SERIA 13.—ANUL HL No. 652
NUMĂRUL 10 BANI
Kdiţii
treia,
VINERI, 5 SEPTEMBRE 189T
NUMĂRUL 10 BANI
iBOKAKEITELE face? Ia 1 şl 15 ale fie-cărei luni şi se pl&teae tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi itreinătate prin mandate poştale Un an In ţar&	30	lei;	In	streinătate 50	lei
Sase luni ...	15	>	>	>	36	»
trei luni . . .	8	»	»	»	13	»
Un număr In	strein&tate	30	bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. t - STRADA CLEMENŢEI - No. S
TELEFON
AjnnrcruBELE
In Bneureştl şi judeţe m primase numai ia Administraţie
In strein&tate, direci la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AuunciurI la	pag.	IV.0.30	b. linia
>	>	»	HI.....3.—	lei	»
»	>	»	n	.	.	.	.	.	3.—	»	*
Inserţiile şi	reclamele	3	lei	rlndnl
Ua naii Teehlft SO bani
ADMINISTRAŢI A
No. t. - RRADA CLEMENTEI - No 3
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI
Răspuns calomniatorilor
Colectiviştii In genere, şi în special cel de la Voinţa, ne vorbesc de finanţele conservatoare. Ba, Liberalul mal deunăzi, legîndu-se de o frază a noastră, prin care recunoşteam un lucru care nu e nevoe de a se ascunde, anume situaţia rea a finanţelor ţărel în 1875-76, exclama cu bucurie: vedeţi, chiar conservatorii recunosc că situaţia financiară era rea în 1876!
Deprinşi a trăi din minciuni, incapabili de a recunoaşte un adevăr, colectiviştii nu înţeleg cum să poate ca un partid onest să recunoască o situaţie clnd ea este rea.
Apoi, d-lor colectivişti, aflaţi că aşa suntem noi. Noi nu fugim de adevăruri, noi nu le ascundem. Noi facem opera cinstita, arătîn-du-le şi apoi expllcîndn-le şi lă-murindu-le, ceea ce am făcut şi voim încă să facem şi astă-zl.
Am arătat cu altă ocazie, că dacă situaţia financiară a fost rea în 1871—78, în genere vorbind, cauzele trebuesc căutate: 1) în un sistem inform de imposite pe care noi le am găsit şi în aşăzarea de noul imposite cari n’au putut să dea imediat tot rodul lor. Aceasta pe de o parte. 2) Pe de altă parte, în nevoia imperioasă pentru un guvern luminat, de a da desvoltare moderna tuturor ramurilor mari ale organizaţiei de Stat, ceea ce fatal aduce o urcare de cheltuell în disproporţie cu veniturile, aşa cum ele eraQ aşezate.
Vom mal arăta astă-zl încă o cauză, care are să usture grozav pe d-nil colectivişti.
Iat’o : In 1871, liberalii cedînd locul d-lul L. Catargiu, acesta găseşte o situaţie financiară teribil de rea. Drumul de fer Strusberg fusese contractat cu colosala sumă de 240 milioane, adică cu mal bine de 300,000 lei pe chilometru. A-ceastâ datorie, constituea o anuitate de aproape 20 milioane pe an. Pe lîngă aceasta, guvernul conservator găseşte o datorie flotantă de 80 milioane, cu o anuitate de vre-o 9 milioane.
Pe lîngă acestea, adăogîndu-se şi alte datorii, cheltuell nejustificate, împrumuturi, etc. rezulta că în momentul cînd d. L. Catargiu vine la putere în 1871, budgetul Statului era grevat cu 36 milioane de anuităţi, asupra unul budget care atingea abia 80 milioane pe an !
Această moştenire era lăsată în cea mal mare parte de I. Brătianu şi de liberali.
D. L. Catargiu trebuia să facă deci faţă la o aşa de mare datorie şi la cheltuielile necesare pentru organisaţia din noQ a Romîniel moderne, cu un budget restrîns, răQ combinat, cu impozite cari intraţi răQ şi neregulat !
Putem zice că nu erau pînă a-tuncl impozite, ci perceperi neregulate de taxe informe. Este destul să spunem că spirtoasele, timbrele şi tutunul dădeaQ un venit de vre ’o trei milioane, toate împreună.
Guvernul conservator se pune de organizează vămile, tutunurile, licenţele, etc. etc. şi cu toate aceste sforţări, ţinînd seamă de starea ţârei, el nu poate urca veniturile de cît cu vre’o 20 de milioane, pe cînd numai moştenirea lăsată de I. Bră-tianu etc. se urca la 36 milioane anuităţi.
Ne vorbiţi de deficitul de 45 de milioane pe cari conservatorii 1’aQ lăsat în timpul şederel lor la putere ?
Dar de ce nu ne vorbiţi de di-ficiturile pe care toate guvernele
anterioare acelui al d-lul L. Catar-giO le-aQ lăsat în bugetul ţărel ?
Ne vorbiţi de excedentele voastre dintre 1877—82 ? Vom veni şi la ele. Pină atunci de ce nu ne vorbiţi puţin de deficitele celor trei ministere nuanţa I. Brătianu, cari aQ precedat pe acel conservator de la 1871?
Ştiţi care e deficitul pe care guvernele liberale 1’aQ produs între 1866- 70 ? El se urcă la frumoasa cifra de 40,000,000 lei !
Dacă stăpînul vostru şi oamenii voştri aQ fost aşa de mari financiari, cum îndrăzniţi a pretinde, cum se face că el aQ lăsat între 1866 şi 1870 deficiturl enorme, în tocmai ca şi guvernul conservator în 1876 ?
Pentru orl-ce om serios, faţă cu aceste fapte, e vădit că, cauza pentru care toate guvernele de la 1862 şi pînă la 1876 aQ lăsat deficite este aceea arătată mal sus.
Exceptam guvernul liberal de la 1876—87, căci el din nechibzuinţă a căzut de la 1884 în deficite.
Insuficienţa veniturilor, greutatea de a crea altele noul şi trebuinţele imperioase ale ţărel pe bază de Stat modern, iată cauza.
Guvernul conservator de la 1871, ar fi putut scăpa—cu toate acestea —de deficiturl, graţie oamenilor Iul luminaţi, economi şi competenţi în finanţe, dacă, după cum am zis, n’ar fi moştenit de la liberali o situaţie teribila financiară, adică aproape 40.000.000 lei anuităţi!
Acum este întrebarea, cum fac liberalii că, venind la putere în 1876, pot pînă la 1882 — 83 să se laude cu oare care excedente ?
Cum fac? Am spus’o şi o mal repetam. In întîiul an al guvernului lor, liberalii o duc cu expediente şi cu împrumuturi. Situaţia se schimbă prin isbucnirearăsboiulnl Ruso-Turc şi prin intrarea trupelor Ruseşti în ţară.
Este în adevăr ştiut, că acel răs-boiQ, departe de a ne tace să cheltuim, a pus pe ţară şi pe guvern în situaţie de a profita.
Apoi un noQ imposit a fost aruncat pe funcţionari, acela de 5 la sută; apoi biletele ipotecare, etc.
De altă parte impositele stabilite de conservatori încep a avea toată elasticitatea lor, care unită cu îmbogăţirea ţârei, aduc o schimbare de care profita din întimplare liberalii cei întîiQ, în anii 1878, 1879, 80, 81 şi 82. Căzînd apoi, şi de astă dată în adevăr din cauza des-trăbălărel lor, în deficite, în anii 1883-87.
Iată adevărul.
Acum ca să se vadă că deficitele din 1874—75 precum şi excedentele din 1880—82 sunt cele întil datorite insuficienţei renditel impo-sitelor, iar cele al doilea între altele desvoltărel crescînde a acelor imposite, şi adăogirel de alte imposite, este destul să arătăm următoarele :
In 1876, monopolul tutunului, timbrele,înregistrarea şi alcoolurile dădeaQ un venit de 20 milioane.
Pe cînd aceleaşî imposite în 1882 daO un venit de 50 milioane.
Să se noteze, că liberalii în 1882 aQ înfiinţat o nouă taxă asupra alcoolului care deja a raportat fiscului vre-o şease-şeapte milioane.
Credem că am lămurit această chestie pe care colectiviştii aQ de-blaterat atît timp.
Şi, cu aceasta ocazie, credem că ’l-ain redus la tăcere. ’I am redus omeneşte şi intelectualminte vorbind.
De sigur că el vor continua a bolborosi ca animale însă nu ca oameni serioşi.
Procesul torturatorilor
Declaraţia «1-1 m P. Stătescn. Victimele.—Un act oficial.
13	Septembre.
Declaraţia d-lul P. Stătescu
Torturile, la cari au fost supuşi nenorociţii închişi în beciurile poliţiei, în zilele de teroare de la 16 şi 18 Noembre 1896, aii fost recunoscute, în mod oficial, de către înşuşi prefectul de pe atunci d. Paul Stătescu.
Iată declaraţia ce acesta a făcut, în ziua de 21 Noembre 1896 ■
— Recunosc că au fost torturi la poliţie. Dar niel efi, nici directorul prefectureî, nici şeful siguranţei nu suntem vinovaţi, căci torturile aă fost săvîrşite dimineaţa, la orele 4, de către Ionel Antonescu şi Cantuniari, cari — în capul unei bande a primăriei — au năvălit la poliţie, — în absenţa noastră, — şi aă săvîrşit torturile ştiute.
Victimele
Cum am spus-o, victimele furiei sălbatice a agenţilor poliţiei au fost nenumărate. Cea mai mare parte însă din recla-maţiile lor au fost puse la dosar, în speranţa că afacerea ar putea fi îngropată.
Intre cei cari au avut a suferi mai mult, sunt d-nii :
Gh. Paraschivescu — bătut in mod barbar de Ionel Antonescu, Romano şi Cantuniari ;
Constantin Bobin — znopit în bătăi de Silaghi, Antonescu şi Romano ;
Ilie Purendea, Mihail MilancovicI, Dancu Marineseu, şi alţii.
Un act oficial
In urma plîngerei d-lui Paraschivescu, iată ce spune procurorul general, d-nul Stătescu, în rechizitoriul său :
«Văzînd că numitul reclamant susţine că — fiind adus la cercetare, în arestul poliţiei, pentru delictul de bătae şi ultragiii, ce i se impută, că ar fi comis, cu ocazia miş-cărel după stradă, în ziua de 16 Noembre 1896 — a fost grav bătut de comisarul Romano şi inspectorul I. Antonescu ;
« Văzînd că din toate actele rezultă, că Gh. Paraschivescu a fost arestat, fără să poarte pe corpul său urmele do violenţă ce s’aă constatat în urmă, în cabinetul d-lul instructor, unde fusese înaintat de poliţie, ca arestat;
«Că martorii ascultaţi în cauză atestă că în camera unde Paraschivescu era adus şi supus anchetei se auzeai! ţipete; după care eşind pentru a se întoarce în arestul comun, Paraschivescu a fost văzut pur-tînd semnele loviturilor primite ;
«Văzînd şi certificatul medical care atestă că violenţele suferite vor cere o incapacitate (le lucru de 3 pină la 4 zile», etc.
Pentru aceste motive, procurorul general trimete în judecata Curţii de apel din Capitală pe fostul inspector de poliţie, Ionel Antonescu, pe Gr. Romano, comisar, şi pe M. Cantuniari, sub şeful poliţiei comunale.
12 Septembrie
Procesul torturatorilor a fost sorocit să se judece pe ziua de 12 Septembrie 1897. El a fost trimes înaintea Curţei de apel, pentru motivul că actele de tortură a fost comise de zbiri, în calitate de auxiliari ai ministerului publie.
Sunt citaţi numeroşi martori, printre cari mare parte aii fost ei însuşi victime ale barbariei poliţieneşti.
MODIFICAREA PROGRAMULUI
INVÂTAMINTULUI PRIMAR
Este curioasă, şi pentru mulţi neexplicabilă. Incăpăţlnarea cu care miniştrii, colectivişti s’aîl agăţat de reforma învăţămtntulul primar. In timp de 12 ani de putere neţărmurită el n’aă putut face reforma învăţă-mîntulul, şi după ce un ministru conservator a reuşit a o face cel puţin în parte pentru învăţămîntul primar şi normal-primar, viu acum şi miniştrii colectivişti şi fie-care pe rlnd cearcă a schimba ceea-ce n’afl putut face. Ar avea cu toate acestea un clmp destul de mare pentru reforme, dacă s’ar ocupa de organizarea Invăţămîntulul secundar ; dar găsesc mal uşor a clrpi de cît a creea. D. Poni a cîrpit legea, d. Haret vrea să clrpească programa Invăţămîntulul primar. Mobilul nu este acelaş. Pe unul li mînă ambiţia nemăsurată, pe altul îl împinge o clică de interesaţi la modificarea programei.
In adevăr, o programă, care funcţionează abia de doul ani, nu poate da loe la atîtea neajunsuri In cît să necesiteze reforma el. Se poate că în aplicaţie s’aă constatat mici neajunsuri, acestea Insă se puteai! Îndrepta prin mici modificări, suprimtnd unele chestii, adăogînd altele, dar aşa ca să nu se turbure mersul Invăţămîntulul.
Insă pentru aceste modificări nu se pune întrebarea, pe care d. ministru actual o pune consiliului general şi anume : «dacă actualele cărţi didactice aprobate, mai pot fi întrebuinţate sau trebuiesc modificate şi supuse unei noul aprobări, efc.» Pentru că conjugarea reflexivă s’a trecut de la cl.
IlI-a la a IV, trebuie ca gramaticele actuale să fie supuse unei noul aprobări ? De asemeni pentru că s’a Înlocuit legenda: «Mircea şi Solii» cu legenda «cindula lui Vodă» trebuie să se ia aprobarea actualelor cărţi de citire ? Căci asta ’I Întrebarea
buiesc supuse unei noul aprobări aritmeticele actuale fiind-că s’a suprimat studiul conului şi sferei ?
Chestia este alta ; se are în vedere însăşi schimbarea metodei. Se ştie că una din inovaţiile principale făcute cu prilejul aplicării legii d-lul Take Ionescu, a tost condiţiile cerute la alcătuirea cărţilor pentru şcolari. Pe clnd pină aci aritmeticele şi gramaticele erafl mal mult o înşirare de reguli, s’a făcut atunci suprimarea regulelor din cartea şcolarului şi s’a cerut ca Învăţătorul să scoată cu şcolarii regulele din analiza exerciţiilor şi problemelor. Aceasta a provocat multe protestări şi a lovit în multe interese, care se răscoală acum. Deja s’a făcut 'începutul cu aprobarea şi mal ales tolerarea cărţilor cari introduc reguli. După cum se vede modificarea programei este mal mult un pretext.
