SERIA H—ANUL Dl Noi 550 Ediţia a treia MERCURI, 3 SEPTEMBRE 1897 NUMÂRUL^IO BANI ABOKAJnSNTTfXi: Kicep la Îşi 15 ale fle-eirel luai şi m pliteee tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi ttreinăiate prin mandate poştale Un an in ţari 30 lei; In străinătate 50 lei Sase luni ... 15 > > > îr, > Trei luni . . . 8 » > > 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. t- STRADA CLEMENŢEI - No. • NUMÂRUL^IO BANI AjnmrciuRUiE In Bucureşti şi judeţe ee primate numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV .... . 0.30 b. linia > » » m . . . . . S.— ieî » » » » n , . . . . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un unit vechii SO bani ADMHTISTB A fi A No. I. — 8RADA CLEMENTEI — No. 3 AFAEE ZILNIC LA 5 QBE SEABA CU CELE DIN URMA ŞTIBI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI COLECTIVIŞTII DEMASCAŢI Cît timp colectiviştii prin organul lor Voinţa, aii avut copilăria —relativ la chestia războiului din 1877-78—să ne acuze ast ă-sipentru prima oară, că nu am lăsat în 1876 retrâgîndu-ne de la putere, o armată complect pregătită pentru un războiu modern, am rîs şi nu i-am luat în serios Ast-fel de argumente ridicule in extremis nu se discută de cît cu zeflemele. Importantul este că am dovedit că conservatorii, departe de a fi lăsat în 1876 ţara desarmată, din contră, lor se datoreşte organizaţia militară a ţărel. Cu cadrele şi cu organizaţia militară a generalului Florescu, colectiviştii aQ putut intra în campanie în 1877. Regele Carol, nu ar fi fost în 1876—77 pentru o acţiune energica dacă n’ar fi avut în mînă, instrumentul militar, pregătit de conservatori în scurtul timp de cinci ani. Voinţa, însă cu lipsa el de scrupul, devine din ce în ce mal îndrăzneaţă. In numărul sătt de alaltâerl, face un pas mal înainte. Ea scrie următoarele : «Dacă con-«servatorii, cari nu odată ne atl «sfidat, cu pretenţiunea de a fi «organizat armata pe care ne aO lăsat’o după cinci ani de regim «conservator, şi în ajunul războ-«iuluî în halul pe care l’a descris «Epoca, n’aQ fost în stare, să ia «pildă de la noi, care am ştiut «sâ pregătim şi să’i asigurăm intrarea cu cinste şi cu glorie în «războitt... Asta este prea lată. A susţine, contra actelor şi documentelor produse, că el—colectiviştii—aQ pregătit şi aQ asigurat armatei, intrarea în războiQ, este o îndrâsneală care merge pînă la obrăsnicie. Să arătăm cîte-va fapte, pe lîngă cele deja arătate în seria articolelor noastre. Cum că conservatorii organisînd armata şi lărgindu’I cadrele, s’aQ ocupat şi pentru viitor, aceasta rezulta între altele şi din următoarele : In 1874, generalul Florescu, ministru de răsbol, dintr’un credit extraordinar cumpără tunuri deasse-diu. Notaţi că nici vorbă de răs-boiu nu putea fi în 1874. Cine credeţi că în Senat, combate această furnitură întorcînd’o In ridicul şi declarînd că nouă nu ne trebuie tunuri de asediu, că doar riavem să declarăm răsboi Europei ? Acela este D. A. Sturdza, actualul prim-ministru, urmat de toată şleahta colectivista de pe atunci. In 1875, ministerul conservator cere Camerilor un credit de cinci milioane pentru cumpărare de efecte, muniţiunl, etc. pentru armată. Ministrul de războiu conservator umple magazinurile şi arsenalul cu furnituri. Notele asupra vieţel Regelui Carol, o dovedesc. Afară de cal, torpile şi tunuri de mare calibru, încolo armata era destul de bine echipată în 1876, în momentul retragerei ministerului L. Ca-targiu. Iată o parte din actele conservatorilor, cari acte dovedesc, că noi retrăgîndu-ne de la putere, am lăsat, în magazinurl şi arsenale, muniţiunl şi echipamente Indestulătore. Să vedem ce fac liberalii luîn-du-ne locul: Abia veniţi în 1876 la guvern, liberalii se grăbesc a vinde la licitaţie publică, proviziile de cisme, căciuli, etc. găsite de la conservatori. Cuvîntul pentru care fac această crimă, este că armata are prea multe provizii de asemenea natură §i că n are nevoie de ele. Acest fapt dovedeşte: 1) că colectiviştii aQ fost tot-d’a-una distrugătorii orl-cărel organizaţii întocmite de noi şi aceasta în detrimentul siguranţei ţărel, dovadă şi astă-zl puşca Mannlicher, etc. 2) că în 1876, Iunie, adică cu mal puţin de un an, înainte de isbucnirea râsboiulul, liberalii nici se gîndeau să se pregătească de răsboiQ. Cînd deci Voinţa afirmă că liberalii aQ ştiQt sâ pregătească, îndată după venirea lor la putere, răs-boiul, afirmă un sfruntat neadevăr. Ei au ştiut să pregătească dezarmarea şi reducerea budgetului de răsboiu. Iată adevărul. Dar să continuăm. Peste un an, adică în cursul răsboiului, liberalii sunt nevoiţi să cumpere din nou cisme, căciule, mantale, cojoace, după ce le vîn-duse pe acele pe cari le găsise de la noi. Mal mult. Am arătat deja, cum în 1877, Ianuarie, Camerile liberale de acord cu I. Brătianu şi contra voinţei Regelui, suprimă două milioane din budgetul ministerului de războiQ, afectate la cumpărare de arme şi muniţii. Cu chiQ cu val, ministrul de războiQ care primea direct ordinele Domnitorului, reuşeşte a scăpa un milion din ghia-rele lacome şi criminale ale colec-tivităţel. Aceste sunt fapte — nu vorbe ridicole â la Vo'inţa.—Ele dovedesc odată mal mult cum că liberalii n’au făcut nici o pregătii- e pentru războiQ în 1876 şi o parte din 1877, cu toate că ştiau că războiul va fi, cu toate că încheese convenţia de trecere a trupelor ruseşti şi că numai după el acţiunea a început, atunci, atunci numai aQ început a face comenzi de furnituri, comenzi date la favoriţi, pentru a’I îmbogăţi. Numai atunci s’a ivit pentru colectivişti era furniturilor. Atunci s’a cumpărat faimoasele obuzurl cari nu sbucneaG, etc. etc. Credem că colectiviştii vor înghiţi această săpuneală. In tot cazul opinia publică este luminata. Regimul bătăuşilor Pofta vine mîncînd: regimul bătăuşilor a comis o nouă ispravă, de astâ-datâ la R. Sărat. D. George Gealep face să apară în acest oraş, sub direcţia sa, un ziar independent Alarma. Prefectului liberal Tătăranu nu-I plăcea insă atitudinea acestui ziar. Din ordinul sâQ nici un tipograf din localitate nu a voit să-f tipărească, din care cauză d. Gealep s’a văzut nevoit să imprime ziarul în Focşani. Precum se vede, colectiviştii au uzat de o veche tactică a lor. Dar ziarul tot se desfăcea în R.-Sărat. Atunci prefectul a recurs la banditism. In noaptea de Sîmbătă, pe cînd d. Gealep se întorcea de la gară cu ediţia ziarului, sosită de la Focşani, a fost atacat de agenţi al poliţiei şi de bătăuşi tocmiţi de prefect, cari după ce l’au lovit, i-aă răpit şi foile. Ne aducem aminte că partidul liberal s’a făcut vinovat de asemenea atentate la libertatea presei acum doul ani, odată cu venirea sa la putere. Atunci, la Galaţi, ca si la Focşani s’a căutat a se zădărnici apariţia unor ziare din localitate, probabil ca să se arate dragostea acestui faimos partid liberal pentru libertatea presei. Acum cazul este complicat cu lovire. O perfecţionare a sistemului şi nimic mal mult. Bătăuşii aQ Început să opereze ca In codrul Vlăsiel. Trimitem d-lul Ferechide, ministru de interne, expresiunea sincerilor noastre felicitări. CULISELE POLITICE D. Anrellau 1» Braşov.— D. Stăteam şi Oculta.— Dezvăluirile «1-1 ni Din. sturdza. D. Aurelian la Braşov Cînd s’a întors de la Tuşnad, d. P. S. Aurelian s’a oprit cîte-va ore la Braşov şi a intrat în vorlă cu mat mulţi fruntaşi romînî din localitate. Un vechiu profesor de la liceul romîn din Braşov, d. Năstase, a expus d-lui Aurelian toate mizeriile ce aii îndurat ro-mînii de dincolo în urma scuzelor umilite de la Iaşi ale d-lui Sturdza şi în urma atitudinei schimbate a acestuia în cestiunea naţională. D. Năstase a citat cîte-va cazuri ca să ilustreze cum însuşi d. Dim. Sturdza dă mînă de ajutor guvernului unguresc spre a prigoni instituţiile culturale romîne din Transilvania. La toate aceste d. Aurelian a răspuns: — Nu identificaţi partidul liberal cu d Sturdza. Fiţi siguri că la toamnă se vor schimba lucrurile, căci se va produce cel puţin o remaniare ministerială. — Dar dacă d. Sturdza vapresida consiliul, ori va avea vr’un portofoliu în minister, nu ne putem aştepta la nimic,— observă un romîn fruntaş. — Ori cum se vor schimba lucrurile, e sigur că d. Sturdza nu va mai fi ministru la iarnă! De atunci braşovenii aşteaptă să vie toamna şi se vază întru cît se vor realiza prorocirile d-lui Aurelian. D. Stătescu şi Oculta Prin unele cercuri bine informate se explică în următorul mod încordarea re-laţiunilor dintre d-nii Eugen Stătescu şi Oculta: înainte de venirea liberalilor la putere, d. Eugen Stătescu a fost censor la Banca Naţională cu 18,000 lei leafă pe an. Numit ministru al justiţiei, d. E, Stătescu a fost nevoit să demisioneze din postul de cenzor, rugind însă pe d. Carada să-i ţie lo-cid vacant, ca să-l reocupe cînd va cădea din minister. D. Carada n’a ţinut însă cont de dorinţa d-lui Stătescu, ci a încredinţat acest post d-lui Grămăticescu, fost inspector administrativ şi chestor la aceeaşi bancă. Cînd a căzut de la putere primul guvern al d-lui Sturdza, d. Eugen Stătescu a reclamat