SERIA tt—ANUL Ut No. 562. NUMĂRUL^IO BANI ABOSinElfTELE lacf.p ia 1 şl 15 alo fle-cărol Ioni yi ae plătea® tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţii in judeţe şi etreinătaie prin mandate peştaJe Un an In ţari 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > » > J5 » Trei luni . . . 8 » » > 13 * Un număr Iu streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ No. I REDACŢIA STRADA CLEMENŢI*! - No. » Ediţia a treia (cu supliment) EPOCA TELEFON JOI, 18 SEPTEMBRE 1897 NUMĂRUL 10 BANI AirSCIIIBILE la Bucureşti şi judeţe m primate numai k Administraţie In streinătate, direct la aaminietraţie şi la toate oficiile de publicitate Annndorl la pag. IV....0.30 b. linia * » » III .... . A— lei * > > » II , ; , . , 3.— > • Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul Un nvnăr vechii S0 ital ADMINISTRAŢI A No. I. - SRADA CLEMENŢEI - No 3. „Infpîngerea Daco ■Romanilor 99 lingi: unde a. «Voinici Naţională» de la 17 Septembrie 1897 Vizita regală «le astă-zi, ca o urmare uaturalmente aşteptată a vizitei imperiale «le anul trecut, întregeşte manifestarea acelei îmbucurătoare stări de fapt ce astă-zi este în «leobşte cunoscută şi apreciată, «le tot ee este matură cugetare politică. lutîlnirile dintre rnouar-chil legaţi prin strînsă prietenie, şi încă şi mai mult ea prieteni împreună ai păeei, sunt, «lin fericire, astăzi, simptome fireşti ale unei stări de lucruri, eu multă înţelepciune, bine şi puternic aşezate, spre liniştea şi încrederea popoarelor. Şi situaţia ee am ştiut să ue asigurăm ast-fel, situaţie recunoscută şi consfiin-ţită în aţîtea rîuduri, în timpul dlu urmă, ne «lă puterea şi siguranţa de a privi cu îucretlerc tot mai mare şi mai deplină în viitor. Declaraţiile d-lui Sturdza de la 25 Septembrie 1894 Cestiunea Naţională în Ungaria a început în momentul în care Maghiarii, aii încopnt a munci neomeneşte naţionalităţile conlocuitoare cu dînşii şi s*aft as-vîrlit chiar asupra steagului împăratului lor de l’au necinstit. In nici o ţară din lume nu este şi nu a fost întronată fără-de-le-gea ca lege, cum este azi în Ungaria. De ce ne temem de Rusia? Pentru că aşa merge zicătoarea, că Rusia, mare si pnternică, vrea să meargă la Constantinopole. Azi, un pericol mai iminent de cît acela ne ameninţă. Dincoace despre Ungaria, pericolul e mai mare şi mai iminent. Acum, că ei cred că Tripla Alianţă este un mijloc de a sugruma neamul romîuesc, hoerii mor de iubirea Triplei Alianţe! Cetăţenii Romînî din Regat să tacă! să nu ceară de la guvernul lor, ca acesta să se facă apărătorul confraţilor lor ml trata ţi, şi să-şi facă datoria! Nu e posibil uu guvern, în ţara noastră, care să ne zică:—sa lăsăm pe Maghiari să maghiarizeze în pace pe Romînii din Ungaria. Partidul Naţional-Liberal nn rîvneşte puterea ca să aplaude eînd Maghiarii sugrumă pe Romînii din Ungaria. Dacă condi-ţiunea putereî este —să o exercităm în aceste direcţiuni, atunci zic: nu dorim, nu vrem să venim la cîrma Statului nici odată. In asemenea condiţiuni nu am dorit, nu am primit puterea nici odată, şi nici de acum înainte nu o rîvnim şi nu o voim. Publicăm azi extracte din discursurile lui Al. Lahovari, pe cind era ministru de externe. Din ele se poate vedea cu cită demnitate el a ştiut să conducă politica noastră din afară în cele mal grele împrejurări. încrederea ce o inspira caracterul saQ leal şi patriotismul săQ sincer, care l’a ferit d’a specula vre-o-dată interesele ţărel, într’un folos de partid, îl aQ dat puterea d’a prezida cu demnitate, timp de şase ani, relaţiunile noastre externe şi d’a sprijini toate interesele romtne, fiind tot-o-dată respectat de toate puterile. Atitudinea, noastră din trecut va fi şi atitudinea noastră în viitor. O singura restricţie trebue să mal facem încă, spre a fi cu totul sinceri. Aceasta este că în viitor situaţia noastră va fi mal grea ca în trecut, căci nu puţin va apăsa asupra noastră epoca de slugărnicie cu care a fost deprinsă streinătatea. „Infrîngerea Daco-Romanilor” Declaraţiile uitai diplomat aiistro- nugar.— Rezultatele vizitelor din Hudapesta.—Ameninţarea oii-etosului unguresc.—Replica „Gazetei Transilvaniei". Declaraţiile anal diplomat austro-ungar Un diplomat austro-ungar a făcut următoarele declaraţii unul redactor al ziarului Budapesti Hirlap despre vizita Suveranilor Romtol iu capitala Ungariei: «Importanţa deosebită a vizitei perechei regale romîne în Budapesta se manifestă în mai multe direcţiuni. Intim se confirmă din nou faptul sancţionat prin vizita împăratului german, că suveranitatea independentă a Statului ungar este egală şi in afară cu cea a Austriei şi că paritatea între aceste două State ale monar-chiei s’a restabilit şi în afară. *Al douilea moment important al vizitei este că alianţa Romtniei cu monarchia va fi proclamată pentru prima oară în capitala Ungariei. «Această alianţă este de o dată mai veche; eu s’a încheiat sub ministerul Bră-tianu. „Pentru Ungaria, această vizită mai are o importanţă deosebita, căci prin aceasta Regele Parol dezaprobă iu public irredenta romi u ît. Domnitorul romtn şi guvernul romfu sunt de mult toarte amăriţi de relaţiuuile agitatorilor romînî transilvăneni cn opoziţia romină şi acum vroesc a pune capăt odată pentru tot-«l’a-nna acestor agitaţiuni. Deci vizita Regelui Parol va avea consecinţe salutare şi pentru pacea internă a Transilvaniei. «Prin cercurile hotărîtoare se atribue o deosebită importanţă vizitei, de la care se aşteaptă foarte mult. Meritul principal al acestei vizite revine primului ministru Bănffy şi ministrului de externe Golu-chowski. Iniţiativa a luat’o baronul Bănffy şi contele Goluchowski a acceptat cu lealitate planul primului ministru ungar.* Rezultatele vizitelor din Budapesta Unul din fruntaşii deputaţi guvernamentali şi teoreticianul partidului liberal, d. Beksics Gusztâv, întîmpină în următorii termeni, în Neues Pester Journal, pe Suveranii Romînî: «Iac în ce priveşte cestiunea naţionalităţilor, ea este scoasă de la ordinea zilei, în urma faptului că agitatorii ei, de o cam dată, nu vor putea compta pe nici un concurs moral din partea presei germane şi, pe de altă parte, prin vizita perechei regale romîne agitaţiunea daco romană va fi repusă, dacă nu pe vecie, cel puţin pe un timp foarte îndelungat. «Aceste, împreunate cu situaţia din Austria, ne dau un prilej foarte bun pentru organizarea noastră internă. Trebue să consolidăm Statul ungar. Şi Statul numai atunci va fi consolidat, cind contrastele de rasă şi de naţionalitate vor fi aplanate în cadrul Statului unificat, adică cind nu va mai fi de cît o singură naţionalitate în Ungaria, anume Maghiarii.» Ameninţarea oficiosului unguresc Pdter Correspondenz, oficiosul guvernului unguresc, trimite următoarele ameninţări la adresa Romînilor: «Importanţa acestei vizite este, că ea se face în Budapesta. Vizita se face Regelui Ungariei fn Capitala ungară şi,în come- www.dacoromamca.ro cinţă se recunoaşte independnţa de State a Ungariei. «Ştim, că în Transilvania trăesc în mare număr Romîni. Agitaţiunile între Romînii Transilvaniei şi ai Romtniei, cari aproape esclusiv sunt îndreptate în contra vieţii de stat şi a supremaţiei Ungariei, vor fi asemenea cunoscute în Uată Europa, căci agitatorii, cari primesc mijloace băneşti cu prisos din fondurile de agitaţiune, caută ocaziune şi o află aproape pretutindeni, pentru ca să servaescă scopul lor duşmănos şi să blameze Ungaria înaintea înlregei lumi civilizate, să o acuze de violenţe în contra naţionalităţii Romînilor şi de asuprire cu forţa. Ei, Romînii, s’au dus şi cu Memorandul la Viena, ca să se plîngă acolo în contra Ungariei. «Acuma le arată propriul lor Rege, domnitornl Komînlei, ca" lea pe care au s’o urmeze şl le indică locul unde trebue să se preziute eu plîngerile lor. Romînii transilvăneni sunt locuitori ai Statului ungar, cetăţeni ai Ungariei şi supuşi ai Regelui Ungariei. Aceasta este importanţa vizitei Regelnî Parol al Romîulei. «Că prin această vizită e vorba să se stabilească şi un raport mult mal amical între Ungaria şi Romînla, aceasta e de o importanţă loca'ă, căci raporturile amicale între Ronunia şi a ianţa întreită sunt pe deplin independente de raporturile speciale între Ungaria şi Ilominia.» Replica „Gazetei Transilvaniei Gazeta Transilvaniei din Braşov, rele-vînd articolul oficiosului Pester Correspon-denz, face următoarele reflecţii: Va să zică ’i se insinuă Regelui Carol că—indepedent de raporturile Romtniei cu tripla alianţă, cari s’au stabilit mai de mult şi nu pot fi schimbate prin contra vizita ce o face acesta lui Francisc Iosef I la Budapesta—ar voi să ne dea nouă, Romînilor de dincoace, o lecţie de patriotism şi de fidelitate către monarchul nostru şi statul în care trăim, prin aceea că s’a decis, «spre marea mulţămire şi însufleţire a Maghiarilor», să facă această vizită în capitala ungară. Şi_ aceasta atunci, cînd raporturile Ro-mîniei cu tripla alianţă sunt considerate de ^ acelaşi oficios ca neastîrnătoare de legăturile de amiciţie speciale intre Ro-mînia şi Ungaria. Aici ori este o mare contrazicere, ori se atribue Regelui Carol de a face un lucrul care nu-i este şi nu-i poate fi permis, că adică să se amestece în luptele de sine stătătoare ale Romînilor de dincoace, cari nu sunt supuşii săi, şi încă în favorul asupritorilor lor. Aceasta din urmă este dorinţa de azi a Maghiarilor, aceasta—şi nici mai mult, nici