SERIA n.—ANUL HL No. 555
Ediţia a treia
MERCUR!, 10 SEPTEMBRE 1897
NUMĂRUJL^IO BANI
ABONAMENTELE
(■cep I» 1 şl 15 ale fle-e&rel luni fi se pliteae tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştala Un an In ţari 30 lei; In	streinfttate	50	lol
Şase luni ... 15 >	»	>	55	»
Trei luni . . . 8 »	>	»	13	>
Un numir In străinătate	30	bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. t- STRADA CLEMENŢEI - No. t
NUMÂRULJO BANÎ
ANUN CIO RELE
In Bucureşti şi judeţe aa primesc numai la
Administraţie
In atreinitate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag. IV..0.30 b. linia
»	»	* III.......1.— lei	»
>	>	» II........3.— a	>
Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul
Un îamăr rechin S0 bani
ADMINISTRAŢI A
No. f. — SRADA CLEMENTEI - No. 3
D. STURDZA Şl VIZITA LA PESTA
TRIBUNA LITERARA
Din sorginte ce nu sufere dezminţire, putem spune că M. S. Regele va sosi Luni, 15 Septembrie, la Yiena şi se va afla Marţi, 16 Septembrie, la Pesta.
Recepţiune oficială se va face la Buda-Pesta şefului Statului nostru.
Amintim cu acest prilej că, acum cîţî-va anî, fiind vorba numai de o călătorie a M. S. Regelui prin Pesta, partidul liberal a ridicat cele mal energice protestări în contra simplului proiect a unei asemenea călătorii.
Protestările acele se întemeiaţi pe un şir de revendicări pe cari partidul liberal, astăzi la putere, le formula atunci cn mult zgomot.
întrebăm acum: cari anume revendicări din programul d-luî Sturdza s’aii îndeplinit pentru ca guvernul actual să se fi făcut iniţiatorul Întrevederii Suveranului nostru cu Regele Francisc-Iosif al Ungariei la Pesta.
Şi dacă nu s’a realizat nici una din acele revendicări, întrebăm: cît timp va continua seria aceasta de scandaluri, cari constaii în a săvîrşi cu zgomot, la putere, faptele în contra cărora partidul liberal, fiind în opoziţie, asmuţă la răzvrătire ?
DIN PUI IN IZVOR
Ori cit i-aî cunoaşte, ori cît al fi de sceptic, aceşti extra-ordinarl colectivişti găsesc mijlocul să-şi bată joc prin şar-latănia lor, de tine, îndată ce al avut naivitatea de a avea încredere un moment în sinceritatea lor.
Cazul cu apa Bucureştilor este cel mal interesant.
Iată un primar şi o administraţie comunală, care timp de aproape doul ani —nevoind să ţină seamă de lucrările d-lul Filipescu, fostul primar, şi de acele ale oamenilor competenţi de cari era încunjurat—ia din nou in studiu chestia alimentarei Capitalei cu apă.
După aproape doul ani de studio, administraţia colectivistă ajunge identic la acelaşi rezultat la care ajunsese administraţia conservatoare.
Se constată că în jurul Bragadirulul se află ape subterane In abondenţă, cu un debit constant de mal bine de patru ani de cînd durează experienţele.
Se întocmeşte un proiect preliminar de lucrări de aducere a apelor. Acesta este supus desbaterilor consiliului comunal. Consiliul comunal il aprobă.
Se trimete dosarul la ministerul de interne. Acesta îl supune cercetărel consiliului technic.
Acesta, in un proces-verbal, bine motivat, aprobă principiul apelor subterane, constată că debitul este suficient şi trimite înapoi dosarul ministrului de interne, care la rindul lui, aprobă lucrarea, expediind totul primarului pentru a începe lucrarea.
Primarul, încîntat, se grăbeşte a se pune pe lucru. Se adresează ia un inginer, d. Radu, pentru ca să facă planurile şi să conducă întreprinderea. I se fixează chiar atîta la sută din deviz- ca remunerai1.
Totul aşa dar părea ca sfirşit, definitiv slîrşit.
Lucrul, era în adevăr, pină la a ti ta considerat ca sfirşit, în cît colectiviştilor le remînea numai o sarcină delicată, aceea de a susţinea în public, că ideea alimentarei oraşului cu ape subterane, este a lor, proprie a lor, şi că lucrările făcute in această privinţă de fosta administraţie conservatoare nu valoraţi nimic.
Cu alte cuvinte, şi de astă-dată colectiviştii voiai! să’şl atribue în această chestie, un merit care nu’l avead, cău-tind să treacă drept descoperitorii apelor subterane de la Bragaairu.
In tot cazul, faptul că colectiviştii ţi-neaQ să treacă drept inventatorii'sistemului de alimentare cu apele subterane de la Bragadiru, dovedea un lucru: că erau convinşi de bunătatea lui, că eraţi hotărîţl a pune lucrarea în execuţie şi că era sfîrşită în fine, interminabila chestie a apel.
Am avut naivitatea a crede acest lucru. Am avut prostia a uita un moment cine sunt colectiviştii.
In adevăr, după ce totul’fusese arangiat pentru ca lucrarea să înceapă, am observat că cîte-va zile să face oare care tăcere în jurul chestiei.
Această tăcere se prelungeşte cîte-va săptămînl. Iar după cîte-va săptămînl, ziarele colectiviste încep a vorbi mal întîiti de scrupulele inginerului Radu.
Acest inginer, ne spuneaţi gazetele colectiviste, nu îndrăzneşte a lua asupra sa întreprinderea, temîndu-se ca nu cumva apele subterane de la Bragadiru să nu fie persistente şi abundente in un curs mal îndelungat de ani.
Imediat, după acest avertisment, a Început prin unele gazete a apărea articole prin care se combatea ideea de a se alimenta oraşul cu ape subterane aducindu-se dovezi contra, din toată lumea.
Apoi oare-cari notiţe colectiviste ne-au spus că chestia apelor nu e încă rezolvită şi că se fac cercetări in altă direcţie.
In fine, mal alaltăieri, o notiţă a apărut în toate gazetele liberale, prin care ni se comunica, că sub-directorul serviciului idraulic de la primărie a găsit isvoare abundente pe valea Ialomiţel, şi că este pe cale a găsi şi altele pe aceea a Ialomicioarel !
Va să zică toată lucrarea a căzut din noii în baltă.
Va să zică colectivistul este tot colectivist. Incapabil de a face o lucrare mare, prea veninos pentru a adopta una începută de adversarii săi politici, colectivistul râmîne ceea ce a fost totdeauna, o fiinţă netrebnică, incapabilă de lucru, incapabilă chiar de a lua o hotărire !
Era cercetărilor din nou, începe după doul ani de cercetări. De acum, fie-care ingineraş de la primărie, va căuta să găsească un izvor.
Fie-care funcţionăraş, îşi va avea părerile sale în chestie. Ba, ceva mal mult, vedem că se amestecă colonelil de infanterie, în retragere, luînduşl aere de oameni competenţi şi felicitînd pe primar că nu face nimic în chestia apel.
Este un adevărat balamuc.
SEMNAREA PRELIMINĂRILOR DE PACE
Agenţia Rotnînă ne transmite din Constan-tinopol cu data de 6 Septembrie următoarea telegramă privitoare la semnarea preliminărilor de pace :
Azi s’aii semnat punctele principale ale preliminărilor de pace. Noul text al articolelor 2 şi 6 privitoare la indemnitatea de resbel şi evacuarea Tesaliei nu se cunoaşte încă.
Primul articol fixează modificările de graniţă indicate pe o hartă alăturată tratatului. Nişte modificări uşoare strategice în favoarea Turciei sunt reservute decisiunel unei comisiuul mixte care va merge la faţa locului
Articolul 3 zice că privilegiile şi imunită-ţile de care se bucuraţi supuşii greci în Turcia înainte de resbel se menţin. Se vor face învoieli între Poartă şi Grecia pentru a asigura aplicarea justiţiei şi a asigura interesele supuşilor otomani şi străini.
Articolul 4 hotăreşte că: după 15 zile de la ratificarea presentulul act, sau chiar mal cu-rind de s’o putea, negociatorii şi plenipotenţiarii greci vor sosi la Constantinopol pentru â încheia cu plenipotenţiarii turci, pacea definitivă pe baza presentulul tratat care va coprinde afară de asta, dispoziţiunl asupra schimbului de prisonierl, o amnistie generală şi indemnităţi pentru pagubele causate în timpul resbelulul.
Articolul 5 zice că se vor face negocieri pentru încheierea de convenţiunl privitoare la re-gularea cestiunilor de naţionalităţi, raporturile dintre consulatele greceşti şi autorităţile administrative şi judiciare ’ otomane, procuraşi delictele de drept comun comise de un supus al unuia din cele două state contractante care s’ar refugia pe teritoriul celul-l’alt.
Articolul 7 tratează despre reluarea relaţiu-nilor normale între Turcia şi Grecia, asupra libertăţii supuşilor celor două ţări şi asupra libertăţii navigaţiunel.
Articolul 8 hotărăşte ca pină la reluarea unul ser vicia consular regulat între cele două ţâri, să se numească agenţi provizorii, cari să exercite funcţiunile lor sub protecţia şi supravegherea puterilor mari.
Acelaş articol tratează despre regularea afacerilor judiciare pină la Încheierea convenţiu-nilor prevăzute de articolul 5.
Articolul 9 zice că dacă s’ar produce neînţelegeri între Grecia şi Turcia în cursul negocierilor, punctele litigioase se vor supune unul arbitragiu compus din representauţl al puterilor mari, ale cărui decizianl vor fi fără apel.
Un răspuns d-luî Haret
Domnule Director,
Am văzut că vă interesaţi de aproape de cele ce se petrec în învăţâmîntul nostru şi că nu cruţaţi nici o individualitate cînd e vorba de interesul general; am observat însă că în polemica cu ziarul «Voinţa Naţională» aţi cruţat puţin spaţiul ziarului Dv. în folosul d-lul Haret, care merita un răspuns cel puţin atît de lung cit articolul d-sale din «Voinţa» de Joul; de aceea vă rugăm, în numele atîtor dascăli oropsiţi şi loviţi de acest «apostol», să ne daţi voe a răspunde ceva mal pe larg atlt din consideraţie că interesele învâţămîutulul primează multe alte interese, cît şi pentru că este vorba să se arate cum colectivitatea administrează corpul didactic, unul din cel mal puternici şi mal considerabili factori de progres al acestei ţări.
D-mil Haret, în răspunsul ce adresează «Epoceh, distinge 3 categorii de imputări cari i se aduc: pe unele, le recunoaşte ca întemeiate, dar le justifică în diverse chipuri, pe altele le respinge ca neîntemeiate, iar despre altele se face că nici nu ştie.
Călcări de lege—-Catedre la mezat
— Din I a categorie fac parte imputările ce i s’au adus în privinţa salariilor, cari, «ca să încapă» în cifra budgetară au trebuit reduse de la unii (de la suplinitori) spre a le ajunge altora, titulari ; dar oare legea de la 1883 nu prevede cum trebuie să se plătească şi suplinitorii şi titularii ? apoi nu este aceasta o călcare de lege ? şi d. Ministru mai dă 3 zile «Epocei» ca să arate care e legea ce a călcat o.
Dar să cităm textual:
Ari. I din legea de la 1883, Remune-reaţia profesorilor să fixează la 360 lei pentru licee, gimnasii, etc.
«Suplinitorii vor fi retribuiţi 30 la sută mai puţin de cît profesorii».
Dl. Haret spune însă că n’are bani şi de aceea, cui nu’i place să primească 70 — 80 lei ai d-luî, să demisioneze, căci d-sa nu poate da mai mult, de oare-ce *nu-l încape» cifra budgetară.
Iată şi catedrele puse la mezat, cine lasă mai eftin, acela e profesor. Adevărul însă nu e acesta.
Dl. Haret cînd n’are bani, adică cînd n are prevedere administrativă, are credit la colegii săi din consiliul de miniştri cari îi acordă, ori de cîte ori nu vrea să calce legea, dar d. Haret a preferat să calce legea de cit să facă dreptate.
Mai la vale însă dl. Haret exclamă : mu vedeţi că dl. Branzeu, are 360 lei conform legei, de oare-ce ca suplinitor i se va reduce 30 la sută; dar celor-l’alţi suplinitori de ce nu le faceţi tot 360 cu reducere de 30 la sută ? dar altor suplinitori de ce le puneţi numai 300 cu sau fără reducere; dar pentru Brăila de ce aţi prevăzut în budget mai puţin de cît pentru Pitescl, cînd era vorba de acelaşi cursuri ? Nu observaţi, Excelenţă, că din chiar expunerea ce faceţi numirilor dv. din urmă, resultă că aveţi atîtea lefuri cîte obraze şi că tocmai d-v. care strigaţi prin articolele din «Liberalul» că vreţi egalitate şi dreptate pentru dascăli, aplicaţi în modul cel mai neegal şi nedrept, adică arbitrar, legile şi regulamentele şcolare ! P
Nu vedeţi că o asemenea apărare mai răii vă cufundă P
0 somaţinne
A doua categorie de imputări este aceea care coprinde faptele pe cari dl. Haret nu le recunoaşte ca exacte şi încearcă să le respingă :
La Buzău, zice dl. Haret, n a fost nici un scandal căci d. Aguletti s’a permutat după cerere, iar d. Condrea după ce ’l-a convins directorul liceului din T.-Severin că e mai bine la Severin; na fost nici o intervenire, adăugă d. Ministru de Culte. Dacă d. Haret vrea să credem acest lucru îl rugăm să publice tabloul de cereri atît pentru numiri cît şi pentru transferări şi atunci vom putea zice şi noi că în adevăr d-sa a lucrat după natura cererilor, iar nu după insistenţele deputaţilor ; tot atuncia vom mai vedea şi dacă d-l Bidu a fost trimis la R.-Sărat ca să se facă loc unui profesor titular, precum şi dacă numai d-l Arghirescu a cerut acest loc, şi mai ales de ce nu s’a transferat d. Bidu la cursul inferior de istorie unde s’a adus tot un suplinitor de la Galaţi P
Ştim insă mai dinainte că acest lucru nu-l va face d. Haret, fiind-că ar fi să se dea în vileag întreaga sa operă cu care a debutat în scurta-i carieră ministerială; de aceea susţinem că numai consideraţiile personale şi arbitrarul, iar nu legea ori dreptatea, inspiră toate actele d-lui Haret, acest luceafăr al dăscălimei care lasă după sine cu atît mai multe decepţii cu cît şi iluziile ce'şi făceau unii erau mai numeroase.