vechiul său post de censor la Banca Naţională, dar Oculta l’a trimis să se plimbe. De atunci d. Eugen Stătescu poartă o ură mare în contra Ocultei, adică în contra d-lor Carada şi Gogu Cantacuzino. D. Em. Costinescu avea cunoştinţă de toate aceste şi mai ales de lăcomia d-lui Eugen Stătescu şi cum s’a constituit Banca Generală, Va pus în consiliul de administraţie, compensîndu-l ast-fel de pierderea lefei de 18.000 lei anual. De atund d. Eugen Stătescu are simpatii pentru aurelianişti, cari profită de ort ce ocazie ca să-l întărite în contra Ocultei. Desvăluirile d-lui Sturdza Un sturdzist de marcă ne-a spus alal-tăerî : — D. Sturdza n’are nici o teamă de combinaţiile ce se fac şi nu-i e de loc frică că’l vor putea trinti nici aurelia-niştii, nici stăteşciştii. D. Sturdza este pe deplin înarmat în contra fie-căruia în parte şi ests decis, imediat după deschiderea Corpurilor legiuitoare, să facă o serie de destăinuiri senzaţionale în contra tutulor acelora, cari conspiră în potriva d-sale. Ast-fel în cestiunea Casei Rurale, dacă d. Aurelian în numele democraţiei va cere punerea la ordinea zilei a reformei sale, d. Dim. Sturdza a decis a dovedi cu documente cum democraţii de azi şi mai ales d. Aurelian, s’au făcat milionari pe spetele ţăranilor. Desvăluirile d-lui Sturdza promit a fi foarte interesante, căci vorba va fi de zdrobirea tutulor au-relianiştilor de marcă. Banca generală în contra Ocnltel Aurelianiştii nu mai au nici o teamă de Oculta, ale cărei puteri,—după dînşii.— vor scădea în măsura în care va creşte influenta Băncei generale în piaţă. D. Em. Costinescu a declarat: — Voiu rămîne director la Banca Naţională ca să pot controla de aproape Oculta şi în acelaşi timp voiu lucra ca Banca generală să cucerească toate pieţele din Romînia. Prima lovitură ce o vom da Ocultei, va fi că o vom sili să scadă scontul cu cel puţin 1 la sută! Şefia d-lul Eugen Stătescu Lumea politică din Capitală se preocupă în acest moment cu proclamarea d-lui Eugen Stătescu de şef al partidului liberal, Se afirmă că proclamaţia a fost redac-dată, corectată şi augmertală la Sinia sub auspiciile directe ale d-lui Stătescu. D. Eugen Stătescu s'a afirmat dar că vrea să fie nu şeful unei coterii, ci şeful întregului partid şi că vrea să ia locul d-lui Dim. Sturdza. In afirmarea atît de categorică a ambi-ţiunei sale, d. Stătescu s’a întemeiat, — după 8tăte8cişti,—pe următorul incident. In ajunul retragerei partidului conser- '“Www.dacoromamca.ro congresului liberal la Hugo, in ziua de 1 Octombre 1895, d. Dim. Sturdza a ţinut o lungă cuvîntare, făcînd între altele şi următoarea declaraţie. — Sunt numai din întîmplare şeful partidului liberal. De drept, şefia revine d-lul Stătescu, omul cel mai luminat şi cel mai meritos din partid! Această declaraţie făcută acum doi ani, serveşte de paravan d-lui Stătescu ca să trimeată la Academie şi la Credit pe d. Dim. Sturdza. D. 6- CANTACUZINO COMBĂTUT IK „VOINŢA11 Se cunoaşte, după rlsul pe care l’a provocat, pretenţiunea d-lul G. Cantacuzino, ministrul finanţelor, că prin urcarea taxei pe alcool de la 5 la 8 bani de grad şi de-calitru se pune un frlQ alcoolismului. Cînd a făcut această modificare, d. Can-tacuziuo afirma că nu urmăreşte nici un scop fiscal şi că nu se conduce de alt-ceva de cît de gîndul de a moraliza poporul. Ne-am făcut datoria să arătăm atunci, şi mal în urmă ori de cîte-orl s’a prezintat ocazia, că onorabilul ministru al finanţelor înşeală pur şi simplu opiniunea publică, pentru cuvîntul că alcoolismul fiind determinat de cauze ce nu stă în puterea d-sale să le modifice, nu se va micşora din pricina urcării taxelor. Atît d. ministru al finanţelor cit şi presa guvernamentală (în special Voinţa) au urmat însă a susţine că aii dreptate, ba aQ făurit chiar statistici spre a dovedi că scopul urmărit a şi fost atins numai de cît. Fericiţi oameni! Zilele astea ne-am pomenit însă că se cîntă alt cîntec în Voinţa Naţională. Ziarul acesta publică o serie de articole, «Despre alcool şi alcoolism», semnate de d. M. C. Haretu, în care pretenţiunea marelui finanţiar-igienist G. Cantacuzino e grozav de maltratată. Iată ce citim în al patrulea articol din serie, publicat In Voinţa de Duminecă 31 August .- «Lăslnd la o parte consideraţiuuea teoretică, că o aceeaşi măsură fiscală nu poate avea de cît un singur şi acelaş rezultat, care nu poate fi azi reducerea şi mine sporirea consumaţiunil, practica dovedeşte că nicăieri, nici odată, nici un sistem de impozit nu a făcut să scadă alcoolizmul ci numai cantităţile taxate». Perfect de adevărat! Dar cum se potriveşte aceasta cu pretenţiunea d-lul ministru de igienă financiară ? Am cătat să vedem dacă nu găsim vre-o notă, în care redacţiunea Voinţei să-şi facă rezervele asupra acestui punct, dar n’am găsit nimic. Are haz că d. Cantacuzino s’a săturat de igenă şi de moralizare şi şl-a adus aminte că e numai ministru de finanţe... Nu ne-am mira cîtuşl de puţin. DIN ~TREINATATE Situaţia în Grecia Nimic mal trist de cît situaţia în care a ajuns micul regat grecesc. Afacerile comerciale stagnează, una din cele mal frumoase provincii este sub ocupaţie streină, budgetul Statalul deja sleit, este nevoit să suoorte cheltuiala ţi-nereî sub drapel a peste 50 mii de oameni. In afară de aceasta, chiar «nul viitor economic nu se arată favorabil. Timpul semănăturilor de toamnă în Tesalia a trecut fără ca aceste semănături să se poată face. Tratările de pace Ceea ce pare mal ciudat în situaţie este că sub pretextul de pace şi interesele Greciei, marile Puteri apără în realitate propriile lor interese. Germania vrea să-şi conserve supremaţia şi să apere interesele germanilor creditori al Greciei; Anglia voeşte să pue pe Germania în eşec şi sâ arate supuşilor el, indieni musulmani, că Sultanul cu toate victoriile lui nu poate face nimic cînd dSnsa nu voeşte; Austria şi Rusia ’şl urmează realisarea planurilor lor în Balcani. Şi iată de ce tratările de pace se pot considera ca fiind încă la începutul lor şi cine ştie dacă se vor termina pînă la iarnă. Familia regală Atacurile contra Regelui George şi a familiei regale sunt mal puţin pronunţate azi, dar nu se poate zice că aQ dirpărut cu totul. Prinţul moştenitor, ca comandant şef al armatei din Tesalia, prepară un lung raport care va avea, ziee-se. 1.800 de pagini. Se zice că prin acest raport Prinţul Constantin aruncă toată vina dezastrului asupra colonelului Sapuntzakis, şeful sătl de stat major. Grecii iaft aceasta ca motiv pentru a arunca noul atacuri contra Prinţului. El zic că dînsul vrea să arunce propriele lui greşeli pe socoteala colonelului. Deja Prinţul George, comandantul escadrei de torpiloare, a suferit o înfrin-gere semnificativă; el a dat In judecată, înaintea consiliului de disciplină, pe vechiul său camarad locotenentul Raftopulos, comandantul unul torpilor, pentru nesupunere şi părăsire de post. Insă, înaintea consiliului, acesta a probat in mod absolut că nu a făcut de cît să urmeze chiar ordinele Prinţului George şi consiliul Ta achitat. Aceste fapte nu sunt de natură a ridica prestigiul prinţilor şi presa grecească este de părere că ar trebui să se studieze chestia do o mie de ori plnă să se dea In unnăriro unii o-fiţerl cari nu şi-aO făcut de cit datoria. Să se tragă cu buretele peste toate greşelile comise In cursul răsboiului, aceasta ar fi mal bine şi pentru dinastie şi pentru poporul grecesc, căci alt-fel nu se va culege de cît ură şi discordie. Aceasta este părerea celor din Atena. Forelgn. TRIBUNA LITERARA Un roman al lui Turghenieff Epoca va publica, drept foiţă, romanul lui Turghenieff: Un cuib de buernaşi. Mi se cere a însoţi cu cîte-va cuvinte către cititori, această publicare, care, ar merita, de sigur, un mal lung co-mentar. M6 execut cu deosebită plăcere. In 1886, apărea la Paris, un volum al d-lul de Vogtle, le Roman russe. Succesul fu imens. Lumea, sătulă de grosolăniile naturalismului, salută pe d. de Vogiiâ, ca pe vestitorul unei noul credinţe literare. Cel mal entusiaştl potriviră evenimentul cu publicarea manifestului lui Victor Hugo, din prefaţa lui Cromwell. Neîndoelnic că Romanul rus desvelea, cel puţin masei cititorilor, o comoară de capo d’opere şi croia literaturel franceze o nouă îndrumare. In locul descrierilor obositoare şi numai d’asupra ale naturalismului ni se desvelea analiza psicliologică cu mult mal pătrunzătoare, a romancierilor ruşi. Aceştia, trecînd dincolo de sbîrciturile coajel exterioare a lucrurilor, străbat pînă în miezul tainelor sufletului. In locul personajelor şterse şi fără caracter, el ne înfăţişează nişte naturi primitive, extreme, mişcate de un lirism înflăcărat, stăpînite, însă, tot da’una de o credinţă morală superioară. Printre operile acestor scriitori cea mal populară, în Rusia, e Un cuib de boernaşl a lui Turguenieff. Şi această popularitate e de sigur, în toate privinţele, îndreptăţită. De îndată ce al trecut de cele cincl-zecl de pagini de Ia început te simţi stăpînit de o emo-ţiune misterioasă ce să rezleţeşte din toate cotiturile acestui roman