SERIA IL—ANUL HL No. 5*3,
Ediţia m trei a
SAMBATA, 6 SEPTEMBRE 1897
NUMĂRUL 10 BANI
ABOIAHEirTELE
f aesp la 1 şl 15 sta fle«e&rel Ioni yi se plătesc tot-d’a-una înainte
Io Bucureşti la Casa Administraţiei in judeţe şi str&inăiat* prin mandate peştele Un an In ţari	30 lei;	In strein&tate 50	lei
Şase luni ...	15	>	>	>	25	>
Trei luni . . .	8	»	>	>	13	>
Un numfir	In streinfttate	30	bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. I - STRADA CLEMENŢEI - No. S
NUMiRUL^lO BANI
AH UNICII]RUJE
In Bucureşti şi judeţe ea primetc numai Ia
Administraţie
In streinitate, direct la administraţi* şl la
toate Wciile de publicitate
Annndarl la pag. IV.0.30 b. linia
»	»	» III......2.— lei	»
»	>	» n	.	.	.	.	.	3.— >	»
Inserţiile şi reclamele	3	lei	rlndnl
Un unii vechii S0 bani
ADMINISTRAŢIA
No. t. - ŞP.4DA CLEMENŢEI - No. 3
Conflictul Ruio-Romln
GUVERN ACTIV
Va sa zicâ, cu toate ca suntem în Septembrie, încă tot nu ştim ce are de gînd guvernul să propună de lucru Camerelor ?
Pentru prima oară, de 20 de ani, se presintă acest fapt curios!...
Şi notaţi un lucru, acest guvern, este un guvern de program!
Partidul care îl susţine are un program bogat, prea bogat, programul de la Iaşi, care este în stare să umple activitatea mal multor parlamente consecutive.
La colectivişti, este tot-de-a-una pe dos, este ca la nimeni.
Sunt guverne cari vin la putere fără program, dar cari îşi creazâ un program de lucru, prin forţa împrejurărilor.
La colectivişti se întîmplă altminteri.
El vin cu un program, pentru ca peste şase luni, să nu mal aibă nici unul, sa nu fie îu stare a propune ceva.
A !... Uitasem... pardon, că în va-canţie s’a vorbit de o reformă... de reforma legilor administrative...
Apropos de aceasta, Voinţa a scăpat mal dăunăzi o admirabila ocazie de a tăcea. Aceasta venerabila foae, care e pe cale a lua locul Romînului, cearcă să facă un tablou sombru al sterilităţel presei conservatoare.
Cu cuvinte amare şi pline de descurageare, Voinţa constată că presa conservatoare nu a discutat proiectele luî Ferechide, măr-ginindu-se la zeflemele!
O,	Voinţa, mare vorbă al scăpat din gura ta de colectivista !
D’apol bine, dragă colectivistă, ce puteam discuta noi? Proiectele Iul Ferichide? Care proiecte? Pro-pus’a el vre-un proiect? Văzuta’m noi redactat ceva care să semene cu un proiect ?
Mal mult. Exprimatu-şl-a Ferechide ideile cari aQ să-l călăuzească în faimoasa sa reformă? Unde sunt acele idei personale ale ministrului? Propunem ca premiQ, articolele istorice din Liberalul, aceluia care ne-va putea spune şi arăta ca indicate, ideile de la cari gîndeşte Ferechide să plece în această aventură administrativă.
Tot ce ni s’a comunicat, în această privinţă, a fost un chestionar trimes prefecţilor, sub-prefec-ţilor şi notarilor, pentru ca aceşti oameni instruiţi şi experimentaţi să ’şl dea părerea asupra mal multor chestii de principia şi de modalitate a reformei.
Apoi bine, naivă Voinţa, în asemenea condiţii, ce puteam noi discuta? Nu cum-va pretindeţl că noi eram obligaţi să răspundem la chestionar întocmai ca cel întîiQ Zorilă, Penescu, Christu, Culoglu, Softa, Vrăbiescu, Talianu, Pătărlă-geanu, Manolescu şi tutti quanti la cari era adresat acel chestionar?
Noi nu avem obiceiul a umbla după cal morţi, pentru a le lua potcoavele. Şi ancheta lui Ferechide cu acest lucru seamănă.
Daţi-ne ceva precis, arătaţi-ne in ce sens v’aţl hotărît să faceţi reforma administrativă, şi ne vom ocupa de ea.
Dar pe cită vreme nici ministrul nu este desmeticit asupra acestei chestii, pe cîtă vreme Ferechide nici el nu ştie ce are să facă, căci aşteaptă răspunsul lui Arapu de la Botoşani şi al lui Ghelmegeanu de la Severin, cum ne pretindeţl noua, să ne ocupăm şi să discutăm
aceea ce vă place a o numi reforma ?
Recunoaşte deci Voinţo! că al comis o prostie care de altminteri nu e nici cea întîiQ, nici, suntem siguri, nu va fi cea din urmă. Din contra.
Va să zică, din cursul acestei lungi vacanţii parlamentare, ca activitate a guvernului şi ca proect de lege de presentat... este reforma administrativa, ale cărei baze'nu sunt încă ştiute şi a cărei presentare la Camere, depinde de răspunsurile ce le vor trimite doctorul Munteanu de la FâleiQ şi Neron Lupaşcu de la VasluiQ!
Şi încă nici în acest caz, reforma nu va fi în stare a fi presentată. Căci cum rărnîne cu timpul necesar lui Ferechide ca să aleagă între propunerile lui Zorilă şi acele a lui Pătărlăgeanu ?
DIN ALE D-LUI HARET
D. Haret, ministru al cultelor şi instruc-ţiunel publice, a simţit nevoia să se disculpe de învinuirile ce i-s’aii adus prin ziarul nostru cu prilejul numirilor de suplinitori tn învăţămlntul secundar. Voinţa Naţională de Joi a publicat, pe trei coloane, pledoaria d-lul ministru.
Toată chestiunea e aceasta : Epoca a afirmat, cu exemple, că d. ministru a Împins favoritismul, In numirile de suplinitori, plnă la scandal. D. ministru Haret susţine contrarul.
Trecînd cu vederea peste graţiozilăţile ce ne adresează acest cousilier al Coroanei, să cercetăm fondul îutîmpinărel d sale ; vom dovedi, cu propriele mărturisiri ale d-lul ministru, că acuzările noastre sunt temeinice.
Afirmă d. Haret, în general, că s’a condus de norma că cel numiţi suplinitori «să prezinte cele mai bune garanţii că vor fi în măsură a răspunde, în mod satisfăcător, însărcinării ce li se dă». Şi mal departe spune: «De rîndul acesta— (nierci pentru d. Poni) — s’a căutat a se utiliza toţi licenţiaţii disponibili, atît pe cit era posibil, potrivit cu numărul şi cu felul catedrelor vacante şi cu natura diplomelor candidaţilor.»
Asta e teoria, şi e frumoasă. Dar să tre-eem la practică.
D. Haret cercetează, punct cu punct, exemplele, aduse de Epoca îu sprijinul acuzării formulate de dînsa şi... răspunde la fie-care. Regretăm din adîncul inimel că spaţiul nu ne permite să reproducem toate punctele din răspunsul d-lul ministru al în-văţămlntulul; ne vom mărgini dar, cu părere de răii, la clte-va mostre.
Cităm textual din răspunsul ministerial publicat de Voinţa:
Dar să trecem la faptele «numărate de Epoca, şi să le analizăm:
1.	D-ra Maria Vlangar, absolventa a faeuttă-ţel de ştiinţe-matematice, a fost numită profesoară de ştiinţe fisico-naturale. Nu este e-sact: D-ra Vlangar este absolventă a secţiei de ştiinţe naturale a faeultâţel de ştiinţe, şi fostă asistentă la Institutul de botanică de la Co-trocenl.
2.	D-na Eteonora Ivaşcu, licenţiată în ştiinţe matematice, a fost numită la geografie. Nu este esaet: D-na Eteonora Ivaşcu, este licenţiată în ştiinţe naturale; dar de oare ce la externatul No. 2, nu era de cit o catedră disponibilă de ştiinţe naturale, care se dedese d-rel Vlangar, i s’a dat geografia, care tot-d’a-una se asociază cu partea ştiinţifică în distribuirea catedrelor ; exemple de acestea se pot cita cu zecimile tn învăţămlntul secundar, la fete ca şi la băeţî.
Primim cu toată zmerenia rectificările pe cari d. ministru bine voeşte să le facă in-formaţiunilor noastre; cititorii Epocei sunt rugat! să ia notă că d-ra Maria Vlangar e absolventă în ştiinţă naturale, nu matematice, iar d-na Eleonora Ivaşcu e licenţiată nu în matematici, ci tot în ştiinţl naturale.
Dar să ne dea voe d. Haret să-l cerem o mică explicaţiune : catedra de ştiinţe naturale s’a dat d-rel Vlangar, absolventă; iar d-nel Ivaşcu, licenţiata în ştiinţl naturale, i s’a dat catedra de geografie. El, de ce treaba asta ? Nu era mal natural şi mal conform cu frumoasa teorie de mal sus, ca licenţiata să fie preferată absolventei?
Răsturnarea ordinel normale, va trebui să ne conceadă d. ministru Haret că e de natură a ne da de glndit; şi, ul-te 1 mal e şi împrejurarea că absolventa va primi uu salar de 100 lei pe lună, pe clnd licenţiata va încasa numai 70 de lei...
încă una:
3.	D-ra Lucreţia Panaitescu, doctor In geografie, a fost numită de limba germană. Aceasta este exact ; şi causa este că, ueexiatîud nici o catedră de geografie, csre să poată con-
veni d-rel Panaitescu, de oare-ce cea din Bucureşti era foarte răfl plătită, i s’a dat limba germană, după cererea sa, şi avind în vedere că studiile şi le făcuse în Germania.
Ce răfl ne pare că n’avem formatul Voinţei Naţionale !
D’apol bine, onorabil consilier al Coroanei, crezi d-ta că e destul să Înveţe cineva geografia In Germania pentru ca să poată învăţa pe eleve limba germană? Dar sunt milioane de germani cari nu pot fi profesori de limba germană, d-le Haret!
Ar fi multe şi mărunte de spus. Socotim însă că, din mărturisirile de mal sus ale d-lul ministru rezultă destul de hotărît că d. Haret a făcut cu prilegiul numirilor de suplinitori acte scandaloase de favoare. A păşit strlmb, şi strîmb a mers tot drumul făi tnd numiri alandala.
E foarte regretabil... pentru învăţămînt.
In jurul farmaciştilor
Concnrsnrile de farmacie. — Favorizare» Saşilor- — lnlătnrarea Ro-mlallor.
Concursurile de farmacie
Asupra unei cestiunl foarte interesanta dorim să întreţinem pe lectorii noştri:
De sigur multă lume a observai că aproape toate farmaciile din ţară sunt în mîinele unor persoane de origină străină, abia pe ici pe colo puţind să găseşti un proprietar farmacist romîn. Cum se face că la sece farmacişti abia doui sunt romîni ?
Răul este a se căuta in nerespedarea desăvîrşită a legilor.
In adevăr, regulamentul aprobat de M. Sa Regele şi publicat prin < Monitorul Oficial» No. 39 din 21 Mai 1895 spune categoric :
*La concursurile pentru dreptul de liberă practică a farmaciei în ţară, se cere candidaţilor un certificat constâtă-tor că au satisfăcut cerinţelor legilor militare, adică să fi făcut stagiul militar de un an cerut de lege; un certificat gonstătător că au practicat în ţară doui ani intr’o farmacie, în calitate de licenţiat în farmacie, în care timp nu se cuprinde anul de serviciu militar obligatoriu; certificatul de cetăţean romîn».
Legea este categorică. Şi totuşi de ce nu vedem farmacişti romîni, de şi la toate concursurile, majoritatea imensă a candidaţilor sunt romîni ?
