SERIA EL—-ANUL PI. No. 556 Ediţia a treia NUMĂRUL 10 BANI ABOlf AJfKaxJEUE iaeeg I»1 st 15 ale fle-rAreî luni fi se plâtese tgt’â’s'iuit înainte In Bucure# la Ca3S Administraţiei in M«fo şi sii-MtMWote prin mandate poştale L'n an în ţara 30 lei; In streinStale 50 le) luni . . . 16 » » » ** * Trei luni . . . 8 » » > 13 » Ua număr in streinătate 30 baul manuscrisele nu se înapoiata EPOCA fio a RKMCŢÎA SÎfcAIlA CLEMENŢEI - No. * TELEFON JOI, 11 SEPTF.MBRF, 1897 NUMĂRUL 10 BANI AJSTJ3ICIUB1XE In Bucureşti şi judeţe m prUu**c numai !a Administraţie In Htreinâtate, filred fe» adminirtrafit şi 1* toate oficiile do publicitate Anunciarl la pag. IV..0.30 b. linia » » » ni........*•— lei » , > > n.........s.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul {J * unit vechii *0 beai ADMIIflSTBAŢI A Ho. f. - S«AI>A CLE^BNTKţ - *■» 3, APAUE ZILNXC LA 5 OBiE SEAEA CU CELE BIS PUMA ŞTIRI ŞI TEEESBAME ALE ZILEI RĂSPUNS jVOINIEΔ Este pentru ultima oară cind dăm, in chestia care se va vedea mal la vale, o replică Voinţei. Alminterl, faţă* cu reaua credinţă şi lipsa de cinste intelectuală care caracterizează din nenorocire această foaie, ar trebui să nu mal sfirşim polemica. < Pentru un car de oale, este destul o măciucii.» Pentru argumentele-ulcele ale Voinţe', va fi prea destul acest răspuns. Epoca, relativ la acuzaţia Voinţei că conservatorii nu ati lăsat Sn Aprilie 1876, o armată complect pregătită pentru un răsboih modern şi în destul de numeroasă probabil ca să poată resista inlrărcl Ruşilor în ţară (7), pe lingă multe consideraţii prin cari a răspuns la această stranie pretenţie, aşternuse şi următoarele: 1) Noi am lăsat o armată bună şi bine organizată, mal presus chiar de situaţia politică pe care o avea ţara în 1871—75 şi mal presus de resursele bugetare. Această armată, de şi nu a fost creată espres In vederea unul răs-boiu european, a fost însă în stare să intre in 1877 in campanie şi să iasă cu cinste şi glorie. . 2) Am arătat că chiar dacă am fi voit în 1871 să întocmim o armată pentru un războiţi european, încă, în împrejurările în cari eram, nu am fi putut a-jurige la un rezultat perfect, pentru cu-vîntul, între altele, că nu în patru sau cinci ani, se pot organiza forţele unei ţări pe un picior ireproşabil de războia. ’ Să facem şi de astă dată alita cinste Voinţei, ca să nu mal insistăm asupra acestui adevăr cunoscut de toată lumea. 3) După ce stabileam aceste lucruri clare şi irefutabile, apoi ca argument politic şi moral, mal adăogam că de altminteri nici evenimentele nu ne îndemnaţi la aceasta, de vreme ce în 1871, 72, 73, 74, şi chiar o parte din 1875 nu se putea vorbi de un apropiat sau de un neînlăturat războia, Ruso-Turcesc. El bine! ştiţi ce ne răspunde Voinţa cu privire la acest din urmă punct ? Luînd de pretext următoarea frază a noastră: «Apoi, bine, este serios să ne «spuneţi că în 1876 trebuia să vă lăsăm . Combatanţi sacrificaţi Îndată ce negocierile vor fi terminate se va convoca comitetul executiv al partidului liberal ca să sancţioneze împăcarea şi in consecinţă să se facă o re-maniare ministerială. încă de pe acum se afirmă că d-nil An. Stolojan şi Al. Djuvara vor ceda portofoliile lor d-lor Aurelian şi Lascar sau Ştefan Şendrea. De alt-fel d. Stolojan a declarat în sesiunea trecută a Camerei de pe banca ministerială la adresa aurelianiştilor următoarele : — Ori cind veţi dori, suntem gata a face sacrificii personale pentru bună pace în partid. E ciudat insă, că sturdziştil şi stă-teciştil se bucură grozav că aceia dintre aurelianiştl, cari aii făcut «diferenţierile» în colectivitate vor fi laşaţl şi de aurelianiştl, şi de sturdziştl şi de stă-tec,işti. Şi aceştia sunt d-nil Em. Costi-nescu, C. Dimitrescu Iaşi, Em. M. Porumbarii şi N. Xenopol. IAR SCUZE UMILITOARE mai poate li azi nici o îndoială. Guvernul liberal, prin d. Dumitru Sturdza, a umilit din nofi ţara, a tăcut iar&fi scuze. Am relatat conflictul Ivit Intre autoritatea romluă de poliţie fluvială din Suliua fl căpltauul unui vapor al companiei ruseţti Ga-garln. Ancheta făcută de autorităţile noastre a fi stabilit că dreptatea e de partea căpitanului de port din bulina. să apere drepturile Romiulel fi să caute a Ie procura satisfacere, a cerut el scuze t Aceasta lutrece ori-ce închipuire. E destul de trist cîud, c« d. Sturdza, comiţi iu opozlţiune greşeli de acelea pentru cari eşti silit cîud vii la guvern să ceri ertarc. Căci nu numai omul se umileşte, Ci se înjosefte fi ţara in capul guvernului căreia te-a adus soarta. Dar tu să fii lovit fi tot tu să ceri ertare, asta îutrece ori-ce margine. Rominia a ajuns, subt gnver-nămîntul partidului liberal, să primească necontenit lovituri fi să cadă iu genunchi în faţa tuturor străinilor. Umilire loţă de Ungaria, umilire faţă de Tnrcla ; umilire faţă de Rusia —iată întreg programul politicei exterioare a guvernului naţional-liberal prezidat de d. Sturdza. Am ajuns, îu doui ani de zile, de rtsul fi de ocara nu mimai a ţărilor mari, dar piuă fi a Bnl gârlei fi Serbiei, Uit timp va mai fi oare ţara osîudită să sufere un regim aşa de nedemn ? Răbdarea noastră, răbdarea ţării, a ajuns Ia margiue fi prestigiul Romi ulei e ameulnţat să piară eu desăvirfire. Tot ce am ciftigat prlntr'0 mancă Înţeleaptă fi stăruitoare fi prin jertfe grele, se pierde acum pe fie-care zl. Coroana fi ţara se coboară repede în consi-deraţiunea străinătăţii fi însuşi poporul romînesc începe să se îndoiască de sine. Partidul liberal, prin regimul săfi nemernic, a adus ţara la marginea prăpastie!. E datoria tuturor patrioţilor să se ridice şi să puie capăt acestui nefast re- DIN STREINJTATE Către pace După patru luni şi jumătate de negocieri s'a ajuns, în sfîrşit, ase face un pas însemnat Sn liicheerea păcel dintre Turcia şi Grecia. S’atl semnat preliminările tratatului de pace. Punctele principale ale acestor preliminări sunt relative la: noua graniţă, la modalitatea plă-ţel despăgubirel de râsboiO, la menţinerea capi-tulaţiunilor şi in fine se prevede Sncheerea unei convenţiunl de estrâdare. Acest din urmă puuct este toarte important dat fiind marele număr de greci cari pradă şi jefuesc în imperiul turcesc şi apoi trec nesupăraţi graniţa, îu regatul grecesc. Ca soluţie practică imediată avem de înregistrat o anexă oare cuprinde adoptarea propunerilor Greciei privitoare la reluarea imediată a relaţiunilor comerciale şi a liberei na-vigaţiunl, cu alte cuvinte încetează starea de răsboiii între Turcia şi Grecia. Impresia fu Atena Opinia publică în Grecia nu a primit cu en-tusiasm ştirea semnărel preliminărilor de pace, Textul tratatului a produs o impresie adlncă. I se comentează mult cu deosebire înfiinţarea controlului internaţional asupra finanţelor greceşti, ceea ce constitueşte zice presa din Alena, o atingere a suverauităţel naţionale. De notat este atitudinea ziarului Efiineris care recomandă respingerea tratatului ca absolut incompatibil cu legile constituţionale ale ţârei şi care cere a se lăsa Turciei Tesalia drept gaj, pînă se vor găsi bauil necesari pentru plata desbăgubirel de războia. Limbagiul acestui ziar capătă o deosebita importanţă cind ne aducem aminte că el este inspirat in toate chestiile politicei externe de la Însăşi curtea M. S. Regelui Greciei. Se pare însă că aceaslă atitudine este o I simpla piatră de încercare spre a se vedea cum va fi primită propunerea de opinia publică. Cele alte ziare din Atena, primesc cu resemnare condiţiile de pace şi constată numai că Grecia plăteşte scump nebunia sa de un ceas. Dificultăţile din partea Turciei In cercurile diplomatice din Constantinopol se aşteaptă la noul dificultăţi din partea Turciei, piuă la incheerea definitivă a păcel. Totuşi se crede că pagubele cauzate industriei şi comer-ciulul turcesc vor fi piua In cele din urmă un bun motiv pentru ca şi Sultanul să se grăbească în a cere semnarea tratatului de ptce. Pe de altă parte situaţia armatei turceşti din Tesalia să poate considera încă ea un puternic motiv pentru a se semna pacea. Corpul de ocupaţie este decimat de febră. De mult disciplina să menţine proiniţindu-se o retragere apropiată. Armată aceasta nu a primit solda pe mal multe luni. Trebue dar să se puie capăt numai de cît suferinţei şi mizeriei. > Foreing. TRIBUNA LITERARA Opera Naţională* Teatru! naţional ne promite pentru stagiunea apropiată îndeplinirea unul mare vis naţional. Vom avea Opera naţională, cu text naţional, partiţiune naţională, cântăreţi şi figuranţi naţionali, decoruri naţionale, maestru naţional etc.—naţionale. Vom avea, in sfârşit, o execuţie naţională. Mal remâne încă un lucru de dorit. E adeverat că acest lucru la noi nu prea e lucru mare; clar, in fine, pentru că trebue adesea să ue găndim şi la cele mal mici lucruri, şi acesta este un lucru la care trebue să ne gândim in treacăt — mal remâne publicul na-ţioual. Iată, în adever.ee ne mal lipseşte. In adevăr, din câte elemente trebuesc pentru instituirea şi propăşirea unul teatru naţional, afară de public, fie chiar nenaţional, le avem pe toate: şeoale de artă naţionale, direcţia naţională, literatura naţională, artişti naţionali. * Ce e drept Insă, în loc de public naţional avem un stal naţional. Acesta plăteşte arta şi pe artişti—cam ieftin, fireşte — dar’ oricum, decât nimic, tot ‘e mal bună o bună subvenţiune cu care se pot întreţine multe lucruri naţionale. Şi iată cum se face lucru, foarte uşor. Dumneata, cititorule, dela Vălenil-de-munte, dela Tîrgul Neamţului, din Calafat, sau dintr’o mahala a Bucureştilor, nu vrei să al sentiment naţional destul de Jesvoltat; nu pofteşti la Teatrul naţional să asculţi opera naţională, cu vorbe naţionale şi cu muzica naţională, cântată naţional de artişti naţionali. Care va să zică, d-ta nu ’nţelegl ce importanţă art literatura naţională, arta naţională, primadona naţională? Eoate bine. Atunci, statul naţional este dator să te facă să susţii opera naţională. Cum ?... Foarte uşor. Statul naţional ia din birul dumitale cât nu vrei să dai de bună voe teatrului naţional şi întreţine acest focar de cultură naţională. . Dumneata, ştia ce al să ml zici la aCGStGcl * — Dar, bine, domnule mie ’ml trebue lumină, apă, apărare in potriva boalelor infecţioase şi în potriva bar- j bariel administrative ; eu