SERIA n—ANUL UL No._ 660 NUMĂRUI^IO BANI ABOMAIHSirTEIiE I ccep 1» 1 şi 15 ale fle-cărei Ioni şj ■« plăteM tol-d’tt-una Înainte In Bucur«jtt la Caaa Administraţiei !u fudcţe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In atreinitate 50 lei Şase luni ... 15 » > > 15 » Trei luni . . . 8 » > > 13 » Un numftr In atreinitate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BEDiCţU No. 8 - STRADA CLEMENŢEI Ediţia a treia MARŢI, 16 SEPTEMBRE 1897 EPO NUMĂRUL^IO BANI Ajf un ci u miji; In Bucureşti şi judeţe m primase numai la Administraţie !n atreinitate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciarI la pag. IV...0.30 b. linia * » » IU........1— lei » * * » n..........3.— » * Inserţiile şl reclamele 3 lei rîudul Un unir vechii 80 b«ni No. t TELEFON iBHUÎISTKAŢI k No. 8. - SRADA CLEMENŢEI - No 3 SUVERANII ROMANI $1 PRESA UNGUREASCA 0 MESERIE LUCRATIVA Sarcina ingrată a partidului conservator, cinstit cum este el, este a avea in laţă şi a lupta cu cel mal necinstit si mal cinic partid din lume. Este o luptă grea, de toate momentele pentru a’şl păstra demnitatea şi a nu fi despoiat de adversarul puţin scrupulos şi capabil de totul. Este lupta omului cinstit in contra escrocului şi şarlatanului. Se ştie că escrocii în genere nu aă multe manopere la indemină. Una sad mult două, de cari uzează zilnic şi cu cari izbutesc a face o mulţime de victime. Ceea ce te miră in cazurile de escrocherie, nu este atlt ingeniositatea manoperei pusă în mişcare de şarlatan, ci mal cu seamă naivitatea şi simplicitatea victimelor, cari se lasă a fi prinse de urzeli aproape copilăreşti. Acelaşi caz cu colectiviştii noştri; a-ceştl coţcarl politici patentaţi, săraci de s irit şi de invenţiune cum sunt in genere, pentru a înşela publicul, el nu ad de cit un proceded iu sacul lor de şarlatanii, acela de a exploata cu mare gălăgie toate chestiile fiind în oposiţie, dindu-se drept mari patrioţi şi mari iubitori al poporului şi designînd pe adversarii lor ca pe trădători de ţară şi sugători de sînge al norodului. Acest proceded le-a izbutit pină acum. Ad găsit tot-d’a-una un public naiv care să se lase a fi prins cu aceste minciuni lipsite de seriozitate. Tot-d’a-una s’a găsit şi probabil se va mal găsi un public le gură-cască, să salute cu bucurie venirea liberalilor la putere, ca pe cine ştie ce liberator. A treia zi, desamăgirea e complectă; căci de a doua zi şarlatanismul colectivist se dă pe faţă. De a doua zi el calcă în picioare tot ce ad susţinut, el ling unde au scuipat, el trec chiar măsura şi neruşinarea cu care trec de la cele ce susţinead iu opoziţie la cele ce desaprobase şi combătuse. Dar ce le pasă ? Farsa este jucată ? Ajuns-ad la putere ? Da. Apoi ? Căci care este ţinta unică a acestui partid ruşinos, alta de cit prin orl-ce mijloace a pune mina pe putere şi prin orf-ce mijloace a se menţinea acolo ? Respectul de sine, demnitatea ţărel, ruşinea, etc, acestea nu cintăresc nimic, in cumpăna onoarel şi a răspunderel partidului. Găsesc în opoziţie d. ex. o chestie ca cea naţională. Imediat o îmbrăţişează şi fac scandal patriotic. Ajunşi la guvern, aceeaşi chestie naţională îl jenează, îl încurcă. Tot imediat o calcă în picioare, cu seninătatea sălbatecului care zdrobeşte letişul de o stîncă. In opoziţie sunt teribil de susceptibili în materie de demnitate a ţărel. La cel mal mic incident diplomatic el ţipă că ţara a fost umilită, că guvernul este sluga străinilor. îndată ce ajung la putere, aceşti oameni susceptibili, devin cel mal nedemni slugoi. Fac scuze pentru cele mal mici incidente. Destituesc funcţionari pentru placul celui iutii căpitan de vapor străin; se poartă ca adevăraţi lachei. Opinia publică—-acea opinie publică care II aplauda şi ii încunjura In opoziţie—se indignează, ţipă şi înjură. Lor insă puţin le pasă ; sunt la putere ? Da. Apoi ?... Şi lucru curios. Fiind că, după cum am spus, colectiviştii nu aCi de cit un singur truc cu care înşeală, a doua zi după ce cad de la putere; il pun din noii in exploatare. EI reîncep d’a capo toate manoperele de coţcarl politici, cu mal multă îndrăzneală de cit în data trecută. Iar publicul... acel bun public de care am vorbit mal sus, din noO ÎI crede, din nod îl ia la serios şi Ie face cor, pentru ca, reveniţi la putere, să Iacă tot ca in trecut. De aceea, ceea ce e de mirat, nu este îndrăzneala colectiviştilor cu actele lor de escroci, ci naivitatea şi prostia publicului care, vecinie amăgit, este vecinie credul. Fiind aşa, mal Ia urmă, find dată natura lor de maloneştl, colectiviştii afl dreptate să facă ceea-ce fac. De vreme ce escrocheria lor prinde, de vreme ce găsesc tot-d’a-una numeroşi creduli şi numeroase victime, adică pentru ce nu ar continua această meserie lucrativă care conzistă In a pune mina din cinci fn cinci ani pe funcţiile, budgetul şi gheşeflurile statului ? ’ Publicul însă, ca publicul. Greutatea priveşte pe partidul nostru. Avînd de adversari politici numai pe aceşti oameni, de multe ori un sentiment de dezgust te cuprinde cînd eşti nevoit, ţu leal, tu scrupulos, să lupţi cu şarlatanii cari îţi exploatează cel mal mic accent de sinceritate, cele mal corecte acte; care exploatează contra ta fondul tău de onestitate politică. Avem Insă o consolaţie — aceea că toată lumea, chiar cel cari sunt contra noastră, ne stimează. Mal avem încă una. Este că, cînd venim la guvern, nu datorim aceasta nici stradel, nici chiar acelui public mare şi naiv, aşa de uşor de înşelat şi aşa de grefl de deziluzionat. Venim prin forţa noastră morală ; venim prin corectitudinea de partid politic, conscient în valoarea lui şi despre-ţuitor de mizeriile şi de manoperele po-liticianilor. TUBERCULOSI Se zice că diferitele coterii liberale aO de gind să se împace; deschiderea Camerelor, aşa se pretinde, va găsi partidul liberal concentrat. Ce importanţă se cuvine să dăm a-cestul eveniment? Cînd a venit la putere partidul liberal era unit subt un singur şef, în jurul căruia erafl grupaţi toţi fruntaşii, fără nici o excepţie, cuvîntul d-lul Sturdza angaja întreg partidul. Liberali! stătuseră vreme îndelungată în opoziţiune şi eraO populari. Toată lumea se aştepta deci, cu drepl cuvînt, ca partidul liberal să facă mari isprăvi. N’aO trecut însă trei luni şi o frămîn-tare violentă a cuprins partidul, dînd naştere unei rupturi zgomotoase. Şi aceasta n’a fost un accident, căci frămîntările nu s’aă potolit, ci afl crescut şi noul dezbinări s’aO produs, atât printre fruntaşi cît şi In rîndurile armatei. Partidul liberal cel unit s’a dărîmat, în timp numai de un an şi cîte-va luni, în sturdziştl, aurelianiştî, stătesciştl şi fleviştl. Diviziunile acestea şi necontenitele fră-mîntărl dovedesc că organizmul partidului liberal e bolnav. Subt un exterior in aparenţă sănătos şi chiar robust, se ascundeaă germenii unei grave boale constituţionale. De îndată ce organizmul a trebuit să se încordeze spre a munci, germenii s’au dezvoltat şi boala a eşit violent la iveală. Dacă am încerca să diagnosticăm boala, am constata mal intîî lipsa unul ideal comun; în loc de aceasta, exista în partidul liberal o sumă de curente deosebite şi chiar contrarii. Am constata apoi o hypertrophie a ambiţiunilor personale, care face că fie-care se crede chiemat a conduce şi nimeni nu vrea să asculte. Natural că un organizm aşa de dezechilibrat nu putea să producă nimic şi nici n’a produs. Aşteptările ce se întemeiaQ pe tăria partidului liberal, pe popularitatea Iul, pe condiţiunile excepţional de favorabile în cari a luat puterea, afl fost violent Înşelate; de doul ani se dovedeşte zilnic că partidul liberal nu e în stare nu numai de a conduce ţara cu un pas înainte, dar nici măcar de a păstra ceea ce a găsit; toate se dărăpănă sub regimul actual. Acum, e vorba să facă cu toţii o sforţare, e vorba să se unească din nou grupările liberale, să dispară aurelianiştil, să dispară stătesciştil. Fi-va partidul liberal, după aceasta, mal zdravăn şi mal capabil de a munci ? Credinţa noastră este că nu. Precum e peste putinţă să scoţi unul ftizie plăminil caveruoşl şi să-l înlocueştl cu alţii sănătoşi, tot aşa de imposibil este să se stabilească unitatea in partidul liberal. In aparenţă se va face concentrarea ; dar aceasta nu va fi mal eficace de cît medicamentele de consolaţiune ce se daţi tuberculoşilor ajunşi în ultimul stadia. Un escitant poate spori momentan energia funcţiunilor ; o injecţie de morfină poate amorţi provizoria senzibili-tatea, dar sănătatea nu o pot reda. Aşa va fi şi cu concentrarea liberală. Se va înăbuşi curentul aurelianist, dar se va ivi un nofi curent, căci boala e in sînge şi trebue să răsufle ; dacă i se închide o cale, ea răsuflă aiurea. Concentrarea liberală dacă se va face va da partidului guvernant o clipă de răgaz şi atîla tot. Idealul şi capacitatea de muncă nu va putea să 1 le redea. SUVERANII ROJIÎNl PRESA UNGUREASCA Agitaţiuni duco-roinane. - Telegrama «1-lui Dini. Stnrdza.—Intrarea oficială a Komlniel In tripla a-1 lanţ ii. Imperiul maghiar. Agitaţiuni daco-romano Vorbind de vizita Suveranilor Rondul la Budapesta, Egyetdrtei, in numărul săO de Sîinbătă, constată că această vizită e o dovadă că Regele Carol e devotat şefilor alianţei întreite. Apoi ziarul continuă : «Acest lucru c de ajuns ca să primim cu bucurie pe Oaspeţii Regelui nostru, căci ni se dă un nou prilej să manifestăm înaintea străinătăţii suveranitatea şi independenţa statului ungar. 