Favorizarea Saşilor
Răspunsul îl găsim în favorizarea candidaţilor Saşi în prejudiciul romî-nilor. Şi iată cum:
De şi regulamentul cere un stagiu militar de la candidaţi, totuşi faţă de candidaţii Saşi, regulamentul par’că nici nu există.
Candidaţii Saşi, sub pretext că aii fost supuşi ungari în timpul cînd trebuiau să satisfacă obligaţiunilor militare, prezintă cîte un certificat al ministerului de războiu, că aii satisfăcut legilor militare in Ungaria, sau mai bine zis au fost scutiţi.
Asl-fel, pe cîtă vreme candidaţilor romîni să cere un an de stagiu, şi doui ani de practică, celor saşi se cer numai doui ani de practică.
După concurs, la darea concesiunilor de deschidere de farmacii, saşii sunt favorizaţi sub toate raporturile.
La concursul de astă primăvară pentru deschiderea de farmacii s’aă preein-tal mai mulţi farmacişti saşi bătrini, cari plnă atunci au fost numai arendaşi de farmacii.
Legea le cere să prezinte un certificat de stagiu militar în armată. Candidaţii, au înlăturat ast-fet legea :
Au presintat diploma de împămînte-nire ; din diplomă rezultă că ei au fost împămînteniţi cu dispensă de stagiu şi această dispensă a fost un motiv ca să fie dispensaţi şi de îndeplinirea con-diţiunilor cerute de lege.
înlăturarea romînilor
Un mare număr de farmacii din ţară sunt fără proprietari titulari ; ele sunt arendate farmaciştiloe saşi neîmpămîn-teniştl. Conform legel, aceste farmacii ar fi trebuit să fie scoase la concurs imediat ce proprietarii lor titulari au încetat din viaţă. Cu toate acestea să scot la concurs numai acele farmacii ai căror arendaşi saşi izbutesc a obţine tm-pămîntenirea cu dispensă de stagiu. Şi se întîmplă următorul caz :
Pentru acea farmacie fac concurs
zece romîni şi un saş, adică vechiul ei arendaş. Şi tot-dea-una saşul învinge, iar romînii sunt înlăturaţi sau trimişi prin sate.
UN CllNE BARE NU E CllNE
Puţini dintre cititori nu vor fi ştiind în-tlmplarea (safi anecdota) la care face alu-siune titlul de mal sus :
Se puseră Intr’o zi nişte afipte cit toate zilele anunţlud că d. X. va da o reprezentaţie în care va arăta un animal ne mal văzut în lume, anume un cline care nu e cîine.
De curiositate şi în lipsă de alte distracţii publicul veni în număr mare la reprezentaţia anunţată.
Drept orI-«e spectacol, apăru pe scenă un biet comedianţ ţintnd de sfoară un cîine ca toţi clinii pe care începu a-1 arăta publicului zicînd:
«Asta are cap de chine, ma nu eete chine.
«Asta are urechi de chine, ma nu este chine.
*Asta are coadă de chine, ma nu este chine...
Şi îl da aşa înainte plnă clnd spectatorii plictisiţi II ziseră : «Dar, ce este, domnule ?»
«Este chiţea (căţea)» răspunse şarlatanul şi o luă la sănătoasa, urmărit de rîsul şi de huiduelile publicului păcălit.
Nu ştiu de ce clnd mă uit la reprezentaţia pe care o daţi domnii de la Drapelul, îmi aduc aminte fără^voie de istorioara de mal sus.
Cu surle şi cu tobe afl anunţat aceşti o-norabill că or să ne arăte ceva nod, ceva care n’are a face cu deochiata colectivitate.
Aşteptăm de aproape 4 luni şi care a fost resultatul?
Ne-afl vorbit de politică modernă ştiinţifică şi clnd a fost să ne arate programul acelei politice ne-afi trimis la... programul de la Iaşi!
Ne-afl spus că Sturdza este,—aceea ce este,—un violent, un incapabil, un răsuflat, —că partidul liberal n’are trebuinţă de şef, iar îu cele din urmă afl căzut la picioarele Iul... Stătescu implorîndu-i să’i primească în robia sa.
A începe prin a vorbi de ştiinţă, de mo-deraţiune şi de modernizare pentru a sflrşi cu programul de la Iaşi şi cu Stătescu, este, în adevăr, a trage publicului o păcăleală mal ţeapănă ca a comedianţulul cu clinele care nu e cîine.
De aceea şi publicul, victima păcălelii acestor noul comedianţi, însoţeşte retragerea lor de pe scenă cu aceleaşi... ovaţiunl ca pe a predecesorului lor. X. X. X.
DIN^SŢREINJŢATE Pedepsirea obstrucţionismuluî
Am explicat în diferite rîndurl greaua situa-ţiune în care se iflâ guvernul austriac: are absolută nevoie de Parlament, pentru rezolvarea unor chestiuni de cea mal mare importanţă pentru monarhia întreagă, dar Parlamentul e ameninţat să nu poată lucra din cauza obstrucţionizmulul Germanilor; experienţa e făcută din sesiunea trecuta, cînd Reichsrathul a a trebuit să fie închis fără să fi putut lucra ceva.
Cea mal însemnată problemă decî, în momentul de faţa, pentru guvern şi pentru maio-ritate, e găsirea mijlocului prin care să se pue capăt obstrucţionizmulul Germanilor.
Problema e extra-ordinar de dificila, fiind-că ar trebui să se modifice regulamentul Camerei şi, natural, Germanii vor face obstrucţiune şi vor împiedeca modificarea.
Atunci, ce e de făcut ?
Ari. 74 codul penal
Valerland, organul partidului clerical din maioritate, a propus zilele astea un mijloc de toată nostimada.
Exista în codul penal un articol 74 care spune: «Ori cine, fie singur, fie în tovărăşie cu alţii, va împiedica întrunirea ori activitatea orl-cărel adunări convocate de guvern pentru îngrijirea intereselor publice, se va pedepsi..» ete.
ZiaruJ sus numit recomandă să se aplice deputaţilor germani acest articol din codul penal.
Ar fi în adevăr original. Un procuror ar asista la dezbaterile Reichsrathulul; de îndată ce i s’ar părea că un deputat german abuzează de cuvlnt, l-ar aresta şi l-ar trimete la tribunal.
Băspnnsnl Germanilor
Această ameninţare cu parchetul n’a prea afectat pe Germani.
Neue freie Presse a răspuns că, dacă e vorba de art. 74 c. p., atunci să se aplice şi Cehilor-tineri, cari !n Maifl 1893 afl zădărnicit lucrările Adunării provinciale a Bohemiel.
Faptul Cehilor nu e încă prescris şi deci articolul 74 trebuie să li se aplice şi lor.
Ziarul Vaterland după cîte-va zile a publicat o notă în care spune că nu maioritatea a bo-tărît să recurgă la codul penal, ci că a fost numai o părere a sa.
Holărlrea
Ieri a trebuit să se întrunească la Viena subcomitetul comisiunil ezecutive a maiorităţil pentru a regula cu guvernul chestiunea relaţiunilor dintre ambele părţi precum şi chestiunea cum să se pue capăt obstrucţiunil.
Comisiunea efectivă se va întruni Încă îuainte de deschiderea sesiunii, care se face la 11 Sep-tembre.
Situaţiunea va trebui deci să se limpezească in curlnd.	Forelgu
TRIBUNA LITERARA
PARAZITVX.11
(nuvelă' originală)
:	Acum începu a se furişa prin rindu-
rile acelora a căror inimă bătea de bucurie pentru că venise al «lor» la putere.
—«Ciocoii de conservatori! Ce bine ’mt pare că aă căzut!
AQ stors ţara, au sărăcit-o ca nişte fanarioţi.
Au venit al noştri la putere, nene Macavel, de aci nainte al să mă vezi cine sunt.»
—	«Ce, n’al vrea să zici că al s’ajungl Ministru, Iovi dragă?»
—	«De unde ştii că nu: liberal am fost, voiu rămâne şi voiu lupta pentru al mei...»
Iovi într’adever spera ; nu’şl perdea curajul cu una cu două».
D-l Macavel, patronul tipografiei unde Iovi tipărea ziarul, i-a atras luare aminte să nu se deoacbe, că vor cădea conservatorii de la putere şi pe urmă, după atâta potop de insulte la adresa liberalilor, va tăia câinilor frunză», dar pe vremea aceea se justifica Iovi fără ocol: <lupt pentru ai mei, nene Macavel ; ducă-se în pustii colectiviştii voştri; trăiască ai noştri: albii săraci..-. Alb am fost şi eu şi tata, tot alb vroi să remân... Eu me trag net şi cuprinzător din neamul albilor...
Acum însă nu-1 mal da mâne să sus-ţie principiile de atunci. Acum era cel mal liberal din toţi liberalii lumel, putea zice, prin urmare, că să trage din pieile\roşiî...
In acest timp anunţa prin afişe de culoarea roşie, cu litere de o şchioapă, re-apariţiunea Independentului, sub direcţiunea <directorelui nostru», atît numai că de astă dată ziarul afişat va trebui să apere interesele partidului liberal.
De trei zile Intr’una se scula dis-de-dimineaţă, mişuna din negustor în negustor, prin lipscani, prin băcani, cojocari, pînă şi prin tăbăcarl, le făgăduia tuturora că le va face reclamă In ziar, încasa de Ia naivi abonamentul pe un an inainte şi ast-fel ajungea să aibă cîte va sute de lei.
De aci înainte începuse bizarele polemice cu ziarele opoziţiei, în speranţă că i se vor deschide porţile slujbei, dar ele veşnic închise rămîneaQ, ceea ce făcu pe Iovi să dispere, în cît într’o zi, văzînd că nu o poate birui cu condeiul in polemică cu un redactor conservator, i-a aplicat onorabilul Constituţia la mir pe furiş—pe cînd adversarul nici nu se aştepta...
De alt-fel Iovi părea a fi vre o ramură
a cavalerilor medievali, cari dedeaQ biru cu fugiţii, de cîte ori nevoia o cerea.
Dar o idee îl răsări de odată în minte : nevoia îl învăţa să născocească multe şiretlicuri; se glndi la o afacere bănoasă, dar numai de Telescu depindea isbînda.
Odată Telescu îl propusese singur st facă o afacere şi ’1 refuzase Iovi; acum de nu l’ar refuza Telescu, se gîndea.
***
—	«Va să zică ne-am învoit ?»
—	«Pină miine, lasă-mfi te rog, să mc mal^ gîndesc,» răspunse Telescu.
—	«Ce mal datoreştl tipografului ?»
—	«O sută cinci zeci de lei...»
—	«Foarte bine, haidem să plătesc eG ovreiului suma aceasta, dar cum ne-am înţeles.
—	«Bine, bine, dar pe mîine, cum ţi-am spus.
—	«De ce pe mîine şi nu acum ?
—	«Am cuvintele mele...
Intr’adevăr, Iovi, care mal făcuse asemenea daraverl, pe vremea samsarlî-culul sCO, se temea să nu se răsgîn-dească Telescu sau să nu găsească suma ce ÎI trebuia şi ast-fel scăpa chilipirul.
Pe de altă parte Iul Telescu nu-I venea să încurce in afacerea lui cu tipograful şi pe Iovi, care nu-I inspira nici o încredere.
Iovi se gîndea Ia cele 2000 de exemplare din noul roman al lui Telescu. înţelegea ce uşor putea să ’şT scoată acontul şi ce ciştig putea să beneficieze, dacă ar fi intrat în tovărăşie cu Telescu.
Dar cum să-l hotărască ?—Se glndi pe mîine sâ-I fâgăduiască marea cu sarea.
Telescu e lesne crezător ; II va spune că cel mult în trei sâptăminl îl va pune
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
In posesia banilor ce vor eşi din vînza-rea cărţilor, rămăind ca el să’şl retragă acontul la urmă, şi dacă va ’fi cu putinţă, să cîştige şi el ceva.