de dragoste, cel mal pasionant ce să poate închipui dar tot-o-dată şi cel mal simplu şi cel mal cinstit. Toată Rusia, zice d. de Vogtle, a vărsat lacrăml asupra a-cestul roman Şi recele şi sistematicul Taine pomenind de această carte, cinsteşte pe Turguenieff ca pe «unul din artiştii cel mal desăvîrşiţl, pe cari omenirea îl a născut, începînd chiar cu cel al Greciei antice». După aşa testimonii, orl-ce alt comentai’ e de prisos. Aşi voi, totuşi, să adaog cîte-va cuvinte despre împrejurările în cari se publică, azi, la noi, romanul lui Turghenieff. De la o vreme, presa politică a luat la noi, o desvoltare, de care puţini îşi daQ o socoteală exactă. Acest avînt extraordinar al ziaristicei, In starea actuală a desvoltăril noastre intelectuale, aşterne o problemă care să cade a li cercetată şi dintr’un punct de privire altul ca cel politic. De altminteri, urmările morale ale politicii une-orl deşănţate ce să strecoară prin presa noastră, nu trebuie să ne îngrijească peste măsură. Putem chiar fi foarte liniştiţi, întru cît, de cu-rînd, s’a reînfiinţat censura, mulţumită alcătuirel unul partid politic, avînd singura menire—mărturisită—de a trece prin ciur vocabularul nostru, de a înfiera adjectivul expresiv şi de a stîrpi calificativul drastic. Această mobilizare de forţe, care pune în mişcare vre-o cinci foşti’miniştri, un general şi pînă şi lumea finanţelor şi a agronomiei, în contra abuzului superlativului în organele noastre periodice, îmi pare o streajă îndestul de sigură. Şi apoi, mărturisesc că nu cunosc o singură pildă în istoria literaturel care ar dovedi că critica violentă, chiar co-borîtă pînă la nivelul pamfletului celui mal biciuitor, să fi fost vre-odată o pricină de decădere morală. Ba uneori, a fost o cauză de înălţare. In genere, totuşi, adevărul stă de‘partea unei drepte cumpăniri a criticii. Pericolul însă zace aiurea. Acest pericol îl semnala de curînd,unul din criticii cel mal autorizaţi din Franţa, în termeni excelenţi, pe cari, cer voe a’I reproduce aci: «Simptomul de moarte, nu este îndîrjirea partidelor, sminteala guvernelor, egoismul claselor de sus, apelpisirea şi brutalitatea celor de jos: toate acestea nici n’ar trebui să ne prea sperie dacă, în lumea ideilor, în literatura, care crează moravurile, s’ar simţi încă o putere de sănătate şi de viaţă». Şi totuşi, în Franţa, şi mal cu osebire în Anglia ori in Germania, între romancierul care speculează instinctele perverse ale publicului şi mulţimea care citeşte, se interpune un strat’ puternic de convingeri sănătoase, de citiri biblice de literatură cinstită. La noi, obştea cititorilor e lipsită de credinţe neşovăitoare şi de sănătoasa cultură literară. Ea e străină de adavă-ratele convingeri religioase—dacă nu de practicele externe — ; de regulă e sceptică, une-orl rău nărăvită, mal tot-d’a-una nepăsătoare de problemele morale. Asupra lumel acesteia, presa descarcă de-a-dreptul, in zecimi de mii de fol, zilnic, romanul pornografic, faptul divers ignobil, rafinamentele crimei, meşteşu-girile cele mal mirşave ale infamiei. Urmările ce neapărat trebue să aibă desvoltarea acestui fel de literatură, consecinţă a cuvîntulul luat de presa politică, nu e locul d’a le cerceta aci, dar fără Îndoială trebue o serioasă luare aminte. Dacă, în alarl împrejurări, publicarea unul roman de valoarea Cuibului de boernaşi este un ce întîmplător, atunci lucrul n’are o prea grea însemnătate. Dacă însă apariţia lui Turgheniefl', în presa noastră, însemnează şi dispariţia, pentru tot d’auna, a Mîncătorilor de foc şi a Mortului din trăsură, atunci publicarea acestui roman—de nu va fi, cum sunt convins, un eveniment de seama publicării Romanului rus —va fiutea totuşi fi socotit ca un incident iterar, ce se cade a nu trece nebăgat în seamă. N. Filipescu INFORMAŢII D. Lascar Catargiu se va întoarce mîine seară la orele 9 şi jumătate din Constanţa şi se va stabili definitiv în Capitală. D. Take Giani, preşedintele Camerei care a lipsit mal mult timp din Capitală, s’a întors în Bucureşti. Mal toate ministerele afl începută se ocupa de alcătuirea bugetelor pe exerciţiul viitor. Ideia ce predomină pretutindeni este a se face toate economiile posibile. Ministerul de războit! a luat dispozi-ţiunea a se repara nu numai pichetele de pe marginea Prutului, deteriorate cu totul din cauza revărsărel acestui rid— ceea ce deja am anunţat—dar s’a ho-tărit şi reconstruirea tutulor pichetelor de pe marginea Dunărei, cari sunt astăzi cu totul de nelocuit, din aceleaşi cauze. Aflăm că mişcarea naţională va lua în curînd un noii avînt în Transilvania. In Capitală de asemeni mai mulţi membrii vechi ai Ligei cari se retrăsese, fiind desgustaţi de cele petrecute în aceşti doui ani din urmă, au cerut să fie reîn-scrişî în Liga cu cotizaţii lunare însemnate. D. Mimi, fost procuror de Curte, şi veclnicul candidat la prefectura de Vlaşca, aflînd că este vorba de a se face schimbări printre prefecţi, a început din nod a stărui să fie numit la prefectura de Vlaşca. D-sa este susţinut de d. Epurescu. D. An. Stolojan va convoca Ia sfîrşi-tul săptăminil pe toţi şefii de divizii *şi pe toţi inspectorii domeniall la o consfătuire. Scopul consfătuirel este discutarea proectulul de reorganizare a ministerului domeniilor. NOUL PENSIONAT DE BAEţl al Comunit&ţeî Germane Evangelice din Bucureşti 14, Strada Luterană, 14 Aatorisat de Onorabilul Minister. Deşi e numai un an, de clnd acest pensionat e în fiinţă, cu toate acestea se poate făli de un mare succes. Toţi elevii interni aii fost promovaţi şi nici unul n’a rămas repetent. Elevii externi şi semi-internl aii depus toţi examenele publice cu succes mare, afară de unul. Institutul e administrat de o eomisiune specială, aleasă din sinul comitetului general ai comuniiăţel şi e pus sub direcţiunea d-lul dr. Eugen Fiitscn. Personalul conducător intern e compus : 1) Dintr’un inspector, căruia în prima linie, i s’a încredinţat îngrijirea părintească şi edu-caţiunea casnică, 2) din trei profesori titraţi, unul anume romîn şi un institutor, care supraveghează de aproape lucrările elevilor. IJmba de conversaţie e cea germană. Scopul institutului e educaţiunea morală şi instrucţiunea solidă. Acest pensionat stă în nemijlocită legătură cu şcoala normală evangelică-germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are : o clasă pregătitoare, 4 cl. primare cu programul Statului şi 5 cl. reale. In această şcoală reală se învaţă limbile: germană, rornlnă şi franceză, iar cea engleză şi latină In mod făcui iativ. Se primesc copil de orl-ce naţiune şi confesiune. Institutul e arangiat conform tuturor cerinţelor moderne higienice. Are o curte şi grădină frumoasă cu aparatele trebuincioase de gimnastică. Taxa anuală variază după virsta elevilor; între 640 piuă la 1000 lei pentru interni şi 300 pînă la 560 pentru semi-internl. Taxa se va plăti în rate trimestriale. Proepeote se pot primi în mod gratuit de la d-nll administratori al pensionului, preeum şi de la diferite oficii pa* rochlale ev angelice din provlnole. înscrierile elevilor se primesc oel mult pînă la 28 August a. o. (stil veehlfi). U ta* torul dr. EUGEDT FIJLT0CH Strada Laterană, Vo. 19. Voinţa Naţională de aseară confirmă ştirea, dată de Epoca acum o lună, despre numirea d-lul C. Meissner, ca inspector general al învăţămintulul primar şi a d-lul Ştefan C. Ion, ca inspector secundar. Aseară consiliul general al învăţă-mîntulul primar a ţinut prima sa şedinţă, la ministerul şcoalelor. Şedinţa a fost presidatâ de d. Haret ministrul şcoalelor. S’a discutat chestia programelor. * * * Secţia secundară a consiliului general va fi convocată mal tîrziQ, pe la finele lunel curente. D. baron d’Aehrenthal. ministrul Aus-tro-Ungariel, va pleca peste o zi sad două la Budapesta, spre a întîmpina în Capitala regatului ungar pe M. S. Regele nostru. D. baron d’Aehrenthal nu se va întoarce în Capitală de cit în Octombre. * * * Vineri s’a comunicat ministerului afacerilor străine proiectul de program al recepţiunel M. Sale Regelui la BudaPesta. După cite-va modificări Introduse de d. Dim. Sturdza, programul a fost retrimis contelui Goluchowsky. D. Dollon, care a făcut propuneri E-foriel spitalelor civile pentru a i se acorda concesiunea înfrumuseţărel Si-nael, este cunoscut mal de ’ mult în ţară. D-sa a făcut, acum cîţl-va ani, o propunere pentru alimentarea laşului cu apă. Eforia spitalelor se ocupă cu studia-rea propunerel d-lul Dollon. Nemulţumirea ce domneşte în corpul didactic continuă a lua proporţiuni din ce în ce mai mari. Duminică mai mulţi profesori au fost la Sinaia şi sau plîns d-lui Dim. Sturdza de favoritismul revoltător ce domneşte la ministerul cultelor. Profesorii au formulat acuzări foarte grave mai ales în contra d-lui Ştefan Si-hleanu, secretarul general al ministerului. D. Dim. Sturdza a făgăduit că se va ocupa de cestiune. Se vorbeşte că săptămîna aceasta vor demisiona 17 profesori. Am anunţat că ministrul de interne a aprobat licitaţia ţinută pentru canalizarea Calcainel, in Iaşi. Putem spune astă-zi