'Dar, în afară de aceasta, interese speciale ungureşti se leagă’de această vizită. Nizuinţele elementelor ultraiste ale Romî-nilordin Ungaria tind spre daco-romanism. Daco românismul tinde direct la distrugerea unităţii statului ungar şi pepiniera a-cesţor idei aventuroase e Romînia, unde agitatorii găsesc cel mai puternic concurs material şi moral. In politica internă a Romîniei joacă un rol important această ridiculă cestiune naţională, pe care partidele o exploatează unul în contra altuia. Cunoscute sunt mijloacele cu cari lucrează daco-romanii. Dintre acestea, mijlocul cel mai tare e acea campanie murdară de calomnii, pe care o poartă agitatorii în potriva noastră. Această campanie, pe cît e de furioasă, pe atlt e de nemernică; ea a contribuit la încordarea relaţiunilor dintre noi şi Romini. „Ou toate aceste, deşi Regele Carol nu e un personaj atît de însemnat ca împăratul Wilhelm, deşi Romînia n’are importanţa Germaniei, totuşi, ca să facem plăcerea Regelui nostru Franz-Iosef, să primim cu căldură pe Suveranii Romîni“. Acesta este articolul pe care Agenţia Romînă ni l’a semnalat Simbătă, spu-nînd că Egyetertes şi cele-l’alte ziare ungureşti vorbesc cu entuziasm de vizita Suveranilor Romini. Telegrama d-luî Sturdza A^kolmdny şi cele-l’alte ziare ungureşti publica următoarea telegramă din Bucureşti, transmisă de Agenţia Romînă: «Ziarele romîneşti, fără deosebire de partid, recunosc importanţa vizitei. Ele rele-vează mai ales faptul că Regele Carol înapoiază vizita Regelui Franz-Iosef chiar în Capitala Ungariei, ba încă în momentul cînd suveranitatea statului ungar, în urma vizitei şi a toastului împăratului Wilhelm, serbează un triumf atît de strălucit. Purtidul liberal, care a înscris pe stindardul său alipirea sinceră către tripla alianţă, primeşte cu o satisfacţie cu atît mai mare acest eveniment, că el îşi arogă meritul de a fl determinat în opinia publică, prin politica sa moderată, un curent mal amical faţă de Ungaria. «încă atunci cînd M. Sa Franz-Iosef a vizitat în Bucureşti perechea regală romînă, înttmpinînd pretutindeni pe unde a trecut un entuziasm demonstrativ, elementele ultraiste afi fost nevoite să se convingă că aspiraţiile lor nu găsesc nici un sprijin în masele profunde ale popu'aţiunel şi, de şi nu este neînsemnat numărul acelora 'cari ar dori să exploateze cestiunea naţională în interese de partid, totuşi cu drept cuvînt se poate constata că oamenii cumpăniţi şi mai ales bărbaţii cari ai* conştiinţă de răspunderea lor, recunosc că singura politică salutară e încetarea neînţelegerilor artificiale şi o sinceră alipire a Romîniei către statul nngar. Cu toate atacurile ce se indreptează în contra d-lui Sturdza, totuşi al dsale este meritul că această politică a pătruns prin cele mai adinei straturi ale poporului». Intrarea oficială a Romîniei în tripla alianţă Magyar Hirlap scrie următoarele : < Vizita regelui Carol al Romi-nieî areomare importanţă politică. «Din sorginte sigură aflăm că regele Frânte-Iosef la prinsul de gală ce se va de la palat, va toasta pentru Regele ca pentru aliatul său. «Romînia a intrat mai de mult In alianţa întreită, dar aceasta nu s’a ştiut în mod pozitiv de cit numai de cei iniţiaţi. Acum intrarea Romîniei in alianţa întreită se va anunţa in mod oficial.* Imperial Maghiar Budapesti Hirlap exploatează vizita M. Sale Regelui în termenii următori: «Prin vizita Împăratului Wilhelm şi a Regelui Carol vechiul imperlfi mu- www.dacoromanica.ro glilar a reînviat şi popoarele vecine din Orient îi dau importanţă şi U res-pectează, nu de dragă voie, ci de nevoie, căci realitatea lucrurilor le impune. «Pentru acest imperiu ne-am luptat în secolul acesta. Am isbutit a ne înălţa economiceşte, a întemeia un stat unitar şi puternic, a ne face cunoscuţi lumel ca stat suveran şi independent. «Numai un singur lucru ne mai rănii ne sa realizăm îu cadrul imperiului maghiar: MAGIIIiRI-ZAREA HABSBURGILOR! «Cum că stalul ungar, care azi e cheia Orientului, a devenit o putere mare în Europa, o dovedeşte în de-ajuns faptul că alianţa Ungariei e căutată azi de Germania şi de Romînia». CĂLUŞUL Ori cit de ticăloasă ar fi atitudinea unul partid, Încă nu am pomenit ca o grupare politică să se afle tu aşa strlmtoare, tu elt să fie nevoită a curma prin tăcere orl-ce discuţiune. Iu tot-d’a-una, unul partid II mal răni în la îndemînă măcar argumente ipocrite ori neadevăruri spre n-şi susţine, cel puţin de ochii Înmii, purtarea sa politică. Pentru prima oară avem pilda unui partid redus absolut la tăcere. S’ar părea că din foile «Voinţei Naţionale», pe cari stau scrise toate neomeniile partidului liberal, s’a făcut un ghemotoc cu care s’a umplut gura anonimilor ruşinoşi cari mai afi eurajnl să apere guvernul în foaia oficioasă. In ehestia mitropolitului le-am pus căluşul în gură şi, eîud s’ati încercat să-l scoată din măselele lor, de guler şl îaiplugîndu-i de umeri i-am dus la Curtea cu juraţi să eltească scuzele umilite pe cari le-au scris subt dictarea noastră. Timp de trei luni, presa guvernamentală a putut şl ea să răsufle, îu toiul vereij şi acum iar le-au pus căluşul în gură, îndopînd-o eu declaraţluuile de altă dată ale d-lui Sturdza. Regele Carol se duce să viziteze pe Regele Ungariei la Budapesta. Toată presa se ocupă de acest eveniment. Ui bine, îndrăzneşte «Voinţa Naţională» să şoptească măcar un comentar, cutează ea să spună măcar o vorbă, pentru ce ministrul nostru de externe nu îuso-ţeşte pe Şeful Statului în călătoria Sa ? Mu îudrăzneşte şt uu va îndrăzni. E» va rămînea umilită şl eu căluşul în gură. DIN STREINJTATH Situaţlunea In Austria După cum se ştie din depeşl, conflictul ceho-german, în jurul căruia gravitează astă-zl totul în Austria, a venit pe tapet din chiar prima şedinţă a Camerei deputaţilor din Vienu. Chestiunea n’a făcut nic‘ un pas înainte. Atît minoritatea germană cit şi majoritatea compusă din reprezintanţit celor-l’alte naţionalităţi austriaco, ţin fie-care cu extremă încăpăţînare la punctul lor respectiv de vedere. Pasiunile, cari astâ-vară transformaseră Bohe-mia iu teatrul unul război civil, sunt astă-zl tot aşa de puternice şi tot dezlănţuite. Guvernul,'majoritatea şi prezidiul Camereî afi fost tratate de minoritatea germană cu o extremă violenţă, care a şi dat loc la un duel între primul-ministru Badeni şi uu deputat, Wolf. Metode noul 0 singura schimbare se poate constata între acum şi sesiunea trecută a Parlamentului: o schimbare de metodă. Grupul cel mal însemnat din minoritatea germană, acela al progresiştilor, s’a arătat ceva mal moderut, nefăcînd obstrucţiune din capul locului. Deşi protestlnd, progresiştii nu s’ufi opus la alegerea biuroulul nici la alegerea membrilor DelegaţiuniT. Numai fracţiunea extremă a SchOnarianilor s'a pus pe obstrucţiune de la Început. Se pare insă că nu e din partea progresiştilor germani de cit o manoperă menita a adormi vigilenţa majorităţii. Majoritatea şi-a modificat şi ea metoda. Deşi regulamentul nu-I dă nici o armă contra ob-strucţiunil, biuroul Camerei a recurs lu mijlocul de a refuza cuvîntul gălăgioşilor germani. Măsura aceasta nu e de cit provizorie. Chiar tn prima şedinţa, şeful clerului polon a propus să se instituie o comisiune de 36 deputaţi, aleşi din toate grupările Camerei, pentru modificarea regulamentului. Majoritatea vrea să introducă Închiderea discuţiunil, dispoziţinue ce lipseşte azi din regulament. Forelgn. TRIBUNA LITERARA Curentul idealist m Cînd se stinge suflarea care a hrănit, într’o vreme, idealul unei civilizaţiunl ce apune, se naşte în dimineaţa erei celei noul ce se deschide, un nofi curent dătător de viaţă, care scutură rămăşiţele îngălbenite ale epocii din nainte, răcorind atmosfera şi înverzind vlăstarele cele tinere. El bate, in aceeaşi vreme, în toate ramurile de cunoştinţă. El nu poate răzbi în filosofie fără ca inrîurirea lui să se resfrîngă în domeniile lăturalnice, în ştiinţă, politică, poesie ori artă. Aceeaşi pornire idealistă care, de Ia o vreme stăplneşte filosofia, a început a străbate în ştiinţele sociale. Cum să manifestă însă aceste tendinţe? Omul de geniO ca şi fiara sălbatecă, stânca amorţita, ca şi frunza ce viaz«, tot ce I coprins în marginele «multului rotund» se explică prin puterea legilor mecanice. In această concepţiune pe atât de greşită pe cât de simplistă, introduceţi, prin mijlocirea psichologiel, cum propune şcoala cea nouă, idela de viaţă, înfigeţl în om activitatea internă şi apoi priviţi conştiinţa lui ca o putere motoare, care nu numai îndură forţele mecanice, ci din potrivă le pune în mişcare, şi aţi revoluţionat ştiinţa socială. Acest ferment de o putere* fără seamăn a început a fi privit ca un element de renovaţiune, pe vreme ce naturalismul, după netăgăduite succese datorite aplicării legilor biologice, sociologiei, îşi sleise puterile şi numai era în stare a produce de cît o searbădă literatură, nişte metafore îndrăsneţe şi nişte comparaţiunl silite între organismul social şi acela al vieţuitoarelor. Atunci se lămureşte deplin că nu viaţa vegetativă plămădeşte datinele omenirel. Din idei şi sentimente se nasc evenimentele pe cari istoria apoi se mărgineşte a le înregistra. Deja mal de mult, in Germania, La-zarus şi şcoala lui, pornind pe calea aceasta, începuseră a reînsufleţi ştiinţele sociale, aşternîndu-le o bază psichologică. Mal de curînd, vedem pe Tolstoi dîn-du se de partea şcoalel celei noul. După dânsul, legile cari pretind a stăvili mişcările omeneşti prin mijloace artificiale, nuaO de cât o înrîurire cu totul superficială. De aci urmează că acţiunea lor poate fi intru cât-va nesocotită, căci măsura puterii omeneşti e inima omului. «Înainte d’a înzestra omenirea cu o nouă condiţie, ne zice Tolstoi, trebue din nott zidită inima omenească». Insă ca psicliologia să-şi dobândească legitima înrîurire în sociologie, e neapărat ca, din individuala, să devie socială. Acest adevăr a fost