In numărul viitor ne vom ocupa de clte-va din modificările propuse.
D. Z.
FARSORI
E bine stabilit şi ştie toată lumea că Parlament mal fără caracter şi mal lipsit de iniţiativă de cit cel actual nu s’a pomenit în ţara noastră.
Parlamentul pe care ni l-a hărăzit regimul liberalilor e o ruşine, un adevărat instrument pentru compromiterea parlamentarismului.
După experienţa făcută în chestiunea mitropolitană şi în chestiunea armei Mannlicher, cînd acest Parlament servil a primit şi aplaudat, rînd pe rînd, soluţiunl şi declaraţii absolut opuse, după atîtea dovezi de complectă ne-demnitate şi incapacitate de lucru, după constatările făcute în atîtea alegeri parţiale că membrii Camerilor uzurpă titlul de mandatari al naţiunii, am cerut să se curme ruşinea şi scandalul, să se puie capăt minciunii: — să se disolve Parlamentul.
Neapărat, guvernul liberal, punind mal sus interesele sale de cît interesele regimului parlamentar, a trecut şi peste această cerere dreaptă a opoziţiunil conservatoare.
Unde şi cînd mal pot găsi conducătorii partidului liberal un Parlament mal nul şi mal slugarnic ? Şi lor asta le trebuie.
Ne-am revoltat deci văzînd că Voinţa Naţională de Miercuri, polemizînd cu Constituţionalul, lasă să se înţeleagă că ar putea fi vorba de o disolvare.
Dar ne-am îmbunat numai de cit. Voinţa a voit să sperie pe aurelianiştî, ca să mal lase ceva din preţ; căci nici vorbă nu poate fi ca vr’un guvern liberal, a. d-lul Sturdza ori al altuia, să se despartă de un Parlament aşa de slugarnic ca cel actual.
Nu. Liberalii nu umblă după o disolvare ; dimpotrivă, fug de dînsa ca satana de tămîie.
DIN STREINĂT
Vilhelm II în Ungaria
La ordinea zilei e călătoria împăratului Vilhelm al Germaniei In Ungaria.
Ziarele germane, austriaco şi mal ales cele ungureşti dafl acestei vizite o însemnătate politică.
După presa germană, Ungaria e unul din stllpil triplei alinţe. Vossiche Zeitung scrie: «In Ungaria se ţine cu tărie la tripla alianţă ca la temelia păcii europene şi la echilibrul necesar faţă de dubla alianţă. Vizita împăratului german iu capitala Ungariei va confirma această convingere. Ea e mal mult decît o vizită de etichetă ; e complectarea politică a In-tîlnirel împăratului cu Regele Italiei la Ham-burg, împăratul germn salută naţiunea ungurească nu numai ca prieten, dar şi ca aliat, şi la aceste salutări se asociază poporul german dorind ca Ungaria să înflortascâ şi mal departe sub domnia Regelui săă şi subt scutul li-bertăţel sale.
Neue freie Presse din Viena spune că vizita are însemnătate politică şi aduce ca dovadă că ambasadorul Bfllow (viitor ministru de externe al Prusiei) va veni la Budapesta, precum şi contele Goluchowsky. Acelaşi ziar spune că se aşteaptă ca la prînzul de gală ce se va da la palatul din Buda să se rostească cuvintărl politice, în cari ambii monarhi vor accentua ne-zdruncinabila existenţă a triplei alianţe şi scopul el paclnie.
Presa ungurească exprimă speranţa că primirea ce i se va face la Pesta, va lăsa împăratului Wilhelm II o amintire neştearsă.
Manifestaţii ostile
S’a răspîndit svonul că socialiştii din Budapesta proiectează o manifestaţie ostila in ziua sosirel Iul Wilhelm II In capitala Ungariei.
In aceasta privinţa, poliţia pestană a publicat un comunicat In care spune că pînă la 1 Septembrie nu i s’a anunţat nici o întrunire de a lucrătorilor. Dacă se va anunţa vre-o asemenea intrunire, atunci poliţia va chibzui dacă trebuie să o permită ori ba, fără a ţine Insă nici o seamă ae ameninţările socialiştilor.
Din chiar cuprinsul comunicatului poliţienesc rezultă că In adevăr există teama că lucrătorii unguri din Pesta vor turbura serbările primirii împăratului Germaniei,
Forelgn.
TRIBUNA LITERARA
PARAZITUL"
(nuvelă originală)
In cele din urmă Iovi fusese redus la cea mal neagră mizerie. Zăcuse de nişte boale grozave... şi nevastă-sa scrisese prietenului casei lor să vie până la dfinşil.
Telescu a venit. Acesta era un nuvelist, visător din fire, publicist cunoscut şi în acelaşi timp student încă, căci în timpul cursurilor 'adesea-orl se vedea suind şi scoborînd scările Universităţii.
Mizeria acea, plînsul copiilor lui Iovi, dat afară din slujbă, disperarea femeel lui, mal cu seamă, Înduioşară inima lui Telescu.
—	«Cum te mal simţi ?»
—	«Red de tot...»
Iovi vorbea din pat, întins pe spate.
—	«Te-am chemat să vil,» urmă Iovi într’un şir de vorbe despărechiate, din cauza marilor dureri ce simţea ; — «să nu te superi, te rog, să fi! aşa de bun: să-mi scoţi ziarul pentru cîte-va sâptă-mînî; îţi voia rămîne recunoscător atît ea, cit şi tamilia mea ; am încasat o mulţime de parale de la abonaţi şi cum vezi... n’am fost în stare să-mi fac datoria». Acestea se petreceaa în oraşul C. al Olteniei.
Rugăciunea aceasta nu i s’a părut ceva grozav lucru lui Telescu, în cit să stea la îndoială şi să nu ajute pe Iovi, care la orl-ce serviciu de asemenea natură, ’i spunea :	«ştii vorba noastră a
veche—am să-ţi tipăresc volumul de nuvele»...
Cu vr-o trei luni înainte de boala Iul Iovi, murise frate săd şi tot aşa a subliniat cuvintele : *să fii sigur, că’ţi vom tipări volumul; acum am de unde.,, dar vezi, pe mîine să nu mă laşi fără discurs funebru-, in tine mi-e speranţa, m’auzi ?...»
Ce e drept, Iovi se silise, ca înmor-mîntarea fratelui săă să fie cum e Ia modă, bunioară: popi rotunzi în pântece, tixiţl în fir de aur şi mătase, le-gănându-se pe pernele trăsurilor şi mor-morind aşa cum li se cade ; înaintea lor coliva pestriţă cu zahăr toz şi colorat, reprezentând un cap de studiu—omenesc, dar asupra cărei imagini nu s’a încercat niment să studieze; doi cioclii cu o legitimă mândrie, ţineaţi de mânere tipsia rotundă, cu numita colivă, ca şi cum ar fi purtat în triumf stindardul morţel prin stradele acelor, ce n’aQ murit încă.
In urma acestora, alţi funcţionari mortuari unii călări, alţii pe jos, purtând câte vre-o panglică, ca să nu stea de geaba, cu şepcile lor în forma unei gondole, cu mantelele lor fălfăinde şi în totul învestmentăţî în negru, măreaO efectul sinistru al celui mai înverşunat sarcasm al morţei. Iată şi dricul împodobit cu coroane mincinoase, de şi costisitoare pînă la nebunie, printre care cu greii se putea zări de curioşi ce fel e sicriu: de metal ? sad de stejar ? Ori e simplu din scîndurl căptuşit cu chem-brică ?
In urma dricului, muzica, şi în urma acesteia un convoiO de trăsuri defilase pe stradele cele mal de seamă ale oraşului.
Pe lîngă datoria de frate, mal era şi motivul principal: două-zed de mii de lei, sumă rotundă în aur, ce strălucea în fişicurl şi pe care o moştenea Iovi; de aceea el era vesel în acel moment ca şi cum se gătise să meargă la nuntă. Cu ochii lui vicleni, căuta în dreapta şi ’n stingă, la lumea care ’şt descoperea capul înaintea mortului, să surprindă vre-o şoaptă de laudă la adresa lui, care poza în actorul cernit de mâna in-tîia.
Ca să se ducă sfoară ’n ţară de dărnicia şi milostenia lui, la rescruciul mare, asvărli un pumn de gologani de asupra capetelor sârâcimel, care se ţinuse pînă aci în apropierea mortului, şi acum se năpustise după gologani ca nişte corbi asupra pradel.
In urma acestei mile nobile din partea «fratelui» mortului, ce mal înjurături la adresa autorului principal!
Finalul comediei ? Un copil de ţigan ales cu piciorul stălcit.
Convoiul însă, porni înainte, pe cînd
1) Dăm In numărul nostru de azi una din nuvelele naturaliste din volumul d lul Petru Vulcan, ce In curînd va apare, unde sunt zugrăvite situaţiunl atăt de realiste şi demne de ridiculizat alăturea de tipul «Parazitului.» Volumul e intitulat «După Natură.»
Atragem atenţia cititorilor noştri asupra acestei nuvele, fiind uţja din cele mal reuşite ale autorului şi distinsului nostru colaborator, printre altele atit de bine scrise.
popii Îşi terminau pe veşnica l pomenire...*
Iovi mergea pe urma dricului cerni, la guler şi la pepl, cernit la manşete, dar vesel. Piciorul, in ghiata de lac, cumpărată cu această ocazie, i săltat sbura, nu mergea.
In acest moment SI delilaă prin minte toţi milionarii lumel, şi părea a-I desfide că şi el de aci ’nainte se poate socoti alăturea de el.
Şi cum se mal furiandisea pe stradele oraşului tixite de lume, pentru ca să vază parada mortuară, cu jobenul lui strălucitor, îmbrăcat în palion-samur ca un baron— el, care mal erl, se furi-sea pe ale strade, să nu-I vază lumea coatele hainei rupte, pantaloni , in dreptul genunchilor, rupţi, ori pălăria acea unsuroară şi prăfuită că unul scăpat din ocne.
Bucuria inimel făcea să i se dilate muşchii feţei.
Nu simţise nici odată farmecul vieţol ca în acest moment, cînd ducea pe răposatul frate la veşnica-I locuinţă. Şf această veselie nu născuse în inimă-I de cît odată cu încetarea din viaţa a celui dus.
Fusese econom bietul răposat, nu se căsătorise încă şi ceea-ce rămăsese pe urma Iul se cuvenea lui Iovi.
Nici odată Iovi n’avusese ocaziune în viaţa sa pînă aci, să aibă atiţia bani.
îşi pipăia într’una cheia din buzunarul vestei, cheie cu care încuiase el singur casa de bani din locuinţa răposatului şi gîndul îl rătăcea împrejurul aurului : «Două zeci de mii de lei !!»
I se părea prea mult pînă la ’ntoar-cere, de aceea din cînd în cînd apăsa cu degete de geamul dricului, ca şi cum ar fi vrut să’şl întrebuinţeze toate puterile ca să-l împingă înainte, să se mişte din ce în ce mal repede, să zboare pînă la cimitir. Se putea ceti uşor pe faţa lui o nervositate determinată tot-dea una de un eveniment extern.
Ah, cum îl ardea setea aurului! Şi iarăşi îşi pipăi cheia...
In fine, s’a întors de la cimitir, ceva mal tîrziîî, dar totuşi s’a văzut lingă comoara lui moştenită.
Seara a invitat la benedectină şi pe Telescu să bea şi el «pentru pomenirea mortului» şi să-I: mulţumească pentru «strălucitul discurs».
Bucuria inimel sale făcea să exploa-deze din cînd în cînd. Cu toate că în odae de unde fu ridicat mortul se simţea încă mirosul de tămîie, totuşi Iovi tărăgănea pe nas melodia unei romanţe cintată de o şanteză înainte de a cădea el la pat.
Dar s’ati dus acele timpuri de belşug...
***
Au trecut trei luni de atunci.
-Jocul de cărţi, orgiile necurmate,^ motive destul de serioase pentru un cap de familie care se respectă, apoi darea afară din slujbă, îl reduceau la cea mal neagră mizerie.
La cel din urmă joc de cărţi amane-1 tase tot ce-I mal rămînea de pe urmai răposatului, adică : paltonul-samur, şi jobenul făcute cu ocazia înmormîntărel.
Iovi, deşi trecuse de al trel-zecl-lea an, totu-şl nu-sl determinase pî lă aci cariera, de aceea ca unul care se îneacă, în disperare, cum caută să se agaţe şi de un paiu plutitor, tot aşa şi eJ se a găţase de ziaristică, deşi n’avea nici două clase primare de bază.
’I plăcea de alt-mintrell grozav porecla asta de ziarist, şi de aceea pe carta sa de vizită alăturase în parantes şi titlul: (Ziarist); ba, ce-i mal mult, pe pereţii caselor unde locuia cu chirie pu
sese o tablă neagră cu ril, întocmai cum fac do pe care se putea ceti: iarăşi: Ziarist ind<pene
^itere mari, au-’oril şi avocaţii, . N. Iovi şi jos rd.
Pe frontespiciul ziare ţiI lui Iovi se
putea ceti acelaşi cuvc
nt de indepen-
dent. Nu fără socoteală .pusese el vorba
rl partidul alb or la alegerile ovi anunţa vic-nea punctul pe pe prefect, pe partidul de -la
asta ca moto: de câte < sau roşu Ieşea învingă judeţene sau comunale, toria* cu litere uriaşe, p: i, cum s’ar zice, linguşe primar, pe poliţai, infine' putere; şi în urma atât Ir laude şi linguşiri, i se deschideau lorţile vreunul comisariat sau sub cornl-ariat la început—până se căpătuia oţiu.
Iovi ajungea slujbaş şi în scurt timp devenea cel mal înfocat .adept al principiilor pe cari le comhjlusein coloanele ziarului seu.	I
«Aşa e politica», respjndea el. «Pe cine, înjuri azi, mâine trelue să-l lauzi, de vrei să fi veşnic in slljbă».