n’am nevoe | deocamdată de operă naţională. Dar efi iţi rfispunz : -- Daca n’al dumneata nevoe, am eu. — Bine, zici dumneata ; daca al nevoe. plăteşte-ţi-o; ce sunt dator eu să ţi-o plătesc ? __ Ba nu, răspunz eu, plăteşte dta ; ett am intrarea liberă la opera naţională. Da, da, iubitule; aşa se face progresul naţional. In toată lumea, publicul se mparte în doue părţi: o parte care merge la teatru si plăteşte, şi alta care nu plăteşte şi nu merge la "teatru. La noi se ’m-parte altfel: o parte care plăteşte teatrul naţional şi nu merge la teatrul naţional, şi alta care merge la teatrul naţional fără să plătească. * Dumneata, mitocan naţional, din birul căruia se ’ntreţine teatrul naţional, fă şi dta odată un sacrificiu, că eşti şi dta român, ce Dumnezefi! dă odată un leii şi du-te in galerie, la opera naţională’; nu atâta pentru operă, că tot n’al s’o pricepi grozav, ci pentru ca să te convingi de ce ’ţl spun eu. Uite-te ’n toate lojile, uite-te ’n staluri şt vezi cât de multă lume! ce de cocoane gătite! ce de tineret elegant! El! fă socoteală dta, că eşti negustor, cam cât bănet să li intrat la casă in seara aceea, si apoi du-te la casier şi întrea-bă’l să vezi daca a încasat destul ca să plătească clieltuelile serale. Pentru ce? pentru că trei sferturi din lumea aceea naţională a intrat gratis, cum am zice, pe mofturi, la opera naţională. Ba, me prinz că odată, dacă te vel duce mal des, al să vezi că şi aşa, de pomană, tot nu s’a putut umplea sala naţională de cât mal puţin capejumâlate. A cui e vina? A dumitale, mitocane! de ce nu dai cu neamurile d-tale năvală la teatrul naţional? Uite! iţi dă Norma naţională, cu vorbe naţionale, cu muzică naţională, cu primadone şi tenori naţionali, cu maestru naţional, şi toţi cântă naţional. Ce mal vrei, mitocane ? De ce nu mergi la opera naţională ? Ion. p. S.—In ultimul moment atlu că bravul maestru Peters, cu care direcţia tea- 2 EPOCA Irului naţionalîintrase in tratative pentru conducerea orchestrei naţionale, a fost, după mal multe stăruinţe naţionale, Înlăturat pe motiv că nu este destul de naţional ca să poată dirija opera naţională. INFORMAŢII J *P W A •? li MM. LL. Regele şi Regina vor sosi in ţară în ziua de 18 (30) Septembrie, şi vor descinde la Castelul Peleş. Starea sănătăţel MM. LL. este cit se poate de perfectă. * * ic Imediat după întoarcerea Regelui, A. S. R. Principele Ferdinand va pleca pentru a petrece toată iarna in străinătate, nu se ştie încă anume unde. D. Gogu Cantacuzino a cerut erl budgetele tutulor ministerelor pe exerciţiul viitor, ca să poată alcătui budgetul general. Budgetul ministerului domeniilor, alcătuit pe baza proiectului de reogani-zare pe care-1 va prezintă d. Stolojan in sesiunea viitoare, prezintă un spor de vr’o 400,000 lei. D. Ştefan Şendrea, tost ministru au-relianist, s’a întreţinut erl o oră întreagă cu d. Gogu Cantacuzino. Întrebat de un reporter al nostru, dacă merge cu aurelianiştl sati cu sturd-ziştl, d. Şendrea a declarat cu glasu-I cadenţat: — EG sunt liberal, domnul meu ! A/lăm că d. Dini. Sturdsa a comandat la o casă din Viena Marea Cruce a Stelei Romîniei, care va fi lucrată în aur şi argint masiv. Marea Cruce va fi dată săptămtna viitoare d-lul baron Bdnffy, tovarăşul d-lui Dim. Sturdsa in suprimarea ces-tiunei naţionale de peste munţi, D. C. Gabrielescu, fost prim procuror Ia Galaţi, s’a prezintă! erl în persoană d-lul ministru al justiţiei, căruia i-a remis demisiunea sa din postul de prim procuror la T. Severin, unde d. Gabrielescu fusese permutat. Ministrul de interne ad-interim, d. Gogu Cantacuzino, contrar solicitărilor d-lor deputat C. Nicolaescu din Tirgo-vişte şi senatorul G. Exarcu dîn Bacău, a declarat ca nu va numi nici un titular la prefecturile de Dîmboviţa şi Bacăil. — Aceasta e treaba d-lul ‘Ferechide, care va hotărî în Octombrie asupra numirilor, pe care le va face,—a adăogat d. Cantacuzino. D. conte de Cuverville, a cărui misiune ştiinţifică în ţară, am anunţat’o Încă de astă primăvară, a sosit în Ca-piială. Contele de Cuverville, care are o misiune ştiinţifică geografică la noi şi în ţările balcanice, va avea zilele acestea o audienţă la primul ministru, d. Dim. Sturdza, în interesul misiunel. Luni, 8 Septembrie, biserica din Buşteni a celebrat hramul safi, Sf. Maria; ca în fie-eare an, a fost şi un mic bîlcitt foarte vesel şi chiar original prin variatele costume ţărăneşti purtate de femeile de prin satele d’Imprejur. A. S. R. Principesa Maria care era aşteptată a fost în ultimul moment impedi-cată să vină; Alteţa sa a fost însă repre-zintată la serviciul divin de către doamna FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» ITAN TURGHEtflEFF UN GUIB DE BOERNAŞÎ La sosirea lor în Lavriki, In toiul verel, dânsa găsi casa tristă şi părăginitâ! slujitorii bâtrînl şi caraghioşi; dar se păzi să şoptească vre-o vorbă despre aceasta soţului săfl. Dacă ar fi avut gînd să se stabilească în Lavriki, ea ar fi schimbat totul, Incepînd fireşte cu casa: dar gîndul să se închiză în acest colţişor întunecos nu-I veni de loc In minte: stetea aci cum stă Intr’un colţ, resemnîudu-se la toate lipsurile locuinţei sale trecătoare şi găsind mijlocul de a rlde pe seama lor. Marfa Timofeevna veni să vază pe elevul săfl de altă dată: ea plăcu mult Varvarel Pavlovna, dar aceasta nu plăcu de loc bătrînel doamne. Tînăra gospo-pină n’avu mal multă isbîndă faţă cu Gln-fira Petrovna: ea ar fi lăsat-o în pace din toată inima, dar generalul rîvnea să-şi bage mina în treburile ginerelui săfl. Nu şade răii de loc, zicea el, chiar unul general, ca să administreze averea unei rude atît de apropiate. Ne este ertat a bănui că Pavel Pe-trovicl nu s'ar fi dat înlături să te ocupe de proprietăţile unul om care i-ar fi fost chiar desăvlrşire strein, dacă i s’ar fi înfăţişat prilejul. Varvara Pawlovna conducea planul el de atac, într’un chip foarte iscusit, fără să înainteze mult şi cu totul cufundata, cum părea în deliciile lunel de miere şi In desfătările vieţel cîmpeneştl, cu totul ocupată cu muzica şi cu citirea, ea duse lucrurile aşa fel în cît Glaiira Petrovna, într’o bună dimineaţă, năvăli ca o nebună în camera nepotului săfl, aruncă smocul de chel pe masă şi-l vesti şi că mal are putere să poarte grija casei, că ea părăseşte casa. Lavretzky, dregătit din vreme la scena aceasta, se învoi Greceanu şi domnişoara Cazimir, iar A. S. R. Principele de către d. general Robescu, D. Ioan Calendero, providenţa Buştenilor, cari sunt în adevăr creaţiunea sa, se afla în streinătate. D-sa însă a ţinut a asista la aceasta serbare şi a sosit acolo chiar erl dimineaţa i venind inadins direct din Wein-burg, unde se afla pe lîngă M. S. Regele. Din Sinaia, multă lume, precum şi din Azuga şi din Predeal. A mal asistat la serviciul de la Biserică, d. Dimitrie Sturdza, prim-ministru. D. Sohier de Vermandois, primul secretar al legaţiunel franceze din Capitală,—sosit de două zile din concedii!— a plecat la Sinaia. D. dr. G. Popovici, delegatul parti dului naţional bucovinean, a terminat definitiv tratările cu contele Badeni. In urma acestei înţelegeri, in curînd se va înfiinţa un gimnastă romînesc la Cernăuţi şi în cursul anului viitor se vor construi 20 localuri de şcoli primare romîne. In privinţa celor lalte concesiuni obţinute de d. dr. Popovici, concesiuni de natură pur politică, se păstrează o discreţie absolută. Duminică dimineaţă, d. general Be-rendel, ministru de resbol însoţit de d. general Murgescu, ai! trecut in revistă vasele de rflsbol cari staţionau în portul Constanţa. In acelaş timp s’aii făcut experienţe cu torpilele pe mare. S’a făcut apoi ’o explosiune in largul măre!, a unei torpile încărcată cu 30 kilograme fulmicoton. Torpila a fost aruncată sub o plută unde s’a şi făcut exploziunea. Un munte imens de apă a fost ridicat la o înălţime colosală, iar pluta a fost sfărîmată în bucăţi. E lucru hotărît. In ziua de 16 Septembrie, M. S. Regele se va duce la Pesta unde va sta două zile. Liberalul, ziar guvernamental, anunţă aceasta. Cu toate acestea, Voinţa Naţională, continuă să tacă. Ea se mulţumeşte în numărul de aseară să anunţe pur şi simplu că MM. LL. Regele şi Regina, vor sosi la Viena în ziua de 14 Septembrie, fără să pomenească nimic de vizita de la Pesta. Nu cum-va i-o fi ruşine, Voinţei? D. Căpitan NicolicI, secundul vaporului Principesa Maria,& plecat erl la Glascov, pentru a face primirea şi a aduce în apele noastre, vaporul Iaşi, al treilea vapor de comerţ, comandat la casa Napier. Pe ziua de azi se vor deconcentra toţi miliţienii cari aii fost chemaţi pentru instrucţiune. Direcţiunea generală a căilor ferate a hotărît şi proiectele sunt deja gata, ca să ilumineze cu electricitate gările din Ploeştl, Iaşi, Craiova şi Sinaia. Steamerul «Bucureşti* care a ridicat ancora Luni înainte de amiazî din portul Galaţi, mergînd spre Sulina, s’a Inămolit la mila 26. In ziua de 26 Septembrie se va ţine la înalta curte de CompturI, concursuri pentru ocuparea a 3 locuri vacante de referendarl clasa IlI-a. Eforia Spitalelor Civile a decis ca la primăvară să înceapă a eonstrui băl sistematice la lacul Tichir-Ghiol de lîngă Constanţa, unde s’aQ descoperit acum cîte-va zile nişte ape thermale neîntrecute. numai de cît la plecarea mătuşei sale. Glafira Petrovna nu se aştepta de loc la răspunsul acesta: — Bine, — zise dînsa. Şi privirea i se posomori. Apoi urmă: — Văd că sunt de prisos; ştifl ciue mă alungă de aici, din cuibul med părintesc. Dar să-ţi aduci aminte de vorbele mele, nepoate, nici tu n’al să-ţi faci cuibul unde-va: al să pribegeşti din loc în loc toată viaţa ta: asta ’ml-e bine-cuvîntarea. Ea se retrase în aceiaşi zi la o mică proprietate şi peste o săptămînă se vedea sosind generalul Korobyn, care luă pe dată frînele guvernării, luîndu-şl aere melancolice în privire şi în mers. In luna lui Septembrie, Varva duse pe soţul sătt la Petersburg. Acolo petrecu două eml, — vara locuia la Zarskoe Selo, — într’un delicios apartament mobilat cu eleganţă şi pricepere; tînăra căsnicie făcu multe cunoştinţl îu buna şi chiar cea mal înaltă societate din St. Petersburg. Se du-eeafl la multe visite, primeaţi şi dedeafl serate musicale şi dansante. Varva atrăgea mosafirl, cum flacăra atrage fluturii. Viaţa