Pină atunci răspundă d. Haret. numai d. Arghirescu şi numai d. Davidescu dintre profesorii titulari, aii cerut permutarea în Bucureşti, din causa cărora s’a făcut pe de o parte o transferare neumană, iar pe de alta s au tăiat lefurile la atîtea licenţiate cari n'au avut norocirea să li se creeze locuri, pe cari să le ocupe proviso-
riu prin concurs în Bucureşti, de unde nu pot pleca ?
Ori mai sunt şi alţi profesori. «foarte buni profesori», ale căror cereri de transferare au fost respinse; ori mai sunt şi alte profesoare in provincie cari aii legături în Bucureşti şi n’au fost permutate ca sa nu se clintească unele suplinitoare protejate, foarte protejate; dăm şi mai mult de cît 3 zile d-lui Haret, numai să ne spue acest lucru, numai sa publice tabloul cererilor de transferări şi declarăm că vom face amendă onorabilă, recunos-cînd în public că am greşit şi că d. Haret me -ită să fie considerat de pe acum c i sfînt. Pină atunci vom striga într’una ci hatîrul cel mai nepomenit şi cinismul cel mai sfruntat domnesc în capul învăţămîn-tului public la noi.
Mai este un fapt de care se apără d. Haret, acela al numirei ca director al unui suplinitor la un gimnasiu unde se află şi un titular, anume la Constanţa; nu am fi relevat de loc acest cas, de oare ce nu credem că d. Negoescu s’ar fi aşteptat să fie numit director şi la un gimnasiu din provincie de către d. Haret; dar fiind-că cu această ocasie d. ministru mai destăinueşte că sunt multe gimnasii cari aii ca director profesori suplinitori, şi fiind-că d. Haret se face că nu ştie de regulamentul d-lui Poni de anul trecut cînd invoacă numai legea de la 1864. Vom arăta că şi în acest cas d. ministru se apără tot ca funia pe spînzurat, căci iacă ce zice art. 40 din regul. pentru şco-lele secundare:
«Directorii şi directoarele se numesc şi se revoacă prin decret regal, alegîndu-se de către ministru spre recomandare la sancţiunea regală, din corpul profesoral al şcoalei, având în vedere următoarele condiţiunl; romîni, titulari şi etatea de 30 de ani cel puţin»
Unde se vorbeşte de încrederea ministrului despre care pomeneşte d. Haret ? iar dacă legea din 1864—căci de regulamentul de la 1896, d. ministru de culte se face că nu ştie—zice numai că directorul trebue să fie unul din profesorii şcoalei, fără să excludă pe suplinitori, d. Ilarei trebue să ştie că în legea de la 1864 nu se pomenea nici de suplinitori, mai ales de suplinitorii cu anul, cari nu sunt de cît o superfetaţie pur administrativă ministerială.
D. Haret putea să ia un bun exemplu de la predecesorii săi conservatori, cari aii numit ca directori şi în genere în toate funcţiile administrative de la inspector general şi pînă la diriginte de şcoală rurală dintre profesori, fără să caute la ce club sunt înscrişi; căci miniştrii conservatori aii tratat corpul profesoral ca pe un corp demn şi n’au voit ca din posturile administrative didactice să creeze comisariate de poliţie sau sub-prefecturi, cari se pot da în adevăr după încrederea ministrului.
D. Haret este gelos de demnitatea corpului didactic, numai cînd scrie la gazetă, dar cînd ajunge în situaţie să şi aplice ce scrie, atunci cere profesorilor carte de la club pentru a putea sta la vorbă cu d-sa.
Scandaluri
Dacă ast fel sunt faptele asupra cărora d. Haret tot mai găseşte argumente ca să se apere, fie atenuînd, fie negînd călcarea legilor şi regulamentelor, ce să mai zicem de faptele imputate de Epoca asupra cărora d-sa nu spune nici un cuvînt?
Ce e cu scandalul din Caracal, d-le ministru, unde ai dat afară trei profesori ca să numeşti numai umil ? De ce aţi lăsat în disponsabilitate pe d-nii Stăncescu şi Radian şi aţi îndepărtat pe d. Eliade în-locuindu-i numai cu un singur favorit, cu d. ScribanP Te ascunzi ca struţul în nisip, ere-zînd că lumea nu te vede şi nu te judecă ?
Oare fiind-că sunt suplinitori, crezi că ai dreptul să-i înlocueşti ca pe nişte vă-tăşei ? dar ei n’au studii făcute în această ţară, n’au greutăţile lor domestice şi familie, cu un cuvînt nu sunt şi ei oameni ? şi apoi mai vorbiţi de destituirile de suplinitori, în masă ale d-lui Take Ionescu, d-v. care nici nu recunoaşteţi dreptul la viaţă al acestor funcţionari ai Statului P !
Domnule Director,
Ne oprim aci, ca să nu abusăra de ospitalitatea ce ne acordaţi. Ne-am mărginit numai la faptele pe cari le a menţionat «Epoca» şi la cari d-l Haret a crezut că poate răspunde; am putea să relevăm multe altele, despre cari încă nu s’a vorbit în presă, dar pe cari corpul profesoral le ştie şi le înregistrează; va veni timpul să le desfăşurăm pe toate şi de va fi nevoe vom tipări—după sistemul d-lul Haret însuşi— broşuri în cari, că să nu fim mal ales bănuiţi că voim să lovim in Ministrul politic, vom stabili paralela faptelor şi scriselor d-lul Haret; unul din colegii noştri a demascat o parte din tendinţele d-lul Haret de pe cînd nu era încă ministru. Pentru astăzi vă rugam să ne daţi voe a sfîrşi cu un cuvînt pentru d-l ministru :
Domnule Haret, ca ministru puteţi fi cît de odios, asta priveşte ambiţia dv. şi pe partidul care vă susţine; ca profesor însă ne priveşte şi pe noi şi de aceea vă cerem voe să ne ascultaţi o povaţă, dar o povaţă sinceră. lăsaţi ininisterlîcul dacă nu puteţi face alt ceva mai bun şi preferiţi să rămîneţi un profesor superior, de cît un ministru... suu-mediocru, cum aţi început să fiţi. Mal mulţi profesori.
Curentul idealist
ii
Superioritatea religiei sunt nevoiţi să o recunoască azi chiar mulţi din cel ce nu-I sunt credincoşl. Renan, care era ateu, zicea: «Christos nu va fi nici o dată întrecut».
Această atitudine faţă de biserică lot odată sceptică şi cuvioasă cu care nu prea eram pînă aci deprinşi din partea vrăjmaşilor bisericii, constitue «religia celor cari respectă,» dacă nu «religia celor cari cred».
Dar trecerea de la una la alta e uşoară. Cînd al ajuns a gusta din fructele minunate ale creştinismului, nu te mal poţi împotrivi puterii misterioase ce te sileşte a pătrunde pînă la rădăcina lor.
Noul curent şi-a urmat drumul pină acolo şi ast-fel, reacţiunea în contra exceselor naturalismului s’a abătut tot mal mult spre religiune.
Această pornire o constată, in Franţa, unul din scriitorii cari urmăresc cu o mal luminată atenţiune mişcările gin-diril contimporane, (1) «Acum zece ani, scrie d. Ed. Rod, abia se lua in seamă această reacţiune şi oamenii pătrunzători, cari citesc in viitor mal bucuros ca în present, prooroceaţi apropierea unei ere noul, în care omenirea, lepă-dînd cele două cîrje putrezite, morala şi religia, va înainta cu pas uşor, pe drumul liberei cugetări, sub soarele ştiinţei. Şi iată că faptele sunt pe cale a da o izbitoare dezminţire acestor proorociri... Aşa că multe idei şi credinţe, cari, s’or fi putut socoti căzute pe veci în părăginire, aproape în ridicol, îşi reiau vechiul loc; aşa că cultul idealului, alungat ca absurd, renaşte sub forme noul, ast-fel că tinerimea de azi reîncepe să sărbătorească morala şi religia cu acelaşi entusiasm cu care tinerii, de la 1S48, sărbătoreai! ştiinţa şi libera cugetare.»
In Anglia, unde credinţa a fost tot-d’auna mal ageră, reacţiunea e împinsă pînă la ultimile el mărgini.
D. Balfour dădu la lumină acum doul ani, celebra lui carte Bazele credinţa, în care cercetînd cele două elemente pe cari se reazăină religia, adică raţiunea şi autoritatea credinţa, ajunge a se rosti, fără şovăire, în favoarea autorităţii.
Pentru dînsul, raţiunea e numai o uriaşe putere de desagregare. «Nici nu se poate închipui o societate, în care toţi membrii el s’ar crede îndreptăţiţi a cerceta, din punctul de vedere critic, principiile pe cari se reazămă orl-ce lege pozitivă şi orl-ce povaţă a moralei, in care, bărbaţi, femei şi copil, înarmaţi cu metodele critice cele mal iscusite, şi-ar lua sarcina de a preţui, cu deplină libertate de spirit, întru cît merită aprobare ori osîndă, caritatea, cinstea, furtul ori crima».
Raţiunel nu datorim nici unul din principiile pe cari se reazămă societăţile. Aceste principii şi mal toate credinţele sunt alcătuite, în o sumă de cazuri, de educaţie, deprinderi, opinia publică, convicţiunea contagioasă a compatrioţilor, familia, partidul politic ori biserica.
Şi d. Balfour ajunge la această In-cheere că superioritatea noastră reşede nu atît în însuşirea de a convinge ori de a fi convinşi prin raţionament, cit în puterea noastră de a înriuri ori d’a ne lăsa a fi inrîuriţl prin autoritate.
Această îndrăzneaţă teză, d. Balfour o sprijină pe o sumă de argumente originale, ba une-orl chiar vecine cu paradoxul, şi totuşi Bazele credinţei capătă un neînchipuit succes, care singu'1 e un semn al timpurilor.
Dar, orl-cum, fie că s’ar da precădere autorităţel asupra raţiunel, ori raţiunel asupra autorităţel, neîndoelnic e că religia începe a prinde puteri noul.
Filosofia, care pînă mal erl săpa religia, se apropie acum de dînsa şi ii cerşeşte sprijinul, spre a lupta în potriva ştiinţei naturaliste, tâgăduitoarea orl-cârel speculaţii.
Iar oamenii de ştiinţă, cărora prejudecăţile nu le întunecă cu totul vederea, ajung a recunoaşte, în cele din urmă, că biruinţele lor măreţe pe terenul material n’ati pereche pe cel moral şi sunt nevoiţi a lăsa, în această parte, cîmpul deschis bisericel.
(1) Ed. Rod. Les ideea morales'du temps present.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
Este, deci, un mijloc de împăciuire intre religiune şi ştiinţă, prin tragerea liniei de hotar dintre ele.
Aşa că, fără cuvint, acel ce vor să împingă mişcarea dincolo de marginile el fireşti, s’au silit să redeştepte,—dar de data aceasta, în folosul religiei — conflictul dintre credinţă şi ştiinţă.
Acest conflict nu e firesc, întru cit ştiinţa şi credinţa au fie-care un cîmp de acţiune deosebit.
Ştiinţa ne arată ceea-ce este; morala religioasă ceea-ce trebue să fie. Ştiinţa ne spune ceea-ce suntem ca animal: religia ne învaţă ceea-ce trebue să fim ca oameni.
Ştiinţa îşi are reazămul în natural; religia în supra-natural. Ştiinţa vorbeşte minţii; religia inimii.
Cât de fireşti ne par azi aceste adevăruri şi, totuşi, cit drum am străbătut pentru a ajunge aci! Şi ciţl au intrat pe calea aceasta, pe cari eram deprinşi a’I întîlni pe alte poteci! Cîte conversiuni uimitoare ; cîte manifestaţiunl sgo-motoase în favoarea religiune! i
lată un fruntaş al bisericii, cardinalul Mouning, care trece de la protestantism la catolicism, preţuinnd că religia catolică impune, mal cu putere, credinţa prin splendoarea aparatului el exterior. Şi apologia acestei convertiri, o face unul din stîlpil de pină erl al protestantismului, d. de Pressense.
Iată, la polul cel l'alt al cugetării, unul din capii şcoalel evoluţioniste, Huxley, care se desparte de Herbert Spencer, şi de şcoala lui, declarînd că nu mal priveşte pe om ca pe cel din urmă produs al evoluţiunel cosmice, ci ca pe o fiinţă morală neatîrnată, în stare de a cîrmui această evoluţie.
Iată şi un luceafăr al literaturii contimporane, romancierul nihilismului filosofic, marele Tolstoi, care ’şl reneagă succesele ca şi credinţele, şi renunţă la literatură spre a se’ face apostolul Evangheliei.
Mal de curînd una din cele mal de seamă reviste franceze deschisă liberei cugetări, la Revue des Deux-Mondes, publică un sgomotos manifest al d-lul F. Brunetiere, în favoarea Religiunel, cu următoarea conclusie: «inima omenească, hrănită cu preceptele Evangheliei, a fost amăgită de neputinţa ştinţel d’a ne înzestra cu o morală şi nu va mal cere ştiinţei, ci religiunel,’ formula fericirii.»
Şi in fine, pe lingă atîtea şi atîtea alte semne vestitoare ale redeşteptării credinţil, nu e lucru vrednic, de luare aminte că, la apusul veacului nostru în ţara industrialismului, la exposiţia de la Chicago, acea măreaţă serbare menită a cinsti pfogresul material, se in-chee prin o manifestaţie religioasă?
Turnul Eiffel înlocuit cu un congres al religiunilor!
N.	Filipescu.
Falşul Archiduce
(Prin fir telegrafic)
Aix-la-Chapelle, 8 Septembrie. — Politir sches Tagblatt care a publicat cel d’întîiii ştirea în privinţa pretinsei căsătorii secrete a archiducelul Frantz-Ferdinand, desminte articolul săfl exprimînd viile sale păreri de rău.
Acum se ştie cu siguranţă că este vorba de întreprinderea criminală a unul şarlatan care a înşelat o familie întreagă, în aşa mod în cît la sfîrşit nimeni nu mal înţelegea nimic.