Nu se aştepta, ce e drmt, să cadă cu atâta uşurinţă partidul în "care se înregimentase, ne avend ce face, alt-ceva mal bun...
Dar albii aii căzut, od;kfă cu el dispăruse şi independentul Iul Iovi şi în aceeaşi timp i se ’nchiseJ.i şi porţile slujbei.
(Sfârşitul mâine)	i
l*e<|n Vnlcan
WFOBM P\ ŢII
Sturdzificarea d-luî T?ike Giani
exploattnd indispoziţia acestuia in contra amicilor săi războinici.
Sturdziştii sunt atit de siguri de reuşită, in cît de pe acum vestesc deja, că in curînd aurelianiştii vor rămîne fără au-relianiştt.
De alt-fel întreg planul sturdsiştilor e să dea o lecţie zdravănă d-lor C. Dimi-trescu-Iaşl, Costinescu, Delavrancea, N. Xenopol şi Lascar.
1. P. S. Sa Mitropolitul Primat a făcut erl o lungă vizită Elenei Doamna la Ruginoasa.
Azi dimineaţă I. P. S. Sa a sosit la monastirea Neamţu, unde va sta pînă la întoarcerea în ţară a MM. LL. Regele şi Regina.
Drapelul desminte ştirea noastră privitoare la o întrevedere la Braşov dintre d. P. S. Aurelian şi d. Năstase, profesor la liceul romîn din acea localitate.
Se vede că redactorul care s’a pripit să ne desmintă n’a consultat întîl pe d. P. S. Aurelian.
(Din sorginte sturdzi
a)
Toate planurile Aurelian fiilor cu d Eugen Stătescu sunt în ajut; de a se prăbuşi cu desăvîrşire din cav. % unei lovi turl bine reuşită a Ocultei.
Iată cum aii operat sturd _
De cînd s’a înfiinţat grup rea aurelia-nistă, două tendinţe contrat aii început să se afirme în sinul ei şi nume: tendinţa de a zdrobi Oculta şi I tendinţa de împăciuire. In capul curenţi 'ui răsboinic se aflaii d-nii Costinescu, La; ar, Porum-baru şi C. Dimitrescu-Iaşi, ir în capul curentului împăciuitor d-n Aurelian, Tache Giani, Şendrea şi un i vernescani în cap cu d. Fmacovici.
Sturdziştii aii profilat de Această împrejurare şi au început să 1 icreze ca să înstrăineze cit mai mult ac<\te două cu rente unul de altul.
Prin coloanele Drapelului a mrevalat curentul răsboinic. D. C. Dimi. •escu-Iaşi. a combătut in tot cursul verei. n numele acestui curent avînd aprobar % d-lui Cos-tinesen şi V. Lascar. Campa ia a produs rezultatul, că d. Eugen Sti ţeseu a fost proclamat «fruntaş al frunt şilor».
Această proclamare a în Căinat însă cu desăvîrşire pe d. P. Gr6 tişteanu şi a indispus pe d nii Aurelian J Tale Giani.
Prin unele cercuri politice se vorbeşte că Parlameălul va fi convocat mai înainte de 15 Noembre.
S’ar aştepta întoarcerea în tară a M. S. Regelui spre a se lua o decisiune definitivă asupra acestei convocări.
Procesul contrabandistului milionar, Şmil Ergas din Ploeştl, se va înfăţişa mîine, la 5 Septembrie, înaintea tribunalului de Prahova.
Generosul filantrop Episcopul Mihail Pavel din Oradea Mare, şi-a serbat Duminica trecută jubileul de 25 ani al ar-hieriel sale.
Romînil din toate părţile Transilvaniei şi Ungariei laţi felicitat parte telegrafic, parte prin scrisori.
Romînil fruntaşi din Bucovina au instituit un fond pentru consţj-uirea unul teatru romînesc Ia Cernăuţi.
Luni 8 Septembrie, fiind hramul bi-sericel de la Buşteni, un oficiO divin se va oficia cu această ocaziune, la care va asista şi AA. LL. Principesele Maria si Beatrice.
Peste clte-vazile, d. general Pastia, inspectorul general al artileriei, care s’a întors astă-zl In Capitală, va inspecta brigada de artilerie care face exerciţii de tir laFerbinţl, sub comanda d-lul general Macarovicl.
*
* *
*
* *
După aceasta a urmat p o Sturdziştilor, care constă t Un samsar cinstit al 0 d-lul Take Giani, că guve cu ideia de a alege preşed \ pc d. C, Nacu.
Atît a trebuit d-lui Tah ine prea mult la onoruri, cari avansuri sturdziştilor Aceste avansuri au aju acel punct, că sturdziştii ; d. Giani va părăsi pe schimbul p •eşidenţiei Can In acelaşi timpi se afini drea a făcut avansuri d-dza în vederea unei evenl, ministeriale
ma lovitură următoarele : •Mei a şoptit I. iul se ocupă te al Camerei
Giani, care •a să facă oare
s deja pînă la '.nt siguri că urelianişti în roi.
\ că şi d. Şen-•ii Dim. Stur ale remanieri
* * *
A doua lovitură e pusă. deja în lucrare. Ea consistă în următoar ţs :
D. Take Giani şi a lv.lt însărcinarea că va aduce cu sine şi Iie d. Aurelian,
îndată ce această brigadă se va întoarce în capitală, se vor începe experienţele de tir cu tunul inventat de d. colonel Perticari şi fabricat în Franţa.
Erl urma să se înceapă, înaintea secţiei a Il-a a curţel de apel din Galaţi, procesul Robescu.
După cererea procurorului de secţie, d. Crupemchi, curtea a amînat procesul, pe ziua de 27 Octombrie viitor,-din cauză că procurorul general, d. I. Bastache, care trebuia să ia parte la desbaterl, este bolnav.
In Craiova apare un ziar, intitulat Monitorul Sănătăţei, sub dir<ctiunea d-lul Al. Sarcani, D. M. Ch.
Numărul ce primim astă-zl cuprinde eficace leacuri contra paraliziei creerulul, contra secă-rel măduvel spinârel şi contra altor feluri de paralizie, ca acea a obrazului, a inimel. a ţîţe-lor, etc.
Alăturea cu aceste importante leacuri, găsim —în fruntea Monitorului Sănătăţei—şi un interesant articol asupra viitorului răsboitt franco-german, semnat de însuşi d. Al. Sarcani, D. M. Gh.
Succesul In râsboifl, nu mal încape îndoială, va fi al Francieî. de oare ce această ţară e «deşteaptă», iar Rusia — aliata el — e un colos, care ’şl va întinde aripele şi va atinge Viena 1 Pentru mal multe lămuriri, aflaţi că d. Al. Sarcani, D. M. Ch. dă şi consultaţii medicale, in cancelaria sa: este specialist In vindecarea sifilisului.
De la comună
Orele de serviciu la primăria Capitalei s’afl schimbat cu începere de ieri; biurourile vor fi deschise de la orele 9 pînă la 12 dimineaţa şi de la 3 pînă la 6 după prînz. Oficiul stărel civile va fi deschis publicului în toate zilele de lucru, de la 11 dimineaţa pînă la 5 după prînz. iar pentru declaraţiunile de deces şi formalităţile relative la ininormîntărl va fi deschis şi Duminicile şi sărbătorile.
***
Consiliul comunal al Capitalei nu este încă convocat, dar va fi în curînd, pentru a rezolvi multe chestiuni ce stati în suferinţă.
Intre primele chestiuni mal importante ce vor fi supuse desbaterilor consiliului, este aceea a Sncheerel unul contract cu casa Iltlios din Colonia, pentru iluminarea oraşului cu electricitate.	. .
Actul de concesiune, In forma Iul definitivă, a fost întocmit de comisiunile ad hoc numite pentru studiarea chestiunel; se ţine insă secret la primărie, pînă va fi mal întîl supus consiliului.	.
Este vorba de acordarea unei concesiuni pe termen de 40 ani, pentru ecleragiul stradelor, pieţelor, grădinilor publice şi localurilor pendinte de primărie, precum şi la particulari.
Comisiunea technicâ a încheiat un proces-verbal prin care se declară pentru aprobarea concesiunel; există însă şi un raport documentat al d-lul inginer B. G. Assan, care a făcut parte din comisiune, prin care se declară în contra acestei concesiuni.
***
Se crede că in una din viitoarele şedinţe ale consiliului va fi din noii adusă in discuţiune chestiunea alimentarei oraşului cu apă potabilă.	.
Cu această chestiune se ocupă de cît-va timp din noii unele ziare bucureştene. Aşa Drapelul, după ce sistemul apelor subterane a fost în principia aprobat de consiliul comunal, de co-siliul sanitar superior, de consiliul technic superior şi de ministerul de interne — revine mal dăunăzi cu o critică acerbă a a -estul sistem, iar în zilele din urmă aduce elogii d-lul inginer de la primărie Orfiscu, care se încearcă să propună un alt sistem de alimentare.
Indipendunce Boumaine, la rlndul el, intr’un articol de fond scris In formă glumeaţă, ne sfătueşte să rămînem la actualul sistem de alimentare, adică apă de Dîmboviţa trecută prin filtre, chit că dacă filtrele de la Bâcu nu pot da rezultate satisfăcătoare, să fie mutate cu mare cheltuială la Lunguieţ. (V. zl articolele publicate în Liberalul de d. colonel Budişteanu).
In fine oficioasa autorisată, Voinţa Naţională, tn numărul el de Luni, dă seamă de încercările d-lul Orfiscu de a întocmi un proiect pentru aducerea în Bucureşti a apelor de izvoare şi spune că d-sa ar fi găsit un debit de 50.000 metri cubi de apă pe zi pe valea Ialomiţel, pe la muntele Dichifl... şi că va mal face şi alte studii (?)
In timpul acesta numai despre lucrarea aprobată în principiil şi încredinţată d-lul inginer inspector Elie Radu nu se vorbeşte—iar mal marii de la primărie sunt ocupaţi cu cocoloşi-rea pungăşiilor săvîrşite de Tănase MihalovicI, credinciosul d-lul C. F. Robescu şi necredinciosul perceptor şef al comunei la Obor şi în cim-pul Moşilor.______________
Manevrele austriace
Totis, 3 Septembrie.—Manevrele s’afl terminat Înainte de amiază. împăratul Frantz Ioseph a mulţumit împăratului Wilhelm pentru participarea sa şi a făcut să reiasă, că se sileşte să dirigeze educaţiunea armatei şi a şefilor săi, în aşa mod, ca în caz de resbel, armata să răspunză tutulor cerinţelor. împăratul Wilhelm a mulţumit, a-dâogînd că nu poate dectt să repete cuvintele împăratului Frantz Ioseph, în privinţa eficacităţi! comandamentului trupelor. A terminat, zictnd că nu poate decît să ureze armatei, de a mal vedea încă mult timp, în capul el, pe excelentul săfl şef, împăratul Frantz Ioseph.
După prînz, Majestâţile Lor şi-afl luat rămas bun de la generalii cari afl avut direcţia superioară a manevrele, apoi afl părăsit castelul Esterbazy, fiind foarte mult aclamaţi.
împăraţii Frantz Iosef şi Wilhelm afl conferit numeroase decoraţiunl.
8 împăratul Frantz Iosef şi Împăratul Wilhelm afl plecat după amiază, fie-care cu uu tren special, în mijlocul aclamaţiunilor en-tusiaste ale mulţimel. S’afi dus la vînătoare la Mohacs, unde se fac preparative mari pentru o recepţiune solemnă.
Majestfiţile Lor vor sosi la Mohacs la 2 ore şi jum. de dimineaţă.
Situaţia în Grecia
Londra, 3 Septembrie.—Corespondentul ziarului Dailly News, din Atena, pretinde că poate să asigure că Regele George are de gînd, îndată după semnarea păcii, să adreseze un manifest poporului elen, cerînd convocarea unei adunări naţionale, pentru a examina mijloacele de remediat a situa-ţiunel dificile a ţării.__
Răscoala în Indiî
Simla, 3 Septembrie. — Englezii au reluat postul Samana, situat în munţi şi ocupat în ultimele zile de inimic.
Ei au găsit apoi pe inamici din forturile Lockhart şi Gulisian.
DIVERSE
Dl^CAPlŢALA
Moarte subită. — Ieri după amiazl, uu cerşetor cunoscut în localitate, auume Vasile, s’a găsit mort în casele unde locuia, Calea Ra-hovel 85.
Numitul cerşetor a fost văzut de vecini în ajun mtrînd a-casă la dînsul.
Moartea sa ne dind loc la nici o bănuială, s’a autorisat înmormîntarea cadavrului.
Dînsul era în vîrstă de aproape 70 de ani.
Căznt dnpă schelă. — Un teribil accident s’a întimplat erl după amiazl la noua clădire, în construcţiune, după strada Academiei 47.
Pe cînd lucratorul zidar Achil Menegato era suit pe schelele de la catul al treilea, unde lucra la tencuit, a alunecat după o seîndură pe care şedea şi a căzut printre schele pînă pe trotuarul stradel.
Rămas îu nesimţire pe trotuar, Menegato a fost ridicat de tovarăşii săi de lucru şi transportat la spitalul Colţea.
El are piciorul stîng fracturat din genunchi şi mal multe contuziunl grave, cari îl pun viaţa îu primejdie.
Accident nenorocit.— Erl, după amiazl, soldatul Nicolae Dumitru, ordonanţă la comăn-duirea pieţei, pe cînd se ducea călare pe ud cal al unul ofiţer, trecînd prin strada Schitu Măgureanu, calul s’a speriat de un furgon încărcat şi a trîntit pe ordonanţă cu capul de trotuar.
Nenorocitul soldat, rămas în nesimţire pe pavaj, a fost ridicat de trecători şi transportat la spitalul militar. El are o rană adîneâ la cap şi o falcă ruptă.
DIN 1 ARA
înecat in fintlnă.—Din Iaşi ni se scrie, că alaltăieri dimineaţă locuitorii din comuna Ţibana, acel judeţ, afl găsit într’o flntînă din marginea satului, cadivrul consăteanului lor Vasile Şavel.
Pină acum nu se cunose cauzele morţel şi nici dacă nenorocitul ş'a dat moartea singur sati a fost ucis şi asvîrlit în fintlnă de vre-o mină criminală.
Autorităţile locale afl deschis o anchetă. Ceartă cn omor.—Zilele trecute o dramă sîngeroasă s’a petreout in comuna ZloteştI din jud. Teleorman.
