SERIA n.—ANUL HL No. 554,
NUMĂRUL 10 BANÎ
Ediţia de
DUMINICA, 7 SEPTEMBRE 1897
NUMĂRUL 10 BANI
ABOIAMEFTELE l»cep 1» 1 gl ÎS ale fie-cAr*I Ioni şi m pl&teM tot-d’a-una Înainte In BuottrtşU la Caaa Administraţiei In Judeţe şi etreinătate prin mandate poştale Un an In ţar& 30 lei; In streinltate 50 lol Şase luni ... 15 >	>	>	95	>
Trei luni . . . 8 »	*	>	t8	»
Un num&r tn streinfttate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. i- STRADA CLEMENŢEI - No. t
TELEFON
AITUMCrCRDLE
In Bueureştl şi judeţe m primesc numai la
Administraţie
In etreinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag. IV....0.30 b. linia
»	» » m . . . . . f,— lei *
»	» > II .... . 3.— > >
Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul
Un amil rochii S0 bani
ADMINISTRAŢI A
No. 8. — BRAD A CLEMENŢEI — No. 3
UMILIRE A D-U I STURDZA
NOUA
CLAR-OBSCURUL
Să nu creadă cine-va că ne ocupăm de Drapelul în spirit de intrigă.
Nouă ne este indiferent, dacă Drapelul este sau nu un ziar disident, sad dacă face sad nu războid guvernului. Noi credem, am spus’o, că aurelianiştil, sturdziştil, stătesciştil, etc., sunt tot una, şi că pentru a sfârşi cu colectivitatea, ar fi de dorit să-I mal vedem încă o dată adunaţi la un loc, ca în 1895, pentru ca, cu măturoiul cel mare, să-l izgonim pe toţi, în cît să nu mal auzim de dînşil cel puţin cîţl-va ani.
Dacă ne ocupăm de Drapelul, este ca de un caz curios, pe care îl arătăm cititorilor, fără nici o veleitate tendenţioasă.
Drapelul, acum trei zile, sub titlul foarte modest: După trei luni întocmai cum altul ar zice după trel-zecl de ani—caută să lămurească situaţia curentului...
Prin curent trebue să înţelegem gruparea din jurul acestei gazete. Această lămurire este a nostră, nu a «Drapelului». Căci lămuririle «Drapelului» ad această particularitate, de a avea nevoe ca să fie la rîndul lor lămurite, de alte lămuriri.
Iată-ne deci după lungul timp de trei luni, gratificaţi cu un rezumat de lămuriri, căci lămuriri ad fost multe.
Din nenorocire, lămuririle foael... aurel ianiste (rugăm pe d. Stătescu să nu se supere) sunt foarte obscuse, lipsite de orl-ce claritate, logică şi faptică.
Este drept că Drapelul crede că explicaţiile lui sunt clare ca lumina zilei. Are dreptate. Cu ce! de la Drapelul s’a intîmplat ceea ce se Intlmplă cu oamenii cari stau mult timp In semi obscuritate. De la o vreme să deprind a vedea foarte bine objectele cari îl Incun-jură, invisibile pentru cel cari trăesc în plină lumină. Şi din contra, aceiaşi cari văd perfect prin deprindere in semi întuneric, nu pot distinge un lucru mare a-duşl în plin aer şi soare.
Drapeliştil de trei luni confinindu-se in obscurităţile fineţelor, a subtilităţilor şi a distincţiilor cazist ice politice, ad ajuns să vadă clar în acest mijloc absolut obscur pentru spiritele robuste, pentru oameni cari nu se ocup de a tăia un fir de păr în patru. Din contra, chestiile şi faptele mari, brutale, pline de aer şi de lumină, le sunt absolut nepercetibile.
Iată de unde vine neînţelegerea între întreaga presă de o parte şi între Drapelul de cea-l’altă.
Dar aceasta, este o afirmare. Să o dovedim :
Drapelul afirmă că după trei luni, toată lumea care voieşte să fie convinsă, crede, că s’a convins că ziarul este... mw organ al partidului naţional-liberal!
Cu aceasta, Drapelul nu spune nimic.
Ni se pare că Voinţa şi Liberalul sunt şi ele tot organe naţional-liberale.
Deci întâia dovadă de obscuritate.
«Astăzi, e lămurit, că fundatorii Dra-cpelului n’ad în intenţia lor să provoace o disidenţă în partid...*
Luăm momentan act şi să vedem cum justifică mal Ia vale această bună şi îngerească intenţie.
Ce voiesc, aşa dară, si ce sunt aceşti DrapeliştI ?
Aceşti neiubitorl de disidenţă ne arată mal Ia vale, că în partidul liberal sunt două curente «con îşi dispută preponderenţa4'.
«Unul este representat prin Drapelul».
Cine zice a disputa, zice a lupta. Cine zice luptă pentru preponderenţă, zice două tabere faţă în faţă, cari, fie care, caută a uza de toate mijloacele ca să învingă pe cea-l’altă.
Cum se chiamă in politică aceasta ? Drapelul are aerul a crede că făcînd această declaraţie, spune ceva blînd, anodin, fără consecuenţă, compatibil cu armonia în partid şi cu întărirea uni-tăţel aceluia! Evident, că este efectul mediului obscur in care trăeşte!
Căci onorabile, ce fac în definitiv partidele : liberal şi cel conservator, alt ceva, de cît a’şi disputa preponderenţa în ţară ?...
Al fi aşa de bun să ne spui cum Drapelul va disputa d-lul Sturdza preponderenţa fără să producă o diviziune In partid?
Al fi aşa de bun să ne arăţi cari ▼or fi acele mijloace angelice de cari
vă veţi servi aşa in cit luptind pentru prepondenţă, să păstraţi totuşi unitatea partidului şi buna înţelegere ?
Obscurul, bătă’l norocul, obscurul este de vină.
Ce va mal nostim. «In ce priveşte ro-«lul nostru special ca organ de publi-«citate, rn-am angajai să facem controlul sincer şi objectiv, al actelor guvernului !...
Controlul ?
Dar, ştii onorabile, ce înseamnă in limba parlamentară a face controlul unul guvern ? Şi ştii cui incumbă acest rol ?
Controlul asupra actelor unul guvern, 11 face opoziţia. Iar rolul acesta revine de drept, unul partid sau unul grup care nu are nimic de comun cu guvernul.
Nu majorităţile exercitează controlul, nu amicii guvernului aii această sarcină, ci minorităţile, şi neamicii unul guvern.
Acest lucru — controlul — separă în două un parlament.
Şi cine zice control, nu zice un control platonic, un control prin îndemn, prin persuaziune, lucru de care ’şl bat joc guvernele, ci control prin luptă, prin discursuri, prin moţiuni, prin voturi, prin răsturnare.
Fiind aşa, ce poate face o opoziţie mal mult de cît ceea-ce sunteţi hotărîţ! să faceţi ?
Singura deosebire, aveţi aerul să o spuneţi că veţi fi obiectivi şi impersonali!
Slabă mîngîere pentru guvern!
Va să zică, obscurul continuă?
In sfîrşit, Drapelul polemizînd in treacăt cu Liberalul, îl răspunde că rolul grupărel nu este de a propune ea reforme, ci acela al guvernului, că a-I cere aceasta, este a răsturna rolurile.
Perfect. Şi noi am zis acelaşi lucru. De cit ce înseamnă aceasta? înseamnă că Drapeliştil nu se mal consideră ca făcînd parte din majoritate, ci din opo-siţie ca şi noi. Căci alminterea, Drapeliştil ar putea din iniţiativă parlamentară, bazaţi pe majoritate, să propună, proecte de lege.
Ne oprim şi întrebăm :
Cum să împacă toate acestea cu declaraţia că Drapeliştil urmăresc întărirea partidului, că ei nu fac disidenţă şi că în zadar conservatorii caută să exploateze o situaţie care nu să pretează la exploatare ?
Obscurul, obscurul omului care a stat trei luni departe de lumina zilei.
A! Uitasem. Drapelul cere şi decapitarea d-lul Sturdza şi înfiinţarea unui comitet de direcţie.
Este evident că şi această cerinţă, este făcută cu intenţia cea mal binevoitoare şi cu scop de a restabili armonia în partid !!!
Un sfat: înceteze Drapelul cu asemenea subtilităţi ridicule.
Publicul nu poate nici trebue să înţeleagă chinezismele unor oameni cari se reazămă făcînd politică, pe gămălii de ace.
DD. STĂTESCU SI CAN''ACtZINO
Vorl ind asupra situaţiei politice, Epoca a afirmat într’unul din numerile sale trecute, ci d. Eugen Stătescu va găsi în calea sa spre preşidenţia consiliului, pe d. Gogu Cantacuzino, căci între aceşti doul colectivişti este o ură pătimaşă personală, peste care cu greă se va putea trece.
Liberalul s’a grăbit să ne desmintă.
Nu am dat nici o atenţie acestei desmin-ţirl, căci nu am luat nici o dată în serios pe Liberalul.
Iată însă că Voinţa reproduce întreaga notiţă din Liberalul cu privire la această cestiune.
Această grabă a foilor liberale de a des-minţi afirmarea noastră este foarte semnificativă şi ea însăşi ar fi fost de ajuns, fără a mal fi nevoie să revenim, a ne proba că am atins buba.
Cu toate acestea, pentru că Voinţa re-levînd notiţa din Liberalul îşi permite să fie şi îndrăsneaţă, suntem gata a dovedi Voinţei că în adevăr între dd. Gogu Cantacuzino şi Eugen Stătescu există o ură personală.
Afirmăm că astă primă-vară o scenă intimă s’a petrecut în casa d-lul Gogu Cantacuzino, scenă care sprijineşte afirmarea noastră.
Scena fiind intimă, ne obligăm a o da în vileag numai cînd Voinţa ne va cere aceasta.
O prevenim că avem mărturia, în această chestie, a unei rude de aproape a d-lul Stâ-tescu, a unul deputat şi a unul om de casă al d-lul Cantacuzino.
Dacă-I dă mîna Voinţei, să poftească.
Noua umilire a d-luY Sturdza
Incidental de la Snlina.—Scuzele d-luî 8turd«.<t. — Cam a lucrat Alexandra Laliovari ?
Incidentul de la Salina
De şi anchetele făcute, întîiu de d. maior Bărbieri, şi a doua oară de d. Paul Stătescu, inspector administrativ, au, stabilit perfecta corectitudine a comisarului maritim, d. căpitan Ponicl din flotilă, în incidentul de la Sulina, pe care l’am relatat eri, totuşi d. Dim. Sturdza a crezut de cuviinţă a pune de mult la dosar întreaga afacere, fără a face nici o reprezentaţie pe lîngă guvernul rusesc în contra comandantului vaporului rusesc., care a refuzat să se supună regulamentelor privitoare la navigaţia pe Dunăre.
D. Dim. Sturdza credea că prin o renunţare slugarnică şi fricoasă la suveranitatea naţională vătămată de comandantul unul vapor rusesc, vot putea să facă muşama întregul incident.
Lucrurile s'au petrecut însă tocmai din potrivă: După Neue Freie Presse, două ziare ruseşti, Novoie Vremia şi Odeschy Novosti, pretind că după ancheta făcută de d. Ladigensky, consul general rus în Galaţi şi membru în comisiunea europeană a Dunării, ar fi constatat abuzul de putere al comisarului maritim şi în consecinţă guvernul rusesc va face remonstraţiunl pe lingă guvernul romînesc pentru a obţine o satisfacţie.
i Informaţiile noastre ne permit a afirma, că legaţiunea rusească din Capitală a cerut deja d-lul Dim. Sturdza satisfacţie.
Asupra acestei Gestiuni grave, rezultatul stîngăciel colosale a d-lul Dim. Sturdza în cestiuni diplomatice, eri înainte de amiazî a fost o consfătuire la ministerul de externe intre d-nii Dim. Sturdza, Ferechide şi general Penco-vici.
Scuzele d-lu! Dim. Sturdza
E de prevăzut că întregul conflict, în care roluri'e sunt intervertite graţie slăbiciunii primului ministru, se va sfir şi prin scuzele umilite pe cari le va face d. Sturdza în numele Rominiei, şi prin îndepărtarea d-lul căpitan Ponicl de la capitonatul portului Sulina.
Şi prevederea noastră se întemeiază pe rezultatul ruşinos al unui conflict mult mal grav, care a constat în următoarele :
Acum un an d-niî dr. Saligny, profesor la şcoala de poduri şi şosele din Capitală, dr. Maximilian Popovicl, chimistul fabricei de tutun şi profesor la şcoala de agricultură, şi d. inginer Cordea, trimişi de ministerul domeniilor ca să studieze sărurile de la gurile Dunării şi modul de a le întrebuinţa la sărarea peştilor, din pricina negurei au rătăcit cu vaporul în braţul rusesc al Dunării.