mai puţin—o aşteaptă ei de la vizita regelui Carol în Budapesta. D. ST0L0JAN SI MONITORUL OFICIAL" Erl s’a întîmplat, la direcţia «Monitorului Oficial», o scenă tipică. Trebuia să apară,— după cum a anunţat «Drapelul» de eri în litere grase, — în No. de azi dimineaţă, Marţi 16128 Septembrie, publicaţiunea de scoatere în vînzare a latifundiilor d-lui A. Stolojan, urmărite de Creditul funciar. Totul era gata . taxele de publica-ţiune plătite, textul zeţuit, formele de tipar aşezate, cînd de-o-dată uşa cabinetului directorial se deschide cu o liber alo- ministerială zguduiturâ şi apare o monumentală havană terminală prin monumentala persoană a d-lui Stolojan. D-sa porunceşte directorului să nu cuteze a permite inserţiunea publica-ţiunei. Nenorocitul d. lonescu, sub-di-redor, se scuză arătlnd cererea formală a Creditului; d. Stolojan răspunde că nu voeşte a şti de Credit, că e ministru şi că nu permite publicarea, in organul guvernului, a vînzărei moşiei sale. Atunci soseşte un funcţionar al Creditului care inzistă pentru publicare : schimb de vorbe... liberale, ameninţări, etc. D. Stolojan şi havana sa pleacă la d. Feri-chide, ministru de interne, şi aci se obţine aminarea publicaţi unei pentru, se zice, 24 ore. Dacă scena nu e exactă, cerem un comunicat. * * * Şi cu această ocaziune, am dori să ştim, lot-o-dată, cîte rate datoreşte Creditului, d. Schina, prim-preşedinte al Curţei de Casaţie; dacă nune înşelăm 15, adică de 7 ani jum. D-sa nu a plătit nimio. Adevărat să fie P S’ar explica ast fel multe din laudele magistrale aduse de către d. Schina, in atitea împrejurări diverse, d-lui Sturdza, prim ministru şi direotorul Creditului Funciar Rural TRIBUNA LITERARA Selamlîcul 0 armată de agenţi poliţieneşti s’a înşirat la spatele publicului străin, şi acum întind gâturile şi aţintesc privirile. Se aude glasul trompetei; muzica intonează imnul Padişahulul; armata prezintă arma. La poarta principală se arată trăsura Suveranului. Patru aghio-tanţl călări o escortează; toţi soldaţii strigă : selam ! (salut !) Toată lumea se prosterne cu evlavie, făcând adinei temenele. Paşalele ating cu dosul mâinii ţCt’îna şi aceaşl mână o aduc la frunte. In trăsură stă !n fund Sultanul. Padişahul este foarte simplu îmbrăcat; e cea mal modestă figură în acea mulţime poleită şi strălucitoare. Sultauul are pe cap fesul roşu ; pe umeri mantia de general, pe sub care se zăresc sclipind diamantele decoraţiilor casei lui. El nu pare mal nalt decât cel ce ’I îpiiăn-jură. Nici o deosebită strălucire, nici o privire de impunere din parte’l, şi totuşi oricine recunoaşte că el, în simplicitatea lui aparentă, el este Padişahul ! Prinţii, privindu-1, schimbă poziţia militară şi-I surid cu gingăşie intimă, iar Sultanul îşi întoarce privirea cătră copil şi le suride cu blândeţe. E poate singurul surîs care flutură o dată pe săptămână pe buzele posomoritului Kalif. Faţa’I sub barba’I neagră rară, e palidă şi denunţă prin o vădită oboseală vegheri consacrate muncii şi gândurilor, poate. Toată atitudinea lui denotă o stare de nevropatie, care se manifestă mal ales printr’o caracteristică „mişcare a fesului din cap. Presentarea aceasta de rigoare la se-lamlîc—pare a fi o executare de martir. Sultanul actual n’a lipsit pînă acuma la niclo vinere. In vremile trecute, Sultanul se amesteca cu poporul săti. Ca prinţ frecuenta ministerele ; şi chiar după suirea sa pe tron, vizită încă mal ales ministerul de războiţi. Era in genere comunicativ. Toate acestea, s’afl dus astăzi. Plimbările pe care odinioară le făcea dincolo de Pera la Şişli sail Nişantaş aQ Încetat. încetul cu Încetul s’a părăsit şi închinarea la giamiile din afară de palat. Azi Sultanul nu mal păşeşte afară din cercul, de aminterl destul de vast, al palatului Ildiz-Kiosk, decât, poate, tiptil, după cum se şopteşte cu mal mult saQ mal puţin temeiQ. In urma trăsurii Sultanului, vine grămadă gloata slujitorilor, a aghiotanţilor, jandarmilor, kavaşilor şi a agenţilor secreţi de poliţie. In trăsura împărătească, pe bancheta din faţa Împăratului, şeade Gazi-Osman-paşa, eroul dela Plevna, tovarăşul Padişahulul la Selamlic. Eroul se vede fmpovorat şi biruit de ani. El şeade în trăsură plin de respect în faţa împăratului săfl. Dar mal târz:0, după întoarcerea de la rugăciune, când Sultanul stă in trăsură mânând el însuşi caii, iar Osman-paşa merge călare alăturea, atunci se arată iar puternicul şi vînjosul leu : nalt şi drept pe cal, îl strînge coapsele cu câlcâile voiniceşte, ca să păşească mândru ca pe vremurile când inspecta parapetele dela Plevna. Când trăsura Sultanului apare, în curtea Giamiel, muzica sună din^nofl, pe când soldaţii aclamă pe Padişaln Şi abia înaintează spre giamie, că vocea puternică şi clară a muezinului răsună: Numai un singur Dumnezeii este, şi Mahomet e profetul lui ! păşiţi Dinăuntru I păşiţi la rugăciune ! Trăsura stă. Sultanul se coboară repede, se’ntoarce către lume; apleacă fruntea salutând haremul şi pe supuşi, cari răspund inclinîndu-se * pînă la pământ. Apoi suie, urmat numai de câţi va dintre cel mal credincioşi, cele zece trepte ale giamiel. Când vrea să intre, răsună din năuntru un cor de vre-o douăzeci muezini, cari cântă, celui ce cu câteva momente mal nainte se arăta atotputernic, următorul imn spre a’I aminti că e om murilor: Padişahule, nu uita o clipă măcar că d'asupră’ţi există un stă pin mai tare de cât line! Iar sultanul apleacă cu respect capul înaintea acelui stăpîn. După ce intră, se ’ncepe o mare mişcare. AghiotanţiI aleargă de jur lmpre-juru’I ca să ’I execute ordinite saQ să întlmpine pe străinii distinşi, a căror nume a fost prealabil supuse Sultanului. Vezi «Epoca» Nr. 558. Însufleţiţi «le aceste sen- Noî, Romînii, toţi la uu loc, pu-timente, trimitem urările tem esclama : —Vaî vouă, cari atî noastre Suveranilor «ari îşi scornit răul! Vaî vouă, cari per-dau mina azi în a dona re- zistaţî în răutate! şedinţă a împăratului şi Regelui Francisc losif I, prietenul Regelui şi al ţârei noastre. POLITICA EXTEONA curiozitatea — cu (lesăvîrşire guvernului ac- Presa liberală voieşte sa afle ce credem despre politica externă a guvernului. Îl vom satislace dacă nu dorinţele. Noi dezaprobăm politica externă a tual, pe care o socotim lipsită de demnitate şi păgubitoare intereselor ţării. Neajunsurile ce îndurămdepe urmele acestei politice sunt datorite mal puţin evenimentelor de cît si-tuaţiunel speciale ce partidul liberal* şi-a creiatincă din timpul opo-ziţiunel sale. Căpâtînd puterea prin agitaţiuni de strada, duse pe eestiunile externe, prin provocaţiunl îndreptate rînd pe rînd în potriva tuturor puterilor, partidul liberal a venit la cîrmă, bănuit. Aceste bănuell, el nu le-a putut risipi de cit cu preţul multor umilinţe şi concesiuni. El nu era în stare să aibă o atitudine demnă, care să fie primită în alară ca o atitudine leala. Alţi mal iscusiţi n’ar fi putut eşi cu mîdrie din acest impas. Dar^la nedibăcia şi lipsa de demnitate unoscute ale ministrului nostru c» externe nu putem aştepta de cît SGze, umilinţe şi discreditarea pohieii noastre din afară. Ortce pditieă îşi schimbă fisio-nomia dupk modalităţile aplicaţiu-nel sab. Marchizul li Rudini, care a reî-noit tractatele triplei alianţe, în ce priveşte falia zicea că urmează aceeaşi polîică externă ca d. Crispi, dar că o hteuretează altminteri. Politica eta bal precisă e susceptibilă de feuiie interpretări. Noi înţelegem c politica noastră externă să fie fisa interpretată în cît să se împace ri interesele şi demnitatea ţării ş. a fie primita cu bună voie de ofira publică. «a. In aceasta privindjntru’un cit ne priveşte pe noi, i\vem nevoie să dăm făgăduell pem, viitor. Angajamente de felii acesta nu uni aQ, de la d. Sturiz încoace, nici o valoare. ’lrecutul este o cliezu^ maj preţoasă de cit toate angaj>lentele. 2 I P O C A In timpul rugăciunii Padişahulul, armata bea apă stând in repaos, străinilor se oier cafele sad ciaiurl, sad. la aniversarea Profetului, prăjituri şi ţigări din depositele particulare ale’ Sultanului; iar un medic umblă cu parfumurl şi medicamente prin îmbulzeală, ca să ajute pe cine s’ar intlmpla să aibă vre-un leşin de căldură sad de înghesuială. Rugăciunea ţine o jumătate de ceas. Oricare musulman are dreptul să asiste. Pe când Sultanul se ’nconjoară de atâtea măsuri straşnice de siguranţă, e de mirare marea libertate cu care poporul musulman umblă forfota de colo pină colo; oricare cerşetor poate trece uşa geamiei fără nici [o formalitate, fără nici un control; poate lua parte la ceremonie stând aproape de Padişali. Ceremonia s’a sfârşit. Sultanul se urcă Intr’altă trăsură mal uşoară, de o-biceid intr’aceea care i-a fost dăruită de prinţul de coroană al Austriei, re-pausatul Rodolf. [Mână caii singur. Trăsura e urmată de mulţimea oficială. Cât de fnceată, liniştită şi severă a fost venirea, pe atât de repede şi de desor-donală, şi aproape comică, este întoarcerea. Bătrânii şi greoii paşale. cari In viaţa obicinuita sunt aşa de tembeli, că le e gred să meargă pe jos dintr’o odae în alta şi să lasă purtaţi pe braţe, se ’ngrămădesc ca să ajungă gâfâind trăsura suveranului si să împingă la roată. Zece minute încă de gălăgie şi de îmbulzeală: mii de musulmani şi de musulmane, in costumele lor multicolore, se aşează înghesuiţi pe o parte şi pe alta a stradel Beşictaş, lăsând la mijloc Ioc pentru trecerea străinilor, pe