SERIA IL—ANUL IE. No. 551. NUMĂRUL^IO BAN! ABOSAMKÎITELE tacep Ia 1 şi 15 ale fle-oărel Ioni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In HucMeştl la Casa Administraţiei In fudefe şi străinătate prin mandate poştale lin an In ţari 30 lei; In streinătate 50 lei Sase luni ... 15 > » > » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un numir in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ Ediţia a treia JOI, 4 SEPTEMBRE 189T NUMĂRUL 10 BANI ANIIIl’UjRILE (n Bucureşti şi judeţe o* prime»! numai k Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi ia toate oficiile de publicitate* AnuncinrI la pag. IV..........0.30 b. linia » * » HI................S.— lei » > > * D . , . . , 3.— > » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindui Un mamă? reefesS 30 Uml DISTRUGEREA. LEGENDELOR LIBERALE Colectiviştii sunt curioase animale. Citeam despre un şearpe american cu două capete; pentru a minţi, colectiviştii au zece limbi. De două-zecl de ani, nu a trecut o lună, în care aceşti oameni să nu ne vorbească de finanţele destrăbălate ale conservatorilor din 1874, de războiul glorios, opera partidului liberal, de independenţa, regalitate, îndreptarea finanţelor ţă-rel, etc. olc. Reuşiseră în parte, aceşti politi cianl, a forma legende. Lumea superficială era convinsă că conservatorii aQ înglodat ţara în datorii la 1871 şi că a trebuit ca liberalii să vină la guvern, în 1870, pentru a scăpa ţara de desastru. Cu gura lor care pute de minciuni şi de infamii, ajunseseră în parte a forma o altă legendă, aceea relativă la războiul de la 1877, în care natural că conservatorii jucaQ un rol urît. De mult, s’a făcut justiţie asupra tuturor acestor scornituri colectiviste. Dar, aceştia, neruşinaţi cum sunt, să făceaţi riaude n’a vede şi continuau înainte cu campania lor stupidă. Astă-zl li s’a infundat. Gazetele noastre au pus la locul lor pe a-ceştl politician!, dovedindu’I de mincinoşi şi chiar de proşti. Lucrul luînd deci o întorsătură proastă pentru marele partid, colectiviştii simt nevoie de a bate în retragere, de a închide o discuţie din care el es cu totul stâlciţl. De aceea, luînd de pretext un cuvînt răQ interpretat din una din gazetele noastre, Voinţa şi Liberalul ne spun, că dacă ele s’aQ ocupat lunile acestea de actele trecute ale partidului liberal şi ale a-celul conservator, vina nu este a lor, ci a noastră, cari am provocat asemenea discuţii ! ZăQ ? ! D’apol bine onorabili mincinoşi şi calomniatori, cari sunt gazetele cari de două zeci de ani aii un singur articol pe care îl combină la fie-care trei zile, dacă nu foile voastre şi în special de vre’o 14 ani, Voinţa ? \ ’a plăcut să continuaţi a de-blatera pe tema finanţelor conservatoare, pe aceea a războiului, pe aceea a meritelor voastre trecute, cît timp, o campanie persistentă şi metodică nu v’a supărat din partea noastră. Astăzi, însă, cînd un reviriment se produce în opinia publică, astăzi, cînd legendele voastre ridicule cad una după altă, astăzi, cînd lumea vă vede că sunteţi incapabili şi nepricepuţi, evident că nu vă convine ca să vă dovedim că şi trecutul vostru — singurul vostru capital — este tot aşa de păcătos ca şi presentul. Ne pare rău că nu vă putem face serviciul ca să lăsăm să mal circule chiar legende despre trecutul nostru şi al vostru. Noi, o mărturisim, ca partid conservator ţinem la trecutul nostru, de şi nu acela constitue întregul nostru capital, cum este caşul vostru. Ţinem însă la trecutul nostru cu desinteresare, fără preocupaţie de actualitate, ţinem după cum oamenii civilisaţl ţin la tradiţia lor de familie, nu pentru a se prevala de gloria trecută, ci pentru a onora pe predecesorii lor. De sigur că nu acesta este felul vostru de a ţinea la tradiţiile partidului. Voi trăiţi din trecut, voi existaţi graţie unor legende, voi nu aveţi altă raţiune de a fi astăzi de cît cele cîte-va legende clădite în trecutul partidului vostru. Iată de ce nu vă vom lăsa în pace. In numărul viitor, vom reveni încă odată asupra finanţelor conservatoare din 1871 — 76, pentru a vă închide odată mal mult gura asupra acestei chestii pe care as-tă-zl, nu trece o zi, în care să nu vorbiţi de ea. bAlAtewii si euvERauL Vorba noaslră, în privinţa ajutorului făgăduit de guvern Gălăţenilor Inundaţi, se adevereşte punct cu punct. Am spus că guvernul trebuia să constate pagubele imediat după retragerea apelor, dacă avea în adevăr de gind să ajute pe inundaţi; cîte-va comisiunl ar fi isprăvit in cursul lunel lui Iulie ori maximum pînă la 15 August constatările necesare şi s’ar fi putut acorda imediat scutirile de dări şi alte ajutoare dacă e nevoe. pentru ca pînă în toamnă să se poată repara stricăciunile. Guvernul nu s’a grăbit însă de loc. Dimpotrivă, a căutat cu tot dinadinsul să tărăgănească lucrurile. Abia în August a instituit o comisi-une, una singură, pentru toată partea ce a fost inundată. Acelei comisiunl, ministrul de finanţe i-a dat termen de două luni ca să-şi termine lucrările. El bine, comisiunea. după cum ne-a anunţat ziarul guvernamental din Galaţi, s’a constituit în ultimele zile din Augus't, ea avea să-şi înceapă lucrările cu primul Septembre, dacă şi le-o fi început. Constatările se vor sflrşi dar la 1 No-embre, dacă se va putea; noi credem că comisiunea nu va isprăvi nici pînă atunci. Apoi se va trimete lucrările la ministerul de finanţe şi vor mal trece două-trel luni pînă să ’se ia u hotărîre. Apoi n’avem dreptate să spunem că guvernul umblă să ameţească pe Gălă-ţenl şi că se vor tărăgăni lucrurile pînă la primâ-vară ? Ziarele guvernamentale s’aă zbirlit cînd am denunţat jocul guvernului. Mal poftească şi acum să zică ceva, dacă le dă mîna. Guvernul liberal a ajuns să urască Ga-laţul şi pe GălăţenI, din pricina catastrofei din Iunie, căci cu această ocazie s’a dat de gol toată incapacitatea sa. Dar ce sunt vinovaţi Gălăţenil de nepriceperea junelui Ionel I. C. Brătianu şi de neputinţa guvernului? IN IMPAS Ziarele guvernamentale se tot pllugeait că presa opoziţiunil duce campanii pe «nimicuri» şi că vremea se perde In zadar. Ca să pue capăt acestor lamentaţii prefăcute, presa conservatoare a cerut ziarelor oficioase să facă bine să spuie, ce pro-ecte de legi a pregătit guvernul peutru a propiata sesiune a Parlamentului, ca să le putem discuta. El 1 Aci e aci. De unde umbla cu nasul pe sus dîndu-şl aerul că nu e lăsată In pace să se ocupe de lucruri serioase, presa liberală guvernamentală a plecat de o dată capul. Intr’aceeaşI zi, atît Voinţa Naţională cît şi Liberalul—adică întreaga presă guvernamentală—a răspuns lntr'un cuvînt : — Mal aşteptaţi niţel, o să vă satisfacem. Vra să zică, guvernamentalii n’afl Încă nimic serios de pus In discuţie. Nici n’aă să aibă, pentru că n’afl lucrat nimic, pentru că, dezbinaţi şi mîncîndu-se Intre dlnşil, i-a prins toamna nepregătiţi. Dar, orl-ce s’ar înttmpla, e destul de frumos că In Septembre presa oficioasă e silită să ne roage să mal aşteptăm. Apoi, dacă e vorba pe aşa, atunci ce tot 11 dă că opoziţiuuea se ocupă de «nimicuri» ? Orl-cltă desconsiderare afectează guvernamentalii pentru presa opoziţiunil, aceasta i-a băgat lntr’un impas din care nu pot eşi de cît cerînd frumuşel ertare. ZILE DE TEROARE IO Noembrie. — Torturatorii. — Vieţi* inele.—Procesni «le Ia 1 Septembrie. 