Toată noaptea Iovi îşi făcu asemeni reflexii, fără să poată închide ochii.
In fine, l’a hotărît... A scos cărţile de la tipograf.
— «Nu te îngriji de loc de vînzarea lor : las pe mine, ce-ţl pasă ? Azi e în-ISI Martie, pînă la două-zecl din luna aceasta, îţi voift număra banii cum neam învoit.
Dar de aci înainte Iovi devenea din zi în zi mal scump la vedere; de cîte ori întîlnea pe Telescu, de departe ocolea pe altă stradă ; sau de se întîmpla să vie faţă ’n faţă, se prefăcea că e tare grăbit, că n’are vreme de vorbit, că nu dispune nici de un minut.
Tuturora le spunea, că a luat în editură volumul lui Telescu, că el a devenit proprietarul romanului, pe care începuse a-1 desface sub diferite reclame, unele mal sensaţionale de cit altele:
Ba ca premia la ziar, ba «cititorii sunt rugaţi să’şl procure acest roman şi mal cu seamă abonaţii spre a se putea susţine organul valoros al directorului nostru, pentru a fi în stare să lupte în contra hidrei conservatoare,» şi cîte alte de acestea nu se putea ceti
zilnic în Independentul.
*
* *
Telescu aplecat şi s’a depărtat pentru tot-de-a-una din oraşul unde fusese jefuit de Iovi la începutul carierei sale de romancier.
Dar artistul era mulţumit cu partea sa: succesul moral, criticile serioase prin ziarele Capitalei, îl adusese mal mult de cit tot venitul încasat de Iovi din vînzarea romanului.
Intr’o zi însă, Telescu observă la una din redacţiile din Capitală ziarul lui Iovi pe masă. îşi aruncă privirile pe prima pagină, dar care nu-I fu miraree văzînd injcoloana I-a un anunţ, prin cara se oferea ca premifi abonaţilor un nou roman sub titlul «din Vremuri».
Un început de bănuială îl hotărî să simuleze cererea unul abonament la ziarul d-lul Iovi, exprimîndu-şl dorinţa ca din partea unul nofi abonat, pentru a-I se trimite odată cu ziarul şi romanul <din Vremuri». Şi nu întîrzie de a-I expedia printr’un mandat poştal costul: ’i arătase şi adresa în scrisoare : D-lul Volbur funcţionar la Ministerul de Interne.
Bucureşti.
A treia zi îl sosise la adresa arătată de Telescu ziarul şi romanul. «Ce oroare!» strigă bietul Telescu, v6zendu-şl romanul metamorfosat... Titlul romanului s6Q dispăruse şi fusese înlocuit prin alte coperte care cuprindeati pe acel <Din Vremuri.» Numele lui de autor schimbat cu acel de lovi-publicistu. In fine ca culmea disperărel bietului Telescu, pe pagina a doua a cărţel sale o dedicaţie linguşitoare din partea lui Iovi către un primar şi deputat din partidul roşilor.
Încolo cuprinsul de la început până la fine acelaşi — ba chiar se putea ceti la începutul fie cărei coaie de tipar tipărit cu petit numele adevăratului autor, ceea ce dovedea că Iovi nu mal retipărise romanul, ci ’şi a însuşit o muncă de martir fără cel mal mic păs de responsabilitate, chiar în fiinţa cărţel deja apărute.
Era monstruos acel furt literar! Aci nu mal era vorba nici de plagiere, nici de vre-o simplă imitaţie... iovi i furase totul şi punct şi virgulă, afară de nume...
Petra Ynlcan.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
~~3
IUN ITRGIIEMJFF
UH CUIB DE BOERNAŞ]
La drept vorbind, Panşln era foarte dibacii), tot atlt cît şi tatăl săfl ; dar era aşişderea şi foarte bine înzestrat. Totul îl izbutea : cînta cu gust, desena cu cutezanţă, făcea versuri şi juca destul de binişor cemedia.
Foarte sigur de spiritul şi de prevederea sa, el se avîntă cu siguranţă şi din toate puterile sale. Viaţa i se scurgea veselă şi fără turburărl. Obişnuit să placă tuturor, bătrînilor şi tinerilor, el se fălea cu cunoştinţa oamenilor şi mal mult încă, cu a femeilor ; făcuse un studiă, cu totul particular, asupra slăbiciunilor lor. Cum nu era un om străin de artă, simţea într’însul focul sacru, pornirea, entusiasmul, şi sub acest cuvînt, numai o dată îşi permitea să fie îndrăzneţ, îşi lăsa frîul liber la multe fapte îngăduite, întreţine legături în afară de societatea bună, unde îşi lua un aer neîngrijit şi o ţinută uneori cam puţin cuviincioasă. Dar, în fond, era rece şi viclean, şi, chiar în culmea exceselor sale, ochiul săfl brun şi spiritual observa şi pătrundea totul; tînărul acesta liber şi îndrăzneţ nu uita de sine nici o dală şi nu se lăsa nici o dat să fie tîrît de alţii. Cată să o spunem, spre cinstea sa, că nu se mîndrea nici o dată cu cuceririle sale.
El fu introdus în casa Măriei Dmitrievna, de îndată ce a sosit la O.... şi aci i se păru că se află la el acasă.
Intrhid In casă, Panşin se înclină cu
Litere, Artă,, Ştiinţă
D. Teohari Antonescu, profesor de archeolo-gie la Universitatea din Iaşi, a sosit in Capitală, venind din judeţul Gorj, unde, timp de două săptămînl, Împreună cu d. DiaconovicI, inginer-şef al acestui judeţ, autor al unei hărţi a locuinţelor preistorice din judeţul Gorj, ad constatat descoperiri archeologice de o mare importanţă făcute de d. V. Rola Piecarski, polonez de origină, fost profesor la gimnaziul din
T.-Jifl.
Aceste descoperiri par a fi aliniamente In legătură cu monumentele funerare dolmene. S’afl făcut, în adevăr, mici săpături intr’unadin acele pietre circulare şi s’afl găsit înăuntru cărbuni, vase de lut foarte primitive şi un obiect avînd forma unul ciocan de piatră. Sunt probabilităţi că, în interiorul cercului, se vor găsi resturile unor schelete omeneşti. Vechimea monumentului poate merge pînă la 1500 — 2000 ani înainte de Christos.
ECeea-ce confirmă aceasta, este ci, alături de acest monument, urmtndu-se săpăturile sub direcţiunea d-lul T. Antonescu, s’a descoperit o cetate, în care s’afl găsit obiecte de lut, cari afl această vechime.
Monumentul descoperit se află la Schela, în judeţul Gorj. Cetăţuia este pe muntele Gorni-ţelul.
In altă direcţie, la mînăstirea PolovracI, s’a descoperit mal întîiQ de către d. DiaconovicI, o cetate vechie preistorică, aşezată pe vîrfui unul munte, în apropiere de riul Olteţu. Cetatea domină tot defileul şi întreaga vale a 01-teţulul. Urmîndu-se săpăturile, s’a găsit, in apropierea acestei cetăţul, o necropolă, pe care se văd clar urmele monumentelor dohnanice. pietrele fiind zmulse de Ia locul lor şi aruncate în vale. Această necropola era înconjurată de un şanţ foarte adine.
In interiorul acestei necropole s’atî descoperit obiecte de lut şi lucruri foarte interesante : mor-mîntul unul om şi scheletul lui, de şi foarte descompus, cu mîinele strînse pe genunchi şi cu genunchii aproape de gură.
In vale, pe malul Olteţulul chiar, făcîndu-se săpături adîncl, s’aiî găsit obiecte de lut, cari, după technica şi ornamentaţia lor, par fi de tot primitive; s’atî mal găsit şi obiecte de bronz, toate azi în posesia d-lul Antonescu.
Descoperiri foarte importante s’a ti mal făcut şi la Baia-de-Fer, unde s’atî găsit obiecte de lut amestecate cu dinţi de ursus speleus.
Mal e aci o cetate frumoasă ia dealul Muiere!, aşezată pe un pisc înalt, care domină întregul lanţ de munţi al Carpaţilor şi toată regiunea dealurilor pînă în apropiere de cîmpul Craiovel. E împresurată de jur împrejur cu un zid de piatră şi are meterezurl de cărămidă bine arsă ; prin posiţiunea el şi situaţia vâiel, e probabil una din staţiunile preistorice cele mal importante din judeţ.
Ceva mal în vale, la LogrescI, s’a descoperit de d. Antonescu o măgură numită de către locuitori «Comoara zidurilor», de către alţii «Piscul străjil» ; însă, făcîndu-se săpături în vîrfui măgurel şi la basa el, resultatul acestor săpături n’a confirmat spusele celor bătrinl, că măgura ar fi clădită în zid. In apropierea acestei mâgure, pe Vălceaua Lupului, s'afl descoperit vetre de locuinţe şi obiecte de cărămizi, oboare, bronzuri, frumos lucrate de Romani.
1OTORMAŢD
Conflictul ruso-rom în
Am arătat conflictul ivit între d. Po-nici, comisarul maritim din Sulina şi comandantul unui vapor rusesc al companiei Gagarin. Acest incident a luat acum proporţiile unui conflict diplomatic între Romînia şi Rusia.
Se cunosc amănuntele:
Un vapor al companiei Gagarin trece prin rada Sulina, vroind să ’şi continue drumul în susul Dunării. Comisarul maritim, d. căpitan Fonici, somează vaporul să se oprească, căci, alt-fel, va ordona canonierelor romîne să înceapă bombardarea.
Vaporul se opreşte. D. căpitan Ponici, conform legei, eere comandantului hlr-tiile, ceea ce acesta refuzînd, d-sa vrea să intre în vapor ca să facă inspecţie. De aici o altercaţie vie între comandantul rus şi între căpitanul Ponici.
D. Ponici interzice înaintarea vaporului şi se retrage la căpitănatul portului ca să dreseze procesul-verbal.
Comandantul rus în loc să iscălească procesul-verbal, îl zmulge din mîinile d-lui Ponici şi fuge cu el la vice-consu-
graţie înaintea persoanelor cari erafl în salon, strînse mîna Măriei Dmitrievna şi pe a Lisavetel Michailovna, bătu uşor pe umăr pe Ghedeonovsky şi învlrtindu-se în căleîe apucă pe Lenoşca de cap şi o sărută pe frunte.
—	Şi nu ţi-a fost frică să te urci pe un cal aşa de năbădăios ? îl întrebă Maria Dmitrievna.
—	Cum ! e foarte blînd, din contră. Vrei să ştii de ce mi-e frică ? Mi-e frică să joc preferanţa cu PetrovicI; ieri, la Belenitzin, m’a curăţat de tot.
Acesta se puse pe rls; era ceva fin şi josnic în rîsul acesta; Serghie PetrovicI vrea să intre în bunele graţii ale tînărulul şi elegantului slujbaş din St. Petersburg, ale favoritului guvernatorului, în convorbirile sale cu Maria Dmitrievna el pomenea adesea ori de Înalta pricepere a lui Panşin.
—	Cum vrei să nu-I aduc laude ? spunea el. E un tlnăr care isbuteşte în pătura de sus a societăţii, care ştie să se folosească de aceasta şi nu este inîndru de loc.
De altminteri, chiar la Petersburg, Pan-ţin trecea drept un slujbaş iscusit; hîrtia ardea sub degetele lui; lua munca drept o glumă, cum se cade să facă orl-ce om de lume care nu dă multă însemuătate ocupa-ţiunilor sale, dar era un om de faptă. Şefilor le plac asemenaa subordonaţi; cit despre dînsul, nu se îndoia de loc că cu puţină voinţă o să ajungă într’o zi ministru.
—	Ziserăţi adineauri că v’am cîştigat, murmură Ghedeonovski; dar, săptămîna trecută, cine mi-a cîştigat două-spre-zece ruble ? Ba şi...
—	Ah ! şiretul! întrerupse Panşin cu o graţioasă nepăsare, dar puţin cam dispreţuitoare.