aceasta de desfătări neîutrerupte nu era cu totul pe placul lui Lavretzky. Femeea sa îl îndemna să-şi caute o slujbă, dar el, fle din respect pentru poveţile părinteştii, fie din convingeri personale, nu vrea să slujească, şi sta la Petersburg ca să placă nevestil. Cu toate acestea băgă de seamă numai de cît că nimic uu-1 împedica să se izoleze, că nu în zadar i se pregătise cabinetul cel mal mulţumitor din tot St. Petersburgul; luă seama, că soţia sa, care nuli mal scăpa din ochi, era gata să-I uşureze ceasurile sale de odihnă şi destudifl şi de atunci totul merse de mi nune Se puse din nod să-şi îngrijească educaţia sa nedesăvîrşită, după cit credea el, reîncepu citirile, se apucă să studieze limba engleză. Ciudată privelişte mal era şi aceasta: un om sdravân, vîrtos, cu umerii largi, tot-d’a-uua aplecat pe birod, cu faţa sa rotundă, rumenă şi acoperită cu o barbă deasă. îngropat în cărţi sad în hîrtil. Pentru a da o mal mare dezvoltare acestor băl, pe lingă cari se vor construi un sanatoriu, d. 1. M. Rimniceanu directorul Eforiei Spitalelor Civile, studiază ideia construirel unul tramway electric între Constanţa şi Tiehir Ghiol. Un comerciant din Bulevardul Elisabeta ne denunţă că acum cîte-va zile, d. dr. Geor-gescu, medicul primar al Capitalei, a sigilat nişte vase cu vin găsite falşificate la cîr-ciumarul Sotir, din Bulevardul Elisabeta No. 40 şi că acum, în urma stăruinţelor perceptorului Culorel de verde, lucrurile sunt pe cale de a fi acoperite cu marea muşama colectivistă. Atragem atenţiunea d-lul dr. Felix asupra acestui caz. împăratul Wilhelm la Budapesta Toastul Împăratului Frantz-Iosef Budapesta, 9 Septembre. — La prînzul de gală ce s’a dat azi, Împăratul Frantz-Iosef a ridicat toastul următor: Simt foarte vesel de vizita ce Majes-tatea Voastră a avut bunătatea să ’mi facă şi simt o satisfac,ţie cu totul specială să urez de astă-dată bună-venire Majestâţii Voastre în Capitala mea şi reşedinţă ungurească. Salut în Majestatea Voastră pe amicul fidel şi aliat, pe colaboratorul sirguitor la marea operă de paee, căreia se va consacra forţele noastre cele mai mari şi convins de conformitatea ideilor ce ne conduc în această sarcină sublimă, golesc paharul meii în sănătatea Majestâţii Voastre. Trăiască Majestatea Sa împăratul Wilhelm. împăratul Wilhelm u răspuns: Primesc salutul de bună-venire aşa de cordial al Ma jestâţii Voastre c« sentimente de recunoştinţa cea mai a-dîncă. Mulţumită invitaţiei Majestâţii Voastre, am putut face vizită acestui oraş a cărui primire măreaţă m'a fermecat cu desăvîrşire. La noi, urmărim cu un interes simpatic, istoria cavalerescului popor ungur, a cărui iubire pentru patrie a devenit proverbială, şi care în trecutul său bogat în lupte, n a esitat să sacrifice bunurile sale şi sîngele săă pentru apărarea Crucit. Nume ca acelea ale lui /ring şi Sziget fac şi azi să bată mal tare inima or-cărui german tînăr. Am urmărit cu o admiraţiune simpatică serbările de aniversare ale mile niului, ce credinciosul popor ungur, strîns în jurul Suveranului său mult iubit, a celebrat cu o măreţie surprinzătoare.— Edificii monumentale şi mîndre dovedesc capacitatea sa artistică, pe cînd ruperea lanţurilor Porţilor de Fier, a deschis un drum comerţului şi comuni-caţiunilor, punînd Ungaria în linia murelor naţiuni şi dintre cele mai cultivate. Dar ceea-ce a făcut asupra mea cea mai a dîncă impresie în timpul şederei mele în Ungaria, şi mai cu deosebire la recepţiunea mea la Budapesta, este devotamentul entusiast al ungurilor pentru persoana Augustei Voastre Mojestăţi. Ca şi aici, acelaşi enlusiasm există pentru Majestatea Voastră în toată Europa şi mai cu deosebire printre poporul meu, şi eu de asemenea îndrăznesc să declar că iau parte la acest entmiasm ridicînd privirile mele, ale unui fiu către Majestatea Voastră, ca amicului meu, paternal. Graţie înţelepciunei Majestăţel Voastre, alianţa noastră încheiată pentru salutul popoarelor noastre este stabilită în mod solid şi neăesolubil;—a păstrat de mult timp pacea Europei şi o va păstra încă pe viitor. loate dimineţile şi le petrecea lucrind ; mînea bine,—nevasta sa era o gospodină desăvîrşită,—şi seara intra In această lume fermecată, parfumată, strălucită, plină de chipuri vesele şi zlmbitoare, in lumea aceasta al cărei centru, sîmbure, era femeea sa. Varve născu bărbatului săd un fid, care trăi numai o lună; el muri primăvara şi, vara Lavretzky, după îndemnul doctorilor, îşi duse soţia la băî în străinătate. Distracţiile îl erad trebuincioase după durerea pe care o încercase şi starea sănătăţii sale reclama de alt-fel o climă mal dulce. Tînăra pereche petrecu vara şi toamna în Germania şi iu Elveţia; iarna îl văzu la Paris, cum era de aşteptat. Varvara Pav-loyna nu zăbovi cu reînsănătoşirea sa deplină, şi se făcu mult mal frumoasă. In Paris, ştiu să ’şl facă cuibul tot aşa de repede şi tot atît de iscusit, ca la Petersburg. Avea o locuinţă foarte nostimă lutr’una din cele mal liniştite şi mal fas-hionabile străzi ale capitalei. Puse pe soţul săd de ’şl făcu un costum de casă cum nu mal purtase el nici o dată; luă in servicid o fată elegantă, o distinsă bucătăreasă, un laehed din cel mal sprinteni, îşi cumpără trăsură frumoasă, un pian delicios. D’abea se scursese o săptămîuă, că şi străbătea străzile, îşi ducea şalul, îşi deschidea umbrela şi Îşi Îmbrăca mănuşile ca o adevărată Pariziană. . Aşişderea, nu zăbovi să-şi facă un cerc de cunoştinţe ;~dintru’ntîl el se alcătuia numai din ruşi: pe urmă se văzu ivindu-se Francezi, delicaţi şi politicoşl, boitei, oameni cu apucături frumoase şi purtlnd nume sunătoare. El vorbead toţi cu însufleţire şi volubilitate, salutad cu graţiositate şi fă-cead ochi dulci, îşi arătad dinţii cel albi Intre buzele lor trandafirii. Şi cum mal ştiaţi să ztmbească! Fie-eare dintr’Inşil aducea prieteni, şi numai de cit la belle madame de Lavretzky fu cunoscută de la şoseaua Arttim plnă In strada Lille. Pe vremea aceea (Inttmplările se petrec la 1836) Încă nu se văzuse răs- www.dacoromanica.ro Sunt sigur că acelaş devotament entusiast şi aceeaşi fiacăre există azi în inimele fiilor lui Arpad ca şi altă dată, cînd aclamau pe marea strămoaşă a Majestâţii Voastre strigînd : morianiur pro Rege nostro ! Exprimînd aceste sentimente, voiu să resumăm tot ceea ce simţim şi rugăm pentru majestatea voastră cu aceste cuvinte ce or-ce ungur poartă gravate pînă în ultimul său suspin : Eljen a Kiraly!» Vizitarea oraşului. — Reprezentaţie «le galii hnpăraltd german a vizitat de dimineaţă parcul, halele centrale, museul industrial şi museul naţional. După amiazî cei doui Suverani au vi-sitat notd parlament, palatul de justiţie şi s’a-u întors la 5 ore la palat, unde a fost un prînz de gală. Peste tot Majestăţile lor au fost salutate cu ovaţiunî entusiaste. Seara, toată Budapesta era luminată în mod splendid şi presinta un aspect într’a-devăr feeric. După prînz, cei doui Suverani aii asistat la o reprezentaţie de gală la operă. La sosire şi la plecare aii fost salutaţi de ovaţiunile entusiaste ale mulţimei. După represenţaţie, Majestăţilor Lor aii făcut o plimbare în trăsură prin oraş pentru a vedea iluminaţia. Apoi s’aii dus la gară, însoţiţi mereu de ovaţiunile fără capăt ale mulţimei. Plecarea După ce împăraţii şi-au strîns mina şi s’aii sărutat de mai multe ori, împăratul Wilhelm a plecat în mijlocul ovaţiuuilor persoanelor presinte. Împăratul Frantz Iosef s’a întors la Hofburg în mijlocul unor ovaţiunî neîncetate. Telegrame de aimim'ie Primarii din Berlin şi Budapesta an schimbat telegrame de simpatie, cu ocazia şederei Impăratuhii Wilhelm la Budapesta. Eutudasui Budapesta, 9 Septembre. — Kdiţiunile speciale ale ziarelor publicînd toasturile Împăraţilor s au vîndut repede şi aii produs un entusiasm frenetic. ŞTIM MAKIINTE * D-nil general Berendel, ministru de res-bel, şi An. Stolojan s’ad întors aseară în capitală, venind din Constanţa. * Cu începere de ieri, Marţi, orele de servicid la ministerul de lucrări publice, s’ad schimbat de la 9 — 12 a. m. şi de la 3—6 p. m. * In cursul lunel Iulie a. c. Biblioteca centrală din Bucureşti a fost frecuentată de 1275 cititori, cari au consultat 2945 volume. Cele mal căutate afl fost cărţile de literatură. * Ştirea dată de unii confraţi din Iaşi, despre moartea d-nel Bianca dr. Cernea, soţia regretatului profesor dr. Cernea, nu se adevereşte. Din potrivă, avem plăcerea d-a anunţa că starea sănătâţel d-nel dr. Cernea este afară de orl-ce pericol. * In locul d-lul Pavel Paicu, retras la pensiune pe ziua de 1 Octombrie viitor, a fost numit director al gimnaziului Ştefan cel mare diu Iaşi, d. Mihalcea, profesor la gimnaziul din Tlrgul Jiu. * Tabloul bolnavilor de ochi îu arrnaiă, pînă la 16 August: Corpul I 28, » II 64, » III 171, » IV 702, » flotilei 14, Divizia Dobrogei 96. Numărul total se ridică, după cum se vede din acest tablott, la suma de 1075. * D-na Ana Simmerl, tutoarea legală a minorei sale fiicei naturale, Maria Polack, a pîndiudu se soiul acela de jurnalişti şi cronicari, care furnică acum pretutindeni ; cu toate acestea, se băga de seamă în salonul d-nel Varvara Pavlovna, un oare-care d. Eduard, om cu o înfăţişare cam puţin plăcută, o reputaţie rea, slugarnic şi obras-uic totdeodată, ca toţi dueliştii şi oamenii pălmuiţi. D. Eduard acesta displăcea foarte inult Varvarel Pavlovna, dar îl primea, căci el scriea la cîte-va ziare, şi vorbea într’una de ea, numind-o cînd M-me de L-tzky, cînd frumoasa d-nă de***, acea mare damă rusă atît de distinsă, care stă în strada P...; el povestea lumii întregi, adică cîtor-va sutimi de abonaţi, cărora puţin le pasă de d-na de L-tzky, cît de amabilă şi de lucîntătore este dama aceasta, o franceză întreagă prin spiritul săfl (francezii nu cunosc o laudă mal inare), că ea întru cît priveşte musica este un talent deosebit şi că valsa de te încremenea. Varvara Pavlovna valsa în adevăr in aşa chip, că tîra toate inimile în ondulările rodiei sale vaporoase. Intr’un cuvînt, el II răspindea l'aima îu lume, ceea ce în tot-d’auna este destul de linguşitor. D ra Marş părăsise de mult scena, pe care nu se ivise încă d-ra Rachel : cu toate acestea, Varva mergea foarte des la spectacol. Musica italiană o lncînta ; rui-nile din Odry o tăceai! să rîză; căsca în modul cel maî convenabil la comedia franceză, şi plîngea văzînd pe d-na Dorbal In dramele ultra-romantice. Dar, ceea ce era mal de preţ în ochii săi, Liszt clntase de două ori îu salonul Sătt şi fusese de o amabilitate, de o simplicitate fermecătoare!