16 Noombrie Era la 16 Noembrie, anul trecut. Lupă întrunirea de la Dacia, întrunire convocată de d. N. Fleva, poporul Capitalei, în mare număr, se îndreaptă spre dealul Mitropoliei, pentru a merge la Cameră. Aici, el vroia să comunice reprezentaţiunel naţionale nemulţumi rea şi indignarea sa, pentru nelegiui rile a căror victimă era P. S. Sa Ghe-nadie, fostul mitropolit primat, din partea guvernului. Se cunosc tristele scene, la cari a dat naştere această manifest iţie paclnică. Bande de bătăuşi au fost asmuţate asupra publicului. Cetăţenii au fost loviţi de agenţii poliţiei şi de ciomăgaşii regimului, puşi sub comanda directă a faimosului Paul Stătescu şi a lui C. F. Robescu. Stradele Capitalei au fost pătate de sîngele nevinovat al cetăţenilor urmăriţi, pînă pe treptele palatului Justiţiei. Zile de teroare au urmat după aceea. Oameni onorabili au fost arestaţi şi torturaţi în beciurile poliţiei, de către agenţii guvernului. Torturatorii Odată aduşi la poliţie, cetăţenii erati supuşi la interogatoriu de către inspectorul de poliţie—Ionel Antonescu, Mi-hail Canluniari—ajutorul şefului poliţiei comunale şi comisarul de siguranţă —Romanov. Ca nişte sălbatici, aceste triste personagii au snopit in bătăi şi torturat pe o mulţime de cetăţeni. In faţa geandarmilor şi a sergenţilor de poliţie, îngroziţi de furia lor sălbatică, torturatorii şi-aii mînjit intimele, în sîngele cetăţenilor, încăpuţi pe mîinele lor. Trei zile şi trei nopţi, aceşti barbari au continuat nelegiuirile lor ; trei zile şi trei nopţi de teroare au îndurat nenorociţii închişi în beciurile poliţiei. Victimele Victimele poliţiei au fost nenumărate. Cetăţeni paclnicl aii fost ridicaţi, în puterea nopţeî, de către agenţii de poliţie şi maltrataţi de aceşti sălbateci. Aresturile secţiilor şi ale poliţiei erau pline de oameni nevinovaţi, a cărora singură culpă nu era alta de cît bănuiala că au luat parte la manifestaţie. Reclamaţiile erau zadarnice. Nimeni nu asculta plîngerile victimelor însîn-gerate. Din potrivă, tocmai acei cari îşi ridicau glasul, pentru a protesta în contra acestor infamii, erau expuşi la furia bandiţilor. O reacţie puternică se produsese însă în opinia publică şi guvernul—protector al acestor bandiţi—a fost nevoit să se retragă. Odată cu căderea lut, o anchetă este deschisă pentru cercetarea infamiilor comise. Procesul de la 4 Septembrie Din mulţimea cetăţenilor închişi şi torturaţi la poliţie, parchetul nu a putut găsi probe de culpabilitate de cit a 7 şi anume: Aron Amundai—pentru uUragiul unul sergent de jandarmi; V. Mihăilescu -pentru că a aruncat cu pietre, proferind ameninţări la adresa jandarmilor. Constantin Petrovicl, Gh. Georgescu şi I. Vasilescu—pentru că aii lovit mai mulţi agenţi de poliţie : M. Conţescu—fiind că a lovit pe d. Paul Stătescu, fost prefect de poliţie, şi Pavel Constantinescu—fiind că a lovit pe «numitul» Iosif Scupiewski. Procesul lor urmează să se judece, tnîine, 4 Septembrie, înaintea secţiei a 11-a a tribunalului Ilfov. învinuirile ce se aduc acestor cetăţeni, dovedesc tocmai că nu ei sunt a-devăraţil vinovaţi. Căci nu sîngele agenţilor de poliţie a pătat stradele Capitalei, stropind treptele palatului Justiţiei. Nu capetele jandarmilor au fost sparte, nici trupurile lor schilodite. Alţii sunt autorii morali şi intelectuali ai dezordinelor de la 16 şi 18 No-embre. Ne-am oferit, în atitea rînduri, să aducem dovezi necontestate despre culpabilitatea lui C. P. Robescu şi a bandei sale şi totuşi justiţia a rămas surdă la glasul nostru, — nimeni n a vroit să ne asculte. i • www.dacoromamca.ro Alăturea însă cu acest proces, secţia a 11-a a Curţei de apel din Capitală va judeca, în ziua de 12 Septembrie, un altul • reclamaţiunea victimelor-tor-turate în beciurile poliţiei de agenţii administraţiei şi ai primăriei. De acest proces vom vorbi mîine. TRIBUNA LITERARA Carte de Citire do IAR D- HĂRET D. Sp. Ilaret, ministru instrucţiunel publice, nu voeşte cu nici un preţ să se lase de obiceiul de a lua dispoziţi-unl relative la departamentul sâti, pornite numai din bunul săQ plac. Pe fie-care zi ministru de instrucţie primeşte plingerl de la unii autori de cărţi scolastice, aprobate de minister, asupra unei flagrante călcări de lege. Anume, colectivistul ministru a permis unor favoriţi al săi să calce dispoziţiile privitoare la cărţile didactice, dispoziţii comunicate autorilor prin adresa No. 9054 seria A din 1894—95. Prin această adresă se spune că nu este permis autorilor de a pune, în cărţile de gramatică şi aritmetică pentru clasele primare, regule. Dispoziţia aceasta nu s’a anulat pînă acum şi cu toate acestea in cărţile de aritmetică, aprobate anul acesta, s’a introdus metoda regulelor şi autorii lor ’şl fac reclamă pe acest fapt. D. Ilaret se face ast fel protectorul tuturor negustorilor autori cari trafică cu cărţile didactice. Ministrul instrucţiunel publice ar trebui să fie mal scrupulos. Sad trebuia să permită tuturor autorilor de a introduce regule, sad să nu permită nimănui. Dar, pe cîtă vreme dispoziţia citată a d-lul Take Ionescu nu este anulată, ea tre-bue să fie respectată de toţi şi mal ales de ministru. DINJŢREINJTgTE încurcăturile austriace Situaţiunea dificilă creată de conflictul ceho-german durează şi devine tot mal gravă, din cauza aproprierii momentului cînd parlamentul austriac trebuie să-şi relnceapă lucrările. lntr’un consilia de miniştri ţinut la Viena, Înainte de plecarea împăratului la manevrele din Ungaria, s’a hotărît să se convoace Reieh-sratliul pe ziua de 11 Septembre. La acea dată trebue să se hotărască la un fel. După cum se ştie, Parlamentul are de ales Delegaţuinea în a căreia competinţă cade notarea cheltuelilor comune ale monarchiel; mal departe, trebuie să se noteze cel puţin prelungirea, dacă nu reînoirea, pactului dualistic. A-cesle două mari chestiuni, de o importanţă vitală pentru imperiu, nu pot fi cu nici un preţ amînate. Parlamentul austriac trebuia să se Intru-nească deci şi mal cu seamă trebue să fie capabil a lucra. Dar Germanii, cari formează minoritatea Reichstagului, sunt botărîţl să face obstrucţi-une dacă nu se retrag ordonanţele privitoare la limbă şt să împiedice, ca şi în trecută, orl-ee lucrare a Parlamentului. La rîndul lor, Cehii nu vor să renunţe la nimic din ce afl obţinut şi ameninţă să ia el rolul Germanilor, dacă li s’ar da 'acestora sa-tisfacţiune. Cum va eşi guvernul austriac din această încurătură ? Două condiţiuiii Două condiţiunl se cer pentru înfifcgerea o-poziţiunil Germanilor: Iutii, ca guvernul să postă înjgheba o maioritate din diferitele fracţiuni ale Dreptei şi diu partidul Cehilor tineri; al douilea, să se găsească mijlocul de a se pune piedici obstrucţionismulul Germanilor. Pentru îndeplinirea primei condiţiunl aQ urmat negociărl între guvern şi Dreapta. Faptul convocării Reichsrathulul tr da să seinţelea gă că s’a ajuns la o înţelegere. Ziarele Germanilor susţin încă că nu s’a putut stabili nici o înţelegere, şi că diferitele grupări ale Dreptei nu sunt dispuse să facă jocul Cehilor fără nici un profit pentru ele. Chestiunea aceasta se va lămuri îndată după deschiderea Parlamentului. Mal greG e de îndeplinit a doua condiţiune. In adevăr, pentru a împiedica obstrucţionismul. Germanilor, trebuie să se modifice regulamentul Reicherathulul; modificarea aceasta nu se poate face fără discuţiuue şi vot. Germanii vor face însă obstrucţiune asupra acestei chestiuni şi prin urmare regulamentul nu se va putea modifica. Forelgu. dd. M. Pompilift şi I. Paul Această carte, despre care am vorbit zilele trecute, s’a trimis deja la toate direcţiunile şcolilor de grad secundar din ţară. Credem a ne împlini o datorie recomandând această Carte de Citire d-lor profesori. Pentru aceia cari n’au avut prilejul s’o vază încă, dâra aci următoarele note explicative extrase din prospectul autorilor; înainte de toate e de mirare, cum s’a putut ca atâţia ani, de când se propune şi limba română in şcoaleie secundare, să ne mulţămim ‘pentru citire, care e partea de căpetenie a acestui studio, cu un singur tom de trel-patru sute de pagini pentru şapte ani şi şapte clase. In acest singur tom aveam material de limbă veche pentru istoria limbii, material literar din toate epo-cele de cînd avem şi noi scrieri, ba în unele cărţi chiar material modern de tot, din scriitorii la modă de pe la gazetele de zi. In câteva s’aO văzut până şi scrieri de cuprins şcienţific. Toate acestea aranjate în mod chronologic după autori, fără nici o consideraţie de nevoile cursului din fie-care clasă, saO de gradul de inteligenţă al clasei; cu atât mal puţin s’a avut în vedere educaţia proprio zisă. In felul acesta ne putem uşor explica pentru ce s’a neglijat citirea în şcoală, socotindu-se drept o muncă de prisos şi nu tocmai serioasă. Aşa am fost siliţi a face şapte ani de zile buchiseala seacă de gramatică teoretică şi analisă, de teorii stilistice, retorice, poetice, literare, etc., cari n’aO adus alt folos de cât doar, că aO servit pentru recitarea cerută la e-samene. De aici provine împrejurarea că bacalaureaţii