Şi, fără ca sâ’l mal bage de seamă, se apropie de Lisa.
—	N’arn putut să găsesc aici uvertura din Oberon, II zise dînsul. M-me Belenitzin s|a lăudat că la dlnsa are toată musica clasică.—De fapt, n’are nimic, afară de polcâ, şi valsuri: dar am scris la Moscova, şi
latul Rusiei, unde reclamă d-lui Petre Kartamicef, vice-consul.
TD. Ponici a reclamat telegrafic ministerului de externe.
**.
După cît-va timp ministerul afacerilor străine deleagă pe d. maior Bărbieri să facă o anchetă.
Ancheta a stabilit corectitudinea d-lui căpitan Ponici şi a mai dezvăluit, că comandantul vaporului rus s’a opus comisarului maritim, de oare-ce nu vroia ca autorităţile romîne să afle că vaporul era încărcat cu arme destinate pentru Bulgaria.
Din partea romînească, d. Sturdza, spre mirarea tuturor, a închis incidentul fără să mai ceară satisfacţie pentru, nesupunerea comandantului rus.
*
* *
Ministrul de externe al Rusiei, încunoş-tiinţat despre acest incident, a însărcinat pe d. Ladigenski, consul general în Galaţi şi membru în comisiunea europeană a Dunării, ca să facă o anchetă.
Asupra acestei anchete şi asupra schimburilor de note diplomatice dintre Petersburg şi Bucureşti, Neue Freie Presse spune că Novoie Vremia din Petersburg, afirmă pe baza actelor diplomatice, că d. căpitan Ponici a procedat incorect, de oare-ce nu era în căderea lui să vroiască a inspecta vaporul.
Tot Neue Freie Presse citează după O-deschia Novosti, că d. Ladigenski a sosit în Bucureşti, a expus incidentul d-lui Fon-ton şi că acesta, în numele guvernului rusesc, va cere guvernului romîn satisfacţie. Guvernul romîn însă, — după gazeta rusească, — ar 11 prevenit reprezen-taţiunile diplomatice ale Rusiei, distituind pe d. căpitan Ponici.
Cerem guvernului lămuriri precise asupra acestui conflict.
Starea sănătăţii A. S. Regale este mulţumitoare din toate punctele de vedere.
A. Sa face in fie-care zi preumblări, însoţit de AA. LL. RR. Principesele Maria şi Beatrice.
D. GheşoiT, fostul ministru de finanţe al Bulgariei şi legatarul universal al re-posatulul Ev. Gheorgliieff, să ocupă actualmente cu organizarea foastel case de bancă a răposatului.
D. Gheşoff va continua operaţiunile acestei bănci, însă sub firmă proprie.
Fostul ministru de finanţe a renunţat de a mal face politică în Bulgaria.
Ministerul instrucţiune! a înfiinţat, odată cu noul an şcolar, două scoale superioare primare,* în care pe lîngă studiile prevăzute în programe, se vor preda elevilor şi cunoştinţe de viticultură, pomologie şî agricultură.
Şcolile se vor deschide în Focşani şi DrăgăşanI, ambele importante centre viticole.
Procesul dezordinelor de la 16 şi 18 Noembrie a venit erl înaintea tribunalului Ilfov, secţia a II.
Tribunalul era compus din d-nii Victor Miclescu—preşedinte şi P. M. Pe-tr eseu—supleant.
Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror Necvdau.
Procesul a fost amînat, din oficiu, pe ziua de 18 Decembrie viitor.
Acuzaţii, în număr de 7, erau asistaţi de d-nii avocaţi Petru Sfetescu, 1. Brătescu, şi G. Florian.
Din cauza instalărel luminel electrice în Gara de Nord, orele de cancelarie în direcţiunea C. F. R. ati rămas încă pentru clte-va zile, de la 7 dimineaţa la 12 jum. p. m.
Astă-zl se deschide în Constanţa expoziţia de vite.
peste o săptămînă o să al uvertura.—Dar, tocmai, continuă dînsul, am compus erl o nouă romanţă. Vorbele sunt tot de mine. Vrei să ţi-o cînt ? Nu prea ştiu ce efect o să producă. M-me Belenitzin a găsit-o drăguţă, dar părerea sa e fără greutate. Aşi vrea s’o cunosc p’a d-tale. De alt-fel, crezi că e mal bine să cînt mal tîrzifl.
—	De ce mal tîrzifl şi nu acum ? observă Maria Dmitrievna.
—	Mă supun, zise Panşin cu un zîmbet blajin şi liniştit, care se ivea şi pierea tot aşa de repede.
Dete un scaun mal aproape, se aşeză la pian, şi după ce preludie clte-va acorduri, cîntă, accentuînd limpede fie-care cuvînt, romanţa aceasta:
Seara cînd luna din cer inundă Oceanul cu alba-I lumină, Tremură o rază de-argintîn undă,
In unda tăcută şi lină.
Aşa iubirea-mi, Ocean ce’nchide
Un suflet ce ’n doruri tresare, Resfrînge’n raze triste, palide, Privirea ta fermecătoare.
Iar tu mal albă, şi mult mal rece Ca luna de veci călătoare RizI, val!... de-un suflet care se trece, Şi laşi fericirea să sboare.
Panşin cîntă al doilea cuplet cu o putere şi cu o expresiune particulară; acompaniamentul făcea un şopot nelămurit, asemenea cu al valurilor.
După cuvintele: «un suflet ce ’n doruri tresare» el suspină uşor, închise ochii pe jumătate şi-şi coborî vocea morendo. Cînd sfîrşi, Lisa lăudă motivul.
Maria Dmitrievna zise :
—	E răpitor!
Iar Ghedeonovski, exclamă :
—	Sublimă; versurile şi muzica sunt tot aşa de admirabile.
Iată pe scurt programul acestei solemnităţi :
La orele 11 se va oficia un Te-deum în prezenţa autorităţilor civile şi militare. După Te-deum se va deschide expoziţia, cînd corul bisericel catedrale va intona imnul regal.
Zilele destinate pentru vizitarea expoziţiei sunt 5, 6 şi 7 Septembre.
In ziua de 8 va avea loc distribuirea premiilor, în prezenţa d-lul D. Sturdza şi a d-lor An. Stolojan şi BerendeiO. La orele 3 vor fi alergări de cal.
La 5 Octombrie viitor se va ţinea concurs pentru înaintarea căpitanilor la gradul de major.
Se dă ca sigură numirea d-lul gene-neral Iarca, comandantul corpului 4 de armată, ca preşedinte al comisiunel de examen.
După cum am anunţat, d. I. Mitru, directorul şcoalel Vasile Lupu din Iaşi, a fost însărcinat de d. Haret, ministrul şcoalelor, cu facerea unul raport asupra dezvoltărel ce trebue dată studiilor agricole, în şcoalele normale.
Acest raport a fost înaintat ministerului şi, in şedinţa de erl a consiliului general, el a fost distribuit membrilor săi.
Raportul va fi publicat în Buletinul ministerului.
Oamenii competinţl asigură, că lucrarea d-lul Mitru e remarcabilă din toate punctele de vedere.
KFReul, văzînd că cetăţenii Capitalei se mulţumesc cu orl-ce li se dă să bea drept apă, a luat hotărîrea să pună, în filtrele de la Arcuda, nisipul vechio şi refuzat, care era părăsit de vre-o patru ani în partea locului, şi peste care a crescut tot felul de buruiene.
In acest scop, KFReul a contractat cu nepotul săQ, care a şi început depunerea nisipului în filtre.
Atragem atenţiunea serviciului sanitar asupra acestei măsuri. Cel din capul primăriei aO dovedit atit dispreţ pentru sănătatea şi higiena publică, în cit intervenţia directorului general al serviciului sanitar se impune.
Ziarul Drapelul de erl 5 Septembrie, sub titlul de «Prefectura de Bacău», arată că amicul nostru d. Petre Sfetescu, ar figura printre candidaţii la succesiunea d-lul I. Lecca.
Suntem rugaţi de amicul nostru să des-minţim această ştire.
Informaţia din Drapelul nu poate fi de cît o glumă, pe care numai minioşil de la ziarul aurelianist o cred posibilă : — dacă nu este glumă, fără îndoială e o impertinenţă.
Studenţii spre congres
Cu toate că timpul a fost defavorabil ple-cărel studenţilor în congres, totuşi aseară la lor orele 9, pornind de la localul asoeiaţiunel spre gară, studenţii afl făcut o frumoasă ma-nifestaţiune pe stradă.
Un cortegifl imens, mal mulţi de 200 studenţi, afl parcurs, pe ploae, Calea Victoriei pînă la gară.
In faţa Palatului muzica a intonat imnul regal, iar studenţimea universitară a isbuc-nit în strigăte de Ura !
O animaţie din cele mal vil a domnit în tot timpul parcursului spre gară.
La orele 11.45 trenul a pornit spre Tîrgu-Jiu, în strigătele entusiaste ale mulţimel aflătoare la gară şi ale studenţimel universitare.
Constructorii romîni
Un confrate din Capitală relevă favorurile de cari se bucură, în ţară la noi, străinii antreprenori, odată cu prigonirile ce îndură Romînil antreprenori.
Lenoşca se uita la cîntăreţ ca o veneraţie copilărească.
Intr’un cuvînt, toţi cel de faţă fuseseră deopotrivă Încîntaţl, de opera tînărulul dij letant; dar în dosul uşii salonului, stetea un om deja bătrîn, care tocmai intrase a-tunel, şi căruia, judecind după expresia fi-gurel sale plecată In jos şi după mişcarea umerilor săi, romanţa lui Panşin nu I pricinuise nici o plăcere. După ce a aşteptat o clipă şi şi-a scuturat praful de pe cisme, cu o batistă de pînză groasă, omul acesta ’şl încruntă sprincenile, îşi mişcă buzele cu o mină posomorită, îşi îucovoie spatele şi mal mult de cit era, din firea lui gîrbovit, şi intră încet în salon.
—	Ah! Christofor TedorovicI, bună seara! zise Panşin sculîndu-se repede de pe scaun. Dacă aşi fi putut să bănuiesc că eşti aici, nu mi-aş fi cîntat nici o dat romanţa. Stifl că nu-ţl place musica uşoară.
—	N’am ascultat, respunse Într’o rusească stricată, personagiul care intrase.
Şi, încbinîndu-se în faţa tuturor, se opri cu oare-care nesiguranţă în mijlocul odăii.
—	Al venit să dai, Lisei, lecţii de musica d-le Lemm ? întrebă Maria Dmitrievna.
—	Nu, domnişoarei Lisa, ci domnişoarei Elena.
—	A, bine ! Minunat, Lenuşca, du-te sus cu d. Lemm.
Bătrinul plecase, în urma fetei, cînd Panşin îl opri, zicîndu-I:
—	Să nu pleci numai de cît după lecţie, Cristofor FedorovicI, vrem să cîntăm, d-ra Lisa şi cu mine, o sonată de Beethoven, la patru iniinl.
Bâtrînul înglnă clte-va cuvinte între dinţi şi Panşin continuă în nemţeşte, cu o pronunţare din cale afară rea.
—	D-ra Lisa mi-a arătat cantata spirituală pe care i-al închinat-o ; e ceva foarte frumos 1 să nu crezi, te rog, că efl nu ştia să preţuesc muzica serioasă—din potrivă. Este une ori plictisitoare, dar, în schimb, e foarte folositoare.
Bătrtnul roşi pînă la urechi, aruncă o
Uf Am fost cel dtntll cari am protestat îu contra acestor nedreptăţi şi, în vremea pe cînd conservatorii eratt la guvern, el şi-afl dat toate silinţele, în marginele legei, de a încuraja pe antreprenorii romîni, urmărind cu interes dezvoltarea acestei noul ramure a comerţului nostru.
De cînd eoltetiviştil sunt la putere, aceste frumoase tradiţii afl fost părăsite şi antreprenorii romîni se văd victima tuturor prigonirilor. El sunt sistematic înlăturaţi de la toate licitaţiile, la cari numai străinii sunt preferaţi.