—Către stlrşitul a-cestel ernl, petrecută atît de plăcut, Varvara Parovna fusese presentată la curte. Eedor Ivauovicî, din partea sa, nu se plictisea ; cu toate acestea, viaţa îl părea une ori greoaie,—greoaie chiar din pricina uşurinţei el. Citea jurnale, urma cursurile de la Sorbona şi de la College de France, asculta discuţiile diu Cameră, şi întreprinsese traducerea unei lucrări ştiinţifice foarte cunoscută, asupra irigaţiilor. acţionai in judecată pe moştenitorii defunctului Apostol Mănescu.fost senatorde Vlaşea, pentru plata sumei de 400.000 lei, lăsată prin testament numitei minore. Procesul se va judeca la 2 Octombrie, de secţia a 3 a a tribunalului Ilfov. * Societatea «Ajutorul» a d-nelor şi domnişoarelor din Bucureşti va da o mare serbare In grădina Bragadiru, In ziua de Sini-bătă 13 Septembre. Serbarea va începe de la 6 ore seara şi va ţine pînă la 2 noaptea. DIVERGE DIN CAPITALA Ac«‘i«Ieuf nenorocit.—Marţi, pe la orele 12 din zi, un dulgher anume G. Şerbânescu, din str. DarzariT 26, pe cînd alegea nişte scin-durî din depozitul de cherestigerie al d-lor Maier şi Coben, din calea Gri vi ţel, o grămadă de sclndurl s’afl surpat peste dtnsul, rănindu-1 grav la cap. In această atare gravă, miraitnl dulgher a fosl transportat la spitalul Filantropia. Moţ «le caî prins. — Agenţii poliţiei de siguranţă aii reuşit să prinză erl pe un cunoscut hoţ de cal, Ştefan Mieu, in :momentul cînd se îocerca să vîudă trei cal şi o căruţă cari eratt de furat. Arestat şi condus Ja poliţie, diu cercetările făcute asupra acestui vestit pungaş, reese că tot el este autorul mal multor furturi săvirşite in timpul din urmă, dintre cari cel mal recent este un furt cu spargere sâvîrşit în prejudiciul fe-meel Anica Lică de la Obor, de unde Micu furase 450 lei. Hoţul a fost astă-zl înaintat la parchet. încercare «le siuucWere.—Băiatul diu prăvălia circiumarulel I. Oumitrescu, din strada Filantropia 4. numitul C. Stănescu, a încercai să se sinucidă erl seară in pivniţa circiumei. Din norocire însă, un camarad al săfl de Iu-eru, intră in pivniţa tocmai in momentul cîud desperatul îşt pusese după git un laţ pe care ii legase de grinda pivniţei. Scăpat ast-fe! de ia moarte, Stănescu a declarat că voia să-şi pună capăt zilelor din cauza relelor trutaraonfe pe cari le suferea de la stăpînul săfl. Secţia respectivă cercetează cazul. MmMaani Incendiu.—In seara de 7 curent un mare incendii! s’a declarat la c3sele d-nel Iloza Lon-dau din strada Mavromol, Galaţi. Cu tot ajutorul pompierilor, flăcările afl distrus intreaga clădire şi s’au comunicat şi unei con.strucţiunl vecine a d-lul Chr. Sandulescu. Abia după o muncă de peste două ore, pompierii aii»reuşit să localiseze focul. Pagubele cauzate de acest inceudifl se ridică la suma de 12.500 lei. Ambele imobile erau asigurate la societatea Dacia-Romlnia. Din cercetările făcute, s’a constalat că focul a luat naştere de la a bucătărie a chiriaşului din casele d-nel Londau. Alt incendiu. — Ni se comunică din Bu-zătt că în ziua de 5 curent focul a distrus armanul după moşia Cilibia, proprietatea d-nel Paulinescu. Flăcările afl distrus mat multe şire de grlfl, ovăz, orz şi o mare cantitate de meifl treerat. Pagubele, se urcă la suma de 10.000 lei. (topii criminal din iiuprmlenţâ..— O dramă singeroasa s’a petrecut zilele trecute in comuna Corbi din judeţul Muscel. Femeia Ana Mailat, din acea comună, ducin-duse la prăvălia din sat a lui Gheorghe Pirvu-lescu, ca să cumpere cîle-va lucruri necesare pentru casă, ajungind în faţa circiumei, o detunătură puternică se auzi şi sărmana femee căzu grav rănită la piciorul drept. Copilul negustorului, un băiat de 13 ani, case se juca cu puşca prin circiumă, din greşală a călcat trăgaciul şi descărcătura armei a lovit pe femee in picior. Nenorocita, a cărei stare e destul de gravă, a fost transportată tn căutarea spitalului. Parchetul de Muscel a fost avizat de această întlmplare. DIN STREINATATB Teribil incendiu — O telegramă diu Ca-boul anunţă că un formidabil incendiu a distrus peste o sută cincl-zecl de prăvălii djn bazarul oraşului. Sunt foarte multe victime omeneşti. Pînă acum afl fost scoase din dărâmături 8 cadavre de femee, cu totul carbonizate, din care cauză identitatea nu a putut fi stabilită. Pagubele acestui formidabil incendia, sunt evaluate la mal multe milioane. — Efl nu’mî perz vremea, Îşi zicea 1» sine, toate astea îmi sunt folositoare ; dar trebuie neapărat să mă Întorc îu Rusia, la iarna viitoare, şi să mă puiu pe muncă. Ştia oare lămurit, el însuşi, îu ce consta munca aceea şi dacă se putea numai de cit întoarce în Rusia? Intru această aştep* tare, trebuia să plece cu soţia sa la Ba-den-Baden. O întîmplare neaşteptată veni să-I răstoarne toate planurile. IX Intrînd într’o zi în cabinetul Varvel, In lipsa el, Lavretzky văzu pe pămtnt o htr-tiuţă îndoită cu îngrijire. O luă de jos şi o desdoi fără să’ş! dea seamă, şi citi următoarele rîndurî scrise îu franţuzeşte: «Betty, îngerul mei! (nu mă pot hotărî să îţi zic nici Varva nici Varvara) te-am aşteptat zadarnic in colţul bulevardului. Vino mliue la unu şi jumătate In micuţa noastră locuinţă ? In ceasul acela nătăfleţul tăii de bărbat e de obiceifi absorbit în cărţile sale. 0 să cîntăm iar acea romanţă a poetului vostru Puşchin, pe care m-al învăţat-o tu : Bărbat bătrin, bărbat sălbatec. Mii de sărutări pe mîinile şi pe drăgălaşele tale picioruşe. Te aştept. Ernest». Lavretzky mal iutii nu înţelese ce citise, —citi a doua oară, şi capu Începu să-I vi-jîie.—Simţea pardoseala fugîndu-I de sub picioare, ca puntea unul vas legănat de valuri. De odată scoase un ţipăt ; se înăbuşă ; —lacrimi ÎI ţişnirâ din ochi. Mintea i se rătăcea. Avea în soţia sa o încredere desăvîrşită! Gîndul că putea să-l înşale, nu i se înfăţişa nici odată spiritului săfl. Ernest acesta, amantul ferneel sale, un bălan drăguţ, de vr’o două-zecl şi trei de ani era cu mustăcioara şi cu nasul Iul resfrînt în sus, fiinţa cea mal nemernică dintre toate cunoştinţele sale. Cîte-va minute, chiar o jumătate de oră, trecură aşa. (Va urmă) Pepeşie de azf (Serviciul «Agenţiei Romino) Constantinopol, 9 Septembrie. — Tratatul preliiniuărilor de pace s’a ratificat. Paris, 9 Septembrie. — In cercurile bine iufoimale se consideră ca cu desăvirşire de necrezut ştirea ziarului Figaro care zice că s’ar II încheiat un tratat Intre Englitera şi Mahdis. Roma, 9 Septembrie. — Două cutremure de pămlnt succesive s’afl simţit la 2 ore după amiazl; la Riccione, Ancona, Bolog-ne şi în mal multe alte oraşe.—Nu se semnalează nici o pagubă Însemnată. Paris, 9 Septembrie. — New-York-Herald (ediţie parisiană) în urma unor informa-ţiuni luate la departamentul Statului la Washington, ăesminte ştirea adresată din St. Sebastien ziarului Temps. în privinţa unei întreţineri a ministrului Statelor■ lini te cu ducele de ’Tetuan. Haga, 9 Septembrie.—Regina-regentă, însoţită de Regina Wilhelmina, a deschis sesiunea Statelor-generale.—Discursul de deschidere al tronului zice că se speră că Regina Wilhelmina se va urca pe tron înainte de sfirşitul sesiunel din Septembrie 1898. Discursul tronului zice că relaţiunile cu puterile streine sunt diu cele mal amicale. Printre proectele de lege anunţate este şi acela privitor la modificare taxelor vamale, l’ără ca să se aducă modificări mari sistemului actual în vigoare. ULTIME INFORMATIUNI Expozfţia'din Constanţa (prin fir telegrafic) Discnrsnrile. -Cursele de caY.—Distribuirea premiilor. Serbarea de Luni a atras o mulţime enormă. Vastele localuri ale lirgulul de vite, unde se afla instalată expoziţia agricolă şi de lucrări casnice, precum şi cea de vite, eraă înţesate de lume. La orele 2 in sala destinata bursei de animale, d. Pa-riano, mare proprietar şi preşedintele consiliului judeţean, a pronunţat in faţa miniştrilor dd. Stolojan şi Berendel un important discurs făcînd comparaţie intre Dobro-gea din trecut şi cea de astă-zl. D-sa pune însă în vederea miniştrilor că în ce priveşte plantaţiunile, căile de comunicaţie interioare şi cultura populaţiunilor din Dobrogea nu s’a întreprins nimic serios; insistă încă asupra faptului că vitele din Dobrogea, apreciate atît de mult în trecut, aii atras si atenţiunea fostului guvern şi pentru cal se dispozase chiar, în anii trecuţi, ca armata sâ-şl-I furnizeze în parte din Dobrogea ; faţă însă cu Împrejurările politice, aceste salutare dispoziţiunil afl fost lăsate în uitare. Mijloacele de tuilHiisătăţire Mijloacele ce d. Pariano propune pentru îmbunătăţirea din punctul de vedere economic şi cultural al Dobrogel sunt: 1) Să se întreprindă plantaţiunl, căi de comunicaţie, să se tacă şcoli şi direcţiunea acestor lucrări să fie dată specialiştilor; 2) Să se încurajeze culturile furagere ; 3) Să se facă depozite de reproducători ; 4) Să se întocmiască expoziţiunl pe plăşl, pe judeţe şi pe regiuni; 5) Să se înlesnească exportaţiunile de vite mal cu seamă, şi 6) Să se creeze în ţară debuseşrl noul pentru vitele din Dobrogea. încheind cu partea economică, d. Pariano aminteşte miniştrilor că bunii Romînl din Dobrogea sunt privaţi de drepturile lor politice. insistînd asupra agitaţiunilor sterile ale Bulgarilor şi afirmîud în acelaş timp că elementul turcesc este un element de ordine. Dlacnrsul d-lui Stolojan D. Stolojan declară că transformarea Dobrogel se datoreşte d-sa!e şi că a adus chiar pe un celebru medic veterinar, care să studieze cestiunea vitelor în Dobrogea. După ce spune că sub ministerul săă s’a Înfiinţat tîrgul de vile, îşi aminteşte de toate proectele sale de acum 14 ani • în ilaritatea publicului d. Stolojan declară entuziasmat că le va pune pe toate în aplicare. Nu trece cu vederea însă să anunţe că d. Sturdza era să vie să prezideze serbarea şi regretă că din cauza doliului naţional, e vorba de înmormlntarea d-lul R. Stanian, marele discurs ce ’l făurise d! Sturdza nu va putea fi auzit de publicui dobrogean, pentru batirul căruia să adusese chiar doi stenografi diu