noştri nu s’aQ ales nici cu gustul cetire!, nici cu un gust estetic solid, nici cu cunoscinţa temeinică a literalu-rel rcmânescl aşa puţină, câtă e. De aici lipsa unul public cetitor priceput. In şcoaleie seeundare a altor popoare culte cărţile de citire sunt manualul principal al şcolarului şi în acelaşi timp cel mal simpatic ; de fie-care clasă e un volum destul de mare ; şi din cărţile de citire din întreg cursul secundar şcolarul se alege cu cunoşcinta temeinică a celor mal de seamă scrieri şi scriitori din literatura naţională. Cărţile de citire îl servesc şi pentru lectura in clasă, mal mult însă pentru lectura lui privată, care se prinde de carnea şi osul lui mal mult chiar de cât cea oficială din şcoală. In alegerea bucăţilor de cetire s’a avut în vedere următoarele principie. Tot materialul să fie într’o limbă românească bună, fiindcă o limbă bună nu se învaţă de cât prin citire si imitaţie. Destul strică simţul limbel la şcolari manualele didactice, in deosebi cele de partea ştiinţifică, manuale cari în privinţa limbel lasă foarte mult de dorit. Cu toate acestea s’afl pus în carte mal multe scrieri vechi, admirabile ca limbă în ceea ce privesce cuvintele, dar mal slabe la legătură de frase şi sprintenie de stil. Acestea sunt cel mal bun material pentru exerciţiile de stil, dacă se vor da şcolarilor ca’ lucrări în scris, ca să le moderniseze ordinea cuvintelor, legăturile de lrase si în general stilul. Numărul acestora de altfel nu e mare. In privinţa formei, s’a căutat ca să nu se pue în carte de cât scrieri, al căror cuprins e capabil de formă estetică literară, având in vedere prin acesta deşteptarea simţului estetic literar în şcolari, simţ atât de părăginil satt chiar stricat în publicul nostru cetitor. De aceea nu s’aQ admis în carte materii de cuprins şcienţific, ceea ce, de altfel nu se obicînuesce nici la alte popoare în manuale de felul acesta. Cartea de citire [în şcoaleie secundare e menită numai pentru literatură nu si pentru sciinţe ca în cele de şcOle primare ; ştiinţele se învaţă la cursurile teoretice, şi din scrieri populare anume menite pentru acesta, pre când ca limbă şi literatură puţin profită şcolarul din cursul teoretic al limbel materne. Mare importanţă s’a dat în alcătuirea cărţii scopului educativ, pentru ca prin forma estetică sugestivă şi fermecă-tore să se strecore în tinerime sentimentele nobile, cari daQ societăţii soliditate şi temeiă sănătos. In acăstâ dorinţă s’a pus în carte un număr aşa de mare de scrieri cu cuprins moral si de înţelepciune de viaţă. Sentimentul 'moral atât de şubred în societatea ndslră, e timpul suprem ca să ne silim a-1 trezi 2 EPOCA şi întări in inimile simţitoare ale tine-rimel prin şcolă. De asemenea e cunoscut cât a slăbit la noi sentimentul religios, nu numai In clasa cultă, dar până şi în popor. Copil nevrlstrică fac haz de cele sfinte, mulţimea de semidocţi cred că fac spi-spirit bătîndu-şl joc de biserică, de Dumnezeii, de credinţă, de morala creştină, etc. Şi ştiut lucru este câtă putere moralisătoare are credinţa, ce importanţă se dă religiunel la popoarele cele mai culte din Europa, la Englezi, Germani, etc. Regilios e şi omul incult şi cel foarte cult, numai semidoctul se crede mal deştept şi mal emancipat despreţuind credinţa. Pe semne noi ca popor suntem încă în vîrsta de semidoct, în această privinţă. Iată pentru ce s’a crezut de folos a se pune în cartea de cetire bucăţi de valoare literară cu cuprins religios, din Biblie şi din scriitori religioşi de seamă. Idei înalte, sentimente puternice şi formă frumoasă se găsesc în scrierile religioase, numai minte şi inimă să avem pentru a le înţelege şi simţi. Simţul religios al părinţilor noştri e o parte însemnată din caracterul nostru naţional chiar, pentru aceea credem că nu poate fi cineva bun Român, fără a fi bun creştin. In bucăţile de cuprins religios profesorul va găsi prilej bine venit de a înălţa mintea şi a inmula inimă elevilor. Nu mal puţin slab stăm noi Românii în privinţa sentimentului naţional, de de unde provine reslăţirea noastră fără pereche la popoarele din Europa, lipsa de simpatie reciprocă între Românii din deosebitele provincii şi diferite clase sociale, zeflemelele ce ne aruncăm unii altora, felul nostru de politică practică şi gălăgioasă, dar fără temeiul însufleţirii patriotice. De aici spiritul cosmopolit, economic şi practic, cari par că singure mişcă toţi paşii noştri. Pentru a pune în sufletul generaţiei viitoare amorul desinteresat al ţării * şi al neamului, profesorul va găsi în cartea de citire o mulţime de scrieri de cuprins patriotic şi naţional. Toate aceste feluri de scrieri s’a căutat să se aleagă, anume într’o formă literară frumoasă, fiind-că sentimentele amintite nu se pot strecura în inima tinerimii nici prin raţionamente, nici prin poveţe, ci numai prin suggestiune, prin exemplul viu al dascălului şi prin farmecul formei literare. In fine o mare parte a bucăţilor de citire sunt de cuprins curat estetic, pentru a trezi în tinerime gustul citirii şi simţul frumosului. .. . Ceasul de citire trebue să fie o sărbătoare pentru elevi, iar nu un canon de toate zilele. Profesorul să citească acasă cea ce are de cetit în şcoală, să-şi umple sufletul şi în clasă fără de-clamagifi, fără multe explicaţii şi întrebări stereotipe de : «Ce aţi înţeles ?», să cetească aşezat, gândind şi simţind, cu glas potolit, dar emoţionat; fiind-că mal bine spune la carte de cât ar putea tălmăci un om muritor. Analisele prea multe, chestionările şi tâlcuirile savante scutură de frunze şi flori, deşiră şi ves-tezeşte şi cea mal frumoasă scriere literară. Să se citească cu inimă, ca să meargă la inimă, Iată tot meşteşugul, care de altfel, dacă nu-1 are cineva de Ia mama sa, din carte nu-1 învaţă in veci. Dacă profesorul e sec, cartea e seacă, lecţia seacă şi elevii seci. De aceea, în paran-tez fie zis, la concursunile de limba română, pe lângă puţina erudiţie ce ni se cere în filologie, bine ar fi să ne pue să arfităm cum seim ceti: şi nu e treabă uşoară a sci ceti; puţini âo acest meş- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» ~T IFAN n nUHEMEFF Ui CUIB DE BOERNAŞÎ i Era In amurgul unei frumoase zile de primăvară ; pe ici, pe colo, pluteatt pe în-nălţimile cerului norişori trandafirii, cari, mal curînd păreau că se perd în adîncimea azurului, de cit că planează d’asupra pă-mîntulul. La fereastra deschisă a unei case drăguţe, aşezată îutr’una din stradele lăturalnice ale reşedinţei guvernămlntulul... (povestirea se petrece la 1842) stăteafi două femei, din care una putea să fie de vr’o ciucl-zecl de ani şi alta de şapte-zecl. Cea d’întll se numea Maria Dmitrievna Kalitin. Bărbatul săfl, tost procuror al guveruămlu-tulul, cunoscut pe vremea sa ca un om viclean în afaceri, caracter hotărît şi întreprinzător, de o fire aplecată spre mlnie şi îndărătnică, murise de zece ani. El primise o creştere destul de bună, şi îşi făcuse studiile la Universitate, dar, născut intr’o condiţiuue foarte modestă înţelesese dintru început nevoia de a-şî croi o cale şi de a-şl tace o mică avere. Maria Dmitrievna îl luase din iubire; ca figură, era destul de plăcut, avea spirit şi putea, cînd vrea, să se arate foarte amabil. Maria Dmitrievna—Pestof, după numele săfl de fată,—îşi perduse de mică părinţii. Ea petrecuse mal mulţi ani lutr’un institut din Moscova, şi, la întoarcere, se stabilise în satul săfl moştenit Pokrofsk, la cincizeci de verste departe de O... cu mătuşa şi ou fratele săfl mal mare. Acesta, chemat teşug, deşi par’că din felul cum scie cine-va să cetească se poate vedea toată mintea şi inima lui. In fine fără îndoeală carlea e departe de perfecţiune. Multe scrieri de seamă, dar uitate de cetitorii de astăzi, se vor fi scăpat din vedere, pe de altă parte se vor fi strecurat in carte şi scrieri mal slabe, in lot caşul însă acestea nu sânt multe, fiind că ailarea şi alegerea materialului din cartea aceasta au costat inal mulţi ani de muncă conscien-ţioasă. Să se ţie seamă insă de împrejurarea, că in această materie a lipsit pilda bună, pre cum şi o tradiţie literară, care să fi hotărît şi statornicit tot ce e bun, saft prost in literatura