(E vorba de un d. Dr. Arend, care vroind să pună mîna pe zestrea de 100,000 lei a frumoasei d-şoare Schuwan, fiica unul negustor din Aachen, s’a dat drept Archiducele Frantz-Ferdinand, presumtivul moştenitor al Austro-Ungariel, şi s’a căsătorit cu dînsa în taină la Londra, chiar în vremea cînd Archiducele se afla acolo la ju-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
5
IVAN TIJRGHENIEFF
UN CUIB DE BOERNAŞi
Auglomania de [care suferise tatăl făcuse multă pagubă fiului; educaţia ca-priţioasă pe care tînărul o primise îl dedea roadele. Multă vreme se plecase el tiraniei părinteşti; şi cînd, în sfîrşit înţelese pe tatăl săfl, răul era făcut, deprinderile erau luate, înrădăcinate— el nu ştia să trăiască cu oamenii, şi la două-zecl şi trei de ani. cu inima plină de turburare şi cu arzătoare sete de iubire, nu ridicase ochii asupra nici unei femei. Ar ti trebuit, cu spiritul să£i limpede şi sănătos, dar greoifl, -cu înclinarea către îndărătnicie, către contemplare, către lene, să fie asvîrlit numai de cît în vîrtejul vieţii, şi, din potrivă îl îngrădise într’o singurătate vătămătoare.— Cînd cercul magic fu rupt, el rămase ţintuit în acelaş loc, nemişcat şi ca resfrlnt asupra sa însăşi.
La vîrsta sa, părea caraghios să îmbrace haina de student; dar nu se temea de rîsele altora; educaţia lui spartană avea de bine că îl făcuse nepăsător la ceea ce o să se zică despre el şi îmbrăcă uniforma fără se se turbure cîtuşl de puţin. Şi în studiile sale, se dete de partea ştiinţilor fizice şi matematicilor. Tăcut, voinic şi bărbos, făcea o întipărire ciudată asupra camarazilor săi; cum ar fi bănuit tinerii aceia că sub înfăţişarea gravă a acestui om, care urma cu atîta sîrguinţă cursurile Universi-tăţel, se ascundea sufletul unul copil ?
El vedeafl într’Insul numai un pedant original, cu care nu se îngrijail de Ioc să facă cunoştinţă; el din partea sa, îl ocolea. In cel d’lntîifl deul ani pe cari II petrecu la Universitate, Lavretzky se Împrieteni nu-
bileul Reginei Victoria. Ştirea răspîndită de marile ziare europene" despre această căsătorie era crezută vr’o trei zile, cu atît mal vîrtos, că nimeni la Viena n’a ştiut unde se află Archiducele Frantz-Ferdinand. Acum, după trei zile, s’a descoperit şarla-tania.—N. R.)
împăratul Wilhelmîn Budapesta
(Prin fir telegrafic)
Budapesta, 8 Septembrie.—Aproape 4000 lucrători socialişti au organisat o manifestaţie afară din oraş şi afl adoptat o reso-luţiune cerind sufragiul universal. Ordinea n’a fost turburată.
Budapesta, 8 Septembrie. — împăratul Frantz-Ioseph, mal mulţi archiducl şi archi-ducese, printre cari archiducele Frantz Fer-dinand. au sosit pentru a primi pe împăratul Wilhelm.
Ivarapancea, 8 Septembrie. — împăratul Frantz Ioseph a împuşcat un cerb minunat.
Dimineaţa a asistat la serviciul divin, apoi a făcut o plimbare în parc cu archiducele Frederic. In urmă a vînat piuă sera, cînd s’a dus la Prokopfok, unde s’a imbar-cat pe bordul vaporului Sofia pentru Mo-liacl, de unde va continua călătoria sa la Budapesta.
Budapesta, 8 Septembrie.—împăratul Wilhelm a sosit azi după amiazl. Toate stradele sunt Înţesate de sute de mii de suflete. La gară împăratul a fost primit de împăratul Frantz Iosef, contele Goluchow-sky, etc.
Semnarea preliminărilor de pace
Controlai Internaţional şi evacuarea Tesaliei
Constantinopol, 8 Septembrie.—Iacă textul art. 2 al tratatului greco-ture: Grecia plăteşte Turciei o indemnitate de 4.000.000 lire turceşti. — Măsurile necesare pentru a înlesni plata grabnică a indemnităţel vor fi luate cu consimţimîntul Puterilor, ast-fel în cît să nu se atingă drepturile recunoscute ale vechilor creditori.
In acest scop se va institui la Atena o comisiune internaţională formată din reprezentanţii Puterilor care aii intervenit, cîte unul de fie-care putere, la controlul căreia va fi supus serviciul de indemnitate de resbel şi al celor-l’alte datorii publice.
Articolul şease stipulează că starea de resbel va înceta îndată după ce se vor semna preliminările de pace.
Evacuarea Tesaliei se va face o lună după ce Puterile vor fi recunoscut că condiţiunile conţinute la articolul 2 var fi îndeplinite, şi comisiunea internaţională va fi fixat data pentru emisiunea împrumutului de resbel.
Momentul evacuărel Tesaliei şi a reinte-grărel autorităţilor greceşti în localităţile evacuate, vor fi fixate de delegaţii ambelor părţi cu concursul reprezentanţilor Puterilor.
Graniţa strategica
Atena, 8 Septembrie. — Preliminările de pace s’aîî semnat erl la patru ore după amiazl. — Textul tratatului va sosi azi prin poştă la Atena.
După informaţiunl demne de credinţă, graniţa strategică va coprinde satul Kusu-ttiaroi, de unde insurgenţii EtnikeI Hetairia aîi făcut prima lor incursiune, toate înălţi-mele din prejurul lui Zarkos, Guritza, Kut-sochiros, Acrotirl, Melonna, Godaman, precum şi înălţimele din jurul lui Rhapsani.
Turcia ridică pretenţiunl asupra satului Nezzeros, precum şi asupra lacului cu acelaş nume.—Aceste pretenţiunl vor fi examinate şi judecate la faţa locului, în momentul delimitării graniţei.
Dificult&ţile din partea Turciei
Constantinopol, 8 Septembrie.—Cum in cercurile diplomatice se credea că trebuiafl să se aştepte la reserve şi la încercări de tără-găneală din partea Porţii, acceptarea uşoară a îuvoielil propusă de puteri în privinţa articolelor 2 şi C ale preliminărilor de pace, a fost o surprindere plăcută.
In cercurile diplomatice se aşteaptă fără îndoială la cîte-va dificultăţi încă pînă la încheerea definitivă a păcii dar se crede
mal cu un singur student, care ÎI dedea lecţii de latineşte. Studentul acesta, Miha-levicl cu numele, mare entusiast şi poet, fu cuprins faţă de Lavretzky, de o dragoste vie şi ajunse în curînd, din întîm-plare, pricina unei mari schimbări în viaţa acestuia.
Pe vremea aceea, celebrul actor Mocialof, era în culmea gloriei şi Lavretzky nu pierdea nici una din representaţiile sale. Intr’o seară, pe cînd era la spectacol, văzu o fată într’o lojă de rangul întîifl ; cu toate că ori ce femee care trecea pe lîngă mohorita lui făptură, îl făcea de obiceifl să se cutremure, nici o dată nu mal simţise o astfel de impresie. Tînăra fată sta nemişcată, rezimată de catifeaua lojel sale: viaţa şi tinereţea însufleţeau trăsurile graţioaşe ale chipului săfl puţin cam oacheş, inteligenţa sclnteia în ochil-I frumoşi, a căror privire bllndă şi atentivă se adăpostea sub streaşină unor gene lungi.
Avea o toaletă încintătoare. Alături de ea stătea o femee de vr’o patru-zecl şi cinci de ani, decoltată, cu capul împodobit cu o pălărie neagră, zîmbind nerozeşte şi cu un aer preocupat. In fundul lojel, se lăfăia, cu un aer măreţ, un om înveşmîntat într’o largă redingotă şi cu cravata sa mare. Expresia ochilor lui mici era linguşitoare şi bănuitoare; el avea mustaţa şi favoritele vâpsite, o enormă frunte fără nici o din-stincţiune, şi obrajii sbîrciţl: totul arăta într’însul pe un general în retragere.
Lavretzki nu-şl mal lua ochii de la ti-năra fată, cînd de o dată, uşa lojel se deschise ca să intre Michalevicl. Ivirea acestui om—singurul, ca să zicem aşa, pe care îl cunoştea în Moscova — lîngă frumoasa fată, care ÎI sorbise atenţia, păru lui Lavretzky, un fapt strania şi semnificativ. Tot privind merefi la lojă, băgă de seamă că toate \ persoanele cari erad acolo, se purtad cu Michalevicl ca cu e cunoştiinţă veche. Ceea ce se petrecea pe scenă, Încetă de a mal interesa pe Lavretzky : chiar şi Mocialof foarte cu chef In : seara aceea,
cu siguranţă că există o dorinţă reciprocă de împăciuire, avînd în vedere trebuinţa foarte mult resimţită de a repara pagubele causate industriei şi comerţului.
Declaraţiile d-lnl Ralli
Atena, 8 Septembrie—D. Ralli a declarat ziariştilor că condiţiunile de pace sunt împovărătoare.
Camera va fi convocată îndată după ce va sosi textul oficial al tratatului.
Dacă Camera ratifică tratatul preliminărilor de pace, atunci va începe îndată li-cenţiarea rezerviştilor. Nu se vor ţine sub drapele de cît ultimele două clase, care cu recruţii din 1898 vor forma armata însărcinată să reocupe Tesalia. Probabil că generalul Smolenski va fi pus în capul acestei armate.
Presa grecească iu contra păcii
Atena, 8 Septembre.-Declaraţiunile presei zic în general că condiţiunile de pace sunt foarte impovărătoare.
Proia zice că d. Ralli, parodiind pe Thiers, proclamă condiţiunile de pace monstruoase, dar rămîne la putere.
Asty constată că Grecia plăteşte scump nebunia sa de un ceas; ea cse din această încercare mutilată şi condamnată să plătească o indemnitate sfişietoare şi este atinsă în independenţa sa de controlul naţional.
Singura consolare la nenorocirile înspăi-mîntătoare ce au lovit patria este faptul că
300.000	de TesalienI nu sunt despărţiţi de ea. Grecia a avut 1870 al el fără Alsacia.
Akropolis consideră rezultatele rezbelului ca fructele unei politice rele care a ţinut prea mult.
Radicalul Embros insinuă că părăsirea provizorie a Tesaliei ar fi preferabilă pri-mirel controlului internaţional.
Agitaţia In Ateua
Ziarele delyaniste atacă cu violenţă cabinetul ca fiind sorgintea tuturor nenorocirilor ; pe cînd antidelyaniştil din contră atacă pe d. Delyannis pe care îl consideră ca geniul răfl al Greciei.
Gele-l’alte ziare consideră că delimitarea strategică constitue o adevărată cesiune de teritorii! şi face ilusorie apărarea ţării.
Impresiunea opiniuuel publice la Atena se traduce priutr’o resignare dureroasă. — Deşi circulr diferite svonurl asupra atitudi-nel probabile a Camerei, neliniştea ce domneşte în cercurile oficiale provine mal cu deosebire de la clausa privitoare la controlul internaţional, a cărei formă definitivă este lăsată în suspensie.
Depeşile de erl
(Serviciul «Agenţiei EoinînetJ
Viena, 8 Seplembre. — Conferinţa internaţională a Crucel-RoşI a fost deschisă în mod solemn de archiducele Ludovic-Victor care a transmis adunării salutările împăratului Frantz-Iosef exprimînd viile simpatii cu care împăratul urmăreşte lucrările adunării.
Archiducele a relevat faptul că, cu toate silinţile puterilor mari, pentru a menţine pacea generală şi a împedica orl-ce conflict, evenimentele din ultimii timpi au demonstrat necesitatea indispensabilă a ajutoarelor voluntare a căror dezvoltare ulterioară va forma sarcina principală a congresului.
Toate statele Europei, fără excepţiune, sunt reprezentate la conferinţă.
Stockholm, 6 Septembre. — Oraşul este bogat decorat cu ocazia jubileului Regelui Oscar.
Un servicifl divin s’a celebrat de dimineaţă la capela castelului. Pentru a merge acolo, cortegiul regal avea în cap panţiril şi demnitarii Curţii ; apoi venea pereeliia regală şi toţi Prinţii şi Principesele prezente.
După servicifi a fost o recepţiune a de-putaţiunilor dintre care una a oferit o sumă de 220.000 de coroane, care este destinată de Rege a combate tuberculosa.
Sofia, 8 Septembre. — Un oare-care număr de persoane s’a dus azi de dimineaţă la catedrală, sub direcţiunea redactorilor
nu-I mal făcea asupra lui obişnuita impresie.
—	Intr’o parte foarte mişcătoare a piesei, Lavretzky se întoarse fără voe către tînăra fată; ea se aplecase înainte; faţa ÎI era aprinsă. Sub lnrîurirea acestei priviri aţintite a tînărulul, ochii frumoasei fete, pironiţi pe scenă, se plecară încet spre dîn-sul. Toată noaptea văzu el ochii aceştia. Zăgazul, atît de meşter zidit, se rupsese în sfîrşit: el tremura, se înăbuşă, şi, a doua zi, se duse să caute pe Michalevicl. El află de la amicul săfl că frumoasa fată se numea Varvara Pavlovna Korobyn, că cele două persoane care steteafl în lojă, era& tatăl şi mama el, şi că Michalevicl legase cunoştinţă cu el, aproape de un an de zile, pe vremea cînd făcuse pe institutorul la contele N..., vecinul lor de moşie. Poetul vorbea de Varvara Pavlovna cu multă laudă.
—	Ah! dragă amice, zise dînsul cu un accent sacadat şi cîntător, care îl era propria, fata asta este o fiinţă uimitoare : are focul sacru, este o natură de artistă îu toată puterea cuvlntulul; şi pe urmă este atît de bună!...
Potopul de întrebări ale lui Lavretzky făcu pe prietenul său să bage de seamă ce întipărire făcuse Varvara Pavlovna asupra spiritului săfl: el îl propuse să-l presinte, adăogînd că era prieten al casei, că generalul nu era un om mîndru şi că bătrîna numai era bună doar ca să mînce fin. Lavretzky se roşi, îngăimă ceva neînţeles şi plecă repede. 121 luptă împotriva sfiiciunel sale vreme de cinci zile; a şeasea zi tînă-rul Spartan îşi puse în spate o haină nouă şi se dete pe mîna lui Michalevicl ; acesta, fiind ca să zicem aşa prietenul casei, se mărgini să-şi potrivească puţin pieptănătura, şi amîndoul se duseră la Korobyn.
VII
Picioarele Spartanului tremurai! subt el cînd fu presintat de amicul săfl în tristul salon al korobynilor. Acest prim sentiment de teamă se risipi lesne; bunătatea firească
www.dacoromanica.ro
ziarelor opoziţieiSwoboda şi Narodniprawa, spre a asista la Te-Deumul cântat cu ocazia aniversărel unirel cu Rumelia orientală. Aceste persoane afl depus o coroană în faţa porţii mormîntulul Prinţului de Bat-tenberg. S’afi pronunţat două discursuri reamintind unirea, dar n’aveafl nici un caracter politic.