Bucureşti. După ce constată starea de îmbunătăţire vădită a Dobrogel, d. Stolojan anunţă două proecte de legi: unul asupra asociaţiunilor cooperative de producţiuue şi altul asupra băncilor populare. In ce priveşte drepturile politice d. Stolojan declară că atunci cînd locuitorii vor fi copţi la minte, atunci li se vor da; pînă atunci însă îl îndeamnă să aibă încredere şi să respecte instituţiunile liberale. Cursele «Ie cal Discursurile sftrşite, cortegiul oficial aclamat de primarii comunelor rurale diu Dobrogea, se îndreaptă spre pavilionul de curse cari afi avut loc In ordinea următoare: Alergări de fond pentru epe şi armăsari de la 5 8 ani. Distanţa 6000 m. Premiul 1 a fost obţinut de un minunat armăsar negru al Iul Seni Şediu Bolat din comuna Mamut-Kinusu, plasa Megidia. Distanţa de 6000 m. a fost parcursă în 8 minute şi jumătate. Peste premiul de 120 lei oferiţi de Ministerul Domeniilor; 100 lei oferiţi de societatea centrală agricolă, publicul i-a mal dat 80 lei. Alergări de viteză, pentru armăsari şi epe de la 6-8 ani. Distanţa 1500 in. Premiul 1 a fost obţinut de un armăsar murg pintenog al lui Osman Idrani din comuna Irimnlic, Tulcea. Alergări pentru armăsari, epe şi cal Înhămaţi la căruţe. Distanţă 10.000 m. Premiul 1 a tost luat de Eronimiis Schnell din Caramurat; al douilea de Iacob Kui din Hatmagea (Tulcea). Alergări comune pentru armăsari, epe şi cal de orl-ce etate. Un armăsar roib al Iul Memet Ibraim din Musurat, Constanţa, a parcurs distanţa de 2000 m în */« minute; al douilea premiu a fost obţinut de un armăsar mare al lui Azis Raşid din Osman-cea. Constanţa. Alergările militare afl fost foarte interesante, afl alergat caii dobrogeni al călăraşilor şi cel cumpăraţi din herghelia Moţoi aii fost cel d’intliQ. Distribuirea premiilor După curse, Ia orele 5,"s’a procedat la împărţirea premiilor de către d. Stolojan. Secţia cavalină. Hors Concours : G. Pariano (epe de prâsilă şi nilnzl). Premiul l-iu: Ismail Hagi Abdulah. Herghelia Fraţii Moţoi Herghelia Suditu. Serţia bovină. Premiul I Aldea Nistor, Alexiu şi Popa Eremia. Secţia ovină. Hors concours, G. Pariano. Premiul I Radu Blegu, Fraţii Moţoiu şi Ion Silisteanu. Pentru secţiunile de agricultură, lucrări casnice, etc. juriul a acordat premiile Marţi, a doua zi. Cu această ocaziune trebuie să mărturisim că societatea centrală agricola a contribuit mult la succesul acestei expoziţiunl şi priu delegatul sâfl d. Iliescu, a împărţit premii in valoare de 2000 lei. înainte de a Încheia această corespondenţă, nu pot trece cu vederea nepăsarea primarului Schina faţă cu representauţil presei şi chiar cu membrii juriului. Christn Studenţii, cari afl luat parte la congresul ţinut la T.-Jiu, s’nfl întors în Capitală. Studenţii ieşeni după ce afl luat prîn-zul in Capitală, au plecat aseară la laşi, unde afi ajuns astăzi de dimineaţă. Secţiunea I-a a tribunalului Ilfov a confirmat erl mandatul de depunere, lansat de judele instructor în contra lui Rădulescu, plastograful care—imitînd semnăturile primului preşedinte al tribunalului şi a grefierului,—a eliberat acte falşe de punere în posesiune. Nici o administraţie nu a fost mal lăudată de colectivişti ca actuala administraţie a penitenciarelor, şi cu toate acestea se semnalează mal în fie-care zi evadări şi scandaluri. Corespondentul nostru din Galaţi ne scrie că evadarea constatată Duminică spre Luni pune virf la toate. Zicem constatată fiind-că nu se ştie încă cum deţinutul Gheorghe Toader Ân-dronacke, un recidivist condamnat la 6 ani închisoare, a putut să scape din celulă şi să iasă din noul penitenciar care are 4 porţi, prin cari a trebuit să treacă ca să iasă afară din închisoare. Directorul închisorilor a fost erl în Galaţi să cerceteze faptul. Bună administraţie trebue să fie la Închisori, dacă chiar din celule condamnaţii pot eşi aşa de uşor şi fără veste, în cît administraţia nu e In stare de cit să constate evadările, fără a putea da seamă de modul evadării. Astă-zl, 10 Septembrie, se începe la Iaşi concursul pentru ocuparea catedrei de geografie de la şcoala superioară de comerţ din localitate. Preşedintele comisiunel este d A. D. Xe-nopol, profesor la Universitatea din Iaşi. Pină acuma, nu s’a luat nici o hotărîre la ministerul instrucţiunel, Iu privinţa su-pliuirel catedrei de limba franceză de la facultatea de litere din Iaşi, rămasă vacantă prin moartea regretatului S. G. Virgolicl. Printre petiţionari se află şi d-nil Anton Naum şi X. Gheorghiu, ambii profesori în Iaşi. Erl s’afl Început, în localul Academiei Ro-mîne, examenele pentru admiterea elevelor în institutul Oteteleşanu, de la Măgurele. Pentru 15 locuri vacante s’afl prezentat 100 de candidate. Comisiunea examinatoare se compune din d-nil D. Sturdza, preşedintele Academiei, I. Kalinderu vice-preşedinte şi I. Slavici, directorul institutului. Societatea De propaganda fide din Roma a hotăjrît clădirea unul semina-riu catolic la llălăuceştl, lingă Roman. S’a ales această localitate, pentru că Întreagă regiunea învecinată este locuită de o numeroasă populaţiune de Ungureni catolici. Seminariul va cuprinde 200 de elevi. Luni 8 Septembrie, I. P. S. Sa Mitropolitul Primat, Iosif Gheorghian, a părăsit laşul, cu trenul de 11 ore dimineaţa. Mitropolitul Moldovei şi toate, personagiile o-fieiale, din localitate, afl condus pe înaltul prelat pînă la gară. I. P. S. Sa s’a dus la Ruginoasa, unde a făcut o vizită princeselor Moruzi şi Maria Cuza. In aceeaşi seară, Mitropolitul Primat s’a reîntors în Capitală. Credem a şti, că peste puţin timp, 1. P. S. Sa va face o nouă călătorie în nordul Moldovei,—la Botoşani,—unde va asista la inaugurarea monumentului, ridicat pe mor-rnîntnl tatălui I. P. S. Sale. Tot timpul, cit a stat în Iaşi, Mitropolitul Primat a fost obiectul unor călduroase devoţiunl, din partea populaţiunel creştine. Nicl-odată, biserica metropolitană din Capitala Moldovei nu a fost mal frecuentată, ca în zilele de 7 şi 8 Septembrie, cînd I. P. S. Sa a asistat la serviciul divin. In urma morţel primarului din Ploeştl, Radu Stanian, scaunul de deputat al colegiului I de Prahova a rămas vacant. După cum ni se scrie din localitate, colectiviştii de acolo ar avea intenţiu-nea să susţină candidatura d-Iu( Brezo-ianu, ginerele fostului primar. Astă-zl, Mercur!, 10 Septembrie, fiind aniversarea naşterel A. S. R. Principele Leopold de Hohenzollern, Fratele M. S. Regelui şi Părintele A. S. Principelui Ferdinand, consiliul de miniştri a adresat telegrame de felicitare, atît Alteţei Sale Regale, cit şi M. S. Regelui nostru. După ultimele rapoarte sosite la direcţiunea generală a serviciului sanitar, epidemia de febră tifoidă diu ţară este în descreştere. La Sinaia, pe ziua de 5 curent nu s’a mal constatat nici un caz nofl. La Focşani, pe aceeaşi zi, s’afl constatat numai 4 cazuri. La Iaşi afl fost 24 de cazuri de febră tifoidă şi 34 de angină difterică. * ic * In judeţul Buzăft, care în timpii din urmă a fost bîntuit de angină difterică, s’a constatat în comunele rurale 302 cazuri din a-ceaslă epidemie, din cari 30 afl fost mortale. In timpul epidemiei, serviciul sanitar superior a trimis în comunele contaminate 526 de doze cu serum anti-difteric. Graf Sturdza de Szentmikidssy Acum, cînd d. Sturdza arde atît de mult de dorinţa de a însoţi pe MM. LL. Regele şi Regina Ia Budapesta, credem că e interesant a releva că actualul prim ministru al Romîniel, în tinereţe pe cînd era elev in şcoala de iun-cărl din Berlin, s’a dat drept graf unguresc şi i-a fost ruşine să spună că e romîn safl moldovean. D. Sturdza era înscris ast-fel la şcoala de iuncărl: Graf Sturdza de Szentmiklossy, adică graf unguresc în toată puterea cuvin-tulul. In anul al doilea însă, d. Sturdza a fost demascat de un coleg al săă, d. Stieglitz, care avînd nişte rude, in Moldova de sus, la MihăilenI, a aflat că Mitiţă Sturdza nu e nici graf, nici ungur şi nici de Szentmiklossy, ci simplu Sturdza-MiclăuşenI! D. Sturdza n’a uitat asta nici după 15 ani, cînd d. baron Stieglitz, in urma unei moşteniri, a devenit proprietarul Mihăilenilor. Veninos şi răsbunător cum este, a persecutat pină la moarte pe acela care I’a demascat. Hoţiile de la Bis. Popa-Nan E un adevărat scandal cu afacerea socotelilor Bisericel Popa-Nan din Capitală. Cu toate denunţările făcute, deşi enoriaşii au dovedit parte din hoţiile săvîr-şite de Niţă Niculescu (Berechet) şi de preotul Ştefan, totuşi pînă acum nici Primăria, nici Mitropolia, nici parchetul n’au găsit de cuviinţă să facă o anchetă. Mai mult de cît atît-; fostul inspector poliţienesc Ionel Antonescu, cumătrul lui Berechet, cutreeră parochia împreună cu preotul Ştefan şi ameninţă şi insultă pe enoriaşi spre a-t speria, antonescu se laudă că va face să se închidă prăvăliile acelora cari nu vor să tacă din gură. Nu ne mai adresăm Primăriei, căci e degeaba; dar rugăm pe administraţiu-nea sfintei Mitropolii să puie cel puţin capăt scandaloasei şi revoltătoarei purtări a preotului Ştefan, de care e scîrbită toată parochia. Pînă atunci suntem rugaţi să întrebăm pe epitropii Bisericel Popa-Nan . Ce s’au făcut 2840 lei proveniţi din vânzarea luminărilor fabricate de cînd e Berechet epitrop ? Ce s’au făcut 1330 lei din chirii P Ce s’au făcut 260 lei din vînza-rea crucilor P Ce s'au făcut 960 lei din subvenţiunea Primăriei ? Numai aceste cîte-va condeie dau suma de 6390 lei, despre a căror urmă nu se ştie nimic şi despre care Berechet şi preotul Ştefan Theodorescu nu pot da nici o socoteală. Şi mai sunt şi altele. La 25 Septembre se va ţinea din noă licitaţie pentru rearendarea moşiilor Statului, cari afl rămas neadjudeca'te la licitaţia din 28 August. Licitaţiile se vor ţinea in Bucureşti, la ministerul domeniilor şi la prefecturile din Iaşi şi Craiova. Sunt scoase in licitaţie 167 moşii. Restul pînă la 212, adică 45, au fost’a-probate de consiliul de miniştri. Atragem atenţiunea d-lul prefect de poliţie asupra comisarului secţiei 12, un oare-care Minculescu, care a ajuns teroarea cetăţenilor din acea parte a oraşului. Ultima sa ispravă este actul de vandalism, comis la domiciliul Uhel respectabile bătrine, proprietăreasă în strada Fundătura Ghica-Vodă, 4. însoţit de doul epistaţl şi tot atiţl cetăţeni, numitul Minculescu a terorizat, cu ameninţările şi înjurăturile, pe nenorocita bătrină, care astă-zl se află bolnavă grefl, din cauza spaimei. N’ar putea d. prefect să pună capăt acestor acte de sălbăticie ? D. Ovid Densuşianu. absolvent al şcoalel de Bautea Etudes din Paris, a fost numit pe ziua de IO Octombrie, suplinitor al catedrei de limba şi literatura romîn ă de la universitatea din Capitală. Se ştie, că această catedră,—creată de d. Petru Poni,—a fost scoasă Ia Concurs — pentru ziua de t Martie trecut.