noastră. Cartea aceasta e prima încercare în felul el, şi e natural să lese încă de dorit. HFOBUiŢn ' De şi vizita MM. LL. Regele şi Regina la Budapesta a fost anunţată în mod oficial, totuşi pînă azi consiliul comunal al Capitalei ungureşti n'a fost încunoştiinţat în mod oficial de către guvernul unguresc despre această vizită. E şi mai semnificativ însă, că ziarele din Budapesta nu se ocupă de loc cu vizita ce-o vor face Suveranii peste 10 zile împăratului Frantz Iosef. Aceste două lucruri par a indica, că nu se va face nici o primire oficială MM. LL. din partea Capitalei şi a guvernului unguresc, ci numai din partea Curţii imperiale şi regale. Starea A. S. R. Principele Ferdinand fiind cît se poate de îmbucurătoare, d. dr. Cantacuzino s’a întors de la Sinaia. In timpul absenţei d-lul Costa Chris-ticl, ministrul Serbiei în Bucureşti, plecat în concedia, d. Voislav IscovicI, este însărcinat a gira afacerile legaţiunel. D. Dim. Sturdza, primul-ministru, pleacă astă-zî MiercuiI la Sinaia. D. Eugen Stătescu, «fruntaşul fruntaşilor», a sosit aseară în Capitală, unde se va stabili definitiv. D. Gogu Cantacuzino a fost săptă-mîna trecută a doua oară la Berlin, unde s’a întreţinut mai mult timp cu d. Bleichroeder, şeful casei de bancă Bleichroeder et Comp. în privi iţa contractării unui nou împrumut. D-sa se va reîntoarce în ţară, Sîm-băta viitoare. Duminică după amiazl s’a făcut la Sibiiâ cu o mare pompă înmormînta-rea colonelului baron David Ursu de Margine. “Serviciul divin a fost celebrat de Mitropolitul Victor Miliali de Apşa din Blaj. Decedatul fiind proprietar al ordinului de războiţi Maria Theresia, întreaga garnisoană în cap cu generalul Probszt, comandantul militar al Transilvaniei, a asistat la înmormîntare. Baron Ursu a lăsat întreaga sa avere, 110,000 lei în bonuri, mitropoliei romîne din Blaj pentru burse şi pentru clădiri de şcoli. Se anunţă din Birlad că erl noapte a evadat din arestul judeţean un anume Jura PencovicI, în vîrstă de aproape 25 de ani implicat în asasinatul a două femei. Nu crede d. Dianu, directorul general al închisoritor, că evadările aâ început să devie cam dese ? fiind curînd la Petersburg ca să’şl ia slujba şi pină în ziua în care moartea veni tară de veşte să-l lovească, ţinuse pe mătuşa şi pe sora sa îutr’o stare de supunere umilitoare. Maria Dmitrievna moşteni Pokrotskul, dar nu stete acolo multă vreme. In cea de a doua căsătorie a sa cu Kalitin, care isbutise în cîte-va zile să-I robească inima, moşia Pokrofsk fu schimbată cu alta, care aducea uu venit mult mal însemnat, dar lipsită de desfătare şi fără casă de locuit. Iu acelaş timp Kalitin cumpără o casă în O... unde se statornici definitiv cu femeia sa. In preajma casei se întindea o grădină mare, care se hotărnicea, într’o parte, cu eîmpurile de lingă oraş. «Cu modul acesta, zicea Kalitin,—prea puţina plecat să guste farmecul vieţel cîmpeneştl,—e de prisos să mal umbli pe la ţară». Nu numai o dată, i-se dor făcuse Măriei Dmitrievna, întun-dul inimel sale, de drăguţul săă Pokrofsk, cu torentul lui sglobiu, cu livezile lui întinse, cu um^işurile lui răcoroase ; dar ea uu contrazicea nici o dată pe soţul săfl, şi-l purta mult respect pentru spiritul şi pentru cunoştinţa pe care o avea el de lume. In sfîrşit, clnd muri dîusul, după cinci-spre-zece ani de căsnicie, lăsînd un băiat şi două fete, Maria Dmitrievna se obişnuise atît de mult cu casa sa şi cu viaţa de oraş, in cit nici nu-I mal trecu prin gînd să părăsească O... Maria Dmitrievna fusese socotită, pe vremea tinereţel sale, ca o blondă frumuşică; la cincl-zecl de ani, trăsurile sale nu erafl fără de farmec, deşi se îngrăşaseră puţin. Ea era mal puţin bună de cit simţitoare şi păstrase la vîrsta înaintată, cusururile unei fete de pension ; avea caracterul unul copil răsgăiat, se mînia lesne şi pltngea chiar cînd i se turbura obiceiurile sale; din potrivă, era foarte amabilă şi graţioasă, cîud i se împlineaţi dorinţele şi nu era contrazisă, de loc. Casa el era una dintre cele mal plăcute din oraş. Avea o avere bunicică în care moştenirea părintească ocupa un loc mal mic de cit economiile bărbatului săfl. Cele Sîmbătă 6/18 Septembre se serbează in Suedia şi Norvegia jubileul de 25 de ani de domnie a Regelui Oscar al II (1872—1897). Am anunţat deja că Romînia este reprezentată prin d-nil Al. A. Beldiman ministru ţărel la Berlin, colonel Cos-linsky şi Eug. Eug. Stătescu, şi ataşat pe lingă legaţia din Constantinopole. D. Al. Balş, consulul, şi Ştefan Măr-găritescu-Grecianu, vice-consul la Budapesta, cari astâ-zl sunt în concedia, aQ primit ordin a se afla în Capitala regatului ungar la sosirea acolo a împăratului Frantz-Iosef. Se dă ca sigură, în cercurile militare, retragerea la pensie a d-lul' general A-rion, pe ziua de 1 Octombre viitor. Telegraful ne-a adus ştire despre sinuciderea Iul Constantin Andriopol, la Viena. Constantin Andriopol, originar din Iaşi, era fiul unul bogat agricultor. La moartea tatălui săfl, el a rămas stăpîn pe mal multe moşii In jud. Fălcifl. După terminarea studiilor la Paris, Andriopol s’a fixat în Iaşi, lulud pe mină administrarea averel. La început ducea o viaţă modestă, mul-ţumindu-se cu un mic cerc de prieteni. Puţin cheltuitor, viaţa costisitoare ce a dus pe urmă a surprins pe mulţi. Traiul luxos şi risipitor l’a început în urma unul voiaj la Paris, în 1892. De a-tuncl, regulat fie-eare iarnă o petrecea în sudul Fraudei şi la Paris, unde avea închiriat un bogat apartament la Grund lldtel. Viaţa ce ducea, necesita mari clieltuell, de aceia fie-eare reîntoarcere a sa în ţară, însemna un nofi împrumut safl ipoteca unei moşii. Totul are însă un sfîrşit. Cînd a venit peutru ultima dată în ţară, îu anul trecut, a văzut că nu are să mal poată duce multă vreme traiul ce începuse. Hotărîrea sa era de mult luată.—Cînd nu voitt mal avea ce cheltui, un gloate. Aşa voiă încheia,—spunea dîusul. Si s’a ţinut de cuvînt. După ce a stat cît-va timp în ţară, pentru a’şî regula afacerile, Andreiopol s’a aşezat în Bucureşti, cu intenţiunea de a ră-mîne în ţară. Deprins însă cu un alt gen de viaţă, de îndată ce a pus mîna pe ceva parale, el a plecat din nofi. In ultimul timp se afla la Viena, unde a pierdut, la bursă şi alergările de cal, cel de pe urmă ban, în scopul—spunea dînsul —de a ’şl reface averea. Soarta a fost însă nemiloasă şi scepticul, care nu credea de cît în plăcere, şi-a găsit refugiu în moarte. Intr’o cameră de otel, singur şi părăsii de toţi prietenii cari ll încunjuraseră în vremurile bune, s’a stins acela care stor-sese din viaţă tot ceia ce putea să-I dea. Andreiopol nu avea de cit 31 de aul.Ei este nepotul d-lul Petru Papadopol, avocat din Iaşi. Scandalurile dela ministerul instrucţiei Lumea revoltată de ilegalităţile d-lul Ha-ret nu mal Încape prin coridoarele ministerului instrucţiei şi se Înghesuie de clte-va zile şi pe trotuarul din faţa ministerului. Printre nemulţumiţi era şi o doamnă bă-trînă. Ea plîngea şi-şi ştergea mereii lacri-mele. Mă duc spre dlnsa şi o Întreb: — Ce aveţi doamnă ? — Sunt singură, d-le, aici în Bucureşti. Fiica mea e profesoară provizorie de mal multă vreme in Ploeştl şi stăruese de atîta vreme să fie transferată în Bucureşti. Biata fată trebue să meargă cu trenul în fie-care dimineaţă la Ploeştl şi seara să se înapoieze. E bolnăvicioasă şi aş vrea s’o am lingă mine. — Dar e vr’o catedră vacantă în Bucureşti ? — Este la Azilul Eiena Doamna suplinită de aproape doul ani de d-şoara Maria Io- două fiice ale sale trăiafi cu dînsa; fiul săfl îşi făcea educaţia într’unul din cele mal bune aşezăminte ale coroanei, la St.