că această aprobare se datoreşte numai intervenţiei energice a d-lul N. Gane, primarul’de Iaşi, care a declarat că face chestie de onoare din această afacere. Contrariu afirmaţiunel unul confrate de provincie, d. Gane nu a trimes nici o scrisoare d-lul Ferechide, pentru bunul motiv că d-sa însărcinase pe d. E, Gbica, consilier comunal, de a exprima locului competinte nemulţumirea sa, pentru cazul cînd aprobarea nu ar fi acordată. D. Ghica a ştiut să prezinte chestia, la ministerul jde interne, în de ajuns de bine, pentru ca meritul canalizărel Calcainel să-I revină în mare parte. D. Caton Lecca, prefectul de poliţie, a făcut alaltă-seară inspecţie mal multor comisariate din Capitală. Pretutindeni, d. Lecca a făcut reco-mandaţie agenţilor de poliţie de a cultiva pe cetăţenii din secţie şi a nu provoca numulţumirea stîlpilor regimului, din partea locului. D. Lecca a crezut abile aceste recomandaţii, în prevederea unor viitoare alegeri, pe cari—probabil—nu va fi chemat să le facă. INSTITUTELE UNITE l>!n IAŞI Cnrs primar şi secundar, cunoscut destul de bine în toată ţara, după resul-tatele cele bune ce a dat în decurs de 31 de ani de funcţionare, se recomandă şi acum onorabililor părinţt ce voesc a plasa pe copiii lor în Institute, asigurîn-du’I de o bună şi părintească Îngrijire şi de un studio foarte serios. * Condiţiunile de admisibilitate se expediază după cerere. In cele d’intîiQ zile din Septembre se vor face corigeările. Cursurile regulate încep la 4 Septembrie. Corigenţii din şcoala noastră se vor prezenta la 1 Septembre cu chitanţele vre-unel casierii pentru plata taxei de corigeare. înscrierile se încep de la 20 August, Direcţiunea. Institutul de Domnişoare Pauliua Impu - Antonescu (autorisat) Bucureşti. — Strada Fintlnei, 22 Liceă.—Externat secundar.—Şcoală primară, cu Programa Statului. — Prepara-ţiuni de bacalaureat. — Cursnrî de UmbT, pian şi pictură.—Pentru fetele de profesori, militari şi funcţionari, condiţiuni avanta-gioase. Se primesc eleve interne şi externe. înscrieri, conform disposiţiunel ministeriale, Pînă la 30 Septembre 1897 Pe lingă ministrul domeniilor d. An. Stolojan, vor mal vizita Constanţa, cu prilejul expoziţiei de vite şi al alergărilor de cal şi d-nil D. A. Sturdza, preşedintele consiliului şi general Beren-deiO, ministrul de războia. Se ştie că atit expoziţia cît şi alergările vor avea loc in zilele de ti, 7 şi 8 Septembre. Odată cu harta hidrografică a Dunărei, se va ridica si acea a mărel Negre. • Cu ridicarea el, au fost însărcinaţi ofiţerii bricului Mircea şi al canonierel Racova, vase comandate de d-nil maiori Popovăţ şi Cătuneanu. Camera de comercifi din Capitală, care urmează a fi convocaţi în curînd, va avea să se ocupe cu chestia samsarilor şi cu proectul de lege al d-lul Djuvara, cu privire la samsarii de falimente. NOUL AN JUDECĂTORESC IN CAPITALa Erl, a avut loc soleainitatea deschiderel noului an judecătoresc. După cum am anunţat, la Casaţie, d. procuror Sărăţeanu, a vorbit despre legea numelui. A răspuns c. prim-procuror C. Schina, care a făcut elogiul magistraturel din ţară. După d-sa, magistratura romînă a izbutit să cucerească respectul şi prestigiul, de care cu drept cuvînt se bucură astă-zl. ** * La Curtea de apel, d. procuror general Stătescu a vorbit despre principiile moderne în materie de represiune. * * * In urmă, s’a procedat la tragerea la sorţi, pentru constituirea curţilor şi a tribunalelor. Iată cum afl fost constituite : Tribunalul Secţia I.—Prim-preşedinte : d. Gr. Ştefă-nescu. D-nil I). Florescu, M. Cristescu membrii; M. Durma, supleant. Secţia II.—Preşedinte : d. Mavrodin. Dnil C. Crăsnaru, membru, şi P. M. Petrescu, supleant. Secţia III.—Preşedinte : d. Flerian. D-nil An. Alexaudrescu, membu, şi Schina, supleant. Secţia comercială —Preşedinte : d. Osear Niculeseu. D-nil P. Obedenaru, V. Miclescu şi Em. Miclescu, membri; A. Proeopifi, supleant. Secţia de notariat.—Preşedinte : d. Pa-raschiveseu. D-nil N. Naumescu, G. M. Vlasto şi G. A. Mavrus, membri; St. Lupaşcu supleant. *** Curtea de Apel Secţia I.—Prim-preşedinte: d. G. Schina. Consilieri: d-uil Sc. Popescu, A. Eusta-ţiu, I. Dobrescu, C. Dîmboviceanu şi G. Fleişlen. Secţia II.—Preşedinte : d. Ath. Kivu. Consilieri: d-nil Al. AtanasovicI, V. Bos-sie, Cornelitl Manolescu, N. Budişteanu şi Traian Djuvara. Secţia III.—Preşedinte : d. G. Bagdat. Consilieri: d-nil I. Cerkez, Al. Stoicescu, M. Iulian, D. Djuvara şi M. Paleologu. Camera de punere sub acuzare este compusă din d-nil Sc. Popescu, Traian Djuvara şi D. Giuvaru. * * * Curtea «te Casaţie Prim-preşedinte : d. C. E. Schina. Secţia I. — Preşedinte : d. Gr. Lahovary. Consilieri : D-nil Sc. Pherechide, Al. Giani, C. C. Ştefâiiescu, N. Predescu, D. Han-ţescu, I. Duca şi M. Poeuaru-Bordea. Secţia II. - Preşedinte : d. N. Mandrea. Consilieri: D-nil Al. Degre, Remus N. Opran, Gr. Liciţi, G. P. Petrescu, D. Cuculi, Gr. M. Buicliu şi Ciru Economu. IN GALAŢI O telegramă a corespondentului nostru din Galaţi ne înştiinţează, că noul an judecătoresc s’a deschis, la Curtea de apel din localitate, priutr’un discurs al procurorului general, d. I. Bastaebe, despre proiectul senatorului P. Grădişteanu asupra Introducere!, In ţară la noi, a legei Berenger. In urmă, procedîndu-se la tragerea la EDUCAŢIUNE-HIGIENĂ— DISCIPLINĂ LYCIiE FRANQAIS PUS SUB P--TROKAG1UL OFICIAL AL LEGAŢIUNEI FRANŢEI Str.: Scaunelor, 45 (casa Eleva) Directori: D-nil LEAUTEY şi LOLLIOT CLASE PRIMARE ŞI GIMNASIALE invâţAmînt CLASIC ŞI REAL conform programelor Statului român şi Statului francez Materiile învăţămintulul romîn vor fi predate In limba Romînă. — Materiile lnvăţă-mlntulul frances vor fi predate în limba francesă. Limba francesă şi germană sunt obligatorii deja din clasa I-a primară. Limba francesă, impusă cu uşurinţă tutulor elevilor, deja In primul an al presenţel lor la liceti este limba cea mal întrebuinţată, atît în raporturile elevilor cu direcţiunea cît şi în relaţiunile lor zilnice: la masă, In plimbări şi in recreaţii. Pentru orl-ce cerere de prospecte, infor-maţiunl şi înscrieri, a se adresa: la LEGAŢIUNEA FRANŢEI, Str. Biserica Amzeî sau la LYCtSE FRANQAIS, Str. Scaunelor, 45. Liceul se deschide la I-iit Septembrie, iar cursurile oficiale anului şcolar 1897-98 vor începe la 9 (21) Septembrie 1897. Dp arendatclliar de acum UU dl ClIUdl Moşia POIANA de 370 fălci. O oră şi jura. de Tecuci. Adresa: ]>r. Panteli, Brăila. sorţi, curtea a fost constituită In modul următor : Secţia I. — Prim-preşedinte, d. Şişman ; membri, dd. Bestelel, Dobriceauu, Râmni-ceanu, Bălteanu, F. Pap. Secţia II.—Preşedinte, d. Economu ; meni-bii, dd. Stătescu, AbgarovicI, Ionescu, Stoicescu, Tanoviceanu. Camera de punere sub acuzaţie. — Preşedinte, d. Bălteanu ; membri, dd. Stoicescu, Stătescu. ŞTIRI mărunţi: * Din cauză că biletele de liber parcurs ale studenţilor, pentru cougresul de la Ttr-gu Jifl, n’afl putut fi încă eliberate plnă acum, studenţii congresiştl şî-afi amîuat plecarea, pentru Joi 4 Septembrie, orele 11.45 seara. * D. Tb. Rosetti, directorul Băncel Agricole, a plecat pentru dte-va zile la Iaşi. * Un viu diferend s’a născut Intre d. Mercuş antreprenorul serviciului de ca-mionaj, şi direcţia C. F. R. In urma retragerel concesiunel, d. Mercuş, a intentat un proces de daune, cerînd direcţiei despăgubiri, In sumă de 300.000 lei. Desbaterile procesului promit a fi interesante. * Consiliul comunal al laşului a fost convocat în sesiune extraordinară—pe 3 zile— cu începere de la 1 Septembrie. Se- va discuta iluminatul oraşului şi tramvaiul electric. Situaţia în Grota Tratările de pace Viena, 1 Septembrie.—Se anunţă din Petersburg Corespondenţei Politice că puterile n’au aderat la propunerea amiralilor de a ridica blocarea înaintea punerii în vigoare a autonomiei, această măsură puţind fi sursa unor desordine noui în Creta, sau să aducă vr’o lovitură de mină din partea unor aventurieri greci în contra insulei. Puterile aii decis continuarea blocării pînă la aplicarea autonomiei. Canea, 1 Septembrie.—Insurgenţii au omorît lingă Canea un pescar musulman al cărui cadavru s’a găsit pătruns de gloanţe. Un alt pescar a putut să se refugieze pe bordul unei bărci italiene. Colonia, 1 Septembrie.—După Gazeta de Colonia se poate aştepta semnarea imediată a preliminărilor de pace. diverse; DIN CAPITALA Accident de tramvray. — Erl, după a-miazl, un accident grav s’a întîmplat pe strada Carol. Un vagon al nouel societăţi de tramway, condus de vizitiul Floru Safineu, a lovit cu "putere în faţa magazinului Uie Dumitrescu, un camion mare încărcat, pe care l’a resturnat pe trotuarul din faţa prăvăliei. Iu cădere, camionul a lovit geamurile cele mari ale magazinului şi Ie-a sfărîmat in bucăţi. Tînărul Ilie Constantinescu, care din întîm-plare tocmai trecea în acel moment pe acolo, a fost trîntit jos de camionul care s’a resturnat peste dînsul şi i-a făcut coutuziunî şi răni grave peste tot corpul. Rănitul a fost de urgenţă ridicat şi transportat la spitalul Brîncoveneasa, unde starea lui inspiră serioase îngrijiri. Vizitiul vagonului, Floru Safineu, din neglijenţa căruia s’a întîmplat accidentul, a fast pe dată arestat şi condus la prefectura poliţiei. Servitor hoţ. — D. Parasehiv Georgescu, proprietarul magazinului de coloniale din strada Romană 123, a reclamat erl poliţiei, că un servitor al săfl, un anume Vasile Crăciunescu, i-a furat din tejgheaua prăvăliei, în mal multe rin-duri, sume însemnate de bauî. Crăciunescu fiind prins de agenţii poliţiei, în urma perchiziţiunel ce i s’a Acut la domiciliu, s’a găsit într’uu sertar suma de 3.300 lei, pe care pungaşul a mărturisit că a furat’o de la stăplnul său. Suma găsită s’a restituit păgubaşului, iar servitorul hoţ a fost arestat. Strivit «le tren.