Fiind observat de ciţl-vapescari ruşi, aceştia au denunţat cazul autorităţilor fluviale ruseşti, spunînd că cel trei funcţionari ai Statului ar fi nişte spioni. Imediat vr’o 12 soldaţi ruşi au venit cu bărcile spre vaporul romînesc şi au arestat întreg personalul vaporului.
Două zile aii fost ţinuţi la un pichet rusesc, de pe malul Dunării, în frig şi fără hrană şi alte două zile la Is-mail.
D. Kogălniceanu, pe atunci consul al Rominiei la lsmail, a telegrafiat d-lul Dim. Siurdza. Şi primul ministru al Rominiei, în loc să caute a obţine o satisfacţie pentru aceste arestări ilega'e, a cerut scuze d-lul Fonton şi s’a mulţumit cu punerea în libertate a celor arestaţi.
Ast-fel a ştiut d. Sturdza să apere prestigiul Statului romîn.
[Cum a lucrat Alexandru Lahovari?
Şi acum să facem o comparaţie între modul ruşinos cum se aplanează conflictele diplomatice de d. Sturdza şi cum se aplanau de către regretatul Alexandru Lahovari :
In 1893 izbucnind holera în Egipet şi in unele guvernămînte a'e Rusiei, guvernul romîn, a luat întinse măsuri, sanitare pentru a împiedica aducerea în ţară a germenilor holerei. Cele mai severe măsuri sanitare s’au luat la Sulina, unde toate vapoarele au fost obligate să stea patru zile sub observaţie In rada Sulinei.
Se intîmplă, insă, într’o zi, că vaporul rusesc Olga, de şi i s’au făcut so-
maţiuni să respecte măsurile luate, a trecut înainte. Atunci căpitanul portului a somat pe comandantul vaporului să se retragă ; acesta opunindu-se, canoni-erele romîne au început să bombardeze vaporul Olga, împiedicîndu-l ast-fel să înainteze.
De aici un conflict diplomatic între Rominia şi Rusia.
D. Fonton, în numele guvernului rusesc, a cerut ca ministrul de externe, Alexandru Lahovari, să dea satisfacţie şi să destitue comisarul maritim din Sulina, iar Statul romîn să plătească o despăgubire de 150.000 lei companiei Gagarin pentru stricăciunile suferite de Olga în urma bombardării.
Alexandru Lahovari n’a cerut nici scuze, n’a destituit nici pe căpitanul portului, n’a dat nici despăgubire de
150.000	lei, ci a făcut pe guvernul rusesc ca prin d. Fonton să-i exprime regrete pentru nesupunerea comandantului vaporului Olga.
Aşa a ştiut Al. Lahovari să ţină sus prestigiul Statului romîn, chiar şi faţă de puternica Rusie.
DE NICI 0 TREABA
E lucru bine stabilit că regimul liberal actual nu poate produce absolut nimic. S’au succedat pînă acum trei guverne, in cari aQ intrat, rind pe rînd, aproape toţi oamenii de valoare al partidului liberal, şi cu toate astea regimul nu se poate lăuda cu nici o reformă însemnată.
De la 1895 şi pînă acum, scoţind chestiunea mitropolitană şi nenumăratele scandaluri parlamentare, toate ministerele n’au fost de cit cabinnte de afaceri.
Dar, se face macar regulat expedia-rea afacerilor curente ?
Putem lua de-a-rîndul departamentele; pretutindeni vom găsi încurcături colosale, călcări de legi, scandaluri şi abuzuri.
In fie-care zi străbate în public vestea neorînduielil ce domneşte în toate ramurile administraţiunil publice. Şi liberalii nici nu mal îndrăsnesc să nege; unde şi unde dau cu ciomagul, atîta tot.
Regimul liberal nu e deci bun de nici o treabă.
DIN STREINÂTATE
Statele balcanice
D. SimicI, primul ministru al Serbiei, a făcut unele deelaraţiunl foarte importante, unul redactor al ziarului Figaro, asupra situaţiei statelor balcanice şi asupra ultimelor evenimente petrecute în peninsulă.
D, SimicI a declarat că Serbia a văzut învingerea Greciei cu o reală mihnire.
Grecii,_ eu toată inferioritatea lor, "'pe care nu trebuia să o ignoreze, nu aQ căutat, în Serbia cel puţin, a ’şl asigura sprijin, saQ să provoace o acţiune comună. Demersurile lor către Bulgaria aQ rămas fură rezultat pentru că s’aQ făcut prea tîrziQ.
Antagonismul între Greci şi Slavi, dacă există acum un ast-fel de antagonism, va merge niereG descrescînd. Dacă Grecii vor înceta cu pretenţiile lor exagerate, o înţelegere cu Serbia este posibilă.
Acţinne comună
Toate Statele balcanice văd azi în chip limpede că, isolate, nu pot face nimic. Va voi, de pildă. Bulgaria să angajeze singură o acţiune ? Serbia şi Romînia se vor ridica contra el. Aceasta stare de lucruri, care tinde să paraliseze energiile noastre în folosul duşmanului nostru secular, pare că va aduce o înţelegere între diferiţii interesaţi.
Chestia macedoneană
Imediat după încheera păcel şi evacuarea Te-saliel, d. SimicI crede că forţat se va pune pe tapet chestia Macedoniei.
Bulgarii cerautonomia acestuiteriloriO. «După părerea noastră, zice primul ministru al Serbiei, această măsură departe de a împăca diferitele naţionalităţi, nu va putea de cîl să provoace noul conflicte. VoiQ fi foarte ingri-jat pentru viitor dacă această măsură este prezentată şi apărată de vecinii noştri în mod serios la Constantinopol. Ar fi indiciul unei noul politice la care nu am putea subscrie. Ştim prea bine senzul particular ce trebue atribuit în Orient cuvîntuluî «autonomie» şi ceea ce devin teritoriile «autonome» după un timp oarecare. Numirea funcţionarilor, alegerea limbel, şeoalele, atîtea chestiuni, cari ar face să se’ nască mii dispute iritante. N’am nevoe de a precisa : înţelegeţi cuvintele cari ne împedecă pe noi de a o primi».
Mal departe d. SimicI crede că s’ar putea stabili o înţelegere pe baza unul program minimum de reforme, pe baza supravegherel administrative, dar pentru că «reformele» sunt o imposibilitate în Orient, pentru că toate notele diplomatice şi toate promisiunile nu fac altceva de^cît să prelungească o situaţie insuportabilă, «să se sfirşească odată şi de pe acum să se hotărască partagiul necesar».
D. SimicI termină interviewul declarlnd că pe baza aceslul program «Serbia este gata să discute o înţelegere cu vecinii el, pe cari iu mod sincer ar voi să i vadă aliaţii ci».
Forelgu.
TRIBUNA LITERARA
Curentul idealist
i
Nu o dată s’a observat că dogmele renasc, ca prin o încăpăţînată fatalitate, de cîte ori li se prevesteşte sfîrşitul.
Această constatare puţin măgulitoare pentru sumeţia înţelepciunel noastre, avem încă o dată prilej a o face. De unde aproape nu se mal pomenea de religie şi, pe cînd entusiasmul pentru ştiinţa naturalistă devenise covîrşitor, de o dată, lumea a început să se trezească din buimăceala în care o aruncase strălucitele triumfuri ale ştiinţei, greşit interpretate de o anume şcoală.
Nu-I încă departe vremea, cînd un filosof multă vreme slăvit, se lăuda a fi osîndit, pe vecie, nu numai religia, dar şi metafizica, plămădind vestita lege, după care, omenirea eşind din copilăria stării teologice şi străbătînd numai în treacăt metafisica, să indreptează cu pas sigur, ca spre ultimul termen al evoluţiei, către starea positivă.
Cu ce isteaţă siguranţă ni se dedea încredinţarea că de astă dată, suntem la adăpostul ori cărei amăgiri; căci adevărurile de azi sunt rodul unei metode care, rezămîndu-se numai pe fapte nu poate păcătui.
Dar, iată că, In dispreţul faptelor în, derâderea metodei, clădirea positivis-inulul se prăvăleşte ca o vulgară clădire metafisică. Ba s’ar părea că ironia lucrurilor ar fi împinsă pînă acolo, în cit să se dovedească că spiritul omenesc străbate o cale d’a dreptul opusă, pornind de la ştiinţă spre a se ridica de pe această minunată bază, spre filo-sofie şi a atinge apoi înălţimile reli-giunel.
Cum să lămureşte această reacţiune ? Pe ce drum şi prin ce cotituri noul curent idealist, străbate el calea ce desparte necredinţa de filosofia spiritualistă şi pe aceasta de religie?
Şi de data aceasta, impulsiunea a pornit tot de la bătrîna şi gârbovita morală.
Lucrul se înţelege. In mijlocul celor mal aprige controverse, filosofii orî-cărel şcoale, toţi fără deosebire de credinţă asupra unul singur punct s’aQ putut tot-d’auna învoi; asupra necesităţii moralei practice şi asupra principiului măcar a utilităţii unei biete liste de poveţe care să ne călăuzească paşii.
De-ar fi fost în stare ştiinţa naturalistă să ne şi înzestre cu o atare nomenclatură, cit de sărăcăcioasă, de precepte morale care să ne desvelească rostul limpede al vieţii şi să ne croiască o linie de purtare lămurită, poate că triumful el n’ar fi stârnit prea gălăgioase protestări, măcar că e mare jertfa ce ni să cere d’a nu mal cerceta ces-tiunea originii şi menirel noastre căreia positivismul mărturiseşte că nu poate da nici o dezlegare.
Dar nu erea cu putinţă ca bazele credinţil să fie surpate, fără ca morala să devie şovăitoare.
Dacă pretinzi — cum cer unii — ca «Dumnezeii să-şi iscălească demisia» şi întărâţi în contra-i spiritul de răzvrătire, dacă lăţeşti credinţa că dincolo de lumea văzută e un pustiu şi că faptele omului din viata aceasta nu sunt urmate de consecinţe ce se răs-fring asupra celei de apoi, dacă distrugi pedeapsa ca şi răsplata, nu rămîne omului altă călăuză de cit aceea a pati-melor sale. Mânat de aceste patimi si lipsit de orl-ce frîQ, îmboldit numai de interes, muncit de singurul dor al cîşti-gulul, trebuia să se încingă, în lăuntrul lui, o luptă aprigă între interese si as-piraţiunl.
Cel puţin aceste rele mintea noastră a fost în stare a le pătrunde, fără totuşi a putea de îndată descoperi Însuşi rădăcina răului.
D’aci nevoia d’a să reabilita morala. Insă, nu poate d’o-cam-dată fi vorba de cît de o morală în afară de teologie. In epocele de necredinţă, morala nu se impune prin autoritate, ci numai prin arătările raţiunel.
D’aceea vedem, în Franţa, pe Guyau scbiţînd, in cartea1 sa asupra Ireligiunet viitorului, o religie filosofică bazată pe concepţiunea sociologică. Puţin mal în urmă, d. Paul Desjardins publică, sub titlul Le devoir pnlsent, o broşură care capătă îndată însemnătatea unul resu-nător manifest.
www.dacoromanica.ro
î
EPOCA
El zice: «N’aşî roşi să am drept stă-pin unic pe Chri^tos. N’a fost încă, pină azi, o mal mare şcoală de virtute ca Biserica creştină. Totuşi scopul nostru e altul. Noi ne adresăm * la acel cari afl pierdut credinţa şi cari, totuşi, n’ar voi să piarză tot-o-dată şi rostul vieţii. De aceea, cu toţii vom porni de la această convingere, care ne e comună, că trăim pentru ceva, că avem ceva de îndeplinit pe pămînt. Afirmaţiunea unul ideal de viaţă şi de credinţă într’o datorie, iată ce ne uneşte.»
Şi trecind de la teorii la apostolat, d. Paul Desjardins, sprijinit de o seamă de credincioşi, întemeiază, la Paris, sub numele TJnion pour l’adion morale, un lei de biserică, în care însă să slăveşte o religie ateiâ, un soifl de creştinism laic.
Pe vreme ce d. Paul Desjardins îşi întinde propaganda în Franţa, în Stâ-tele-Unite se întemeiază o asociaţie sub denumirea de Societatea pentru cultura morală, care, sub îmboldirea d-lul Ad-ler, ajunge a constitui o adevărată religie laică.