cari îl trec în revistă. - Apoi totul reintră in tăcere. In fiece vineri, aceeaşi paradă a Selamlîculul. Mişcarea naţională Comitetul secţiunei Bucureşti a Ligei Culturale s’a întrunit aseară şi a discutat asupra reluării campaniei naţionale. Comitetul a decis să dea tot concursul său pentru meetingul ce se va organiza Duminecă după amiazl de către studenţi şi in acest scop să facă un apel proprietarilor de case din strada Carol şi Calea Victoriei ca să împodobească casele cu tricolorul romîn. * * * Comitetul central al Ligei a invitat secţiunile din ţară să trimită delegaţi în Capitală cu ocazia meetingului de Duminecă. * * * Secţiunile din Iaşi şi Craiova ale Ligei vor convoca de asemeni cîte o întrunire publică pe Duminecă. * * * Numărul viitor, de Sîmbătă, al excelentei reviste Liga Romlnă, va fi un număr excepţional, consacrat cu desăvtrşire aprecierilor prtsei europene asupra evenimentelor din Austria şi Budapesta, precum şi consecinţei pentru Romîni a vizitelor din urmă din Capitala ungară. I. P. S. S. fostul Mitropolit Ghenadte a sosit în Capitală. «Voinţa Naţională» confirmă ştirea dată de «Epoca» despre numirea d-lul Leon Sachelarie ca prefect al judeţului Bacăd. Această numire va lăsa vacante postul de primar al oraşului Bacăd şi mandatul de deputat al colegiului al 3-lea. Brigada de artilerie urmează cu multă regularitate exerciţiile de tir, la Fierbinţi. D. General Pastia, inspectorul general al artileriei, va pleca azi, Miercuri, să inspecteze brigada. Institutul de băeţî Eniu Băiteanu Bucureşti. — Str. Vîiitulul, No. 6. Autorisat de onor. Minister cu ordinul No 38113/9334 din 4 Iulie 1897. Aeest institut coprinde: curs primar, liceu clasic şi real cu 7 clase, preparaţiunl de bacalaureat, etc. Se primesc elevi interni, externi şi somi-internl. Cinei minute depărtare de liceele: Matei Ba-sarab, Mihal Bravul, gimnasiul Şinei şi scoalelt a de comerţ. înscrierile se încep la 1 August, la orl-ce oră Prospecte se trimit la cerere. Preparaţiunile de corigenţă Încep la 15 August. Director, DEM. M. POPESCU Profesor, licenţiat în filologie. INSTITUT de DOMNIŞOARE Şcoala Nouă-Negoescu BUCUREŞTI Ntrad» Armeneaacă, (lalea Moşilor, Bnlevardul Carol. Direcţiunea acestui institut are onoare a aduce la cunoştinţa părinţilor de familie câ mal dispune de 5 locuri libere de interne şi 25 de externe, pentru cari sunt rugaţi a se grăbi cu Înscrierea, care va dura numai plnă la 30 1, c. Externele se primesc cu condiţiunile cele mai avanlagioase. Plnă la 15 Septembre va apare si «Buletinul Institutului» cu lista profesorilor, a conlerenţiarilor, etc. şi cu alte amănunte relative la acest Institut.____________ Institutul de băeţTGr. Cobâlcescu BBAILA *5, Strada 8f. Nlcolae, 35. Cursuri primare şi liceale. Se primesc elevi iuternl, semi-internî şi externi. Prospecte se trimit la cerere, începerea cursurilor la 1 Septembre. Director, G* M. Macedoueacu. Regimentele de artilerie se vor Întoarce Iu Capitală, In ziua de 23 curent. D. Gherghiceanu, primarul de Rlnmicul-Sărat, a tras, mal zilele trecute, o straş uică păcăleală cetăţenilor de sub oblăduirea sa. Anunţtnd o serbare de bine-facere, care urma să aibă loc In grădina publică, primarul—impresariă vinde bilete în sumă de peste 2000 lei. In seara reprezentaţiei Insă, In locul artistului—anunţat, prin afişe, mari, pe zidurile oraşului — apare pe scenă.. ghiciţi cine ?. însuşi d. Gherghiceanu. Lumea din grădiuă se aştepta ca primarul să reciteze vre-uu monolog, să facă vre-o tumbă safi altă comedie,—noutatea şi originalitatea spectacolului ar li dezdăunat’o cu prisos de decepţia ce avea să sufere. Nimic însă din toate acestea : d. Gherghiceanu s’a mulţumit să anunţe publicului că artistul aşteptat, neputind sosi, lipsa va fi suplinită... printr’un foc de artificiâ ! Vă puteţi închipui indignarea lumel adunate : toţi aâ plecat înjurînd pe primarul tarsor, care şi-a bătut joc, într’un asemenea mod, de publicul din R.-Sărat. Alejcandm Mloman Profesorul Alexandru Roman a încetat din viaţă, la Sebeş, ieri dimineaţă, la 10 ore. El se dusese acolo în viligeatură, pe timpul vacanţielor. Alexandru Roman a fost unul din cel mal distinşi bărbaţi al Romînilor de peste munţi. El a avut un rol înseninat odinioară, în luptele noastre politice naţionale. A fost lung timp deputat, ales din sinul conaţionalilor noştri din Ungaria, cari—pină în 1887—au luat parte la luptele parlamentare. S’a distins şi ca publicist, infiiuţîud şi redactînd în Pesta ziarul naţional-opoziţional «Fede-raţiunea», care a încetat insă pe la anul 1870. Persecutat în urma atitudinel sale energice ca deputat şi ziarist de şovinismul ce se afla in primele stadii ale furiei sale, Alexandru Roman a trebuit sâ sufere pedeapsa de un an închisoare la Vaţ,—pedeapsă la care a fost condamnat de juriul din Pesta, în urma ultimului proces de presă ce i s’a intentat. După încetarea«FederaţiuneI», la cit-va timp, răposatul a primit postul de profesor de limba şi literatura romînă la universitatea din Pesta. Fiind ales membru ordinar al Academiei Romîne, a desfăşurat în aseastă calitate o vie activitate, pînă la moartea sa. încă înainte cu trei luni, conferinţa din Cluj, în cauza bisericel romîne unite, a distins pe Alexandru Roman, alegindu-1 preşedinte al adunării. De pe-atuncl încă, era foarte slăbit, dar starea sdruncinată a sănătăţii Iul, nu l’a împiedecat de a lua parte Ia conferinţă, urmînd imboldului de a-şl împlini o nobilă datorie, in lupta pentru apărarea independenţei bisericel sale. Ştirea despre pierderea neaşteptată a acestui valoros bărbat al naţiunel noastre va produce o mare întristare pretutindeni, între Romîni. Propunerea guvernului Indiilor Aflăm, din sorginte demnă de toată încrederea, că guvernul Indiilor engleze, de acord cu direcţia poştelor regale engleze şi egipţiene, a propus statului romîn o subvenţie anuală de 1,600,000 lei, în schimbul căreia serviciul nostru maritim să asigure, de două ori pe săptămînă, curse accelerate şi directe pentru Port-Said şi Alexandria şi zilnic pentru Constantino-pole. ^Statulromîn se va mai obliga, în schimbul acestei subvenţii, să transporte întreaga poştă dintre Marea Britanie-Egipt şi In-diile engleze. *** La ministerul nostru de lucrări publice se studiază acum această propunere, pe care cercurile competinte o consideră favorabilă desvoltărei marinei noastre comerciale. Vapoarele noastre ar fi, la Port-Said, în legătură cu vapoarele poştale franceze şi Institutul nou de Domnişoare liucnreMÎ. Str. Primă-vereî, No. 33 FONDAT LA ANUL 1874 Reautorizat la 18 Septembre 1898, on No. 7289 Recunoscut ca întrunind toate condiţiunile cerute de noul regulament pentru şcoalole private, şi ca putină primi nwnărul de 136 eleve PROGRAMUL OBLIGATOR COPRINDE I. Cursul preparator. — Două divisiunT, program special, pregătitor pentru clasele regulate, limba franceză, limba germană, gimnastica, jocuri cu cîntece. II. Cursul primar.—Patru clase, progr. Statului, limba franceză, limba germană, desemn, lucru. III. — Cursul secundar.— Cinci clase progr. Statului pentru Externatele secundare de fete. Limba franceză, germană, desemn, lucru. VI. Cursul gimnasial.—Patru clase, programul Statului pentru gimnaziile de băeţî Sn limba latină şi elenă. Limba franceză, limba germană şi desemn. V. Cursul liceal.—Trei clase liceale, progr. Statului pentru liceele de băeţî. cu limba latină şi elenă, limba francoză, limba germană, desemn şi aquarele. Examenele se trec la Institut suit la şcoalele Stalului, după regulamentul In vigoare pentru şcoalele private. Pianul, după programul conservatorului, nu se plăteşte separat. CONDIŢ1UNI DE ADMITERE Se plăteşte tn două rate şi anticipat, 1) Septembrie şi 1 Februarie) cînd este o singură elevă ; şi In patru rate 1) Septembrie, 15 Noem-brie, 1 Februarie. 15 Aprilie) cind sunt două şart mat multe surori. Pentru copil de militari, de funcţionari de profesori şi de pensionari, se primeşte şi plată lunară, după cerere. Cînd «unt mal multe «uiort, se reduce de fie-care pe au Iei 60 engleze, pentru Bombay, ale companiilor Peninsular and Oriental şi Messageries Ma-ritimes. * * In cazul cînd propunerea guvernului Indiilor ar fi primită, marina noastră ar mai avea nevoie, pentru linia Port Said-Alexandria, de încă două vapoare de tipul Principelui Carol—tn construcţie la Glascotv ;—iar pentru linia zilnică Con-stantinopole, de alte două vapoare, de tipul Principesei Maria. D. P. Părâianu, fost judecător de instrucţie la tribunalul de Ilfov, vafi numit prim-procuror Ia T.-Severin, în locul d-lul Gavrilescu, demisionat. întrunirea Ligei Aseară la orele O, s’a tulrnult, în localnl Ligei, coinltetnl aeeţlel Bucureşti. Aii azistat «l-nil : VI. Vl&descuţ preşedintele comitetului central al Ligei, Perietzeanu-Buzeft, NT. Cosăceseu, G. Bâmbă, I.^Bibice-scu, Oaue şl O. Bursan. S’a liotarît convocarea unei întruniri pentru Duminecă. 