Locuitorul Paraschiv Albu Manea, din acea comună, luîndu-se la ceartă, pentru o bucată de pârnînt, cu un consătean al săfi, Florea Sma-randa, in culmea furiei, a scos cuţitul ce-1 purta la brîfl şi l’a împlintat în gitul adversarului săfl care a rămas mort pe loc.
Criminalul, care a dispărut imediat după să-vîrşirea crimei, este urmărit de autorităţi.
Fnrt cu spargere.—Ni se comunică din Tulcea că Su noaptea de 30 August, individul Fidot şi fiul acestuia Cosma Fidot. afl spart prăvălia comerciantului Solomon MoscovicI din strada Buciumului 6, din acel oraş şi după ce aO legat pe servitorul, care dormea în prăvălie şi i-afl luat cheile de la un sertar, unde erau paralele, afl furat suma de 800 lei, alte obiecte de valoare şi afl dispărut.
Poliţia, avizată a doua zi de păgubaş, a luat măsuri pentru urmărirea spărgătorilor dispăruţi.
Fecunditate.—Ni se comunică din T ulcea că alalLăerl, femeea Esma, soţia lui Ibrai n
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
TVAN TtBGHF’iiEFF
m CUIB DE BOERNAŞI
—	Eartă-ml curiositafea, zise dînsul după clte-va minute de tăcere, cui al destinat făşia asta ?
Marfa Timofeevna Îşi ridică deodată ochii asupra Iul.
—	Este destinată, răspunse, celui ce n’a umblat cu intrigi nici o dată, care n’a a" lergat nici o dată la viclenie şi n’a scorni * nimic pe socoteala altuia ; dar nuştifi dacă există un asemenea om. Fedia, ştia efl bine, a tăcut numai o greşală, că prea şi-a răsfăţat nevasta. Şi apoi, el s’a însurat din iubire, şi din căsătoriile astea de iubire mal nici o dală nu ese ceva bun, adause bătrîna> aruneînd o privire către Maria D-mitrievna ; şi scullndu se zişe :
—	Acuma, scumpule, poţi să-ţî ascuţl dinţii, pentru ori care vel vrea, chiar pentru mine,—efl mă duc, ca să nu vă supăr.
Si Marfa Timofeevna se depărtă.
—	In tot-d’a-una e aşa, îngînă Maria D-mitrievna, urmărind cu ochii pe mătuşa sa, în tot-deauna !
—	Ce vrei, la vîrsta ta !... observă Ghe-deonovski; uu vezi ? vorbi adineauri de viclenii ; dar cine în zilele noastre n’a alergat la viclenie ? Veacul este făcut ast-fel. Unul din prietenii mei, om foarte cum se cade, şi voitt adăoga chiar fiind de treaptă înaltă, spunea :
«In zilele noastre, o găină ca să ia un grăunte de ineifl, s’apropie pe furiş, şi caută să l-apuce cu viclenie». Şi cînd te privesc, doamnă, văz în d-ta o natură cu

adevărat îngerească. La».-mă, rogu-te, să-ţi sărut mina albă ca zăp/la.
M u-ia Dmitrievna zl/bi uşor şi întinse lui Ghedeonovski mîn'/i grăsulie, îndoind cu graţie degetul cel /mic. El depuse un sărutat, pe clnd dînf/ apropia de el fotoliul său, şi îl întrelii încet, aplecâudu-se uşor:	/
—	Care va să zilă, l’al văzut ? şi în a-
devăr, sănătatea Ivi se îmbunătăţeşte? nu se arată trist ?	»
—	Nu e vesel, ^ ravăn, răspunse Ghedeonovski pe acelaşi uon.
—	N’al auzit spunindu-se uude-I este
nevasta ?	-’
—	In vremea fi n urmă era la Paris ; acum, aflu că s’aj fus In regatul Italiei.
—	Zvfl că (Jle îngrozitoare starea lui Fedia. Nu Inţvrjg cum poate să o îndure. Fie care, ce ej drept, îşi are nenorocirile sale, dur se #)at : zice că întîmplarea sa s’a svonit în toMX Europa.
Ghedeoryski oftă.
—	se zice că ea vede mulţi artişti şi ^Tuiiştl şi lionl şi alte dobitoace, cum surt num;ţl acolo la vale. Şi-a pierdut toată, fuşinea.
—(E păcat, zise Maria Dmitrievna ; efl mal lles sunt foarte supărată de aceasta, ca riyă. Şti!, Serghie PetrovicI, că Fedia ’ml e^v nepot.
Negi\şif, ştifl. Cum vreţi să nu ştifl ceva care alilgo familia d-tale? E cu putinţă.
—	O 1 i vie la noi ? Ce zici ?
—	Dai crez. De altminteri, se zice că s’a hotărît tl trăiască la ţară.
Maria |Dmitrievna ridică ochii spre cer.
—	Ah,! Serghie PetrovicI, Serghie PetrovicI, jind mă gîudesc la asta... Cît ne este de Irebuincios, nouă femeilor, să ne purtăm ru înţelepciune 1
—	NI toate femeile sunt la fel, Maria Dmitri /rna. Sunt unele care, din nenorocire, al un caracter uşuratic...
Şi r/>oI vlrsta... Şi apoi ele u’afl primit toate/ln copilărie, principii sănătoase. S/gifl PetrovicI scoase din buzunar o
batistă albastră lncadrilată, şi Începu s’o desdoiască.
—	Fără îndoială, sunt femei de acestea.
Serghie PetrovicI îşi apropie de ochi.
rlnd pe rînd, colţurile batistei.
—	Dar în deobşte, dacă te are în vedere... adică... E un praf teribil în oraş,... în-ehee dînsul.
—	Mamă 1 mamă 1 strigă, năvălind în o-dae, o drăguţă fetiţă care putea să fie de vr’o unspre-zece ani; Vladimir NicolaevicI vine călare.
—	Maria Dmitriesna se sculă ; Serghie PetrovicI se sculă şi el şi salută.
—	Prea plecată închinăciune d-rel Elena şopti el.
Şi retrăgtndu-se din discreţie Intr’un colţ Începu să-şl frece nasul săfl lung şi regulat.
—	Ce cal măreţ, mal are ! continua fetiţa, Tocmai a trecut acum pe poartă, şi ne-a zis, Lisei şi mie, că o să vie lingă peron.
Se auzi un sgomot de paşi pe pămînt şi un tînăr elegant, călare pe un cal.murg se ivi în stradă şi se opri în faţa ferestrei deschise.
III
—	Bună ziua, Maria Dmitrievna ! zise călăreţul cu o voce sonoră şi plăcută. Cum îţi pare noua mea tlrguială ?
Maria Dmitrievna se apropie de fereastră.
—	Ah î ce cat mîndru 1 zise ea ; de la cine l-al cumpărat, Vladimir ?
—	De la un ofiţer de remontă. Mi l-a plătit scump, pungaşul.
—	Cum 11 chiamă ?
—	Orlando 1... Dar numele ăsta e prostesc, vreafl să 1 schimb. El, el, băeţaş ? Nu mal stă la un loc !
Calul necheza, sforăea şi-şi scutura nările pline de spumă.
—	Lenoşca, mlngtie-l... Să n’al teamă...
Fetiţa scoase mina pe fereastră ; dar Or
laudo făcu o săritură şi se dete la o parte.
Călăreţul nu-şl pierdu capul, strlnse calul cu genunchii, II arse o lovitură de biciuşcă pe gît, şi cu toată împotrivirea lui, isbuti să-l aducă sub fereastră.
—	Ia seama, ia seama ! repetă Maria Dmitrievna.
—	Lenoşca, mîngtie-1 urmă călăreţul ; nu-1 las efl la gustul lui.
Fetiţa întinse mîna din nofl şi ati.cse nările tremurătoare ale lui Orlando, care tresărea şi ’şl rodea frîul.
—	Bravo! zise Maria Dmitrievna ; şi acuma descalecă şi intră ’n casă.
Călăreţul întoarse de o dată calul, dete pinteni şi, tăind strada în galopul mic, intră în curte. După un minut, el năvăli în salon învîrtindu-şl biciuşca. In aceeaşi clipă; pe pragul unei alte uşi, se arăta o tînără fată, sveltă, cu un frumos păr negru.
Era Lisa, fata mal mare a Măriei Dmitrievna ; ea avea nouă-spre zece ani.
IV
Tînărul pe care 11 presentarăm cititorului se numea Vladimir NicolaevicI Pauşin. Era ataşat la ministerul de iuterne. Fusese trimis la O... cu însărcinare oficială şi se afla In disponibilitate pe lîngă guvernator, generalul Zonnenberg, cu care se înrudea de departe.
Tatăl lui Pauşin, căpitan în retragere, jucător vestit, cu ochii stinşi, cu figura ostenită, suferind de un tic al buzelor, în timpul vieţii sale se dăduse peţ lingă oamenii sus puşi; el umbla pe la cluburile engleze ale celor două capitale şi trecea drept un om dibacifl, plăcut, bun la chef, dar pe care nu puteai pune mult temeifl. Cu toată iscusiunea sa, el se afla mal în tot-deauna în ajunul ruinei, şi lăsă fiului săfl o avere neînsemnată şi îucurcată.
Copilului îl dete o creştere după gustul săfl: Vladimir NicolaevicI vorbea franţuzeşte în perfecţie ; engleza bine, germana răfl.
Aceasta era după datină : nu şade răfl
oamenilor cum se cade să vorbească bine nemţeşte ?
Dar e bine, din ciad în cînd un cuvînt tudesc ca în chip de glumă, ăsta este chiar tr&s-chic, cum zic parizienii diu Petersburg. De la etatea de cincl-spre-zece ani, Vladimir NicolaevicI ştia, fără să încerce a mal mică emoţie, să intre într’un salon, să se mişte după voe şi să se depărteze la timp. Tatăl săfl II făcuse multe cunoştinţl, juclnd cărţi, între două rubber, safl după clştigarea unul mare chelem ; nu pierdea nici odată prilejul să pue un cuvînt spre cinstea lui Volodkia al săfl şi să vorbească despre el vr’unul personaj important, la o partidă de whist.
Din partea sa, Vladimir NicolaevicI pe vremea cînd era la Universitate, pe care a părăsit-o cu rangul de student regulat, făcuse cunoştinţă mal multor tineri de înaltă condiţie. El fu îngăduit în cele mal bune case; pretutindeni era primit cu plăcere; avea o figură frumuşică, rumen, glumeţ, veşnic voinic şi vesel, gata la orl-ce, respectuos acolo uude trebuia să fie, trufaş cînd putea, tovarăş desăvîrşit; în sfîrşit un băiat îneîntător. Pămîntul făgăduit se arăta în-naintea lui. El înţelese numai de cît taina ştiinţei de a umbla în lume, ştifl să se pâ-trunză de un respect real faţă de legi, să se ocupe de lucrurile fără de însemnătate cu un aer de importanţă amestecată cu ironie, şi să se prefacă că socoteşte lucrurile de seamă ca pe nişte nimicuri; danţa admirabil ; se îmbrăca după moda englesă. In scurtă vreme, el îşi cîştigă faima unuia dintre cel mal bine crescuţi şi mal dibaci oameni din Petersbuug.
(Va urmă).
A se citi in pagina IV urmarea foiletonului nostru «Copilul Prdpastl&b.
www.dacoromanica.ro
I P O C A
3
Mamut din comuna Taxot, Tulcea, a născut trei fetiţe.
Atlt muma cit şi noul născuţi sunt pe deplin sănătoşi.
DIN STREINA TA TE
Banditism pe mare.— Pe Marea Medi-terană piraţii din Maroc ah atacat şi jefuit de curînd pe marinarii unei bărci portugheze, «Roşită Faro.» Barca a avut să îndure două atacuri. La primul atac piraţii ah luat cu sine tot ce ah găsit de preţ in barcă. O altă ceată de piraţi, atarind şi el barca, n'ah mal aflat nimic. De ciudă, ah măcelărit pe căpitan şi pe trei matrozi, iar pe doul nenorociţi marinari i-ah lăsat In cea mal disperată stare. Aceşti de pe urmă ah fost găsiţi de un vapor englez, care i-a dus la portul Pireh.
îngheţuri.—Se telcgrafiază din San-Fran-cisco că vaporul balenier Nouarth, a fost prins de gheţuri în oceanul Glacial Artic.
Patru-zecI şi doul de oameni ah pierit de foame, alţi trel-zocl şi doul ah fost striviţi de gheţuri, iar un-spre-zece ah fost găsiţi îngheţaţi de frig.
Un alt vapor care observase semnalul de alarmă de la punctul Barrow, a reuşit să scape pe căpitanul vasului cu soţia sa, pe doul ofiţeri şi patru mateloţl; a'ţl nouă oameni drn eehi-pagiu, ah refuzat să părăsească vasul. De sigur că şi el ah pierit ca cel-l'alţl.
Depeşile de azi
(Serviciul 'Agenţiei Romîne*)
Atena, 3 Septembrie.—Guvernul a depus 40,000 lire sterline pentru plata cuponului de la 1 Oc-tombre.
Viena, 3 Septembrie. — Reprezentantul austro ungar, în consiliul de administraţie al datoriei publice otomane, cavalerul Prin-cin, a murit pe neaşteptate.
Odessa, 3 Septembrie. — Misiunea abisi-niană, care merge la Petersburg sub conducerea contelui Leontieft', a sosit ieri. Ea duce daruri de la Menelik pentru Tar şi Ţarina văduvă.
* Tanger, 3Septembrie.—I«crucişătorul italian Lombardia a sosit de dimineaţă, ca să ia instrucţiuni de la legaţiunea Italici, In privinţa actului de piraterie, comis contra vaporului Fiducia ; apoi va pleca din noii pe coasta Riff.
Paris, 3 Septembrie. — Regele Siamulul a visitat manufactura din Sevres şi Vor-sailles.
ULTIME HMAJIUNI
Aflăm că mai mulţi prefecţi au răspuns cestionaruluî, d-lui Ferechide, kă-tînău-şî joc cum se cuvenea de elucu-braţiunile ministrului de interne.
Ţinem a înştiinţa pe d. Ferechide că nu primim nici o dezminţire în această privinţă.
Dacă voeşte d-sa a ne dovedi contrarul, o poate face publicînd răspunsul d-lui D. Moruzsi, prefectul de Dorohol.