priceput de o seamă de scriitori cari, în ziua de azi, se silesc a întemeia psichologia popoarelor. In Franţa, d. Gustave Le Bon a întreprins cu deplin succes opera aceasta. Intr’o însemnată lucrare, intitulată Lois psynhologiques de l'Avolution des peuples, d. Le Bon ajunge a formula următoarele conclusiunl: Viaţa unul popor şi toate manifesta -ţiunile civilizaţiunel sale sunt numai oglindirea sufletului săO. Nu atât insti-tuţiunile poiitice cât caracterul determină soarta unul popor. Numai anume împrejurări istorice izbutesc a încuiba într’o naţiune aspira-ţiunl comune, interese comune, credinţe comune şi numai cînd această potrivire de credinţe se manifestă, isbuteşte, cu adev6rat, acel popor să capete o inimă colectivă şi să întemeieze o rasă. Dobindirea unei conştiinţe colective puternic închiegate şi desfăşurarea d'a-supra-I a unul ideal strălucit însemnează apogeul mărire! unul popor. Ora decadenţei sună clnd acea conştiinţă Începe a se despica. In Anglia, un scriitor de frunte, d. Benjamin Kidd, In cartea sa despre Evoluţia socială (1), ne-a arătat de curind cum toată istoria omenirel să explică prin Inrîurirea sentimentului. Tot ce s’a să-vîrşit pină acum In lume, toate evenimentele de seamă şi toate epocile de mărire ale popoarelor îşi aO oblrşia în (1) L’Avolution sociale, pur Benjamin Kidd. 2 1 P OCA ■ inima omeneasca, in sentiment şi in deosebi, in spiritualismul creştin. In ochii d-lul Kidd, sentimentul religios a fost şi va fi deapururea rădăcina propăsirel omenire!. El este «pivotul istoriei».' Pretutindeni vedem dar desvelindu*se aceleaşi tendinţe. Pretutindeni reacţiu-nea ţinteşte către o mal desCvîrşitâ desmaterializare a ştiinţelor sociale. N. Filipescn. WFOBMAŢD Mişcarea naţională Comitetul naţional al studenţilor s a întrunit Sîmbătă seara in localul societăţii studenţeşti Unirea bl vederea reluărel campaniei în cestiunea naţioanală. La această consfătuire au venit şi cîţi-va studenţi socialişti şi ovrei, cari aii încercat prin scandal să pună la ordinea zilei cestiunea socială şi cestiunea ovreiască. Planul lor însă s’a zădărnicit. Comitetul naţional a decis să se pună în raport cu comitetul Ligei in vederea organizăreî unui mare meeting pe ziua de Marţi. * * * Studenţii universitari sunt convocaţi pe disearu la o consfătuire în localul Ligel Culturale. 1 * • * * Sîmbătă seara mai mulţi ziarişti aii plecat la Budapesta, ca simplii particulari, să aziste la recepţiunea MM. LL. Regele şi Regina. Dintre toate ziarele din Capitală, numai Roumănischer Lloyd şi Bukarester Tagblath aii acceptat invitarea presei ungureşti. In această privinţă d. Secăşeanu, profesor în Tulcea, ne telegrafiază următoarele : «Mulţumire şi respect ziarelor L’lndd-pendance Roumaine, Timpul, Epoca, Drapelul şi Adevărul.» * * * EgyetărUs, în numărul său de Sîmbătă, publică următoarele: «E iiiteresant, şi pentru spiritul public al Capitalei ungare foarte caracteristic, că niai şcolile secundare nu s’au sustras de sub impresiunea toastului împăratului Willielm. «In toate şcoalele superioare, speciale şi secundare, profesorii aii citit studenţilor şi elevilor toastul împăratului Germaniei. In clasele secundare superioare şi în şcoalele speciale şi superioare, elevii şi studenta aii învăţat pe de rost toastul.» 1>. Sturdza ţi colectiviştii Intre colectiviştii de toate nuanţele nemulţumirea contra d lui D. Sturdza se manifestă astăzi făţiş, cu ocaziuuea vizitei ce M. S. Regele Carol face, la Budapesta, regelui Ungariei. Convorbirile tuturor colectiviştilor, la club şi aiurea, nu att all obiect de cît această vizită, care este considerată de mulţi din el ca o ultimă degradare a primului ministru celectivist. Colectiviştii îşi datt acuma şi el seamă de discursul-scuze al primului ministru, ţinut la Iaşi, şi socotesc că acel discurs era de ajuns ca partidul lor să nu mal cadă la umilirea de astă zi. Tot colecti viştii comentează tăcerea Voinţei Naţionale şi zic că nemergerea d-lul Sturdza la Budapesta nu Înseamnă nimic şi nu salvează nimic. 6,D. Sturdza, zic colectiviştii, trebuia să facă totul ca M. S. Regele să nu meargă la Budapesta : era convenabil, era diplomatic ca M. S. Regele să întoarcă vizita împăratului Frântz losef, bine; dar această vizită nu tţ,ebue de loc întoarsă în capitala Ungurilor, în contra cărora—zic colectiviştii—partidul era angajat, prin discursul chiar al d lui Sturdza, şi acesta, ca primul consilier al tronului, trebuia să se glndească la umilit»* ţele la cari expune partidul sătt. Agenţia Romînă ne transmite ştirea că MM. LL. Regale şi Regina, in timpul şederel T/yr la Viena, vor merge la Operă, a 15 Septembre, unde, după dorinţa M. lS. Regina, se va interpreta opera Les noces de Figaro. * * * Tot «Agenţia Romină», ne spune că primarul din Budapesta a primit Sîmbătă comunicare oficială de la mi~ nistrul-preşedinţe al consiliului, despre vizita MM. LL. Regele şi Regina Hominizi. Comunicarea indică monumentele şi curiositătile ce vor vizita MM. LL. Ro- mîne, cari vor fi primite cu acelaşi ceremonial cu şi Împăratul german. Coaiele Badeni, prim-niinistru al Ausbiel, a conferit, Joul, timp de aproape două ore, cu deputaţii romlnl al Reichsrathulul din Viena. t \ ' ■ - Eforia şcoalelor romîne din Bitolia a primit asigurări de la mai mulţi bogătaşi macedo-romînl din Constan-tinopol, Alexandria şi Salonic că sunt dispuşi a veni în ajutorul ei in caz cînd se vor redeschide în anul acesta şcoalele pendinte de dtnsa. Corespondenţa po’itică din Viena, ne comunică ştirea că d. Papiniu, ministrul nostru plenipotenţiar la Belgrad, va fi transferat la Constantinopol. Piuă acum nu se ştie încă cine va înlocui pe d. Papiniu. Mal mulţi amici al noştri din Galaţi ne-a ti trimis erl următoarea telegramă; Noua atitudine a EpoceT a fost primită aci cu mare entuziasm. Toţi am părăsit pe Lascar Catargiu, reprezintantul ciocoismului. Să trăiască Dumitru Sturdza, adevăratul şi demnul reprezintant al romî-nismului şi demnităţei noastre naţionale Direcţiunea telegrafelor ne dă şi nouă de astă dată ocaziuuea de a ne plinge in contră-J, pentru că a permis transmiterea unei telegrame în care erau cuvinte ofensatoare la adresa d-lul L. Catargiu. De sigur că direcţiunea telegrafelor a călcat art. 7 al legel, numai pentru că în acea telegramă erau şi cuvinte de laudă la adresa patriotului Dumitru Sturdza. Săptămîna trecută au mai sosit în Capitală trei profesori din Macedonia, anume, d-nii Mihail Dimonie, Gh. Perchidi şi Gr. Teodorescu. Numărul profesorilor şi institutorilor macedoneni sosiţi pînâ acum în Bucureşti se urcă la 25. In curîud se mai aşteaptă sosirea şi a unui alt grup de institutori din Macedonia, pentru a-şi reclama de la ministerul instrucţiei lefurile lor secfestrate de Apostol Mărgărit de doui ani de zile. «Josnicia «l-ini Dim. (Sturdza Fa Institutul Oteteleşeann. — Rugăciunea uunl transilvănean.—Fu părinte dezolat Fa Institutul Oteteleşeann Distanţă de o oră de Capitală, iu mijlocul unul parc imens şi de o rară frumuseţe, se ridică elegantul Castel de la Măgurele, care a fost donat de decedatul Oleteleşeanu Academiei Romîne, pentru un institut de fete sărace. Epitropil acestui institut suni d-nil Dim, Sturdza şi I. Calinderu, iar directorul, d. Ioan Slavici. La această şcoală sa primesc în fie-ce an 100 de bursiere, în urma unul concurs. Şi, pînă mal deunăzi, se primiatt în acest institut şi romînce din Transilvania. De cînd însă d. Sturdza a ajuns la putere, romincele din Transilvania nu mal sunt primite. Lucrul acesta nu s’a ştiut, însă, pînă acum, căci marele patriot transilvănean, d. Ioan Slavici, l’a ascuns, ca să nu compromită şi mal mult pe d. Dim. Sturdza. ltugăclnnea uunl transilvănean La concursul de astă vară pentru admitere în Institutul Oteteleşeanu, s’aft prezintat mal multe copite din Transilvania; toate, Insă, att fost respinse de patriotul Ioan Slavici, din ordinul d-lul D.Sturdza. Ceea ce s’a lntlmplat Insă, unei sărmane copile, Elisabeta Elie din Năsăud, e revoltător de scandalos. Tatăl acestei fetiţe, d. Ion Elie, un biet copist din Năsăud (Transilvania de Nord), cu o leafă lunară de 00 lei, dorind să asigure fetiţei sale un viitor mal bun şi să-I dea o creştere bună,—căci muma el a murit de astă iarnă,—se adresează direcţiunel Institutului Oteteleşanu Intrebînd-o dacăcucer-tificatele de sănătate, de paupertate şi de absolvire a claselor primare, poate să iie primită copilă sa, în urma unul concurs, în Institut ? D. Ioan Slavici ii răspunde afirmativ. Şi bietul om îşi scomptează leafa pe două luni, vinde ce putea să vludă din casă, supune pe fiica sa la un examen medical a doui doctori cari datt două certificate de perfectă sănătate copilei şi apoi vine în Bucureşti cu copila sa. Fu părinte desolat Vine bietul romtn îu Bucureşti şi aşteaptă ziua concursului. La concurs, fetiţa răspunde în mod strălucit şi e clasată a treia, din peste o sută de candidate. Părintele, fericit şi plin de bucurie, se prezintă la Institut ca sâ-şl interneze copila. Se duce la d. Ioan Slavici, dar acesta ÎI răspunde scurt: — Nu e primită! Bietul om rămine înlemnit pe loc şi, după cîte-va secunde, lacrimi de durere, i-se ivesc în ochi, apoi un plîus amar îl cuprinde. Ori cine s’ar fi cutremurat la această scenă de durere, mimai d. Slavici a răspuns rece: — Copila are o cataractă la ochiul sting şi o să se molipsească cele-l’alte eleve! Cataractă molipsitoare 1 Ce motiv mes chin ca să acopere josnicia de sentimente şi slugărnicia d-lul Sturdza faţă de Unguri! Cataractă molipsitoare! Cu lacrimi în ochi, bietul părinte s’a întors îu Capitală de la Măgurele şi a supus pe fiica sa la un nott examen medical. Şi doctorul a constatat că u’are nici cataractă la ochi nici vr’o altă boală. Dar în zadar. Din ordinul d-lul Dim. Sturdza nu se mal primeşte nici o transilvă-neancă în Iustitut, ca să nu se supere baronul Băiiil'y. Şi bietul părinte n’are nici cu ce să se întoarcă la Năsăud! Concertul european Afacerea cretană Viena, 13 Septembrie. — O scrisoare adresată din Petersbţirg Corespondenţei Politice, expune că preliminările de pace greco-turcească au dovedit că concertul european posedă destulă tărie pentru a impune voinţa sa perturbatorilor păcel. Faptul că puterile au fixat cîştigul victoriei, va lua beligeranţilor pofta de a turbura pacea pe viitor. Acum se va putea aborda afacerea cretană, dar puterile vor trebui să ră-mîie unite pentru a influenţa asupra decisiunilor Porţii. Guvernul turcesc n’ar avea de cît datoria de a obţine ratificarea autonomiei acordate Cretei. — Executarea acestei autonomii aparţine puterilor. Poarta n’ar avea dreptul să proles-terl în contra măsurilor de luat de puterile pe basa autonomiei acordate. Caneea, 13 Septembrie.