21 Septembrie. MN BUDAPESTA (Serviciul particular al Epocel) Budapesta, 16 Septenabre, orele 4.40. MM. LL. Regele şi Regina au sosit la gara de Vest la orele 2.30 p. m. Pe peronul gărei să aflaă M. S. Împăratul Frantz Iosef, A A. LL. RR. Archi-ducii, A. S. R. Archiducesa Maria Iosef a, miniştrii unguri, comandantul corpului de armată din Budapesta, comandantul pieţei, primarul, prefectul poliţei, etc. Onorurile militar, aii fost date de o companie din reg. de infanterie «Regele Ca-rol», No. 6, cu muzică. Suveranii, după ce s’au înbrăţişat, au trecut în salonul de recepţie, unde aii bine voit a se întreţine cite-va momente cu persoanele prezente. Cortegiul s a format în modul următor: In prima trăsură aii luat loc M. S. împăratul Frantz Iosef cu M. S. Regele Carol. In a doua, M. S. Regina Elisabeta cu A. S. R. Archiducesa Maria Iosef a. Apoi aii urmat trăsurile în cari aii luat loc Archiducii, miniştrii, corpul consular, ofiţerii superiori, magnaţii, etc. Pe tot parcursul, un public destul de numeros striga : Eljen! Ai mată şi corporaţiuni, după cum a fost la împăratul Wilhelm, nu s’a văzut de loc pe tot parcursul. Vremea este frumoasă. Budapesta, 16 Septembrie, orele 7.30 Recepţiunea la palatul regal s’a făcut 8>rid după programul alcătuit. La orele 5 a fost un prînz în salonul de roză. Budapesta, 16 Septembrie, orele 9. O reprezentaţie de gală are loc la Operă. Lume foarte multă staţionează în piaţa Operei. PLINCtERI *** Din comuna Văcăreşti, plasa Mă-cin, jud. Tulcea, primim plîngerea de la comerciantul A. Pădurescu, în potriva perceptorului acelei comune un anume ionescu, pentru vînzarea ilegală a unei însemnate cantităţi de rachiil, pe motiv că nu a fost plătit accis pentru drojdiile de vin, din care fusese fabricat. Dar legea însă prevede scutirea pentru materiile prime: d. Pădurescu plătise accis pentru vin, şi deci, drojdiile rămase, eraţi scutite. La actul de samavolnicie al perceptorului, aft luat parte şi sub prefectul, Anul şcolar e*te (le IO Inul, Septembre, 1 Inii© PLATA PENTRU UN AN 800LAR ESTE : La ctir.sul Prlumr Pentru o Internă • . lei 700 « « seml-internă ► 500 « externă - • ► *00 Ua cursul CiiuiuaHlal Pentru o internă • • lei 850 * * seml-internă * 650 « externă • » 550 I«B cursul Secundar Pentru o Internă • • lei 800 < « seml-internă ► 600 « 4 externă • • p 500 La cursul Liceal Pentru o internă • • lei 900 4 4 serai-lnternă^ 700 externă • • ► 600 Pe lingă aceste oursurl m .1 este un cure mixt pentru oo« pil miel cu program speciei. La acest curs se plăteşte : Anul intâiu .................... 200 - al 2-lea..................... * 250 « al a-lea..................... « aoo NB. Copiii de la cursul inixt sunt externi 6 semi externi. Interni se primesc numai In caşuri excepţionale şi atunci se fac condiţiunl speciale. La aeest curs se admit fetiţe şi băeţî mal jos de 7 ani. Elevelor nort intrate li se reduce plata pe timpul ce va fi trecut de la 1 Septembrie piuă la data inseiierel. Sunt facultative şi se plătesc separat: Limba engleza, limba italiană, danţul şi pictura. Plata variază după cum eleva este mal mult şart mat puţin avansată. Asemenea se fac condiţiunl speciale pentru elevelo cari urmează cursul facultativ cu program propriu In limbi streine, potrivit cu clasa In care poate urma eleva. Informaţiunl se pot lua la Institut In toate zilele de la 10—12 a. ni. şi 2—6 p. m., afară de Duminici şi sărbători. Prospecte se trimit după cerere. înscrierile ÎDcep de Ia 15 August. Cursurile es deschid la 1 Septembrie. Doctor ARMINIU MARCEL Medic al spitalului Caritas Boale Interne Consulta fiunî de la 2—4. O&y Calea Văcăreşti^ 05 www.dacoromanica.ro primarul şi notarul, fără sâ zică un cu-vînt cine-va, in potrivă. Cerem pedepsirea abusivulul perceptor. *** D. D. N. Constantinescu, băcan domiciliat în strada Salcîmilor, 1, ni se tinguie că ieri, 16 Septembrie, pe la orele 9 dimineaţa. locuinţa sa a fost violată de comisarul comunal, C. I. Va-silescu. In baza unul ordin ilegal şi nedrept al primarului Robescu, domnul acesta, însoţit de mal mulţi oameni al primăriei, a dărîmat trei magazii din curtea d-lul Constantinescu. Toate protestările cetăţeanului aă fost zădarnice. Vandalii de la primărie nu au voit sâ ţină seamă de nimic şi, în cîte-va minute, avutul d-lul Constantinescu a fost distrus. Dispoziţiunea primarului şi executarea el, fără somaţiunile legale, constituie un act de sălbăticie, contra căuia protestăm. Cel de la Primărie ar trebui sâ ştie că nimeni nu se poate atinge de avutui altuia, fără o sentinţă judecătorească sl dacă d. Constantinescu s’ar fi opus, de sigur că ar fi fost în dreptul săli. ------— i ---------- ECOURI — D. HaimovicI, cunoscutul impresarifl, fost director al marelui stabiliment Hugo, a luat In întreprindere vasta sală a Băilor Eforiei. Competinţa şi gusturile fine ale d-lul HaimovicI ne promit adevărate surprize pentru viitoarea stagiune, care urmează să se inaugureze tn curlnd. — Liga anti-alcoolică diu Iaşi, a făcut, cu prilejul vizitei In acel oreş, un demers pe lingă d. Haret. O delegaţiune—compusă din d-nil A. D. Xenopol, A. C. Cuza, dr. C. Posa şi dr. C. Tiron—a cerut ministrului ca să introducă In şcoli, cu prilejul modificării programelor, şi studiile anti-aleoolice. D. Haret a promis că va ţinea samă de cererile Ligei. ŞT111I MĂRUNTE * Compania rusă de navigaţiune pe Marea Neagră va instala în curlnd o agenţie la Constanţa, unde pe viilor vor face escală, vapoarele acestei agenţii, cari fac cursele intre Odessa, Constautinopol şi Egipt. * Din Iaşi ni se anunţă moartea Iul Ne-culal Lupu, fost prefect. Om de convingeri, Neculat Lupu a fost un membru constant al partidului conservator. Moarta sa lasă într’o adincă întristare pe toţi acel cari aâ putut aprecia afabilitatea şi calităţile lui Neculal Lupu. El era socrul amicului nostru, d. Gh. Botez, avocat şi secretar al clubului conservator din Iaşi. Trimitem familiei condoleanţele noastre. * Pentru Duminică, 21 Septembrie, societatea funcţionarilor publici este convocată In adunare generală, tn localul şcoalel C. A Rosetti, din strada Clemenţe!. La ordinea zilei, votarea bugetelor. * Noul vapor romîn Dobrogea a intrat tn Sulina, la 13 Septembrie, încărcat cu 2635 tone cărbuni şi 320 toue mărfuri, venind din Roterdam, de unde a plecat la 26 August trecut. Cărbunii afi fost descărcaţi in Sulina, după care Dobrogea şi-a continuat călătoria spre Galaţi şi Brăila, unde urmează să descarce mărfurile aduse. DÎVEBSE hLV CAPITALA Agenţii poliţiei bătuţi «le pungaşi. —Un scandal enorm, cu ţipete şi fo -uri de revolver, a turburat asta noapte liniştea locuitorilor de pe str. Eminescu O ceată de pungaşi de meserie, cari pină acum, ca de obiceifi. art r mas redescoperiţi, art năvălit astă-noapte, pe la orele 12, asupri sergentului de oraş, Nicu Tudor, postat !n str. Eminescu şi a Început a-1 Iovi cu furie cu «o megele de cari erart înarmaţi. Văzîndu-se in pericol, sergentul a scos revolverul din toc pentru a ameninţa pe agresori şi a-I face să se retragă. Arma sergentului Insă, In loc să intimideze pe pungaşi, i-art tndirjil şi mal tare. Art scos şi el cuţitele şi art început să lovească pe omul poliţiei. Văzîndu-se in această poziţiune critică, sergentul a tras un foc de revolver asupra agresorilor şi a lovit pe unul dintre dlnşil, un anume G. Petrescu, care a căzut la păminl. Văzîndu-se in pericol, cel-l’alţl pungaşi art fugit pe dată. Toate cercetările făcute de poliţie în urmă, art fost zadarnice. Pungaşii s’art l&cut nevăzuţi! G. Petrescu, fiind gravrănit, a fost transportat la spitalul Filantropia, unde s’art făcut şi sergentului, pansamente la rănile uşoare ce avea la braţe, din lupta cu pungaşii. Se crede că cea mal mare parte diu aceşti agresori nocturni, sunt coutrabandişll cari operează prin părţile acelea. , Ui» pialcofag.— Sunt lot felul de gusturi In natură. Ungureanul Petre Şoca, bunioară, se iuebuuea după rasolul de pisică. Cu multă poftă, Şoca tşl prepara ieri după amiazl un motan gras, pe care 11 şi puse-e să fiarbă în bucătăria otelului Imperial, unde ungurul este iu servicifl. Sărmanul om insă n’a avut norocul sâ se regaleze din motanul pe care îl privea cu utila patimă. El a fost surprins în bacătârie, cu.. motanul în oală, tocmai in momentul etnd. fiertura fiind gata, se pregătea să se aşeze la roasă. De necaz că a fost împiedicat de la o masă atit de aleasă, Şoca a Încercat să se sinucidă, dindu-şl o lovitură de cuţit in pînlece. Pisicofagul, zgîriat puţin la burtă, a fost condus la secţia de poliţie, fiind-câ... a fiert motanul. Din tmprn«leu(A.—Un accident, datorit numai imprudenţei, s’a intîmplat erl seară in gara de Nord. Hamalul Toma R. Constantin, fiind obosit de... prea mul'ă muncă, s’a instalat de cu seară iutr’uu compartiment al unul vagon din trenul de Iaşi. La orele 9 etnd trenul s'a pus iu mişcare, pentru a pleca din gară, hamalul s’a deşteptat din somn şi, zăpăcit cum era, nu ’şl pu-teu da seamă de ce se intimplă In jurul lui. Tocmai tîrzirt, ciud trenul ajuDsese iu faţa magaziei de mică viteză, şi cînd mergea cu destulă iuţeală, Toma Constantin isl dă seamă că pleacă fără voia lui, in lungă călătorie spre Iaşi. Temlndu-se de consecinţele supărătoare ale acestei călătorit forţate, hamalul s’a bolărlt să sară diu vagon. Fie că era zăpăcit, fie că trenul mergea prea repede, Toma Constantin sărind a căzut sub roate'e vagonului, cari i-art retezat braţul. Rănitul a fost transportat la - spitalul Filantropia Pungaş prins —Astă noapte, individul Marin Constantin, a fost prins de către un amploiat de la căile ferate, pe cind se încerca să fure lemne din vagoanele cari staţionaQ înaintea magaziilor de mică viteză. Furturi de asemenea natură sunt foarte dese la magaziile gărei de Nord şi reclamaţiunile in această privinţa sunt foarte numeroase. S» crede că Marin Constantin, nu ar fi de cit un complice dintr’o bandă mare de pungaşi, cari operează la magaziile de mica vitesă ale căilor ferate. Incendiu.