Dar, aceste afirmaţiunl morale, rostite cu atîta isteţime, eraţi menite a crea numai o stare de tranziţie.
Vrînd, nevrînd morala te tîrăşte mal presus de lumea sensibilă, într’o sferă superioară, pînă la desvelirea principiului chiar care cîrmueşte conştiinţa.
Pasul acesta, îl face o parte din "şcoala «Neo-creştină». Aceasta recunoaşte că o morală n’a putut nici odată fi statornicită în afară de o doctrină care, stabilind o anume concepţie a universului, deduce dintr’însa scopul vieţii omului şi arată acestuia calea pe care poate atinge acea ţintă.
Ea crează, mal presus de lumea experimentală, o lume transcendentă, pe înălţimile căreia aşează un Dumnezeii, unic şi A-tot-Puternic, care întrupează legea morală. Această fiinţă superioară, iar nu îngîmfala noastră neputinţă, e principiul cîrmuitor al lumel. Actul moral de mărturisire a subordonaţiel noastre către acea fiinţă superioară, e sîm-burele din care răsare sentimentul religios *)
Era firesc, ca cel porniţi pe clişeul acesta, să nu se oprească în cale. Era in firea lucrurilor ca mulţi să preţuiască că e cam slabă mîngîerea ce ne-o dă aceaDumnezeire A-tot-Puternică în vorbă, dar de lapt, simplă umbră metafizică, acel Dumnezeu rod al dialecticii, acea biserică eterică clădită cu abstracţiuni.
Şi apoi, este o urmare fatală a recu-noaşterel acelui principiu cîrmuitor al lumel ca inimele noastre, de îndată ce-I afl simţit atingerea, să rîvnescă neîncetat către dînsul şi să fie dogorite de dorul de a stabili între Dumnezeire şi dînsele acea legătură pozitivă, pe care o statorniceşte religia.
In fine, in sprijinul acestei tendinţe se mal adaogă că o credinţă, care izvorăşte din un sistem exclusiv raţional, nu poate naşte de cit o morală curat aristocratică. Pînă la înălţimile el, nu pot străbate, prin puterea cugetării, de cît puţini privilegiaţi de felul înţelepţilor Greciei antice, cari, sub un portic ia Atena, propovăduiaQ virtutea şi perfecţiunea morală cîtor-va rafinaţi ’al literi-l’or şi filozofiei.
Religia, prin intervenţiunea el, «dra-matiseazâ acea concepţie a universului», şi apropie acele adevăruri de cel mici şi umiliţi. Filosofia e aristocratică, iar religia democratică. Concepţiunilor abstracte ale filosofici, Religia le dă viaţă, ea le rosteşte într’un mod positiv şi
\) A. Sabatier. Fsquisse d’une philosophie de la religion.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
4
IVAN TFRGIIENIEFF
UI CUIB DE BOERNAŞi
Lavretzky se opri o clipă în anticameră. Lisa intră în salcn, de unde se auzeafl vocea şi pufnirile de rîs ale lui Panşin ; el povestea dnel Kalitin şi lui Ghedeonovsky nişte intrigi din oraş, şi chiar el rîdea sgomotos de ceea-ee spunea. La numele lui Lavretzky, Maria Dmitrievna se turbură, îngălbeni şi se îudreptă către el.
—	Bună ziua, bună ziua, dragă vere ! zise ea cu un glas şovăelnic. Ce fericită sunt că te văz!
Buuă ziua, verişoară, răspunse Lavretzky strîngîndu-I mîna prieteneşte.—Ce mal faci?
—	Dar, stăî jos, dragă Teodore. Ah ! Ce mulţumită sînt! Lasă-mă mal întll să te present fetei mele Lisa...
—	M’am prezentat, d-rel Lisa, chiar efl, întrerupse Lavretzky.
—	D. Panşin, Serghie PetrovicI Ghedeonovsky.. Dar stal, frate, odată ! De geaba-ml daii osteneală să te privesc, că nu mă pot crede ochilor de Ioc. Cum stal cu sănătatea ?
—	Cum vezi, din ce în ce mal bine. Dar tot aşa2 şi d-ta, verişoară ; dacă nu m’aş teme să fiii vr’o cobe, ţi-aş spune că n’al slăbit de loc în cel opt ani.
Cînd mă gîndesc cîţl ani sînt de cînd nu ne-am mal văzut!... murmură doamna Kalitin, cu un aer visător.—De unde vil ? Unde al lăsat ?... Adică vreafl să zic... îşi luă seama dînsa, vreati să zic... cam cît o să stal cu noi, p’aicl ?
—	Vitl din Berlin, răspunse Lavretzky, şi mline chiar plec la sătucul pe care 11 am, la vr’o două-zecl safl două-zecl şi cinci de verste, d’aicl.
dogmatic; prin autoritatea sa ea porunceşte credinţa.
lată de ce filosofii au avut discipoli, pe cîtă vreme religiunile afl stâplnit no-roade şi atk născut civilizaţiunl.
N.	Flllpescn
INFORMAŢII
M. Na Regele la Iaşi
Asupra călătoriei M. Sale Regelui la Iaşi, ni se comunică următoarele amănunte interesante din localitate :
In şedinţa de eri a consiliului comunal, s’a hotărit ca să se ridice mai multe arcuri de triumf, cari vor fi frumos împodobite. Unul va fi ridicat chiar la eşirea din piaţa gărei, altele se vor ridica d’a lungul stradei Lăpuşneanu şi la intrarea stradei Carol, în drumul spre localul nouei universităţi.
*
*	ic
Şeful Statului nu va fi găzduit, după cum a afirmat Drapelul, în palatul A. S. R. Principele Ferdinand, pentru simplul motiv că această clădire nu este încă gata. In această privinţă, sunt două păreri în consiliul comunal: unii aii propus palatul principelui Gr. Sturdza din strada Romană ; alţii casa d lui Dlmitrie M. Sturdza din strada Carol, unde aii fost găzduite, acum trei ani, A A. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria, cu prile-giul vizitei lor în capitala Moldovei.
*	*
Cum M. Sa Regele va rămîne trei zile în Iaşi, primăria a decis o reprezentaţie teatrală de gală, cu prilegiul căreia şeful Statului va inagura în prezenta sa—loja regală, din noul teatru.
Se ştie că pînă astă-zi, această loje este apanagiul persoanelor oficiale din localitate şi, în special, al familiei primarului Gane.
Credem a şti, că data călătoriei M. Sale Regelui a fost fixată pentru ziua de 15 Septembrc.
Casa regală a înştiinţat deja primăria de Iaşi, în mod oficial, despre vizita M. Sale.
Din causa bruscel schimbări a tempe-raturei, a. S. Regală Principele Ferdinand n’a eşit din castelul Foişor, de două sile.
MercurI, 10 Septembre, este aniversa-sarea naşterel A. S. Principelui Leopold, fratele M. S. Regelui şi Augustul părinte al A. S. Principelui Ferdinand.
Se vorbeşte că d. Al. Djuvara, ministrul justiţiei, pregăteşte o mişcare în tribunalul şi parchetul de Ilfov.
D. Stolojan, care şi-a trîmbiţat plecarea la Constanţa, pentru inaugurarea expoziţiei, prin toate oficioasele şi publicaţiile ministeriale, n’a putut lua parte la această serbare.
In loc să se ducă acolo unde prezenţa ministerului domeniilor era necesară, cc. Năstase s’a dus la Brăila ca să ’şl vîndă grîul.
Ce ziceţi de ministrul care pune mal presus de interesele ţărel interesele sale personale ?
Sîmbătă se termină, în Craiova, concursurile pentru admiterea în şcoalele normale de învăţători.
Comisiunea, al căreia preşedinte este d. Teodor Speranţa, va înainta zilele acestea ministerului şcoalelor raportul d’împreună cu tabloul*notelor obţinute de concurenţi.
Numai 33 din moşiile arendate la licitaţia din August trecut afl fost aprobate de consiliul de miniştri.
Pentru rest, o nouă licitaţie va fi ţi-
—	Moşioară pe care o al de la Glafira Petrovna?
—	Da, verişioară, chiar aceea.
—	Dar nu te glndeştl, Teodor ? Al la Lavretzky o casă atît de frumoasă !
Lavrelzky încruntă puţin din sprinceană.
—	Aşa este... Dar am la moşia cea laltă o căşcioară, care este mal mult de cît îmi trebue. Locul acela îmi convine mal bine de o cam dată.
Maria Dmitrievna se turbară din nofl, pînă lntr’atlt ca să se scoale de pe fotolii! şi să deschidă braţele. Panşin îl veni în ajutor înjghebînd o convorbire cu Lavretzky Maria Dmitrievna se mal linişti, se rezemă de scaun şi se mărgini să arunce din cînd în cînd cîte o vorbă în conversaţie; tot de odată, privea atît de duios pe mosafirul săO, ofta într’un mod atît de semnificativ şi da din cap cu atîta tristeţe, în cît Lavretzky, ne mal putînd răbda aceasta, o întrebă în* sfirşit, fără de veste, dacă nu se simte bine.
—	Ba da, slavă Domnului! răspunse dînsa. Dar de ce mă întrebi?
—	El, doamne, de nimic; mi s’a părut că nu erai bine.
Maria Dmitrievna îşi luă un aer demn şi puţin cam jicnit.
Dacă este aşa se gîndi ea, mie tot una ’ml-e; după cît se pare, dragă, n’al habar de nimic. Altul s’ar fi uscat de necaz şi tu n’al pierdut nici un dram de grăsime.
Vorbindu-şl ast-fel Mme Kalitin nu-şl alegea expresiile ; cînd se adresa altuia, îşi da osteneală să le mal clntărească niţel.
Lavretzky, în adevăr nu prea semăna a victimă a sorţel. Faţa sa rumenă, tip desă-vîrşit de rus, cu fruntea albă şi innaltă, cu nasul puţin cam mare şijcu buzele sale largi şi regulate, respira un aer de sănătate ţărănească, arăta o mare şi Îmbelşugată putere de viaţă. Era sdravăn cioplit, şi părul săti bălan era din firea sa încărlionţat ca al unul băiat. Numai ochii albaştrii, puţin cam ficşi, exprimau ceva care nu era mei
nută la 21 Septembre viitor, Ia ministerul domeniilor.
Eri, d. dr. Mendonidi a fost victima unul accident. Alunecînd de pe scara locuinţei sale din strada Sfinţilor, d-sa s’a lovit grav la cap.
Inregistrînd ştirea, urăm d-lul dr. Mendonidi o grabnică însănătoşire.
Ziarul Koelnische Zeitung a adresat ministerului nostru de justiţie o rugăciune cerîndu-I oare-carl lămuriri asupra proiectului de lege despre falimente şi despre samsari.
In această scrisoare directorul ziarului Koelnische Zeitung comunică d-lul Al. Djuvara, că marile case din Germania nu mal aii nici o încredere în pieţele ro-mîne în urma escrocheriilor samsarilor de falimente, dar speră că dacă statul romîn va proceda cu energie în contra samsarilor şi în contra unor negustori necinstiţi, relaţiunile dintre pieţele germane şi cele romîne vor deveni mal Întinse.
Amicul nostru d. Miloue Lugomirescu se află bolnav în pat de vr’o două săptăinînl.
Urăm vechiului nostru colaborator o repede însănătoşire.
Toate ziarele din Budapesta spun că manevrele Austro-ungare din Totis, la care afl azistat împăraţii YVilhelm şi Frantz Iosef, precum şi şefii statelor ma-joare din Germania şi Rusia, d-nil generali baron Schlieffen şi Obruceff, s’afl încheiat cu un fiasco colosal:
In momentul cel mal important chiar corpul V de armată, comandat de Ar-chiducele Frederic, în Ioc să respingă pe duşman (corpul IV comandat de principele Lokowitz) s’afl desfăcut in cinci părţi şi aceste s’au răsboit între ele.
împăratul Frantz Iosef a fost foarte indispus de acest fiasco.
Marţi s’a ţinut un mare congres slav Ia Laibach, în Austria, Ia care afl participat 1800 de delegaţi al slavilor din Austria.
Acest congres e considerat în Austria ca un mare eveniment, de oare-ce la des-baterl aii participat mal mulţi deputaţi opozanţi din Camera Croaţiei, în ţrunt’e cu şeful opoziţiei unite, d. baron Rukavina.
Croaţia, aparţinînd coroanei ungare, iar nu celei austriace, manifestaţia de Ia Laibach se dirigiază şi în contra Ungariei.
Congresul s’a încheiat prin formarea unei ligi a popoarelor slave din sudul Austro-Ungariel.