—Amiralii aii decis să întinză şi dependenţelor din Suda, serviciile de poliţie adoptate pentru Caneea. — Un colonel austro-ung ir va asista la instalarea lor. O luptă care a ţinut 2 ceasuri s’a dat lingă Qandia între insurgenţi şi mahometanl. Incendiarea arbonlor fructiferi continuă. Duelul contelui Badeni . Viena, 13 Septembrie.—Azi dimineaţă a fost un duel cu pistolul între coatele Badeni, ministru-preşedinte al consiliului, şi d. Woiff, deputat naţional german. Intîl-nirea a fost causată de o insultă personală aruncată de d. Woiff in contra contelui Badeni. Contele Badeni a fost rănit la mina dreaptă. Viena, 13 Septembrie.—liana contelui Badeni este uşoară. Glonţul a intrat in braţ d’a8upra pumnului şi a eşit prin cot. Viena, 13 Septembrie.— Ziarele anunţă că starea contelui Badeni este destul de satisfăcătoare. Doctorii aşteaptă vindecarea sa în termen de o săptămînă. Cu toată rana sa contele Badeni continuă să gereze afacerile ministerului, liana n’a causat friguri. Toţi miniştrii şi preşedintele Camerei s’aii dus la minister pentru a se informa de starea sănătăţii contelui Badeni. Diferitele grupe ale Camerei aii trimes de asemenea delegaţii pentru a exprima simpatiile lor ministridui-preşedinte al consiliului. Martoiil contelui Badeni erau doi ofiţeri superiori, aceia ai d-lul Wolf, doui deputaţi. Viena, 13 Septembrie.— Caracterul rănii contelui Badeni îi permite de a continua expediţia afacerilor. împăratul a exprimat de mai multe ori telegrafic contelui Badeni, sentimentele sale de cea mai adîncă şi cea mai amicală simpatie. împăratul a cerut de două ori ştiri telegrafice asupra sănătăţii contelui Badeni. Ştirea în privinţa rănirei ministrului preşedinte a provocat simpatii vii pentru contele Badeni în toate clasele societăţii. Diferite cluburi de deputaţi au decis să organizeze manifestafiuni de simpatie. Toţi miniştrii şi membrii corpului diplomatic aii exprimat simpatiile lor contelui Badeni. Viena 13 Septembrie. — După ziare, motivele ducelui Badeni-Wolff ar fi o insultă a acestui din urmă la adresa mi-nistrului-preşedinte. La şedinţa camerei deputaţilor de la 12 Septembre, cînd era vorba de agenţii de poliţie deghisaţi în servitori şi cari se aflau în palat, D-nul Woiff a strigat: «Este o pungăşie a iul Badeni». Aceste cuvinte nu sînt înserate în pro-cesu-rerbal al şedinţei, pentru că n’aii fost auzite de generalitatea deputaţilor, din cauza zgomotului ce domnea în sală. Vieua, 13 Septembre.—Condiţiunile duelului Badeni- Woiff erau serioase ; schimb de trei gloanţe la 25 de paşi. Contele Badeni a fost rănit la primul schimb de gloanţe. Familia contelui Badeni n’a aflat ştirea duelului de cît la întoarcerea la palat a ministrului preşedinte rănit. Viena, 14 Septembrie.— Starea contelui Badeni este satisfăcătoare. Repaosul din noaptea trecută a fost turburat, dar u’a avut friguri. Ministrul-preşedinte a eşit din casă azi şi s’a ocupat de afacerile Statului. Se speră că peste 15 zile va fi pe deplin vindecat. împăratul Frantz loseph primeşte In fiecare zi ia Budapesta un raport telegrafie, asupra sănătăţii contelui Badeni. Archiducele Renier s’a informat telegrafic de starea rănitului. Simpatii vil se manifestează faţă de ministrul preşedi te în toate clasele societăţii, atlt în ţară cît şi în streinătate. Sultanul şi Creta Constantinopol, 14 Septembrie.—La ultimele şedinţe ce Sultanul a acordat ambasadorilor, M. S. a declarat că i este cu neputinţă de a retrage trupele turceşti din insula Creta, pentru că mahometanii ar rămine fără protecţie. Se fac obiecţiunt în contra amnistiei cerute, de oare-ce comandantul superior al Tesaliei se teme de desordine la plecarea repatriaţilor. Totuşi cestiunea continuă a fi studiată de guvernul turcesc. £Î» Constantinopol, 14 Septembre.—In audienţele ce a acordat erl Sultanul a relevat faptul că situaţia actuală a insulei Creta nu poate centimui şi a exprimat dorinţa de a regula cestiunea cretană cit se poate mai curînd. La audienţele ce aii obţinut erl, baro- nul de Calice, d. de Nedilow şi însărci natul de afaceri francez aii vorbit în favoarea unei amnestil speciale şi imediată pentru toţi aceia cari oii participat la răzhoiu în mod activ. întrunirea ambasadorilor a decis de a face un demers comun in această privinţă. Situaţia în Grecia Atena, 14 Septembre.—După limbagial ţinut de organele cele mai influente ale presei, opinia se pronunţă pentru acceptarea condiţiunilor preliminărilor de pace, proteslînd însă contra articolului privitor la control. Asly, procedînd la o anchetă telegrafică în provincie, rezultă din ea că opinia generală deşi indignată de condiţiunile împovărătoare ale preliminărilor de pace, este de a se supune, căci nu se are încredere în rezultatele unei continuări a răz-boiidui. Mîine trebuia să se ţie un meeting organizat de partizanii înverşunaţi ai războiului. Guvernul temîndu-se de ciocniri cu contra manifestanţii, a interzis organizatorilor meetingului de a procede la vr’o manifestaţie in oraş. PRESA MAGHIARA Şi VIZITA DE LA BUDAPESTA Budapesta, 14 Septembrie. — Ziarele ungureşti fac azi omagii MM. LL. romîne şi vorbesc în favoarea unei amiciţii sincere între Ungaria şi Romînia. Nemzet zice că,‘ Suveranul Romîniel merită atit prin personalitatea Sa. cît şi prin acţiunile Sale regale, simpatiile Ungariei. Răsfoind istoria Romîniel în ultimii 30 de aul, Nemzet conchide zieînd că Regele Carol a dat dovadă de un mare talent de om de Stat pentru a consolida tronul Săfi, a scoate Romînia din starea sa de vasalitate şi a ridica ţara Sa la rangul de regat independent. Politica orientală a Romîniel merge din succes în succes. Dragostea şi popularitatea urmăresc pe demna colaboratoare a M. S. Regelui Romîniel, graţioasa Sa Majesfate, Regina Elisabeta care, prin strălucitele Sale virtuţi şi geniul sătt naţional a contribuit la consolidarea Statului romii;. Nu ne îndoim, zice ziarul în cestiune, că la primirea M. S. Regelui Romîniel de către M. S. Frantz losef, patriotismul şi înţelepciunea din Budapesta vor fi la nivelul datoriei Sale şi vor face şederea Majestăţilor Lor romîue, cit se poate de plăcută. Budapesti Hirlap publică un articol intitulat «Alianţa ungaro-romînă». Acest ziar considera visita MM. LL. romîne la Budapesta ca un act de pace între Unguri şi Romlnl. Lealitatea ambelor părţi este con-diţiunea unei păci durabile între cele două naţiuni. Budapesta, 14 Septembre.— Ziarele continuă să facă omagii MM. LL. romîne. Organul fracţiunel independente Magya-roszag, zice că M. S. Carol vine acum în Ungaria pentru prima oară în timpul domniei sale de 25 de ani şi face să reiasă însemnătatea acestui eveniment. Face să se observe că Regele şi guvernul romln s’att ţinut tot-d’auna departe de agitaţiile în contra Ungariei. Ziarele salută pe M. Sa Regele Romîniel ca amicul triplei alianţe şi serbează visita sa ca desminţirea cea mal compe-tintă adusă calomniilor propagate în contra Ungariei. Budapesta, 14 Septembre.—Hazank scrie: Salutăm pe Suverauut regatului vecin cu cordialitate şi cu sinceritate, pentru că el este acela care, pe etnd ridica Romînia la un grad mare de cultură şi de putere, a ştiut să se păzească în tot d’auna de agitaţia îndreptată In contra patriei noastre. Principala sa sforţare a fost de a menţine relaţiunile de bună vecinătate cu Ungaria. Nota redacţiei. Din partea noastră o singură observaţie avem de făcut. Agenţia Romînă ne a transmis Sîmbătă că Egyetertes a publicat un entusiast articol pentru Romînia. Din darea de seamă ce facem în pagina întîia se poate vedea la ce să reduce entusiasmul ziarului unguresc. Tare ne e teamă că şi de astă dată relaţiile Agenţiei Romîne sunt departe de a fi exaite. 