-Peters-burg. Bâtrtna damă, aşezată Ia fereastră, lingă Dmitrievna, era chiar mătuşa aceea, sora tatălui săfl, cu care petrecuse odinioară clţl va ani solitari la Pokrofsk. Se numea Marfa Timofeevna Pestof. Ea trecea drept o fe-mee ciudată, avea un spirit neatîrnat, spunea fie-căruia adevărul In faţă şi, cu venitul cel mal restrîns, îşi orînduise ast-fel viaţa în cît făcea să crează lumea că ea are mii de ruble de cheltuit. Nu putuse suferi, din fundul inimel, pe răposatul Kalitin, şi îndată ce nepoata sa l-a luat în căsătorie, ea se retrăsese îu sătuceauul săfl îu care trăise zece ani la un ţăran, Într’o izba a-fumatâ. Nepoatei sale îl însufla teamă. Măruntă, cu nasul ascuţit, cu părul negru şi cu ochii viol, a căror strălucire o mal păstrase şi în zilele bătrîneţel, Marfa Timofeevna mergea repede, drept, vorbea lămurit şi grăbit, cu o voce ascuţită şi vibratoare. — Ce al, copilă ? întrebă ea fără de veste pe Maria Dmitrievna. Dece oftezi aşa ? — Nu-I nimic, răspunse nepoata. Ce nori frumoşi! — II plîugl ? Al ? Maria Dmitrievna uu răspunse nimic. — De ce nu vine, Ghedeonovski ? murmură Marfa Timofeevna, mişcînd repede lungile sale cirlige—Ea împletea la o mare flşie de lînă.—Ar fi oftat cu tine şi el, or ar fi mal spus vr’o prostie. — Ce aspră mal eşti cu el, d-ta 1 Ser-ghie PetrovicI este un om cum se cade. — Cum se cade! repetă cu un ton de mustrare, Marfa Timofeevna. — Cit a fost de devotat răposatului mefl soţ ! zise Maria Dmitrievua. Nu pot să mă gîndesc la aceasta fără ca să nu mă înduioşez. — Ştii că ar fi avut haz să se poarte altminteri! Bărbatul tăfl l-a scos de urechi din noroifl, bombăni bătrlua cucoană. nescu. Fiica mea fiind provizorie are drepturi asupra acestei catedre, dar.... suplinitoarea are protecţii şi e menţinută. * * ♦ Un vechifl profesor, d. Zamfirescu de la sf. Sava, care e în învăţămînt de vr’o 20 ani, a fost transferat în provincie pentru a se face o sinecură unul fin al d-lul Ion Bi-anu. Acest fiu e d. O. Lugoşeanu, care e deja provizoriul internatului Sf. Sava cu 300 lei lunar, e funcţionar la Academie cu 300 lei lunar şi e proprieter a două case. Deci, pentru a i-se mal da încă o leafă de 365 lei lunar, a fost transferat în provincie un vechifl profesor. * * * Demisiunile profesorilor aii început să sosească la ministerul instrucţiei. Pe ziua de eri aii dimisionat d-nii I. Bidu transferat la R. Sărat, Drăgănescu transferat la Curtea de Argeş, Pandeli transferat la Constanţa. Azi se aşteaptă alte demisiuni. * ♦ * Un scandal regretabil s’a produs la ministerul instrucţiei: Cel nedreptăţiţi, în număr foarte mare, ne fiind primiţi nici de d. Haret, nici de d. Sihleanu, ca să poată reclama le contra Realităţilor, afl vroit să se adreseze d-lul ascar, directorul învăţămîntulul secundar. Uşa biuroului d-lui Lascar fiind însă încuiată, lumea a spart această uşă. S’a produs o învâlmăşală mare. D. Lascar însă n’a putut să facă nimic celor nedreptăţiţi. PLÂNGERI Primim mal multe denunţări în contra sub comisarului secţiunel 48, care refuză să dea curs plîngerilor ce se tac în contra unul maniac, anume Dumitru Dumitrescu zis şi Tănuş din calea Moşilor No. 348. Acest maniac se leagă ca din senin de vecinii săi, pe cari îl bate pînă la slnge. Aşa, mal acum cîte-va zile a stîleiL în bătăi pe vecinii săi, Ioşef Birnstein şi Barman Abramovicl. Cînd victimele s’afi dus la secţia 48 pline de sînge, sub-comisarul le-a răspuns: — Nu pot să vă fac nimic. Victimele s’afl plîns primulul-procurer, d. Sărăţeanu, care a ordonat imediat o anchetă. EGOITBl *** Joi, 4 Septembrie, orele 9 seara, se va da un mare concert în sala restaurantului Cosma, în beneficiul directorului de orchestră, d. Ed. W. Strauss. Programa conţine o mulţime de bucăţi frumoase, aşa că publicul poate asculta o muzică aleasă. Cu această ocaziune, d. O. Spirescu, cunoscutul artist, va executa pe vioară Valse-Lente, din baletul «Nuit Etoilee». Primim la redacţie broşura Ovrei şi Is-raeliţi, prescurtare după cartea lady Cai-thness. Adevăraţii Israeliţl, de d. B. Marian. *** Primim la redacţie Elemente de gramatică franceză-romînă, partea I-a, de d. G. Gr. Arghiropol, fost profesor. Cartea e autorizată de ministerul şcoa-lelor caop didactic. *** Duminică, 7 Septembrie curent este convocată adunarea generală a societăţii Veteranilor, se va întruni în localul şeoa-leî de bâeţl numită Petre Poenaru din strada Ştirbel-Vodă No. 12, spre a lua cunoştinţă de darea de seamă a comitetului de administraţie pentru gestiunea anului trecut. ŞTIRI MĂRUNTE * D. general Sloiloff, comandantul divi-ziuuel din Craiova, se află de două zile îu Capitală. * La 9 Septembrie se va începe concursul peutru examinarea concurenţelor la bursele vacante în institutul de fete Otetele-şanu din Măgurele. Comisiunea de concurs e compusă din Şi cîrligile îşi grăbiră mişcarea. — Şi are un aer atît de supus! începu iar Marfa Timofeevna. Capul săfl e alb de tot; şi totuşi cum deschide gura şi spune vr’o minciună ori vi’ointrigă! cu toate acestea este Consilier de stat! De alt-fel, la ce să te aştepţi de la un băiat de popă ? — Dar cine este fără de păcat, tuşică ? Are slăbiciunea asta, nu zic ba. Sergifl PetrovicI n’a avut nici o creştere ; el nu vorbeşte franţuzeşte, dar este, cu voia d-tale, un om plăcut. — Da ’ţl liuge mîinele ! Că nu vorbeşte franţuzeşte... pagubă nu-I mare.. Chiar ett însămi nu sunt tare în limba aceasta. Ar fi fost mal bine ca să nu fi vorbit nici o limbă, dar să fi spus adevărul. Bun, iată-1 că vine ; numai să vorbeşti de el, că şi se iveşte, adăugă Marfa Timofeevna, aruucînd o privire în stradă. Uite-1 că soseşte, cu paşi de lup, omul plăcut al tăflrde lung mal este ! O barză întreagă 1 Maria Dmitrievna ’şl potrivi şuviţele de pfir. Marfa Timofeevna se uită la ea cu ironie. — Dar ce al drăguţă ? nu cum-va e vr’un fir alb ? Trebuie să iei la refec pe Pelagia ta. Ce, nu vede bine ? — D-ta, tuşă, eşll totdeauna aşa, şopti Maria Dmitrievua cu ciudă. Şi începu să bată cu degetele braţul fotoliului. — Serghie PetrovicI Ghedeonovski! anunţă cu o voce ascuţită un cazac mititel, cu obrajii roşii, ivindu-se îndărătul uşii. II Intră un om. Era de statură lnualtă, purta o redingotă curată, pantaloni cam scurţi, mînuşl de piele de căprioară cenuşii şi două cravate, una neagră pe d’asupra, alta albă pe dedesupt. Totul in el arăta pe omul cum se cade, de la figura sa plăcută şi părul săfl lipit de Umple, pînă la cis- d-nil I. Calenderu, Iacob Negruţi, I. Slavici, Dimitrie Sturdza şi V. A. Urechiâ. Pentru 15 locuri vacante, sunt 120 de postul an te. Rezultatul concursului va fi supus apro-bărel M. S. Regelui, care a bine-voit a primi patronagiul acestei instituţiunl. * Pentiu a se evita neînţelegerile provenite din aplicarea principiului obligativităţi învăţămîntulul primar, ministrul şeoa-lelor a reinoit instrucţiunile cuprinse In circulara din 7 Februarie, 1897, relativă la întocmirea listelor de copiii In vîrstă de a fi înscrişi, la avizele de chemare, la taxe şi înscrierile din oii citi. Semnarea preliminărilor păcii Relnţinnile comerciale latre Grecia şl Turcia Constantinopol, 2 Septembrie.—La întrunirea de eri a ambasadorilor s’a stabilit o înţelegere. Tewfik-paşa a fost informat de aceasta şi invitat la şedinţa ce se va ţine azi la Tophane, pentru semnarea preliminărilor păcii. Constantinopol, 2 Septembrie. — Şedinţa pentru semnarea preliminărilor de pace nu s’a ţinut azi, pentru că propunerile cabinetelor vor fi obiectul discuţiunei consiliului de miniştri ce se va ţine mîine. Viitoarea şedinţă la Tophane se va ţine probabil Joi. Atena, 2 Septembrie.—Puterile aii primit propunerile Greciei asupra reluărei relaţiunilor comerciale şi a liberei navi-gaţiuni între Turcia şi Grecia, precum şi numirea unei comisiuni internaţionale care să se ocupe de întoarcerea Tesalie-nilor. Manevrele franceze Paris, 2 Septembre.—D. Felix Faure, însoţit de Regele Siamului, a plecat la St. Quentin să asiste la revista ce va termina manevrele corpurilor I şi al Il-lea. St. Quentin, 2 Septembre. — La dejunul ce s’a dat după revistă, d. Faure a ridicat un toast în sănătatea Regelui Siamului.—Acesta, făcînd elogiul disciplinei, a ridicat un toast în sănătatea preşedintelui Republicei şi a armatei franceze. D. Faure a ridicat apoi un toast în sănătatea ofiţerilor străini şi în fine a armatei—A mulţumit în numele ţării şefilor armatei cari -învăţînd abnegaţmnea şi devotamentul, dau o educaţiune forte tine-rimei şi creează o naţiune virilă. I»l VK ÎÎH.K! MNCAP1TALA Moarte subiţii.