Atragem atenţiune poliţiei asupra faptului că acum cîte-va zile sergentul cu No. 74, postat îu strada Popa Nan, a lovit din chiar senin pe d. I. Râdol, care conducea pe nişte veri al săi.
Graţie numai intervenţiei cîtor-va tineri ce se aflaţi pe acolo, d. Rădol a putut li scăpat din mîna sergentului bătăuş.
Unele ziare din Viena şi Budapesta spun că guvernul austriac se ocupă cu ideia de a susţine candidatura d-luî deputat dr. Zur-can, din Cernăuţi, membru al partidului naţional romîn din Bu covina, la preşedinţia Reichsra-thului.
întrebăm casa şcoalelor şi în special, pe d. Vasile Palade, prea scrupulosul el administrator, pentru ce avocaţii casei nu ati început nici o urmărire contra d-lul St. Si-hleanu, pentru executarea dispoziţiunikr testamentare ale defunctului colonel Peretz
grijă, oboseală, şi glasul îl era prea de tot sigur.
Panşin îşi urma convorbirea. El o aduse asupra fabricaţiei zahărului din sfeclă, subiect asupra căruia tocmai citise de curînd două cărţulii franţuzeşti, ceea ce îlflngădui să-I expue conţinutul cu o modestie liniştită, fără ca totuşi să spue de unde luase cunoştinţele acestea.
—	A ! dar ăsta I Fedia 1 exclamă de o dată Marfa Timofeevna, Ia spatele uşel întredeschise a camerei de alături. E chiar Fedia!
Şi bătrînica intră repede în salon. Lavretzky nici n’avusese timp să se scoale, că şi era îmbrăţişat.
—	Lasă-mă să mă uit la tine, lasă-mă să mă uit la tine ! repeta ea dîndu-se îndărăt cu un pas. O ! dar ce bine te ţii! Al îmbă-trînit, dar nu te-al făcut de loc urît. Dar nu-mi săruta mîinile; sărută-mă pe obraz, dacă obrajii mei sbîrciţl nu-ţl insuflă teamă. N’al întrebat de mine, al ? n’al vrut să ştii dacă băbuşca ta de mătuşe mal trăeşte, copil răii ce eşti! Dar lasă că nu-l*nimic, de ce te-al fi gludit la mine ? Numai că e prea frumos din partea ta că al venit. El, mamă, adause eaîntorclndu-sela Maria Dmitrievna, i-al dat ceva barem P
—	Dar nu-mi trebue absolut nimic, se grăbi să zică Lavretzky.
—	Ia cel puţin un pahar de ceaiil cu noi. Doamne ! vine de nu ştii unde, şi să nu-I dăm cel puţin un pahar de ceaiil.
Liso, dă fuga şi fă rost. ’Ml-adue aminte că, de mititel, erai foarte mîneăcios, şi chiar astă-zl, crez că nu dai încolo bucăţele bune.
—	Mă închin cu plecăciune, Marfa Timofeevna, zise Panşin apropiindu-se de bătrîna femee. care se pierdea de bucurie şi se înclină adînc în faţa el.
—	Iartă-mft, domnule, răspunse Marfa Timofeevna, în bucuria mea nu te-am văzut. Cum semeni acum cu biata mamă a d-tale ! continuă dînsa lntorcîndu-se la Lavretzky ; aveai numai nasul de la tatăl tăil şi tot îl mal al. O să stal mult cu noi ?
—	Plec mline, mătuşă.
şi pentru restituirea veniturilor moşiei Ta-maşul, Încasate pe mal mulţi ani ?
Se ştie că filantropul colonel a lăsat această moşie ministerului de instrucţie, sub condiţiunea de a Întreţine biserica şi şcoala din Tamaş şi a trimite mal mulţi bursieri la studio.
Piuă astă-zl însă, nici una din aceste dispoziţii testamentare nu afl fost îndeplinite de d. Ştefan Sihleanu, lăsat executor testamentar.
Aşteptăm răspuns.
Mal mulţi ofiţeri bulgari aii cerut autorizaţie ministrului de râzboifl al ţ principatului vecin, d. colonel Ivanov, pentru a vizita stabilimentele militare din Bucureşti.
Autorizaţlunea le-a fost acordată şi Joi aO şi sosit în capitală un număr de 22 ofiţeri bulgari.
El aO adresat ministerului nostru de răz-boifl o cerere pentru a li se permite vizitarea diferitelor stabilimente militare.
Cel mal mulţi dintre ofiţeri sunt din corpul de geniii al armatei bulgare.
Suntem nevoiţi a reveni asupra informaţiei noastre relativă la d-ra Maria Io-nescu, profesoară la asilul Elena Doamna.
Una dintre distinsele licenţiate ale fa-cultăţel noastre de litere, d-ra Ionescu suplineşte catedra de limba romînă de ta asii," în baza unul strălucit concurs-la care a obţinut media 9.
Şedinţele consiliului general al ins-trucţiunel continuă, în fie-care seară, la ministerul şcoalelor sub preşedenţia d-lul Haret. ’
După cum cititorii noştri ştiu, se discută chestia reformei programelor în-văţămîntulul primar.
AO fost invitaţi de ministru, pe lingă inspectorii şcolari şi diferite alte persoane speciale în chestiile îuvăţămîn-tulul primar. Intre alţii aO fost invitaţi şi d. C. Meissner, înainte încă de a fi numit inspector general.
Dintre inspectorii şcolari, primari, numai d. Ştefan C. Ioan n’a fost invitat, căci vorba d-lul C. Dimitrescu-Iaşf,— «d-sa nu e special de cît în limba franceză».
D. Haret ar dori să dea o mal mare dezvoltare lucrului manual în învăţă-mîntul primar, precum ar dori ca studiile practice agricole să aibă importanţa lor în şcoalele normale pedagogice. In această privinţă, raportul d-lul Ioan Mitru, directorul şcoalel Vasile Lupu din Iaşi, cuprinde o întreagă reformă.
Ministrul va supune acest raport în discuţia consiliului general.
D. Mircea G. Petrescu, primarul oraşului Tulcea, ne-a trimis următoarea depeşe, pe care am primit’o aseară tîrziO.
*Rog daţi ospitalitate în coloanele dv. următoarei esplicaţiuni fată cu informaţiile date de Dreptatea sub titul Primarul din Tulcea. Cred necesar a vă confirma demisiile unora din consilieri; motivele însă sunt cu totul altele de cît cele arătate; ele sunt pornite numai din spirit de ostilitate şi provocate de unele persoane care tocmai ar trebui să propage ordinea şi respectul legilor.
Pînă cînd va fi oportun să mă explic liber, vă comunic că de şease zile am cerut guvernului suspendarea mea şi anchetă.
Mircea G. Petrescu.
Primarul Tulcea
Foarte bine, d-le primar. Iată că ţi-am dat ospitalitate în coloanele Epoceî, cu toate că nu înţelegem pentru ce te a adresat tocmai la noi şi nu la Voinţa Naţională, cu toate că adevărul este cu Dreptatea, iar nu cu d-ta. La rîndul nostru însă te rugăm să ne spui cari sunt
—	Unde ?
—	La Wassilevskoe.
—	Miine ?
—	Daeă e mline, mîine fie. Dumnezefl cu tine ; ştii tu mal bine ce să taci. Numai, nu uita să-ţi el rămas bun de la mine.
Bătrîna îl mîngîie pe obraz.
—	Nu sperăm să te mal văd ; ;p, nu doar că mă simt cu piciorul în groapă; nu. Tot mal am suflet pentru vr’o zece ani; noi al de Pestoff suntem tari; moşul iăă avea obiceifl să spue ca noi trăim două vieţi; dar numai unul D-zefl ştie cită vreme al fi mal putut să stal prin străinătate. îmi pari tot aşa de voinic ca altă dată. Mă prinz că tot mal ridici zece puduri într’o mină. Tatăl tăil, să mă erţl, dar nu era ca toată lumea, şi cu toate astea nu putea să ’I treacă ceva mal bun prin cap de cît ca să-ţi dea ca dascăl pe Elveţianul acela. Ţi-aducl aminte cum vă luptaţi cu pumnii ? Mi se pare că aceasta se numea gimnastică ?
Dar ce trăncănesc eii atîta? Doar împiedic pe d-nu Panşin ca să vorbească. (Se prefăcea că rosteşte numele lui apâsînd pe silaba din urmă). Mal bine să ne bem ceaiul haide să ne suim pe terasă. Al să vezi ce mal cremă avem,—cu totul alt ceva ca In Parisul şi Londrele dv. Haide, haide odată; şi tu Fediuşca dă-ml braţul. Iacă un braţ Âdravău; cu tine nu se teme cine-va cază.
Fie-care se sculă şi cu toţii se duseră pe terasă, afară de Ghedeonovski, care se depărta în taină. Tot timpul cît a dăinuit convorbirea lui Lavretzky cu stăpîna casei, Panşin şi Timofeevna, el a stat într’un colţ, clipind din ochi şi aţintind urechea cu o curiositate de copil; acum, îl rima pe inimă ca să poarte mal repede prin oraş vestea despre sosirea acestui mosafir interesant.
In aceeaşi zi, pe la unsprezece ore seara, iată ce se petrecea în casa d-ueî Kalitin. La rîndul de jos al caselor, In pragul salonului, Panşin folosindu-se de un moment favorabil, îşi luă rămas bun de la Lisa, şi-I zicea, ţinlnd-o de mină:
Ştii ce mă mină încoace; ştii de ce
persoanele cari «tocmai ar trebui să propage ordinea şi respectul legilor» şi fac tocmai contrarul.
Domnule Paul Stătescu, fereşte-te.
Congresul studenţilor
Eri la amiazl, studenţii universitari afl sosit în Tîrgul Jifl.
O mare mulţime de cetăţeni le-a făcut o primire entuziastă la gară, iar primarul oraşului, d. Titu Frumuşanu, le-a urat bună venire.
Afl răspuns studenţii Danielopol—Bu. cureştl şi Moisiu—Iaşi, mulţumind cetăţenilor pentru frumoasa primire ce au făcut studenţilor.
Preşedintele congresului va fi ales anul acesta, după cum prevăd statutele, dintre studenţii ieşeni.
Candidează d-nii Moisifl Telemac si Iamandi.
Expoziţia «lin Constanţa
(prin fir telegrafic)
Eri s’a deschis expoziţia, printr’un TeDeum, oficiat în biserica catedrală, la ora 11 dimineaţa.
, Erail faţă toate persoanele oficiale din Constanţa şi membrii comisiei organizatoare d-nil Luca Ionescu—preşedintele; Lo.tus-teanu, Filip—medici veterinari; Andronescu —inspector domenial şi Pariano—preşedintele consiliului judeţean—membri.
*
îfj ;);
După oficiarea Te-Deumului, prefectul Luca Ionescu, Intr’o euvîutare foarte sumară, a declarat expoziţia deschisă, în numele M. S. Regelui.
Sobrietatea cuvîntărel d-lul Ionescu a surprins pe mulţi. Lumea se aştepta ca reprezentantul guvernului să releve importanţa acestei serbări şi a expoziţiei, menită să dea un noii impuls dezvoltării economice a Dobrogel.
In loc de toate acestea, prefectul s’a mulţumit numai cu cuvintele sacramentale, uzitate în asemenea ocazii, ceia ce a dat loc la comentarii defavorabile, în publicul azis-tent.
S’a comentat mult şi absenţa miniştrilor anunţaţi. Nici chiar d. Stolojan n’a asistat la inaugurarea expoziţiei.
Mulţumită acestor împrejurări, entusias-piul a lipsit cu desăvîrşire.
*
* *
Expozanţii sunt numeroşi.
_ Lucrările casnice, produsele agricole şi industriale sunt bine reprezintate.
De asemenea atrage atenţiunea vizitatorilor secţia animalelor.
Specieîe bovină şi ovină numără frumoase eşantilioane.
Detalii prin poştă.
(trista.
—	Recomandăm cititorilor noştri otelul Creţulescu, din strada S-tul Ionică, 14.
Complect restaurat şi mobilat din noii, otelul posedă camere mari şi spaţioase, cari se închiriază cu luna, cu preţurile cele mal moderate.
D-na -Jeanne Breil, actuala antrepre-noare a otelului, a ţinut să facă din el o casă de primul rang.
In special pentru familii, otelul Creţulescu este o locuinţă din cele mal liniştite şi plăcute.
—	De curînd a apărut un manual de geografie, pentru clasa I secundară.
Cartea este aprobată de onor. ministerul cultelor şi e făcută de d. profesor I. VSja.
