A Comp. pentru încălzit camere, salăne, apartamente, prăvălii, cafenele, birte, şcoli, etc. ele., cu începere de la
ÎOO piuă la 475 metri cubi
Aceste SOBE calorifere, cari toate sunt cu Xidtîrle de CĂit.itlIZi Hefi-actare,
sunt construite înadins pentru arderea de COti.S Antracit (cărbuni de piatră) sau LEMNE.
Ele întrunesc condiţiunile de igienă, curăţenie şi economie de combustii şi sînt d’o eftinătate remarcabilă
MARE DEPOt
<le tot felul de	#
MACINE de BUCATE
Specialităţi de tot felul de SOBE de Fonti de tabli fler, sistem austriac, ele.
Onor. Public este cu insistenţă rugat de a ouora Magasinul mefl cu visita U-lor, spre a se convinge de cele zise.	Cu gymft
EEWA8 BAUCBiET
31, Calea Văcăreşti, 21.
FABRICILE OIŢE ROMÂNE PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
FARA VITRIOL
Lipsit de orl-ce inconveniente, atlt sanitare cl< şi ( teehnice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale.
TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIFOANE Aparate de Dobitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic
Prospecte se trimit gratis si franco
------
l^cipes’oi de coronăîtcfariia
i Mp<* minerală aer»,
^/.pbonica 'a urai aUr ^
3
IULIUS HOLZNER
LUGOS
INSTALEAZĂ:
iFABRIUt
DE
CĂRĂMIZI
CUPTOBE CIRCULARE
DUPE SISTEME PROPRIE .	PATENTATE
Pentru PRODUCŢIUNEA L\ MASĂ de
cabăbibm
,	O Ke 5 A lE
I ECONOMIE DE COMBUSTIBIL
RANDAMENT
CÂT SE POATE DE MARE
FABRICA de MAŞINÎ
flT	*
TURNATORIE DE FER
FURNISEZĂ ca SPECIALITATE:
MAŞINI
PENTRU
CĂRĂMIDARII
Sistem TH. GROKE
VAIiŢUlii!
SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE
APARATE DE TĂIAT
WATSOÎf & YOIJEI.L
[MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE1
BUCUEESCl. — Strada Academiei, 14 (fost Raşca)
[ Galaţi, Strada Portului._ Brăila, Strada Begală.|
REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICE!
Comp.
Majlnl de Morărle din cele- mal moderne
‘e u.1 de maşini de curăţit ţi spălat grlil. Vulturi.
Burate obicinuite şi centrifugale. — Burate orizontale (Ptansichtor).
I	Maşini de curăţit grişurl, de amestecat faina, etc., etc.
Maţi ui pentru fubrleaţluue de: Ciment, Var m! inioit ! Ma#lnl pentru fabrleaţlnne de celnlosă şl blrtte Turbine verticale şl orizontale după pnteutele propne. pentru orl-ce cantitate şi cădere do ană F/iigurl om tftteel
f m . *ot,-rI de ffaz de Petroli®- — Maşini de electricitate.
I K Jiri't1"'6/8 curente continue, alternative şi alte sisteme.
I Electromotori, Transformatori şi orl-ce maşini de el' etricitate
pentru Mine, t'evat, etc. — Tonte obiectele pentru luminai electric I v ann ivr ^l,riţat°,‘j©^speeiulă de fontă tare şi de oţel	]
VAGOANE pentru Căi ferate, de lux, de persoane şi de nulrfurl1 I	ROATE COMPLECTE	1
pentru Vagoane de drumuri de fier principale, vieinale zi industriale . INIMI pentru încrucişări de sine
istalatiunî complecte de îffiySrauîSMXiHfBF1'. ™,SLSElfercîi™CM raîATE ELECTI1I“' - TlSu£&nupdJ
|Pllter<l 1 BICA după sistemul proprifl, METALURGIE BLFCTHIGA.
^ Reprtsentanţlf general! pentru Romînia
Voss *1 Sielieueielier
24, Strada Smîrdau, 24.
Serviciul TECOWIC Particular
PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECHNICE în CAPITALĂ şi PROVINCIE aub conducerea d-lul archltcct
VICOJL.AE MEiEDEBU
o. to , bucureşti
Strada Semicerc, No. 9 (Sfinţii VoevozI-Calea GrivUeD
LXI LH1ISE şi STUDII în Architectură, Inginerie-hidraulică E.ectrotechmcă, Hotărnicie, Agronomie, Silvicultura si Mine. Tot odată Serviciul se însărcinează şi cu executări de orl-ce lucrări noul şi cu reparaţiuul.
Doritorii din Provincie pentru orl-ce Întrebări să bine voească a însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit.
Se trimet la cerere Prospecte şi condiţiuul de ptatft Orele de servicifl la «Biuropl Serviciului Teehnio Particular» sunt
ae ia 9—12 a. m. şi de la 8—6 p. m.
w
PRESE
I>E MANA ŞI CU ABURI
_____ . Pentru CĂRĂMJţ)!, etc. etc.
REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA
VICTOR LVPESCl
INGINER
BUCUREŞTI. -BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(Lâcgt mlolateral Domeniilor)
Tipografia „EPOCA» execută orl-ce lucrări atingătoare de această artă
Lunii nă ! Cnmimi!
La VECHIUL MAGA8IN
MARCUS LITTMAN Succesor I, WAPPNER
61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis ie Episcopie)
1W A SOSIT -*E
UN MARE TRANSPORT DE
LĂMPI, LĂMPI
de Bronz şi de Cristal
Cele mal H01)Mt\j; ,j E|ega»te Forme pentru gaz aerian
Cari se vînd cu preţurile originale ale fabrieel
Tot de odata se recomanda
Renumitele SOBE Belgiane
Maşinc de bucate
sinlem american
WT MainVM pentru JRETMiOE
BĂM, CAjOSETE
şl orl-ce alte lustalaţlunl de această branşă.