Nu s’a produs nici un incident.
Locuitorii capitalei convocînd intenţiu-nile stambuloviştilor şi ale radoslaviştilor afl rămas nepăsători.
Roma, 8 Septembre. — Agenţia Ştefani anunţă că Regele a semnat erl decretul numind pe d. Gianturco, ministru de justiţie şi pe d. Condrucli, ministru al instrucţiu-nel publice.
H5TFOKMAŢII
MM. LL. Regele şi Regina în Budapesta
E deja definitiv hotărît că MM. LL. Regele si Regina Romîniei vor vizita pe împăratul Frantz-Iosef la Budapesta Marţia viitoare.
Capitala Ungariei va face recepţiune oficială MM. LL. şi se vor da în onoarea Suveranilor Romîni: un prînz de gală de 90 tacîmuri şi o reprezentaţie de gală la Operă.
*
* *
Împărăteasa Elisabeta a Austriei, fiind de mai mult timp bolnavă, va fi reprezintată la serbările ce se vor da în onoarea Suveranilor, prin Archidu-cesa Maria Iosef a.
MM. LL. vor visila Muzeul, noul palat al Corpurilor Legiuitoare, expoziţia de tablouri, hala de maşini şi expoziţia istorică.
***
Peşti Ilirlap spune că «cercurile politice ungureşti atribue nu puţină însemnătate politică faptului, că Regele romîn înapoiază tocmai acum şi in Budapesta vizita ce i-a făcut acum un an Regele Ungariei.»
*
*■ *
Budapesti Hirlap, vorbind despre apropiata vizită a Suveranilor romîni, scrie între altele:
«Era o vreme, cînd perechia regală romînă călătorind în patria ei originală, Germania, înconjura de departe Capitala ungară numai ca să nu supere sentimentul poporului romîn.
„Abia sunt eîţl-va ani de cînd s’a schimbat atitudinea Romîniei faţă de noi. Şi aceasta datează de atunci, de cînd d. Sturdza se află la putere. Martirii exilaţi de bună voe în Bucureşti, de atunci trăesc rău; marea Ligă s’a redus la nimica toată, căci Sturdza a făcut tot posibilul ca să se apropie de Ungaria şi a căutat toate prilejurile să cîştige prietenia ungurilor.
«Sturdza a umblat mult pe la Viena, Berlin şi Roma şi e ştiut acum, că Romînia s’a alipit de alianţa întreită, Aceasta o dovedeşte şi vizita apropiată a Regelui Carol.»
Principesa Clementina în Bucureşti
A. S. Principesa Clementina de Co-burg, mama A. S. Principelui Ferdinand al Bulgariei, a trecut Sîmbătă seara prin gara de Nord mergînd în Bulgaria.
Alteţa Sa a sosit în gara de Nord cu trenul Fulger, la 9 şi 5 p. m., cu o în-tirziere de 2 ore şi 20 minute.
Principesa Clementina nu s’a coborît din tren.
Personalul Agenţiei Bulgare s’a suit în vagonul unde’se afla Alteţa Sa, împreună cu trei doamne de onoare şi suita Sa, şi după ce au salutat pe Principesa I’ati presintat pe d. Caton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei.
a Ruşilor se sporea la general prin purtarea sa, plină de acea plecăciune particulară oamenilor puţin cam certaţi cu cinstea. Pe femeea sa, mal că n’o băgal de seamă; cît despre fată, era blajină şi atît de sigură în cit orl-cine se simţea la locul săfl şi ca să zicem aşa, ca acasă la el. Toată făptura şi plină de graţie, ochii zîmbitorl, rotunzi, mîinele de un trandafiriii curat, mersul lenevos, sunetul tînjitor al glasului săfl, toate astea desvălueafl un farmec feciorelnic, greii de lămurit, dar care împrăştia un oare-care parfum de voluptate şi făcea să se nască sentimente cari nu se-mănafl de loc cu ale sfiiciunel
Lavretzky vorbi de teatru şi de reprezentaţia din ajun ea aduse numai de cît convorbirea asupra talentului lui Mocialof, şi, fără ca să se mărginească la exclamaţii şi la suspine, formulă cîte-va judecăţi drepte şi cari arătafl un spirit femenin foarte ascuţit. MihalevicI vorbi despre muzică ; ea, fără afectare, se puse la pian şi cîntă cîte-va mazurci de Chopin, care începeafl pe atunci să fie la modă. Veni ceasul prînzu-lul; Lavretzky vrea să plece, dar fu oprit; la masă, gazda îl cinsti cu o excelentă prăjitură pe care servitorul generalului, alergase să o cumpere de la Depret. Lavretzky se Întoarse acasă foarte tîrzifl, seara; el stete multă vreme fără ca să se desbrace, cu mîna la ochi, hemişcat, răpit.
I se părea că numai din acea zi, începea să priceapă preţul vieţii; toate planurile, toate hotărîrile, tot golul şi haosul de odinioară dispărură de o dată ; toată fiinţa sa se conceutră într’un sentiment unic: dorinţa, o dorinţă neînfrînată de fericire, de stăpinire, de iubire, de dulcea iubire a unei femei.
fncepînd cu ziua aceea el făcu numeroase vizite Korobyniilor. După şase luni, făcu Varvarel Pavlovna declaraţia şi-I ceru mîna. Cererea sa fu primită bine ; generalul era de multă vreme, dacă nu chiar de la cea d’întîl vizită a lui Lavretzky, cercetase prin amicul săfl despre numărul sufle-
Alteţa Sa purta o toaletă neagră foarte simplă.
După 10 minute în care timp Alteţa Sa s’a întreţinut cu personalul legaţiun’ei şi cu d. Caton Lecca, s’a ataşat o maşină la vagonul Alteţei Sale şi trenul, format din 3 vagoane, a plecat direct la Smîrda, de unde Alteţa Sa s’a îmbarcat în dală pentru Rusciuk şi de aci a plecat la Sofia.
La Smîrda Alteţa Sa a fost primită la orele 10 şi 50 seara de d. Christu, prefectul judeţului Via şea.
***
A. S. Principesa Clementina a mers la Sofia pentru a asista Ia serbările ce s’au făcut ieri Luni in Capitala Principatului bulgar, cu ocasiunea onomasticei Principesei Bulgariei Maria-Luisa, Nora Sa.
D. general PencovicI, delegatul Romîniei în comisiunea europeană a Dunărei, a plecat Sîmbătă la amiazl ia Galaţi.
D. Lascar Catargiu, venerabilul şef al partidului Conservator, s’a întors Sîmbătă seara în Capitală, venind din Constanţa.
La gara de Nord, d. L. Catargiu a fost întîmpinat de mal mulţi prieteni şi cunoscuţi.
D. Dim. Sturdza, primul ministru, a sosit Duminică seara la 11 şi 50 cu un tren special în Sinaia.
Ieri, Luni, după terminarea serviciului divin de la Buşteni, primul ministruîa plecat la Ploeştl, unde a asistat la in-inormîntarea d-lul R. Stanian.
Primul ministru a pronunţat un discurs funebru.
Mişcarea diplomatică anunţată de ziarul Le Temps nu era să fie hotărîtă definitiv de cît în consiliul de Marţea viitoare [28 Septembrie) la Eliseu.
Cu toate acestea—de şi pînă acum, după cum am anunţat, nu se ştie nimic la legaţiunea franceză din Capitală, este foarte probabil cajpermutările anunţate să se confirme şi prin urmare şi d. conte d’Aubigny să fie permutat la Mtlnich.
Această permutare este în acelaşi timp şi o avansare, de oare ce toţi miniştrii francezi din MUnich, afl trecut de aci ambasadori.
Personalul legaţiunel ca şi întreaga colonie franceză, precum şi înalta societate bucureşteană, regretă plecarea d-lui d’Aubigny, care se bucură de cele mal sincere simpatii printre toţi.
D. Petre St. Brătianu a încetat din viaţă subit Duminică spre seară,^la domiciliul său din calea Dorobanţilor 59.
Pe cînd şedea în grădina din curtea casei, s’a simţit rătt şi a cerut să fie dus în casă, dar abia a apucat să păşească pragul odăel sale de culcare, şi căzînd jos a murit pe dată.
Medicii, chemaţi în grabă, nu au avut de cît a constata moartea.
D. Cionga, student macedonean în Con-statinopole, petrecînd cîte-va zile in Bucureşti, a fost denunţat Sublimei Porţi de către Apostol Mărgărit, că face propagandă revoluţionară în contra Sultanului.
Zilele trecute, întoreîndu-se la Constantinopol ca să-şi continue studiile, d. Cionga a fost imediat arestat, făcîndu-i-se o minuţioasă perchiziţie. D-sa n’a fost liberat de cît după ce a arătat o recomandaţie favorabilă din partea d-lui Kiazîm Beg, ministrul Turciei în Bucureşti.
Construcţiunea liniei ferate Roşiori— Zimnicea s’a adjudecat asupra d-îul in-
telor lui. Varva ea însăşi, păstrlndu-şl tot de odată seninătatea şi egalitatea dispoziţii sale, pe tot timpul curtăril tînărulul, şi poate chiar în clipa cînd el îşi deschidea inima. Varva uu pierduse un moment dm vedere averea pretendentului.
— Meine Tochter nacht eine schoene Pârtie (fata mea face o frumoasă partidă) îşi zise Calliopa Carlowna.
Şi îşi cumpără o şapcă nouă.
vin
Cererea tînărulul nu fu primită fără ca să i se pue oare-care condiţii. Mal întîl de toate, Lavretzky trebuea să părăsească Universitatea ; cine poate să iea de bărbat un student ? şi, de alt-fel, nu era un gîud cam alături cu drumu, ca să urmeze cineva cursurile la două-zecl şi cinci de ani, cînd era bogat şi proprietar ? Pe urmă, Varvara Pavlowna îşi luă chiar ea însărcinarea să-şl comande trusoul şi să cumpere cadourile de nuntă. Ea avea un mare simţ practic, mult gust, o puternică dragoste de traifi bun, şi o desăvîrşită dibăcie întru a şi-l rîndui. Lavretzky fu mal cu seamă uimit de iscusinţa aceasta, cînd, două sau trei zile după căsătoria sa, plecă la Lavre cu tînăra sa soţie într’o trăsură de călătorie, elegantă şi îndestulătoare, pe care ea o cumpărase. Cum era acolo totul îngrijit de mal ’nainte! Sâcu-leţile trăsurel erafl pline de frumoase lucruri trebuincioase, ibrice de cafea şi alte mărunţişuri drăguţe. Şi cum ştia Varvara Pavlowna să prepare cu graţie masa de dimineaţă ! Lavretzky, de alt-fel nu era lu stare să bage de seamă acestea ; el înnota in fericire şi se cufunda intr’lnsa ca un copil, acest tînăr Alcide ?... Nu de geaba făptura tiuorel femei răsplndea acest farmec de nedescris, în jurul safl ; nu de geaba părea că ascunde atîtea comori de gingăşie ; ea îşi întrecu fă-gttduelile.
(Va urmă)
EPOCA
9
giner N. Gabrielescu cu 34- la sută sub devis.
Valoarea lucrărilor se urcă la un milion de lei.
Parchetul general unguresc a intentat un nou proces de presă Tribunei din Sibiti, pentru agitaţie în contra patriei.
D. Andrei Ralteş, redactorul răspunzător al Tribunei, se află deja de un an in închisoarea din Cluj.
In acelaşi timp ne vine vestea că tribunalul unguresc din Cluj a condamnat pe d. George Chiş-Micu, învăţător în Pintie, la două luni închisoare, pentru pretinsă agitaţie in contra Statului unguresc.
Consiliul de miniştri h aprobat un credit extra-ordinar de 250,000 lei pentru eoni|dedarea materialelor necesare Marinei Ilegale.
Prefectul judeţului R.-Sărat, d. Al. Tatăranu, şl-a dat demisia, de teamă ca să nu se dea de urma abuzurilor sale.
Ministrul de interne, refuzînd demisiu-nea, a însărcinat pe inspectorul administrativ, d. Paul Stătescu, să facă o anchetă asupra gestiunel d-lul Tălăranu.
1). general Vlădescu, însoţit de d. maior Coandă, sub-directorul serviciului maritim, au fost la Constanţa şi aO vizitat cu deamănuntul vaporul Principesa Maria.
Aceasta se pune în legătură cu svo-nul ce perzistă încă despre apropiata vizită a Regelui la Constantinopol.
D-nil Ştefan Cudela şi Naum Mocu, profesori la liceul Eforiei din Ritolia, aii sosit în Capitală şi au fost primiţi do d. Ilaret.
Se pare că d. Ilaret e dispus a pune odată capăt plîngerilor legitime ale profesorilor şi institutorilor din Macedonia.
D. P. S. Aurelian, marele economist al partidului colectivist, de şi a fost invitat a presida juriul expo'siţiunel de animale din Constanţa, a refuzat această însărcinare.	i
Este uşor de înţeles cauza acestui refuz: d. P. S. Aurelian nu a voit să se găsească in acelaşi loc cu d. Stolojan.
Trenul Fulger a sosit Simbătă seară în Capitală cu o întîrziere de 2 ore şi 20 de minute, din cauza unor mici accidente.
Lîngă Viena s’a observat că o roată de la un vagon era slăbită şi atunci trenul a fost nevoit să se oprească la cea d’întîl staţie pentru a schimba acel vagon.
Plecînd insă, după ce a schimbat vagonul, maşinistul a observat că înaintea sa venea un alt tren.
Atunci a trebuit să se întoarcă la staţiune şi de aci întirzierea.
Congresul studenţilor
Joi, la un-spre-zece şi patru-zecl şi cinci seara, un tren special a pornit să ducă la Tîrgul-Jifl, pe cel trei sute de studenţi Bu-cureştenl şi Ieşeni. Drumul, ca ori ce drum de noapte: vagoanele de clasa doua fiind multe, ne-a îngăduit să stăm mal comod şi să putem dormi o bucată de vreme. Se înţelege, că aceasta n’afl făcut-o toţi: in tot lungul drumului am auzit prin somn, strigăte de ura, hohote de rîs şi cîntece de o-carină. Chiar în compartimentul cel-l-alt al vagonului meii se petrecea.
Fină la Craiova drumul a fost totuşi monoton.
Aci, studenţii au fost întîmpinaţl de sunetul muzicel militare şi de d. ajutor de primar, care după un «bonjur d-lor; bine aţi venit», invită pe congresiştl în restaurant, unde primăria Craiovel le pregătise cafeaua cu lapte.