—Ni se comunica din P. Naamţu că in ziua de 15 curent, un incendiu violent s'a declarat la ierăstraele de apă, de pe moşia Doamna, din judeţai Neamţu Flăcările art consumat iutreaga clădire a ferestreulul şi două mt rl depozite de lemnărie lucrată. Pagubele sun’ mari. O crimă misterioasă.—Intrio fintînâde pe moşia Burueueşt», pe drumul ce duce la AndrieşenI, jud. Iaşi, art fost găsite acum cite-va zile, două rîndurl de haine şi o pelerină de o stofă foarte bună Hainele găsite, deşi de o calitate bună, sunt, totuşi, rupte şi păstrează urme de sînge, ceea ce dovedeşte că o luptă a trebuit să aibă loc intre persoanele îmbrăcate cu acele haine şi autorii probabilului asasinat. Se presupune că ar fi o crimă la mijloc şi sunt bănuiţi vre-o cîţl-va ruşi cari sunt oploşiţi în acea comună, fără autorizaţia consiliului comunal, dar îngăduiţi de primar. Parchetul a fost avizat şi cercetări!* art lu-ceput. Evitaţi de a bea apă nefiltrată PRIN FILTRUL buhbing se obţine apă limpede şi sănătoasă Autorizat de Înaltul consilia superior sanitar Depositul general la: SALTER & OUNO Bucureşti, Strada Culţeî, No. 31 şi Ia principalele magazine da marchitănie « şi porţalănârie INSTITUTUL de FET3 ,DOBBEI€V‘ Fondat tn anul 1882 47, Strada Scaunele, 17 Cursurile primare şi liceale vorîucepe la 1 Septembrie, cu vechiul corp diActic. care în mare parte este compus din rofesorl de la Liceele Statului. Programul este acela al Şcoallor Stafulul. Studiul limbelor franceza şi /ermană obligatorii de la clasa I-a primar® va fi oâieetul unor îngrijiri speciale, aşa cr eleveb, după clţl-va ani de şcoală să portă vorli cn înlesnire aceste două limbi. Musica, limba englesă şi pictuiu sunt facultative. înscrierile se fac de la 25 Aigust. Directoare, EUPHROSWA C. >■ DOBRESCU absolventă a Şcoalel Oentr-le de din Bucureşti fl a Şcoalel Regale sapeioare d' din Berlin. Institutul de Oonnişoare „BOLINUNEANU” Fotidat n (nul 1874 BUCURESCl. - Sosans Jianu. — BUCURESCl Sul» orecsunea U-nel 9IARIA ANGELESCT Faţa de importat* ce autoritatea şcolară o dă astă-zl invâţmldulul privat, reservindu-ml pe viitor mal nult.Par.t‘)a educativă şi conducerea generală a institutului, am Încredinţat instrucţiunea iu^rilor mei, d-Ior profesori G Popa şi 1. «laclu, cari vor mal fi secondai de următoru’cirp profesoral: Pr. O. Fim, profesor la liceul Lazăr. 0. Popa,-ic«oţiat In litere, profesor la li.eul Ii&z&r 1. Clima, icenţict în litere şi fllosofle, prof la liceul I, Grama, licenţiat tu litere şi fllosofle. prof la liceul St. Sava. D Ghimpa, licenţiat in ştiinţele fisico-ebiuiice. profesor la liceul Lazăr. Lt. Pani Angelescu, absolvent al şcoalel de artilerie şi genirt. N. Colceag, licenţiat în litere şi filosofie. prof Ia gimnaziul Şincal. D-na I vas cu, licenţiată in ştiinţele nuturule profesoar» la externatul secuudar No. 2. Vict. Bălăcescn, licenţiat în drept. ’ St. Eaăchescu, licenţiat in litero. D-ra Maria Ionescn, licenţiată în litere, prof. Ia asilui JLlena Doamna. G. Bogdan-DaicS, licenţiat în litere. D-ra Eng. Economn, licenţiată in litere I. Georgescu, licenţiat In drept. N. Ganea. profesor la liceul Sf. Sava. N. Clincin, student în medicină. D-ra Ioamd; absolventă a şcoalel secundare din Craiova, institutoare. N; Petrescu, absolvent al şcoalel normale de institutori, inotilutor la şeoula No. 27. Pentru limbile streine franceză, germană engleză precum şi pentru doxterităţl am angajat 14 profesoare streine. Medicul institutului este d-1 dr. Răulzoiu, In anul acosta elevele externe şi semi-iuter-ne se vor putea bucura de avantagiul, că pe dinaintea institutului circulă o linie de tramway. Înscrierile art început deja şi vor conlinua sfr^suir ................................... De dat Tn exploatare chiar de acum sca situată la 7 km. de gara Schitu^oleştl, corn- Und«r«tan 8tejar 51 fag’ VIrtiU ani- Întindere 400 pogoane. Pentru detalii a se adresa la G. Nanu, proprietar, Cîmpu-Lung. Doctorul AL. COSTINIU Medic de Spital BOrnnflmi C,n "V80810 d6 Gu- Nas Ureche Conauitaţii, 5-7, str. FinUnel, 48. I EPOCA A se citi in pag. IV urmarea foiletonului : « JJn cuib de boernaşi* Depeşile de azi (Serviciul «Agenţiei Romîne*) Constantinopol 16 Septembrie. — Omer Richdi paşa, şeful statului-major al armatei de operaţiuni, şi sub-şeful săii general Seif Ullah aii fost numiţi delegaţi ai comisiunet de delimitare a graniţei. încă nu s’a fixat- ziua plecării lor. Sultanul nu vrea să proclame amnistia propusă de consiliul dc miniştri în favoarea persoanelor care afl luat parte activă la rSsboiă, de cît după încheierea definitivă a păcii. 6 amploiaţi ai vămilor aii fost arestaţi Duminică, pentru că distribuiau pe ascuns ziare tinere-turceşti. Canea, 1G Septembre.—Amiralul Pot-lier s’a întors în baia de Suda. Notabilii musulmani din insula Creta au adresat direct miniştrilor afacerilor streine ai puterilor şi aceluia al Turciei, o telegramă zugrăvind trista situaţie a musulmanilor în Creta şi rugtn-du-i să pună capăt ştirii lor desperate. Copenhaga, 16 Septembre — împărăteasa văduvă a Rusiei a plecat după amiazl cu copil săi la Liban. Berlin, 16 Septembre.— Din ordinul d-lul 1' elix !■ aure, ataşatul de marină francez a exprimat amiralului Tirpitz, secretar de Stat al marinei, condoleanţde Preşedintelui Re-publicel şi ale d-lul Hanotaux, cu ocazia scufundării torpilorului No. 26 şi a morţii Ducelui de Mecklemburg. Amiralul Tirpitz a trimes un ofiţer la ambasada franceză ca să presinte mulţumirile sale pentru aceste condoleanţe. Viena, 16 Septembre. — Se anunţă din Constantinopol Corespondenţei Politice că Poarta ar fl decis să licenţieze 2/3 parte a armatei Tesaliel şi din Ianina, îndată după acceptarea de către Grecia a preliminărilor de pace. 75.000 de redifl vor fl trimeşi la vetrele lor, pe cînd 40.000 de mizaml vor rămîne în Tesalia. Paris, 16 Septembrie.— La consiliul de miniştri ce s’a ţinut azi, d. Loz6, ambasador la Viena, a fost numit guvernator general al Algeriei. D. Hanotaux a comunicat consiliului clauzele preliminărilor de pace Intre Grecia şi Turcia şi a anunţat semnarea recentei In-voell cu Englitera, relativă Ia situaţia diplomatică şi comerciala In Tunis. Paris, 16 Septembrie.—Deschiderea parlamentului 8’a fixat pentru 7 Octombrie. La viitorul consiliu de miniştri ce se va ţine la 19 Septembrie se va semna o mişcare diplomatică. Marchisul de Revtrseaux, ambasador la Madrid, va fi numit la Viena; d. PatenOtre, ambasador la Washington, va merge la Madrid, şi d. Ccmbon, guvernator general al Algeriei, va fi numit ambasador la Washington. Budapesta, 16 Septembrie. — Contele şi eontesa Goluehovvsky afl asistat la recep-ţiunea Majestăţilor Lor Romlne. Constantinopol, 16 Septembrie.—D nul de Nelidow a luat ceaiul la Yldiz Kiosk şi a fost primit in audienţă de concedia de Sultan. ULTIME INFORMAIIUMI . LL. la Budapesta {Serviciul * Agenţiei Romlne*) Becepţlunea la Gară Budapesta, 16 Septembrie.—Gara era decorată în mod minunat cu ocazia sosirei Majestăţilor Lor romlne. Erui* prezenţi la gara . M. S. împăratul, archiducii Othon şi Iosef, archiducesa Maria Iosefina, baronul Bxnffij, ministru preşedinte, toţi miniştrii, primarul, guvernatorul oraşului, generalii şi funcţionarii înalţi. O companie de onoare a reg. 6 de in fanterie austriac era înşirată pe peronul gării. In momentul cînd a intrat trenul în gara, muzica a cîntat imnul romînesc. M. S. Regele Carol, care purta uniforma regimentului săii de infanterie, s’a coborît cel d’intîiu din vagon. Salutările Salutările au avut un caracter de cea mai mare cordialitate. Cei doui Suverani s’a ti sărutat şi şi-au strîns mina. M. S. Regina Eli sabota a sărutat obraz ii M. S. împăratului Franţ Iosef, care i-a sărutat mîna. După salutări, Majestăţile Lor, urmate de archiducl, au trecut în revistă compania de onoare. Apoi a’au făcut presentările suitelor Majestăţilor Lor şi a funcţionarilor înalţi prezenţi. MM. LL. romîne aii adresat fiecăruia cuvinte amabile. Cortegiul După 10 minute, Majestăţile Lor aii părăsit gara în trăsură pentru a merge la Hofburg, In prima trăsură erai* cei doui Suverani, în a doua M. S. Regina Elisabeta şi archiducesa Maria-Iosepha; archiducii şi suitele eraii in cele-l’alte’, trăsuri. Pe tot parcursul cortegiului, o mulţime enormă şi entusiastă era îngrămădită pe strade, bogat decorate cu drapele romîneşti şi ungureşti. Mulţimea o făcut ovaţiuni entusiaste MM. LL. romîne, cari au mulţumit in modul cel mai graţios. Două arcuri de triumf minunate s’au ridicat pe drumul ce conduce de la gară la Hofburg. La palatul regal Cortegiul a ajuns la Hofburg în ordi-«ea cea mai perfectă. MM. LL. erai* aşteptate acolo de archiducesa Clotilda, cei-l'alţi membrii ai familiei imperiale, funcţionarii curţii, contele Goluchowski şi demnitarii înalţi. In timpul prezentărilor, MM. LL. ro-mîne aii adresat fie căruia cuvinte amabile, apoi s’aii întors în apartamentele Lor. Audienţă Budapesta, 16 Septembre. — M. S. Re gele Romîniei a acordat o lungă audienţă baronului Banffy. ®n baucliet. Clue-I Pavlowxkt î Budapesta, 16 Septembre.