5) Institutul de Domnişoare BOLINTINEANU Fondat la anul 1874 BUCURE8CÎ. — Şoseaua Jianu. — BUCURESCÎ Sub Direeţlnuen I>.uef MABIA AN«ELES€V Faţa de importanţa ce autoritatea şcolară o (la astă-zl învăţsmintulul privat, reservîndu-ml pe viitor mal mult partea educativa şi conducerea generala a institutului, am încredinţat instrucţiunea ginerilor mei, d-lor profesori zare, certificat de proveninţă şi de sănătate. EOOVBl — Ilustrirte Zeitung, dă In ultimul săfi î umăr, portretele M. S. împărăteasa Germaniei, Augusta Victoria, şi a A. S. R. Marca Ducesă de Hesa, Victoria, sora A. S. R. Maria de Romînia. M. S. împărăteasa e In costum de colonel de husari, iar A. S. R. Victoria, poartă cu multă eleganţă, casca cu penaj şi costumul de colonel al reg. de cuirasierl, al căruia şef onorar este. Scena reprezintă momentul clnd ambele princese Îşi reiail locul In suita imperială, după ce afi defilat, în fruntea regimentelor Lor, In revista de la Homburg. — Anunţăm cu plăcere logodna d-lul dr. Steinhart, cunoscutul medic de copil, cu gentila d şoară, Paula Weinberg. — Miercuri, 17 Septembrie, fiind a 9-a aniversară, după răpausarea Iulie! Hasdeii, prevenim pe amicii familiei, că părinţii vor sta In mausoleul de la cimitirul Belu (Ser-ban-Voda), de la ora 10 a. m., pînă la 4 ore, după amiază. DITHRSe mMAPITALA Viol monstruos — Patru pungaşi |de barieră, numiţi Iordan Vasilescu, Tudorache Mitu, Matei Georgeseu şi un soldat, afi ademenit aseară pe o copilă de 14 ani, Mariţa Mihăescu, şi aă condus’o pe un maidan după strada Mă-elarl, unde mizerabilii aă siluit’o. DIN IAU A Pentru a nu-şl pierde obiceiul_____Ni se comunică din Alexandria că, in noaptea precedenta, un anume Nestor Piteşteanu, eliberat de un an de zile din penitenciarul Teleorman, a furat din acel oraş, priD spargere, un portofoliu de marokin cu 1600 de lei, 2 ceisoruice precum şi mal multe objecle de valoare. Trimiţindu-se pretutindeni semnalmentele sale, s'afi luat măsuri pentru prinderea acestui fur. tJn furt însemnat. — O telegramă din Pleoşti, anunţă că d. Alexandrescu, proprietar, a reclamat sub prefecturel respective, că un Îngrijitor al moşiei d-sale, Mârgăriteştl. anume Şapcalăă, ar fi dispărut de la moşie cu o însemnată sumă de bani, şi cu toate registrele moşiei. S’aă luat măsuri pentru prinderea fugarului. Sinuciderea unui fost ocnaş.—Ni se comunică din Galaţi că aialtă-erl, individul Gheorghe Vlad Purice xis şi Buşol, de fel din comuna Cucu, Covurlul, s’a sinucis, trăgindu şl un foc de revolver In pintece. Sinucisul, fost în mal multe rlndurl coudam-nat la ocnă pentru diferite sparg-rl şi tilhăril săvlrşite In judeţ, a luat această funestă rezo-luţiune din cauza mizeriei. Pe lîngă că era cu totul lipsit de mijloace, Buşol, era şi infirm şi nu putea să muncească ca sâ’şl cîştige hrana. Cadavrul sinucisului a fost transportat la spitalul din oraş. Catastrofa de la lltrbova.-Ni se scrie din D jrohoiă, că o teribilă catastrofă a’a în-tîmplut zilele trecute la casa proprietăţel după moşi t Hirbova, din acel judeţ. In momentul cînd mal mulţi oameni, din sat, lucrafi la reparaţiunea unor grajduri din curtea proprietăţel, mal multe coşare, vecine cu locul unde lucrafi sătenii, s’afi dărimat de o dată. Cînd s’a început surparea coşarelor, lucrătorii de la clădirea vecină afi fost surprinşi in lucru şi mal nici unul n’a avut timpul ca să fugi. Cinci dintre dlnşil, loviţi de birnele coştre-lor, afi fost omoriţl pe loc; patru afi fost grav răniţi, iar opt dintre dinşil. cari erau mal la distanţa de locul unde s’a întîmplat catastrofa, afi scăpat cu cîle-va contnziunl uşoare. De asemenea, din vitele cari erafi închise în coşarele dârimate, cinci bol şi doul cal afi fost găsiţi morţi şi acoperiţi de dărimăturl. Ştirea acestei teribile cataslrofo a produs o panică generala în comună. Accident nenorocit. —Alaltăerl noapte, mal mulţi indivizi s’ifl introdus pe furiş in via lui Luca Constantin, din Brăila, pentru ca să fure struguri. In momentul clnd hoţ I se pre găteafl să fugă, pindarul viei, Dumitru I. Proţap. priDztnd de veste, s’a luat după hoţi şi a reuşit să ajungă pe unul din el pe care a’început să-l lovească cu patul puşt.el. La un moment dat, cînd Proţap voia să lovească din nofi pe hoţ, arma a luat foc şi descârcătura a lovit pe pîndar In piept ucizindu-1 pe loc. Parchetul a fost înştiinţat. DIN STREINATATB Ciclon nrlaş.— In Brindisi (Italia), un ciclon uriaş a pustiit Marii, fâclnd cele mal mari daune. La Sava, peste 20 de case afi fost dăr maţe, 10 oameni omoriţl şi 50 răniţi. In Sia, edificiul gârel s’a prăbuşit, şeful staţiei a dispărut sub ruinl, împreună cu familia lui şi întreg personalul gărel. Seminarul, un castel şi spitalul «unt ruinate. Vre-o 80 de case s’afi prăbuşit, 20 de oameni afi murit, 24 afi fost răniţi. In Laziano 60 de oameni şi afi pierdut viaţa şi alţi mulţi zac răniţi. CONFLICTUL DE LA SULINA Cazul căpitanului Pouieî Marina din Constanţa, In numărul săfi de mtine va publica următorul articol, co-prinztnd amănunte foarte interesante, asupra conflictului de la ăulina : tn numărul din urmă al acestei reviste, am tăcut o scurtă dare de seamă despre cazul de la Sulina şi conduita energică, legală şi corectă a d-lul căpitan PonicI, pro-miţtnd a reveni. Aşteptăm din partea celor lu drept, ca să ia măsurile cuvenite, In scop de a da satisfacţie complectă căpitanuluiromîn, care a ştiut, cu această ocazie, să ţină sus prestigiul ţărel, faţă de străinii, cari afi încercat a şl rlde de legile, regulamentele şi autorităţile noastre. Nu s’a făcut însă nimic, pînă în prezent, şi acum, după ce vom discuta cazul din toate punctele de vedere legale, şi vom expune cu precisiune şi fidelitate faptul, lăsăm pe cititori şi lumea simţitoare să judece imparţial, dacă inacţiunea noastră nu constitue o circumstanţă agravantă în sarcina noastră, mal cu seamă în ce priveşte situaţia ce, pe viitor, ne am creat, înghiţind şi tăcînd, ţaţă de străinul deliquent. Cazul lutliu Afacerea se despică în două cazuri : Cazul 1: Când Agentul, (iar nu căpitanul după cum s’a zis), al companiei ruse de navigaţie «Gagarin», s’a făcut culpabil de călcarea art. 154 şi 280 din regulamentul porturilor, interzicîud reprezentantului autorităţilor porturilor intrarea pe bordul vaporului Russi. Cazul s’a comunicat imediat telegrafie, atlt ministerului de externe, cît şi inspectoratului porturilor. Tot odată s’a înaintat raport detaliat, acestor autorităţi, însoţit de procesul verbal constatator al faptelor, precum şi procesul verbal îde amendarea agentului, cu minimul amenzel, (50 lei în loc de 500 lei). Ce s’a întîmplat însă ? In loc ca autorităţile să continue a proceda Înainte, pe calea legală, calcă singure regulamentul şi ordonă ca amenda să nu se încaseze. Aveafi oare autorităţile acest drept ? Nu, căci iată ce zice art. 31 din legea organică a ministerului de externe: «Căpitanii porturilor au dreptul de a judeca ca arbitri în chestiunile maritime, şi hotărîrile lor sunt definitive, numai cu drept de recurs la Curtea de casaţie». Insultele agentului rus Tot ast-fel s’a urmat şi tn caşul cînd, pe cheul Portului, In faţa publicului, acelaş agent, în unire cu dragomanul vice consulului rus a insultat în mod brutal cu cuvintele de porci, măgari, capete de bol, pe funcţionarii romtnl al portului şi a! vămel, voind chiar a-1 lovi, pentru că aceştia nu afi permis debarcarea unul individ, care nu avea acte în regulă şi care fusese deja respins la Burdujenl şi Tulcea. Căpitanul portului a raportat şi acest cas, înaintlnd tot-odată parchetului din Tulcea, pllngerea funcţionarilor. Parchetul, conform legel, a delegaat pe însuşi căpitanul portului, căpitan PonicI, cu cercetarea caşului şi diesarea actelor. Se ştie că căpitanii de porturi sunt, după lege, auxiliarii ministerului public şi instrumentează, în toate delictete ce se comit în porturi. Pe baza acestor acte, parchetul de Tulcea a şi deschis acţiunea publică contra deliquenţilor: agentul şi dragomanul. In loc Insă ca afacerea să-şi urmeze cursul el legal, ce se lnlîmplă iar? Dosarul afacerilor a fost cerut de minister, cursul aeţiunel publice s’a întrerupt şi ast-fel s’a dat timp indivizilor In cestie, să facă dintr’o afacere pur penală o chestie diplomatică cerlndu-se în urmă satisfacţie guvernului romîn, pentru că căpitanul portului, conform art. 152 din regalumentul portului, ’l a înaintat justiţiei. Noi credem, că, în cas cînd s’ar fi lăsat ca lucrurile să urmeze calea lor legală, Ro-mîuiel, ÎI revenea dreptul şi ’l incumba datoria de a cere explicaţii şi satisfacţie, pentru hotărîrea se se vede că afi luat Ruşii, de a nu se mal subordona autorităţilor noastre, pe Dunăre. Se ştie ce a mal urmat. S’afi orînduit pe rînd 3 anchete, cînd, credem noi, că una serioasă ar fi fost suficientă. Anchetele de la Snllna Prima anchetă a fo3t făcută de inspectorul porturilor d. maior Bărbieri. Acesta a recunoscut absoluta corectitudine, precum şi atitudinea calmă şi rezervată, ce a avut d. căpitan PonicI, în tot timpul inexplicabilei agresiuni a Ruşilor şi chiar In cazul cînd acel indivizi afi avut impudenţa de a ultragia autoritatea, în chiar localul cancelariei, răpind cu violenţă după biuroul căpităniei, procesul verbail de amendare. In a doua anchetă afi instrumentat d-nil Paul Stătescu, inspector administrativ, I. Neniţescu, prefectul de Tulcea, şi maiorul Bărbieri. Rezultatul acestei anchete a fost identic. Şi din aceasta a reuşit deplina dreptate a căpitanului PojucI, şi s’a putut uşor constata vinovăţia Ruşilor. Dar atît n’a fost de ajuns : Se hotărăşte o a 3-a anchetă, la care afi procedat d-niî general PencovicI şi Ladijieusky, consul general rus din Galaţi; se'ştie că ambii sunt membrii în comisiunea europeană Dunăreană. Din această anchetă n’a rezultat nimic alt de cit o vie neînţelegere între ambii comisari: Reprezentantul Rusiei, văzlnd dreptatea cauzei căpitauuluî PonicI, dar nevoind să o recunoască, s’a despărţit în urma mal multor altercaţii, de d. general PencovicI, fără a se putea lua nici o hotărîre; se zice că d. general PencovicI ar aştepta sosirea M. S. Regelui, spre a I se pllnge de atitudinea comisarului rus... Orl-cine ar crede că lucrurile stafi aci. Nu. Ancheta d-lnl general tHurgeseu 0 a patra anchetă a fost ordonată de către ministerul de externe, pentru ce uu ştim. De astă dată a fost însărcinat dl general Murgescu, comandantul flotilei regale, cu cercetarea cazului. Nu mal Înţelegem scopul acestei anchete I Dacă am voi să exprimăm bănuiala că se caută, !d orî-ce chip, un punct de vinovăţie d-lul căpitan PonicI. Dar înlăturăm această