De la Craiova drumul mal vesel ; era ziuă şi steagurile cu cari era împodobit trenul, fîlfîiafl în bătaia vîntulul de dimineaţă. La staţiunea Bărbăteştii, învăţătorul Popescu ne eşi înainte cu elevii săi şi ţinu o inimoasă cuvîntare la care răspunse d-nu Mosiu, student eşan.
Sosiţi la Tîrgu-Jiă, Ia un-spre-zece şi jumătate, furăm primiţi de un foarte numeros şi ales public, în cap cu d-nu Titu Fruinu-şeanu, primarul oraşului, şi cu comitetul de recepţie.
D. primar mulţumeşte studenţilor de onoarea făcută oraşului săh şi asigurîndu-I de dragostea concetăţenilor săi, urează con-gresiştilor bună-venire.
Din partea studenţilor ah răspuns d-nil Danielopol, preşedintele Asociaţiei generale a studenţilor, şi d. Moisiu.
Apoi, în sunetele muzicel, aii pornit in cortegiil la catedrala oraşului unde s’a oficiat un Te-deum, după care a avut loc banchetul dat la Hotel Cămărăşescu, un banchet de trei sute două zeci de taeîmurl.
După masă, studenţii după ce făcură cîte-va vizite prin oraş şi mal ales la marele tablofl al pictorului N. Bran (nu Branca, cum din greşală am spus cu o altă ocazie) la orele patru, se adunară în sala teatrului unde se deschisese prima şedinţă a congresului sub preşidenţia d-lul Danielopolu.
D. Titu Frumuşeanu, primarul oraşului, fu ales preşedinte onorific. Apoi, se procedă la alegerea preşedintelui efectiv.
Candidaturi: a d-lor Moisiu şi Emandi.
Alegerea se făcu prin apel nominal, în-cepind cu eşenil. Au votat 160 de studenţi.
întrunind :
Moisiu 69 voturi.
Emandi 37 »
Abţineri 55
D. Moisiu este proclamat preşedinte şi se se urcă la tribună, unde încearcă să mulţumească, propuind să se trimeată o telegramă
M. Sale Regelui şi alta d-lul Sturdza. Dar, lncurcindu-se în vorbă, se născu o ilaritate care degeneră în scandal.
Contestîndu-i-se capacitatea preşedintelui, i-se cere demisia şi în mijlocul unul tumult general, efemerul preşedinte şi-o dete numai de cît.
Atunci se începură vil discuţii dacă treime sau nu să li se mal lase eşenilor propunerea de candidat. După mul multe şi gălăgioase cuvîntărl, eşenil îşi desiguară alţi doul candidaţi; Leatris şi Emaudi.
Procedîndu-se la alegere, resultatul votului a fost:
Leatris 72 voturi.
Emandi 19 »
Deci d. Leatris fu proclamat preşedinte al congresului.
Se dete citire apoi unei telegrame primită la biurou, de la d. Virgiliă Cucu, telegramă ast-fel concepută : «Salut al 18-lea congres studenţesc, în speranţa că membrii lui vor ridica iar causa romînă şi vor desfăşura iarăşi stindardul fără sfială batjoco-lit în tină de un trădător stegar, stindardul pe care stă scris deviza noastră sfîntă : liberarea tuturor romînilor.»
S’a hotărî! să i se răspundă d-lul Cucu.
D. Vasile Miculescu propune să se trimeată o telegramă bătrînulul luptător de peste munţi, d-lul dr. I. Raţia, ceea ce se primeşte.
La orele 6 şedinţa se închide.
Seara procesie cu facle şi danţurl iu sunetele muzicel militare.
______	Alun.
Inaugurarea vaporului „Bucureşti’1
Duminică s’a făcut, cu mare pompă, la Brăila, inaugurarea noului vapor comercial, Bucureşti.
Invitaţii serviciului maritim şi reprezentanţii presei, sosiţi in Brăila cu trenul de 5 şi 45 dimineaţa, au fost întîmpinaţl pe peronul gărel de către delegaţii serviciului maritim, cari afi primit pe invitaţi cu o deosebită afabilitate, stabilind in acelaşi timp programul zilei pînă la începerea ceremoniei oficiale.
Vizitarea Dorurilor
D. major Coandă, sub-directorul serviciului maritim, a dat intilnire reprezentanţilor presei la orele 9, la direcţiunea centrală a dorurilor, de unde sub conducerea d-lul inginer Venert, şeful direcţii administrative, vizitatorii au făcut o minuţioasă vizită în întreaga măreaţă insta-laţiune a dorurilor.
f’e cît de interesantă, tot atit de obositoare a fost această vizită.
După o preumblare de aproape două ore prin magazinele de intreposite, prin acea de cereale, prin casa maşinilor şi prin galeriile subterane de unde se face, in mod mecanic îneărcârea, descărcarea şi curăţitul cerealelor, conducătorii şi vizitatorii s’au îndreptat cu toţii spre restaurantul Ralli, unde direcţiunea serviciului maritim a oferit un dejun reprezentanţilor presei.
Dejunul
Au luat. parte la dejun d. inginer Cottescu, directorul serviciului maritim, d. maior Coandă, sub directorul, toţi.funcţionarii superiori al serviciului şi toţi reprezentanţii presei.
La desert d. inginer Cotescu, mulţumeşte re-presentanţilor presei de a fi răspuns aproape cu toţii la învitaţiune, face un amănunţit istoric al serviciului nostru de navigaţiune, arătînd fasele prin cari a trecut la început acest serviciu, marele merit al d-lul Gr. Mano, care cel d’întiifl a pus basele acestui servicii!, precum şi proiecte pentru dezvoltarea comerciulul nostru maritim : afară de linia Brăila-Rotterdam, liniile Constanţa-Conslantinopol-Alexandria şi liniile Arclupelagulul. Terminînd, distinsul director al serviciului maritim, ridie%. paharul în sănătatea reprezentanţilor presei.
D. Minoviel, directorul Curierului financiar, in cite-va cuvinte răspunde, arătînd marea dezvoltare ce vor lua comerciul şi industria noastră prin deschiderea acestor linii, arătînd meritele şi sîrguinţa depusă de d-nil Cotescu şi Coandă în dezveltarea şi bunul mers al acestui serviciu.
Au mal ridicat paharul d-nil: Lucasievitz, funcţionar superior al serviciului maritim, pentru d. Cotescu; d. Coandă in sănătatea întregului personal al serviciului maritim şi d. Ba-laban, reprezentînd ziarul Dreptatea, în* onoarea iniţiatorului acestui mare serviciu, chemat să aducă atîtea mari foloase comerciulul nostru, în onoarea d-lul Gr. N. Mânu, fostul director general al monopolurilor statului.
Pe Itordnl steauiernlui „Bucureşti*4
După dejun, conmesenil s’au despărţit dînduşl intilnire cu toţi pe bordul Bucureşti ului.
Steamerul Bucureşti, împodobit cu glirlande de brad şi cu drapele naţionale, staţiona în canalul docurilor.
De la orele 1 mulţimea curioşilor, favorizaţi de un timp splendid, staţiona pe cheu, şi pe stradele învecinate. Circulaţiunea era anevoioasă.
Pe la orele 1 şi jumătate invitaţii încep a lua loc pe bordul vaporului.
«Bucureşti»
«Bucureştii» are o lungime de 87 de metri pe 11 şi jumătate lăţime. Iu afară de magazinele depozite ale vaporului şi de magazia de aprovizionare- Bucureştii are patru mari compartimente de cereale şi două pentru animale, în total o capacitate de 3.700 tone. El are o putere de 5.000 de caii şi face, in mers obicinuit, 10 mile marine pe oră. Echipagiul se compune din 47 de mateloţl, între cari sunt şi cîţl-va romînl, foşti în serviciul flotilei noastre.
Bucureştii este comandat de căpitanul german Porrath, avind ca al doilea căpitan pe d. Căplescu,
Acest vapor este orlnduit a face curse direct intre Brăila şi portul olandez Rotterdam. Durata traseului pe mare dus şi întors, pentru o cursă este socotită la 36 de zile, adică, 15 zile pentru dus, şease zile staţionare in port pentru descărcare şi încărcare şi 15 zile întors.
Bucureştii va pleca din pertul nostru încărcat cu cereale si se va întoarce din Rotterdam încărcat cu cărbuni.
Solemnitatea
La orele 2 mal toţi invitaţii luaseră loc pe bod. La pupa vaporului, erau aşezate două mese mari pentru gustare in timpul călătoriei. La o altă masă între acestea două, luaseră loc Arhimandritul N. Ciuca, revizorul Episcopiei Dunărei de jos, SI. Ionescu, arhidiaconul Episcopiei David Popescu şi alţi patru servitori ai altarului, pertru oficiarea serviciului divin.I
La orele 2 şi 35 minute, soseşte hi docurl trenul ministerial. Descind din vagoane dd. miniştri Dim. Sturdza, Al. Djuvara şi Ionel Bră-tianu, însoţiţi de d. Eaton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei, S. Stătescu, procurorul general de Ilfov, Ţeruşeanu, preşedintele consiliului tehnic superior, G. Bursan, ajutor de primar, Gr. Dianu, directorul închisorilor, Constanti-nescu, primarul de Buzău, ele. otc.
La puntea vaporului miniştrii suni întîmpinaţl de prefectul de Brăila, de deputaţii şi senatorii locali şi de consulii străini, cari erafî pe bord. In acest timp, muzica militară, care era instalată la comandamentul vaporului, intonează imnul regal.
Miniştrii şi cele-l'alte persoane oficiale iau
imediat loc la pupă şi iu acelaşi timp se începe serviciul religios.
Spre Galaţi
La orele 3 fără un un sfert se ridică ancora şi un şuerat fioros face să se cutremure toate împrejurimile.
Bucureştii se pune in mişcare.
Muzica intonează rugăciunea, iar de la proră se daO focuri de tun.
In acest timp pe Dunăre era o mişcare febrilă. Sute de bărci încărcate cu curioşi şerpuiau iu toate direcţiunile şi numeroase remorchere străine, toate împodobite şi încărcate cu lume se ţineaQ în lături gata să urmeze noul vas romîn. «Bucureşti* eso din basinul docurilor precedat de vaporul «Meclea» care îl deschidaa calea, avind pe lături in dreapta şi la stînga remorcherele docurilor Brăila şi Galaţi, iar în spate,—arier-garda, o făceau vapoarele «Principele Corel» şi «Orientul», urmate şi acestea de o şalupă a poliţiei dunărene şi de mal multe remorchere.
Cind «Bucureştii» u eşit in apele Dunărei, un concert infernal de sirene şi de suerăturl se aude din toate părţile, întrerupte din cind in cînd ,de bubuitul tunului. Erau remorcherele străine cari salutaO pe noul vas. In ordinea pe care am arătat’o, procesiunea navală îşi ia drumul spre Galaţi.
In tot timpul parcursului, care s’a făcut foarte încet, pentru a lăsa timpul necesar de gustare, Bucureştii a fost obiectul celor mal mari ova-ţiunî: In şueratul asurzitor al sirenilor, ochiul se pierdea in fîlfăitul batistelor şi agitaţiunea pălăriilor a mii de curioşi GălăţenI şi BrâilenI cari luaseră loc pe vapoarele, Orientul şi Principele Carul, cari urmau de aproapre. Muzica de la comandament cînta Sntr’una arii naţionale, dar cine mal putea auzi muzica în zgomoul infernal al sirenelor. Frumoasă şi impozantă ma-nifestaţiune, dar... asurzitoare. ’
Discursurile
Primul care a luat cuvîntul la masa de la pupă, a fost d. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, făcînd istoricul serviciului de navigaţiune şi arătînd foloasele pe cari le va trage ţara din acest serviciu; d-sa închee ridicind paharul in sănătalea M. Sale Regelui şi a Dinastiei.
Afi mal vorbit d. Sturdza, d-nil N. Ionescu primarul Brăilei, Carnevali, comerciant de cereale din localitate, Veron, mare proprietar şi Cavalioli, senator de Covurlul care, foarte... emoţionat şi plin de... entusiasm a urat vaporului Bucureşti să ajungă pînă în fundul... Ame-riceî.
Apoi s’a iscălit de persoanele aflate |>e bord, peste 200 la număr, o telegramă către M. S. Regele, cu următoarea cuprindere:
M. Sale Regelui Carol I
Reineck, (Elveţia) Castelul WeinOurg
Astăzi s a inaugurat cu mare solemnitate şi participarea poporaţiuneî întregi a oraşelor Brăila şi Galaţi linia navigaţiu-nei naţionale de la Dunărea romîntască la Rotterdam.
Ne-am adus aminte cu toţii că M. Voastre datorim această întreprindere măreaţă; ne-am adus aminte de cuvintele inimoase rostite de M. Voastră la inaugurarea portului Constanţa.
Astăzi, venim să depunem la picioarele Voastre auguste omagiile de recunoştinţă a noastră şi a ţărei.
Să trăiţi ani mulţi fericiţi şi glorioşi ca să împingeţi tot înainte şi mai înainte regatul romîn.
La Galaţi
La orele 5 şi jum. Bucureştii lasă ancora în basinul docurilor din Galaţi.
Şi aci ea si la Brăila lume multă aştepta sosirea vaporului.
Miniştrii descind din vapor şi iau imediat loc în trenul care îl aştepta pe cheu şi care a plecat imediat.
Mulţimea şi vizitatorii dupe vapor s’a împrăştiat apoi în oraş.
La orele 8 seara direcţiunea serviciului maritim a dat în saloanele otelului Bristol din Galaţi, un banchet reprezentanţilor presei.
Ca şi la dejun, în tot timpul banchetului, cea mal mare cordialitate a predominat între con-mesenl şi s’afl ridicat numeroase toasturi.
La orele 10 invitaţii afl părăsit oraşul Galaţi.
Astfel să sfirşi solemnitatea inaugurărel noului vapor Bucureşti şi a liniei Rotterdam.
Guvernul în cap cu d. Dim. A. Sturdza a luat parte la solemnitate şi cu toţii ah vorbit despre marele ioloase economice pe cari este destinat a le aduce ţărei serviciul nostru maritim.
Şi cînd ne gindim ce aprigă campanie aă dus domnii colectivişti contra «amiralului tutungiu» cum numiaă el pe d. Gr. Mânu, înfiinţătorul marinei noastre comerciale !
Expoziţiunea din Constanţa
Inaugurarea.—Expozitinnea agricolă şi do lucruri casnice.—Expoziţiunea de vite.
De şi anunţată din vreme, totuşi expoziţiunea n’a putut fi gata la timp, fie că autorităţile nu şi-aii dat In destul osteneala, fie că expozanţii înscrişi au lăsat să trimită produsele lor în ziua care preceda inaugurarea.