—Cu ocazia vizitei Majestăţilor Lor romîne; membrii presei din Budapesta au oferi} un banchet splendid. Preşedintele uniunel ziariştilor, d. Miks-zath, a ridicat un toast în sănătatea Majestăţilor Lor Romîne ; d. Gaal, membru al camerei magnaţilor, a ridicat pahaml său pentru înţelegerea dintre Unguri şi Romîni. şi d. Pawlowski, redactor la Bucureşti (?) a ridicat un toast pentru presa ungurească. Prlnzul Budapesta, 16 Septembrie. — La 6 ore seara. s’a dat un prînz al curţii la Hof-burg. Afară de Majestăţile Lor, se remarca membrii familiei imperiale, dem-nitarţi curţii, contele şi contesa Goluchon-sky, generalul Bech, şeful statului-major, d. Ghica, ministrul Romîniei la Viena, şi suitele Lor. Reprezlntaţla de gală Seara s’a dat la Operă o reprezintaţie de gală. Majestăţile Lor aii sosit la 8 ore în mijlocul aclamaţiunilor entusiaste ale unei mulţimi imense. Reprezintaţia a satisfăcut foarte mult pe Majestăţile Lor cari aii părăsit teatrul pentru a merge la palat în mijlocul uratelor frenetice ale mulţimel. Aflăm că negocierile de împăcare dintre sturdziştl şi aurelianiştl s’att reluat din noft. Samsarul cinstit e d. Take Giani. Aurelianiştil aQ formulat deja preten-ţiunile lor în următoarele: a) patru portofolii ministeriale şi anume ministerele de interne, domenii, instrucţie şi justiţie ; b) Casa Rurală; cj programul de la Iaşi. Consiliul comunal din Tulcea a fost dizolvat. In comisiunea interimară sunt numiţi; d-nil I. Donea, preşedinte, Ştefan Io-nescu, vice preşedinte, N. Alexandrescu D. Ciortan şi I. G. Ion membri. Toţi miniştrii vor pleca astă seară la Sinaia, de unde mîine dimineaţă, cu un tren special, vor merge la Predeal intru întîmpinarea MM. LL. Regele şi Regina. In urma incapacităţei pe care a do-vedit’o cu prisosinţă, este mai mult ca sigur că d. Trandafir Djavara nu se va mal întoarce la Constantinopol. Se zvoneşte prin cercurile liberale că guvernul caută să-şi cazeze pe d. Trandafir Djuvara la Bruxelles. Comisiunea pentru modificarea paro-chiilor,—compusă din episcopii Argeşului, Dunărei de Jos şi Huşulul,—se va întruni la 25 Septembre viitor, in localul S-tulul Sinod. D. Dragomir Demetrescu este delegatul ministerului cultelor, pe lingă co-misiune. In locurile vacante de conferenţiari pe lingă facultatea de ştiinţe din iaşi, vor fi numiţi, cu începere de Ia 1 Oc-tombre, d-mi profesori A. Mănescu— pentru analitică şi mecanică şi N. Cu-lianu—pentru astronomie şi geodezie. In dimineaţa zilei de 13 Septembre, a sosit—în portul Sulina,—venind din Odesa, vaporul poştal Ismail, al companiei ruse de navigaţie pe Dunărea. După acostarea lui la debarcader, un ofiţer rus de genifl, care se afla pe bord, a dat drumul, dintr’o colivie, la 30 de porumbel. După ce au plutit în aer — deasupra Sulinel—cît-va timp, porumbeii şi-afl luat zborul spre mare, în direcţia O-desel. Acelaşi ofiţer mal avea pe bord, încă cite-va colivii cu porumbel, cărora avea să lea dea drumul din Tulcea si Galaţi. D. An. Stolojan, ministru al domeniilor, a pregătit un proiect de lege pentru Înfiinţarea unei fabrici de maşini agricole la Craiova, în locul actualei şcoale de meserii. Fabrica se va înfiinţa cu un capital de un milion 400.00 lef, iar fondul de exploatare va fi de 5.600 000 lei. In acest scop se va cere un credit de două milioane lei în sesiunea viitoare a Corpurilor Legiuitoare. Fabrica va avea un îndoit scop : a produce cele mal trebuincioase maşini agricole pe cari proprietarii şi ţăranii să le poată cumpăra In rate de la Stat şi să producă o generaţie de maşiniştl romîni. Organul guvernamental unguresc Ko-lozsvăr, apropos de vizita din Budapesta, ameninţă în termenii următori pe romîni cu maghiarizarea: Slovacii sunt deja contopiţi cu corpul naţiunii maghiare; de acolo nu-I mal poate scoate nime prin agitaţie. Misiunea naţiunii maghiare pretinde, că precum s’au alăturat la corpul naţiunii, Slovacii, Şvabii, Rutenii şi ceilalţi, aşa să se alăture şi Romînil din patrie. Dacă vor pricepe la timp cuvln-tul de admoniţie, lucrul se poate petrece foarte frumos şi neted; dacă nu — a-tund în curtnd vor vedea, că ni s’a dat puterea în mînă». Voinţa Poporului din Craiova e informată, că la primăria acelui oraş s’ar fi petrecînd grave neregularităţl. «Aşa ni se spune, scrie confratele că mal mulţi comersanţl, seduşi prin manoperele, cît se poate de necorecte ale casierului comunal, d. SăftoiO, ad co-tisat între el, cu suma de 3500 lei pentru a se acoperi lipsa ce se găsea în casa comunală, după cum se constată acest lucru din reclamaţiunea ce comer-sanţil în chestie ad adresat parchetului.» Voinţa Poporului promite a reveni cu detalii asupra acestei afaceri. O telegramă din Galaţi ne anunţă eă poliţaiul acelui oraş, d. Al. Ignat, a arestat pe mai mulţi vinzători de ziare cari vindeau Adevărul, Di eptatea şi Epoca. S’a reclamat zăăarnic parchetului şi prefectului, contra acestui act ilegal. ’ D. Ioan Slavici, director de studid al institutului Oteteleşeaeu din Măgurele, ne trimite o scrisoare prin care ne în-cunoştiinţează că nu s’a hotărît încă lista elevelor cari vor fi primite în acel Institut. In acelaşi timp însă d. Ioan Slavici ne spune că biata Elisabeta Elie din Năsăud n’a fost primită în institut de oare-ce... mal e o elevă din Năsăud internată la institutul Oteteleşeanu! Slab aperi pe d. Sturdza, domnule Slavici. Ministerul de răsboid a însărcinat pe d-nil coloneii, medici militari, Dumi-trescu şi Bercescu, ca să ia parte la congresul internaţional al societăţel «Crucea Roşie» care se va ţine în cu-rînd la Viena. Drapelul, ocupindu-se de incidentul ruso-romîn de la Sulina, releveazâ faptul că parchetul de Tulcea a deschis acţiune contra agentului şi dragomanului rus pentru ultragid adus autorităţilor portului. tSuntem informaţi insă, adaugă confratele, că cursul legal al acestei acţiuni a fost întrerupt din ordin ministerial şi ast-fel însuşi guvernul a dat unui, incident de ordin pur penal, un caracter diplomatic». De acord cu Drapelul, faptul merită o categorică explicaţiune din partea guvernului şi o cerem. „Tribuna" şi vizita de la Budapesta «Tribuna» din Sibifl, organul partidului naţional, In numărul s8Q de Marţi, publica următorul articol despre vizita MM LL. ia Budapesta : «O situaţie nul g.-ea şi mal apăsătoare de cit aceasta, ce o percurgem, de abia vor mal fi strâbăsut Romînil In deceniile din urmă. Şi cu toate acestea nouă nu n’e ertat să descurajem. împăraţii şi Regii s’afl mal lutllnit el şi afl hotărlt asupra popoarelor, şi hotărîrile lor afl rămas fără rezultat ori de clte ori s’afl lovit de legile firel. Şi apoi să nu uităm un lucru. Vizita Împăratului german noi o cunoaştem numai Iu lumină maghiară ori maghiarofilâ; iar cea a Regelui Carol nu o cuuoaştem încă de fel. Şimţim şi presimţim, că şi această vizită va avea un efect hotărît râfl asupra causel noastre. Respectuf ce-1 avem faţă de înalta persoană a Regelui Romln, ne impune o rezervă îu aprecierea acestui mare act; iar In cit actul acesta revine şi meritului ori dementului guvernului romln, ori cine ne poate dispensa de a ne spune părerea, după ce ne-arn spus-o de mal multe ori, fără ca de atunci să fi lntreve-nit ceva, ce să ne fi determinat, a ne schimba părerea. «Ungurii aii prins noi* curaj; cutezanţa li s’a mărit şi vor începe acuş* să năvălească cu o nouă furie asupra noastră. «Şi In mijlocul acestei situaţii, In tocmai preziua acestei noul năvăliri, vine şi Regele Carol, ca să Întoarcă vizita, pe care Monarcul nostru, Impăratul-Rege, i-a fost făcut o Ia Bucureşti. Dacă vizita aceasta s’ar fi făcut la Ischl, am fi privit o cu oare-şi-care mulţumire. Că ea se face In Budapesta ne aduce In nedumerire; că ea se face după vizita împăratului Wil-helm, după toastul acela care a aprins în flăcări focul şovinismului maghiar, aceasta nu poate de cît să mărească nedumeririle poporului romînesc... «O să vedem cum se decurge această vizită, şi cari vor fi enunciaţiunile ce se vor face cu acest prilej. De la aceasta a-tîmă, ca neliniştea provocată lu sinul poporului nostru să crească, ori să se calmeze Ura ce a existat — să nu mal zicem că. există intre-germanism şi maghiarism — a existat şi există tot aşa de vie şi de veche şi Intre maghiarism şi’romînisro. Pricina acestei profunde uri de rasă, sunt Maghiarii. Romînil n’afl făcut declt să răspundă la această ură provocată de el. Şi răspunsul Ronilnilor a lost mal mult ironic, declt serios. «Ungurii ne zic: vad oldh, kutya oldh, bocskor oldh... (valah sălbatic, cline valah, opincă valahă). «Noi le răspundem cel mult cu: Ungur-bungur.... Dovadă că ura lor e profund simţită, iar a noastră nu e de cit un palid reflex al urel lor, deşi noi am avea tot mo- tivul de a’i urî cu mult mal profuud, cu mult mal amar. «Orrurile înalte ale diplomaţiei vor încerca acum să şteargă şi diferenţele acestea dintre maghiarism românism P vor face oare, ca In locul uref să se pună prietenie şi dragoste, ca ast-fel opera păcii, căreia tind a servi, să fie mal solidă ? «N’avem nimic In contră. Poporul nostru nu este duşman al păcii. Romînul iartă bucuros, e tolerant şi iubitor de de-aproapele săfl. Dar vrem să ştim cum ? Cum cred cel mari şi puternici, că ne vor Împăca? Pentru ceea ce se face, se face de nobis, sine nobis ! «No! vom aştepta şi vom vedea. Una Insă se ştie ! *De cit ura cea mal profundă, cultivată prinţr’un sistem secular de torturi, prigoniri şi dispreţ, mai ardentă şi mai vie este în noi iubirea sfîntă, ce o purtăm cauzei noastre, drepturilor noastre imprescriptibile, li tubei şi naţionalităţel noastre, pe^ care vil nu o dăm, nici de dragul tronurilor, niol chiar de dragai Europei