Ca o dovadă despre această stare de lucruri. dăm aici loc următoarei scrisori, pe care ne-o adresează un constructor romîn
Domnule Director,
Cu o deosebita plăcere, constatăm că presa — una din puterile Statuiul — discută situaţi-unea creată constructorilor, meseriaşilor şi muncitorilor romîni, — în ţara pe care aii apărat-o cu sîngele lor, — de regimul actual.
E — în adevăr — neexplicabil, cum pînă as-tă-zl nu s’a pus capăt acestei stări anormale; cum nu s’a întrebat nimeni, dacă e bine şi patriotic ca bugetele echilibrate, din vînzarea ve-linţel şi a câldărel Romtnulul, să fie puse — fără nici un scrupul — la dispoziţia streinilor, cu cari patrioţii liberali împart egalitatea, libertatea şi frăţia.
Propagatorii acestor principii sfinte însă numai trăiesc de mult şi chiar dacă s’ar trezi din somnul cel veşnic, el ar muri a doua oară, do-borîţl de greutatea faptelor Robeştilor, Melisie-nilor, Tătăreştilor şi a celor-l’alţl Sturdzl.
Primiţi etc.
In 4 Septembrie	lin constructor.
ecouri
Primim din partea d-lor V. Gr. Borgo-vanu, profesor, şi G. Stoinescu, institutor, următoarele, cu rugămintea de a le publica : Ne simţim datori a face cunoscut colegilor că, tipărind cartea : Exerciţii de gramatică şi compuneri pentru clasa o IV-a primară, dintr’o eroare tipografică, nu s’a notat că compunerile 21 şi 34 sunt prelucrări după bucăţile de la pag. 38 şi 46 din La premibre annâe de Râdaction et d’Elo-cution par Carre et Moy.
*** D-l dr. Grossman, întoreîndu-se erl din streinătate, unde a vizitat mal multe spitale, şi-a reluat consultaţiile, Bulevardul Domniţei 2.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	D. general Pilat, comandantul corpului al 3 lea de armată, se află de erl în Capitală.
*	Direcţiunea lucrărilor noul a luat dis-posiţiunl ca inginerii direcţiucel însărcinaţi cu diferitele lucrări pe liniile în construc* ţiune şi cu studiarea unor noul linii să continue cu multă activitate lucrările ca nu cum-va să fie întîrziate iarăşi din causa timpului, dacă s’ar strica.
Prin urmare să se profite cît mal mult de timpul bun şi favorabil lucrărilor pe clmp.
*	D. conte d’Aubigny, ministrul Franţei în Capitală, după o şedere de o zi în Capitală, reclamată de afacerile legaţiunel, s’a întors a-seară la Sinaia.
Tratările de pace
Atena, 4 Septembre. — Negociările sunt considerate actualmente ca închise.—Puterile vor garanta împrumutul de indemnitate.— Comisiunea de supraveghere a veniturilor afectate garanţiei datoriei se va constitui îndată; ea va tuprinde toţi miniştrii puterilor din Atena.
Camera va fi convocată săptămîna viitoare pentru a vota legea asupra veniturilor afectate datoriei externe.
Proia, organ al d-lul Delyannis, declară că dreptul de a primi sau a respinge controlul aparţine numai Camerei.
Constantinopol, 4 Septembre. —In urma unor indiscreţiunl venite de la Ildiz-Kiosk, cercurile diplomatice se îndoesc că Poarta o să primească fără reserve nouile deci-siunl ale puterilor, privitoare la articolele
drivire asupra Lisei, şi eşi repede din salon.
Maria Dmitrievna se rugă de Panşin să repete romanţa, dar el declară că nu vrea să supere urechile învăţatului german, şi propuse Lisei să înceapă sonata lui Beethoven. L a aceste cuvinte, Maria Dmitrievna oftă şi propuse lui Gedeonovsky să facă o plimbare cu ea prin g rădică.
—	Aş vrea sâ’ţl ma) cer din nofl părerea cu privire la bie ul Teodor al nostru, zise dînsa.
Ghedeonovski zimbi atJăgător, salută, îşi luă între două degete palăria, pe bordul căreia îşi pusese cu îngrijire mănuşile şi se depărtă cu Maria Dmitrievna. Panşin şi Lisa rămaseră singuri în cameră; tînăoa fată aduse şi deschise sonata ; amîndol se aşezară tăcuţi la pian. Din catul de d’a-supra veneafl uşoare sunete de game cîn-tate de degetele puţin deprinse ale micei Elena.
V
In acest moment, un domn intră în anticameră, unde se întllni cu Lisa care vrea să iasă.
—	D-ta nu mă mal cunoşti, zise el sco-ţîndu-şl pălăria: dar efl te recunosc, cu toate că sunt opt ani de cînd te am văzut în cea din urmă oară. Pe atunci d-ta erai numai un copil. Efl sunt Lavretzky. Maina d-tale e acasă ? Pot s’o văd ?
—	Mama o să fie foarte mulţumită, răs-pune Lisa, a fost vestită de Întoarcerea d-tale.
—	Te chiamă Elisabeta, nu-I aşa ?
—	Da.
—	Mi-aduc aminte foarte bine de d-ta, chiar şi p’atuncl aveai o figură care nu se uită; ţi aduceam bomboane.
Lisa roşi. Ce fiinţă ciudată ! cugetă dînsa.
(Va urmă).
www.dacoromanica.ro
K P O C A
2 şi 6 ale preliminărilor de pace.—Totuşi se crede că se va ajunge la o învoială finală.
tapeşiledeazî
Turcia şi Creta
Canea,^ 4 Septembrie. — O companie de infanterie italiană, venind din Candia, a debarcat azi dimineaţă la Canea.
Guvernatorul a protestat, din ordinul Porţei, în contra constituirei comisiunei internaţionale militare şi judiciară, ca contrarie legilor imperiului şi dreptului internaţional, şi ca aducînd atingere suseranitătei Sultanului, garantată de Puteri.
f. Londra, 4 Septembrie. — Se anun}ă din Atena ziarului Times că Puterile au decis de a nu ridica blocarea insulei Creta, în-nainte de a nu se fi fixat principalele puncte ale nouei Constituţiuni.
In cercrrile bine informate din Atena se asigură că trupele turceşti aii, încercat să debarcheze la Betymo în noaptea de 9 August. — Escadra rusească le-a împiedecat.
------- ■■ ■ ---------------------
Apărarea Dardanelelor
Constantinopol, 4 Septembrie.— Ultimele experienţe făcute de o comisiune specială, spre a şti dacă minele submarine ar putea să împiedice trecerea Dardanelelor, au demonstrat desăvîr-şita lor inutilitate.
Un contract semnat cu casa Fraţi Siemens, privitor la cumpărarea a trei sute de torpile pentru apărarea Darda-nelelor, nu s’a notificat.
Ministrul lucrărilor publice propune construirea a 7000 kilometre de drumuri de fer.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Incendin.—In noaptea de Marcuri spre Joi un Început de incendiu s’a declarat In gara de Nord.
0 cantitate oare care de câlţl care serveşte la ştergerea lămpilor din gară şi din vagoane, a luat foc peste noapte, şi numai despre dimineaţă s’a băgat de seamă.
Imediat dîndu-se alarma, aii sărit toţi oamenii din gară şi cu ajutorul pompelor a0 reuşit a stinge pe dată focul.
Paguba suferită de direcţiunea drumurilor de fer este neînsemnată.
Catastrofa din şoseana Colintina.—
Azi dimineaţă, la orele 8 şi jumătate, un teribil accident s’a intlmplat pe şoseaua Colentina, 15, la o nouă clădire în construcţiune, proprietatea d-lul Vasile Dobrescu, decorator de pompe funebre.
Pe cînd toţi meşteşugarii intraseră în lucru, de odată un zid al clădirel se surpă şi apucă sub dărlmăturl pe un salahor şi doul copil mici al acestuia.
La zgomotul produs de dărîmătură. toţi lucrătorii de la bina afi alergat în ajutor. După o muncă de aproape o jumătate oră, lucrătorii aQ reuşit să scoată de sub dărîmâturl pe cel doul copil, al căror corp era oribil strivit şi cari abia mal puteaQ respira. Cel l’alt lucrător care fusese acoperit, a fost şi el scos de sub zid cu picioarele strivite şi cu contuziunl grave pe tot corpul.
Răniţii ad fost 'de urgenţă transportaţi la spitalul Colentina. Starea lor este cu totul desperată.
DIN JARA
împuşcat de o femee.— Din Tulcea ni se scrie că o crimă oribilă s’a petrecut zilele trecute Sntr’o vie din comuna Greci, acel judeţ.
Individul D. Burlacu, păzitor de vite, întor-cîndu-se cu turmele de la păşune, cînd a ajuns în marginea satului, a lăsat vitele singure şi s’a dus în via femeel Luţa I. Batistă, pentru ca să fure struguri.
Proprietara viei, văduva Luţa, surprinzînd pe Burlacu în vie, a tras un foc de puşcă asupra lui şi l’a lovit în partea stingă a pieptului, uci-gîndu-1 ce loc.
Autorităţile, cari ad fost avizate de această crimă, ad dispus imediata arestare a criminalei şi înaintarea el la parchet.
Altă evadare. Ni se comunică că in noaptea de 3 spre 4 ale acestei luni vn condamnat anume G. St. Gologan, zis şi Ţiţei, a reuşit să evadeze din arestul judeţului Neamţu.
S’ad luat măsuri pentru prinderea lui.
Mort din bătae.—Ni se comunică.din T.-Severin, că alaltăerl, copilul I. V. Fierâru, in vîrstă de 13 ani, a încetat din viaţă in urma unei teribile bătăi ce a suferit de la stăpînul săd, G. Stamatoniu, comerciant în comuna Se-verineştl, Mehedinţ».
Parchetul fiind avizat de această crimă oribila, a dispus imediata arestare a criminalului şi anchetarea cazului.
DIN STREINA TA TE
Model de ziarist.—In Varşovia apar două fol ovreeştl cu tendinţe diametral opuse* Una se zice progresită şi pledează pentru asimilarea evreilor cu alte naţiuni, cealaltă observă o ţinută de cel mal fanatic exclusivism evreesc considerlnd asimilarea ca o nebunie. Zilele acestea o revistă polonă a făcut descoperirea, că amlndouă foile sunt redactate de unul şi acelaşi. redactor \ Vezi, ăsta-i ziarist, nu glumă.
O femee marinar.- Ziarele din Londra raportează că o femee, Ilannah Webber, cîntă-reuţă la de cafti-concert, de fel din Anglia, a-fllndu-se de mult timp în Statele-Unite şi dorind să se întoarcă în ţara el natală, s’a angajat ca matroz pe bordul unul vapor care pleca In Anglia.
Sexul matrozului a rămas necunoscut pe tot timpul parcursului, Ilannah Webber lucrind cu aceeaşi sîrguinţă şi pricepere ca şi celTalţl camarazi după vapor.
Numai la Mersey, cînd s’aîî zărit coastele Angliei, ingenioasa cîntăreaţă a fost descoperită de comandantul vasului.
(Serviciul «Agenţiei Romîne•)
Sofia, 4 Septembrie.—«jHandels Zeitung» publică azi o scrisoare semnată Olga Hris-tova, protestînd în contra ziarelor străine cari au publicat falşa ştire asupra asa-sitiăril sale de un ofiţer bulgar.
Acest ziar adaogă că Olga Hristova s’a prezentat în persoană la redacţie şi a remis ea însă-şi scrisoarea în mîineleunul redactor.
New-York, 4 Septembrie — După New-York Herald generalul Andrade Roma, a fost numit preşedinte al Venezuelel cu o mare majoritate.