Aşteptăm chiar cu nerăbdare să se publice acest raport, lucru cu care ne place a crede că d. Ferechide se va învoi.
Toate proiectele de legi, precum modificarea lege! organizării judecătoreşti, întinderea inamovibilităţii la judecătorii de instrucţie, legea falimentelor şi modificarea articolului din Cod privitor la căsătorii, vor fi supuse de d. Al. Djuvara, încă în săptămîna aceasta, discuţiei Curţii de Casaţie şi Curţilor de Apel din ţară.
Agenţia Romînă ne anunţă că, după le Temps, contele d’Aubigny, ministrul Franţei în Capitală, va fi transferat în aceeaşi calitate la Mimchen.
In locul contelui d’Aubigny, va fi numit d. Henri, actualul prefect al departamentului Alpilor-Maritimi, cu reşedinţa în Nice.
Comisiunea permanentă a Camerei de comerţ din Capitală se va întruni zilele acestea, pentru a stabili programul lucrărilor pe cari Camera de comerţ va trebui să le rezolve in viitoarea sesiune.
Aflăm din izvor autorizat, că d. Eugen Stătescu va face zilele acestea o declaraţie în senzul că n are nici o pretenţie faţă de d. Dim. Sturdza §i că nu aspiră de loc la preşedenţia consiliului de miniştri.
Cînd M. Sa Regele a vizitat, pentru prima dată, în 1S68, portal Olteniţa, a sfătuit municipalitatea de a construi un dig pentru apărarea oraşului de apele Dunărei şi ale Argeşului.
Profitind de sfaturile înţelepte ale Şefului Statului, Olteniţenil aG construit digul actual, care are o înălţime de 8 metri 10. Se ştie de cît folos a fost oraşului acest dig, în timpul inundaţiilor, cînd apele Dunării se ridicaseră la o înălţime de 7 metri 90.
In amintirea sfaturilor înţelepte ale Monarchulul, municipalitatea a hotărît să dea digului numele de Carol I.
După raporturile sosite la direcţiunea generală a serviciului sanitar, următoarele cazuri de boală s’au constatat de la 15 August la 1 Septembrie in oraşele reşedinţe de judeţ :
Scarlatină 32 Pojar 66 Angină difterică 70 Tuse convulsivă 173 Febră tifoidă 54.
In comunele rurale însă numărul bolnavilor este cu mult mai mare şi tuşea a nvulsivă, angina difterică şi dizenteria au făcut mari ravagii.
Asupra amînărel procesului Robescu, ni se scrie din Galaţi că d. M. Cornea, alocatul d-lul G. Robescu, s’a opus la aci i stă amlnare, bazîndu-se pe pluralitatea membrilor parchetului Curţel: pro-curorul-general fiind bolnav, alt procuror îl ţine iocul şi cum parchetul se corn pune din trei, împiedecarea unuia nu poate opri parchetul de a’şl face datoria.
Curtea, deliberînd, a admis însă amî-narea cerută de parchet şi a fixat ziua de 27 Octombrie, pentru judecarea a-cestul proces.
Patria, organul partidului naţional ro-mîn din Bucovina, înregistrează cu satis-facţiune ştirea că, printre nouii judecători numiţi sunt şi mai mulţi romtni.
Printre aceştia, înregistrăm numirile d-lor Ilariou Onciul, substitut de procuror la Suceava; Atanasie Pridie, Florea Lupu, Vasile Chibicl, loan Cocinschi şi alţii.
Nouile numiri aii făcut bună impresie printre Romînil bucovineni.
Consiliul de administraţie al Băncel Generale romîne s8 va întruni sâptă-mîna aceasta, pentru a stabili in mod definitiv data cînd această Bancă va începe operaţiunile.
Pentru asi:ă-zl este fixată, înaintea tribunalului Ilfov, secţia Il-a, înfăţişarea procesului tulburărilor de la 16 şi 18 Noembrie 1896.
Vom da la ediţia de seară, toate de-taliurile acestui proces.
Am anunţat încă de acum cîte-va săp-tămîni că cîţi-va consilieri comunali ai Capitalei, ar fi hotărîţt a ’şi da demisiu-nile la cea d’întliu întrunire a consiliului.
A8tă-zi a început din noii a circula această ştire şi unii din consilieri nu se sfiesc ca, în cercuri intime, să arate nemulţumirea lor contra administraţiunei primarului C. F. Robescu.
Romînil din Oradea-Mare ah luat iniţiativa înfiinţărel unei bănci populare cu un cănit îl de 70,000 florini.
Banca, care va primi numele de Bio-reana, se va constitui In Ianuarie viitor.
Astă zi ah sosit în Capitală, venind din laş!, 74 de studenţi universitari.
Cu trenul de astâ-seară, atît studenţii bueureştenî, cît şi iaşenil, vor pleca la T -Jia, pentru a lua parte la con greşul care se deschide mîine, 6 Septembrie.
Pe lingă penitenciarul Văcăreşti se va înfiinţa o nouă secţie, unde să fie internaţi deţinuţii alienaţi, cari acum fiind răspindiţl prin toate penitenciarele, sunt obiectul de batjocură al celor-l’alţl deţinuţi.
Examenul căpitanilor din diferite arme, aspiranţi la gradul de maior, se va începe la 5 Octombre viitor.
Comisiunea examinatoare va fi prezidată de d. general Iarca.
La 26 Septembre se va ţine licitaţie la prefecturile din Iaşi, Focşani, Craiova şi la ministerul domeniilor în Bucureşti, pentru vînzarea pădurilor Statului, rămase nevindute la licitaţia din 4 August expirat.
D. D. Moruzzi, prefeetul de DorohoiO, soseşte Sîmb&tă In Capitală, venind din străinătate.
Conferinţa naţională din Cernăuţi
Pare că guvernul austriac presidat de contele Badeni a admis toate cererile partidului naţional romtn din Bucovina, şi a dat toate garanţiile necesare că aceste cereri vor fi Îndeplinite cit mal curînd, In schimbul concursului ce i-1 dafl cel şeapte deputaţi romînl.
Aceasta reiese din comunicatul ce s’a dat de către comitetul naţional din Cernăuţi în urma conferinţei ce s’a ţinut Luni.
***
Asupra conferinţei, Patria din Ceraăuţl publică următoarele amănunte:
Comitetul naţional romln s’a Întrunit Luni după amiazl la orele 4, lu marea sală a Pi latului Administrativ, sub preşedinţia d-lil baron Victor de Styocea.
A ti luat parte la conferinţă d-nil baron V. de Styrcea, Iancu Lupul. dr. Ioan Ţur-can, baron Eugen de Styrcea, baron Nico-lae Mustatza, baron Eudocsiu Hormuzachi, dr. Ioan cav. de Volcinschi, Modest cav. de Grigoreea, Dr. George PopovicI, Dimitrie So .olean, dr. Nicu Blîndu, Ilarion Onciul, Varteres cav. de Pruncul, Constantin cav. de PopovicI, Ioan Dihon, George Şandru, Zaharie Voronca.
Cel-l’alţl membrii al comitetului naţional, anume d-nil baron George Vasilco, dr. Emil CriclevicI, dr. I. cavaler de Flondor, Arhimandritul Miron Călinescu, Leon cavaler de Vasilco, Chr. AritonovicI şi Teodor Stefa-nelli, de şi ah fost împiedicaţi a lua parte, totuşi ah anunţat conferinţa că se declară solidari cu resoluţiuuile ce se vor lua.
*
* *
D. deputat dr. George PopovicI a expus comitetului desbaterile ce s’ah urmat la Viena In sinul comisiunel majorităţii paria nentare, precum şi tratările pe cari le-a urmat cu d. conte Badeni.
După această expunere s’a urmat o vie discuţie asupra atitudiuel partidului naţional faţă de guvern.
Discuţiile s’au terminat la orele 7 seara şi s’a votat cu unanimitate următoarea reso-luţiune de mare importanţă pentru viitorul romlnilor bucovineni:
« Comitetul partidului naţional romîn în deplin acord cu atitudinea politică şi procedarea deputaţilor clubului romîn din senatul imperial, aprobă solidaritatea deputaţilor romini cu majoritatea parlamentară a senatului imperial, consimte, ca clubul romîn al senatului imperial să sprijinească regimul în lucrerea pentru realisarea principiilor enunţate în proiectul de adresă al majorităţii senatului imperial şi aşteaptă ca regimul să ţină pe deplin seamă de justele dorinţe ale ţării şi populaţiunei romîneşti.
In deosebi comitetul partidului naţional romîn ţine mult, ca administraţiunea in ţară să fie pusă in conformitate cu principiile exprimate de majoritatea Senatului imperial şi să fie condusă în direcţiune naţională şi autonomistă în spiritul şi sensul acestor principii.
*
* *
D. dr. George PopovicI a fost însărcinat din partea comitetului naţional să prezinte această rezoluţiune contelui Badeni şi să reia tratările.
D-sa a plecat aseară la Viena.
C. Andriopol
Ziarele vieneze, sosite azi In Capitală,ne aduc detalii asupra sinuciderel Iul Constantin Andriopol.
Scepticul şi blazatul, care ’şl făcuse o fi-losofie din plăcere, reiese—cu prisosinţă —din ultimele detalii asupra morţel sale.
Cu ţigarea In gură şi cu butelia de cog-nac pe măsuţa de lingă patul pe care a fost găsit întins, într’un lac de slnge, Andriopol şl-a luat rămas bun de la viaţă.
Ultima sută de mii de lei ce putuse împrumuta în ţară, Andriopol a cheltuit-o In Viena, unde se stabilise din Iuliu trecut.
Locuea la otel Sachev, unul dintre cele mal luxoase oteluri ale Capitalei Austriei, şi ducea viaţa de mare senior, de om pentru care nicl-o plăcere nu e prea costisitoare. Avea trăsură angajată cu luna, juca la bursă şi la curse şi se bucura de bunele graţii ale unei demi-mondaine — celebre In Viena.
S’a sinucis—pentru că ajunsese la ultimul ban. Nu s’ati găsit asupra lui ’de cit doi fiorini, la perehiziţia făcută de poliţie, şi e probabil, că groaza de a recurge la expedientul împrumuturilor mici— cari ’ţl asigură traiul de azi pe mîine— a făcut pe Andriopol să ia eroica hotărîre de a’şl curma firul zilelor.
Storsese din viaţă, tot ceea ce putea să’l deie şi cînd propriele sale resurse nu’l mal puteah asigura traiul larg şi deschis, ce dusese pînă atunci, Andriopol a înfruntat moartea cu curaj.
N’a murit Învins, în lupta pentru traih. N’a pierit nici ca un erofi pe cîmpul de luptă, pentru gloria patriei şi a neamului. Totuşi moartea lui inspiră simpatie.
Perfect onest, Andriopol n’a înşelat pe nimeni, în scurt timp cît a trăit. Nici unul dintre numeroşii săi creditori nu va rămîne neplătit, pentru că averea sa este cu mult mal mare de cit suma datoriilor ce a lăsat. Natură mîndră, n’a vroit nici măcar să recurgă la expediente josnice pentru a trăi. îşi făcuse un crez din plăcere, — filosofia vieţel lui.
Cînd n’a mal putut-o avea, Andriopol ne a părăsit.
Deraiarea din gara de Nord
Azi dimineaţă, la orele 6 şi 40 cînd trenul de Constanţa eşia din gara de Nord, tocmai cînd trecea în dreptul staţiunel BM. maşina a eşit din şine trăgind după ea şi primele două vagoane cari s’ah şi răsturnat.
O panică teribilă cuprinse pe toţi călătorii din tren şi mal cu seamă cel din vagoanele răsturnate, inspăimîntaţl ţipau din toate puterile, şi cereah ajutor în toate părţile pentru a putea eşi din vagoane.
Din norocire însă, toţi călătorii s’ah ales numai cu spaima, căci nici un accident de persoane nu s’a întlmplat.
Ajutoarele
Imediat s’a telegrafiat din staţiunea BM. în gara de Nord şi o maşină a venit în viteză mare pentru a lua trenul de pasageri şi a-1 aduce înapoi In gară. Din cauză că linia este ocupată cu vagoanele răsturnate şi cu maşina eşită din şine, acest tren nu va mal putea pleca de cit după amiazl.
Direcţiunea generală, pe dată ce i s’a comunicat acest accident, a deschis o anchetă pentru a se descoperi cauzele de-raierel.
Cauzele
Din cercetările făcute, rezultă că această deraiare se datoreşte faptului că un ban-dagiă de la o roată a locomotivei care ducea trenul, era rupt.
Toată răspunderea cade aşa dar asupra şefilor mecanici din atelierele direcţiunel, cari n’ah examinat locomotiva mal înainte de a o scoate şi a o pune In circulaţiune.
A se citi in pagina I V-a «MZcouri» şt *Ştti'i Mărunte»*
A V I S
ORÂtl d© SAMiNŢA de
prima calitate
se găseşte de cumpărat la d-nul
SOLOMON BLANK
15. — Strada Stavropoleos. — 15.
rio aranrlat c^*ar acum
Ud dl dlludl Moşia poiana
de 370 falei. O ora şi jum. de Tecud. Adresa: I>r. Panteli, Braila.
Liceul MODERN de băeţl
Bucureşti. — Calea Victoriei 190.
Sub Direcţiunea d-lor: dr. M. BrAndza şi G. C. Dragii, profesori.
Liceul ’şl va deschide cursurile primare şi secundare ale anului şcolar 97/98 la 1 Septembre 1897, cu următorul corp didactic:
a) ITROI'I. NEl'l'.MI IR
Părintele Simcon Popeactt, prof. şcoala normali de In ştiutori, va pruda Beligla cts. I- IlI-a ţi Istoria IV-a. Mih. Drogomtreacu, -loenţiat ît? litere ţi filosofi*, pro-f *»or, I. români ol*. V-VII-a.
Părintele D. Georgeacu, prof. la liceul «Sf Sa~a». 1. lat,‘ni, <1* I—IV-a.
!• Grantmay profesor la liceul «Sf. Szva», 1. latini di. V-VII-a
St. JUhătleanu, profesor la lloeul -Sf- Savit», 1. eleni, ol*. V-VII-a.
Aug. Seriban, licenţiat ta litere, 1. eleni, ols. III—IV-a.