—	Duminică 7 şi Luni 8 Septembrie vor fi la Velodromul Romîn, alergări foarte interesante.
Vor lua parte la aceste alergări şi 2 cu-rorî renumiţi: Michelet, din Paris şi Nepptj din Mfinchen. Cu această ocazie anunţăm, că ^Velodromul va fi luminat pentru prima oară cu lumină electrică.
—	A apărut Medicina Oficială, eonfe-
vin efl merett în casa asta ; de ce să mal vorbesc, cînd totul este limpede ?
Lisa nu răspundea nimic, şi nu zîmbea ; îşi ridicase puţin sprinccnile şi se roşise, uitîndu-se în pămînt, dar nu ’şl trăgea mîna. La etajul întîl în camera Marfeî Timofeevna, luminată de o lampă atîrnată în faţa unor vechi icoane şterse, Lavretzky, stînd într’un fotoliu, cu coatele rezemate pe genuchl, cu faţa ascunsă în mîinl ; bătrîna femee, în picioare şi tăcută dinaintea lui, II trecea din cînd în cînd mîna prin păr. El rămase mal mult de un ceas la dînsa, după ce şi-a luat rămas bun de la stăpîna casei; nu spuse mal nimic bunel sale prietene bătrîne, si ea, din partea sa, nu îl întrebă nimic...— Şi ce ar fi putut el să spuie, ce-ar fi putut ea întreba?
Dînsa Înţelegea totul, lua parte la toate suferinţele lui.
VI
Tînărul Lavretzky (cerem voie cititorului de a întrerupe puţin povestirea noastră) la moartea tatălui sâfl, încredi’.iţase mătuşei sale Glafira Petrovna administrarea proprietăţilor şi supravegherea intendenţilor, şi pleca la Moscova, unde îl chema un simţî-mîut nelămurit, dar căruia nu-i se putea împotrivi.
îşi dedea seamă de lipsurile creşterii sale şi hotărî de a reclştiga, pe cit era cu putinţă timpul perdut.—In vremea celor cinci ani din urmă, citise şi văzus^puţia luinsa; multe gîndurl i-se băteafl In cap; nu numai un profesor ar fi rîvnit să aibă cunoştinţele Iul, şi cu toate acestea, el nu cunoştea cea mal mare parte din elementele familiare ori cărui şcolar. Savretzky se simţea o fiinţă deosebită, ceea ce-i răpea ori ce libertate.
(Va urmă).
www.dacoromanica.ro
rinţă pregătită pentru al XVIII congres studenţesc de d. P. Zosin.
—	Iată lista complectă a numerelor titlurilor de rentă ieşite la sorţi, In tragerea de la 1 Septembrie a. c. :
titluri a 500 lei
1476 1726 1774 1777 1950 1971 2449 2613 2687 3057 3273 3432 3807 3872 3910 3918 4270 4465 4679 5117 5137 5352 5425 5495 6388 6573 6658 6901.
3 titluri a 5.000 lei
372, 496
Plata se va face de casieriile Statului, cu Începere de la 1 Octombrie viitor.
—	Una din composiţiunile artistului Er-cole Carini, Air de danae dana le style ancien a fost executată la Ischl de orchestra casinulul.
Succesul a fost desăvîrşit. r *** Duminică şi Luni, va avea loc In localul Societăţel de dare la semn din str. Carol Davila, serbarea dărel generale la semn.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	D. Al. Melon, consul al Franţei în Capitală şi cancelar al legaţiunel, a plecat as-tă-zl de dimineaţă la Sinaia, spre a vedea pe d. conte d’Aubigny, ministrul Franţei.
D. Melon se întoarce Luni.
*	Cu Începere de Marţi 9 Septembrie, orele de lucru la direcţiunea generală a C. F. R. vor fi de la 11 pînă la 6 seara.
0 îndrăsneaţă escrocherie
Berlin, 5 Septembrie.— Vorbind de ştirile romantice date de ziarele germane, în privinţa pretinsei căsătorii secrete a ar-chiducelui austriac Frans-Ferdinand la Londra, Kreuzzeitung zice că este vorba de o simplă escrocherie.
Pretinsul archiduce s’a presentat sub numele de doctor Arend la o domnişoară din Aix-la-Chapelle şi a convins-o să meargă la Londra, unde se va face căsătoria. Domnişoara în cestiune a dispărut la 10 Septembrie; se crede că ea avea la dînsa 40,000 de mărci.
E temere ca nu cum-va doctorul să fie un negustor de carne omenească.
Evacuarea Tesalieî
Constantinopol, 5 Septembrie. — Evacuarea Tesalieî se va face o lună după ce se vor desemna veniturile destinate vechilor creditori şi împrumutului pentru Indemnitatea de resboiu, după ce se va aproba o lege în această privinţă, cînd va începe să funcţioneze administraţia datoriei şi se va fi promulgat împrumutul.
Balonul luî Andree
Petersburg, 5 Septembrie.—Se anunţă din Krasnoyorsk Agenţiei Ruseşti că balonul lui Andree a fost zărit la 2, 14 Septembrie la 11 ore seara, vr’o 5 minute, în direcţia nord-vestică, din satul Antziferowskoje, districtul Mmisseisk.
Turcia şi Creta
Canea, 5 Septembrie. — Ambasadorii la Constantinopol au autorisat pe consuli să ia din suprataxa vămilor, jumătatea soldei geandarmeriei otomane, care trece sub ordinele comandamentului internaţional.
In urma atentatului de la Hierapetra, posturile au fost ast-fel puse incit să poată împiedica pe insurgenţii armaţi de a se apropia la mai mult de 2 kilometre de cordonul trupelor internaţionale.
DIYBRSB
MNCAP1TALA
Dezertor prins. — Astă noapte, agenţii poliţiei de siguranţă, afl prins intr’o circiumă din spre bariera Rahova, pe un anume Miha-lache Georgescu, dezertor din regimentul 19, Rîmnicul-Sărat.
Georgescu era de mult timp căutat de autorităţile militare, şi telegrame circulare fuseseră date In toate direcţiunile pentru prinderea lui.
Pe lingă că este dezertor din armată, Georgescu era urmărit şi pentru alte multe delicte săvirşite de dlnsul la R.-Sărat.
DlNJţAR^
O brută.—Iohan Fogel, calfă de bărbier în oraşul Roman, a atentat Ia pudoarea unei copile de 2 anljum., a patronului săfi. Copila a fost din cauza aceasta in primejdie de moarte.
Tribunalul de Roman, a condamnat pa bestie la 2 ani închisoare.
Tunsă din gelozie.—Poşta de azi ne aduce o scrisoare din Panciu, în care se spune lucruri foarte nostime.
Numai să vedeţi:
In Panciu locuia o tînără fată, israelită. Clara Askinasi, logodnica tînărulul Lupu Gotfeder din Bacăfl.
Cum se făcu Insă că acum în urmă lucrurile se schimb vră cu desăvîrşire şi, cu alte cuvinte, Lupu fu trădat.
Aşa, Joul dimineaţa la orele 8, fata fuge de la părinţii săi la un alt june Pmat A. Kohn, bun prieten cu logodnicul.
Dispăruta, urmărită de mulţi prieteni al casei, este găsită de Avram Veimberg, care o conduce la domiciliul părintesc.
In zadar toate mustrările părinţilor, toate implorările, fata declară că nu voeşte să ia pe Lupu, în ruptul capului.
Şi într’adevăr, din nofl fuge a doua zi.
Ce se întîmplă insă?
Fericitul Ptnat, Sntr’un moment de gelozie nebună, de teama ca fata să nu fie a Iul Lupu, înfige (puternic mina în părul el şi cu nişte foarfece de tuns oile, tunde mieluşica lui... Lupu,
Şi aşa, termină scrisoarea corespondentului nostru, lucrurile aii ajuns la parchetul din localitate, care instrueşte afacerea.
Ceartă cu omor.—Ni se comunică din Constanţa că o dramă sîngeroasă s’a petrecut zilele trecute în acel oraş.
Doul tătari Feizi Nizami şi Ersali Abi, pe cînd chefuiaii într’o circiumă din strada Mangaliei, s’atl luat la ceartă.
îndârjiţi de băutură şi încălziţi de discuţiu-nea violentă, care luase naştere din lucru de
nimic, în puţin timp cearta a degenerat in bătae. Stăpînul prăvăliei însă intervenind, cel doi beligeranţi fură despărţiţi, după ce abia apucaseră să 'şl tragă cîte o palmă.
După acest mic incident cel doul tătari se instalară iar la masa de băut şi cheful continuă ca şi cum nimic nu s’ar fi întimplat. In Nizami însă clocotea setea de răzbunare. Către seară, a pîndit pe adversarul săO din circiumă, cu care băuse de dimineaţă şi îatîmindu'l pe drumul ce merge spre Anadalchioi, s’a repezit asupra lui, ca o fiară sălbatecă şi i-a inplîntat un cuţit în partea stingă a pieptului.
Intr’o stare desperată, Abi a fost transportat la spitalul comunal, unde starea lui este considerată ca disperată.
Criminalul a fost prins pe dată şi înaintat parchetului.
DIN STREINA TA TE
Un accident Întimplat artistei Navali Ilernliardt.—Marea artistă Sarah Bem-hard, care se găseşte actualmente în vilegiatură pe ţărmul mărel, se aventurase zilele trecute să facă o escursiune pe o coastă a mărel pe unde drumul era impracticabil. Persoanele cari o însoţeaţi în această escursiune nu ati putut să o urmeze pînă la capăt şi în momentul cînd era în pericol nu afl putut săi vinăjin ajutor. Un bun prieten al marel tragediane, cunoscutul poet, Edmond Ilaraucourt, care'se găsea la o mare distanţă de intrepida escursionistă, alergă în ajutorul el, urcînd ceasta pe o altă cărare. Cu greii, marele poet reuşi să ajungă pînă la tragediană şi să o ajute pentru a scoborî coasta. Din nenorocire, în momentul cînd se pregăteai! să treacă peste o stîncă. o parte din coastă, cu stîncă pe care eraţi escursioniştil, s’a prăbuşit. Ilaraucourt s’a încercat să susţină pe artista, dar amîndoul s’a a prăbuşit după stîncă.
Printr’un noroc miraculos, ,’ambil eseursio-niştl ati scăpat, cu spaima şi cu cîte-va contu ziunl uşoare.
Depeşile de azî
(Serviciul «Agenţiei Domine*)
Viena, 5 Septembrie. — Oficialul publică numirea Prinţului de Windischgraetz ca preşedinte al Camerei seniorilor, precum şi acea a Prinţului Carol d’Anersperg şi a contelui Ernest Hoyos, ca vice-preşedinţl al a-celeaşl Camere.
Mexico, 5 Septembrie. — Generalul Diaz, preşedintele Republicel, mergînd să asiste la serbarea independenţei Mexicului, a fost atacat de uu individ, care i-a dat un pumn la ceafă.
Preşedintele n’a fost rănit.
Individul arestat pare a fi nebun.
Constantinopol, 5 Septembrie. — D. Cam-bon a fost primit în audienţă de Sultan.
Şahul Persiel a trimes 400 de lire pentru bazarul de ajutoare lu favoarea victimelor ultimului răsboiti.
Viena, 5 Septembrie.—Se anunţă din Roma Corespondenţei Politice că marina de res-bel italiană se va spori în curînd prin construirea a 4 cuirasate de rangul întîifl şi a mal multor torpiloare.
Viena, 5 Septembrie.—Un ordin de zi al împăratului, adresat armatei, datat din Totis, 3 Septembrie exprimă cu ocazia manevrelor, deplina sa satisfacţie în privinţa instrucţiei tutulor armelor care este minunată şi a bunului spirit care domneşte In armată şi în cele două landwehre.
Forţa armată a dat dovezi intervenind pentru menţinerea ordinel legale şi dînd ajutor în timpul catastrofelor causatede elemente.
Armata şi cele două landwhere formează o legătură preţioasă care înconjoară cele două monarchil.
împăratul exprimă mulţumirile sale şi recunoştinţa sa celor sa celor trei miniştri militari, celor doul comandanţi şefi a land-weherelor, şefului Statulul-Major şi tutulor ofiţerilor şi soldaţilor.
Stockholm, 5 Septembrie. — Mai mulţi prinţi străini au sosit deja pentru serbările jubileului Regelui. Printre ei sunt : archiducele Eugeniu, representînd pe împăratul Frânte Iosef, prinţul Frederic Leopold representînd pe împăratul Wil-helm, şi ducele d'Aosta representînd pe Regele Italiei.
Le Hăvre, 5 Septembrie. — Regele Sia-mulul a plecat la Londra, după ce a vizitat stabilimentele maritime.