Mohacl, 4 Septembrie.—împăratul Frantz losef a sosit la 2 ore jum. de dimineaţă, aşteptlnd pe Împăratul Vilhelm, care a sosit la 2 45. Ambii Suverani şi-aQ strlns mina, apoi s’afl dus în mijlocul ovaţiuuilor mulţimel pejbordul vaporului *Sophie», care înălţase pavilionul german.
Majestăţile Lor aii făcut apoi prima lor partidă de vînătoare şi s’aQ întors pe bordul vaporului la 8 ore. După dejun, împăratul s’a dus la 10 ore la castelul archidu-celui Frederic.
Paris, 4 Septembrie. — După Le Temps, marchizul de Reverseaux, ambasador la Madrid, va fi transferat în aceeaşi calitate Ia Viena, In locul d-luî LozQ, care va deveni guvernator general al Algeriei. D. Cambon va fi numit ministru Ia Bruxelles.
Simla, 4 Septembrie.—Insurgenţii au atacat lagărul expediţiunel engleze de sub comanda generalului Jeffrey. Englezii au avui doi ofiţeri şi doi soldaţi morţi, un ofiţer şi 5 soldaţi răniţi.
Constantinopol, 4 Septembrie.—Azi după amiazl a fost şedinţă la Tophane.
Maradja din Kapurthala a sosit venind din Odessa.
Mohacl, 4 Septembrie. — împăratul Wil-helm a omorît 22 de bucăţi de vlnat şi împăratul Frantz losef 14.
împăratul Wilhelm a prtnzit la Karapan-cea ; mîine va merge la KoeroeserdO, unde a prînzit azi împăratul Frantz losef.
Doctorul AL. COSTINIU
Medic de Spital
Boale de copil, — Boale de Gît, Nas şi Ureche Consultaţii, 5—7. Str. Fintlneî, 48.
Doctor IIairatlaiul»
Medic al Spitalului Colţea
Moale de Piele ţi Sifilitice
8, Strada Renasctrel, 3.
ULTIME INFORMAŢIU!
Suveranii la Ragaz
MM. LL. Regele şi Regina au avut deosebita plăcere de a avea ca oaspeţi, în tot timpul de la 23 August şi pînă la plecarea Lor din Ragaz, pe contele şi contesa de Flandra cu fiii lor A A. LL. RR. Principele Albert al Belgiei şi Principesa Io-sefina Carol de Hohensollern, pe AA. LL. Principesa de Wied, Augusta mamă o Reginei, Principele Frederic de Hohensol-lern, fratele Regelui, şi Principele de Wied, fratele Reginei.
Duminică, 24 August, MM. LL, împreună cu Auguştil Lor oaspeţi, aii vizitat frumoasa poziţie de la Luzienstag.
Joi, 28 August, Regele, Regina cu Principesele mume şi AA. Principii Frederic de Hohenzollern şi Wilhelm de Wied, aii făcut excursiune cu trenul la satul ' We-esen, iar a doua zi s’ati dus la satul Ein-siedeln, unde au vizitat vechea mănăstire o Benedictinilor.
Sosi{l la 2 ore după amiază, în această din urmă localitate, MM. LL. nu s’aii reîntors la Ragaz de cît la 4 ore.
La 30 August, fiind aniversarea luărel Griviţel, M. Sa Regele a primit numeroase felicitări, iar M. Sa Regina a primit un prea frumos buchet de la d. senator Po-roineanu.
Intre alte vizite ce au primit, în cursul ultimei săptămînl, a fost şi acele ale monseniorului Jacquet, episcopul catolic la Iaşi şi a d-lul Bernaert, preşedintele camerei belgiene, cu doamna.
Duminecă, 31 August, Suveranii aii părăsit Ragaz, înrdeptîndu-se spre Reineck.
0 mare mulţime a întovărăşit pe MM. LL. la 'gară, salutîndu-le cu respect şi iubire.
MM. LL. Regele şi Regina nu vor sosi în tară, la Sinaia, de cît pe la 17 sah 18 curent.
Majestăţile Lor vor sta la Sinaia pînă la deschiderea Corpurilor legiuitoare.
AA. LL. RR. Principesa Maria, Principesa Beatrice de Coburg şi Principe'e Ferdina id al Romîniet vor veni pe la finele săptăniînei viitoare în Capitală.
AA. LL. RR. nu vor sta de cît cîte-va ore în Capitală.
E vorba că Sfintul Sinod, care se va întruni în sesiune de toamnă la 1 Octombrie, să fie sesizat asupra necesităţii de a se reforma legea sinodala.
Aflăm că d. Dim. Sturdza, în înţelegere cu d. Eugen Stâtescu, a stabilit deja întreg programul de lucrări al sesiuneî viitoare a Corpurilor Legiuitoare
Cel întii proiect care va fi luat în discuţie, este faimosul proiect al d-lul Gogu Cantacuzino privitor la pateyUe şi la timbre.
Acest proiect a fost din nou modificat de ministrul finanoelor.
D. general Pencovicî, delegatul Romî-nieî în comisiunea europeană a Dunărei, —sosit astăzi de dimineaţă în capitală— a fost la ministerul de externe, unde a avut o întrevedere cu d. D. Sturdza, primul ministru, în căesfta conflictului ruso-romîn.
Misiunea romlnâ, trimisă la Stocolm pentru a felicita pe Regele Oscar, a sosit Marţi în capitala Suediei.
In privinţa vizitei M. Sale Regelui Ia Belgrad nu s’a hotărî! încă nimic definitiv.
Tratările diplomatice asupra acestei vizite vor fi reluate imediat după întoarcerea în ţară a Regelui.
Intre Stat de o parte şi Epitropia bi-sericeî sf. Vineri din Capitală şi Academia Romină—de alta, există un vechia diferend.
La moartea sa, generalul Năsturel Herescu, a lăsat moşia sa Năsturelul, din Teleorman, d’impreună cu ostroavele, Epi-tropiel şi Academiei. Se întimplă că conul din ostroave, acoperit de pădure, este alipit de ape, de o moşie vecină a Statului.
Acesta intră în posesiune şi dă pădurea în vînzare, ceea ce a dat naştere unul proces, intentat Ia tribunalul din Teleorman, de administraţia păgubaşe.
Procesul asupra fondului a fost cîşti-gat de reclamanţi. Procesul în daune însă durează din 1886 şi de abia la 12 Septembrie va veni înaintea Curţel de apel, secţia a III-a din Capitală.
Epitropia şi Academia reclamă 15.000 lei despăgubirel.
D. Ilaret va începe săptămîna viitoare să studieze împreună cu inspectorii învăţămîntulul proiectele d-Ior Poni şi Mirzescu privitoare Ia reforma învăţămîntulul secundar.
Ministrul instrucţiei va convoca apoi pe mal mulţi profesori din Capitală şi din ţară ca să ia avizul lor asupra reformei învăţămîntulul secundar.
In ce priveşte reforma invăţămîntu-lul superior, ea va fi studiată Ia iarnă.
D. Dim. Sturdza a invitat aseară pe mal mulţi amici al săi la un prînz politic.
Printre invitaţi a fost şi d. Take Giani, preşedintele Camerei.
D. Gr. Giani, prefectul judeţului Ilfov, şi d. Horia Roseti, deputat al colegiului al IlI-lea de Ilfov, aQ plecat din noQ în judeţ spre a împărţi ajutoare ţăranilor cari aQ suferit din cauza inundaţiilor.
Ani relatat cazul d-lul maior Marian, care s’a făcut culpabil de maltratarea mal multor soldaţi, punînd să-I bată cu trăgătorile.
In urma anchetei deschise, o pedeapsă disciplinară a fost dată d-lul maior Mariau.
D. deputat Stroe Beloescu din Birlad a trimis Mercurl la SibiQ, Asociaţiunel Transilvane, donaţiunea de 20.000 lei pe care a făcut’o pentru scopuri culturale.
Se dă ca sigură alegerea d-lul Gh. Ghiţescu, deputat de Suceava, ca primar al Fălticenilor, în locul d-lul Gh. Radu, demisionat.
D. Lazăr Năstase, profesor Ia liceul romîn din Braşov, ne roagă să revenim asupra ştirel noastre, că d-sa s’ar fi întreţinut cu d. P. S. Aurelian la gara Braşov asupra unor cestiunl politice.
Luăm notă de rectificarea d-lul Năstase.
D. Emil Racoviţă, din Iaşi, a pornit cu vaporul Belgica, Duminica trecută, din Bruxelles, în expediţiune ştiinţifică Ia polul sudic.
Expediţiunea constă din 22 persoane.
Consiliul comunal de Iaşi, s’a ocupat, în şedinţa sa de ieri, cu stabilirea programului pentru primirea M. S. Regelui, care— după cum am spus — urmează să viziteze capitala Moldovei cu prilejul inaugurării nouei universităţi, la 15 Octombrie viitor.
De Îndată după întoarcerea M. Sale din călătorie, primarul de Iaşi, d. N. Gane, va sosi In Capitală, pentru a supune la Inalta’l aprobare programul stabilit.
Se va face capului Statului o primire grandioasă.
După cum ni se scrie din Iaşi, instituţia catolică, Nâtre Dame de Sion, a intrat In tratative pentru cumpărarea unul vechia institut de domnişoare din localitate, care a adus Întinse şi reale servicii instrucţiunel publice şi societăţel.
Pînă acuma, instituţiunea Nâtre Dame de Sion posedă o mulţime dn clădiri In Iaşi. Numai anul trecut, administraţia a cumpărat două clădiri vecine cu institutul din strada Golia. Anul acesta, dacă cumpăra-toarea—de care am vorbit—se realisează, aceasta va fi a treia clădire achiziţionată.
Alăturea cu Nâtre Dame de Sion, Propaganda fi.de din Roma lucrează pentru Întemeierea pe baze solide a unul liceQ catolic In Iaşi.
Miercuri a avut loc, In Iaşi, Inmormîu-tarea lui Leon Daniel, cunoscutul filantrop, fiul bancherului I. Ch. Daniel.
O mulţime numeroasă a Întovărăşit cortegiul funebru, pînă la cimitirul israelit.
*
* *
Un mic incident a tulburat liniştea pioasă a ceremoniei.
Un domn Buius a fost furat, pe elnd era aprofundat în reflecţii triste asupra nestatorniciei lucrurilor omeneşti, de rotungioara sumă de 36.000 lei.
Hoţul nu a putut fi prins. Păgubaşul Insă şi-a făcut, In mod conştiiucios, datoria de a reclama poliţiei.
Comisiunea Însărcinată cu examinarea cererilor de pensiune ,’şl-a Început lucrările.
Cererile de pensiuni sunt destul de numeroase.
Am anunţat erl că e vorba ca pe lingă penitenciarul Văcăreşti să se mal Înfiinţeze o secţie pentru deţinuţii alienaţi.
Aflăm acum, că ministrul justiţiei, d. Al. Djuvara, a dispus ca această secţiune să fie instalată In cel mult două luni şi imediat clte-va deţinute alienate din PlătăreştI să fie internate în noua secţie.
NtudenţU spre congres
O telegramă din Craiova ne anunţă, că studenţii universitari, In drumul spre T.-Jia, aQ fost primiţi la gara din capitala Olteniei, în sunetele .muzicel militare.
O mulţime numeroasă aştepta pe studenţi, pe peronul gărel.
Primarul oraşului, d. Măldărescu, a oferit, in comptul comunei, cafele cu lapte studenţilor.
C&m&iaril
Chestiunsa cămătarilor fiind la ordinea zilei, In ţară la noi, găsim interesant a da cîte-va amănunte asupra interesantelor descoperiri făcute in Londra, cu privire la micele daraverl ale cămătarilor englezi.
O comisiune parlamentară s’a declarat permanentă în capitala Albionulul şi se ocupă de micele transacţil ale fiilor lui. Deja mulţi uzurarl aQ defilat pe dinaintea comisiunei şi mărturisirile lor sunt triste. Cel mal cinstiţi aQ recunoscut că se mulţumeaQ, cu 68 la sută, pentru banii împrumutaţi. Alţii, tot tot aşa de sinceri cît şi de puţin scrupuloşl, aQ mărturisit că împrumutaQ cu o dobîndă de 179 la sută cel puţin, cîte o dată Insă şi cu 1200 la sută.