Programul expoziţiunel n’a fost publicat de cit Iu ajun, iar deschiderea s’a făcut în condiţiunl cît se poate de nesatisfăcătoare.
Serbarea din ziua de 5 Septembrie a fost prezidată de prefect„d. Luca Ionescu, asistat de eomisiunea de organizare: d. Locusteanu, directorul şcoalel veterinare, N. Filip, profesor veterinar, N. Andronescu, inspector domenial, şi C. Pariano, preşedintele consiliului judeţean.
După celebrarea Te-Deumulul, prefectul s’a mulţumit să declare expoziţiuuea deschisă In numele Regelui, pe cînd întreg publicul se aştepta ca faimosul prefect să îndruge şi cîte va cuvinte.
Lumea s’a răspîndit prin diferite pavilioane, comentînd nepriceperea şi nesăbuinţa celor cari erafl datori să dea o importanţă deosebită expoziţiunil, întiia în felul eî, prin care trebuia să se afirme puterile de produeţiune ale Dobrogel.
Dacă în ţară nu se ştia de rostul acestei expoziţiunl, în Dobrogea, şi chiar în Constanţa, nimic nu făcea să se întrevadă că în curînd va avea loc o serbare a muncii.
Locul expoziţiei
Locul ales pentru expoziţiuue a fost ne-merit. Tîrgul de vite, prin pavilioanele sale şi prin halele vaste, satisface pe deplin cerinţele unei bune instalaţiunl, mal cu seamă că, prin calea ferată a tlrgulul, publicul găsea înlesniri mari pentru a putea vizita expoziţiunea.
A trebuit ca C. F. R. să cheltuiască aproape 10.000 lei pentru desfundarea liniei care leagă Constanţa cu ttrgul de vite ; de ani nici un tren nu cirulase pe această linie, şi a trebuit ca mare parte din traverse să fie Înlocuite.
Visiiatoril
Zilele de 5 şi 6 nu aii fost tocmai favorabile. Trenurile de plăcere însă, organizate din Bucureşti şi Cerna-Vodă, acestea din urmă pentru vizitatorii din Brăila şi Galaţi, aii adHS lume destulă, ast-fel că animaţiunea devine din ce în ce niaî mare.
Treime să menţionez încă că multe persdne competinte, unii profesor! al şcoalel de agricultură, nu aii fost invitaţi la expoziţiune, cu toate că era mal nemerit, de cît să se invite administratorii fermelor model cari şi-aâ lăsat în părăsire lucrările.
Expoziţia agricola
Expoziţiunea agricolă şi de lucruri casnice merită să fie relevată. Toate plăşile din judeţul Constanţa sunt reprezentate, pe cînd din Tulcea nu figurează de cît o singură plasă : Babadag.
Cu oare-care osteneală întregul jud. Tulcea ar fi fost reprezentat, ast-fel că întreaga Dobroge ar fi luat parte la expoziţiune.
Cercetînd cu deamănuntul lucrările expuse pe plăşl, ne-am putut face convingerea că prin muncă stăruitoare se va ajunge în curînd la o produeţiune agricolă şi casnică care dacă nu va întrece pe cea de la noi, totuşi va putea să fie pe aceeaşi linie.
In plasa Constanţa am remarcat rezultate satisfăcătoare, obţinute pe terenul agricol de către d. N. Alesjiu, agricultor la Laza-Mahale, care nu cruţă nici capital, nici muncă pentru a introduce îmbunătăţiri de tot felul. Sfeclele de furaj şi de zahăr produse pe moşia Laza-Mahale în auul acesta, din seminţe de diferite varietăţi, atrag atenţiunea vizitatorilor. Fasolea flageolets, linte, ovăzul de California, muştar, grîil, fasole roşie, etc, complectează seria produselor recoltate de d. Alesjiu.
Broderiile din comuna Carol I-iil, brîn-zeturile din Budeleni, griul din Garcealic. covoarele, chilimurile, ţesăturile suut reprezentate cu succes şi această plasă ar fi ocupat primul rang dacă fabricile din Constanţa ar fi luat şi ele parte.
Singura fabrică Pluvier şi Mion a instalat un kioşc frumos în care sunt expuse olăriele variate, cărămizi, olane, diferite o-bieete de menaj, sobe de teracotă, etc.
Plasa Hărşova excelează prin velinţe şi lucrări de borangic. Lucru manual al învăţătorului C. Stătescu din comuna Siriu merită o menţiune specială. Pe lîngă diferitele produse agricole menţionăm încă şi cartofii mari din comunele Topologu şi Calfa.
Plasa Megidia rivalizează cu cele-l’alte. Postavurile din comunele Raşova şi Seimeni, broderiile turceşti din Megidia, orezul recoltat în împrejurimile Megidiel, brinzetu-rile din Taspunav, sfeclele furagere diu comuna Alacap, prosoapele din Cernavodă şi Tertiman, lucrurile de mină ale învăţătorului Rozolkam din Seimeni, diferitele cereale arată In de ajuns importanţa acestei plăşl care promite a deveni una din cele mal Însemnate din Dobrogea.
Plăşile Mangalia şi Silistra Nouă sunt mal slab reprezentate. In plasa Mangalia cojoacele şi pieptarele precum şi peştele a-fuinat sunt împreună cu produsele agricole singurele produse expuse.
In plasa Silistra Nouă n’am remarcat de cît ţesăturile ordinare din Ghiuvecea şi şter-garile frumos lucrate din comuna Alimanul.
Plasa Babadag din Tulcea cu untul din Cogealac, strugurii şi vinul din Nicoliţel şi Sarikioi, piei tăbăcite, hamuri, vin din Ju-rilovea, postav din Casimcea, borangic din Caulâ-Bgeac, covoare şi chilimuri, ne daţi o idee de bogăţia acestui judeţ care din nenorocire nu a fost reprezintat de cît iu parte.
Din cele relatate reese cu prisosinţă că pe terenul agricol avem de constatat progrese simţitoare şi graţie îndemnului gospodarilor de frunte suntem convinşi că mari progrese se vor realiza din an în an.
Expoziţia de vite
Expoziţiunea de vite prezintă însă un interes cu totul deosebit. Sforţările făcute de crescătorii de vite încep să fie apreciate ; ele vor exercita o influenţă din cele mal favorabile asupra unei ramuri de pro-dueţiune care odinioară forma bogăţia Dobrogel.
Caii d-lul Pariano, obţinuţi din încrucişarea rasei dobrogene cu pur sînge, atrag admiraţiunea vizitatorilor. Tamazllcul d. Yerimia Popa nu mal pnţiu este apreciat.
Numărul expozanţilor de vite este destul de mare: 100 aii expus cal,82 bol şi vaci şi 42 ol.
Luni se va procede la distribuirea premiilor şi la orele 3 p. m. vor fi alergările de cal cari se anunţă a fi foarte interesante şi despre cari vă voia ţine In curent.
A se citi in pagina MV, Ultimele informat luni si Ulltmele ştiri telegrafice.
D-nul şi D-na Theodor Silion, ca nepoţi, au durerea a v6 face cunoscut Încetarea din viaţă a iubitului lor unchii)
Ştefan Silion
fost consilier la Înalta Curte de Casaţie, comandor al Coroanei Romîniel, comandor al ordinului otoman Medjidia, etc., —In etate de 76 ani, în ziua de 7 Septembrie.
Vă roagă să bine-voiţl a asista la ceremonia funebră, care se va celebra Marţi la orele 2 p. m. la domiciliul defunctului, calea Plevnel 113, de unde cortegiul va porni la cimitirul Rellu.
Bucureşti, 7 Septembrie 1897.
EDUCAŢIUNE -HIGIENA- DISCIPLINĂ
lyc£e franqais
PUS SUB PATBONAGIUL OFICIAL AL
LEGAŢIUNEI FRANŢEI Str.: Scaunelor, 45 (casa Flevd)
Directori: D-nil LEAUTEY şi LOLLIOT
CLASE PRIMARE ŞI GIMNA8IALE IXvXŢĂMlNT CLASIC ŞI REAL
conform programelor Statuia! român şi Statuia! francez
Materiile Invăţămtutulul romîn vor fi predate în limba Romînă. — Materiile Invăţă-mlntulul frances vor fi predate în limba francesă.
Limba francesă şi germană sunt obligatorii deja din clasa I-a primară.
Limba francesă, impusă cu uşurinţă tutulor elevilor, deja In primul an al presenţel lor la liced este limba cea mal întrebuinţată, atît în raporturile elevilor cu direcţiunea cît şi în relaţiunile lor zilnice: la masă, în plimbări şi în recreaţii.
Pentru orl-ee cerere de prospecte, infor-maţiunl şi înscrieri, a se adresa: la LEGAŢIUNEA FRANŢEI, Str. Biserica Amzet saft la
LYCEE FRANţţAIS, Str. Scaunelor, 45. Liceul se deschide la I-iu Septembrie, iar cursurile oficiale anului şcolar 1897-98 vor începe la 9 (21) Septembrie 1897.
Liceul LUMINA
BUCUREŞTI
AO, Calea Ralioveî, 40
Curs primar şi gimnasial în Institut, cu profesori autorizaţi de Minister. Toţi elevii dail examenul la Stat. Se primesc in INTERNAT şi elevi cari urmează cursurile la şcoalele publice. Cel cari voiesc să se înscrie acum în cl. I, trebue să ne anunţe înainte de 25 August, ca să’I putem înscrie la timp.
Preparaţiunile de corigenţi şi pentru examenul de admitere în cl. % la şcoalele Stalului, -ncep la 15 August.
Director, M. V. Cordeacu.
"LICEUL MODERN” OEBAETI
BUCUREŞTI
160, CALEA VICTORIEI, 190
Cursuri primare, secundare şi secţie pregăti toace pentru bacalaureat. Autonsat şi reautorisat de a ţine, în limitele regulamentului, esamene de tine de au şcolar in institut şi elibera certificate valabile pentru bacalaureat şi şcoalele speciale, Liceul MODERN îşi va deschide cursurile anului şcolar 1897—98 la 1 Septernbre 1897, cu un corp didactic ales dintre cel mal distinşi membri al liceelor şi gimnasiilor din capitală. Preparaţiile pentru corigenţi încep la 20 August.
In ultimii doi ani de funcţionare a «Liceului Modern», sub a noastră direcţiune, această scoală a avut, faţă de cele-l’alte scoale particulare din ţară, cea mal mare populaţiune şcolară. Din promoţiun9a anului 95—96 a avut 40 de baeca-laureaţl. In Iunie 97, comisiunile instituite de Onor. Minister, compuse—în scopul de a se ridica nivelul învăţămintulul privat—din profesori universitari şi secundari de o integritate şi severitate cunoscute, afl promovat, in urma examenelor cu succes trecute in institut, 70 din elevii cursului secundar; afară de aceştia toţ, cel 25 de elevi, cari aă trecut esamenele la StatI aii fost promovaţi; în total Institutul a avut 100 de elevi definitiv promovaţi In anul şcolar 96-97.
Cu un cuvînt succesul acestui Institut, In ultimii doi ani, a fost atît de strălucit, că a întrecut aşteptările multor colegi şi chiar ale onoratei comisiunl, numită, In scopul mal sus amintit, de onorabilul Minister at instrucţiunel publice.
De la început, hotărîţl la munca cinstită şi energică, nu ne vom da înapoia ori-cărel dificultăţi. Cu puterea ce dă sentimentul datoriei îndeplinite, ca profesori şi directori, vom merge înainte, In speranţa că şcoala noastră va ocupa un loc onorat în învăţămîntul particular, care şi dlnsul va contribui cu ceva la mărirea şi înălţarea patriei!...
înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fac cu începere de la 1 August 97, în toate zilele, orele 9—12 a. m. 2—6 p. m., în cancelaria Institutului, Calea Victoriei, 190, Bucureşti.
Prospecte se trămit la cerere.
Directori
/ Dr. M. Brândză, «£1: \George C. Dragu, îftZV.TI*
INSTITUTUL FRANCEZ
De DOMNIŞOARE
V. II. CHOISY
autorisat de Onor. Minister şi fondat în 1870 BUCUREŞTI
10, STRADA NEGUSTOR!, 10 Cursuri primare, secundare şi liceale.
Se primesc eleve interne, semi-iuterue şi externe.
Cursurile îucep la 1 Septernbre.
înscrierile încep la 20 August st.v'
Unicul în ţară care vinde fabulos de eftln
LA 1000 DE ARTICOLE
VU-â-vis de Magasioul Universel (fost Suţianu)
20.000	per. Obete bărbăteşti, bocance, numai ou 11.95
20.000	*•	► pentru dame, Ghewreaux, * 11.95
30.000	duz. Ciorapi fii d’eoosse, pereebia	►	1. —
20.000	< «	»	50
20.000	buc. Cămăşi bărbăteşti	.	2.75
10.000	dz. Oulere olanda	»	$ dz,
10.000	» Manşete	»	H *
30.000	bucăţi Flanele dr. Iaeger, lină pură, fa-
bulos de Sftin.
20.000	per. Mănuşi	pentru Dame,	extra-fine ►	2.75
50.000	bucăţi Cravate, fabulos de eftin.
MAngerie pentru /taine
10.000	duz. Otrepe	de olandă, duzina	►	4.50
10.000	►	Batiste	bord culori	*	2. —
10.000	*	*	olandă Ourle	►	9. —
©răbiţi-vă! ©robiţi-vă!
34, CALEA VICTORIEI, 34
V(n-n-rin rfe UnynHimit l’iiircrnel (fost Snţi.nu).
De închiriat
de la Sf. Dumitru viitor, casele din Strada VĂMEi, No. 11, actualmente locuite de Le-gaţiunea Imperială a Turciei, avîud tot com-fortul: gaz, apă, bae, grajd, şopron, curte spaţioasă şi grădină.
Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la d. Th. I, Zamfire,seu, la Ministerul afacerilor streine.
www.dacoromanica.ro
4
K P O C A
Semnarea preliminărilor de pace
O anexă la tratai
Atena, 8 Septembrie.—D. Ralli a declarat că s’a adăogat o anexă la tratatul preliminărilor de pe pace. Ea cuprinde adoptarea propunerilor Greciei privitoare la reluarea imediată a relaţiunilor comerciale fi a liberei navigaţiuni, reîntoarcerea Tesa-lienilor sub garanţia puterilor şi schimbul prizonierilor.
D. Ralli Ja asigurat că guvernul esită între două soluţiunl diferite şi nu se va decide de cît după comunicarea oficială a tratatului preliminărilor de pace ce se va tace probabil Marţi.