—Azi dimineaţă, pe la orele 6 şi jum., un accident nenorocit a’a întîmplat în staţia B. C. din gara de Nord. Pe cînd maşina RăsboienI No. 42, manevra pe linia veche din faţa magaziei de mică viteză, soldatul Vasile Niculeseu din regimentul 6 Mihaî Institutul de Domnişoare „BOLINTINEANU” Fondat în anul 1874 BUCURESCÎ. - Şoseaua Jianu. — BUCURESCÎ Snb Direcţiunea I>-ueî MARIA A\GELES(l Faţă de importanţa ce autoritatea şcolară o dă astă-zl învăţămintulul privat, reservindu-mî pe viitor mal mult partea educativă şi conducerea generală a institutului, am încredinţat instrucţiunea ginerilor mei, d-lor profesori G. Popa şi I. Clinciu, cari vor mal fi secondaţi de următorul corp profesoral; Pr. G. Floru, profesor la liceul Lazăr. G. Popa, licenţiat în litere, profesor la liceul Lazăr. I. Clinciu, licenţict în litere şi filosofic, prof. la liceul Lazăr. I, Grama, licenţiat în litere şi filosofie, prof. la liceul SI. Sava. D. Ghimpa, licenţiat în ştiinţele fisico-chimice, profesor la liceul Lazăr. Lt. Paul Angelescu, absolvent al şcoaleî de artilerie şi genifl. N. Colceag, licenţiat in Utere şi filosofie, prof. la gimnaziul Şiucaî. D-na Ivascu, licenţiată în ştiinţele naturale, profesoară la externatul secuudar No. 2. Vict. Bălăcescu, Ucenţiat în drept. St. Enăchescu, licenţiat în litere. D-ra Maria Ionescu, licenţiată în Utere, prof. la asilul Elena Doamna. G. Bogdan-Duică, licenţiat in Utere. D-ra Eug. Economu, licenţiată în litere. I. Georgescu, licenţiat în drept. N. Ganea. profesor la liceul Sf. Sava. N. Clinciu. student în medicină. D-ra Ioanid, absolventa a şcoaleî secundare din Craiova, institutoare. N. Petrescu, absolvent al şcoaleî normale de institutori, institutor Ia şcoala No. 27. Pentru limbile streine franceză, germană, engleză precum şi pentru dexterităţi am angajat 14 Viteazu, care tocmai în acel moment trecea p acolo, a fost prins între vagoane şi strivit în tr’un mod oribil. Nenorocitul soldat cu piciorul sting strivit tocmai din şold, a fost ridicat după linie şi transportat de urgenţă la spitalul militar, unde starea lui este considerată ca desperată. Direcţiunea căilor ferate a deschis o anchetă. DIN IARa Nebun diu dragoste.—Tinăr şi lăutar de profesie, Dumitru Ion din cătunul Creţu, jud. Ilfov, întreţinea de mal mult timp relaţiunî da dragoste cu fata Siţa dintr’o comună învecinată. Neturburaţi de nimeni însă, timp de aproape un an, într’o căsuţă izolată din marginea satului, unde tinerii îndrăgostiţi îşi găsiseră refugiul, zilele trecute ati fost descoperiţi de tatăl fetei, care surprinzind pe amantul fiicei sale în casă, l’a luat la batae, l’a lovit cu ciomagul în cap pînă l-a lăsat în nesimţire, căzut pe pa. mlnt. După aceasta, neomenosul socru adrai-nistrează o corecţiune de acelaşi gen şi fiicei sale, apoi a legat-o cu brîul de mijloc şi a ti-rit-o ca pe o vită pină acasă la el. Cînd nenorocitul lăutar s’a dezmeticit din bă-tae şi cînd a văzut că amanta sa pe care o iubea cu o dragoste fără margini, fusese luată de tatăl el, şi-a perdut minţile. Sunt cîte-va zile de cînd Dumitru umblă năuc pe linia satului, adresînd trecătorilor şi consătenilor săi cuvinte fără şir şi făcînd planuri titanice pentru a se răzbuna pe socrul săfi şi a-şl relua înapoi soţia. E mal mare mila să-l vezi. DIN STREINATATE —— —— ■ III III !■■■■«« Fu Abrahaiu modern.-Un arendaş din Wooster (Obio), Samuel Ilostettler, este omul cel mal fanatic din regiunea aceea. El se ocupă toată ziua cu cestiunile religioase şi Biblia este singura lui carte pe care o citeşte cu mare râvnă. Sub această influenţă religioasă, Samuel a încercat acum cît va timp să sacrifice pe fiul săO cel mare, după cum odinioară a făcut'o Abraham. Ilostettler ş’a închipuit că D-zefi i-a dat porunca ca să reinoiascâ sacrificiul lui Abraham. Pentru aceasta, el a chemat pe fiul săO, îl conduse in curtea caselor moşiei, şi amîndouî, construiră un fel de eşafod din "bucăţele de lemne. Soţia lui Samuel, surprinsă de strania ocu-paţiune a bărbatului săO, Începu să-l supravegheze de aproape. Cînd rugul fu sfîrşit, biata femee. văzu pe bărbatul săO cînd scotea din buzunar un enorm pumnal şi că in acelaşi timp cheamă lingă dînsul pe fiul săfl. Mişcările acestea ale lui Samuel, edifică pe dată pe soţia sa asupra teribilei intenţiunl a maniacului. Cu curagiul pe care î-1 dedea, dragostea sa părintească, femeea se repezi îu curte spre s-şl apăra copilul. — înapoi, femee, ii strigă Ilostetter ; D-zefl mi-a poruncit să-I dau un sacuficiu sivei fi pedepsită să te prăjeşti în flăcările iadului, dacă vel căuta să mă împiedici. Sărmana femee, recunoscu atunci pe deplin starea de nebunie a bărbatului săO şi se repezi cu o deosibită energie asupra bărbatului ca să-l dezarmeze. O luptă teribilă se încinse atunci între bărbat şi femee. In nebunia lui religioasă, Samuel apucase copilul de gît şi era să-l înjunghie. Iu culmea desperării, femeea răcnind ca o nebună, se repede din nofl asupra nebunului şi căută din noO să-l desarmeze. Maniacul loveşte de mal multe ori cu cuţitul pe soţia sa, caro cade în nesimţire la pâmînt. Din fericire însă, vecinii şt oamenii din serviciu, alarmaţi de zgomot, afl sosit la timp, pentru a scăpa copilul din mina nebunului. Femeea, care avea răni grave peste tot corpul, a fost transportată pe braţe piuă la medicul din apropiere. Nebunul arestat, a fost dat pe mina autorităţilor. Depe|ile^di^erî {Serviciul «Agenţiei Domine») Canea, 1 Septembre. — In urma inciden tulul de la 27 ; August, amiralii afl interzis bastimentelor turceşti, cari afl trupe pe bord, de a staţiona in vr’o rază oare-care a apelor eretane. Cînd guvernul otoman va îmbarca convalescenţi pe vre-o corabie, aceasta va trebui să nu aibă soldaţi pe bord, căci în caz eontrarifl i se va interzice să staţioneze unde-va. Atena 1 Septembre. — Guveruul a adresat puterilor o notă propunîud, ca îndată după semnarea preliminărilor de pace, supuşii greci, cari exercitează un comerţ î i Turcia, să se poată reîntoarce înapoi. Nota mal propune reluarea navigaţiunel, întoarcerea refugiaţilor îu Tesalia şi amnistia pentru Grecii, supuşi otomani, cari afl servit In armata grecească. Madrid, 1 Septembre.—Oficial, Garnizo-na din Victoria Tunas, coprinde 215 oa- profesoare streine. Medicul institutului este d-l dr. Râutzoiu. In anul acesta elevele externe şi semi-inter-ne se vor putea bucura de avantagiul, că pe dinaintea institutului circulă o linie de tramway. Înscrierile afl început deja şi vor continua couform ultimei circulărî ministeriale numai pînă la 15 Septembrie. INSTITUTUL de PETE „Oh. BORCK” Fondat în anul 1850 BUCUREŞTI. — Calea Moşilor, 158. Curs primar, secundar şi licett complect. Acest Institut fiind pus sub controlul direct al Onor. Minister, cursurile se predă întocmai ca la şcoalele Statului, iar certificatele liberate de noî sunt valabile pentru bacalaureat. înscrierile se fac îu toate zilele, iar cursurile încep la 10 Septembre. Directoare, Jnlle V. SiînlcMcn. „Despina Doamna" Institut de educaţiune pentru Domnişdre BUCUREŞTi 19, Strada Batiu-Vodă, 19 Snb Direcţiunea D-şoarelor PAULINA HARALAMBIE şi ANA B0NNIS LiceG, cursuri primare, facultative, ele. Internat, seini internat şi externat. Deschiderea cursurilor se anunţă de 1 Septembre. înscrierile se fac tn toate zilele în cancelaria şcolef. Se trimet prospecte după cerere. www.dacoromanica.ro I P O C A 3 Un cuib de boernaşî Mercuri, 3 c., «EPOCA», va începe să publice în foiletonul său traducevea unuia din cele mai însemnate romane ale lui Ivan Turghenief: Un cuib de boernaşî. Numele marelui scriitor rus este astă-zi cunoscut în toată lumea cititoare. Nimeni n’a ştiut mai bine ca Turghenief să zugrăvească viaţa intimă a poporului rus, cu obiceiurile, simţirile şi aspiraţin-nile lut] UN CUIB DE BOERNASi este una din cele mai desăvîrşite lucrări ale bătrînului scriitor; este o povestire uşoară, plină de sen-saţie, luată din viaţa mijlocie a poporului moscovit. Un cuib de boiernaşi este o icoană vie a obiceiurilor ruseşti, o operă plină de observaţii, şi cea mai mişcătoare, poate, din cîte a scris Turghienef. Romanul UJ¥ CUIB BE BOIERNAŞE va stoarce lacrimi chiar inimilor de piatră, va mişca chiar sufletele cele mai nepăsătoare, la frămîntările ini-meî omeneşti, prin peripeţiile dureroase, tablourile pline de duioşie, sbuciumul şi întîmplările cele mai nenorocite, scrise de mina unui maestru al romanului lumei moderne. Prin romanul Un Uuib de boernaşî, autorul şi-a ajuns un îndoit scop: a făcut pentru cititorii rafinaţi, cu gustul subtil, o operă de arta desăvîrşită pe care tot de o dată, o poate citi, cu aceiaşi sete, poporul, graţie frumuseţeîşi duioşiei în care este înfăţişat sufletul omenesc. UJ¥ CUIB BE BOEIl- JVAŞI, este un roman pe care îl pot citi, cu aceeaşi plăcere nesăţioasă, atît publicul mare, cît şi cititorii cu un gust mai ales. meni şi 125 bolnavi. Această garnizonăn’a capitulat de cît după o rezisţenţă eroică. Comandantul, trei ofiţeri şi 75 soldaţi, avînd armele lor, au plecat escortînd pe răniţi şi bolnavi. Atena, 1 Septembrie.