Sfîrşitul acestor cercetări, va fi de sigur altul de cit l-am văzut de atîtea ori la noi, ____________________________
Act de mulţumire
Sub-semnatul doctor Ilerman Fischer, domiciliat In DorohoiO, aduc viile mele mulţumiri societăţel romîne de asigurare şi de reasigurare «Patria» în Bucureşti pentru culanţa cu care s’a grăbit a mă despăgubi pentru accidentul ce am suferit In urma unei înţepături de insectă, (ss.) dr. H. Fischer. DorohoiO 31 August, 1897.
. ***
Subsemnatul Samuel Weisengrun, proprietar în Iaşi, avînd asigurate la Societatea Romană de asigurări Generale din Brăila, productele mele dupe moşia Larga, şi ivindu-se în noaptea de 26—27 August un incendia care mi-a cauzat pagube însemnate, zisa societate imediat s’a presentat la faţa locului printr’un delegat al el, şi mi-a făcut estimaţiunea daunei tntr’un mod foarte culant, acordîndu-ml despăgubire d plină a daunei ce am suferit, ast-fel în cît am rămas pe deplin mulţumit.
îndată după constatarea dăunel; suma despăgubirel mi a fost imediat plătită.
Mă simt deci dator a atrage atenţiunea proprietarilor agrieultorl asupra avantagiilor reale ce le am găsit la această Societate, şi a o recomanda călduros tuturor.
S. W. Weisengrun
Avis important
De oare-ce DicI anul acesta nu se vor face divisionare la liceele Statului (din Bucureşti) şi de oare-ce elevii eşiţl din clasele primare din acest an nu pot încăpea în d. I de la sus numitele licee, de aceea noi am luat hotărîrea de a prepara serios, în casă, elevii externi de la ci. I—IV gim. cu preţuri lunare şi convenabile, lucru foarte avantagios pentru părinţii, cari din cauză de mijloace nu ar putea plasa pe copil lor îa pensioane particulare.
NB. Asigurăm pe onor. părinţ’, că vom pune toată silinţa, ca să dăin copiilor lor instrucţia necesară şi cerută de regulamentul şcolar, aşa ca să-I putem presenta pentru examen la şcoa-lele Statului.
Profesori asociaţi şi licenţiaţi în litere şi matematici.
Str. Popa Soare, No, 43.
Liceul MODERN
DE BAEŢI
190—Calea Victoriei—190
Cunoseind că anul acesta numărul cererilor pentru solvea fi, la liceele Statului din Bucureşti, este cu mult mai mare de cil numărul tocurilor disponibile, direcţiunea ,,liceului Horfcni” de băeţi, aduce la cunoştinţa părinţilor, că primeşte in internat copil, cari să-şi aibă in institut meditaţia leeţiunilor zilnice şi cari să urmeze cursurile la liceele publice, unde sunt inserişî. Condiţiuni arantagioase.
D M BECŢI fVfl.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PUBLICATIUXE
D-nul Isaac Friedmann, născut In Bucureşti şi azi oeuplnd postul de medic al urbei Odobeştî, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săQ patronimic de «Friedmann» lu acela de «Păuceanu* spre a se numi «Isaac Păuceanu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut pe aliniatul 2 al zisului articol._
MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţiuue
Domnul Ion Castriş din Bucureşti, strada Nerva-Traian No. 43. a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săQ patronimic de «Castriş» în acela de *Poppiţeanu» spre a se numi *Ion A. Poppiţeanu*.
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor inte-eesaţl, cari ar voi să facă oposiţie in trrmenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
EDUCAŢIUNE—HIGIENA—DISCIPLINĂ
lyc£e francais
PUS SUB PiTRONAGIUL OFICIAL AL
LEGAŢIUNEI FRANŢEI
Str.: Scaunelor, 45 (casa Fleva)
Directori: D-nil LEAUTEY şi LOLLIOT
CLASE PRIMARE ŞI GIMNASIALE IXVĂŢiMÎNT CLASIC ŞI REAL
conform programelor
Statului român şi Statului francez
Materiile Învăţămîntulul romîn vor fi predate In limba Romînă. — Materiile învăţămîntulul franoes vor fi predate în limba francesă.
Limba francesă şi germană sunt obligatorii deja din clasa I-a primară.
Limba francesă, impusă cu uşurinţă tutulor elevilor, deja în primul an al presenţel lor la liceQ este limba cea mal întrebuinţată, atît în raporturile elevilor cu direcţiunea cît şi In relaţiunile lor zilnice: la masă, In plimbări şi în recreaţii.
Pentru orl-ce cerere de prospecte, infor-maţiunl şi înscrieri, a se adresa: la LEGAŢIUNEA FRANŢEI, Str. Biserica Amzeî sah la
LYCEE FRANQAIS, Str. Scaunelor, 45. Liceul se deschide la I-iu Septembrie, iar cursurile oficiale anului şcolar 1897-98 vor începe la 9 (21) Septembrie 1897.
Liceul Nou de domnişoere
(Anul al YlII-lea)
Autorisat oficial, sub Direcţiunea
Boamnei O. II. LOLLIOT
Strada Fântânei, 18. — Bucureşti.
_ Cursuri primare, cursuri secundare, clasice şi moderne. Limba francesă este obligatorie pentru toate elevele între ele, în relaţiunile lor zilnice cu Direcţiunea şi cu Institutoarele.
Cursurile încep regulat la 9 (21) Septembre, iar înscrierile se fac chiar da acum.
Institutul de Domnişoare
„BOLINTINEANU”
Fondat in anul 1874 BUCURESCÎ. — Şoseaua Jianu. — BUCURBSCl
Sub Direcţiunea D-nel
MARIA A A GELE8CU
Faţă de importanţa ce autoritatea şcolară o dă astă-zl învăţă mîntuluî privat, reservîndu-ml pe viitor mal mult partea educativă şi conducerea generală a institutului, am încredinţat instrucţiunea ginerilor mei, d-Ior profesori O. Popa şi I. Cllnclu, cari vor mal fi secondaţi de următorul corp profesoral:
Pr. G. Flora, profesor la liceul Lazăr.
G. Popa, licenţiat in litere, profesor la liceul Lazăr.
I. Clincin, licenţict în litere şi filosofle, prof. la liceul Lazăr.	r
I, Grama, licenţiat în litere şi filosofle, nrof. la liceul Sf. Sava.
D. Ghimpa, licenţiat în ştiinţele fisico-chimice, profesor la liceul Lazăr.
Lt. Paul Augelescu, absolvent al şcoaleî de artilerie şi geniQ.
N. Colceag, licenţiat în litere şi filosofle, prof. la gimnaziul Şincal.
D-na Ivascu, licenţiata în ştiinţele naturale, profesoară la externatul secuudar No. 2.
Vict. Bălăcescu, licenţiat în drept.
St. Enăchescu, licenţiat în litere.
D-ra Maria Ionescu, licenţiata în litere, prof. la asilul Elena Doamna.
G. Bogdan-Duică, licenţiat în litere.
D-ra Eug. Economu, licenţiată în litere.
I. Georgescu, licenţiat în drept.
N. Ganea. profesor la liceul Sf. Sava.
N. Clinciu, student în medicină.
D-ra Ioanid, absolventă a şcoaleî secundare din Craiova, institutoare.
N. Petresou, absolvent al şcoaleî normale de institutorî, institutor la şcoala No. 27.
Pentru limbile streine franceză, germană, engleză precum şi pentru dexterităţi am angajat 14 profesoare streine. Medicul institutului este d-l dr. Răutzoiu.
In anul acesta elevele externe şi semi-inter-ne se vor putea bucura de avantagiul, că pa dinaintea institutului circulă o linie de tramway.
Înscrierile aQ Început deja şi vor continuă couform ultimei circulari ministeriale numai pînă la 15 Septembrie.
INSTITUT de DOMNIŞOARE
Şcoala Nouă-Negoescu
BUCUREŞTI
Strada Armenească, Calea Moşilor, Bulevardul Carol.
Direcţiunea acestui institut are onoare a aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că mal dispune de 5 locuri libere de interne şi 25 de externe, pentru cari sunt rugaţi a se grăbi cu înscrierea, care va dura uumal pînă la 15 1. c.
Externele se priweac cu conditiunile cele mal avantagioase.
Pînă la 15 Septembre va apare şi «Buletinul Institutului» cu lista profesorilor, a conferenţiarilor, etc. şi cu alte amănunte relative la acest Institut.
Institutul de Domnişoare
Paulina Lupii-Autonescu
(autorisat)
Bucureşti. — Strada Fintlneî, 33
LiceQ.—Externat secundar.—Şcoală primară, cu Programa Statului. — Prepara-ţiunl de bacalaureat. — Cursnr! de limbi, pian şi pictură.—Pentru fetele de profesori, militari şi funcţionari, condiţiuni avantagioase.
Se primesc eleve interne şi externe, înscrieri, conform disposiţiunel ministeriale,
Pîiră la 30 Septembre 1897 Institutul de băeţîGr. Qobâlcescu
BRĂILA
35, Strada Sf. Nicolue. 35.
_ Cursuri primare şi liceale. Se primesc elevi interni, eemi-internl şi externi.
Prospecte se trimit Ia cerere, începerea cursurilor la 1 Septembre.
Director, Q* M. Macedoneucu.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
Tfc
Kţf Hjflse vindecă cu succes strălucit
#1 Jjyintrehuintind A\'I IBETIN.
ŞBggr Numeroase scrisori de recunoştinţă.
Bl	Ne uvind gust se poate da
^Hbetivulul fără ştirea lui.
tna «Ion», trimisă franco, JH^costa 10 lei.
A se adresa la farmacia Vultur No. 15, Lugoş, Aus.-Ung , Banat. Depozitul general pentru toată Rominia la Drogneria Bros, Bulevardul Elisabeta
Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mlneştl, In ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PAX AMA
Singura nîrtie de orez de Panama care;
Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u eonţme un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-lijf.
Depozitul g-1 al hîrtiel < Panama* : Bucureşti str. PinzarI No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comandele
CASA DE SCHIMB
EESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
|N«. g Strada Lipseaul >•«. ÎS
Aunp&ră şi vinde efecte publice şs face ori-schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 4 Septembre 18S7
		Cump.		Vlnd	
	Rentă Amortisabiîă. .	69		90	—
	? Ainortisabiiă. . ,	101		102	
	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) .	102		102	7.
B»/.	» Municipale din 1883	97		97	7«
£•/»	» » » 1890	98		98	
s*/«	Seriacr! Funciar Rurale .	93	—	E3i3/,	
	» » Urbene .	89		89	5’8
	» * » Itsî.	85	V»	8S	•/.
	Acţiuni Banca Naţio ak	1870		1880	
	» * Ap .cols .	830	—	335	_
	s Dacia Ro- ni a asig.	417	—	420	—
	# S-tea N .tonala asig	460	—	465	—
	S-tatea de ooaslrucţiunl .	160	—	175	—
	Florini valoare Austriacă	i	10	S	1$
	Mărci Germane ....	1	*3	î	25
	Bscaote Franceze . . ,	Î00	—	101	—
	f Italiene . , .	89	—	m	—
	»• ruble hîrtie . .	2	65	s	70
Les Veritables Eaux Mineralei de
VICHY
tont les Sources
VICHY- £TAT CELESTINS GR AN DE-GRILLE HOPITAL
Exioan le nom sur la Capsule et l’Etlquette.
Les Seules veritables Paetilles de Vlohy sont les
Pastilles YICHY-ETĂT
fabrlquSes aveo les sels naturels extralts des Eaux ViChy-Btat
Cqmprimes de Vichy
aux aels naturels VICHY-tTAT
pour prăparer l’eau artiflolelle de Vlohy gazetiie.