L.	Lereque^ prof la liceul «Mih. Viteazul», 1. franceză, ois. I —VTI-e.
Gh. Popp, profesor la liceul «Mlhz! Viteazul», I. germană,
ols. V Vil-a.
/.	Floru, prof. Ia liceul «Sf. 8ava», istoria ols. I- III
G. V-VII-a.
ţlC. Dragu, profesor lâ lloeul «Lazlr», filosofia ols. VI,
1 VII-a, si Economia politică si dreptul ols. Vil-a.
Al. Ignat, absolvent al Facultăţel de litere din Bucureşti, geografi*, ols. I—IV-a.
G. Arghirencuy prof. la lloeul «MihVf Viteazul», matema-tlo*le ols. I—III, fi flisiog-afla, cls. I.
G. Pope seu. prof la gimnaziul «Oantemir», matematioa, ols. IV-VII-a.
G. Athanasiu, prof. la liceul Mlhal Viteazul, so. flsloo-hiinloe, o»s IV, V, VI-a.
Dr. Marcel Brăndxa♦ prof. la sooala normală, so. natural*», ols. II—III ţl VI—VTI-a.
M.	Codreanu, doctor in medicină, lgiana cls. VII-a.
D. Monescu, profesor la lloeul «Lazăr» gimnastica, ols. I—Via.
B.	Vianu, absolvent al conservatorului din Viena, musioa, ols. I—IV-a.
Gr. Romano, absolvent diplomat al scoale! de bellearte din Milano, desemnai, s's I—VI-a.
b) CURSUL PRIMAR
Ioan C. G ateneu, fost direotor de scoală primari, olasa III şi IV-a.
C.	Sărutescu, bacalaureat, cls. I şi Il-a.
Benjamin Afolter9 bacalaureat de la Lausane (Elveţia)
1. franeesă şl 1. germană.
T. Maiorescu şl I. Jlnga, absolvenţi al Conservatorului, pentru vioară ş! canto.
B• Ionescu, profesor la liceul «Lazăr», gimnasdoa.
Medic al ImtitutuluX: D-rul A'. Thomcscu• prof. universitar, medio primar la spitalul de copil.
Al. Popy licenţiat în teologie, subdirector.
înscrierile pentru anul şcolar 97/98, se fac cu începere de la 1 August, orele 9—12 şi 2—6 In toate zilele, la cancelaria Institutului, calea Victoriei, 190, BusureştI.
Institutul de Domnişoare
„BOLINTINEANU”
Fondat în anul 1874
BUCURESCÎ. - Şoseaua Jianu. — BUCURESCÎ
Snb Direcţiunea D-nel
MARJA ANGELE8CC
Faţă de importanţa ce autoritatea şcolară o dă astă-zl învăţnmlntulul privat, reservîndu-ml pe viitor mal mult partea educativă şi conducerea generală a institutului, am încredinţat instrucţiunea ginerilor mei, d-lor profesori G. Popa şi I. Clinclu, cari vor mal fi secondaţi de următorul corp profesoral:
Pr. G. Flora, profesor la liceul Lazăr.
G. Popa, licenţiat în litere, profesor la liceul Lazăr,
I. Clinciu, licenţict In litere şi filosofic, prof. la liceul Lazăr.
I, Grama, licenţiat în litere şi filosofic, prof. la liceul Sf. Sava.
D. Ghimpa, licenţiat în ştiinţele fisico-chimice, profesor la liceul Lazăr.
Lt. Paul Angelescu, absolvent al şcoalel de artilerie şi genih.
N.	Colceag, licenţiat în litere şi filosofie, prof. la gimnaziul Şincal.
D-na Ivascu, licenţiată în ştiinţele naturale, profesoară la externatul secuudar No. 2.
Vict. Bălăceacu, licenţiat in drept.
St. Enăchescu, licenţiat în litere.
D-ra Maria Ionescu, licenţiată în litere, prof. la asilul Elena Doamna.
G. Bogdan-Duică, licenţiat în litere.
D-ra Eug. Economu, licenţiată în litere.
I. Georgescu, licenţiat în drept.
N. Ganea. profesor la liceul Sf. Sava.
N. Clinciu, student în medicină.
D-ra Ioanid, absolventă a şcoalel secundare din Craiova, institutoare.
N. Petrescu, absolvent al şcoalel normale de institutori, institutor la şcoala No. 27.
Pentru limbile streine franceză, germană, engleză precum şi pentru dexterităţi am angajat 14 profesoare streine. Medieul institutului este d-l dr. Răutzoiu.
In anul acesta elevele externe şi semi-intor-ne se vor putea bucura de avantagiul, că pe dinaintea institutului circula o Jinie de tramway.
Înscrierile ah Început deja şi vor continua couform ultimei circulari ministeriale numai pînă la 15 Septembrie.________________________
INSTITUTUL FRANCEZ
De DOMNIŞOARE
V. II. CHOISY
autorisat de Onor. Minister şi fondat în 1870 BUCUREŞTI
10, STRADA NEGUSTORI, 10 Cursuri primare, secundare şi liceale.
Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe.
Cursurile încep la 1 Septembre.
înscrierile încep la 20 Angnst st.v.
Sub-semnata absolventă cu diplomă a conservatorului din Viena se oferă a da în familii lecţiuni de canto şi piano în condiţiunl modeste.
Ftnitia JEinschenls
Calea Rahovei No. 5, scara A.
INSTITUTUL de FETE ,D»BRESCF
Fondat în anul 1882 47, Strada Scaunele, 47
Cursurile primare şi liceale vor începe la 1 Septembrie, cu vechiul corp didactic.
Programul este acela al Şcoalelor Statului.
Studiul limbelor franceza şi germană obligatorii de la clasa I a primară, va fi obiectul unor îngrijiri speciale, aşa ca elevele, după clţl-va ani de şcoală să poată vorbi cn înlesnire aceste două limbi.
Musica, limba englesă şi pictura sunt facultative.
înscrierile se fac de la 25 August.
Directoare, EUPHROSINA C. C. D0BRESCU
ab«olvent& • Şcoalel Centrale de fete din Bucureşti şl a Şcoalel Regale superioar-t de fete din Berlin.
INSTITUTUL de FETE
„EOUGATIUNEA ROMANA”
sub direcţiunea d-nel
ELINA MANLIU
142.—Calea Moşilor.—142.
Acest institut intră în al XXI an al func-ţionărel sale. îngrijirea fisicâ, cultura intelectuală şi educaţiunea morală, dată copilelor, sunt bine cunoscute la mii de familii. Chiar şcoale Statului ah dobîudit de la acest institut multe institutoare distinse şi profesoare cu titluri universitare.
Examenele anuale, trecute tot-d’auna dinaintea comisiunilor delegate de minister, ah făcut neîntrerupt dovada valorii institutului. In anul acesta, comisiunea de 8 membri sub preşedinţia d-lul doctor Istrati, care a făcut examenile liceale, a consemnat aceleaşi mulţumitoare rezultate.
Institutul cuprinde şcoala primară şi secundară de fete, cursul liceal şi cursuri separate de limbi streind, unde studiele se predai! In limba franceză, germană şi engleră.
Pe lingă lucrul de mină, broderii, etc., elevele, cari nu urmează liceul, vor urma un curs de croitorie, aşa în cît la finele anului, elevele vor arăta In sala de expoziţiune costume confecţionate în institut.
Direcţiunea studielor va fi încredinţată D-nel Dr. Lucreţia Moseuna-Sion.
Elevele cari vor voi să urmeze conservatorul şi a căror părinţi nu locuesc în capitală, vor fi în tot-d’a-una conduse de o persoană de încredere a Institutului.
Anul şcolar se începe la 5 Septembre, cu un personal didactic distins, cu pedagoage şi guvernante străine, recunoscute de minister.
înscrierile pentru internat, semi-internat şi externat se fac In toate zilele, In cancelaria Institutului, de la 8—12 a. m. şi 8—6 p. m., unde se dafi ţoale informaţiile necesare.
D. Ciocanelli, inginer, are In proprietăţile sele:
De ÎNCHIRIAT
de la Sf. Dumitru, următoarele;
St rada CrinnlHÎ, 6, un apartament compus din 7 camere pentru stăpin, 3 p servitori, baie, apă, canal sistem tout â l’eaoht.—etajul 1, elegant. Un apartament compus din 5 camere p. stâpîn, 2 p. servitor, b»e, apa, canal, sonerie, eleg. parter.
Strada HttnţT, 41. una prăvălie cu 2 camere parter; un apartament de 4 camere, elegant, şi un apartament de 2 camere, canal, apă sistem tout â l’egoht.
Strada Olteni, 50-61, în apropiere de Palatul Justiţiei şi piaţă, mal multe apariarnente cu 2—3, 4—5 camere^ şi dependinţe, cmal, apă.
Strada Dndeştî, 5, două apartamente de cîte 7 camere, două apartamente de cîte 2 odăi şi bucătărie, elegante, apă, canal.
X Strada Olteni, 46 (vis-â-vis de biserică). 3Japartamente compuse din 4 camere, bucătărie, intrări separate, canal, apă; două prăvălii cu odăile lor, în colţ; una pivniţă de vinuri, capabilă a primi 20,000 vedre vin, bolta pe fier.
Strada Carol, 77. Una prăvălie cu odaia el, pivniţă boltită pe şine; două apartamente la stradă, compuse din 3 camere, bucătărie; două apartamente în curte compuse din 5 camere, avînd canal, apă sistem tout-â legoht. Telefon
Strada Cnza-VodA, 3S, un apartament compus din 4 camere şi bucătărie, canal, apă.
A se adresa pentru Informaţiunt, str. S8nţt, 42. Biurou în toate zilele dela 8—12 a. m. şi de la 2—5 p. m. unde vor putea vedea şi preciul şi condiţiunile.
MMOBILE!!
Noul Magasin de Mobile din
Calea VICTORIEI, ST o. 78
vis-â-vis de Pasaginl Romîn, Etagiul I
este bogat asnrtat cu diferite Mobile elegante pentru aranjamente complecte fiind personal special în
Tapiserie
Decoraţi uni
Priraesce orl-ce comande şi repa-raţiunî de această branşă.
Asemenea CUMPĂR orl-ce mobile de ocaslune.
K’.-V	1)1 W HA LI H A !
Şi anul acesta uiălura a făcut ravagii Inspăimîntătoare. Majoritatea grînelor romîneşti sun atacate de această ciupercă urlcioasă. Ar trebui să desperăm de viitorul agriculturel noastre dacă nici de acum înainte ea n’ar putea fi ferită de această calamitate. Din fericire însă, agricultorii noştri, în schimbul unei cheltuell foarte neînsemnate, pot avea la Indemîuă cel mal sigur si mai neîntrecut leac împotriva mălurei (tăciunelui) la grîne. Acest leac este fără îndoială:
Salamura de murat seminţele de grîu, marca 99FIj D RIGA"
preparată de d. Ioan Pefca, fost vechia preparator chimist la laboratorul do chimie al şcoalel militare din Craiova.—Analizată şi recomandată de Institutul de chimie universitar, cu certificattU No. 1296, din 21 August 1895, eliberat de eminentul chimist Dr. A. BERVARI).
Probată cu cel mal mare succes în toată ţara, după cum se constată cu prisos din numeroasele certificate si scrisori de mulţumire, liberate de cel mal mari proprietari de moşii şi arendaşi din tară Salamura de seminţe, marca „FLORICA", ajută oresterea şi desvoltarea bobulnf, si distruge cu desăvîrsire germanele mălureî (tăciunelui).	*
Salamura ae seminţe, marca „FLORIUA“, se vinde în pachete de aprox. 420 gr., şi prtrtă pe etichetă marca de fabrică: «FliORIOA», cît şi semnătura preparatorului, d. Ioan Pefca# Un pachet ajunge peutru 2 pogoane. Trei pachete ajung pentru 2 fălci (Moldova).
Modul de întrebuinţare, care e cit se poate de simplu, este tipărit pe fie-care pachet.
Ca toate preparatele excelente, salamura de seminţe, marca «FLORICA ’şl-a găsit imitatori de care agricultorii sunt rugaţi să se ferească. Pentru a înlătura orl-ce păcăleală, să se observe bine ca pachetele să poarte atît marca de fabrică «FLORICA» cit şi semnă tura preparatorului d Ioan Pefca. Reproducem, pentru a convinge şi pe cel mal puţin încrez torl, următorul certificat al unuia din cel mal mari agricultori din ţară:
«Semăntnd sămînţa murată cu salamura marca „FLORICA", am constatat oă griul meii «n a făcut absolut mălură, cu toate că timpul anul acesta a fost rece si ploios. Mulţumirile mele «pentru acest leac minunat contra tăciunelui».	(s) 8. A. Ilaracopol.
Arendaţul moşiei Şagarr.ta, domeniul Coroantl, Doliin.
Salamura de seminţe, marca „FLOMtICA”, se găseşte de vin>are pe la diferite magazine de manufactură, coloniale şi depăşite de maşini agricole din ţară şi la grfnari.
Depozitul general pentru Remînia, este la d-nil Th. D. Dlinltrescu «fc Peirlno, Craiova
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
liCOlEi
—	D. dr. Velescu s’a întors din străinătate şi ’şl a reluat orele de consultaţiune, tn locuinţa sa din strada Regală No. 10.
Cu o cazi unea ducerel sale în străinătate, d. dr. Velescu a studiat ultimele inovaţiunl în ştiinţa dentară şi a adus cu sine aparate electrice, pentru iacerea tuturor operaţiunilor prin electricirate, ceea-ce evită durerile In timpul operaţiunilor.
—	Luni 8 Septembre, se va da o reprezentaţie In sala teatrului Dacia, în I. enefi-ciul d-lul Vasile Paciurea.
Se va juca Intre vecini... comedie în 3 acte de Labiche.
FlăÎMO-EBI
Din cătunul PiaineştI, comuna GugeştI, ,jud. Rîmnicul-Sărat, ni se denunţă grave a-baterl de la Îndatoririle sale morale, în sarcina preotului Miliail Antonescu.
Ast-fel numitul preot este veşnic într’o stare de beţie desgustătoare, care îl face să dea loc la o mulţime de fapte menite să sgudue şi mal mult moralul parohieni-lor săi. Aşa, îşi insultă superiorii, înjură şi ameninţă lumea şi nu ţine seamă de lucrurile sacre, Intr’o zi a asvîrlit după o femee, în curtea sa, cu crucea şi evanghelia, în vederea întregului sat. Pe lîngă acestea, umblă într’o ţinută cu totul necuviincioasă : numai în cămaşe şi cu giubeaua pe d’asupra.