Oprirea agitaţiunilor
Constantinopol, 8 Septembrie. — Tratatul de pace conţine şi un articol al 11-lea, care zice că pentru a asigura menţinerea reia-ţiunilor de bună vecinătate între cele două State, Turcia şi Grecia se angajează să nu tolereze pe teritoriile lor, agitaţiuni cari să poată turbura ordinea în Statulvecin.
Ratificarea de către Sultan
Constantinopol, 8 Septembrie.—In cercurile diplomatice se aşteaptă ca ratificarea preliminărilor de pace de către Sultan să se facă chiar azi.
„	Presa grecească
Atena, 8 Septembrie.— Textul tratatului preliminărilor de pace a produs o somaţie adtncă.
Ziarele de seară zic că evacuarea Tesa-liel rămîne la bunul plac al exigenţelor comitetelor financiare germane.
Tratatul nu se va comunica In mod oficial la Atena de cit Joul.
Se discută mult tăcerea ziarului Proia In privinţa condiţiunilor de pace.
Ephimeris recomnndă respingerea tratatului ca cu desăvîrşire incompatibil cu legile constituţionale ale ţării.
Putem lăsa, zice acest ziar, Turciei Te-salia ca gaj, pînă vom găsi banii necesari liberării sale.;
Această idee n’a găsit o primire bună în public.
încetarea stării de războiu. Presa tnrcească
Constantinopol, 8 Septembrie.—Un comunicat oficial al Porţii zice că semnîndu se tratatul preliminărilor de pace, starea de războia a încetat între Turcia şi Grecia.
Marele vizir, toate departamentele, miniştrii de războiu şi cea mal mare parte a Suveranilor aa felicitat pe Sultan.
Ziarele turceşti celebrează semnarea preliminărilor de pace ca un succes repurtat de Sultan.
Presa Rusească
Petersburg, 8 Septembrie. — Presa rusească este unanimă să salute cu bucurie semnarea preliminărilor de pace dintre Grecia şi Turcia. — Relevează rolul important al Rusiei în concertul european şi consideră ca asigurată de puteri, soluţiunea cestiu-nel din Orient.
EOOTTRi
—	D. dr.Orăscu, special în maladiele de gît, nas şi urechi, reîntorclndu-se din streină-tate. reia consultaţiunile în toate zilele de la 2—4, afară de Duminica, în strada Vă-mel, No. 12.
— Mline Miercuri, 10 Septembrie, se va juca In Grădina Raşca, Fata din balcon, în beneficiul d-nel M. Leonescu şi d-rel Cleo Rene.
—	La jumătatea lui Noembrie vor apărea pentru trimestrul al II caetele de dictando-ortografie ale d-lor Th. D. Speranţă şi Florea Dumitrescu. Aceste caete cari aQ fost aşa de bine primite de către d-nil institutori şi institutoare din ţară vor apărea pentru trimestrul al Il-lea pe o hîrtie mult mal potrivită pentru scris.
—	Metoda teoretică şi practică de limba latină pentru începători, întocmită de d. profesor Th. D. Speranţă, s’a pus în vînzare. D-nil profesori cari o introduc în şcoală să bine-voiască a cere de la autor această metodă Împreună cu suplimentul pentru d-nil profesori. Suplimentul cuprinde unele regule gramaticale precum şi traducţiunea latină a temelor. Se trimit d-lor profesori după cerere gratis.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Hoţ; de biciclete. — Individul Isac Ro-zeanu, de fel din Piteşti, sosit de mal mult timp în Capitala, rămăsese în zilele din urmă fără parale şi se trudea bietul om zi şi noapte în descoperirea unul mijloc pentru a reuşi să se întoarcă pe malul Argeşului. După o matură gîndire, Rozeanu descoperi un mijloc, foarte ingenios de altminteri, pe care îl şi puse în practică erl.
Pitişteanu nostru, cunoştea pe un lucrător, Criger, domiciliat în strada Progresul 7. care, pentru cursele sale zilnice, avea o bicicleta.
Rozeanu trimete erl dimineaţă un comisionar la Criger acasă, cîud el ştia că lucrătorul este in oraş, care să spună că însuşi Criger l’a trimes dm oraş, ca să-I dea bicicleta.
Soţia lucrătorului încredinţează bicicleta comisionarului, care o şi aduce lui Rozeanu [la locul unde acesta îl dedese iui ii ni re. In' posesiunea maşinel, Rozeanu încalecă şi Începe să pedaleze cu furie luînd drumul spre Piteşti. Din nenorocirea lui, biciclistul n’a apucat să iasă din oraş şi se întîlne.şte cu Criger în cale. Lucrătorul îşi recunoaşte maşina pe care pedala întrepidul călător şi nici una, nici două, îl opreşte pe loc.
Condus la secţie Rozeanu a mărturisit faptul şi a declarat că a încercat acest mijloc pentru a se putea întoarce acasă, neavind parale să plece cu drumul de fier.
Comisarii siguranţei n’aîi vroit să pună temei pe argumentaţia lui Rozeanu şi l’att arestat.
Accident pe linia ferată.—Un accident, datorit iarăşi neglijenţei, s’a lntîmplat Duminică seara la trenul de persoane ce venea din Giurgiu.
Din cauza unei defectuozităţl a maşinel, trenul nu a mal putut să-şi urmeze drumul şi a trebuit să se oprească în staţia Comana. Aci trenul a stat mal bine de o oră, pînă ce o locomotivă mal bună a fost trimisă In toată iu-
eala din Bucureşti ca să întoarcă trenul rămas în drum.
Nici o nenorocire nu vine singură, zi ce proverbul. Abia pus în’mişcare, di o dată tot trenul a rămas in cea mal complectă obscuritate.
Combustibilul pus în lămpi numai pentru timpul cit durează călătoria, se consumase în staţia Comana, unde trenul a aşteptat atît de mult şi toate lămpile vagoanelor e’aO stins aproape în acelaşi timp.
Călătorii aQ făcut drumul de la Vidra la Bucureşti in cea mal complectă obscuritate.
Din norocire lasă, nici un accident.
Prnncncidere din linprndenţă. — O
teribilă nenorocire s’a intlraplal alaltăeri după amiazl în comuna Sâpata-jos, din judeţul Argeş.
Locuitorul Florea Radu din acea comună, voind să ucidă un dine care urla în vie, a tras un foc de puşcă asupra animalului.
La detunătura armei, un ţipăt sfâşietor se auzi din mijlocul viei. Băiatul lui Florea, copilul Alexandru, în vîrstă de 13 ani, care în acel moment era în vie şi din nenorocire aşezat tocmai in direcţiunea in care tatăl trăsese focul, a primii toată descărcătura în piept.
Sărmanul copil a încetat din viaţă după o jumătate de oră.
Desperarea părintelui e de nedescris.
Parchetul a fost avizat.
Depeşie de azi
('Serviciul «Agenţiei Romîne»)
Constantinopol, 8 Septembre. — O enciclică a patriarchuluî armean s'a citit în bisericele armeneşti; ea invită pe armeni să rămte credincioşi Sultanului.
Paris, 8 Septembre.—După Le Temps ministrul Statelor-Unite ar fi declarat ducelui de Tetuan că dacă războiul din Cuba nu s’o termina pînă la finele lunei Oc-tombre, Statele-Unite se vor vedea silite să ia măsurile ce or crede necesare.
Ducele de Tetuan a luat cunoştinţă de această declaraţiune, protestînd în contra pretenţiunilor Statelor-Unite.
Sienne, 8 Septembre.—Pe cînd pronunţa un discurs cu ocazia aniversării lui 8 Septembre, d. Imbriani a fost lovit de o dată de o emiplegie desăvîrşită a părţii stingi.
Roma, 8 Septembre.—Aniversarea Iul 8 Septembre 1870 s’a celebrat în mod solemn. S’aQ depus coroane pe mormîntul lui Victor Emanuel şi la Porta-Pia.
Răspunzînd la o telegramă a primarului din Roma, Regele Humbert a exprimat satisfacţia în privinţa serbării acestei zile consacrate unităţii patriei a cărei bază nestrămutată este Roma.
Petersburg, 8 Septembre. — Majestăţile Lor imperiale, marele ducese Olga şi Ta-tiana, marii duci Wladimir, Micliail şi Ni-colae aii sosit la Spala.
Canea, 8 Septembre. — Răspunzînd la protestarea guvernatorului insulei Creta în privinţa constituirei comisiunei judiciare, amiralii s au referat numai la con-sideratiunile ordonanţei de la 9 August.
ULTIME INFORMAŢIUNI
Congresul studenţilor
Simbăfă
Şedinţa se deschide la orele nouă şi jumătate la alegerea comisiunei de cinci membri pentru verificarea socotelelor societăţii.
Se votează după număr, prin tragere la sorţi.
Au eşit trei bucureştenl şi doul eşenl.
In urmă se procede la votarea statutelor.
Se propune votarea pe articole, votarea pe capitole şi votarea pe principia.
Se primeşte pe capitole.
D. Secretar D. Danielopolu, ţine o cuvîn-tare introductivă, arătlnd principiile pe care comitetul asociaţiei, secţia Bucureşti, s’a întemeiat în ţeserea întregului proiect de statut.
D. Zosîn roagă adunarea să asculte In linişte deosebitele păreri cari s’ar arăta în desacord cu părerea majorităţel. Reclamă atenţie şi imparţialitate.
Se citeşte articolul întîiu.
D. Zosîn cere cuvîntul şi într’un discurs insinuant cere ca de acum Înainte congresele să nu se mal adune de cit In Iaşi şi Bucureşti spre a evita nemulţumirile cari se ivesc prin unele oraşe mici şi sărace cum e T.-Jiu.
In acest mod ne-am scăpa, zice oratorul, de tutela guvernului şi putem primi printre noi şi pe studenţii streini. Admiterea studenţilor streini (recte ovrei) caută să o sus-ţie d. Zosîn şi mal mult sad mal puţin ştiin-ţificeşte.
D. George Danielopol ia cuvîntul spre a combate pe d. Zosîn.
Intr’o cuvîntare admirabil de bine argumentată, caldă şi sugestivă, d. Danielopolu distruge în aplausele furtunoase ale adună-rel afirmările d-lul Zosîn. Arată că unul dintre principalele scopuri ale Asociaţiei studenţilor este şi «desvoltarea sentimentului naţional». Cum am putea deci admite într’o asociaţie naţională, elemente nenaţionale ? Liberi sunt şi străinii să se constitue în societăţi aparte, să facă dacă vor congrese aparte. Noi voim să avem nu o asociaţie generală a studenţilor, ci asociaţia studenţilor romîni.
După frumoasa euvîntare a d-lul Danielopolu, ia cuvîntul d. Tiberiu Axente, în sensul aceleiaşi păreri.
Se pune la vot părerea d-lul Zosîn de a se primi în asociaţie şi studenţii străini. Propunerea se respinge cu o foarte mare majoritate.
Votul este subliniat cu aplause furtunoase.
D. Zosîn vrea să ia cuvîntul şi să citească o moţiune prin care se arată că votul acesta nu s’a dat cu unanimitatea celor de faţă. Mare ilaritate. Unanimitatea nimeni nu o afirmase şi nici nu se cerea.
Se urmează votarea statutelor.
Pînă la amiază se votează opt capitole.
In şedinţa de după prînz, după ce se votează şi restul statutelor, are loc conferinţa d-lul Panaite Zosîn : Medicina socială.
Sîmburele acestei conferinţe a fost acesta:
Medicina se ocupă cu vindecarea boale lor. Boalele nu sunt numai individuale, ci şi sociale, căci societatea nu este de cit un organizm. Şi, organismul social sufere de o mulţime de boale urîte grozav. Datoria
medicului nu este numai de a lecui răul, ci de a ’1 căuta şi cauzele lui. Doctorii deci trebuesc să Înceteze cu vechiul obiceiQ, de a da, bunăoară hapuri de catramină pentru tuse, ci să ’1 cumpere pacientului un flanel şi şoşoni galoşi, şi să-I caute cameră de locuit mal higenicâ. Ţăranul nu are nevoe de prescripţii igienice: trebue ca d-rul, în oc să-I Înveţe preceptele higienice, să le dea p&niînt şi votul universal. Căci ţăranul se luptă cu nevoia, pe cînd ciocoii se res-faţă în huzur».
Aşa Jzice şi Bălcescu în Cîntarea Ro-mîniei.
Conferinţa a durat două ceasuri de agonie.
Bălcescu a fost foarte viQ aplaudat.
Restul monoton, greoiQ şi sforăitor.
La ordinea zilei era şi o conferinţă a d-lul V. T. Cancicov, dar orele fiind tîrzifi s’a amînat.
Seara, mare iluminaţie în grădina publică. Lume multă. Studenţii aii veuit aproape toţi. De remarcat un tabloQ admirabil în fundul grădinii.
Tudor Vladimirescu, aşa cum are să fie Înfăţişat pe monumentul care s’a comandat, dar nu se poate aduce, din lipsă de bani, lucrat pe lemn de d. Bran, făcea din depărtare efectul unul adevărat monument de marmură. Schiţa aceasta, făcută cu prilejul unei serbări ocazionale, spre a fi apoteozat cu Ioc bengal, a reuşit mal bine, de cît se aştepta şi primăria l-a cumpărat de la d. Bran, spre a-1 pune în grădina publică. Muzica militară a cîntat în continuă. ! La zece şi jumătate retragere cu muzică şi torţe.
Duminică
La şease şi jumătate opl-zecl de trăsuri (şi cînd zic «trăsură» Iac mal mult o figură) porneaă la schitul Lainici, duclnd pe congresiştl. La Bumbeştl, harnicul şi sîr-guitorul Învăţător Dumitrescu ne-a ţinut o frumoasă cuvîntare, în uralele ţăranilor cari ne eşise întru intlmpinare.
Mulţi aă mers şi la Paiuş, unde este biroul vamal; clţl-va am mers pînă la graniţă, de unde am venit în oraş noaptea tîrziă.
Exeeptînd înghesuiala din trăsuri, excursia aceasta s’a făcut în excelente condiţii.
I.IIIU.
Astă-zl la ordinea zilei Cestiunea naţională.
D. Preşedinte Leatris, cu o voce aprinsă, declară că afacerile congresului sunt conduse mal mult de secret arul saă, d. Danielo-polu, şi drept aceea, socotind că . n’ar mal fi demn pentru sine să mal onupe scaunul preşedenţial se retrage din congres cu mal mulţi studenţi eşanl.
Drept aceste cuvinte îşi ia pălăria şi pleacă.