presupuuere răutăcioasă şi credem mal logic a interpreta lucrul în sensul că guvernul romîn a voit să epuisese toate mijloacele, spre a putea dovedi, la timpul şi locul cuvenit, întreaga nevinovăţie a funcţionarilor săi şi culpa manifestă a Ruşilor. Se ştie că indivizii, adică agentul Velli Russi şi dragomanul Al. Dobrogeanu, afi strigat în public, (şi aceasta s’a consemnat In procesele verbale de constatare), că «afi promisia d-lul general Murgescu, că acel măgar de Damian (funcţionar al căpităniei portului), să nu mai facă serviciu la vapoarele ruseşti». D. general Murgescu a trebuit Insă, la rlndul săfi să recunoască că d. căpitan Pc-nieî a procedat precis, legal, conform dis-poziţiunilor codului penat, codului internaţional, al legel organice a ministerului de externe şi regulamentului Portului. Suveranitatea naţională tn Romlula 1. Autorităţile portului erau în drept să intre pe vapor ? Art. 142 este explicit în sens afirmativ. Art. 139 însărcinează pe căpitanul şi a-genţiî de sub ordinele sale, cu verificarea personalului din rolul de echipaj, patenta de sănătate şi controlul pe bord al acestor acte. La aceste dispoziţiunl se adaugă şi ordinele severe ale ministerului de externe în ce priveşte pe refugiaţii greci şi armeni. De aci rezultă că căpitanul portului era In drept şi avea chiar datoria de a se urca pe bord, spre a se încredinţa de sinceritatea actelor vasului. Indivizii în chestie, în reclamaţia lor, contestă comisarului maritim de la Sulina, ’l contestă dreptul de a fi recunoscută ca autoritate a portului şi nu vroesc să recunoască în aceasta calitate, de cit pe căpitanul portului al comisiuneî europene. Aceasta este, însă, un expedient şi iată de ce: Atît prin ordinele instructive ale ministerului de externe, la crearea portului Sulina cit şi prin protocoalele comisiuneî europene, se recunoaşte autoritatea teritorială a comisarului maritim romîn, în tot ce priveşte partea juridică o persoanelor şi vaselor. Căpitanul portului comi-siuuel incumbă numai ludatorirea de a Înscrie vasele şi a Incasa drepturile comisiu-nel; el mal este Însărcinat şi cu pilotagiul vaselor şi întreţinerea navigabililăţel canalului. 2 Căpitanul PonicI avea dreptul a cerceta cazul, încheia acte şi raporta autorităţilor superioare P Da. întreg regulamentul porturilor răspunde In mod afirmativ la această chestie naivă. Mal mult încă: conform dispoziţiunilor acelui regulament, actele judiciare, nu are calitate a le Încheia nimeni afară de căpitanul portului: nici inspectorul porturilor, nici comandantul flotilei, nici chiar ministrul. Satisfacţie pentru d. căpitan PonicI Aci se reduc capetele de acuzaţie contra căpitanului PonicI. Pentru aceste motive ri-dieule, Roşii şi presa lor, afi avut cutezanţa să ceară destituirea căpitanului PonicI, uitlnd că este militar şi că In armata noastră navală, posedă gradul de căpitan, pe care nu i-l poate lua nimeni. D. general Murgescu, recunosclnd, cu legea şi regulamentele In mină, că d. căpitan PonicI le-a respectat pe toate, iar că Ruşii sunt aceia cari le afi nesocotit, şi a terminat ancheta adreslnd ministrului raport în consecuenţă. încă o dată: se cuvine domnului oficer din marină, o satisfacţie manifesta. Nu ne Îndoim că cel în drept ’l vor da şi aceasta, pentru cel mal mare interes al prestigiului ţărel noastre. ULTIME INFORMATIUNI Aseară, la orele 8, s’a întrunit comitetul Ligei ca să discute asupra mijloacelor de a da uu noii avînt acestei instituţiuni naţionale. Comitetul n’a luat nici o de-cisiune, de oare-ce lipseau de la consfătuire d-nii Delavrancea şl Perieţeanu-Buzău. 0 nouă consfătuire va fl convocată pe Joui seara. Prin cercurile Ligei se agită ideia convocării unei întruniri publice pe Duminecă. Astă-zl se deschide sesiunea de toamnă a curţii cu juraţi de Ilfov. Comisiunea pentru modificarea legel drumurilor s’a întrunit astă-zl diu nofi la ministerul lucrărilor publice. Amicii noştri din Giurgio aQ făcut să reapară Legalitatea, organ al partidului conservator în localitate. Confratele nostru duce, cu aceeaşi energie ca şi in trecut, lupta In contra regimului de la putere. Ii urăm izblndă. Astăzi s’afi Început la Universitate, examenele In scris pentru obţinerea diplomei de bacalaureat. Agenţia Romină ne aduce ştirea oă MM. LL. Regele şi Regina au plecat din Miinich ert, la 8 ore 28 tn. de dimineaţă la Viena. MM. LL. au sosit la Viena tot ert, Duminică la 6 ore şi 15 m. seara. La gara din Viena aii fost salutate de d. E. 1. Ghica, ministrul Romlniei, d-na Ghica, personalul legaţiunei, consulul general al Rominiei, vice-consulul şi înalţii funcţionari al drumurilor de fer. După ce au ţinut un cerc in salonul de recepţie, Majestăţile Lor s'au dus la otel într’un echipagiu al curţii. Serviciul de onoare va întîmpina pe Majestăţile Lor la 16 Septenibre dimineaţa. Se ştie încurcătura, In care se găseşte guvernul, cu numirea unul titular la prefectura de Bacăd, înlocui d-lul Jean Lecca. Toţi cel cărora s’a adresat—pînă acum— d. Ferechide, ad refuzat această demnitate, din cauza dificultăţilor ce prezintă exercitarea el şi a exigenţilor puternicei şi numeroasei dinastii a Le-culeştilor. S’a vorbit acum cît-va timp, de d. Leon Sachelarie, care a refuzat şi d-sa. In ultimul moment, d. Ferechide a revenit, din nofi, la această combinaţie şi a chemat, în Capitală, pe primarul de Bacăd. D. Sachelarie, care se află încă în Bucureşti, n’a dat—pînă acum — ministrului, nici un răspuns categoric. D. Ion Calenderu, administratorul domeniului Coroanei, nu a plecat de cit ieri Duminică de dimineaţă la Viena spre a Intlm-pina pe MM. LL. Regele şi Regina şi a le însoţi la Budapesta. Se crede că d. general Barotzi, şeful marelui stat-major al armatei, care a părăsit capitala, împreună cu d. Calenderu, va însoţi asemenea pe M. S. Regele In vizita Sa la B uda Pesta. I. P. S. S. Mitropolitul Primat, s’a întors ieri, Duminică dimineaţa, In capitală, venind din Moldova. Studenţii in medicină interni al spitalelor Colţea, Filantropia, Colentina, Ospiciul Mârcuţa, Pantelimon, spitalul de copil, In total peste 50 de studenţi, ad adresat Eforiei Spitalelor Civile, un lung memorid, prin care cer îmbunătăţirea stării lor materiale. După acest memorid, situaţia acestor interni este mizerabilă. Nici locuinţă nici hrană convenabilă, nimic nu ad aceşti studenţi cari de alt-fel aduc atî-tea servicii spitalelor noastre. Credem că Eforia Spitalelor va lua în seamă pllngerea internilor. După rapoartele sosite la direcţiunea serviciului sanitar superior, pe ziua de 13 curent, s’ad constatat în Capitală 18 cazuri de febră tifoidă. D. general Vlădescu, şeful casei militare al M. S. Regelui, a plecat Duminică seara, prin Virciorova, la Viena, pentru a eşi întru intlmpinarea MM. LL., pe cari Le va însoţi la Budapesta. Creditul fonciar rural, zice Drapelul, o scos în vîneare moşiile d-lul Anas-tase Stolojan, care datoreşte acestei institut cinci rate întîrziatel în sumă de 700.000 lei. Publicaţiunea creditului va apare mline în Monitor. D. N. Mişu, Însărcinatul nostru de afaceri la ConstaHtiuopol, a fost primit Iu audienţă de Sultan. D. C. Gordon, directorul general al soc. tramvaiului vechid din Bucureşti ne adresează următoarea scrisoare Domnule redactor, Văzlnd in «Epoca» de la 13 eor. o notiţă prin care ziceţi că vizitii noştril sunt extenuaţi de muncă de oare-ce din 24 ore, 18 le petrec în vagoane, şi că ar fi exploataţi Intr’un mod neomenos, ne permitem a vă adresa aceste rlndurl, cu rugăciunea de a le publica în onor. d-v. ziar şi prin cari ţinem a declara că de sigur aţi fost indus în eroare de vre-un răii voitor. Toţi impiegaţii noştri şi-afi făcut şi continuă a-şl face de bună-voie serviciul în mod regulat. Mulţumindu-vă auticipativ pentru ospitalitatea ce veţi bine-voi a da acestor explicaţiunl, vă rugăm să bine voiţi a primi asigurarea deosebitei noastre consideraţiunl. O. Cordon. Noul condamnări In Transilvania Curtea de apel din Murăş-Oşorheiu a condamnat la şease săptămin" închisoare ordinară pe părintele Emanuel Beşa din Zlagna, pentru un toast, care după guvernul unguresc cuprindea pa-8agil în contra statului ungar. * * * Ţăranul loan Şerbu din Poiana (Banat) a fost condamnat de tribunalul din Caransebeş la două săptămtnl închisoare pentru o corespondenţă pe care a publicat-o tn Foaia Poporului din Sibiu. A se citi în pag. IV lista numerilor cîştigatoare a lo ţări el societăţei funcţionarilor publici. Depeşile de azî (Serviciul «Agenţieî Romîne>) Constantinopol, 14 Septembrie. — In cercurile Băncii otomane se contestă faptul că ar fi vorba de a se sili să obţină garanţia puterilor pentru împrumutul de indemnitate de resbel. Este vorba numai de a crea un modus ca acela care există pentru operaţiunile datoriei publice turceşti. Londra, 14 Septembrie. —Califul concentrează toate trupele sale disponibile, aproape 35 000 de oameni, în marele lagăr Întărit de lingă Omburman. Este îndoială ca trupele egiptene să înainteze In Sudan înainte de a fi Întărite de trupele engleze; dar este cu putinţă ca mal multe canoniere să Înainteze diu Berber şi ca Metammeh să iie ocupat dacă dervişii îl părăsesc. Roma, 14 Septembrie. — Se asigură câ d. Tani, deputat, va fi numit sub-secretar de Stat al justiţiei. Madrid, 14 Septembrie.