Primăria scandalizată de purtarea preotului Miliail Antonescu, a cerut anchetă.
Cerem şi noi să se înfrîneze acest slujitor nevrednic, care tinde să distrugă şi ultima scîntee de dragoste către cele sfinte, In sufletele consătenilor săi.
ŞTIBI MARUXTE
*	Titu Maiorescu, fost ministru, rectorul Universitâţel, s’a întors erl în Capitală, venind din streinătate.
*	Se pare a se fi hotârit, că în clasele dn muzică de la conservator, să nu se primească de cît pînâ la 20 de elevi la fie-care concurs.
Examenele de admitere se vor hotărî peste cîte-va zile.
Liceul MODERN pentru Domnişore
Calea Moşilor, 162. — Bucureşti.
Autorisat de onor. Minister prin ord. No. 1766 şi 4399 95, reautorisat prin ord. No. 6947/96, cu Grădină de copii, Curs primar şi Curs liceal 7 cl., după programa Statului. Sunt şi cursuri facultative pentru elevele cari n’aspiră la bacalaureat.
Direcţia n’a cruţat nici un sacrificiu: a ales profesori distinşi, a supraveghiat şi controlat totul de aproape; de aceea resultatul a tost că nici o elevă n’a rămas repetenta din cursul liceal nici din cel primar, de şi unele eleve aU dat examen la Stat şi altele în pension fiind examinate de cel 9 delegaţi al onor. Minister. Nouă eleve aU terminat clasa a şeaptea şi s’afi înscris la examenul de bacalaureat, din cari.... att reuşit să-l ia.
Părinţii cari ar voi să-şi aducă fiicele aici, ca să urmeze cursul primar saU liceal după programa Statului, trebue să le înscrie negreşit înainte de 20 Septembre, ca să le trecem în tabloul ce se înaintează atunci Ministerului.
Elevele pot fi interne,externe sati semi-interne.
Prospecte se trimit imediat după cerere.
Djrectonre, MAISIA E. BAMTE.4NC.
INSTITUTELE UNITE
IMn IAŞI
Cmfs primar şi secundar, cunoscut destul de bine în toată ţara, după resul-tatele cele bune ce a dat în decurs de 31 de ani de funcţionare, se recomandă şi acum onorabililor părinţi ce voesc a plasa pe copiii lor în Institute, asigurîn-du’I de o bună şi părintească îngrijire şi de un studia foarte serios.
* Condiţiunile de admisibilitate se expediază după cerere.
In cele d’mtîifi zile din Septembre se vor face corigeările.
Cursurile regulate încep la 4 Septembrie.
Corigenţii din şcoala noastră se vor prezenta la 1 Septembre cu chitanţele vre-unel casierii pentru plata taxei de corigeare.
înscrierile se încep de la 20 August.
'____Direcţiunea.
Institutul SCHEVITZ THIERINN
Fondat la anul 1847
BUCUREŞTI.—Strada Scaunele, 51.
Invăţămînt primar şi secundar.
Local foarte sănătos, in centrul capitalei, clădit anume peutru şcoală, ast-fel că pre-sintă toate condiţiunile cerute de igienă. Dormitoare, sofragerie şi clase spaţioase şi bine aerisite. Sală mare de gimnastică cu toatea aparatele trebuincioase. Curte spaţioasă şi bine Întreţinută. Calorifer răspln-dind prin toată casa o căldură egală şi temperată. Sala de băl cu uu mare basin de 20 metri pătraţi, cu duşi şi aparate de încălzit, cum nu există In nici o altă şcoală din ţară. (Estras din raportul d-lul Medic inspector al şcoalelor).
Studiile după programul Statului.
Examenele conform regulamentului Ministerial.
Invăţămîntul limbelor francesă şi germană.
Musica vocală şi instrumentală.
Personal didactic ales.
îngrijire părintească.
Gimnasiul se deschide la 1 Septembre, iar cursurile vor începe regulat la 9 Septembre.
*
*4 NU, 8 (O**
Acest institut se împarte în două secţiuni: SECŢIUNEA PRIMARA şi SECŢIUNEA LICEALĂ.
Un corp profesoral, ales printre cel mal buni institutori, profesori şi preparatori, va preda cursurile prevăzute în programele Statului, pentru secţiunea primară.
Elevii secţiunel liceate vor urma cursurile liceului naţional, sare se află alături şi în institut vor găsi întreţinere şi creştere perfectă; preparatori, aleşi cu îngrijire, vor pregăti lecţiunile zilnice împreună cu elevii.—Această secţiune s’a reorganizat spre perfecţionare.
Limba francesă şi germană se vor preda cît se poate de serios şi într’un mod metodic, de către profesori şi pedagogi, clasaţi printre cel mal de seamă în Franţa şi Germania.
Muzica, atit cea vocală cît şi cea instrumentală, precum şi desemnul şi cele-l’alte arte de agrement, se învaţă cu cel mal buni maeştri.
înscrierile încep în 15 August şi ţin pînă la 1 Septembre st. v.
Pentru ori-ce lămurire, a se cere broşura explicativă a şcoalei, care se va trimete imediat; adresa să fie dată in mod destul de citeţ şi de lămurit. oirecţiuxea.
INSTITUTUL de PETE
„OU. BORCK”
Fondat în anul 1850
BUCUREŞTI. - Calea Moşilor, 158.
Curs primar, secundar şi licett complect. Acest Institut fiind pus sub controlul direct al Onor. Minister, cursurile se predă întocmai ca la şcoalele Statului, iar certificatele liberate de noi sunt valabile pentru bacalaureat.
înscrierile se fac în toate zilele, iar cursurile încep la 10 Septembre.
Directoare, JnlieV. Săclesen.
Liceul Nou de domnişoere
(Anul al VlII-lea)
Autorisat oficial, sub Direcţiunea
Doamnei G. II. LOLLIOT
Strada Fântânei, 18. — Bucnreşti.
Cursuri primare, cursuri secundare, clasice şi moderne. Limba francesă este obligatorie pentru toate elevele între ele, în relaţiunile lor zilnice cu Direcţiunea şi cu Institutoarele.
Cursurile încep regulat la 9 (21) Septembre, iar înscrierile se fac chiar da acum. _
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
„FAMILIA”
Fondat la 1 Septembre 1896 Reautortsai cu No. 7.505 Ho. 5. — Strada Italiană.— No. 5.
DIRECTOARE ŞI PROPRIETARĂ D-NA
ALEXANDRINA PAPP0UD0FF
Liceu complect, clasic şi real, scoală primară şi frObeliană.
Curs de limbe streine, cu profesoare interne cu diplome superioare din Londra, Paris, Stutgardt.
Certificate valabile peutru bacalaureat.
Avlnd In vedere numeroasele mulţumiri aduse direcţiune! prin ziare şi scrisori din partea multor părinţi, cu ocasiunea deplinelor succese dobîndite de elevele acestui INSTITUT la diferitele scoli şi licee ale Statului, unde aii trecut examenul de finele anului şcolar 1896—96, direcţiunea recunoscătoare celor ce aă bine-voit a o încuraja încă din primul an, a luat măsuri serioase, necruţînd nici un sacrificii! pentru a răspunde i pe viitor tutulor ceriuţelor învăţămltitoiul
modern, organisînd ast-fel INSTITUTUL pentru a putea îmbrăţişa întreaga problemă a educaţiunel, iar nu numai instrucţiune, o parte a acesteia.
In acest scop s’au mal angajat din străinătate, pe lîngă profesoarele străine interne, încă două institutoare, una franceză şi una germană, pentru îngrijirea de aproape a elevelor şi conversaţiuuea în aceste două limbi atit de necesare.
Dexterităţile vor fi predate tot de aceiaşi maeştri şi maestre din anul precedent.
Recomandăm în particular, amatoarelor de Belle-Arte, secţiunea de pictură şi desemn după natură cu bine cunoscuţii profesori de la şcoala de Belle-Arte: D-nil E. Voinescu şi Hegel.
Lucrul manual, croitoria: rochi şi albituri precum şi tot felul de broderii albe şi de fantesie vor li predate de d-ra Moisescu şi altele.
Musica Instrumentală şi Vocală prepara-ţiunea elevelor pentru conservator cu profesoarele.
D-nele Delviniotti şi Zawirska, de la conservatorul din Paris, elevele lui Hertz şi Marmontel.
D-ra Z. Agapiadi, cu diploma conservatorului din Bucureşti.
D. Dănescu, profesor de vioară de la conservatorul nostru.
In ceea-ce priveşte cursurile liceale vom continua şi In anul acesta tot cu acelaşi corp didactic din anul precedent, mal adăo-gînd şi alţi profesori tot de la liceele Statului pentru clasele IV, V şi VII pe cari le înfiinţăm la 1 Septembrie a. c.
La timp vom publica numele şi titlurile întregului corp didactic.
înscrierile încep la 1 August, de la orele 9 — 11 a. m. şi 2—7 p. m.
Cursurile încep la 1 Septembrie.
Direcţiunea.
„Despina Doamna''
Institut de educaţiune pentru Domnişdre
BUCUREŞTx
19, Strada Kadii-Vodă, 19
Sub Direcţiunea D-şoarelor
PAULINA HARALAMBIE şi ANA BONNIS
LiceG, cursuri primare, facultative, etc. Internat, serai internat şi externat. Deschiderea cursurilor se anunţă de 1 Septembre.
înscrierile se fac în toate zilele în cancelaria şcoleî.
Se trimet prospecte după cerere.
INSTITUTUL de DOMNIŞOARE
Fost INSTITUTUL ENGLEZ
Bucnreşti.—Calea Ralioveî, 36.
Sub direcţiunea d-neî LUCREŢIA D. STĂNESCU înscrierile încep la 20 August, iar cursurile la 1 Septembre.
Primeşte eleve: interne, semi-externe şi externe, pentru clasele primare, secundare, cursuri facultative, desemn, pictură şi muzică, avînd un corp profesoral distins.
Direcţiunea, ca şi în trecut va îngriji a se da copilelor o educaţie aleasă şi o îngrijire părintească.
Orî-ce alte lămuriri se pot da la cerere. Institutul este autorisat de oner. minister al şcoalelor.__________________________
EDUCAŢIUNE—HIGIENA— DISCIPLINĂ
LYCIiE FRANQAIS
PUS SUB PATRONAGIBL OFICIAL AL
LEGAŢIUNEI FRANŢEI
Str.: Scaunelor, 45 (casa Fleva)
Directori: D-niî LEAUTEY şi LOLLIOT
CLASE PRIMARE ŞI GIMNASIALE INVĂŢĂMÎNT CLASIC ŞI REAL
conform programelor
Statului român şi Statului francez
Materiile luvăţămîntulul romîn vor fi predate In limba Romînă. — Materiile învăţă-mîntulul frances vor fi predate îu limba francesă.	_	,
Limba francesă şi germană sunt obligatorii deja din clasa I-a primară.
Limba francesă, impusă cu uşurinţă tutulor elevilor, deja in primul an al presenţel lor la liceh este limba cea mal întrebuinţată, atit In raporturile elevilor cu direcţiunea cît şi în relaţiunile lor zilnice: la masă, în plimbări şi in recreaţii.
Pentru ori-ce cerere de prospecte, infor-maţiunl şi înscrieri, a se adresa: la LEGAŢIUNEA FRANŢEI, Str. Biserica Amzeî sau la
LYCEE FRANţAIS, Str. Scaunelor, 45.
Liceul se deschide la I-iu Septembrie, iar cursurile oficiale anului şcolar 1897-98 vor începe la 9 (21) Septembrie 1897.
Liceul FAMILIA din Ploeştî
INSTITUT DE FETE
25, Strada Justiţiei, 25
Cea mal veche şcoală secundară privată, din Ploeştî. Autorisată din noii, conform noului regulament pentru Invăţămîntul privat.
Cursuri primare şi liceale, complecte.
Cursuri de limbi streine şi dexterităţi.
La axamenele de finea anului şcolar din din Iunie trecut, deplin succe, atit dinaintea comisiunil rlnduite de Minister cît şi la şcoalele primare ale Statului.
Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe.
Prospecte se trimit la cerere.
INSTITUTUL de DOMNIŞOARE
„POMPILIAN ”
Bncnreştl, Calea Halioveî, 64-66
Dirigeat de d-şoara C. POMPILIAH
Licenţiată în gfiinf. matematice din Bucureşti fi Paria (Sorbona
Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe şi coprinde:
I.	Cursul primar.
II.	Liceul clasic. Profesori de la liceele Statului.
Certificatele Institutului sunt valabile pentru bacalaureat.
Silinţele şi sacrificiile ce face Institutul pentru Invăţămîntul liceal are de scop :
a) O preparare solidă pentru bacalaureat, şi b) pregătirea de timpuria a elevelor cu cunoş-tinţi solide pentru diplome de profesoare.
Bunele resultate ale acestor silinţe s’aO văzut Ia examenele ţinute in Institut şi in afară la Şcoale'e Statului unde toate elevele presente aQ fost promovate cu succes.
III.	Cursori libere, făcîndu-se în limba francesă în timp de 6 ani, pregătind ast-fel pentru brevetul de capacitate a seralelor de fele din Paris.
IV.	Prin Conversaţiune în limbi streine (fran-cesă, germană şi englesâ, etc.) făcute după metoda proprie a Institutului s’afi realisat progrese neaşteptate în studiul acestor limbi.
V.	Curs de musicS şi dicţiune (preparaţiunl pentru conservator). Curs de pictura şi e admirabilă ga'erie de tablouri, unica în ţară ca bogăţie şi frumuseţe.
VI.	Secţia profesională, croitorie, lingerie, etc.
S’afi adus institutului cele mal vil mulţumiri
pin partea părinţilor şi felicitări din partea publicului ce afi asistat Ia numeroasele producţiuni artistice ale elevelor Institutului, de progresele realisate anul acesta, precum şi de deosebita îngrijire fisică ce afi elevele în Institut.