Agent Gintrot pour ta ROUMANIE, BULGARIE, SERBIE :
A. O. CAKZSS7, Buearest
T
1P0BAFIA „EPOCA M execută tot feluî de lucrări atingâtoare de această artă.
SOBE
MEIDINGER, PABIGINA, COMETIJL, VULCAN (belgiane)
I'ESiTKU
încălzire cu coks, cărbuni de piatra si lemne
Maşini de Bucate
MOBILE DE FIER
Instalaţiunî de încălziri Centrale
Fabrica COJHETFL
Adolf Naioninn
DEPOSIT: Strada Doamnei, 14.
DEPOSITE IX PROVINCIE:
Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrnî.
SOCIETATEA
de Basalt Artificial şl de Ceramica
I»e la Cetroceni
Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek Se C-ie, strada Lipscani No. 1.
Băile Mitraszewschi
Strada Poliţiei, No. 4 şl 6
Cel mal îngrijit şi mai bun STABILIMENT
DE
Băi de Abur şi de Putină
MARE BASIN
pentru băl reci în apă filtrată şi duşi în mijlocul grădinel şi aranjat în modul cel mal frumos.
Deschis In toate zilele.
Dela 10—11 sunt rezervate pentru dame
UN DOMN cu bune referinţe caută N post de Încasator.
La trebuinţă poate depune 500 lei ca garanţie.
A se adresa sub iniţialele Y. D. D. Calea Moşilor, No. 276, Bucureşti.
Serviciul TECIIWIC Particular
PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECIINICE în CAPITALI şi PROVINCIE snb conducerea d-lnl archileet
HflCOLAl MEŞEMEMJ
BUCUREŞTI
Strada Semicerc, No. 9 (Sfinţii VoevozI-Calea Griviţeî)
Facere de: PROECTE, PLANURÎ, DE VISE, Antimăsurătoare, EXPERTISE $i STUDIÎ în Architedură, Inginerie-hidraulică, Ele-drotechnică, Hotărnicie, Agronomie, Silvicultură şi Mine. Tot-odată Serviciul se însărcinează şi cu executări de orl-ce lucrări noul şi cu reparaţiunl.
Doritorii din Provincie pentru orl-ce întrebări să bine-voească a Însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit.
Se trimet la cerere Prospecte şi condiţiunl de plată.
Orele de serviciîl la «Biuropl Serviciului Teelinic Particular» sunt de la 9—12 a. m. şi de la 3—6 p. m.
SOBE I SOBE ! SOBE !
„Welios“ „Parigine" „Germane" şi „J3elgiane“
Sistemele cele mal noul şi practice. Construeţuinile cele mal elegante.
Maşine de Bucătărie
Sistem American Buna funcţionare Garantată
Lămpe - Lămpi - Lămpi
Cele mal bune şi formele cele mal elegante.
ARTICOLE DE MENAGIU:
emailate din streinătate Tacâmuri de ALPACA veritabile.
vr. SIXGEU
27, Strada Lipscani (în faţa str. Şelari)
vjsv&Fiiî j^rmcipsui de coronă&ejania ’
~ minerală^
FABRICILE UNITE ROUĂ NE
PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
FĂRĂ VITRIOL
Lipsit de orl-ce inconveniente, atlt sanitare ci* şi [<£ technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer.
GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem Ia cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale.
TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIF0ANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis fi franco, imit
Im îmnniaid gr-p.
carnea natural
J	i e	' v
IULIUS HQLZIER
LUGOŞ
INSTALEAZĂ:
FABRICI
DE
CĂBÂMIţI
CUPTdRE CIRCULARE
DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE
Pentru PRODUCTIUNEA ÎN MASĂ de
CARĂMini
o lAjve
ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT
CÂT SE POATE DE MARE
Friedrich Wannieck & Co.
BRUNN
FABRICA de MAŞINI TURNATORIE DE FER|
FURNISEZĂ ca SPECIALITATE:
MAŞINI
PENTRU
CĂRĂMIDĂRIlI
Sistem TH. GROKE
TALŢURÎ
SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TÂlATl PRESE
DE MANA ŞI CU ABURI)
Pentru CĂRĂMIZI, etc. etc.
REPRESENTANT PENTRU ROMANIA
VICTOR LlIPESCU
INGINER
BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(Lângă ministerul Domeniilor)
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare do această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
Representanţî genera!! pentru Romînia
& Sielbeitef citea9
24, Stratla Smîrdau, 24.
Apă de tttflwd gcusdsă, plă-cută la gust, intărităre, re-constituantă, asimilabilă graţie fosfatului oe conţine in abondenţă; ufârtI, diuretică, digestivă; prin pre-senţa magnetici, ea este si puţin laxativă. — PersânAe sănStbse o apr aci avă pentru gustul sSă plăcut: ea va fi un remediu suveran pentru anemici; numai persanele singerăee nu trebnesc să aibusem.
Nu deooloreazi vinul
gin:uiAj^Emxijiiijiuijj±iJA[imi
XE1»EBI€
APĂ DE MASĂ FĂRĂ RIVALA
FERUG1NOAISĂ - &AZOABĂ - FOSFATATĂ
AnatlM dootowrlul BtfiNAO (ln»t. ohtalo ualvaraitar) Fosfat de ftnr . , 0*06449 { Clorur de aoda . . &j64©98 Sulfat de var , . 1.0702? * Oidd de alujnsufciot GAW8M Sulfat de eod& . . 0.72S97 | Anhidrlt BuJicHic . <*.01-704 Carbonat <te fer protexidai . . . t.13612 Carbonat de magneeie.............
Comandate se primesc kt Administraţia apelor Melodia, BaU de Hirtâpendaace Roumaiae, Bucureael.
IIIIIIIIlMIIIIIIIIIIlIflHIIIUimifHMIHIIII:
Pramtpn&e minerăie ale isv+refior feruginose fosfatate d$u Metodic sunt im-părţtl* tn Ofa proporţiuni m săi te pune m aapui tu todor acelora eunosoate in ceea oe prmeeoo puterea tor reoonstăuUvă. — Fbofatul fdoă un rol oomMttra&l a» le (IA o vaidre berapev. tim nepreţuită printre apele a-nalâge ode mai însemnate : Buaias, Frcnusmebad, Boc-kiet, Pyrmont, Orezon, etc.
Nu decotoreaii vinul
Doctorul M. C0DBEANU
2, Strada Stelea, 2
Consultaţiuni dela ora 1—3 p. m.
pentru săraci gratis.
Doctorul ION NA NU
Fost medie secundar al spit, din Bucureşti stabilit în CÂMPULUNG dă consultaţii po timpul verel
WATSON 4 TOCELL
MAŞINE AGRICOLE Şl INDUSTRIALE
BIUR0U DE C0NSTRUCŢ1UNI TECIINICE
BUCUREŞTI. — STRADA ACADEMIEI, 14 (fost Raşca) GALAŢI, Strada PORTULUI	BRĂILA, Strada REGALĂ
REPRESENTANŢÎ GENERAU Al FABRICE!
„RHEINISCHE BOHRENDAMPFEESSEL FABRIK“j
A. SSs TTA ER A*
Cehrdingen pe riîin
|CAZANE IVIULTITU BULAE INEXPLOSIBILE
„PATENT BflTTVF.lt»
SINGURUL


Doctorul N. TH0MESCU HfSiSTEM
HÂMPA61E
Reims
Roprescntant pentru România A»	Bucureşti.
Medic primar al spitalului de copil, Profesor la Facultatea do medicină s’a stabilit pe timpul verel la Bulev. Ghika—SINAIA — Bulev. Ghika
i-Bia
renumita cărturăreasă
care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în strada Itomaia», No. 248
CU 1NCHIZĂTURÎI
DE
SIGURANŢĂ
cu
CIRCUL ATIUNE ■ *
REPEDE
-	s.
ABUR USCATi GARANTAT

CAZANE DE ©Itt-CARE ALTE SISTEME APARATE de curăţif apa, da al mentat sistemul propriu, simplu |i eftin
Prospecte şi devisurî gratis şi franco.
AVI»
In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d j Franţa, aQ găsit o moarte crudă, nu putem Îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigur# contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so eietatea noastră «PATRIA» oferă avau-tagiul că, in schimbul unul premiu minim se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anua1, pentru a fi asigurat cu lei 50.000.
^■BgaaaBeBiiiii mm hi  .......num
I
84, Calea Dorobanţilor, 84 ]
CEL MAI MARE
AT4Ii;iKHj
PENTRU MOBILA DE ARTA
LUCRĂrÎ'dE LUX precum şi specialităţi de Tavan urî | de lemn, Lambriuri.
Mobile Rlsericeşli\
şi diferite lucrări publice* Biurou special de desenurl arclii-tecionice peutru interior, la cerere, j Preţurile cele mal moderate.
Cu stimă.
I. Schmiedinger
(Furnisorul Băncel Naţionale)]
Oonstantin Simionescu
Doctorand in Medicină Paris, Boolevard Montp&maas 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi
BUCUREŞTI
O.—Strada, Berzei,—S>.
INSTALAŢIUNI
TELEBRAfIaZ şi APĂ
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian Aparate de gaz;
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE Proscte. - Biuroă de construcţie. Export-
Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondenţă.
iT
MEDICAMENT PM08EHATIC
IM de VIAii
F VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a torţelor slăbiciunel nervoase.
| Dosa este de un păhărel de lichior în-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia YIAE Lyon, rue Victor Kugo, 14 fi în toate farmaciile.
E. DE1ETRESCU SUREA
BUCUREŞTI. — No. 31, STRADA CAROL I, No. 31
CEL MAI MARE DEPOSIT
DE
CURELE ENGLEZEŞTI
»e Ia S. E. IOHRIS «& Co., Eoudra
Articole Teclmice-Tuburi de Cauciuc_Pompe,
diferite sisteme.—Muşamale pentru producte.—Arme pentru Tîuat. — Cartuşe.- Revolvere. — Robinet arie. Absest. — Manometre. — Rronzerle.
SONERII ELECTRICE. — TELEFOANE
INSTRUMENTE MECANICE. - METALURI.
ŢEVI DE FIER. — ŢFVI de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMB. FIERĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE, etc., etc.
Depositnl general al Sobelor Americane „L0NH0LDT’S„
„PAPEI FAYABD & MV.
mlai mult de */» Ae secol succes proclamă superior tatea sa în tratamentul de gutural, iritaţlunei peptulul, I fluenta, dureri reumatism ale, scrfnliturl, răul, vărsaturi, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
Se află în toate farmaciile.
i*rimu3 Institut
do
Plasare şi Home internaţional
pentru institutoare, guvereante, bone de copil, menagere şi cameriste.
Pensiune cu preţ redus.
Corespondenţă cu slreinătatea.
D-na BANDAU. institutoare Alea Carmen Sylva, 1 (Intrarea Cişmigiu)
PKETUTI3ÎDEBÎI
chiar in ţară, se caută persoane onorab'le şi active, capabile d’a se ocupa de vînza-rea unul articol nou şi foarte căutat. Capital nu e necesar. Ori şi cine poate a se ocupa, chiar în mod accesor. Mare Rabat şi salariu fix în cas de succes. 5—30 franci de câştigat pe zi, fârâ osteneală. Ocupaţie onorabilă si lesne. A scrie sub:
B. B. H. 2, Oftice «le Pnblicitâ
1 o IIwIIC-oIIaci (Dnlnlnî
*r»s aru-wcr vmL’usin	m \HXOrZi ’JK':	tău
Avis Important
Se face cunoscut onor. vizitatori al sta-ţiunel Buşteni, că Hotelul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente in condiţiunile cele mal avantagioase, cu ziua, luna satî sezonul.
Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi cu vinurile cele mal alese, din viile d-lul Simulescu.
Noul antreprenor-Hotel Buşteni.
La Typografltt EPOCA se află de vînzare hîrtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cîte 10 kll