- Concursul n’a dat nici un rezultat, din cauză că nici unul din candidaţi n’a întrunit media cerută. La licitaţia ţinută la iaşi, pentru tramvaiul electric, casa Algemeine Electricitrdt Geselschaft a oferit preţul cel mal avauta-gios. Ea a acordat comunei un beneficifl de 1600 lei de km. Dintre ofertele pentru iluminatul oraşului cu elctricitate, cea mal favorabilă comunei Iaşi a fost acea a casei Continental Geselschaft din Nflremberg, care a lăsat cu 8 bani becu, acordlnd comunei şi 8 Ia sută din încasările de la particulari. Ambele licitaţii afl fost acordate provizoria asupra numitelor case. D. general dr. Theodori şi colectiviştii Pe la sfirşitul sesiunel trecute, cu ocazia discuţiei unor legi privitoare la poziţia ofiţerilor, colectiviştii din Oltenia afl făcut o propagandă desperată în contra unul articol susţinut de d. general Berendeifi, articol privitor la Înfiinţarea unul post de general de divizie-inspector general sanitar. Fiind aurelianiştil Ia putere, deputaţii olteni în unire cu sturdziştil, afl izbutit să şteargă acest articol. * ♦ * Ce importanţă o fi avînd acest articol, că s’a deslănţuit în coutra lui toată furia sturdziştilor şi a deputaţilor olteni ? Iată amănuntele : D. general dr. Teodori, inspectorul general sanitar al armatei, în gradul de general de brigadă, împlineşte acum 63 de ani şi conform bgel urmează să fie pus în retragere din oficifl pe ziua de 1 Octombrie. Ministrul de răsboifl considertnd eminentele servicii aduse armatei de d. general dr. Teodori şi ignorlnd simpatiile-I politice, a voit să-l înainteze la gradul de generai de divizie. Cum Insă generalii de divisie, conform nouel legi a d-luî general Berm-deifl, nu sunt puşi în retragere din oficifl de cît la vîrsta de 66 ani, d. general dr. Teodori urma să fie menţinut In cadrele armatei Aceasta n’a convenit colectiviştilor şi afl profitat de ocazie ca să-şi răzbune In potriva unul om de valoare, care s’a ţinut tot d’auna la distanţă de cloaca colectivistă. Ast-fel articolul amintit din legea d-lul general Berendeifl a căzut. * * * Dar nu s’afl mulţumit colectiviştii nici cu atlt: Acum a venit în Capitală deputaţii olteni, d-nil C. Gîrleşteanu, Ştefănescu-Gogu, Cio-cazan, etc., şi s’afl prezintat d-lul D. Sturdza cerlndu-l să invite pe d. general Berendeifl să aplice legea, adică să pună Ia retragere din oficiu pe d. dr. Teodori. Această stăruinţă desperată se face Iu interesul unul colonel medic militar, care a dovedit în dese rîndurl că este devotat trup şi suflet colectivităţeî. Conflictul de la Salina Sub acest titlu Drapelul de azi scrie : Ori care ar fi fost vina funcţionarului ro-mlu din Sulina—după clte ştim noi Insă, el n’are nici o vină safi cel mult o vină intimă de tot—guvernul prea a cedat uşor, prea s’a arătat gata să dea o satisfacţie care nu-şi avea locul. In afacerile interne putem să ne atacăm, să ne purtăm unii faţă de alţii cum credem de cuviinţă, fără să resulte mare pagubă morală de aci ; dar faţă cu străinii trebuie să ne arătăm ceva mal răsăriţi, mal geloşi de drepturile şi posiţia noastră internaţională. Dacă funcţionarul din Sulina a fost vinovat—ceea-ce, pînă la probă contrară, nu ne vine să credem—destituirea lui e o disproporţionată satisfacţie dată Rusiei. Amendarea, permutarea safl suspendarea pe timp limitat, ar fi fost tot ce se putea acorda, fiind dat caşul. Cred ziarele guvernamentale alt-fel? Şi dacă cred aceasta rpot să ne împărtăşească şi nouă argumentele pe care le afl ? In această privinţă Kolnische Zeitung primeşte o telegramă oficioasă din Bucureşti, cu următorul coprins : Versiunile ziarelor ruseşti asupra abu-sului de putere al poliţiei fluviale romîn e din Sulina, sunt nefundate ; cauza ne în ţelegerci rusoromine, este încercarea socie ţâţei ruse de navigaţie, de a se sustrage controlului sanitar al poliţiei fluviale ro-mîne. Cum rămîne atunci cu destituirea funcţionarului romîn? Trebue o explicaţie. A se citi in pagina MI , < Ecouri şi Epoca in provincie>. bibliografii; Institutul de Editură RALIAN şi IGNAT SAMITCA, CRAIOVA A apărut şi se află de vînzare la toate librăriile din ţară: Dicţionarul FRANCEZ0-R0MÂN de MARIU ŞĂINEANU Autorul a întreprins puălicarea acestui Dicţionar, cu toate că există patru mal vechi şi două recente, fiind-că a crezut că mal sunt progrese de realisat, că mal rămîne de făcut în acest gen o lucrare mal exacta, mal concisă, dar cuprin-zâroare, în sfirşit mat sistematică, care să răs-punză cu uşurinţă la toate necesităţile. In această privinţa. Dicţionarul nostru nu seamănă cu nici unul din dicţionarele frauceso-romîne publicate pînă astă-zl. El cuprinde toate cuvintele-vocabularulul fran-ces, chiar şi acelea pe cari Academia francesă încă nu le-a admis. Credincios principiului de a nu da nici un euvint neobicinuit In şcoală şi In viaţa practică, autorul a omis un mare număr de termini, cu desăvirşire învechiţi sad căzuţi de mult in uitare, precum şi exdresitinl din argot. Dicţionarul adresindu-se mal ales elevilor de şcoli secundare, s’a dat In parantese, caşurile positive, e'imologia cuvintelor, indicată pe scurt, pronunţarea excepţională, precum şi formele neregulate ale verbelor. Autorul a căutat mal ales a fi concLs. Fie-care vorbă satl nuanţă de sens e redată prin un singur termen corespunzător In limba romtnă, foarte rar prin două, cecl a grămădi zece sinonime pentru unul e a produce o confusiune superfluă. In privinţa terminilor technicT, cari ocupă o parte aşa de importantă In viaţa practică şi chiar in şcoală, dicţionarul nostru, nu numai că le-a oferit o largă ospitalitate, dar încă lea însoţit de explicaţiile lor. explicaţii scurte dar precise. Flora şi Fauna sunt şi ele bogat representate. Idioţismele fiind de mare impertanţă, autorul s’a silit a lo reda, pe cit ’l-a stat In putinţă, prin corespunzătoare romtne. Aceeaşi procedere s’a urmat pentru un mare număr de proverbe. In sfirşit, pentru o mal uşoară căutare, s’a întrebuinţat trei feluri de caractere: compacte pentru vocabular, drepte pentru partea romî-neascâ şi cursive pentru exemplele franceze şi conjugarea verbelor. Cu toate îmbunătăţirile Introduse. Dicţionarul franceso-romin nu conţine de cit 705 pagini pe 2 coloane. Prin conţinutul şi prin execuţiunea sa, el va corespunde, sperăm, cerinţelor şcoalel şi publicului la care se adresează. mcŢimiE/K f exemplar broşat . ... A tot, / ., legat in pit»»ă « lei. KniToml. A APĂRUT: Curs de Aritmetică raţionată Ediţia II de St. Stoicescu Prdfesor de Maiematice la liceal „LasKr* PARTEA II pentru clasa III secundară PARTEA I, pentru el. II secundară, va apare la 15 Septembre, iar Aritmetica practică pentru cl. 1 secundară va apare la 18 Septembre. Pentru d-nii AGRICULTORI! SALAMI7RA Ini ACM A DCPC1T remediu sigur în contra Tăciunelui (Mălurel) Se întrebuinţează in ţara noastră de peste 20 (două-eeci) de ani! SARAMURA lui Numa Dupuy nu are nevoe de recomandaţie; o recomanda de ajuns străluoitul succes obţinut atît in ţară cît şi în străinătate. Dar nu putem stărui destul asupra confuziei ce a produs în unele părţi diferiţi imitatori, cari se servesc de denumirea de saramură, pentru a desface marfa lor fără valoare. Nu există decît o singură saramură veritabilă aceea a lui Numa Dupuy. unicul antidot In adevăr infailibil In contra tăciunelui. Toate cele-lalte satamure aruncate de erl alaltăer) pe piaţă, sunt imitate, neputincioase. Saramura originală a lui Numa Dupuy se găseşte de vtnzare în toate oraşele, dar D-nil Agricultori să bine-voiască a cere anume preparatul lui Numa Dupuy. Sute de certificate din toate unghiurile ţârei aLestă calităţile eminente ale saramurel lui Numa Dupuy. Representantul general S. Bcnvenisti Craiova MHOBILE!! Noul Magasin de Mobile din Fale» VICTORIEI, UTo. 78 vis-â-vis de Pasagiul Romîn, Etagiul I este bogat asnrtat cu diferite Mobile elegante pentru aranjamente complecte fiind personal special în Tapiserie ţi - Decoraţiuui Primesce orl-ce comande şi repa-raţiunl de această branşă. Asemenea CCMPAR orl-ce mobllo de ocasiune. D. Ciocanelli, inginer, are In proprietăţile sele: »e i iVC lll Itl AT de Ia Sf. Dumitru, următoarele: St rada Crinultil, 6, un apartament compus din 7 camere pentru stâpin, 3 p. servitori, baie, apă, canal sistem tout â l’egoflt.—etajul i, elegant’. Un apartament compus din 5 camere p. stăplni 2 p. servitor, bae, apă, canal, sonerie, eleg. parter. Ktrada Minţi, 41, una prăvălie cu 2 camere parter: un apartament de 4 camere, elegant, şi un apartament de 2 camere, canal, apă sistem tout â l’egout. Kt radii Olteni, 50-61, Ia apropiere de Palatul Justiţiei şi piaţă, inal multe apartamente cu 2—3, 4—5 camere şi dependinţa, cinai, ap». Ktrada Oudeştl, 3, două apartamente de cîte 7 camere, două apartamente de clte 2 odăi şi bucătărie, elegante, apă, canal. Ktrada Olteni, 46 (vis-â-vis de biserică), ^apartamente compuse din 4 camere, bucătărie, intrări separate, canal, apă; două prăvălii eu odăile lor, in colţ; una pivniţă de vinuri, capabilă a primi 20,000 vedre vin, bolta pe fier. Ktrada Carol, 77. Una prăvălie cu odaia el, pivniţă boltită pe şine; două apartamente la strada, compuse diu 3 camere, bucătărie; două apartamente in curte compuse din 5 camere, avînd cana], apă sistem tout-â-legoflt. Telefon Ktrada tlnza-Vodă, 33, un apartament compus din 4 camere şi bucătărie, canal, apă. A se adresa pentru Informaţiunl, str. Sfinţi, 42. Biurou în toate zilele dela 8—12 a. m. şi de Ia 2—5 p. m. unde vor putea vedea şi preciul şi condiţiunile. A V I S GRÂtl de HAMlNŢA de prima calitate se găseşte de cumpărat la d-nul SOLOMON BLANK 15. -— Ktrada Ktavropoleos. — 15. J>r. Cli. I. Teoliari Mamoş 8pecial pentru Maladii de Femeî S’a reîntors In Capitală şi dă consultaţiunl de la orele 5—7 seara. 