D. Danielopol explică în aplausele sălii motivele cari 1-aă făcut să conducă lucrările congresului: preşedintele a arătat în tot-d’auna multă indiferenţă şi puţină pricepere faţă de lucrările congresului.
Adunarea desaprobâ purtarea d-lul Leatris şi proclamă preşedinte pe d. VasileMi-culescu. preşedintele comitetului naţional.
D. Miculescu dă citire raportului asupra activităţii din anul acesta, a comitetului naţional studenţesc.
Se plînge de multa indiferenţă şi de absoluta lipsă de sprijin, pe care comitetul o întîmpină din partea studenţilor.
După ce d. Miculescu şi-a sflrşit rapoi tul, se dă cuvîntul unul d. student Atanasiu, care întreabă pentru ce nu se vorbeşte nimic de Cestiunea ţărănească ?
D. Tamara, sfărîmâ acuzaţiunile aduse de d. Atanasiu, arătînd că cestiunea ţărănească -este de resortul comitetului asociaţiei generale, nu a comitetului naţional.
După ce mal vorbeşte şi dd. V. Popo-viei şi Danielopol, în această chestiune, discuţia se închide şi se votează raportul comitetului naţional.
In urmă, d. Miculeseu ia cuvîntul şi vorbeşte despre nefericita soartă a monumentului lui Tudor Vladimirescu, lucrat de sculptorul Bălăcescu, şi care stă seefestrat la Milano, fiind-că nu sunt bani ca să-l scoaţă.
D. preşedinte dă cuvîntul d-lul Aurel lliescu, vechia membru al comitetului naţional şi unul dintre decemviri. D-nia sa Într’o călduroasă cuvîntare cere sprijinul moral al studenţimil, spre a se putea pune odată capăt acestei dureroase stări de lucruri, privitoare la monumentul lui Tudor.
Propune o moţiune, prin care studenţimea hotăreşte să lucreze pe toate căile întru realisarea acestei patriotice dorinţl a Gorjenilor.
După d. lliescu, preşedintele dă cuvîntul d-lul Rucă Ştefulescu, profesor local şi sufletul comitetului instituit pentru ridicarea statuiel lui Tudor.
Cînd sfîrşeşte d. Rucă Ştefulescu, cine-va din congres anunţă presenţa în sală a sculptorului Bălăcescu.
Aplause frenetice şi îndelungate acoperă această veste.
D. Bălăcescu, mulţumeşte.
Ne mal fiind nimic la ordinea zilei, d. preşedinte Miculescu, ridică şedinţa, la orele unsprezece şi jum.
.	** *
După amiază, a avut loc conferinţa d-lul V. T. Cancicov, despre Penitenciare.
Conferenţiarul a tost foarte bine : expunere clară şi documentată; arată starea cea rea în care zac penitenciarele noastre.
înainte însă de a ’şl începe d. Cancicov conferinţa, ieşenii ati căutat să provoace scandal şi anume d. Zosîn, care le luase partea, voia să ia cuvîntul şi să răstoarne ordinea de zi.
Congresul însă nu s’a învoit la aceasta şi atunci d. Zosîn şi ceata lui, mimaţi, aii plecat să dea telegrame de protestare pe la gazete.
După conferinţă s’a tras Ia sorţi oraşul în care va trebui să aibă loc viitorul congres. A eşit Tulcea.
In urmă studenţii aii mers în corpore să salute acasă pe d. primar Titu Frumuşanu.
Seara a avut loc în grădina Cămărăşescu banchetul de despărţire.
Astă-zl la orele şeapte de dimineaţă, congresul a plecat din Tîrgu-.liu.
La gară d. primar a rostit o călduroasă cuvîntare, mulţumind congresului de onoarea făcută oraşului săfl.
Alan.
MM. LL. Regele şi Regina la Budapesta
Primăria şi delegaţii consiliului comunal din Budapesta în şedinţa de Sîmbătă seara au decis ca o parte a decoraţiunilor Capitalei, decoraţiuni făcute pentru recepţiu-nea de erl şi de azi a împăratului Wilhelm, să fie menţinute pentru recepţiunea MM. LL. Romîne.
In acelaşi timp însă primăria a hotărît să nu facă nici un apel cetăţenilor proprietari de case ca sa menţie decoraţiile de azi, pe cari le-aii făcut în onoarea împăratului Wilhelm.
Contele Goluchowsky, care mîine pleacă la Viena, se va întoarce Luni la Budapesta ca să fie faţă la recepţiunea MM.LL. *
* *
D. Emil Ghica, ministru plenipotenţiar al ţărci la Viena, va întîmpină pe MM. LL. la Budapesta, iar d. baron d’Aerent-hal, ministru plenipotenţiar al Austro-Ungariei în Bucureşti, va întîmpină pe MM. LL. la Viena.
*
* *
In privinţa mergerei ă-luî Dini. Stur-dza la Budapesta nu s’a decis încă nimic, deşi primul ministru ar dori mult să fie
faţă la recepţiunea MM. LL-♦
* *
Dintre membrii familiei Domnitoare a Habsburgilor, vor fi la Budapesta, cu ocazia recepţiunei MM. LL., Archiducesele Clo-tilda şi Maria losefa, Archiducii Frantz Ferdinand, Iosif, Ladislus August şi Otton.
MM. LL. vor sta o zi şi jumătate la Budapesta.
Azi la orele 2 după amiazl s’a făcut înmormintarea regretatului St. Silion, fost consilier la înalta curte de Casaţie şi justiţie.
Decedatul fiind comandor al ordinului «Coroana Romîniel», onorurile militare, o companie de geniu cu muzică, i s'au făcut la domicilia.
Regimentul 4 de roşiori s’a Întors Duminică in Capitală, venind din Ciin-pina.
I. P. S. S. Mitropolitul Primat s’a întors astă-zl de dimineaţă în Capitală, venind de Ia Iaşi.
La gară înaltul Prelat a fost primit de personalul Mitropoliei şi de un Însemnat număr de preoţi.
Tribunalul din Roman a condamnat a doua oară pe d. Broşteanu, şeful gărel Galbeni, pentru calomnie.
Această condamnare este cu atît mal interesantă, că d. Broşteanu a servit de instrument al prefectului Panopol în contra unul fost sub prefect.
D. Haret, ministrul instrucţiei publice, a săvîrşit zilele acestea un act, pe care nu-1 putem înfiera în destul. D-sa, ce-dînd stăruinţelor faimosului Săveanu, satrapul Putnel, a înlocuit fără nici un motiv pe d-na profesoară Elisa C. Lupu la direcţiunea externatului secundar de fete din Focşani, pentru motivul că d-na Lupu este soţia d-lul profesor Constantin I. Lupu, membru în comitetul opoziţio-nist din Focşani.
Colectiviştii, zăpăciţi că se apropie deschiderea parlamentului, cedează tuturor dorinţelor mişeleştl ale satrapilor din judeţe, satisfâcîndu-le toate gusturile.
Deseară, cu acceleratul de Predeal, soseşte in Capitală d. N. Filipescu împreună cu familia, venind din străinătate.
Colegiul al II electoral al judeţului Neamţu, este convocat pentru ziua de 12 Octombrie, spre a alege doul membri în consiliul general, în locurile vacante.
Astăzi, Marţi la orele 2 după amiazl, miniştrii sunt convocaţi în consiliu sub preşedenţia d-lul Dim. Sturdza, primul ministru.
D. G. Cantacuzino, ministru de finanţe, s’a întors în Capitală aseară, venind din Ploieşti, unde a asistat la în-monnîntarea d’-lul R. Stanian.
Cu începere de astăzi a încetat şi in-terimul de la ministerul de finanţe cu care fusese însărcinat d. Ferechide.
Ministerul de interne a aprobat modificarea budgetului zecimilor judeţului Tecuci pe exerciţiul 1897-98, luînd
30.000	lei din excedentele budgetare pentru a se împrumuta comunele cari au suferit pagube din cauza inunda-ţiunilor.
Ni se aduce la cunoştinţă următorul fapt:
Acum cît-ra timp s’a sustras o mare cantitate din materialul necesar construcţiei podului Cricinov, din judeţul Muscel.
In urma unei denunţări, făcîndu-se o anchetă, în ziua de 29 Iunie, furtul a fost pe deplin dovedit,'iar parte din materialul sustras s’a găsit la cîrciumarul Costică Apos-tolescu din comuna Topolovenl. Vinovat s’a găsit a fi supraveghetorul Gheorghe Flo-rescu.
Actele însă aă fost puse la dosar în’urma insistenţelor d-lul inginer Pislă, de la C. F. R., secţia R.-Sărat. Nu cunoaştem motivele cari afi determinat pc d. inginer Pîslă să se poarte ast-fel, făgăduim însă că, dacă nu se va face deplină lumină [de către cel în drept asupra acestei afaceri, să revenim cu amănunte foarte precise şi foarte picante.
Aşteptăm.
BUCUREŞTI — Tipografia EPOCA Strada Clementei 3. — BUCUREŞTI
www.dacoromanica.ro
Explozia din Balota
(Trei morţi şi şease răniţi)
Erl dimineaţă, regimentul 5 de artilerie din Piteşti, de sub comanda d-lul colonel Toma Constantinescu, a plecat spre Slatina să facă exerciţii de tir.
Pină la staţia Balota a mers totul în regulă, fără nici un incident.
La Balota însă un proiectil sau obuz dintr'un cheson explodează.
Lumea rămîne un minut încremenită, apoi ţipete desperate de durere zgudue toate inimele, ţipete cari se amestecă cu răcnetele cailor răniţi.
După prima emoţie se constată, că in urma exploziei aii murit pe loc trei soldaţi, cari aă fost grozav mutilaţi; alţi şease aii rămas grav răniţi şi patru cal aii fost trudiţi la pămînt şi răniţi grav.
D. colonel Thoma Constantinescu a dispus imediat transportarea cadavrelor şi soldaţilor răniţi la Piteşti şi a-pol, după cercetările preliminare pe cari ,'e a făcut, a încunoştiinţat telegrafic pe comandantul corpului II de armată, d. general Arion şi pe ministrul de războiu.
Cauzele acestei explozii iu se cunosc încă; se bănueşte însă că ea se dato-reşte defeduosităţil proiectilului.
Expoziţia din Constanţa
(prin fir telegrafic)
Erî, Luni, la orele două după amiaz'i, a avut loc solemnitatea distrihuirei premiilor, în prezenţa miniştrilor Stolojan şi general Berendei.
D. Pariano, preşedintele consiliului judeţean, a pronunţat un discurs in care a vorbit pe larg despre starea Dobrogei.
D. Stolojan, ministru domeniilor, a răspuns scuzînd pe d. Sturdza care nu a putut veni la această serbare, fiind împedi-cat la Ploeşti ca să asiste la înmormintarea d-luî Radu Stanian.
Ministrul domeniilor vorbeşte apoi despre diferite proccte de legi ce va prezenta Corpurilor legiuitoare, între cari a citat proiectul de lege pentru, creare de bănci populare şi asociaţii cooperative, şi termină zieînd că dacă s’a făcut ceva în Do-brogea apoi s’a făcut numai de d-sa singur ! D-sa a transformat Dohrogea.
Asistenţa a rîs cu poftă la auzul acestei laude colectiviste.
La orele 3 au avut loc alergările, iar la 5 s’au distribuit premii expozanţilor.
Cristu.
împăratul Wilhelm la Budapesta
Sosi rea
Budapesta, 8 Septembrie.—împăratul german a sosit la 10 ore de dimineaţă.—Purta juniforma de cavalerie austriacă cu ordinul S-tul Ştefan al Ungariei.—împăratul Frantz Iosef era In uniforma de mareşal prusian.
Miniştrii unguri, demnitarii şi generalii se aflau pe peronul gărel.
Coborîndu-se din vagon, împăratul german s’a sărutat în mod cordial de două ori cu împăratul Frantz Iosef, apoi împăratul Wilhelm a salutat pe A. S. R. şi I. Archi-ducele Frantz Ferdinand, precum şi pe cel-l’alţl archiducl.
împăratul Wilhelm a făcut apoi să îl se presinte miniştrii şi demnitarii unguri, apoi a inspectat compania de onoare.
De la gară pînă la castelul regal din Buda stradele erafl decorate în mod minunat. — Garnisona şi corporaţiunile formau gardul pe tot drumul cortegiului.—Cel doul Suverani afl fost obiectul unor manifestaţiunl en-tusiaste.
Visitarea oraşului
Budapesta, 8 Septembrie.—La 2 ore după amiazl, cel doul Suverani aQ părăsit Uof-burg pentru a vizita curiositâţile oraşului şi aQ fost peste tot aclamaţi de o mulţime enormă care se Îngrămădea pe străzi, cu toată ploaia.
Majestăţile Lor aQ visitat biserica sfîntu-lul Mathias, unde ministrul instrucţiunel publice şi cardinalul Vaszary aQ fost presen-taţl împăratului Wilhelm.
Majestăţile Lor aQ făcut apoi o plimbare în trăsură prin străzile cele mal frumoase şi o călătorie mică cu drum de fer subteran. La 5 ore s’aQ Întors la Hofburg după ce aQ visitat curiositâţile istorice şi expo-siţia milineulul.
Prlnz
Seara a fost un prlnz intim în timpul căruia Împăratul Wilhelm a exprimat de mal multe ori satisfacţia pentru şederea sa la Budapesta.
împăratul german a conferit mal multe decoraţiuni, printre care acea a Vulturului roşia de clasa I-a preşedinţilor celor două camere ale Reichstagului şi miniştrilor de interne şi agricultură.
Recepţie
După prînz a fost o recepţiune splendidă la care aQ asistat archiducesa Maria-.Jose-phina, condusă de împăratul jWilhelm, archiducesa Clotilda, condusă de împăratul Frantz-Ioseph ; archiducii Frantz Ferdinand, Othon şi losepli, nobilimea ungurească, toate notabilităţile din Budapesta, contele Goluchowski şi d-nul de BQlow.
Decoraţii
Poster Lloyd zice că prinţul de Batilor a făcut o vizită contelui Andrassy şi i-a remis In numele împăratului Wilhelm marea-Cruce a ordinului regal al Coroanei, ca suvenir de recunoştinţă colaboratorului din primul ceas al alianţei dintre Germania şi Austro-Ungaria.
împăratul german a remis d-lul de Szoe-genyi, ambasadorul Austriei la Berlin, ordinul Vulturului negru, şi i-a adresat cu această ocazie cuvinte amabile.
Astăzi a apărut şi s’a pus In vînzare Elemente de Igiena ediţia Il-a de Doctor Urechiă. Depozitul general e la librăria La Biserica Albă Bucureşti calea Victoriei 85.