—Se discută planul financiar Lambros-Coromias, pro-punînd punerea sub supraveghiarea uneia sau mai multor puteri serviciul întreg al datoriei publice fixată la 29.000.000 lei şi dea emite, sub garanţia puterilor, un împrumut de 400.000.000 lei, necesar pentru a acoperi deficitul răsboiulul, a stinge datoria flotantă şi a desfiinţa, în mod gradat, cursul forţat. Depeşile de azi (Serviciul «Agenţiei Romîne») Triest, 1 Septembre. — Un ciclon violent a cauzat erl pagube considerabile la Ser-voia. Roma, 1 Septembre.—-Producţia griului In 1897 se urcă în Italia la 30.000.000 ectolitre, contra 51.000.000 în 1896. Barcelona, 1 Septembre.—Sampau a primit vizita tatălui şi a celor doul fraţi al săi şi i-a Îmbrăţişat plluglud; el a protestat In contra calificării de anarcliist ce i s’a dat. Totis, 1 Septembrie.—împăraţii Fvantz Ioseph şi Wilhelm aii asistat la manevrele de azi dimineaţă.—Pretutindeni au fost aclamaţi în mod frenetic de o mulţime imensă. Seara s’aii întors la Totis. Paris, 1 Septembrie.—Regele Siamulul a remis d-lul Felix Faure Ordinul marel Coroane (Maha Chakri), cu cordon galben, care este reservat numai Suveranilor. Paris, 1 Septembrie.—Temps anunţă că regele Siamulul a declarat că după călătoria sa în Englitera se va Întoarce la Paris şi va Petrece acolo clte-va zile incognito. Willafranco, 1 Septembrie. — Iu urma unei vijelii manevrele corpurilor al 3-lea şi al 4-lea cari trebuiau să aibă loc mîine în presenţa Regelui, s’afi amlnat. Paris, 1 Septembrie. — D. Măline a comunicat consiliului de miniştri că recolta griului în 1896 se urcă la 8.855,689 ectolitre pentru 6.544.860 ectare semănate ; in 1896 recolta a fost de 119.742.416 ectolitre pentru 6.870,352 ectare. Cu ocazia călătoriei sale în Rusia, d-nul Faure a semnat un decret coprinzîud 463 graţieri individuale. \Saint Sebastien, 1 Septembrie.—D. Taylor, ministru al Statelor-Unite, a remis scrisorile sale de rechemare Reginei. D. Wods-ford a remis apoi scrisorile sale de creanţă concepute In termeni amicali. La 14 Septembrie a. c. se vinde prin licitaţie benevolă, casele şi locul lor cu 2 feţe, din calea Dorobanţilor, No. 27, şi strada Cătunului No. 4, în total (ca 2,820 in. p. safi în loturi. Licitaţia se va ţine la ora 10 a. m„ In calea Dorobanţilor, 27. ULTIME INFORMATIUNI O telegramă sosită azi din Reinek (lacul Constanţa), ne anuţă că MM. LL. Regele şi Regina aiX sosit erl la Castelul Weinburg. Aflăm că toate hlrtiile mal importante ale ministerului de finance sunt trimise la Creditul Rural d-lul Tacite Protopo-pescu spre a-şl da avizul asupra lor. D. Em. Culoglu, secretarul general al ministerului de finance, precum şi ministrul de finance ad-interim, d. Fere-chide, iscălesc numai resoluţiunile d-lul Tacite Protopopescu. Ministerul de răsboiu a comandat la fabrica de arme din Steyr, Austria, 22.000 de arme Mannlicher. Şi cînd te gîndeştl că acelaşi d. Sturdza striga cît putea că puşca Mannlicher nu e de cît un ciomag. Săptămîna viitoare se vor începe lucrările de la Bragadiru pentru captarea a--pelor. Lucrările vor fi conduse de d. inginer Radu, conform planului aprobat de minister. Lucrările vor fi terminate în primăvaru anului 1899. D. Ferechide, ministrul de interne, a luat—de o bucată de vreme—în dragoste laşul. Dragostea d-sale se manifestă însă numai de la distanţă. Ministrul trece prin {capitala Moldovei, fără a se opri. Cu prilejul ultimei sale treceri prin Iaşi, s’a remarcat faptul ciudat, că—de şi se ştiea pozitiv că d-sa va trece prin oraş,—totuşi nicl-o personalitate politică nu s’a dus la gară. Evenimentului din laşi i se telegra-fiază din Paris, cu data de 1 Septembrie, că un violent incendiu a isbucnit în boulevard Saint-Germain, 79. Edificiul librăriei Hachette a fost prada flăcărilor. Peste 300 de amploiaţi al casei aii rămas fără ocupaţie. O telegramă din Sofia, transmisă de Agenţia Romînă, asigură că după infor-maţiuni din sorginte autorizată, ştirea dată de mai multe ziare din Budapesta şi Bucureşti, între cari şi Epoca, privitoare la asasinarna cîntăreţel romîne Olga, este lipsită de temeiu. Am dori ca această ştire să fie adevărată. Dezminţirea însă este prea laconică. Manevrele armatei franceze se urmează în nordul Franţei, conform programului stabilit. Ele se vor termina printr’o revistă, la care vor participa peste 50.000 oameni. Preşedintele republicel, d. Felix Faure, şi regele Siamulul Chulalongcorn vor azista la revistă. Detaliu curios : printre generalii comandanţi de divizie al armatei franceze este unul care poartă numele de Ales-sandri. Se vorbeşte că un grup de sturdziştl în cap cu d. G. D. Palladi, vor înfiinţa în curînd un ziar de cinci parale. Se poate că se va reînfiinţa Gazeta Poporului de tristă aducere aminte. Acceleratul de Moldova a sosit azi dimineaţă cu întîrziere de o oră. Această întîrziere a provenit din cauza unul accident, care a făcut ca vagonul de dormit să nu ’şl mal poată continua călătoria. Din pricina aprinderel unei roţi, vagonul a trebuit să fie lăsat în drum, iar pasagerii, cari 11 ocupaţi, muţiţi în vagoanele de clasa I-a. Ministrul instrucţiunel publice a numit pe d-nil dr. Ştefan Posa, suplinitor al catedrei de patologie internă şi Leon CozmovicI, suplinitor al catedrei de botanică şi zoologie medicală,—ambii la universitatea din Iaşi. Parchetul tribunalului Ilfov a ortnduit ast fel zilele de serviciu ale d-lor procurori. Luni şi Marţi va fi de servieifi d-nul Ca-targiu; Miercuri şi Joi, d. Cantacuziuo ; Vineri, d. Sărăţeanu, prim-procuror; Sinibătă şi Duminică, d. Nicolafi. Comisiunea numită de ministerul instrucţiunel pentru concursurile la Asilul «Elena Doamnă» şi la şcoala centrală de fete, va pleca Duminică seara Ia Craiova. Concursurile ce eraţi să se ţină mîine la Craiova s’ati amînat pe Luni. D. P. P. Carp, a plecat a-seară, prin Arad, Ia Abbazzia. Opinia din laşi ne aduce ştirea că pe ziua de 1 MaiO 1898, st. n. direcţia C. F. R. a botărît să înfiinţeze trenuri exprese Bucureşti, Berlin şi Constanţa— Berlin. Cel dinţii va fi zilnic, ultimul va circula de trei ori pe săplămînă. Parcursul se va face In 36 de ore. Trenul va fi compus din vagoane de dormit, clasa I-a şi a Il-a, vagoane restaurant. Iaşii va avea legătură cu aceste trenuri prin Paşcani. De la introducerea acestor trenuri, drumul dintre Iaşi la Bucureşti se va face, via Paşcani, în 10 ore. Lucrările de fierărie, în valoare de un milion 200.000 lei, pentru atelierele C. F. R. din laşi, s’afi dat şantierului din T.-Severin, înfiinţat de d. Gr. N. Mânu. Biblioteca centrală a Statului s’a deschis astă-zî. Sălile de lectură vor fi deschise publicului, în toate zilele de lucru de la orele 9 dimineaţa pînă la 6 seara. Astă-zl s’aQ început concursurile de admitere la externatele secundare de fete. Numărul candidatelor este foarte mare. Părinţii, ca ori ce persoane străine, nu aQ fost admişi să asiste la examene. D. Em. Ghica, ministrul ţărel la Viena, a părăsit Sinaia mergînd Ia Viena şi de aci se va duce la Buda-Peste spre a intîmpina acolo pe M. S. Regele Nostru. Colonelul Botez Diculescu, va veni înaintea unul consilia de anchetă, care va decide dacă nu e cazul ca d-sa să ’şl piardă şi gradul, pentru greşeli grave In contra onoa-rel de om şi militar. Se ştie că colonelul Botez Diculescu, a fost condamnat de consiliul de războia al corpului 4 de armată la 3 luni Închisoare. Consiliul a uitat Insă să se pronunţe asupra pierderel gradului. Pentru acest motiv, colonelul va trece acum Înaintea unul consilia de anchetă. Acest consilia se compune din d-nil general Răsti—preşedinte; colonelil Giosanu, Sica, Lambrino şi BaldovicI—membri. In gara de Nord s’a început şi se urmează cu activitate instalarea lumi-nel electrice. Toate biurourile direcţiunel C. F. din gara de Nord vor fi iluminate cu electricitate. Instalarea complectă va trebui să fie gata peste o lună de zile. gumentelor ingenioase produse In Franţa, cu prilejul discuţiunel acestei legi. Numai atît, că toate acestea afi fost schilodite, printr’o rea traducere. ♦ ♦ * Iată cum a fost constituită curtea din Iaşi : Secţia I.—Prim-preşedinte—d. I. Bu-rada; membri—d-nil Porfiriu, N. Vo-lenti, G. Dimache, Al. Hina si Gh. Roiu. Secţia II.