80, Strada Teilor, 80. www.dacoromanica.ro EPOCA EOOVRi — La jumătatea lui Noembrie vor apărea pentru trimestrul al II caetele de dictando-ortografie ale d-lorTh. D. Speranţă şi Florea Dumitrescu. Aceste caete cari aii fost aşa de bine primite de către d-nil institutori şi institutoare din ţară vor apărea pentru trimestrul al II lea pe o hlrtie mult mal potrivită pentru scris. — Metoda teoretică şi practică de limba latină pentru Începători, întocmită de d. profesor Th. D. Speranţă, s’a pus In vlnzare. D-nil profesori cari o introduc In şcoală să bine-voiască a cere de la autor această metodă Împreună cu supiimeutul pentru d-nil profesori. Suplimentul cuprinde unele regule gramaticale precum şi traducţiunea latină a temelor. Se trimit d-lor profesori după cerere gratis. ,7pocFîh"mncie JflOhVEŞTM Domnule Redactor, lu ziarul Adevărul de la 0 corent este publicată o corespondenţă din Bacău, în care se arată că d-rul Zusman, medicul plă-şel Tazlâă de-sus, şi-ar neglijea serviciul săfl ca medic de plasă. Nu cunosc pe acel corespondent şi nici motivul ce l-a determinat de a scrie acea corespondenţă, dar de sigur, că a fost indus în eroare de către o persoană interesată în cauză din Momeşti, persoană care invidiază poziţia d-rulul Zus-man şi fiind incapabil şi neputînd reuşi a-1 lua locul nici chiar prin toate intrigele ce le întrebuinţează contra doctorului Zusman în localitate, a recurs şi la calea publicită-ţel inventlnd calomnii mincinoase la adresa d sale, că doar va reuşi ceva măcar în acest chip să atragă atenţia asuprâ-şl din partea celor în drept sail cel puţin să descrediteze în ochii opiniei publice pe d-rul Zusman. Asigur însă că acea persoană nu va reuşi în scopurile sale, căci d-rul Zusman este unul din rarii doctori de plasă care ştie să-şî îndeplinească conştiincios datoria, că de 8 ani de zile de clnd funcţionează ca medic de plasă şi de spital in judeţele Fâl-ciO, Dorohoiu şi Bacău şi-a îndeplinit datoria, spre laudă şi deplină mulţumire a tuturor d-nil medici primari respectivi, a d-Ior inspectori sanitari şi Onor. Direcţiei generale a serviciului sanitar, cari l’afl controlat in serviciile sale. Institutul de Domnişoare Paulina Lupu - Antonescu (autorisat) Bncureştî.'— Strada Flntineî, 23 Licefi.—Externat secundar.—Şcoală primară, cu Programa Statului. — Prepara-ţiuni de bacalaureat. — Cursnrî de limbi, pian şi pictură.—Pentru fetele de profesori, militari şi funcţionari, condiţiuni avanta-gioase. Se primesc eleve interne şi externe, înscrieri, conform disposiţiunel ministeriale, Pînă la 30 Septembre 1897 INSTITUT de DOMNIŞOARE Şcoala Nouâ-Negoescu BUCUREŞTI Strada Armeneasca, Calea Moşilor, Bulevardul Carol. Direcţiunea acestui institut are onoare a aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că mal dispuue de 5 locuri libere de interne şi 25 de externe, pentru cari sunt rugaţi a se grăbi cu înscrierea, care va dura numai pînă la 15 1. c. ... Externele se primesc cu condiţiunile cele mai avaniagioase. Piuă la 15 Septembre va apare şi «Buletinul Institutului» cu lista profesorilor, a conferenţiarilor, etc. şi cu alte amănunte relative la acest Institut. Institutul de băeţî Eniu Bălteanu Bucureşti. — Str. Yintuluî, No. 6. Autorisat de onor. Minister eu ordinul No. 38113/9334 din 4 Iulie 1897. Acest institut coprinde: curs primar, liceu clasic şi real cu 7 clase, preparaţiunl de bacalaureat, etc. Se primesc elevi interni, externi şi semi-internl. Cinci minute depărtare de liceele: Matei Ba-sarab, Mihal Bravul, gimnasiul Şincai şi scoalele de comerţ. înscrierile se încep Ia 1 August, la orl-ce oră. Prospecte se trimit la cerere. Preparaţiunile de corigenţă încep la 15 August. Director, DKM. Bl. FOFJE8CU Profesor, licenţiat în filologie. Liceul MODERN DE BÂEŢI J 90—Calea Victoriei—190 Institutul de Domnişoare BOLINTINEANU 55 55 Fondat in amil 1874 BUCURESCÎ. - Şoseaua Jianu. — BUCURESCÎ Mub Dlreeţiuuea D-nel MAKIA AKfiELEfiCII Faţa de importanţa ce autoritatea şcolară o dă astă-zl Inv&ţftmlntulul privat, reservindu-ml pe viitor mat mult partea educativă şi conducerea generală a institutului, am încredinţat instrucţiunea ginerilor mei, d-lor profesori O. Popa'şi I. Clinciii, cari vor mal fi secondaţi de următorul corp profesoral: Pr. G. Flora, profesor la liceul Lazăr. G. Popa, licenţiat tn litere, profesor la liceul Lazăr. I. Clincia, licenţiet în litere şi filosofle, prof. la liceul Lazăr. I, Grama, licenţiat în litere şi fllosofie, prof. la liceul Sf. Sava. , D. Ghimpa, licenţiat In ştiinţele fisico-chimice, profesor ta liceul Lazăr. Lt. Paul Angelescn, absolvent al şcoalel de artilerie şi geniO. N. Colceag, licenţiat în litere şi filosofie, prof. la gimnaziul Şincai. D-na Ivascu, licenţiată In ştiinţele naturale, profesoara la externatul secuudar No. 2. Vict. Bâlăcescn, licenţiat in drept. St. Enăchescn, licenţiat în litere. D-ra Maria Ionescu, licenţiată în litere, prof. la asilu) Elena Doamna. G. Bogdan-Duică, licenţiat in litere. D-ra Eng. Economu, licenţiată în litere. I. Georgescn, licenţiat în drept. N. Ganea. profesor la liceul Sf. Sava. N. Clincia, student In medicină. D-ra Ioanid, absolventă a şcoalel secundare din Craiova, institutoare. N. Petrescn, absolvent al şcoalel normale de institutori, institutor la şcoala No. 27. Pentru limbile streine franceză, germană, engleză precum şi pentru dexterităţi am angajat 14 profesoare streine. Medicul institutului este d-1 dr. Râutzoiu. In anul acesta elevele externe şi semi-inter-ne se vor putea bucura de avantagiul, că pe dinaintea institutului circulă o linie de tramway. Înscrierile ati Început deja şi vor continua couform ultimei circulari ministeriale numai pînă la 15 Septembrie. INSTITUTUL de DOMNIŞOARE „POMPILIAN” Bucureşti, Calea Raliovei, 04-60 Dirigeat de d-şoara C. POMPILIAS LieâtificUtt tn gtUnţ. matematice din BucuvextX ei Paris (Sorbona Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe şi coprinde: I. Cursul primar. II. Liceul clasic. Profesori de la liceele Statului. Certificatele Institutului sunt valabile pentru bacalaureat. Silinţele şi sacrificiile ce face Institutul pentru învăţămlntul liceal are de scop : _ a) O preparare solidă pentru bacalaureat, şi b) pregătirea de timpuriu a elevelor cu cunoq-tinţi solide pentru diplome de profesoare. bunele resultate ale acestor silinţe s’aă văzut la examenele ţinute in Institut şi în afară la Şcoale'.e Statului unde toate elevele presente afl fost promovate cu succes. III. Cursori libere, fâcîndu-se în limba frances» in timp de 6 ani, pregătind ast-fel pentru brevetul de capacttate a senatelor de fele din Paris. IV. Prin Conversaţiune in limbi streine (fran-cesă, germană şi englesă, etc.) făcute după m«-toda proprie a Institutului s’ati realisat progrese neaşteptate in studiul acestor limbi. V. Curs de musică si dicţiune (preparaţiunl pentru conservator). Curs de pictură şi e admirabilă galerie de tablouri, unica tn ţară ca bogăţie şi frumuseţe. VI. Secţia profesională, croitorie, lingerie, etc. S’aii adus institutului cele mal vil mulţumiri pin partea părinţilor şi felicitări din partea publicului ce au asistat la numeroasele producţiuni artistice ale elevelor Institutului, de progresele realisate anul acesta, precum şi de deosebita îngrijire fisică ce ati elevele în Institut. VII. Institutul, instalat într’un vast local Înconjurat de grădini, proprietatea Direcţiune!, poate coprinde 250 eleve. Dormitoarele, clasele, sunt construite anume după ultimele cerinţe ale higienel. Pentru plimbare şi excursiunl în zilele de sărbătoare, Institutul a înfiinţat mal multe omnibuse. VIII. A se vedea la Institut lista complectă a profesorilor dela şcoalele Statului, a repetitorilor precum şi a numerosului personal străin, frances, german, engles, diplomate a scoalelor superioare din Paris, Londra şi Germania, cari, fiind interne în Institut, se ocupă cu Educaţia elevelor. IX. Institutul fiind pentru popularisarea unei instrucţiuni solide a tinerelor fete. a luat de-cisiunea ca in anul acesta să facă favorabile reducţiunî mai ales fiicelor de profesori, funcţionari şi militari. INSTITUTUL de FETE BOBREiClU Institutul nou de Domnişoare I institutul de domnişoare Bncnreeei, Str. Prlmă-verei, No. 32 I ^ A E S C U FONDAT LA ANUL 1874 1 Reautorizat la 18 Septembre 1898, cu No. 7289 Recunoscui ca întrunind toate condiţiunile cerute de noul regulament pentru şcoalele private, şi ca pxdînd primi numărul de 136 eleve PROGRAMUL OBLIGATOR COPRINDE I. Cursul preparator.— Două divisiunî, program special, pregătitor pentru clasele regulate, limba franceză, limba germană, gimnastica, jocuri cu cîntece. II. Cursul primar.—Patru clase, progr. Statului, limba franceză, limba germană, desemn, lucru. III. — Cursul secundar.— Cinci clase, progr. Statului pentru Externatele secundare de fete. Limba franceză, germană, desemn, lucru. VI. Cursul gimnaRial.—Patru clase, programul Statului pentru gimnaziile de băeţl în limba latină şi elenă. Limba franceză, limba germană şi desemD. V. Cursul liceal.—Trei clase liceale, progr. Statului pentru liceele de băeţl, cu limba latină şi elenă, limba francoză, limba germană, desemn şi aquarele. Examenele se trec la Institut saO la şcoalele Statului, după regulamentul în vigoare pentru şcoalele private. Pianul, după programul conservatorului, nu se plăteşte separat. CONDIŢIUNI DE ADMITERE Se plăteşte Jn două rate şi anticipat, 1) Septembrie ‘ ‘ ‘ elevă Fost INSTITUTUL ENGLEZ Bncnreşti.