—Eri Marţi, de dimineaţă, o doamnă, de vîrsta mijlocie, care se ducea la spitalul Colţea, la consultaţiunl medicale, ajunsă in dreptul spitalului s’a simţit răti de tot. Mal mulţi trecători, împreuuă cu sergentul de stradă, aii dus’o atunci pe braţe Ia spital, dar abia ajunsă în sala de aşteptire. doamna a sucombat. Incepîndu-se cercetările, s’a aliat că doamna se numeşte Metaxa, că este văduvă şi că lo-cueşte în strada Georgescu, din Calea Gri-viţel. Servitor hoţ. — Am anunţat eri, că în urma reelamaţiuneî făcută de comerciantul Pa-raschiv Georgescu din strada Romană, un servitor al acestuia V. Crâciuneseu a fost dovedit ca autor al mal multor furturi de bani, săvîr-şite in dauna stăpînulul sâO. Iată noul detalii: Vasile Crăciunescu era do foarte mult timp în serviciul lui Georgescu şi în urina purtărel şi zelului săil in serviciu, dobîndise încrederea desăvîrşită a stăpîuulul său, care avea chiar intenţiunea să-l facă tovarăş. De trei ani de zile însă, Crăciunescu luase obiceiul să fure în fie-care zi cîte 15—20 de lei din tejgheaua stăpînulul săfl şi sâ-1 ascundă, în pacheţele regulate, Intr’un cufăr din camera sa. Zilele trecute, cînd Crăciunescu îşi luase porţiunea sa zilnică, şi cînd voi să o pună repede în cufărul din camera sa, fu zărit de un alt băiat din prăvălie, care comunică faptul stăpînulul. Profitînd de absenţa lui Crăciunescu de acasă, stăpînul săfl caută în cufărul omului săO de încredere şi găsi 43 de pacheţele conţinînd mele fără tocuri cari nu sclrţîiafl sul) apăsarea piciorului. El salută mal lntll pe stăpîna casei, apoi pe Marfa Timofeevna, căruia II săruta cu respect mîna, de două ori. Se lăsă apoi pe un fotohfl, încet, zîm-bind şi frecîndu-şl vîrful degetelor. — Dar domnişoara Elisabeta, cum se laudă ? E bine ? întrebă dînsul. — Da, respunse Maria Dmitrievua, este şi ea în grădină. i domnişoara Elena ? enuşca e tot în grădină. Este ceva nofi ? — Cum să nu fie ? respunse mosafirul, clipind încet din ochi. Hm! Iată o veste,şi o veste din cele mal neobişnuite... Lavretzky Tedor Ivanoviel a sosit. — Fedia! roti Marfa Timofeevna. Trebue că al născocit d-ta asta, dragă. — De loc, doamnă, l-am văzut cu o-chil mei. — Tot nu este o dovadă. — S’a întremat mult, urmă Ghedeonovski, făclndu-se că n’a auzit observaţia Marfel Timofeevna. Are umerii mal plini şi obrajii mal rumeni, ca nici o dată. — Cum! tot s’a mal Îngrăşat ? zise tă-răgănind fie care vorbă, Maria Dmitrievna. Cu toate acestea mi se pare că n’a avut de ce să se îngraşe. — Aşa este ; răspunse Ghedeonovski; un altul, în locul lui, s’ar fi ferit să iasă în lume. — De ce aşa ? întrerupse Marfa Timo-fevna. Ce nebunie al spus d-ta ? Un om se întoarce în provincia Iul; unde vreai să se ducă ? Şi de ce, rogu-te, s’a făcut el vinovat ? — Un bărbat este tot-de-a-una vinovat, doamnă, dă-ml voe să ţi-o spun, cînd nevasta lui nu se poartă bine. — D-ta vorbeşti d-le, ca şi cum n’al fi fost uicl o dată însurat. Ghedeonovski zimbi încurcat. (Va urmă). www.dacoromanica.ro Qe-care cîte 15—20 de lei furaţi in zilele din urma. Cînd Oăciunescu se întoarse acasă, fu intim-pinat in uşe de stapinul furios şi de comisarul secţiunel, care fusese pe dată chemat. Comisarul reuşeşte să facă pe hoţ să mărturisească toate hoţiile sale de pînă acum, făcute in prejudiciul stăpinulul. însoţit de comisar, pungaşul s’a dus în camera lui, a spart un compartiment secret făcut la cufărul sâfi de unde a scos trei mii de lei, în bilete de hancă, pe cari le schimbase din banii furaţi în fie care zi. După toate socotelile făcute, şi chiar după de-claraţiunile lut, dacă Crăciunescu fura In fiecare zi cîte 20 de lei de la stăplnul săfi, a^fu-rat pină acum peste 14.000 lei. De altminteri, o rudă a sa, care la început nu a avea nici ce să mănînce, acum este mare negustor, de sigur cu banii furaţi de Crăciunescu. Pungaşul a fost înaintat parchetului, care in-strueşte afacerea. Un pungaş voiajor. — Sunt clte-va zile de cînd la otel Bristol, a descins, venind din Viena, un englez, foarte bine Îmbrăcat şi care s'a înscris la otel sub numele do Artliur Gel- berston, voiajor de comerţ. De la instalarea lui în otel, Gelberston a consumat şi a făcut chefuri in fie-care zi in restaurantul otelului, fără ca să achite nici odată nota. Ori do cîte ori chelnerul ii prezintă socoteala, el amina plata sub diferite pretexte. A-Jaltă seară insă, sătul de atîta răbdare, antreprenorul otelului somează mal aspru pe voiajorul englez ca să plătească nota, care in cele cite-va zile se urcase la o sumă însemnată. Supărat, englezul trece iu cafenea şi spune portarului să-I prezinte nota spre achitare acolo. Profitînd însă de un moment de zăpăceală a portarului şi de lipsa chelnerului din cafenea, englezul se face nevăzut. Imediat antreprenorul otelului, vesteşte poliţia şi se pune în urmărirea pungaşului. ’ £1 a fost prins in acea seară chiar de către portarul otelului, la gara la Nord, in momentul cînd voia să plece cu trenul de Galaţi. Dus la comisariatul gărel, şi perchiziţionat, asupra lui Gelberstou s'au găsit un paşaport sirbesc şi suma de... 80 de bani. £1 a fost arestat şi trimis la poliţie. DIN JARA înecat.—Ni se comunică din Brăila că zilele trecute, locuitorul Grigore Jianu, de fel din comuna Vizirii, acel judeţ, pe cînd se afla la muncă pe moşia GropenI, voind să bea apă din privalul din marginea satului, a alunecat înăuntru şi fiind luat de curent, s’a înecat. Cadavrul nenorocitului, cu toate căutările făcute de tovarăşii săi de muncă, nu a putut fi descoperit de cit peste două zile. Parchetul care a fost avizat, a autorizat în-mormîntarea. DIN STREINATATE ranBBnoHBH Incendiul de la Hacliette.— Am anunţat erl, că un violent incendiu a izbucnit in Paris. Putem da, astă-zl, cîte-va amănunte. Incendiul a izbucnit, nu la librăria Ilachette, boulevard Saint-Germain 79, cum am anunţat erl, ci la atelierele acestei instituţiunl, din str. Stanislas. Focul s’a declarat, in corpul de clădire, ocupat de legătoria şi broşatul cărţilor, pe la orele 1 şi jum. noaptea şi ar fi luat pro-porţiunl mult mal mari, fără ajutoarele sosite la timp. După mari sforţări, pompierii aQ putut localiza focul spre ziuă. Nici un accident de persoane nu se semnalează. Pagubele se ridică la o jumătate milion de lei. Afecţiunea şi recunoştinţa şoarecilor. — In cursul unei descinderi, operată acum două seri în Paris, între punţile d’Aus-terlitz şi Alma, descindere care a adus arestarea a 45 pungaşi, poliţia a pus mina pe un tip din cele mal curioase. Individul în eestiune e în vîrstă de 41 ani, şi pare totuşi inal mare de 60. Se numeşte Emile Schvartz şi e domesticitor de şobolani şi şorecil. In momentul chiar cind a fost arestat. in buzunarele sale s’afi găsit o mulţime de aceste animale şi,un săculeţ in care erail merindele şoarecilor. Brinză, foarte veche, aluaturi şi fructe putrede formaţi alimentele micilor şoricel. Natural, făcîndu-se perchiziţie vagabondului, şoaricilor li s'afl dat drumul din buzunarele stăpinulul. Care nu le fu insă mirarea inspectorilor, cind v.izură că şoarecii nu voiai! să se despartă de Schvartz. Mal mult: condus spre arest, vagabondul a fost de aproape urmărit de şoareci, cari chi-ţăiati şi găriafl cu labele uşa care îl despărţea de stâpînul lor. Numai ust-f6l. graţie acestei mişcătoare fidelităţi, poliţia a liberat pe acest vagabond, ale cărui mici dobitoace se ţineafi lanţ după el. Accident «ie drum de fler.—Trenul de persoane ce venea alaltăerl din Iaroslav, intră cu o aşa forţă in gara din Moscova, in cit locomotiva se înfundă în păretele clădirel. Două vagoane de marfă şi un vagon de pasageri afi fost distruse. Zece persoane aii fost rănite, dintre care două foarte grav. Depeşile de azi (Serviciul < Agenţiei Romîne*) Paris, 2 Septembrie —După «D6bats,» tribunalul a decis să trimeaţă înaintea juraţilor pe cel 9 deputaţi, foşti şi actuali, implicaţi în afacerea Pauamel. Londra, 2 Septembrie. — Se anunţă din Cair ziarului Times că trupele egiptene sub comanda generalului Hunter, afi ocupat Berber. Toledo, 2 Septembrie.—In urma inunda-ţiunilor, drumurile de fer suut tăiate ; pagubele sunt mari. Madrid, 2 Septembrie. — D. Sagasta, intervievai, a declarat că situaţia s’a înrăutăţit la Cuba şi Filipine. Totis, 2 Septembrie.