MohacI, 5 Septembrie. — Cu toată ploaia ce nu încetează de a cădea, împăraţii, Wil-helm şi Frantz Iosef, aU continuat vînăto-rile lor.
Roma, 5 Septembrie.—Italie spune că d, Gianturco va lua portofoliul justiţiei şi d. Cidruelii acela al instrucţiei publice.
ULTIME INFORMAţIUIII
Conflictul ruso-romîn
Iată în întregul ei depeşa corespondentului nostru din Paris, privitoare la conflictul ruso-romîn, pecare am dat-o în re-sumat, în ediţia noastră de dimineaţă :
Le Temps publică o telegramă după pare un conflict s’ar fi ivit între guver nul rusesc şi cel romîn, din cauza actelor cu totul arbitrare pe cari autorităţile romîne le txercitează asupra bastimentelor streine la gurile Dunărei.
Se pare că şeful portului Sulina şi al poliţiei maritime exercită adevărate perchisiţiunl asupra bastimentelor şi împedecă echipagele de a eşi pe uscat.
Represeniaţiunl aii fost adresate de consulul rus din Galaţi guvernului romîn, în urma cărora şeful poliţiei a fost destituit.
Asta este versiunea pe care o dă le Temps.
Cititorii noştrii cunosc însă adevărul.
Şeful poliţiei maritime din Sulina, departe de a fi făcut perchisiţiuni, a fost împedecat de un comandant rus de a’şi îndeplini chiar datoria.
Şi d. Sturdza Va destituit.
Intre d-nil Dim. Sturdza şi Eugen Stă-tescu a intervenit următoarea înţelegere :
D. Sturdza va convoca în curînd comitetul executiv al partidului liberal ca să delibereze asupra situaţiei şi să restabi-
lească înţelegerea intre diferitele nuanţe ale colectivităţel.
Conform hotărîrel comitetului execu-cutiv se va face apoi şi remaniarea ministerială înainte de deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
Suntem curioşi numai să ştim dacă la aceste consfătuiri va fi invitat şi d. N. Fleva, membru în comitetul executiv al partidului liberal.
Pînă la convocarea comitetului executiv se urmează tratativele între sturd-ziştl şi aurelianiştl.
, * *
Aşa erl după amiazi, d. V. Lascar a avut o lungă întrevedere cu d. Dimitrie Sturdza, la ministerul de externe.
D. V. Lascar s’a întreţinut mal bine de o’oră cu primul ministru, tocmindu-se asupra condiţiunilor de împăcăciune.
D. Lascar Catargiu, veneratul şef al partidului conservator, este aşteptat în Capitală astă seară la 9 şi 45, venind din Constanţa.
Budgetul primăriei Capitalei, alcătuit după chipul şi asemănarea Kefereulul, începe să dea rezultate îngrijitoare pentru comună :
Veniturile după accize de la 1 Aprilie —31 August se urcă la 3.007.620 lei 95 b.
In perioada corespunzătoare a anului trecut s’a încasat . . 3.032,348 lei 59 b.
Deci un minus de .	24,727 lei 65 b.
Evaluările budgetare in anul trecut la accize afi fost de 7.525.000 lei, iar în budgetul exerciţiului curent de 7.825,000 de lei.
De aici rezultă că pe cită vreme evaluările budgetare pe acest an sunt mal mari cu 300.000 lei, veniturile scad în aceeaşi proporţie.
Se ştie că d. AbgarovicI, consilier la Curtea de Apel din Galaţi, şi-a regulat dreptul la pensiune pe ziua de 1 Octombrie viitor. De la această dată prin urmare, locul său rămîne disponibil.
Ţinem din sorginte demnă de toată încrederea, că acest înalt post a fost promis d-lul I. Bastacbe, actual procuror general în Galaţi.
Totuşi ilustrul bărbat se teme de o tragere pe sfoară şi s’a gîndit să-şi ia toate măsurile de precauţiune.
In acest scop, d-sa a simulat că e bolnav, pe ziua de 3 Septembrie trecut, pentru ca procesul Robescu—care urma să se judece în acea zi—să fie amînat.
D. Bastacbe doreşte ast-fel să se facă abil, pentru ziua de 27 Octombrie, dată cînd s’a amînat procesul d-lul Robescu, făgăduind că va accepta delegaţia de procuror general, ca să susţină acuzaţia.
Tîrgul e simplu şi intră în moravurile colectiviste. Dacă îmi daţi postul de consilier, spune d. Bastacbe, voiu susţine acuzarea în procesul Robescu.
Principiul «donnant-donnant» îşi găseşte ast-fel întreaga lui aplicare.’
Azi după amiazi s’a ţinut un consilia de miniştri, la ministerul de interne, sub preşedinţa d-lul Sturdza.
Intre alte cestiunl, se zice că consiliul s’a încercat să cadă la învoială asupra numirilor de prefecţi în locurile vacante de la BacăQ şi Dîmboviţa.
0 telegramă din Ploeşti ne aduce trista ştire că azi dimineaţă la orele 5 d. Radu Stanian, primarul oraşului şi alesul colegiului I de Prahova, a încetat subit din viaţă. Defunctul a fost un statornic şi devotat membru al partidului liberal.
Drept consecinţă a atitudinel partidului naţional romîn din Bucovina, faţă de guvernul austriac, e vorba ca actualul guvernator al Bucovinei, contele Goăss, să fie transferat în aceeaşi calitate la Salsburg, şi în locul d-s’ale să fie numit unul din fruntaşii romînl din Cernăuţi.
La Legaţiunea franceză din capitală nu se ştie încă nimic despre permutarea d-lui conte d’Aubigny la Munich, anun\ ţaţă după Le Temps.
D. N. de Fonton, ministrul Rusiei in capitală este aşteptat în Bucureşti la 15 ale acestei luni intorcîndu-se din eoncedifl.
Direcţia institutului de surdo-muţl din Focşani a fost oferită d-lul Schenek, directorul unul institut din Iaşi.
Erl la ora 2 p. m., o întîlnire pe teren a avut loc la hipodromul de la Bâ-neasa, între d-nil C. Balş şi Iancu Giurgea.
Martorii d-lul Balş eraţi d-nil general Catargiu şi Henri Catargiu ; acel al d-lul Giurgea aO fost d-nil C. Sturdza şi R. Romalo.
S’afi schimbat două gloanţe fără rezultat, după care martorii afl declarat onoarea satisfăcută.
D. Zâne, architectul ministerului de domenii, a fost însărcinat ca să inspecteze toate clădirile din ţară, depinzînd de acest minister şi să facă devizurile de reparaţiunile ce sunt necesare, pentru ca suma să fie trecută în budgetul anului viitor.
Pînă acum d. Zâne a inspectat tîrgul de rîmătorl din T.-Severin, pepiniera din Strehaia, ferma din Studina, moşia Segarcea, pepiniera Ciupercenlşi şcoala de agricultură din Strehareţ.
D. Mihail Balş, reîntors de la moşie, se află bolnav de cîte-va zile.
Urăm amicului nostru o grabnică însănătoşire.
Din Iaşi ni se anunţă moartea amicului nostru Alexandru Luponi, un distins membru al baroului iaşan.
Moartea Iul lasă adinei regrete în toate păturile sociale ale laşului.
Foarte apreciat de clienţi pentru conştiinciozitatea sa, Luponi era foarte stimat şi de judecători pentru tactul seriozitatea şi soliditatea cunoştinţelor sale.
In politică, Luponi a fost un membru devotat şi constant In partidul radical. Ca radical a fost ales In consiliul judeţean şi apoi In delegaţiuue, unde judecata sănătoasă şi munca lui conştiincioasă aa fost foarte mult apreciate.
In primăvara aceasta, Luponi s’a Înscris, o dată cu prietenii săi, în partidul conservator.
Trimetem familiei condoleanţele noastre.
Din comunele ConduceştI şi Buimăceni din jud. Botoşani dispărînd febra aftosă, s’afl ridicat măsurile sanitare luate In vederea epizootiei.
Epizootia de febră aftoasă numai există astă-zl In judeţul Botoşani de cit In cîte-va comune şi în stare de descrescere.
După ultimele rapoarte, sosite la direcţia serviciului sanitar, febra aftoasă, care a bîntuit, în timpul lunel August, printre vitele cornute din ţară, e în descreştere.
Singurelejudeţe, în cari epizootia mal face încă victime, sunt Dorohoiul şi Vasuluiul.
In cel întîifl, numărul vitelor atinse de febra aftoasă, la 31 August, se ridica la 4069, iar în cel din urmă la 2473.
Congresul studenţilor
Primim de la trimisul nostru la congresul din T.-Jiu, următoarea telegramă:
Azi a început discuţia asupra statutelor asociaţiunel studenţilor.
De către d. Zosln s’a propus admiterea studenţilor streini în asociaţie. D. George Dauielopol combate propunerea, care se respinge cu mare majoritate. Şedinţa continuă în linişte.
Expoziţia din Constanţa
(Prin fir telegrafic de la trimisul nostru special)
Deşi vreme urltă, vizitatorii sunt numeroşi. Trenurile speciale, cari pleacă din gara oraşului spre expoziţie, instalată în localurile tîrgulul de vite, de la Anatolkiol, lingă Constanţa, sunt ticsite de lume.
Toate plăşile judeţului sunt reprezentate.
Din judeţul Tulcea, numai plasa Baba-dag are o secţie specială.
*
* *
Lucrările casnice, pescăriile şi conservele de peşte, produsele agricole—orzul recoltat din plasa Medjidie, vinurile de pe dealurile Tulcel, sfeclele furagere, lucerna, inul, etc., atrag atenţia vizitatorilor.
Expoziţia agricolă şi lucrările casnice, sunt instalate în marele pavilion din dreapta, care curprinde cinci secţiuni: 1) Babadag— Tulcea, 2) Silistra Nouă, 3) Mangalia, 4) Hîrşova şi 5) Medjidie.
Ţesăturile şi pielăriile, precum şi produsele de bazalt ale fabricantului Plouvier, încă atrag atenţiunea vizitatorilor.
*
* *
Dintre expozanţii de vite, sunt 60 proprietari de cal, cari afl expus 300 de capete. Sunt remarcaţi cu deosebire caii de rasă dobrogeană pur-sang.
Caii ocupă un vast grajd cu 5 compartimente şi o mare hală acoperită.
Boii, expuşi în două mari hale, sunt în număr de peste 300, printre cari se distinge tamazlăcul d-lul Iriiuia Popa.
Oileocupă pavilionul din stingă. Sunt prin* tre ele frumoase eşantilioane j;din speciile ţigae, ţurcană şi merinos. Tot în acest pavilion, sunt expuse cămilele din comuna Palazu, întrebuinţate la munca cîmpulul.
*
. . * *
Juriul s’a întrunit ieri după prînz Ia prefectura din Constanţa.
S’a hotărît numărul premiilor şi sumele de acordat expozanţilor. Pentru lucrările casniee’s’a constituit un comitet de doamne,
Expozanţii afl fost împărţiţi în două mari categorii: expozanţii de vite şi expozanţi agricoli.
Comisiunea de organizare a fost informată telegrafic că d. P. S. Aurelian a fost delegat de minister să preşideze juriul pentru acordarea premiilor.
D. Aurelian va sosi mîine în Constanţa.
Oriatu.
Conflictul ruso-romîn
Citim în Neue Freie Presse :
Ciocnirile dintre Rusia şi Romînia par a se agrava. Aşa cel puţin pretinde Novoie Vremia care într’un articol intitulat «Supărările Romîniel», scrie următoarele :
«Pe cînd directorul societăţel ruse de navigaţiune pe Dunăre şi marea Neagră, d. Arkadakski, comunică printr’o depeşă că trimisul rus din Bucureşti ar fi dovedit violarea convenţiunel comerciale şi a dreptului internaţional de către poliţia portului Sulina şi că o notă de protestare a fost trimisă guvernului romîn,—autorităţile porturilor romîneştî continuă cu actele arbitrare împotriva vapoarelor ruseşti.
«Astfel comandantul vaporului rus Is-mail, căpitanul Artjuchow, pe cînd ancora in portul Galaţi, ar fi fost oprit de către un soldat romîn de a debarca. Acest caz ar fi datînd de la 5 Septembrie stil noii.
tNovoie Vremia adresează ameninţări Romîniel şi spune că Romînil vor primi o aspră lecţiune pentru politica lor ciudată la Dunăre de a alunga drapelul comercial rus de pe acest fluvii)».