—Preşedinte — d. I. Vrăn-ceanu ; membri — d-nil M. Cantacuzino, DonicI, M. Şuţu, M. Grigoriu, D. So-fian. Camera de punere sub acuzare. Preşedinte—d. M. Şuţu ; membri — d-nil N. Volenti şi M. Grigoriu. Distinsul practician de copil, d. dr. N. Thomescu, medicul primar al spitalului de copil, s’a întors în Capitală. D. An. Stolojan la Carlsbad Trei categorii de taxe sunt In vigoare la Carlsbad pentru băl, muzică, etc. Prima categorie de 6 florini pentru negustori, funcţionari şi pentru oameni de o condiţie socială mal modestă ; a doua categorie de 12 florini, pentru profesiunile libere ; a treia categorie de 18 florini, pentru marii proprietari, bancheri, excelenţe, etc. Să venim acum la o Intîmplare nostimă: Intr’o zi, colonia romlnească din Carlsbad observă pe lista pasagerilor, următoarele nume : D. Stolojan, negustor în Bucureşti, cu familia. — Cine e negustorul Stolojan din Bucureşti ?—întrebară membrii coloniei romîne. — Un burtă-verde,—răspunde secretarul băilor. Care nu fu mirarea membrilor coloniei romîne, cînd a doua zi aă văzut plimbtn-du-se prin parc pe ministrul An. Stolojan. — De ce s’o fi înscris în lista călătorilor ca negustor ?—Întreabă d. profesor Demarat pe un amic al săă. — Ca să facă economii. Dacă spunea că e ministru saă mare proprietar, atunci plătea taxa de 18 florini ; dar ca simplu negustor plăteşte numai şease florini. BIBLIOCIBAriE D. George I. Lahovary, preşedintele înaltei Curţi de Compturl, s’a întors de la Marien-bad, si a luat preşedenţia înaltei Curţi. C. F. R. victimă Lucrul s’ar părea greă, dar totuşi nu e imposibil. Dreptatea de aseară arată toate gheşefturile făcute de Melisiauu In timpul absenţei d-lul Robescu. Lei D 1.000 de la asanarea părţilor excentrice ale oraşului; 3000 de la canalizare ; alte 10.000 de la pavare... lista gheşefturilor este lungă. Am luat totdeauna apărarea văduvelor şi a orfanilor,—a celor nedreptăţiţi In genere şi nu vroim nici ca d. C. F. Robescu, să fie victima spoliaţiunilor unul om fără inimă şi cuget, ca Melisianu. Pentru regularea eomturilor Intre cel doi tovarăşi, putem complecta lista Dreptăţei. Să ceară d. Robescu socoteli lui Melisianu îucă pentru următoarele afaceri: compania de Liege, hala Amzel, canalizarea Lobel, furajul Tâtărescu, etc. etc. «Bunele socoteli fac pe bunii prieteni», spune proverbul. Nu vroim duşmănia celor doul tovarăşi, dar nu vroim în acelaşi timp nici ca d. C. F. R. să fie exploatată. D. Maior IvanovicI, inspectorul general al muzicelor militare din ţară, a fost trimes de ministerul de războit! Ia Viena pentru a studia organizaţiunea muzicelor militare austriace, după modelul cărora se vor reorganiza şi muzicele noastre de regimente. Din 32 concurenţi, pentru anul I al şcoale! de telegrafie, au reuşit următorii elevi: Buşan Mihail, Şerban Gheorghe, Ionescu Vasile II, Negoescu Teodor, Micu Ion, Cre-ţulescu Nicolae, Grigorescu Haralambie, Ghiţescu Nicolae II, Popescu Traian, Vasi-lifl George, Dimitriu S. Constantin, Popescu Ion III, Rădulescu Ştefan, Stadion Nicolae, Stefănescu Const., Constantinescu Matei, Moscu Ştefan, Stoicescu Dimitrie II, Uiescu Radu, Stepleanu Nicolae, Conea Dimitre. Mîine se încep, înaintea Curţel din Galaţi—secţia a II—dezbaterile în procesul Robescu. Complectăm aici constituirea curţilor şi a tribunalelor. Iată numele preşedinţilor curţilor cu juri pentru viitoarea sesiune. Ilfov—d. Dîmboviceanu. Prahova-BuzăO—d. Iulian. Argeş, Muscel şi Dîmboviţa—d. Atlia-nasovicl. Vlaşca şi Teleorman—d. Budişteanjfî. * * * AQ fos delegaţi judecători de instrucţie, la Cabinetul 1—d. Vasiliu, Ia Cabinetul 2—d. Săvescu, la Cabinetul 3—d. DrăghicI, la Cabinetul 4—d. Urlâţeanu şi Ia Cabinetul 5—d. Virgil Alexandrescu. La Iaşi, anul judecătoresc s’a deschis printr’un discurs al procurorului general, d. T. Mîndru, care a citit timp de o oră mal multe fol de hîrtie contra legel Berenger şi a proiectului d-lul P. Grădişteanu. D. Mîndru s’a făcut ecoul tuturor calambururilor, cuvintelor de spirit şi ar- A eşit de sub tipar şi se află la toate librăriile din ţară Cartea de citire pentru clasa II primară de A. I. Odobescu şi V. Gtr. Borgovan. precum şi Cartea de citire pentru clasa IV primară urbană de Gr. I. Ionescu Gion, V. Gr. Borgovan profesori şi G. Stoenescu, G. C. Io-nescu, N. Gh. Costescu institutori la şcoala de aplicaţie a şcoalel normale de institutori. A-mîndouă cărţile aceste aQ fost aprobate de on. Minister la concursul cărţilor didactice, din Iulie a. cor.—Limba cea clasică şi mlădioasă a lui Odobescu, graiul uşor şi plăcut al lui Gion şi competinţa celor lalţl colaboratori, In materie de pedagogie, ridică valoare acestor cărţi faţă cu toate celelalte de asemene natură. Editura H. Steimberg Bucureşti str. Şelari 18 n’a cruţat nimic ; tipar foarte îngrijit, clişeurl perfect reuşite, format şi preţ convenabil, — Fiecare carte işl are «Povăţuitorul» săQ, care se trimite gratis după cerere. D. Milial G. Mumuianu, institutor şi directorul şcoalel primare de băeţl No. 3 Bucureşti, a dat la lumină următoarele cărţi didactice: Geogra judeţului Ilfov, Harta judeţului Ilfov şi planul Bucureşti. Aceste cărţi sunt lucrate cu o deosebită fineţe. Aprobate de ministerul instrucţiuuel publice ca cele mal metodice. Pe lingă acestea, a mal scris : Libret de note cu diferite modele de petiţii, precente pedagogice, desen liniar, aflarea suprafeţelor şi volumului ? Un desen geografic şi liniar. AQ apărut şi se află in depozit general numai la ...... ............ LIBRÂRIA la biserica albâ Bucureşti. Calea Victoriei, 85 următoarele cărţi: TH. D. SPERANTIA 1. C»« practic tle citire şl reciti») imit pentru cl. I secundară, 1,20. 2. Curs practic de coinposlţinni, citire $1 reclta-ţiunî pentru cl. II secundară, 1,50. 3. Curs practic de composifinnl, citire cu 11-t ere ciri liane şi reci taţi uni pentru cl. III aecun. 1.40. 4. Curs practic de stil şi composiţiuni pentru cl. IV secundară, 2. 5. Gramatica latiu& pentru cl. I secundară. G. necdote, voi. I (ediţie <îe lux). 7. Omer Întinerit. Dr. URECHIĂ Elemente de Igienă (ediţie nouă). Lucrare aprobată de ministerul Instrucţiunel publice pentru usul «coaielor secundare. Preţul 3 lei 50 bani. 0. G. BUZ0IANU 1. Elementele de geografie pentru cl. I secund. 2. Continentele (Africa, Asia, America şi Oceania. Vor apare în curînd de G. T. BUZ0IANU 1. Ilarii» Europei, flzloi al politică (in & dona ediţie). 2. Harta României, 8. AtlaMnl complect ui lumei (lucrate in Institutul Freytag & Bernod din Viena). TH. D. SPERANŢIA şi FL. DIMITRESCU Caete de dictando - ortografic (întocmite într’un mod admirabil după tabloul ortografici aprobat de Ministerul Cultelor pentru ol. II, III hi IV primară. Cu oaet 36 b- Cnrs de «criere verticală şl Desemn liberă, oonform programei oficiale în rigoare, II, III ;1 IV primară. Un oaet 30 bani G. ADAMESCU Manual de Poetică pentru şcolile romineetl: Eaem. ple, Regule, Analise literare, Notiţe Istorice, 6 lei. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publlcaţiune D-nul Ion Vasilescu, adjunct, la intendenţa divisiel I de infanterie din Turnu-Severin, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săfl patrimonic de «Vasilescu» acelui de «Cărstocea» spre a se numi «Ion Vasilescu Cărstocea». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art, 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voit să facă oposiţiunile In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Liceul FAMILIA din Ploeştî INSTITUT DE FETE 35, Strada Justiţiei, 25 Cea mal veche şcoală secundară privată, din Ploeştî. Autorisată din nofi, conform noului regulament pentru Invăţămlntul privat. Cursuri primare şi liceale, complecte. Cursuri de limbi streine şi dexterităţi. La axamenele de finea anului şcolar din din Iunie trecut, deplin succe, atit dinaintea comisiunil rlnduite de Minister cît şi la şcoa-lele primare ale Statului. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Prospecte se trimit la cerere. - cAtut D. qV Fondat în 1887 % IAŞI *4#U, 8 (O* Acest institut se împarte în două secţiuni: SECŢIUNEA PRIMARĂ şi SECŢIUNEA LICEALĂ. Un corp profesoral, ales printre cel mal buni institutori, profesori şi preparatori, va preda cursurile prevăzute în programele Statului, pentru secţiunea primară. Elevii secţiune! liceate vor urma cursurile liceului naţional, sare se află alături şi în institut vor găsi întreţinere şi creştere perfectă; preparatori, aleşi cu îngrijire, vor pregăti lecţiunile zilnice împreună cu elevii.—Această secţiune s’a reorganizat spre perfecţionare. * Limba francesă şi germană se vor preda cît se poate de serios şi într’un mod metodic, de către profesori şi pedagogi, clasaţi printre cel mal de s*eamă în Franţa şi Germania. Muzica, âtit cea vocală cît şi cea instrumentală, precum şi desemnul şi cele-l’alte arte de agrement, se învaţă cu cel mal buni maeştri. înscrierile încep în 15 August şi ţin pînă la 1 Septembre st. v. Pentru ori-ce lămurire, a se cere broşura explicativă a şcoalel, care se va trimele imediat; adresa să fie dată în mod destid de citeţ şi de lămurit. direcţiunea. WT AVIS Aducem la cnno.