—D-nul Woodford, ministrul Statelor-Unite, a sosit. Se asigură că adevăratul obiect al misiunel sale ar fi de a oferi mediaţiuuea Statelor-Unite pentru a termina războiul diu Cuba. Dacă Spania refuză mijlocirea Statelor-Unite, acestea nu-i vor declara război, dar vor favorisa pe Cubanl, suspendind raporturile diplomatice. ULTIMA ORA Scuza d-luî Sturdza faţă de unguri. Ziarele din Budapesta sosite azi după amiazl publică următoarea telegramă transmisă din Bucureşti de Agenţia Romină; In urma atacurilor violente ale presei oposante, e o mare îndoială daeă primul ministru Sturdza va merge la Budapesta saă ba, cu ocazia vizitei Begelui Carol. Institutul nou de Domnişoare BacnrescI, Str. Primă-veref, No. 33 FONDAT LA ANUL 1874 Eeautorizat la 18 Septembre 1898, cu No. 7289 Recunoscui ca întrunind toate condiţiunile cerute de noul regulament pentru şcoalale private, şi ca puţind primi numărul de 136 eleve PROGRAMUL OBLIGATOR COPRINDE I. Cursul preparator.— Două divisiuul, program special, pregătitor pentru clasele regulate, limba franceză, limba germană, gimnastica, jocuri cu cîntoce. II. Cursul primar.—Patru clase, progr. Statului, limba franceză, limba germană, desemn, lucru. III. — Cursul secundar.— Cinci clase, progr. Statului pentru Externatele secundare de fete. Limba franceză, germană, desemn, lucru. VI. Cursul gimnasial.—Patru clase, programul Statului pentru gimnaziile de băeţl tu limba latină şi elenă. Limba franceză, limba gennauă şi desemn. V. Cursul liceal,—Trei clase liceale, progr. Statului pentru liceele de băeţl, cu limba latină şi elenă, limba franceză, limba germană, desemn şi aquarele. Examenele se trec la Institut saă la şcoalelo Statului, după regulamentul în vigoare pentru şcoalele private. Pianul, după programul conservatorului, nu se plăteşte separut. CONDIŢIUNI DE ADMITERE Se plăteşte In două rate şi anticipat, 1) Septembrie şi 1 Februarie) clnd e»te o singură elevă ; şi In patru rate 1) Septembrie, 15 Noembrie, 1 Februarie. 15 Aprilie) cînd sunt două safi mal multe surori. Pentru copil de militari, de funcţionari de profesori şi de pensionari, se primeşte şi plată lunară, după cerere. Cînd sunt mal multe surorf, se reduoe de fle*oare pe an lei 60 Amil ţcolnr amte de IO lnnlv Septembre. 1 Iulie PLATA PENTRU UN AN ŞCOLAR ESTE: La enrsnl Primar Pentru o Interni • • lei 700 « seml-lnternă ► 600 externi • • * 400 L® enrsnl Gimnaalal Pentru o Interni • • lei 860 « semi-lnterai . 660 « externi • » 660 La «ursul Secundar Pentru o Interni • • lei 800 4 4 semi-interni ► tJOo 4 4 externi • • . 600 La «ursul Liceal Pentru o interni • • le! 900 semi-interni^- 700 externi • 600 Pe lîngă aceste oursurl mal este un ours mixt pentru copil mici ou program speolaL La acest ours se plăteşte : Anul întâia .............................. le! 200 *} ........................ « 250 NB. Copiii de la cursul mixt suut externi 6 gemi externi. Interni se primesc numai In caşuri excepţionale şi atunci se fac condiţiunl speciale. La acest curs se admit fetiţe şi băeţl mal jos de 7 ani. Elevelor nofi intrate li se reduce plata pe timpul ce va fl trecut de la 1 Septembrie pînă Ia data Insei ierel. Sunt facultative şi se plătesc separat: Limba engleză, limba italiană, danţul şi pictura. Plata variază după cum eleva este mal mult safi mal puţin avansată. Asemenea se fac condiţiunl speciale pentru elevele cari urmează cursul facultativ cu program propriu In limbi streine, potrivit cu clasa In care poate urma eleva. Informaţiunl se pot lua la Institut In toate zilele de la 10—12 a. m. şi 2—5 p. m., afară de Duminici şi sărbători. Prospecte se trimit după cerere. înscrierile încep de la 15 August. Cursurile es deschid la 1 Septembrie. * * * D. G. Moldovan, redactorul răspunzător al Foaiel Poporului a fost condamnat la o lună închisoare de către tribunalul din Sibiu pentru «agitaţie în contra patriei.» De ÎNCHIRIAT casele d-lul general I. Lahovari din str. Lustrului No. 5, mobilate aşa cum se afla. Doritorii se pot adresa la ziarul Timpul (Pasagiul Român). www.dacoromanica.ro 4 ■IU.T lSI Z jSU'- EPOCA -----------5- ---------------------------------r-, ------------------------- ■ as1 ' ----------------------------—------------------------------:—T------------------------ ■ "" Tragerpa loteriei funcţionarilor teri, ia orele iO dimineaţa, s’a Începui, In grădina Ci'jţnegkl, tragerea, loteriei So-cietăţeî Funcţionarilor Publici. * * Un numeros public azista la tragere. S’au vîndut 479,000 bilete din întreaga emisiune de 500 mii; 21,000 bilete aii ra “ias priii urmare u^iadute. ♦ * * La orele 10 se începe tragerea, în mijlocul emoţiei generale. Cel întîiiî număr ieşit la sorţi este 384..733, care a ctştigat 20 lei. Sunt 780 de miinere cişligătoare, dintre cari douâ mau loturi, unui de 50.000 şi altul de 20.000 lei. . Lotul de 50,000 lei a fost cl. 1,694: 402.270; 158.298 ; 398.328 : 260.146; 60.430; 314.626; 371.067 ; 172.955; 131,481 ; 340.660; 344.699; 437.247 ; 419.366; 272.232; 412.870: 205.173 ; 257.587 ; 163.700; 121.553; 148.888; 038.084; 146 055; 42.193; 212.890; 363 039; 444 351; 213 077; 120.745; 255.879 ; 40 134; 135 165 ; 257.564; 136.283; 216.115; ; 281.508 ; 22.405; 150.094; 216.236; 359 286; 414 820; 450.172; 311.553; 363.151; 212 580; 308.712; 314.133; 200.544; 301.950; 33.665; 31.883 ; 426 761; 387.548; 303.758; 370.489; 271.954; 44.734; 184.753; 221.575; 193.911: 369.999; 124.657; 458.678; 278.535; 236.376; 162.836; 498 374; 191.080; 232.344: 71.247; 42.100; 333.256; 16.996; 414,722. 20 lei 884.733 ; 36.601 i 99.681 f 438.87); 138.805 ; 69 718 ; 222.669; 494.536 ; 88.453 ; 101.590 ; 63.475; 404.112 ; 91.800 ; 455.918; 488.477; 189.445; 471 479; 217.845; 152.205; 109 927; 10.595; 434 595; 197.283 ; 484 685; 295 649 ; 9601 : 387 605 ; 485 093 ; 159.172 ; 130 883 ; 278.023; 425.123; 184.762; 313 906; 130.099; 336.020; 328.627; 264.458 ; 249.211; 296 228 ; 75.293 ; 412.693 ; 41.681 ; 79 632 ; 222.412; 310 448; 44 454; 280.114; 319.646; 373 401; 494.335; 271.957; 406.959 ; 257.424; 229.414; 372.035; 58.835; 15 967 ; 113.261; 4*18.146; 218.122; 135.038 ; 4531539; 337 180; 280 724; 346 718; 239 287; 204 949; 113.438; 422.691; 33.602; 287.673; 213 527; 427.857; 224.268 ; 193 538; 310.121; 497.655; 275.957: . 435 810; 315.574; 353.136; 318.001 ; 345 655; 20.412; 279.454; 276.025; 439.555; 489.972; 265.730; 273 493 : 499.488; 442.859; 491.866; 160.903 ; 5922 ; 146.795 ; 245.364 ; 419.304 ; 247.043; 334.830 ; 84.842 : 281.882; 180.633; 242.582; 25.474; 471.611 ; 258.465 ; 235.185: • 337.014; 235.411; 402.563 ; 158.899; 380.487; .174.598; 159.552; 298.242 ; 2^9.790; 85.413; 344.849; 468.694; 350.300; 289.806 ; 134.696; II. 648; 422.031 ; 343.373; 352.552; 471.394; III. 883; 19.434: 381.524 ; 339.384 ; 175.327 ; 403.762, 231.525; 324.799 ; 125.063; 379.156; ,353.278; 62.723; 268.771 ; 122 836; 109.287; 270 452; 451.144; 445.463; 35.501; 498.225; 292.399; 69,024; 9891; 83.850; 31.210; 155.306; 345 345; 256.429 ; 232.376 ; 400.938; 39.488; 348.582; 200 055; 208 522; 130.852; 279.858; 481.757: 186.970; 177:042; 433.181; 243.200; 291.302; 26.928; 300.650; 170.940; 281.047; 40.741; 15.025 ; 333.049; 272.651 ; 374.709 ; 1779; 95.726; 151.442; 216.105:153.199; 299.969; 88.934 ; 86.363.; 409.523; 476 415; 21.525; 424.569; 252 730 ; 380.969 ; 257.961 ; 113.404; 284.143 ; 74.700 ; 418.330 ; 84.287 ; 215.165; 330.239 ; 34.685 ; 324.723 ; 93.130 ; 50.081: 199.162; 259.506; 498.719 ; 76.136; 419.289; 230.344; 362.024; 326.413; 360.989; 279.037; 172 226; 398 213; 138.993; 285.704; 470.112; 149.223; 189.425; 149.596; 202.521; 31 819; 262.283; 937^425.432; 442.232; 298221; 30 721; 129.122; 404.076; 366.715; 363.790; 98.852; 98 555; 224.922 ; 320.126 ; 232.284 • 80.275; 307 523; 462.262 ; 480.216; 186.720 ’ 369.343; 239 818; 91 845 ; 125.303 ; 477.739 49.947 ; 51.133 ; 82 277 ; 282.621 ; 253.856 j 31850; 493,797; 283.163; 157.191; 282.387; 51.838; 58.362 ; 96,438 ; 133.938; 150.510; 189.146; 243,943; 382.933; 311.956 ; 380,480. 121.820; 324.450; 367.719; 438.374; 332 020; 69 180; 200.59o; 345.697; 392 937; 172.745; 424.801; 315.969; 28.478:' 130.466; 414.520; 175.591 ; 194.533 ; 90.004: 232.737; 335.724; 445.580 ; 40 671 ; 155.521 ; 475.989 ; 65.828; 54.766 ; 204.847 ; 107.545 ; 6.557 ; 178.625 ; 378.103; 256.410; 408.971 ; 228.857 ; 380.489; 133.360; 189 874; 360 580; 438 900; 426.800; 426.293; 131.804; 409.812; 259.911 ; 431.833; 329.721: 168 812; 440 674; 178 468; 443.289; 490.052; 152.526; 189.305; 261.460 ; 426.123; 378 675; 95.124; 308 073 ; 307.635 ; 342 013 ; 432.271 ; 13,652 ; 13.278 ; 236.054 ; 242 299; 300107; 418.373; 304.859 ; 306.961; 352 466; 6 832 ; 362.079 ; 23 364 ; 150.282 ; 249.454 ; 173.743: 434 177; 383 477; 360.631. FOITA ZIARULUI *EPOCA» 1VAN ri KGlILMKPF DE BOEDNAŞI ix Căsuţa pe care Lavretzky avea s’o locuiască, şi în care, cn douî ani malJnainte murise Glafira Petrovna, fusese construită, în veâcul din urmă, din lemn de brad ; părea veche, dar putea să mal dăinuiască Încă vre-o cinci zeci de ani şi mal mult. Lavretzky străbătu toate camerile, şi, spre marea supărare a bâtrinelor muşte trîndave, nemişcate, albăstrii sub praful lor, care stăteai! agăţate de tavan, deschise pretutindeni ferestrele, închise de la moartea Gla-lirel Petrovna. Toată casa rămăsese în această stare : micile divanurl ale salonului, pe picioarele lor greoae, îmbrăcate îu damasc cenuşia tocite şi eşite, aminteai! vremea împărătesei Caterina. In salon, se vedea fotoliul favorit al stăpninel de casă, cu spătarul săfl drept şi înalt, de eare ea avusese obiceiul să se sprijine la bălrîncţe. Pe păretele principal, era agăţat un vecblil portret al bunieulul Iul Fecior Andreiu Lavretzky : faţa’l posomorită «Palpa răsărea din fondul negricios şi coşit; părul negru, nepudrat, se înălţa drept pe o frunte brăzdată de dungi. La unul din unghiurile tabloului aţîrna o cunună de nemuritoare, acoperită de praf. — Glafira Petrovna, zise Anton, a împletit-o chiar cu mina el. '., > In camera de culcare, se afla un pat strimt, sub o perdea de stofă îu dungi, veche, dar