Neue Freie Presse, reproducînd aceste rîndurl după ziarul rus, adaogă: «de oare-ce n’avem nici o ştire din sorginte romînească asupra acestor incidente, nu putem să le comentăm».
Liceul MODERN
DE BĂEŢI
190—Calea Victoriei—190
Cuno&cind că anul aceetla numărul cererilor pentru Holvruţl, la liceele Statului tiin ttucureşti, ente- cu mult mal mare tle cil numărul locurilor disponibile, direcţiunea „Mieeulul Modern” de băeţi, aduce la cunoştinţa părinţilor, că primeşte in internat co-i*ti, cari să-şî aibă in institut meditaţia lecţiunilor zilnice şi cari să urmeze cărnurile la liceele publice, unde sunt înscrişi.
Condtţiuni arantagioane.
t> 1HHCTW r.YEA.
»
INSTITUTUL de FETE
„EDUCATIUNEA ROMaN”
sub direcţiunea d-nel
ELISA lAXLIU
142.—Calea Moşilor.—142.
Acest institut intră în al XXI an al func-ţionărel sale. îngrijirea fisică, cultura intelectuală şi educaţiunea morală, dată copilelor, sunt bine cunoscute la mii de familii. Chiar şcoale Statului afl doblndit de la acest institut multe institutoare distinse şi profesoare cu titluri universitare.
Examenele anuale, trecute tot-d’auna dinaintea comisiunilor delegate de minister, afl făcut neîntrerupt dovada valorii institutului. Iu anul acesta, comisiunea de 8 membri sub preşedinţia d-lul doctor Istrati, care a făcut examenile liceale, a consemnat aceleaşi mulţumitoare rezultate.
Institutul cuprinde şcoala primară şi secunj dară de fete, cursul liceal şi cursuri separate de limbi streind, unde studiele se predafl în limba franceză, germană şi engleră.
Pe lingă lucrul de mînâ, broderii, etc., elevele, cari nu urmează liceul, vor urma un curs de croitorie, aşa în cît la finele anului, elevele vor arăta în sala de expoziţiune costume confecţionate în institut.
Direcţiunea studielor va fi încredinţată D-neî Dr. Lucreţia Moscuna-Sion.
Elevele cari vor voi să urmeze conservatorul şi a căror părinţi nu locuesc în capitală, vor fi în tot-d’a-una conduse de o persoană de încredere a Institutului.
Anul şcolar se începe la 5 Septembre, cu un personal didactic distins, cu pedagoage şi guvernante străine, recunoscute de minister.
Înscrierile pentru internat, semi-internat şi externat se fac în toate zilele, în cancelaria Institutului, de la 8—12 a. m. şi 3—6 p. m., unde se dafl toate informaţiile necesare.
W AVIS -7K
Aducem la cnnoştin'a onor. părinţi cari ar dori să’şî plaseze copiii In nstitiUe particulare de băeţi, eă nu există nici nn fel de legătură Intre doninnl profesor Eniu Bălteann şl institutul anunţat, sub acest nnme, prin gazete, de un domn Popescu.
D-nul Bălteanti ne-a treent nonă, snut deja 3 ani, pe cale legală şi cu aprobarea onor. Minister al Instruc. publice, institutul său de^băeţf „Liceu! Modern”. Cn acea ocasiune d. Bălteann s’a obligat a nn mai pntea vre-o dată deschide institnt de băeţi şi cbiar acum ne-a MBCLAMIAT MM SCMIMS, că un are nici un amestec, şi nici nn va da măcar lecţinnf iu institutul acelui domn Popescu.
Mtr. M. Ură miză ( Directorii liceului tlAC. Str a ga \ Modem de băeţi.
Bucureşti, Calea Victoriei, 190.
Institutul de băeţi Eniu Bălteanu
Bucureşti. — Str. Vîntulul, No. 6.
08113/9334 din 4 Iulie 1897.
Acest institut coprinde: curs primar, liceu clasic şi real cu 7 clase, preparaţiunl de bacalaureat, etc.
Se primesc elevi interni, externi şi semi-internl.
Cinci minute depărtare de liceele: Matei Ba-sarab, Mihal Bravul, gimnasiul Şincai şi scoalele de comerţ.
înscrierile se Încep la i August, la orl-ee oră.
Prospecte se trimit la cerere.
Preparaţiunile de corigenţâ încep la 15 August.
Director, DEM. M. POPESCU
Profesor, licenţiat în filologie.
Liceul Nou de domnişoere
(Annl al VIII-lea)
Autorisat oficial, sub Direcţiunea
Doamnei O. II. LOLLIOT
Strada Fântânei, 18. — Bucureşti.
Cursuri primare, cursuri secundare, clasice şi moderne. Limba francesă este obligatorie pentru toate elevele între ele, în relaţiunile lor zilnice cu Direcţiunea şi cu Institutoarele.
Cursurile încep regulat la 9 (21) Septembre, iar Înscrierile se fac chiar da acum.
Dr* Cli. I. Teoliari
Bfarnoş
Special pentru Maladii de Pemaî
S’a reîntors In Capitală şi dă consultaţiunl de la orele 5—7 seara.
80. St raţia Teilor, 80.
AVIS
«RÂU de	de
prima calitate
se găseşte de cumpărat la d-nul
SOLOMON BLANK
15. — Strada Stavropoleo». — 13
www.dacoromanica.ro
4
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
22
MIE'd’AGHOIUrE
COPILUL PRĂPASTIEI
D na de Forbac reluă:
— Da, Paolo, am s&-ţl istorisesc o poveste tristă şi plină de peripeţii: Cînd mal lăsat, am făcut tot ce se putea face ca să ascund starea oribilă in care mă găseam. Am fost pe la moşii, unde m’am ocupat de afacerile marchizului; dar pe zi ce trecea starea mea devenea din ce în ce mal critică şi în cele din urmă, era cu neputinţă, cu toate că mă strîngeam de nu mal puteam să mal respir, ca să-mi ascund sarcina. Atunci am primit scrisoarea ta, dar era prea tirzifi. Nu mal puteam şi nici nu mal aveam curagiul să fac o călătorie asa lungă.
Ast-fel fiind, fără să-mi dafi seamă încotro mă duc, m’am suit într’un vagon şi mi se pare că am descins în împrejurimile Parisului. Nu pot să ml amintesc absolut nimic.
Nici în ce loc, nici în ce parte... nu ştifi de loc !... Atunci am căutat prin mahalalele sărăcăcioase, unde întîmplarea mă condusese, o casă unde aşi fi putut să mă refugiez.
Am intrat, îmi amintesc aceasta, într’o locuinţă oribilă, fără să mă gîndesc la ceea ce făceam şi m’am pomenit culcată
tntr’un pat, tără să ştifi cum şi ce fel o făcusem.
Cînd am deschis ochii, după nişte dureri şi o slăbiciune îngrozitoare, am văzut Ungă patul mefi pe o femee surîzînd...
—	Şi apoi? întrerupse ducele, spunem tot, tot scumpa mea.
—	Apoi!... ah ! de aci înainte scenele sunt teribile, reluă marchiza.
—	Caută de-ţl aminteşte ; adunăţl suve-niurile, o rugă ducele.
—	Atunci am simţit că tot corpul mi era sfăşiat de dureri îngrozitoare. Capul mi era grefi şi n-aveam cea mal mică putere în tot trupul. Femeia pe care am văzut’o cînd m’am deşteptat surîzînd lîngă patul mefi, acum se căznea să mă îmbrace şi cu mare greutate in’a transportat pe un fotoliu pentru ca să primenească patul înecare născusem.
Pe o masă, alături de mine, era un teanc de ziare. Privirea mea, care nu avea as-tîmpăr, alunecă pe rîndurile gazetelor. Era oare un vis ? nu ştiu... mi s’a părut însă că citessc pe unul din ziare, numele marchizului de Forbac.
Aseasta mi s’a părut atit de extraordinar. în cît, am Întins, cum am putut, mina spre masă, am luat ziarul în care văzusem numele marchizului şi începui să citesc.
Din întîmplare aflai atunci, citind cîte va rîndurl din ziar, că marchizul este la Paris, în virtutea unul congediu pe care îl obţinuse ca să vie să mă vadă pe mine...
Cînd văzul bine pericolul în care mă găseam, de şi eram între viaţă şl moarte, o singură idee îmi trecea prin minte, să mă întorc în grabă acasă şi să previfi ori ce furtună care putea lua naştere.
După ce m’am îmbrăcat şi mi-am pus repede pălăria pe cap şi după ce am asvlrlit pe patul în care născusem, un teanc de bi-
lete de bancă, am plecat promiţlnd femeii care mă Îngrijise că am să revifl...
EşiI în stradă ; o stradă pe care nu mal fusesem în viaţa mea şi pe care nici acum nu o cunosc, mergînd ca o nebună drept înaintea mea pentru a găsi o trăsură care să mă conducă acasă.
Cum m’am suit în trăsură şi cum am ajuns acasă, nu ştifi absolut de loc. îmi reamintesc numai că, pe cînd suiam scările palatului lui Forbac, am fost întîmpiuată în intrarea din faţă de către marchiz şi de o veche prietenă a sa, principesa Marsa-lina.
—	Dar, e teribil ceea ce spui ! exclamă ducele.
—	Pîaă acum nu este nimic, de aci în-nainte seria durerilor şi a suferinţelor se deschise înaintea paşilor mei.
—	Spune, scumpa mea, spune.
—	Cînd am sosit acasă, m’am găsit în faţă pe de o parte cu marchizul a cărui nemulţumire trebuia să o combat, iar pe de altă parte cu privirea batjocoritoare şi răutăcioasă a prinţesei.
—	Dar ce are prinţesa cu tine, de te urăşte ast fel ?
—	Efi sunt tînără, dragul mefi, şi principesa ca orl-ce bătrînă, nu poate de cît să mă Invidieze.
Mi ar fi imposibil acum, Paolo, ca să-ţi descriu comedia ce am fost silită ca să fac pentru a readuce pe bătrînul marchiz la încrederea cu care mă onora odinioară.
I’am surîs, i-am istorisit cum eram de nenorocită departe de dî isul, că lipsa lui îmi crease o viaţă de necazuri şi de abandon... am întrebuinţat în sfîrşit adevărate mauopere de femeie de stradă, de care şi acum îmi vine să roşesc.
Ochii ducelui seînteiafi de mîuie.
—	Ascultă Elenă, îl zise el, pămlntul a-
acestel ţări nu ne este de loc ospitalier, amorul nostru este o crimă şi fericirea noastră este urmărită caşi o acţiune monstruoasă ! să părăsim această ţară Eleno ; averea mea îmi permite să mergem să vieţuim în orl-ce parte din lume ; să ne alegem culcuşul departe, departe de această lume, unde amorul cel mal sfînt şi cel mal perfect n’are un colţişor de sănătate unde să se adăpostească.
—	Cumjaş dori şi efi aceasta, răspunse suspinînd tînăra marchiză, dar din nenorocire lucrul este imposibil. Marchizul este foarte bătrîn şi efi care sunt ca şi fiica sa. efi singură trebue să-I închid ochii.
—	Atunci, trebue să ne sacrificăm pentru el ?
—	Mă sacrific datoriei, răspunse cu demnitate marchiza.
Ducele făcu de cîte-va ori înconjurul o-dăel, scrlşnind furios din dinţi.
—	In sfirşit, Eleno, eşti bine hotărîtă, nu voeştl să părăseşti pe marchiz, pentru a veni să trăim împreună.
—	Nu, răspunse dlnsa, nu, acest vis frumos este imposibil de realizat.
—	Atunci Eleno, te rog să-mi dai copilul mefi, cu dînsul voi părăsi Franţa, ’l voi creşte cu toată dragostea sufletului mefi, îl voi vorbi într’una de maica sa, pentru ca şi el să se deprinză a te adora cum te am adorat şi efi şi ast fel voi aştepta în depărtare momentul în care d-na marchiza va fi închis ochii ambasadorului Forbac şi atunci numai voi veni să cer tinerel văduve graţia să accepte de a deveni în mod legal soţia mea şi muma copilului mefi.
—	Val! iată, răspunse dlnsa suspinînd, unde începe greutăţile; nu ştifi dacă aceasta este o consecinţă a starel mele bolnăvicioase, dar îţi mărturisesc că nu-mi aduc de loc aminte nici casa nici locul unde
am măscut.
—	Caută Eleno, glndcştete, căci ar fi ceva îngrozitor, oribil atît pentru mine cît şi chiar pentru tiue, dacă nu vom putea regăsi copilul nostru.