—Calea Raliovei, 30. Liceul MODERN de băeţl Bucureşti. — Calea Victoriei 190. Sub Direcţiunea d-lor: dr. M. BrAudz» şi O. C. Bragn. profesori. Liceul ’şT va deschide cursurile primare şi «e- Sub direcţiunea d-net LDCREŢIA D. STĂNESCU cundare ale anului şcolar 97/98 la 1 Septembre înscrierile încep la 20 August, iar cursurile 1 ,co7 nrmainn.l rom didactic: la 1 Septembre. . Primeşte eleve: interne, ssmi-externe şi externe, pentru clasele primare, secundare, cursuri facultative, desemn, pictură şi muzică, avînd un corp profesoral distins. _ _ Direcţiunea, ca şi In trecut va îngriji a se da copilelor o educaţie aleasă şi o îngrijire părintească Orl-ce alte lămuriri se pot da la cerere. Institutul este autorisat de onor. minister al şcoalelor. Liceul MODERN pentru Domniş6re Calea Moşilor, 162. — Bucureşti. Autorisat de onor. Minister prin ord. No. 1766 şi 4399 95, reautorisat prin ord. No. 6947/96, cu Grădină de copii, Curs primar şi Curs liceal 7 cl., după programa Statului. Sunt şi cursuri facultative pentru elevele cari n’aspiră la bacalaureat. Direcţia n’a cruţat nici un sacrificiil: a ales profesori distinşi, a supraveghiat şi controlat totul de aproape; de aceea resultatul a tost că nici o elevă n’a rămas repetentă din cursul li-ceai nici din cel primar, de şi unele eleve aQ ce . . _ . dat examen la Stat şi altele in pension fiind •'ie şi '1 Februarie) cînd este o singură I examinate de cet 9 delegaţi al onor. Minister. ; şi în patru rate 1) Septembrie, 15 Noem- Nouă eleve aO terminat clasa a şeaptea şi s ati l _ ■ _ . . ’ * ■ i W I ...în In nvn mânui fin 1,0 no 1 o 11 mo I ll 111 I» O T-1 I,h rnrttiil Hocuiidnr Pentru o Internă • • le! 800 •« 4 semi-internă >• 600 a 4 externă • • * 500 Lr onranl Llcenl Pentru o iDternă • • leY 900 4 4 semMnternăU 790 4 4 externă • • *• 600 înscris la examenul de bacalaureat, din cari .... aO reuşit să-l ia. Părinţii cari ar voi să-şi aducă fiicele aici, ca să urmeze cursul primar satt liceal după programa Statutul, trebue să le Înscrie negreşit înainte de 20 Septembre, ca să le trecem in tabloul ce se înaintează atunci Ministerului. Elevele pot fi interne,externe saîi semi-interne. Prospecte se trimit imediat după cerere. Directoare, MARIA E. BAMTBASt. INSTITUTELE UNITE I>iu 1AS1 Curs primar şi seeuudar, cunoscut destul de bine in toată ţara, după resul-tatele cele bune ce a dat in decurs de 31 de ani de funcţionare, se recomandă si acum onorabililor părinţi ce voesc a r? ist sr^sus. i w» ■» ™p«< ^ •« ist curs se admit fetiţe şi băeţl | du I de o bună şi părintească Îngrijire şi de un studid foarte serios. Condiţiunile de admisibilitate se expediază după cerere. In cele d’intîiQ zile din Septembre se vor face corigeările. Cursurile regulate încep la 4 Septembrie. Corigenţii din şcoala noastră se vor prezenta la 1 Septembre cu chitanţele vre-unel casierii pentru plata taxei de corigeare. înscrierile se încep de la 20 August. IMreelinne». brie, 1 Februarie. 15 Aprilie) cind sunt două satl mal multe surori. _ Pentru copil de militari, de funcţionari de profesori şi de pensionari, se primeşte şi plată lunară, după cerere. Cînd sunt mal multe surori, se reduce de fle-care pe an lei 50 Anul ţeolnr »»te de IO Innl, Septembre, 1 lulte PLATA PENTRU UN AN ŞCOLAR ESTE: I.» « urmii Frlniar Pentru o Interni • • lei 700 . . semt-internl, 500 . externi * • * 400 I.n «‘ursul Ciiiinasinl Pentru o Interni • • lei 860 « . seml-lnternl ► 650 . « externi - - 550 Pe lingi aceste cursuri mal este un curs mixt pentru CO' pil mtol cu program speolal. La aoest ours se plăteşte : Anul întâlfi ................................ Irl 200 . al ............................................ . al 3-!ea...................t..........* 4 300 NB. Copiii de Ja cursul mixt sunt externi 6 senii-externi. Interni se primesc numai în ca suri excepţionale " speciale. La acest mal jos de 7 ani. Elevelor noii intrate li se reduce plata pe timpul ce va fi trecut de la 1 Septembrie pînă la data InseiiereT. Sunt facultative şi se plătesc separat: Limba engleză, limba italiană, danţul şi pictura. Plata variază după cum eleva este mal mult saă mal puţin avansată. Asemenea se fac condiţiunT speciale pentru elevele cari urmează cursul facultativ cu program propriu în limbi streine, potrivit cu clasa in care poate urma eleva. Informaţiunl se pot lua la Institut în toate zilele de la 10—12 a. ni. şi 2—5 p. m., afară de Duminici şi sărbători. Prospecte se trimit după cerere. înscrierile încep de la 15 August. Cursurile se deschid la 1 Septembrie.________________________ INSTITUTUL de FETE Despina Doamna" „EDUCATIUNEA ROMĂ onh rlil-Ai.* ilinOă R.noT II Institut de educaţiune pentru Domnişore BUCUREŞTx 19, Strada Radn-Vodit, 19 Sab Direcţiunea D-şoarelor PAULINA HARALAMBIE şi ANA BONNIS Liceu, cursuri primare, facultative, etc. Internat, semi internat şi externat. Deschiderea cursurilor se anunţă de 1 Septembre. înscrierile se fac în toate zilele în cancelaria şcolel. Se trimet prospecte după cerere. D’D- Aj Fondat in 1887’ v J > IAŞI ^ffU, 8 (0^ (iinoNriiHt e« anul aee&ta ini-merff/ cererilor |i«if»,« ooteenft, fa ttcecfe Statutul din Bucureşti, eate eu mult mai mare de cit nu-merul locurilor disponibile, direcţiunea „Liceului Modern” de bâeţi, aduce ta cunoştinţa părin mm m m - ^ # mm a* Mm M Acest institut se împarte în două secţiuni: SECŢIUNEA PRIMARĂ şi SECŢIUNEA LltEALĂ. Un corp profesoral, ales printre cel mal buni institutori, profesori şi preparatori, va preda cursurile prevăzute în programele Statului, pentru secţiunea Fondat in anul 1882 I primară. ■47, Strada Scaunele, 47 I Elevii secţiunel liceate vor urma cursu- „ t | rile liceului naţional, sare se află alături Cursurile primare şi liceale vor începe la . . ... . * ’• întrptinere si cre- 1 Septembrie, cu vechiul corp didactic. § ln «nstitut vor găsi întreţinere şi c e Programul este acela al Şcoalelor Statului, stere perfectă; preparatori aleşi cu m- Studiul limbelor franceza şi germană obli- grijire, vor pregăti lecţiumle zilnice Imitatorii de la clasa I-a primară, va fi obiectul I preună cu elevii.—Această secţiune sa unor îngrijiri speciale, aşa ca elevele, după | reorganizat spre perfecţionare, cîţî-va ani de şcoală să poată vorbi cn înlesnire aceste două limbi. Musica, limba englesă şi pictura sunt facultative. înscrierile se fac de la 25 August. Directoare, EUPHROSINA C. C. DOBRESCU absolvenţi a Şooalel Centrale de fete din Bucureţtl şl a Şooaleî Regale superioara de fete din Berlin. sub direcţiunea d-nel ELISA MANLI1T 142.—Calea Moşilor.—142. Acest institut intră în al XXI an al fuue-ţionărel sale. îngrijirea fisică, cultura intelectuală şi edueaţiuuea morală, dată copilelor, sunt bine cunoscute la mii de familii. Chiar şcoale Statului aă dobîndit de la acest institut multe institutoare distinse şi profesoare cu titluri universitare. Examenele anuale, trecute tot-d’auna dinaintea comisiunilor delegate de minister, aă făcut neîntrerupt dovada valorii institutului. In anul acesta, comisiunea de 8 membri sub preşedinţia d lul doctor Istrati, care a făcut examenile liceale, a consemnat aceleaşi mulţumitoare rezultate. Institutul cuprinde şcoala primară şi secuii dară de fete, cursul liceal şi cursuri separate de limbi streind, unde studiele se predai! în limba franceză, germană şi engleră. Pe ltngă lucrul de mină, broderii, etc., elevele, cari nu urmează liceul, vor urma un curs de croitorie, aşa în cît la finele anului, elevele vor arăta în sala de expoziţiune costume confecţionate în institut. Direcţiunea studielor va fi încredinţată D-nel Dr. Lucreţia Moscuna-Sion. Elevele cari vor voi să urmeze conservatorul şi a căror părinţi nu loeuesc în capitală, vor fi In tot-d’a-una conduse de o persoană de încredere a Institutului. Anul şcolar se începe la 5 Septembre, cu un personal didactic distins, cu pedagoage şi guvernante străine, recunoscute de minister. Înscrierile pentru internat, semi-internat şi externat se fac în toate zilele, în cancelaria Institutului, dela 8 — 12 a. m. şi 3—6 p. m., unde se daă toate informaţiile necesare. Limba francesă şi germană se vor preda cît se poate de serios şi intr’un mod metodic, de către profesori şi pedagogi, clasaţi printre cel mal de seamă în Franţa şi Germania. Muzica, atit cea vocală cît şi cea instrumentală, precum şi desemnul şi cele- 99 INSTITUTUL de PETE O li. BOROK” Fondat în anul 1850 BUCUREŞTI. - Calea Moşilor, 158. Curs primar, secundar şi liceă complect. Acest Institut fiind pus sub controlul direct al Onor. Minister, cursurile se predă întocmai ca la şcoalele Statului, iar certifi- 1897, cu următorul corp didactic: a) tXRSlî. NKllXIUR Părintele Slmeon Popertcu, prof. »ooat» normal* d» Instl'ntorI, v» pred» Reliel» o,s. I —III » fl I»torl» IV.». Mlh. Oregnmlreneit, doenpat in litere fi Blotofle, pro-f.«or, I. român* ol». V—VII*» Părintele O. lienrgemeu, prof. 1» lio»«l -Sf. Sm-, I. tatloft, pIs. I—IV-». , . x, » • I, Gram mo, profesor la lloeml -Sf. Sava*, l. latina olf. y___VH*a. St. Mlhălleanu, profe»or 1» lloenl -Sf. Sivi-, 1. elen*. Aug. Serlban, licenţiat tn litere, 1. elen*, clx. III iV-v Ijprcque, prof la liceul «Mlh. Yiteaaol*, 1. franceza, cls. I—VII-*. , , v Gh. Popp, profetor la llooul -Hiba! V.teazuU, 1. german*, oJs. V VII-a. /. »S. Flora, prof. la liceal -Sf. Sava*, latoria ol». l-IU G. V-VII-a şlC. Dragut profesor la* liceal -Lazfc**, flloaofla cl». Vi, i VII-a. «1 Economia poilUcă ţi dreptnl ol«. Yll-a. .41. ignat) absolvent al Facultăţi de litere di-Bucureşti, geogrufl», cls. I—IV-a. G» ArghiremcU) prof. la lloenl 1 I II II AII «I l.llt, «VAI I _ I __" X J______..1 1. C 1 .. 1 O —_—5 I K nnin.. n 1 f.nAâl âl nr I Subsemnata absolventă cu diplomă a conservatorului din Viena se oferă a da în familii lecţiunl de canto şi piano ln condiţiuni modeste. Kmilia Mftnschenk Calea Rahovel No. 5, scara A. din Ploeştî. Autorisată din noii, conform noului regulament pentru învăţămlntul privat. Cursuri primare şi liceale, complecte. Cursuri de limbi streine şi dexterităţi. La axamenele de finea anului şcolar din din Iunie trecut, deplin succe, atît dinaintea comisiunil rlnduite de Minister cît şi la şcoalele primare ale Statului. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Prospecte se trimit la cerere. elevii dau examenul la Stat. Se primesc în INTERNAT şi elevi cari urmează cursurile la şcoalele publice. Cel cari voiesc să se înscrie acum in cl. I, trebue să ne anunţe înainte de 25 August, ca să’l putem înscrie la timp. Preparaţiunile de corigenţi şi. pentru examenul de admitere în cl. Z, la şcoalele Statului, -ncep la 15 August. Director. M. V. Cordeacu. pector al şcoalelor). Sludiile după programul Statului. Examenele conform regulamentului Ministerial. învăţămlntul limbelor francesă şi germană. Musica vocală şi instrumentală. Personal didactic ales. îngrijire părintească. Gimnasiul se deschide la 1 Septembre, iar cursurile vor începe regulat la 9 Septembre. BUCUREŞTI — Tipografia EPOCA Strada .Clementei 3. www.dacoromamca.ro BUCUREŞTI