trainică, un teanc de perne şi o subţire plaponiă vătuită, eraţi întinse pe pat, deasupra căruia alîrna o icoană înfăţişind Intrarea în Biserică a Fecioarei, pe care bătrina fată, în agonie singură şi citată, o lipise în mornentele-I din urmă pe buzele săle deja îngheţate. Lingă fereastră, se afla oi mică toaletă cu o ogliudă aurită şi înnegrită. O uşă dedea în camera de rugăciune, al eăreî păreţi eraaă gol, şi în care se zărea lnlr’un colţ, un dulap plin cu icoane. Un aşternut tocit şi plin de pete de ceară, acoperea locul în care Glafira Petrovna îşi pleca genunchii. Anton se duse cu lacheul lui Lavretzky să deschiză grajdul şi şopronul; în locul lui se ivi o femee bătrînă, mal de aceaşl vîrstă cu el; capu-I tremurător era acoperit cu o basma care-I se lăsa ptnă la spîucene; deprinderea supunere! ascultătoare i se citea în ochi, şi se unea cu un fel de compătimire respectuoasă. Ea se apropie de Lavretzky, ca să-I sărute mîua, si se opri la uşă, ca spre a-I aştepta poruncile. El îl uitase de tot numele; nu-şlmal aducea aminte nici dacă a văzut o vr’o dată. Ea se numea Apraxeia; lnnainte cu patru-zecl di ani, Glafira Petrovna o alungase din casă şi-I poruncise să vază de curtea cu păsări; de alt-fel vorbea puţin, părea căzută în copilărie, şi păstrase numai o supunere oarbă, s Pe lingă bătrînil aceştia şi trei copil în cămăşi lungi,—nepoţii lui Anton,—mal trăia in casă un ţăran schilod şî neputincios. Bătrlnul cline schilod, care salutase întoarcerea lui Lavretzky, nu mal era de folos curţii ; erali zece ani de cînd fusese le- Jat cu un lanţ greă, cumpărat de Glafira etrovna, şi d’abea dacă mal avea putere să se mişte şi sâ-1 tîrască povara aceasta. După ce a cercetat casa, Lavretzky se cobori în grădina, şi fu mulţumit, deşi era plină de erburl rele, de tufişuri de coacăze şi de smeură. Acolo se aflai! două umbrare naturale, pe care le făceai! teii bătrînl, însemnaţi prin creşterea lor uriaşă şi prin ciudata aşezare a ramurilor lor : erati puşi prea aproape unii de alţii; odinioară fuseseră tăiaţi—poate erafl o sulă de ani. — Grădina se sfirşia cu un lăeşor limpede, împrejmuit cil papură roşiatică. — Urmele vieţii omeneşti se şterg repede : proprietatea Glafirel Petrovna n’avusese vreme să se pustiască, şi deja părea cufundată tn acest soma care învălue tot ceea ce este la adăpost de sbueimul omenesc. Fedor Iva-novici străbătu şi satul ; ţărancile se uitai! la el, din pragul izbelor cu mina la obraz; ţăranii îşi scoteafl căciula, de departe, copiii fugeaţi, clinii lătrat! cu nepăsare. Cu* rind i se făcu foame, dar pe servitorii şi bucătarul sătî îl aştepta tocmai pe seară; merindele nu sosiseră încă la Lavriki,—trebui să se adreseze lui Anton. Acesta făcu numai de cit toate pregătirile : prinse o găină bătrînă, o tăie şi o jumuli. Apraxeia o spălă cutn se cade şi o puse în tingire. Cînd fu fiartă, Anton o acoperi şi o puse pe masă, punînd alături o solniţă de metal înegrit, cu trei picioare, şi o carafă cu gitul stilmb şi cu un dop rotund; vesti apoi, cu un glas elntălor pe Luvretsky să poftească la masă,—puuîn-du-se şi «1 la spatele scaunului stăpinulul, cu niîna dreaptă într’uu şervet. Lavretzky gustă din supă şi scoase apoi din ea găina, ale cărei sgirciturl ieşafl la iveală de sub pielea aspră şi cojoasă ; carnea avea gustul unei bucăţi de lemn. După ce a prînzit ast fel, Lavretzky spuse că ar dori un ceaifl dacă... — Numai de cit ! Întrerupse bătrlnul. Se ţinu de cuvînt. Se găsi o mină de ceai sirîns lntr’o bucată de bîrtie roşie; se descoperi un samovar mic. îutr’adevăr, dar care funcţiona într’un mod foarte sgomotos; se găsi chiar şi cîte-va bucăţi de zahăr aproaps topite. Lavretzky bău ceaiul într’ua pahar mare, care ’i aducea aminte un suvenir din copilărie, şi pe care erafl zugrăvite cărţi de joc; cu acela se serveaţi numai străinii, şi acum el, străin la rlndul săfl, bea din aceiaş pahar. Pe seară, sosiră servitorii. Lavretzky nu vru să se culce în patul mătuşiî sale, şi porunci de-I aşeza unul în sala de mia-care. Ei stinse luminarea şi se uită lung şi trist împrejurul lui, în prada acelui sentiment neplăcut care îl încearcă toţi cel cari petrec o primă noapte într’un loc de multă vreme nelocuit. I se părea că intuneeiinea care ’l înconjura de toate părţile nu se putea deprinde cu noul venit, că şi zidurile casei se mirafl de prezenţa Iul. Scoase un oftat, trase plapoma pe el şi în sflrşit adormi. Anton rănmse cel din urmă în picioare. El făcu de două ori semnul crucii şi se puse la taifas cu Apraxeia, şi să-I Împărtăşească, încet, gîudurile; nici unul nici altul nu se aştepta să vază pe stăpîn statoruicindu-se la Wusilovskm, cînd avea ea douî paşi, o moşie atît de frumoasă, cu o casă atlt de încăpătiare ; el nu se în-doiafl că tocmai casa aceea era nesuferită lui Lavretzky, fiind-eâ ’l trezea amintiri vechi. Dup! ce şopăiră multă vreme, Anton luă ciocanul ca să izbească tabla de fer, de multă vreme tăcută, care era In magazia de grîfl 1). Pe urmă se trlnîi tn curte fără ca barem să-şi acopere sărmanu-1 cap albit. Noaptea de Maifl era calmă şi senină, bătrlnul dormi un somn dulce şi liniştit. (Va urmă) 1) Aşa e obictifi in Rusia, cînd slăpluul este la moşie, un servitor veghează toată noaptea şi loveşte din timp In timp într’o tablă de fer sad de lemn, ca să arate că este deştept. Grîii de Samfntă «ie viiizare 5 la moşia Policioru, judeţul Buzăfl, proprietatea d-lul N. Butculescu. Amatorii se pot adresa la d. N. Rădulescu strada Biserica-Amzel, 15, Bucureşti. Doctor ARM MARCEL Medic al spitalului Caritas Moale Interne ConsuJtaţiuni de la 2 —4. OS9 Calea Uăcăreştl9 05 Fost medic secundar al Spitalelor din Bucureşti stabilit in Aâmpnlung dă consultaţii pe timpul vereT. chiar de acum Moşia POIANA de 370 fald. 0 oră şi jum. de Tecud. Adresa: I>r. ‘Pnntel!. Brăila. De arendat wAvmm & youell MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE! BUCUBESCÎ. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) ■Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală.j ____U __ _ _ _ _ " " “io, r RATOARE 8* A# Şl „IYOJY F*F. U8 UF. TU A” : ni is aii fără a/iarat de mătură j*e jihDii roii le, ttutui- j velă, coş tnăril şi Vi mile APARATE ELEVAT0REI DE UMPLUT SACI Ţriorî în diferite mărimi' SDROBITOîRE DE STRUGURI TEANtl ltl de VIU MUŞAMALE Tocătoare, Urluitoare, Grape flexibile, etc., etc. Cataloaf/e iluntrate arat im şi franco* TiPOBAFIA „EPOCA” execută tot felul I de lucrări atingâtoare de această artă. , Culca Dorobanţilor, 84'■ CEL MAI MARE ATELIEB! PENTRU MOBILA DE ARTA , şi. LUCRA El DE LUX precum şi speeuliîAţ) de Tavanurl] de lemn, Lambriuri Mobile Hisericeşll şi diferit* bicrârl publice. Biuroil spi iuţ (hldesetmrl archi-tecionice peivtri interior, la cerere, i Preţurile co’le- mal moderate. { Cu jitimă. ___ I. Scbnitcdiugcr (FuriiiMijul Răm-el Naţionale)' yis In urma groazniAî talasirufu din strada Joan Goiuon, în Paris, unde şute de persoane, din familiile rele mal mari d i Franţa, aii găsit u unearte crudă, nu pu tem îndestul îndeuimi pe onor. puîlit; ca să se asigurs cou*ra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac do so cietatea noastră «PATRIA» ofeiă ava*i-tagiul că, în schimbul u:inT preiniii minim se asigură rn capital însemnat. Aşa de exemplu: uu advocat, un particular, ar avea de plălit lei 67.50 anua pentru a fi asigurat cu lol 50.000. ^TOMAC;aieCÂILOR urinare] Jnemie,Gastralgie,Diabetă _J^Dispepsie,Cholefinâ APELE PENTRU CALITĂŢILE MiNERALt "TOfiŞVlTINATE lA P«iiMfsSÎLEGER,WW^JHEyMAT|SME SUNT RECOMANDATE^jpy^----^ DE CĂTRE SOMITĂTIir^^4^ N Medicale în Bolele Eforte gazosâ şi plăcută la b amestecată sau nu, cu ori ce băutură7 Singura apă purgativă înlăturând sursele unguresc) CARE PRODUCE AFARA DE EFECTUL SIGUR Sj NE JIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ A^asupra organelor bolnave.:: UN PĂHĂREL FACE* ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GĂSESCE DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE Şl DROGUERIILE DIN TARĂ. A SOSIT UN MIRE ASORTIMENT DE SOBE CALORIFERE FABltMTLE UNITE KOMARiB PRIMA 1IDUNTRIG DE ACID CARBONIC LICHID FĂKĂ VITRIOL Lipsit de orl-ce inconveniente, atît sanitare cit şi techniee. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Guzoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE de ARMĂTURÎ de SIFOANE Aparate de Debitarea Beri! sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco. SOBE MEIDIÎîGER,PABmiNA,COMETUL, VULCAN (belgiane) PENTRU ÎNCĂLZIRE CU COKS, CĂRBUNI DE PIATRĂ SI LEMNE Maşini de Bucate MOBILE DE FIER InstalaţiunT de Incălzirî Centrale Fabrica COTIKTIL Adolf SalOlltOll UEPOSIT : Strada Voainuci, 14. DEPOSITE IN PROVINOE : IaşT, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşne'mu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni. IGIENICE, NICHELATE, SMĂLŢUITE şi SIMPLE sistem belgian, din cea mal renumita fabrică aSCUENE it Coinp. pentru incălzit camere, .salon?, apartamente, prăvălii, cafenele, htrie, şcoli, etc. etc., cu începere de la ÎOO ptiaă la 475 metri cubl Aceste SOBE calorifere, cari ţoale sunt cu j Zidărie tle l'ill ItlIZ! Mtefraelare, sunt construite înadins pentru arderea de Antracit (cărbuni de piatră) saii LEMNE. Ele întrunesc condiţiunile de igienă, curăţenie şi economie de combustii şi sînt d’o eftinătate remarcabilă MAME DEPOT «le tot Toiul do MAŞIAE de BUCATE Specialităţi de lot felul de S0BE.de Pontă de tablă fier, sistem austriac, ele. Onor. Public este cu insistenţă rugat de a onora Magasinul med cu visita D-ior, spre a se convinge de cele zise. qu UJjIAS S. ISA FI UHU T 81, Calea Văcăreşti, 31. cel^aTfine"! STOFE MODERNE PENTRU PARDESIURI, PALTOANE]