—Suveranii afi asistat azi dimineaţă la manevre, * cari afi reuşit pe deplin. Afi dejunat la contele şi contesa d’Eu-lenburg. Generalul Obrutschew şi contele Sehlieffen afi asistat de asemenea la acest dejun. împăratul Wilheltn s’a dus apoi să vîne-ze şi s’a întors la 8 ore seara. BIBLIOGRAFIE A apărut: GRAMATICA FRAfiCEZA-ROMANA Ediţia ‘l-a de Glieorghe (Ir. Argyropolu tost profesor de limba şi literatura franceză In şeoalele statului. De vînzare la tipografia Garol Goli, str. Doamnei 16. ULTIME INFORMATIUNI Armonia s’a restabilit intre Liberalul şi Drapelul. In IAŞI C urs primar şi secundar, cunoscut destul de bine în toată ţara, după resul-tatele cele bune ce a dat în decurs de 31 de ani de funcţionare, se recomandă şi acum onorabililor părinţi ce voesc a plasa pe copiii lor în Institute, asigurîn-du’I de o bună şi părintească îngrijire şi de un studifi foarte serios. Condiţiunile de admisibilitate se expediază după cerere. In cele d’mlîifi zile din Septembre se vor face corigeările. Cursurile regulate încep la 4 Septembrie. Corigenţii din şcoala noastră se vor prezenta la 1 Septembre cu chitanţele vre-unel casierii pentru plata taxei de corigeare. înscrierile se încep de la 20 August. Direcţiune». « 4 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA. 20 MIE d'AGlfOME COPILUL PRĂPASTIEI Lucrul este lămurit, el trebuie să dispuie, nu mal încape nici o secundă de îndoială. Locul aci este foarte potrivit, trebuie să mă dafl jos şi să mă debarasez pentru totdeauna de această sarcină. Marchiza sună clopotul caretei. Vizitiul opri calul. — Mă simt răfl, stal puţin aci Ia marginea drumului, spuse ea vizitiului, care întorsese capul ca să primească ordinele. Elena ascunse copilul sub mantia el şi descinse din caretă, îndreptindu-se spre o scară mică şi care mergea spre şanţurile fortifîcaţiunilor. Ajunsă în fundul şanţului Întunecos, ea nu alese nici loc, nici terenul propice şi se debarasă de pachetul care ÎI apăsa asupra conştiinţei. Se întoarse apoi repede, ca şi cum cineva o alerga de la spate şi se sui în caretă. In cîte-va minute, superi ui animal conduse pe marchiza pîuă la biserica Made-leine. Intrată în sftntul locaş, Elena îngenuchie pe un scaun de rugăciune. După cîte-va minute de rugăciune, o li-uişte relativă, îl mal uşură puţin sufletul şi marchiza eşi din biserică prin una din eşirele laterale. Apoi oprind una din trăsurile cari staţionau pe locul destinat tlrgulul de flori, marchiza II ordonă să o conducă acasă. Ajunsă în somptuosul palat pe care îl părăsise de cîte-va luni, Elena afectînd o nelinişte şi o bucurie copilărească, alerga din cameră In cameră strigînd : — Bărbatul mefl ! scumpul med bărbat ! Şi străbătu astfel toate coridoarele şi saloanele vaste ale palatului, pînă ce ajunse la apartamentul soţului săfl, unde un lacheii o conducea, deschizlnd teate uşile înaintea el. Tlnăra marchiză, spera să găsească pe bărbatul el singur şi astfel era sigură să infrîngă toate bănuielile ambasadorului asupra cauzelor lipsei sale din oraş. " Dar, pe dată ce prinţesa Marlasine a a-Hat de îutoarcerea ambasadorului, ştiind că femeia lui lipseşte din Paris, s’a şi grăbit să se ducă să-l vadă. — Ah! D-zeule, esclamă prinţesa, văzlnd pe Elena intrînd ca o vijelie, fără să lase marchizului timp ca să scoată un singur cuvînt; cît de nepractică este invenţiunea domnului de fier. Căci, însfîrşit, draga mea, eşti in întîr-ziere de 24 de ore, şi dacă nu aşi fi venit etl ea să ţin de urît marchizului, ett cred că el era chiar să plece la postul săfl, fără chiar să fi avut plăcerea de a te vedea. Elena, în loc să răspundă cuvintelor înţepătoare pe cari i le adresail prinţesa, se năpustise în braţele bărbatului săii şi cu o bucurie nebună îl săruta pe gîtul său osos şi zbârcit cu atîta voluptate, în cît nenorocitul bătrîn îşi pierduse cu drept cuvînt cumpătul. Prinţesa Marsaliua, văzîud că spiritul săli nu mal avea absolut nici un efect, în a- ceastă ocaziune, eşi din apartamentul mar* chizulul, murmurînd : — Bărbaţii sunt în tot-d’auna aceiaşi, or la orl-ce^ vîrstă şi în orl-ce epocă. Marchizul de Forbac şi soţia sa elnd rămaseră singuri se explicară în cîte-va cuvinte. Elena pretextă din nod că sănătatea sa zdruncinată şi slăbiciunea plămînilor aă si-lit’o să părăsească Parisul. In zilele cari urmară, după reîntoarcerea ambasadorului, Elena nu-1 părăsea nici o secundă şi jucă cu o dibăcie uimitoare comedia pe care şi-o plănuise de Ia început. La copilul el, pe care îl Iepădase în şanţurile fortificaţiunilor, nici că se mal gîndea marchiza. Avea dînsa alte griji cu mult mal însemnate; averea şi prestigiul el o preocupaţi cu mult mal mult. Intr’o seară, clnd marchiza se retrăsese în apartamentul său, după o convorbire plină de afecţiune ce avusese cu bărbatul el şi în care ea îl istorise cum îşi petrecuse tot timpul în care ambasadorul lusese la Petersburg, şi cauzele cari o determinaseră să facă o călătorie pe la moşiile sale, marchiza găsi pe o tavă de argiut, o carte de vizită care îl atrase atenţiunea. Elena o luă şi citi repede. Ducele Pavlo de Primaforza !... f — Este aşa dar în Paris, exclamă dînsa, şi mîine de sigur va veni să mă vadă. Cum aşi putea face oare, ca să-l fac să mal aştepte încă 48 de ore cel puţin ? Această idee, făcu pe marchiza să petreacă o noapte rea şi agitată. — încă două zile şi eram scăpată! numai două zile încă! A doua zi, în tot timpul Elena fu preocupată de această nouă ameninţare care ’l sta deasupra capului. __________ După ce dejună cu marchizul, Elena, sub pretext că are încă mici afaceri de regulat în vederea apropiatei sale plecări, lasă pe ambasador să iasă singur în vizitele ce trebuia să facă de plecare cîtor-va prieteni. Elena îşi zise : -- Ducele va veni de sigur astă-zl şi tre-bue să fiă singură ca să-l pot primi; trebue să-l conving ca să plece... XIV Amorul părintesc al ducelui de Primaforza Pe la orele 3 după amiazl, un lacheii anunţă : — D. duce de Primaforza! Intrînd, ducele salută cu cea mal mare ceremonialitate pe marchiza, care îl primi în salonul cel mare al palatului. După ce lacheul se retrase, ducele şi marchiza rămaseră faţă în faţă, singuri în mijlocul salonului. — Oh! scumpa mea, începu tlnărul Paolo, în ce teribilă durere m'al lăsat pînă acum. Te-am aşteptat într’nna şi pe lingă că n’al venit, nu mi-al scris cel puţin un rînd, ca să mă linişteşti despre soarta ta. Am crezut un moment că o nenorocire ţi s’a întîmplat şi veneam întins ca să mor alături de tine. — Eşti în tot-d'a-una acelaşi; exagerat în toate; fără nici un scrupul de existenţa mea şi în tot-d’a-una gata să ‘mă compro-miţl. Pentru plăcerea de a mă vedea cît poţi mal în grabă, nu te gîndeştl că poţi să-mi nimiceşti întreaga mea poziţiune socială şi să mă pierzi pentru tot-d’a-una. — Eleno, pentru D zeii... aşi avea trebuinţă de o alt fel de primire; mi-ar trebui puţină bucurie pentru ca să mă mal liniştesc din starea teribilă în care am fost pînă acum. — Şi efl ? crezi oare că pînă acum am fost în culmea fericirel ? Crezi oare că n’am trecut prin cele mal teribile dureri fisice şi prin cele mal sfîşietoare turmente morale ? Te rog taci din gură, căci alt fel încep a crede că nu eşti de cit un simplu egoist. Vocea tinerel femei era atît de severă, autoritară şi rece în cît Primaforzu se simţi umilit şi rănit în suflet. Paolo o întrebă atunci cu o voce dulce dar gravă. — Unde este copilul mett ? Spune-ne repede, Eleno. Mă voiu duce să-l găsesc şi voiă aştepta lîngă dlnsul pînă ce vel bine voi să mă anunţi că poţi să mă primeşti fără nici un pericol. — Astăzi nn mă întreba nimic, răspunse îucet d na de Forbac ; n’am timp de asemenea lucruri, lasă-mă te rog, lasâ-ină singură. — Nu te las, pînă ce nu-mi vel spune unde-inl este copilul. — Ah ! domnule duce, îmi pare că abuzezi de situaţiunea deplorabilă pe care mi-al creal’o. — Me iartă, Elena, răspunse repede, dn-eele, dar înil pare că am şi eO oare-carl deepturl asupra acestei mici fiinţe şi de şi îţi recunosc toate libertăţile posibile, chiar şi pe aceea, ee a-ml spune că nu mă mal cunoşti cine sunt, am Insă datoria ca să mă ocup de cnpilul meQ şi nimeni în lume, nici chiar d-ta, nu m’ar putea împiedica de a o face. — Dar cine s’a gîndit vre o dată să se pună între copil şi d-ta ? reluă marchiza cu răutate. — Te rog în glienuchl Eleno, spunem unde este copilul ? Dă-ml făptura siîntă a amorului meâ, pe care o voiii adora toată viaţa. (Va urma). Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vinzare în Bucureşti vechea si prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PÂUfAMA Singura hîrtie de orez de Panama care; Mu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romîaştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hirtiel *Pananta> : Bucureşti str. Plnzarl No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comandnle Avis Important _ Se face cunoscut onor. vizitatori al sta-ţiunel Buşteni, că Hotelul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente în condiţiunile cele mal avantagioase, cu ziua, luna sati sezonul. Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi cu vinurile cele mal alese, din viile d-lul Simulescu. Noul antreprenor-Hotel Buşteni. • CASA DE SCHiMB HESKJA & SAMUEL BUCURESCI |N». £ Steede lipseanl N*. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face or!-» schimb do monezi. Cursul po ziua de 2 Septembre 1897 | Cump.pVînd 4»/o Hentă Amortisabilă. . . 80 90 & Amortisabilă. . . 101 102 - 6*/. *•/• Obiigaţ. de Stat (Cov, R.) . » Municipale din 1883 102 97 102 97 ’/t 8/< 6»/, » * * 1890 98 98 Scrisuri Funciar Rurale . 63 — 63 % t*/( » » Urbana . 81 V 89 5 ' » * » îasl. Aetiunî Banca Naţio iîâ. 85 V* 85 •/! 1870 1880 » » A" coli . S30 — 335 _ » Dacia Rov nia a3ig. 417 — 420 — » S-tea F aonaJa asig. 460 — 465 S-tatea de ^ouatrucţiunl . 169 — 175 Fiorini valoare Austriacă, i fo S 13 Mărci Germane .... 1 32 1 25 Baeaote Franceze . . . Î00 — 101 > Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hîrtie . . 2 85 S 70 Les Veritables Eaux Mineralei de VICHT tont les Sources VICHY-ETAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exioeb le nom sur la Capsule et l’Ettquette. ies Seules veritables Pastllles de Vlchy sont les Pastilles VICHY-ETAT tabriquees aveo les sola naturala extraita dea Eaux ViChy^Btat ComprimIToe Vichy aux sala naturels VICHY-feTAT pour priparer l'eau artificielle de Viohy gazeusa. Agent Ginfral nour la BOUMANIE BULGARIE, SERBIE : A. O. CARXSSYT, Buctreti ,r|:3 IPOBAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă. FABRICILE UNITE ROMANE PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID FĂRĂ VITRIOL Lipsit de orl-ce inconveniente, atlt sanitare cît şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’odată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE de ARMĂTURÎ de SIFOANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco. PAPIER FA YARD & MV, Mal mnlt «le */* de secol smices proclamă superio» iatea sa in tratamentul de gnfraral, iritaţi «mei pepiulral, f .flueuţa. dureri reumatismale, Ncrintiinri, răul, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. J)ÎOMAC,aleCĂ!L0R (JRiNAR£ kBlSPEPSIE,CHOLER!NÂ|l PENTRU CAUTÂTILE MINERALt D^^^LmîlATE SÎ I.A SUNT RECOMANDATE _ DE CĂTRE SOMITÂTILE^**^0 ' Medicale în Rolele Eforie ţ/azo'sd şi plăcută In bu... ^ amestecată suu'nu.cu cri-ce băutură. „ Singura apa purgativa ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR Si NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ CjyASUPRA ORGANELOR BOLNAVE. Ă*) UN PĂHĂREL FACE* ACEL AS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GASESCE DE VAN^ARE LA TOTE FARMACIILE Şl DROGUERIILE DIN TARĂ SOBE CALORIFERE BELGIANE Unica specialitate in felul lor Prin excelenta lor ventilaţiune afi devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. domnii doctori generali Theodori, Măldărescu, Var-lam, etc. Iersf sistem a fost acrobat şi introitus tle Onor Iiirecţia «’. JP. Ml. şi Onor Minister tle Interne. Consumlnd puţin material afi un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. Vînzarea sobelor se face cu con-diţiune ca in cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi. Tot în MAGASINUL meu se găseşte un MARE ASORTIMENT de L&mpî pentru Fetroleu Lămpi pentru Gaz aerian cu Bec ADER Maşine de bucătărie Sistem American MlĂM tle toate mărimele, UUOSUTU, ele. SE FRIMESCE ORÎ-CE INSTALAŢIUNE MARCrS LITTMAÎÎ S I. WAPPIEB 61, Calea Victoriei (vis-â-vis de Episcopie). Societate Eomînă de Asigurări Generale B K A I L A Capital Social, fel 3,000,000 deplin riir/.iifi. - Fond de organizare 300,000 CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE : Pr«;ediute, DIMSTKIB A. S1TRDZA. Vict-preşedlnp: Aleunandru Marghiloman, Kicoiae V. Perlea. ME1US1UÎ CONSILIERI •nap W COGNAG IflSEPH ENGRAND AXGOIJLE3IE ’/COCOŢ AC Singurul succesor al casei !• E. Dulfiry Fondată tu 1812 Posedînd viile sale proprii în Breuil, unde distilează propriele sale recolte, este în stare a oferi onor. public cele mal fine şi renumite COGNACURl. Lasă cu mare repntaţlnne Europeană IM BUTOAIE Cognae ordinar, 48° lieet. fr. 100 « fin, . ÎS* vechio, 47° * superior, 45a fin champagne, 45° « « vechio 45° « « foarte v. 45° « « din 1858 44° « « din 1840 43° « îr.o « 200 c 300 « 350 « 500 « 750 « 1000 « 1500 IV LĂZI elte 12 sticle de 75 cent Ui tre Cognac O fr. 20 « 1 stea, * 24 « 2 stele, * 36 « fin champagne 3 stele « 48 « « vechia O. P. a 60 » « foarte vechio V. S. O. < 72 « « extra calitate V. S. O P. « 120 O l’raucl In plus pentru lăzi a 24 jumătăţi de sticle. IULIUS HOLZNER LUCIOS INSTALEAZĂ: FABRICI w DE cabAmidi GUPTdRE CIRCULARE DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE j Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de CARĂMini oiALjve | ECONOMIE DE COMBUSTIBIL eandLment CÂT SE POATE DE MARE CHAMPAGNE DE LAUGERIE & C8BP SAUMUR ţi REIMH Proprietate exclusivă a casei IOSEPH EfîGBAND în Angouleme In lăzi a 12 sticle mari 1. Carte Blanche..frs. 18 4. 2. Carte d’Or...... 21 5. 3. Prima calitate... 24 6. ___ Pentru ultimele 4 calităţi, de la No. 3-6, 4 franci în plus pentru 24 jumătăţi de butelii. SINGURII REPRESENTANTI pentru TOATĂ ROMÎNJA AMORIJSO «A MOSES BUCURESCI. — Strada Stravopoleos, 4. — BUCURESCI. Friedrich Wannieck & Co. BRU3I5T FABRICA de MAŞINI TURNATORIE DE FER FURN1SEZĂ ca SPECIALITATE: MAŞINI PENTRU CĂRĂMIDARII Sistem TH. GROKE V V !.Ţ| lî i SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT PfiENE DE MANA ŞI CU ABURI Pentru CĂRĂMIţ)!, etc. etc. Cuv6e speciale.............frs. 30 Cuviîe de reserve ...... 36 Grand vin extra............... 48 lăzi Tarile Anastnsln, DepaUt.nure proprietar, Teoncia. I O. A «Han, Preşedintele Camerei de Comerciâ, Bnoaresol. | Comandorul Mareo Bunno, Direotorul so-otetfiţdl -gatfonrazionl Generali», membra al Institutului d'actuari din Londra, eto. etc, Dfauriclu Blank, Şeful canei *n 1» T> 1 4* «1 i ,-.-. V-«.uvjiviaa, icopUftLlO UCUCllll, Ralpitaţ10 (bătae de mimă), lipsă de poftă de mîncare, umflătura pintecelul, răgăialg, coogestiunî de cap şi pept, şi este afară de aceasta un uşor Medicament Mepurativ încercate şi recomandate de cite-va mii de medici practici şi profesori de medicină>, hapurile farmacistului RICHARD BBANDT aii obţinut o reputaţie netăgăduită, ast-fel în cît astă-zî pretutindeni sunt preferate tutulor pro-paraţiunilor de felul acesta, A SE FERI LA CUMPiRARE DE IMITAŢIUNl A se cere numai Pilulele Elveţiene ale farmacistului llich. Hraiult care poartă ca etichetă o cruce albă pe fund roşiii. Preţul cutiei lei 1.50. Se găsesc ia toate farmaciile şi drogueriile principale din ţară. Rom’ăâia la farlnacislul ViCtOf ThUHIlger, în Bucureşti. REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA VICTOR LIJPESCC INGINER BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (LângX ministerul Domeniilor) Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. WATSOST & YOUELL jMAŞINÎ AGIRCOLE §1 INDUSTRIALEj BUCURESCI. — Strada Academiei, 14 (fost Raşca) |Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală.] REPREZENTANŢI GENERALI Al FABRICEl LALLIER, VERNOT & Co„ LA FERTE-S0US-J1UARRE PIETRE DE M0ARĂ-m [Adevărat franţuzeşti, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, binej legate şi foarte durabile SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţolurl i CALITATE RECUNOSCUTĂ INSTAL AŢIlIIiri UE ^|f|§l§ Mori şi Fabrici de Spirt] TOT FELUL DE MAŞM AGRICOLE Cataloage ilustrate gratis ţi franco. BUCUREŞTI — Tipografia EPOCA Strada Clementei 3. — BUCUREŞTI www.dacoromanica.ro ^