VII.	Institutul, instalat într’un vast local înconjurat de grădini, proprietatea Direcţiunel, poate coprinde 250 eleve. Dormitoarele, clasele, sunt construite anume după ultimele cerinţe ale bigienel. Pentru plimbare şi excursiunl în zilele de sărbătoare, Institutul a înfiinţat mal multe omnibuse.
VI I. A se vedea la Institut lista complectă a profesorilor dela şcoalele Statului, a repetitorilor precum şi a numerosului personal străin, frances, german, engles, diplomate a şcoalelor superioare din Paris, Londra şi Germania, cari, fiind interne î« Institut, se ocupă cu Educaţia elevelor.
IX. Institutul fiind pentru popularisarea unei instrucţiuni solide a tinerelor fete, a luat de-cisiunea ca in anul a-esta să facă favorabile reducţiuni mai ales fiicelor de profesori, funcţionari şi militari.____________________
Institutul nou de Domnişoare
Bncnreacl, Str. Primă-vereî, Mo. 33
FONDAT I.A ANUL 1874 Reautorizat la 18 Septembre 1896, cu No. 7289
Recunoscut ca întrunind toate condiţiimile cerute de noul regulament pentru şcoalele private, şi ca puţind primi numărul de 136 eleve
PROGRAMUL OBLIGATOR COPRINDE
I.	Cursul preparator.— Două divisiunl, program special, pregătitor pentru clasele regulate, limba franceză, limba germană, gimnastica, jocuri cu cîntece.
II.	Cursul primar.—Patru clase, progr. Statului, limba franceză, limba germană, desemn, lucru.
III.	— Cursul secundar.— Cinci clase, progr. Statului pentru Externatele secundare de fete. Limba franceză, germană, desemn, lucru.
VI. Cursul gimnasial.—Patru clase, programul Statului pentru gimnaziile de băeţl în limba latină şi elenă. Limba franceză, limba germană şi desemn.
V. Cursul liceal.—Trei clase liceale, progr. Statului pentru liceele de băeţl, cu limba latină şi elenă, limba francoză, limba germană, desemn şi aquarele.
Examenele se trec la Institut safi la şcoalele Statului, după regulamentul în vigoare pentru şcoalele private.
Pianul, după programul conservatorului,1 nu se plăteşte separat.
CONDIŢIUNI DE ADMITERE
Se plăteşte în două rate şi anticipat, 1) Septembrie şi ’ 1 Februarie) cînd esste o singură elevă ; şi în patru rate 1) Septembrie, 15 Noem-brie, 1 Februarie. 15 Aprilie) cînd sunt două safi mal multe surori.
Pentru copil de militari, de funcţionari de profesori şi de pensionari, se primeşte şi plată lunară, după cerere.
Oînd sunt mal multe surori, se reduce de fle-care pt an lei 00 Anul şcolar este de IO luni, Septembre, 1 Iulie
PLATA PENTRU UN AN ŞCOLAR ESTE :
La cnrftul Primar
Pentru o internă • • lei 700
<	* semi-internă *■	600
<	externă • • *■	400
La enranl Gimnaalal
Pentru o Internă • • lei 850
<	« seml-Internă ►	650
•*	« externă • »	650
La eur«nl Secundar
Pentrn o internă • • lei 800
*	« semi-internă» 600
*	* externă • • » 500
La cursul Liceal
Pentru o internă • • lei 900 « semi-internăj* 700 < externă • • » 600
curs mixt pentru oo-
lel 200 « 250 « 300
Pe lîngă aceste cursuri mal este un pil mici ou program special.
La acest curs se plăteşte :
Anul întâiti • .........................
< al 2-lea............................
« al 3-lea ...........................
NB. Copiii de la cursul mixt sunt externi ş semi-externl. Interni se primesc numai în caşuri excepţionale şi atunci se fac condiţiunl speciale. La acest curs se admit fetiţe şi băeţl mat jos de 7 ani.
Elevelor nofi intrate li se reduce pluta pe timpul ce va fi trecut de la 1 Septembrie pînâ la data însciierel.
Sunt facultative şi se plătesc separat: Limba engleză, limba italiană, danţul şi pictura. Plata variază după cum eleva este mal înalt safi mal puţin avansată.
Asemenea se fac condiţiunl speciale pentru elevelo cari urmează cursul facultativ cu program propriu în limbi streine, potrivit cu clasa in care poate urma eleva.
Informaţiunl se pot lua la Institut în toate zilele de la 10—12 a. m. şi 2—5 p. m., afară de Duminici şi sărbători. Prospecte se trimit după cerere.
înscrierile încep de la 15 August. Cursurile se deschid la 1 Septembrie.
Licenl KAPRI
Sub Direcţiunea d-lul M. MUREŞIANU
Strada Ştirbel-Vodă, 37.— Bucureşt
Cursuri primare şi secundare complecte, preparaţiunl de bacalaureat, şcoală militară şi şeoală de poduri şi şosele. Reautorizat, conform regulamentului, eliberează certificate valabile pentru bacalaureat, şcoala militară, etc. [Cursurile încep la 1 Septembre 1897, iar preparaţiunile pentru corigenţi la 20 August. Anul acesta am înfiinţat pe lîngă cele patru clase liceale şi cursul superior complect.
D-na Maria de Kapri, ca şi mal ’nainte, se va ocupa cu aceeaşi stăruinţă de copiii Încredinţaţi acestui institut, care mulţumită muncel sale oneste şi neobosite a putut ajunge la buna sa reputaţie de astă-zl.
înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fac cu începere de la 15 August 1897 In toate zilele de la orele 9—12 şi de la 2—6 p. m., în cancelaria Institutului, str. Ştirbel-Vodă 37.
Prospecte se trimit gratis la cerere.
Director, Marms Mureşianu
Doctor Haralamb
Medic al Spitalului Colţea Boale de Piele ţi Sifilitice
_____3, Strada Renasccrei, 3,_
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
21
MIE d’AGHOHHE
COPILUL PRĂPSSTIEI
—	Eşti la fel cu toţi bărbaţii reluă Elena, eşti de un egoism fără margini. Nu te gin-teştl de cît la tine şi numai la tine.
Acum nu te glndeştl de cit la copilul acesta, despre a cărui existenţă nu eşti încă sigur.	.
—	Eleno! exclamă ducele, nu te juca cu inima mea.
—	Şi ce al face In acest caz, domnule duce ? întrebă marchiza.
—	Nu ştia ce aşi putea face, dar lu tot cazul ar fi teribil, ţl o jur.
—	Eşti nebun; dar nebun delegat! Vino mal tlrzia şi vom vorbi de toate astea; dar acum pleacă, pleacă repede, nu căuta să mă compromiţl mal mult de cît al făcut pînă acum.
—	Aveţi dreptate doamnă, vă datorez respect şi trebue să mă supun, răspunse ducele înclinîndu-se.
—	Ah ! Paolo: Viuo mal tlrzia ; vino după ce va pleca marchizul şi atunci Iţi voia spune totul. Ştii bine că pentru tine nu pot să am nici un secret.
De sigur că tlnărul duce ar fi mal insistat pe lingă marchiză ca să I spună unde este copilul, dar de o dată lacheul intră anunţlnd:	_____________ ________
jrngronffirfr^wtrmm^.«wwAMTMnwnw uimini
—	D-na, principesă Marsalina.
Prinţesa intră cu pasul săfi obicnuit, încet şi imposant.
—	Dar unde este oare seumpul Forbac pe care azi uu-1 văd în umbra d-tale, întrebă prinţesa. Veneam tocmai săi văd Înainte de a pleca şi să-l însărcinez cu mal multe comisioane peutru cunoştinţele mele din Petersburg.
Ah 1 exclamă ea Intorcîndu-se spre Pri-maforza, iacă şi scumpul nostru duce ! Ce mal fad d-Ie ?
Ducele se grăbi atunci să facă poliţele obicinuite prinţesei şi In acelaşi timp voi să şi plece.
—	Nu cum-va că prezenţa mea te îns-păimîută, d-le duce de pleci aşa în grabă ? întrebă prinţesa.
—	Oh! doamnă sunt convins, că nici d-ta nn poţi crede cuvintele pe cari le rostişi, răspunse ducele şi pentru aceasta nu voi comite stîngăcia de a mă apăra. Cunoşti In deajuns natura sentimentelor mele pentru ca să mal am trebuinţă să mal revin asupra lor.
Şi ducele de Primaforza salută respectuos pe ambele feme, cari rămaseră singure una în faţa celel-l’alte.
—	Ce băiat drăguţ 1 zise prinţesa, adre-sîndu-se Elenei ; nici n’am văzut un om mal elegant de cit dînsul.
—	Intr’adevăr, este foarte bine, răspunse Elena.
—	Foarte bine, nu este cuvîntul ; aceasta se spune ori şi cui, dar ducele de Pii-maforza, merită eu mult mal mult.
Iu acest timp soseşte şi marchizul aferat, cu un buchet de traudaflrl în mînă pe care 11 ascunse repede pe o mobilă a salonului, pentru ca prinţesa să nu vadă dra-gosrea lui copilărească faţă de Elena.
—	In sflrşit! Bine că al venit om al a-
venturilor perpetue ; nu cumva, din îutîm-plare vel fi fost şi pe la mine ?
—	Nici că puteam face alt-fel, replică marchizul cu galanterie.
—	Nu cumva al Intîlnit pe ducele de Primaforza, era aci cînd am sosit eh şi îmi pare foarte bine că l’am văzut, căci tare e nostim.
—	Sunt de aceeaşi părere cu d-ta, răspunse marchizul.
—	Acum că te-am văzut, reluă prinţesa îţi voiţi încredinţa această mică însemnare şi în acelaşi timp, un lacheii d’al meh îţi va aduce clte-va pachete pe cari te voiţi ruga să le trimeţl la destinaţiunea lor [în Petersburg.
Acum, trebue să-mi iati rămas bun.
—	Aşa de repede? întrebă cu politeţă marchizul.
Prinţesa se sculă, şi după obicinuite formule de politeţă, eşi repede.
Elena era moralmente zdrobită de lupta pe care o susţinuse cu ducele şi de constatarea răutăţel prinţesei faţă de dlnsa.
Cu toate astea, surîzătoare şi veselă, ea se învlrtea ca un fluturaş în jurul bărbatului sâti.
XV
O explica ţi ii ne teribilă
Glndindu-se la duce, Elena plăzmuise o lungă istorie asupra copilului, care făcea să treacă încă cel puţin, cîte-va săptămînl, timp ce ’I era absolut necesar, ca să se restabilească şi să plece apoi la Petersburg lîngă bărbatul săli.
Ajunsă o dată acolo, ea era hotărîtă să ţie pe duce la o distanţă, care după soco-telele el, să fie egală cu aceea în care marchizul din cauza afacerilor şi a temperatu-rel scoborlte a Rusiei, va fi pornit pe drumul veciniciel.
Ii trebuia deci o istorie fantastică, care să menţie pe duee în speranţele sale în viitor, atit pentru copil cît şi pentru dînsa.
Aceasta era singura sa preocupaţiune, de Ia plecarea marchizului şi pînă în momentul cînd ducele de Primaforza se anunţă.
—	Acum, în sfîrşit, suntem singuri, zise Paolo intrînd.
—	Da, singuri, răspunse Elena.
—	Oh ! scumpă Elena, te rog, vino astă seară, dacă îţi este cu putinţă. Gîndeşte la ferberea în care m’al lăsat pînă acum. Am suferit atît de mult, în cît am dreptul să pretind cîte-va momente de bucurie.
—	Vorbeşte încet Paolo.
—	Al dreptate ! Am greşit, răspunse ducele, dar promite-ml că al să vil.
—	Scumpul mefl ! reluă marchiza, eşti fiinţa cea mal adorabilă pe care am văzut-o dar eşti în acelaş timp şi omul cel mal periculos din lume. Pleacă, pleacă repede, voiil veni să te văd.
A doua seară numai, după ce marchiza îşi congediă femeile sale din casă, se pregăti să meargă la duce.
Pe dată ce rămase singură, marchiza se Îmbrăcă repede şi după ce străbătu apartamentul bărbatului sătt şi terasa eşi în stradă.
Ea se îndreptă spre cheu, căutînd o trăsură şi evitlnd ori-ce întllnire a trecătorilor de teamă să nu fie observată.
Privirile de odinioară ale prinţesei Marsalina, o urmăreaţi pretutindeni şi vecinie i se părea că o aude rlzînd In spate, cu vocea el subţire şi stridentă.
Şi avea dreplatate marchiza să se teamă de‘această bătrlnă amică a bărbatului săfl, de oare-ce prinţesa nu era de loc indulgentă faţă de Elena.
De la plecarea ambasadorului prinţesa,
bucureşti — TiPWwwEdacoromânicaîroteI 3' ” BUClJREŞTI
postase în faţa locuinţei acestuia şi în toate stradele Învecinate palatului po care 11 locuia marchiza, cîte un comisionar de stradă, care se o ţie în curent cu toate mişcările pe cari le va face tlnăra femee.
Un camisionar de stradă, nici o dată nu dă de bănuit şi marchiza trecu pe lingă omul însărcinat să o spioneze, fără să-l dea cea mal mică atenţiune.
Sosind la cheii, Elena opri o trăsură, se urcă într’însa şi porunci birjarului să o conducă în piaţa Madelline.
Comisionarul luă numărul trăsurel şi o urmări pas cu pas lutr’altă trăsură.
Cînd sosi la otelul lui Primaforza şi o văzu intrlnd, comisionarul scrise pe o bucată de htrtie, următoarele cuvinte :
—	«Doam na» a eşit astă seară pe o portiţă mică a palatului, a luat o trăsură şi s’a dus în piaţa Madeleine 18, unde este şi acum.
A sosit acolo la 9 ore.
Comisionarul chemă un confrate d’al slii şi U trimese cu biletul la adresa prinţesei.
Apoi el se instală In apropiere de casa lui Primaforza pentru a observa eşirea «damei» ca să poată avea raportul In regulă.
Iu acest timp Elena, sosise lu buduarul ducelui.
—	In sfîrşit, esclamă ducele, scumpa mea Elena 1 spunem acum repede, unde se găseşte copilul nostru 1
—	Ascultă-mfi, răspunse marchiza, nu pot să-ţi dafl o adresă sigură şi numele unei persoane; trebue să-ţi istorisesc o poveste întreagă.
—	Atit mal bine răspunse ducele, cu acest prilej, vel sta mal mult timp cu mine.
(Va urma).