întregi. «Comoara sfîntă moştenită din moşl-strămoşi, limba, legea şi moşia, obiceiuri şi moravuri naţionale, nu o dăm în schimbul nici unul bun din lume. Din potrivă necontenit şi neclintit vom lupta din toate puterile pînă în ultimul jticur de sînge, ca această comoară sfîntă să fie respectată, şi curs liber să se dea spre dezvoltare firească în libertatea deplină. Răscoala din Croaţia în contra ungurilor In mal multe cercuri ale Croaţiei e de yre-o două săptămfnl o adevărată revoluţie. {"ăranil s’au resculat cu mic cu mare contra Ungurilor. Autorităţile şi presa afl ignorat pînă acum grava situaţie, presentlnd turburările ca simple incidente locale. Acum Insă, că flăcările turburărilor se ivesc tot mal ameninţătoare, ziarele se ocupă pe larg cu ele, iar autorităţile afl luat cele mal întinse şi mal severe măsuil pentru suprimarea răscoalei. Mal violentă e răscoala în cercul Sjeini-cel. Poporaţia de aci s’a răzvrătit contra steagului unguresc, sub cuvînt, că dacă colonie ungureşti fîlfîe 24 de ore pe şcoala sat* biserica croată, acestea devin ungureşti şi catolice. La sunetul de alarmă al clopotelor, peste 2000 de oameni s’afl adunat ameninţători înaintea bisericel, pretinztnd depărtarea steagului unguresc. Sosind la faţa locului o comisie de trei slujbaşi, răsculaţii ’i-ai* prins şi ’i-au omorlt, iar cadavrele le-ai* despuiat şi le-ai* mutilat în chip îngrozitor. Mulţimea s’a răsplndit numai după ce afl intervenit două companii de soldaţi, cari ai* dat foc. Răsculaţii afl răspuns asemenea cu foc. Clţl-va soldaţi şi ţărani afl rămas grefl răniţi. Iu urma celor petrecute, în mal multe cercuri, unde ţăranii desperaţi s’au organizat în trupe de răsculaţi, s’a proclamat starea de asedifi. Fierberea intre poporaţie e la culme. Pilde elocuente şi acestea despre înţeleaptă şi pacinica oblăduire ungurească ! Şcolare Astăzi, Miercuri 17 Septembrie, consiliul general al instrucţiei va ţinea din nofl şedinţă. In şedinţa sa de ieri, consiliul a adoptat programele studiilor ştiinţelor naturale, religiunel şi istoriei In luvăţămîutul rural. Afl fost numiţi pe ziua de 15 curent: d. N. Mihăiescu. profesor de istorie la gimnaziul din R. Vilcea ; d. G. Mihail, maestru de gimnastică la a-celaşl gimnazifl. T ] *** In cui lud se vor deschide şedinţele consiliului general al Invăţămlntulul secundar. D. P. Rîşcanu, inspector general, a sosit In acest scop în capitală. ***** 1 ------------------- ULTIMA ORA La reprezentaţia de aseară de la Opera din Budapesta, s’a executat următorul program 1) Rapsodia de Liszt, executată de orchestra operei; 2) Actul al douilea din opera *Aldr» de grof ul Zichy Geza; 3) Al douilea act din «Hunyady Lăszlâ» de Ekel Ferenc; 4) «Romanesca» pentru orchestră de Allaga Geza : 5) Tabloul al treilea din baletul «CsArdâs» întreţesut cu danţurl roinîne. «Gazeta Transilvaniei» de azi 17 Septembrie, face următoarea observaţie asupra acestui din urmă punct din program: Nu-i vorbă, sunt ingenioşi aranjatorii serbărilor de primire din Pesta. Nu se poate da o mai nemerită expresiune speranţelor ce le întemeiază şovinismul maghiar pe această vizită a Suveranilor Romîni, de cît este «Ciardaşuh întreţesut cu dansuri romîne, care va încheia reprezentaţia festivă de astă-zl de la opera maghiară din Budapesta. DIN BUDAPESTA Servioiul particular al „Epocel" Budapesta, 17 Septembrie, orele 11.10 La prlnzul dat a-seară la palatul regal ai* luat parte 28 persoane, numai membrii Curţii. M. S. Regina Elisabeta purta o rochie albă moire antique, cu mîneci dantelate scurte, diademă şi voal lung pe spate. M. S. Regele purta uniforma de colonel austro-ungar, ca proprietar al reg. 6 de infanterie. M. S. împărat*4 Frantz Iosef purta uniforma de general de cavalerie austriacă. Budapesta, 17 Septembrie orele 12. BancJ*etul organizat în onoarea presei romîne a avut loc ca banchet intim intre ziariştii unguri. Nici un ziarist romîn nu a luat parte. Singurul care a făcut notă discordantă este d. Casimir Pavloweki, ca delegat al ziarului Bukarester Tageblatt singurul ziar din Bucureşti care a primit invitaţia. Ziarul Rumănis^her Uoyi a refuzat invitarea. EDUCAŢIUNE—HIGIENA—DISCIPLINĂ LYC£E FRANCAIS PUS SUB P-TBONAGIUL OFICIAL AL LEGAŢIUNEI FRANŢEI Str.: Scaunelor, 45 (casa Fleva) Directori: D-nil LEAUTEY şi LOLLIOT CLASE PBIMABE ŞI OIMS’AHIALE invAţămInt CLASIC ŞI BEAL conform programelor Statului român şi Statului francez Materiile Invăţămlntulul romîn vor fi predate In limba Romînă. — Materiile învăţă-mtntnlul frances vor fi predate în limba francesă. Limba francesă şi germană sunt obligatori deja din clasa I-a primară. Limba francesă, impusă cu uşurinţă tutulor elevilor, deja în primul an al presenţel lor la licftt este limba cea mal întrebuinţată, atît în raporturile elevilor cu direcţiunea cît şi In relaţiunile lor zilnice: la masă, în plimbări şi in recreaţii. Pentru orl-ce cerere de prospecte, infor-maţiunl şi înscrieri, a se adresa: la LEGAŢ1UNEA FRANŢEI, Str. Biserica Amael saa la LYC^E FRANQAI8, Str. Scaanelor, 45. _ Liceul se deschide la I-ii* Septembrie, iar cursurile oficiale anului şcolar 1897-98 vor începe la 9 (21) Septembrie 1897. Institutul SCHEVITZ THIERINN Fondat la anul 1847 BUCUREŞTI.—Strada Scaunele, 61. Invăţâmînt primar şi secundar. Local foarte sănătos, în centrul capitalei clădit anume pentru şcoală, ast-fel că pre-sintă toate condiţiunile cerute de igienă. Dormitoare, sofragerie şi clase spaţioase şi bine aerisite. Sală mare de gimnastică cu toatea aparatele trebuincioase. Curte spaţioasă şi bine Întreţinută. Calorifer răspîn-dind prin toată casa o căldură egală şi temperată. Sala de băl cu un mare basin de 20 metri pătraţi, cu duşi şi aparate de Încălzit, cum nu există In nici o altă şooalâ din ţară (Estras din raportul d-lul Medic inspector al şcoalelor). Studiile după programul Statului. Examenele conform regulamentului Ministerial. Invăţămîntul limbelor francesă şi germană. Husica vocală şi instrumentală. Personal didactic ales. îngrijire părintească. Gimnasiul se deschide la 1 Septembre, iar cursurile vor începe regulat Ia 9 Septembre. Publicaţiune Adminrstraţia Asilulul Elena Oteteleşano Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 15 Octombre viitor anui curent, la orele 11 din zi, sa va ţine iicitaţiune In localul doamnei Irena Cămpineanu, calea Victoriei No. 145, pentru arendarea moşiei: Tanganeanca-Poroaea-Poşta-veche situată In comuna Stubel-Orăşti, judeţul Ilfov. Această moşie e In depărtare de 19 kilometri de Capitală, avlnd şosea pînă la dtnsa. Arendarea se face pe 5 ani, începători de la 23 Aprilie, 1899. Amatorii pot vedea condiţiunile de arendare şi reglementul licitaţiunil In orl-ce zi de lucru la cancelaria administraţiei întrs Minerva, 22, de la orele 10—12 din zi. Pentru d-nii AGRICULTORI! SALAMURA Iul îtTCMA DUPIJY remedii! sigur In contra Tăcinnelui (Mâlurel) Ss întrebuinţează In ţara noastră de peste 20 (louă-zed) de ani! SARAMURA lui Numa Dupny nu are nevoe de reeomandaţie ; o recomanda de ajuns strălucitul succes obţinut atît în ţară cit şi în străinătate. Dar nu putem stărui destul asupra confuziei re a produs în unele păiţl diferiţi imitatori, cari ee servesc de denumirea de saramură, pentru a desface marfa lor fără valoare. Nu există decît o singură saramură veritabilă aceea a lui Numa Dupuy, unicul antidot la adevăr infa libH în contra tăciunelui. Toate eele-lalte sa'amure aruncate de erl alaltăer) pe piaţă, sunt imitate, neputincioase. Saramura originală a lui Numa Dupuy se găseşte de vinzare in toate oraşele, dar D-nil Agricultori să bine-voiaseă a cere anume preparatul lui Numa Dupuy. Sute de certificate din toate unghiurile ţărel atestă calităţile eminente ale Barnmnrei Iul Numa Dupuy. Representantul general 8. JBenventsit Craiova______ Constantin C. Bosianu Doctor lu drept Avocat Bonsultaţiuni de la 8—11 am. Strada Casarmel, 48* Se caută 25.000 lei cu ipotecă pe moşie după credit. A se adresa la administraţia ziarului. Doctor Vel esc ii Deutiat Fost şef de clinică la Facultatea dentistică din Philadelphia (America) Toate operaţiunile făcute cu aparate electrice evitlnd absolut orl-ce durere Consultaţiuni. dimineaţa de la 9—12 şi după amează de la 2—6. IM rada Regali, IO (Etajul I)j www.dacoromanica.ro să privească drumul. Stelele deja îrrcepeatl să pălească, şi cerul se albea, clnd caleaşca se opri In iaţa prispei căscioarei diu Wasilievskoe. Lavretzky ’şl conduse mosafirul pînă la camera care ’l era destinată, se reîntoarse in cabinetul să a şi se aşeză Ia fereastră. In grădină privighetoarea înălţa cintecul săil din urmă, aurorei. Lavretzky îşi aduse aminte că, şi în grădina Kalifinelor, ciuta privighetoarea; ’şl aduse aminte de mişcarea înceată a ochilor Lisei cînd el se îndreptară către posomorita fereastră prin care viersul pătrundea în odae. GlnduT i se opri la ea şi inima i se mal linişti puţin ; «copilă curată!» rosti el cu jumătate de glas... «curate stele !... adaose cu un zîm-bet. Şi apoi se duse să se culce în pace. Lemni, din partea lui, stete multă vreme pe pat, cu o hîrlie de muzică pe genuri!?. Se părea că o melodie necunoscută şi dulce avea să ţîşneascâ din creerid săfl. Infierbîntat, plin de sbucium, simţea d ja dulceaţa îmbătătoare a zămislirii... Dar val! aştepta zadarnic ! mult pe Lemm era Împrejurarea căLavret zky adusese pentru el, un pian diu oraş. Amlndol se duseră la KalitinI şi petrecură seara acolo, lntr’un mod mal puţin plăcut ca cu clte-va zile mal ’naiute. Panşin era era acolo. El vorbi mult de călătoria sa şi începu să parodieze Intr’un chip foarte caraghios pe deosebiţii proprietari pe care-I văzuse. Lavretzky ridea, dar Lemm nu ’şl lăsa colţişorul, tacea si-şl mişca membrele In tăcere ca un păiajeu. El privea cu un aer posomorit şi concentrat, şi se însufleţi numai clnd Lavretzky se sculă ca să-şi ia rămas bun. Dar în călească, continuă să viseze şi stărui în ursuza lui sălbăticie; dur, aerul dulce şi cald, vlntul, umbrele uşoare, miresmele erbel, lumina unei nopţi Înstelate, tropotul şi respirarea cailor, toate ademenirile primăverel, ale drumului şi ale nopţii, se coborlră Iu sufletul sărmanului German, şi el fu cel dîntîift care rupse tăcerea. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA vretzky. Acesta, mulţumită tatălui săă, nu ciuta cu nici un instrument. Tot de odată, iuhia musica, cu patimă, musica serioasă, muzica clasică. Panşin lipsea. Guvernatorul Îl trimese afară din oraş. Lisaclnlă singură şi cu multă precisie. Lemm se însufleţi, se electriză, luă un sul de hîrlie, şi bătu măsura. Maria Dimitrievna mal întll se puse pe rîs, privindu-1, apoi se duse să se culce. Ea pretindea că Beetoven II întărită prea mult nervii. La miezul nopţii, Lavretzky însoţi acasă pe Lemm, şi rămase la dinsul pînă la trei ore de dimineaţă. Lemm se luase la vorbă. El îşi ridicase fruntea, ochii i se măriseră şi îl sclnteiail, părul i se ridicase pe frunie. Era atlt de multă vreme de cînd nimeni au-1 luase în seamă! Şi, Lavretzky, cu Întrebările lui, îl arătase o simpatie sinceră. Bătrlnul fu mişcat de aceasta. Şi arată, mosafirulul săă, muzica sa, ÎI ciută la pian şi chiar din gură, cu o voce stinsă, clte-va diu bucăţi, din compoziţiile sale ; Intre altele, o baladă întreagă a lui Schiller, Fridolin, pe care o pusese el pe muzică. Lavretzky o lăudă mult, ceru să’I repete unele pasagil, şi pierind, rugă pe muzicant să vie să petreacă rr’o clte-va zile la el, la ţară. Lemm, care’l însoţi pînă în stradă, se luvoi numai de cit şi strlnse mina cu căldură. Rămas singur, în aerul jilav si pătrunzător care aduce cele d’lntliă raze de lumină a zorilor se întoarce cu ochii pe jumătate închişi, cu spatele în covoiat, şi iutră in casă, încet, ca un vinovat. — Ich bin tvohl nicht klug (nu sunt tn toată firea) şopti el întinzindu-se pe un pat tare şi scurt. Clnd, după clte-va zile, Lavretzky, veni cu caleaşca să-l caute, el îucercă să se prefacă bolnav. Dar Fedor IvanovicI intră în casă şi-l convinse. Ceea ce frămtnta mal IVAN TURGHENIEFF dar ceva seninătatea nopţii. — Dar şi voi, urmă el coborlndu-şl vocea treptat, şi voi ştiţi cine iubeşte, cine ştie să iubească, fiind că sunteţi curate ; numai voi puteţi să daţi mlijglere». — Nu, tot nu e aşa,—eti nu sunt poet, murmură dînsul dar ceva de felul acesta... — Şi ’ml pare răii că nu sunt nici eti poet, zise Lavretzky. — Zadarnică visare ! replică Lemm. Şi se gliemuj în fundul trăsurii. închise ochii ca şi cum ar fi vrut să doarmă. Cîte va clipe se scurseră ; Lavretzky trase cu urechea. — «Oh ! stele ! curate stele ; — iubire», şoptea bătrlnul. — Iubire, repetă în sine Lavretzky. Şi apoi începu să viseze, şi-şi siuiţl sufletul apăsat. — Al făcut o muzică frumoasă pe cuvintele Iul Fridolin, Cliristofor, Fedorovicl, zise el de o dată, cu glas tare. Dar care li-este părerea? Fridolin aceasta, după ce coatele ’i-aduce lîngă femeea sa, deveni numai de cit amantul acesteia dia urmă ? — D ta crezi aşa, replică Lemm, fiind-că, probabil, experienţa... Ce de bani, argintărie, lucruri,a lăsat tn urma lui ! toate pivniţile eraţi pline. Ce Îngrijitor! Garafa pe care te-al milostivit să o lauzi a fost tot a lui. Intr’insa îşi punea rachiul. Si cu toate astea uite, moşul d-tale, Petre AndreevicI, îşi clădise o casă de piatră, dar u’e strlns avere. Toate s’afl dus pe glrlă. Nu trăia aşa de bine ca tatăl săfl ; nu şl înlesnea nici o desfătare ; şi cn toate astea toţi banii i s'&u dus, şi n’a lăsat ca să se pomenească de el lu urmă, nici barem o lingura de argint. Ba trebue să mulţumim Glafirel Petrovan că a avut grijă... — Adevărat este, Întrerupse Lavretzky, că o poreclise bătrîna vrăjitoare? — Da trebue să cunoşti pe cel care aii poreclit-o aşa ! îl răspunde Anton. — A ba, tătueule, îndrăsni bătrlnul să întrebe într’o zi, dar coconiţa noastră unde-1? unde stă, acuma ? — M’am despărţit de nevastă, zise Lavretzky, în silă. Te am rugat să nu mă mal întrebi de ea. — înţeleg, răspunse cu tristeţe bătrlnul. După trei săptămînl, Lavretzky se duse călare la O..., la Kalitin, unde petrecu seara. Lemm era acolo. El plăcu mult lui La- —' Nici poet, nici muzicant! murmură el. Şi capu-I ostenit căzu cu greutate pe iiuă. (Va urmă) începu să vorbească de muzică, apoi de Lisa, şi apoi iar de muzică. Vorbind de Lisa, părea că rosteşte vorbele mal respi-cal. Lavretzky aduse convorbirea asupra operilor lui, şi, pe jumătate serios, pe jumătate glumind, II propuse să-I scrie un libret. — Hm !.... un libret, replică Lemn). Na, asta nu-1 de mine. Nu mal am vioiciunea de imaginaţie care trebue la o operă. Mi-am pierdut de mult puterile, o să mă mulţumesc cu o romanţă: fără dor şi poate că vreatt cuvinte frumoase. Tăcu şi rămase multă vreme nemişcat, cu ochii pironiţi pe cer. — Bunăoară, zise în sfîrşit, ceva în felul ăsta: O voi, stele ! voi, curate stele !...» Ha arenrlaf clliar de acum di ei IU dl Moşia POIANA de 370 fălci. O oră şi jum. de Tecuci. Adresa: I>r. Pantei i, Brăila. N DOMN proprietar, căsătorit, avirid cunoştinţa a patru clase secundare si sj cunoştinţa a patru clase secundare practica de mal mulţi ani, caută loc la un Domn Arhitect, ori la o moşie. Adresa: D-luI Alexctndre-scn, strada Polonă, 260, pentru S. — Loco, * Se opri de o dată şi se întoarse în colo, cu un aer încurcat. Lavretzky începu să rîză în silă, dar se întoarse şi el, şi începu CASA DE SCHIMB HESKIĂ & BAMUEL BUCURESCI Stomac, aleCăilor urinar* ^Anemie,fiASTRAiGiE^iABETĂii ®OlSPEPSiE,CH0LEK!K Les Veritablos Eaux Mineralei de 84, Calea Dorobanţilor, 84 CEL MAI MARE AIKIIISH PENTRU MOBILA DE ARTA LUCRĂRI DE LUX precum şi specialităţi de TavanurI de lemn, Lambriuri. Mobile Bisericeşti şi diferite lucrări publice. Apele MINERALE PiusuîsSILEGEP^Pfe SUNT RECOMANDATE^ de către somităţile kSI PENTRU CA11TÂJILE âyiîTNATE şi ia MiyiHEUMATISLE zi; MEIDINGER, PABIGINA, COMETUL, YULCAN (belgiane) FEKTIUJ I1CÂUIAE OU COKS, ClRBUII DL PIATRA $1LERSE Maşini «le Ducate MOBILE DE FIER rJ J V' * * ^ f t I -- • W lUfflj \'J Instalaţium de încălziri Centrale Fabric» COHETfJF Adolf §alomoM I>EPOSIT: Strada 14. MPOSI1E IA PROVINŢIE : Iaşi, la cl-nul Jacques Davjdovici, str. Lăpuşnemn, 3,7. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni. tone les Sources VICHY-ETAT c£lestins GRANDE-GRILLE HOPITAL Exioeh le nom sur la Capsule et l'Etlquette. Biurou special de desenurl archi-tecionice pentru interior, la cerere. Preţurile cele mal moderate. Cu stimă. I. bcliintedinger ________(Furnisornl Băncel Naţionale’ E forte gazosâ şi plăcuţi la băutrl amestecată sau nu, cu ori ce băuturi Les Seules Vdritables Pastllles de Vlohy sont les Singura apâ purgativa ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! lubrlqaees avao les sels naturels extralts dea Eaux ViChg-Etat CofclPRIMiS DE VlCHY aux eels naturala VICHY-ETAT pour prăparer l’eau artiflolelle de Viohy gneuse. Agent Glniral pour la HOUMANIE, MJLGAH1E, SEltBIE: A. ©. CARXSST, Bucareit In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari (’ 1 Franţa, ah găsit o mearte crudă, nu pu tem îndestul Îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de si. cietatea noastră «PATRIA» oferă avau-tagiul că, în schimbul unul premiu minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plălit lei 67.50 anua', pentru a fl asigurat cu lei 50.000. CARE PRODUCE AFARA DE EFECTUL SIGUR Şl NE JIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ VASUPRA ORGANELOR BOLNAVE. £• UN PĂHĂREL FACE ACELAS EFECT GA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE AP DE BUDA. MAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. SE GASESCE DE VANDARE LA T0TE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARĂ PHOSPHATR! SOBE CALORIFERE BELBIAHE Friedrich VVannieck & Co. ItBCM FABRICA de MAŞINÎ TURNATORIE DE FER FURNISliZĂ ca SPECIALITATE: MĂŞINl PENTRU CĂRĂMIDARII Sistem TH. GliOKE TA TurV TJ Ii T SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT PBESE DE MANA ŞI CU ABURI Pentru CĂRĂMIipt, etc. etc. REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA Uit tea specialitate in felul lot Prin excelenta lor venlilaţiune au devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. domnii doctori general! Theodori, MSTdărescu, Var-lam, etc. YjsfWr mg Acrmt misie ea U » Anioriisabilă. . . 101 */M 102 «Va Gbtigaţ. dsStat (Cov. R.) . 102 «02 y* l*/« » Municipale din Î.S83 97 i 37 «•/» » * » IS90 98 98 ’ 4 Scrisuri Funcixr Rurz.ie . 93 — S3 ■% * » Urbans . 81 V 89 5 s » » laţi. 85 Vi 86! l/> Acţiuni Banca Naţio zii. 1&70 1880 — » » A" colă . 130 — 335 » Dacia li o- nia *a;g. 417 420 — » S-tea y .îon&la aaig. 4G0 T 465 — S-lalea de ^onstrueţiunl . 169 — 175 Florini valoare Austriac? . 2 10 i Mărci Germana .... î 23 î 25 Bsdăote Franceze . . 109 — 101 — » Italiene. . . 83 — 93 ia* , * ruble hirtio . . 2 55 S 70