—	Totul este o chestiune de răbdare şi de linişte,
Cînd voifi putea să es fără nici un pericol pentru sănătatea mea, voifi relua la a-ceaşl oră ca şi atunci; acelaş tren şi voifi Încerca să urmez pe dibuite acelaşi drum pe care l’am făcut atunci, în acea zi fatală şi nefastă.
—	Dar pînă atunci, exclamă duceh, copii Iul nostru va rămînea la voia întîmplăril ş* pe mîna străinilor?
—	Cum am putea face alt fel ?
—	De sigur că, nici tu, maica sa, nu vel admite o asemenea eventualitate. In timpul în care d-ta te vel ocupa de d. marchiz, efi voifi răscoli întreg Parisul şi toate împrejurimile lui. Voifi pune în picioare întreaga poliţie a oraşului şi nu va rămîue un singur ziar in care să nu ’ml reclam copilaşul mefi.
—	Nu vel face nimic din toate astea, d-le duce, întrerupse Elena, cu o voce scandată şi autoritară ; dar nimic absolut !,.
—	Şi pentru ce oare ?
—	Fiind-că nu voesc efi !
—	Oh ! Eleno, nu există voinţă omenească, nici chiar a ta, care să mă poată opri în căutarea copilului mefi.
Elena răspunse ducelui pe acelaşi ton:
— Mi-am perdut pentru d-ta cinstea şi consideraţiunea mea proprie, nu voesc însă acum să capăt şi dispreţul obştesc. Dată te vel adre~a poliţiei în căutarea copilului, este sigur că întreg Parisul şi cu toate împrejurimile Iul vor fi răscolite.
(Va urma)

^STOMAC/leCĂILOR URINARI:|
■ wemie.GastralgieDiabetă I
. , -^v^JlSPEPSIE,CHOLERINÂ1 PENTRU CALITĂŢILE MINERALE D?^fC||T(NATE şi U
:rTESB;LEGE^^m^^oMATisME
SUNT RECOMANDATrW^K^.-^-de către Somităţile^*
Medicale în Bolele
E forte giiztîsd şi plăcută ia,	^
amestecata sau'nu,cu orice băuturi7
~ Singura apă purgativă ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC!
CARE PRODUCEAFARĂ DE EFECTUL SIGUR SJ NEJICNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.£*«
UN PĂHĂREL FACE'ACELAS EFECT GA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA.
SE GÂSESCE DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE Şl DROGUERIILE DIN TARĂ.
CASA DE SCHIMB
HESK3A & SAMUEL
BUCURESCI
jKt. E Strada Lipscani H«, 8
Cr.rapără şi vinde efecte publice şi face orî-t schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 5 Septembre 1897
		Cump.		Vînd	
4°/»	Aentâ Amortisabilă. . “.	t 9			90	
	» Amortisabilă. . .	101		102	,
«*/♦ 6*;i	Obligat, de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883	102 97	7.	102 97	’Jt 7. vi
S»/f	» » » 1890	98		98	
»*/«	Scrisuri Funciar Rurale .	E3			93	3/
6»/.	» » Urbane ,	83	7	89	s8
**/»	* * » las!.	85	7»	86	7.’
	Acţiuni Banca Naţio- aîă.	1070		î 880	
	» » A>»' colă .	î80			33b	
	» Dacia Rov nia asig.	417			420		
	» S-tea N vjonala asie,	460	—	465	
	S-tatea de <.oastrucţiunI .	169	—	175	
	Fiorini valoare Austriacă.	2	10	2	îs
	Mărci Germane ....	î	23	1	25
	Baenote Franceze , . .	100		10î	
	» Italiene. . . .	89			s#	
	» ruble hîrtie . .	S	65	2	70
Les Văritables Eaux Mineralei de
sont les Sources
vichy-£tat
CIlLESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL
Exighr la nom aur la Capsule et l’Etlquette.
Les Seules Văritables Pastllles de Vlchy sont les
Pastilles YICHY-ETAT
fabrlqaiae aveo lea sala naturala extralta dea Eaux Vichy-Etat
Comprimes DE VlCHY
aux sala naturela VICHY-ETAT
pour prAparer l’eau artiflcielle de Vlohygâttute.
Âsent Glntral ţoar la BOUMASIB BULGARIE, SERBIE :
A. O. OABIS3V, Bucanst
de lucrări atingătoare de această artă.
Fabrica MIVERSALĂ
DE
SOBE ŞI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
iA.	HAI
W&m	W i\Ş U fî 3 Sistematice
iCgP	EELIXA n k
6 H	FJKjVTMIj a Ţii de A Eli
Ventilatore ^VOIPEHT'' Vşl de Coşuri, cu ehei Ornamente de zinc A Ml T£C ttfjde menagiu HEVITOEI Sistematice Mobile de Grădină
$esaii Klaper
\	BUCUREŞTI *
DEPOSITUL: Strada CAMPINEANU, No. 13. FABRICA; Calea V1TAN, No. 19 (staţia Tramwayulul Dude şti) Se primesc comenzi şi reparaţiunl in această branşe.
iris Important
Se face cunoscut onor. vizitatori al sta-ţiunel Buşteni, că Hotelul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente în condiţiunile cele mal avantajoase, cu ziua, luna sad sezonul.
Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi cu vinurile cele mal alese, din viile d-lul Simulescu.
Noul avfreprenor-Hotel Buşteni.
Pentru numai Lei 7.25
I contra rambnrs expediez un superb Accor-deon de Concert cu noile melle Claviaturi cu arcuri, cari aufost brevetate în diferite State. Prin aceasta noua Claviatură se va economiti Cumpărătorului mult necaz şi eheltuelî de reparatiune. Acest instrument are 10 klappe, 20 tonuri duble, 2 bassuri, 2 registre, claviatură deschis î de nickel, garnitură împrejur tot dii acest metal şi complectă, 2 burdufuri duble şi forte tari, 2 închisăturl, şine de burduf asortate şi in colţ, de nickel. Mărime 35 Centimetre. Metodă de a fin ăfa de a cănta singur şi ambalagiu gratis. Porto 2 Lei. A se face comandele la Henri Săhr, Harmonika Export la Neuenrade, Germania.
Lumină !_Lumiuă!
La VECHIUL îl A LAŞI \
MARCUS LITTMAN Succesor I, WAPPNER
61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis ie Episcopie)
DST A SOSIT
UN MARE TRANSPORT DE
LĂMPI, LĂMPI
«le Bronz şl de Cristal
Cele mal MODEBÎÎE şi Elegante Forme pentru gaz aerian
Cari se vînd cu preţurile originale ale fabricel
Tot de odată se recomandă
Renumitele SOBE Belgiane
Maşine de bucate
slsfem american
LĂMPI pentru PETROL RĂI, CLOSETE
si orl-ce alte instalaţtunl de această branşă.
DEBILITATEA, ANEMIA^
BOLELE COPILĂRIEI
sunt combătute cu isbândă prin
FUG8CLT6IHA 6RESST
Acest Sirop, plăcut la gust, are aceleaşi proprietăţi
ca Uleiul de Jf ’icat de Morun.
LE PERDRIEL & C*®, Paris.
COGNACI0SEPH EHGRAND
ANGOrLEME ‘ICOGMC
Singurul succesor al casei I. E. Eulary
Fondată In 1812	™
Posedind viile sale proptii în Breuil, unde distilează propriele sale recolte, este în stare a oferi onor. public cele mal fine si renumite COGNACURl.
Casa cu mare rcpntaţinne Europeană IN BUTOAIE
SOBE AMERICANE VERITABILE
„SIRIUS”
cu
Patent Regulator, model 1897
WATSONT & YOUELL
Imaşinî agircole şi industriale
BUCURESCI — Strada Academiei, 14 (fost Raşca)
| Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală. |
TREERĂTOR[Lr,MARSHALL“
| sunt recunoscute ca cele mal bune avfend următoarele perfecţiuni de im 1	portanţă capitală :
^	»--\ Toba de otel lre8Sine, l»ldre mii mari 5t osi» ;
--l uua UC VţOI (diametru) m»I groaaS.	(
Sitele de sus şi jos se mişcă în sens invers ,
1 aşa oă o infui a devine Imposibilă.	|
p Sitele de la curăţitorile
[	' că no se înfund- chiar daca iiihnIu» ar 11 for- J
V	ţatft cAt de mult.
P Sitele au rame de oţel " Pleava ese odată cu paiele
de patru onmeui. ONlile seiiturAtoare de la pale, aă na aranjament paralolar de
I pornire, prin oare se evită ou totul usarea osiilor menţionate.	i
Clirătirpa nrnHlirtpInr n.u lasă absolutamente nimic de dorit, gra- ! LkItS . »Pr0VU . «0r L'eJ.aParate,or de curăţire şi perfecţiei tobei. Grînele treerate pot fi puse direct la sac şi încărcate fără a le mal,' | trece prin o vînîurătoare.
i Treerătorea M iIlSCHi LL e sinaura
care treeră productele aşa de curat, spre a fi imediat aduse la vânzare
[TOT FELUL DE MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE;
Cereţi catalogul ttumtrat MAMtSJUALK,
Cognac ordinar,	48° hect.	fr. 100
fi»,	48°	«	«	150
vechio,	47°	«	*	200
« superior,	45°	<	<	3oo
fin champagne,	45°	«	«	350
«	«	vechii!	45°	«	c	500
«	«	foarte v.	45°	«	«	750
<	<	din 1858	44°	«	«	1000
«	«	din 1840	43°	c	« 1500
IN LĂZI
clte 12 sticle de 75 centilitre
Cognac O	fr.	20
<	1 stea,	«	24
«	2 stele,	«	36
«	fin champagne	3 stele «	48
«	« vechia	O.	P.	«	60
»	« foarte vechia V. S. O. « 72
«	« extra calitate V.S.OP. « 120
6 frânei In plus pentru 15*1 a 21 Jn-mntiiţl de sticle.
î
SIRIUS sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele mai higienice, dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin «Patent-Regulator », care le deosibeşte de ce-le-lalte produse similare.
încălzitul se face prin or! ce fel de cărbuni de piatră.
Maşine şi Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de gae aerian şi de spirt.
Mare ASORTIMENT de Lămpi de petroleu.
DEPOZIT GENERAL:
A.RECHENBERQ
Bucureşti.—Strada Doamnei, 21
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. ________Promptitudinea şi exactitatea snnt deviza Tipografiei.
CHAMPAGNE DE LAME & G0MP'
SAIIMIJR şi BEIMS
Proprietate exclusivă a casei I0SEPH ENGBAND în Angouleme In lăzi a 12 sticle mari
1. Carte Blanche...frs. 18 II 4. Cuvde speciale.frs. 30
2. Carte d’Or... « 21 5. Cuvde de reserve..... < 36
3.	Prima calitate.... 24 |j 6. Grand vin extra.. 48
Pentru ultimele 4 calităţi, de la No. 3-6, 4 franci în plus pentru lăzi a
24 jumătăţi de butelii.
SINGURII REPRESENTANŢI pentru TOATĂ ROMÎNIA
A TIO IC ISO «i TIOSFŞ
BUCURESCI. — Strada Stravopoleos, 4. — BUCURESCI.
IULIUS HOLZNER
LTG08
INSTALEAZĂ:
{FABRICI
w DE
CUPTdRE CIRCULARE
DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE
| Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de
CARĂMIRI
St
In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d î Franţa, ad găsit o mearte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so cietatea noastră «PATRIA» oferă avau-tagiul că, In schimbul unul premia minim se asigură un capital însemnat.
Aşa da exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anua', uepoziiui general pentru toată Romluia la pentru a fi asigurat cu lei 50.000.	Drogtierla Urna, Bulevardul Elisabeta %
|se vindecă cu succes strălucit iutrebuinţînd ANTIBETIN.
Numeroase scrisori de recunoştinţă.
Ne avlnd gust se poate da j beţivului fără ştirea Iul.
lina dosă, trimisă franco, costa IO Iei.
A se adresa la farmacia Vultur No. 15,1.ugoş, Aus.-Ung., Banat. Depozitul general pentru ţoală Romînia la
OLAJVE
ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT
CÂT SE POATE DE MARE
Friedrich Wannieck & Co.
BRCIOf
FABRICA de MAŞINI TURNATORIE DE FER
FURNISEZĂ ca SPECIALITATE:
MAŞINI
PENTRU
cărămidari!
Sistem TH. GROKE
VALf Ulii
SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT P R JE & ®
DE MANA ŞI CU Alt URI
Pentru CĂRĂMIZI, etc. etc.
REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA
VICTOR LIJPESCII
INGINER
BUCUREŞTI. -BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(Lingă minifitoral Domeniilor)
3. = BUCUREŞTI