ştin*a onor. părinţi cari ar dori să’şî plaseze copiii in nulitate particulare de băeţl, că nu există nici un fel de legătură intre domnul profesor Eniu Bălteauu si institutul anunţat, snb acest nnme, prin gazete, de un domn Popescn. I>-nni Bălteanu ne-a treent nonă, sunt deja 3 ani, pe eale legală si cu aprobarea onor. Minister al Instrne. publice, institntul său de băeţl „IA-ccul Worfmi”. Cil acea ocasiune d. Bălteann s'a obligat a nu mai putea vre-o dată deschide institut de băeţl şi chiar acrim ne-a ItSif 'Mj.hllA'i' S.\r ŞCUfS, că nn are nici un amestec, şi nici nn va da măcar leeţiunl iu institutul acelm domn Popescu. Or. Jft. lirnnils.ti I Directorii liceului G. C, li răgit \ Modern de băeţl. Bucureşti, Calea Victoriei, 190. Staţiunea climatică Cîmpulung PENSIONATUL ROMÂNO- FRANCEZ de domnişoare Autorizat de Onor. Minister, pentru curs primar şi gimnasial Complect Organizai Sub conducerea unei asociaţiunt de profesori şi institutori. Instalat din nofi în cea mal salubră, mal spaţioasă şi mal împărţită casă din oraş In anul şcolar 1896—97, absolut toate elevele cursului primar şi gimnasial afi fost promovate cu succes, înscrierile Încep la 10 August. A se adresa D-nel ML. F.orent Câmpulung. Şcoala-Nouă-Negoescu INSTITUT de DOMNIŞOARE Liceu, Cursuri Primare, Facultative, etc. Internat, semi-internat şi externat BUCUREŞTI Calea Moşilor, S truda Armenească, Bulevardul Carol. Directoare, d-na L. GR. LEHLIU Anunţă deschiderea cursurilor pe ziua de 8 Septembre. înscrierile noul se fac în ori-ce zi de la 8 dimineaţa pînă la 7 seara. Pentru d-nil AGRICULTORI! SAL.AMFHA lui NCMA IHTI V remediu sigur în contra Tăciunelui (Mălurel) Se întrebuinţează în ţara noastră de peste 20 (două-zeci) de ani! SARAMURA lui Numa Dupuv nu are nevoe de recomandaţie; o recomanda de' ajuns strălucitul succes obţinut atît în ţară cît şi în străinătate. Dar nu putem stărui destul asupra confuziei ee a produs în unele părţi diferiţi imitatori, cari se servesc de denumirea de saramură, pentru a desface marfa lor fără valoare. Nu există decît o singură saramură veritabilă aceea a lui Numa Dupuy, unicul antidot în adevăr infailibil în contra tăciunelui. Toate cele-lalte salamure aruncate de erl alaltăeri pe piaţă, sunt imitate, neputincioase. Saramura originală a lui Numa Dupuy se găseşte de vlnzare In toate oraşele, dar D-nil Agricultori să bine-veiască a cere anume preparatul lui Numa Dupuy. Sute de certificate din toate unghiurile ţărel atestă calităţile eminente ale Hartuuurel lui Numa Dupuy. Representantul general Benvenisii Craiova www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 1» MIE d’AGHOJOrE COPILUL PRĂPASTIEI — Ara, răspunse Elena, că trebue să plec, să plec numai de cit... dar, mal înainte trebue să fi născut. — Atita numai, răspunse Zenaida ; aşteaptă numai puţin să-mi termin dejunul. Bâtrlna eşi, iar Elena citi din nofl In marele ziar, o informaţiune ast-fel concepută : «Dintr’o sursă autorizată, suntem informaţi, că ambasadorul nostru la Petersburg, d. marchiz de Forbac, a obţinut un congediu de cîte-va zile, pe cari le va petrece la Paris. Adorabila soţie a ambasadorului nostru, nu a putut, din cauza sănătăţii sale zdruncinate, să urmeze pe marchizul în Rusia şi numai pentru a petrpce cîte-va zile in familie,(marchizul se întoarce în Franţa.» Ochii marchizei, dilataţi de spaimă, rămăseseră împietriţi pe acea informaţiune fatală, care o inspăimîntase într’un mod teribil. Viaţa el, averea, onoarea, viitorul, toate acestea ii erafl în joc. Marchizul voise să-I facă o surpriză; venea vesel şi voios, pentru a găsi casa... goală. Cum va putea ea să-I explice lipsa ? Scăparea safl peirea el, nu erafl acum de cît o cestiune de timp ; cîte-va ore, safl cîte-va minute chiar. Trebuia să fie In palatul el ca să-l primească ; trebuia să fie scăpată de sarcină. Această lovitură fu atît de teribilă pentru marchiză, în cît In momentul cînd Zenaida intră în cameră, ea era încă sub im-presiunea groazei. Prezenţa bătrînel mal o învioară puţin. — Ascultâ-mă, ÎI zise marchiza, pe dată ce o văzu, trebuie cu orl-ce preţ să mă faci să nasc numai de cît. — Bine, draga mea. răspunse bătrlna, efl nu înţeleg nimic din graba asta subita, dar să încerc ; sper să fifl la înălţimea si-tuaţiunel. — Scapă-mâ, scapă-mă ! trebuie cu orice preţ. Iţi voi da averea mea, dar scapă-mă ! exclamă Elena. — Aide, linişteşte-te şi te plimbă puţin prin odae, vel scăpa pe dată ; să al numai puţină răbdare. Şi susţinînd de subţiori pe tînăra fe-mee, o ajută să facă cîţl-va paşi în lungul camerei. După primii paşi însă, marchiza începu să scoată mugete îngrozitoare de durere. — Acum, momentul suprem se apropie, reluă bătrîna Zenaida. După cîte-va minute, durerile deveniră din ce mal acute. Bătrîna Ferand, foarte atentă la datoriile el nu scăpa o singură mişcare a bolnavei. Această tortură a durat ceasuri întregi, şi tocmai spre seară, bătrlna moaşe, cu familiaritatea limbagiulul, obicinuită femeilor de această meserie, exclamă, ridicînd un copilaş, nofl născut, în braţele sale: — El, acum fii pe pace, draga mea, comedia e sfirşită ; al un băeţel drăguţ. — Aşa-I că nu e tocmai grefl să naşti un copil ? In zadar însă moaşa se silea ca să în- veselească pe lăuză, căci dînsa nici că părea să audă cuvintele acestea. Elena căzuse lntr’o stare de slăbiciune extremă şi de nimic din cele ce se petre-ceafl în jurul el nu-şl mal putea da seama. Zenaida “profită degaceste cîteva momente de amorţeală pentru a îngriji de noul născut. Căută în pachetul pe care «Maria Ma-rechal» îl adusese în ajun şi decoperi acolo toate cele necesare pentru copil, lucruri pe cari Elena le cumpărase în ajun prin comisarul de stradă. După ce îmbrăcă copilul în rufăria luc-soasă, care o făcu să esclame de mirare, ea îl aşeză în pat Ungă mamă sa. — Aide acum, draga mea, bea acest medicament repede, aceasta are să te întărească numai de cît, adăogă bătrlna în-tinzlnd un pahar lăuzei. — Trebuie să-mi dai putere numai de cît căci neapărat trebuie să plec, să plec pe dată. — Vom încerca, de şi e foarte periculos şi de... poţi chiar să mori. — Să mor ! nu e nimic, răspunse repede Elena, totul este să ajung la timp. — Aşteaptă cel puţin piuă mllne. — Nici un minut. Ajută-mă, dă-ml ceva care să mă întărească, şi apoi după ce mă vel îmbrăca să mă sul îutr’o trăsură. — Dar copilul acesta? adăogă bătrîna Zenaida care observase că Elena nici nu-1 privise odată pînă atunci. — Copilul ? îl iafl cu mine ; tatăl săfl îl aşteaptă. — Ceea ce socoteam şi efl, răspunse Zenaida, căci altfel nu l’al fi gătit cu atîta lux ca să-l trimeţl la «copil găsiţi». Elena ridică din umeri cu mîndrie şi a-pol adăogă din nofl. — Imbracă-mfl repede şi spunem ce tre-bue să fac pentru ca să nu-mi vie răfl pe drum. Văzîndu-o atît de decisă, d-na Ferand îşi zise în gînd: — Trebue să se ascundă aci un mare secret, dar cea ce am mal bun de făcut efl, este ca să nu mă amestec de loc şi să dafl toate ajutoarele, cari mi se cer, acestei tinere fiinţe. Apoi, cu o dibăcie, de care nici odată nu s’ar fi arătat capabilă, bătrîna Zenaida făcu întreaga toaletă marchizei. — Acum, reluă Elena, după ce scoase din sacul săfl de drum, o medalie mare de aur ; te rog atîrnă aceasta la gîtul copilului şi trimete să-mi aducă o trăsură. Să-mi căutaţi însă un cal, care să scapere pietrele pavagiulul. Plătesc o sută de lei ca să mă conducă pînă la biserica Madelleine. — Cunosc pe un birjar bun aproape de aci; vă voifl l'ace imediat afacerea. In curînd tropotul unul cal nervos se auzi sub fereastra Elenei. — Iafl copilul cu mine, zise «Mărie Ma-rechal» ascunzîndu-1 sub cutele dese ale mantiei sale ; d-ta te rog du-mi la trăsură sacul mea de drum. Iacă acum şi pentru osteneala d-tale, a-dăogă ea, punînd în mîna bătrînel un bilet de o mie de lei. XIII Bucuria marchizei ctnd a văzut pe bărbatul său Deşi foarte slăbită de suferinţă, marchiza avea o înfăţişare superbă. înainte de a părăsi casa în care născuse, ea avu grija de a se sulimeni pînă şi în urechi. Condusă ca o vijelie, de calul superb pe care birjarul îl înhămase la caretă, în vederea preţului generos care i se oferise, mar- ehiza purta sub mantie copilul cu care cu cîte-va minute Înainte îl născuse şi care acum i se părea o sarcină de care ar fi voit să se debaraseze cît mal curînd. Nici o afecţiune, absolut nici una nu o lega de mica făptură. Şi în prada frigurilor cari începuse să-I agite* corpul, marchiza se întreba: Ce să fac cu copilul acesta ? Acest copil este o stavilă în viaţa mea, este chiar o ameninţare care îmi stă vecinie în cale; este inscripţiunea unei crime, a cărei pedeapsă trebue să o sufer; trebue ca el să dispară, pentru ca o dată cu el să se şteargă şi pata care mă apasă. , Marchizul a sosit, de sigur el mă aşteaptă ; cum mă va primi el oare ? Cum ÎI voiu putea oare explica cu cauzele acestei absenţe ? Şi cum mal cu seamă să-I fac să înţeleagă şi cum să-I explic efl cauzele stărel mele? Doamne ! Doamne ! ce încurcătură cu copilul acesta. Dar ce să fac cu el ? Unde să-l las ? In mijlocul acestei nelinişte sufletească şi în prada celor mal cumplite dureri fisi-ce, marchiza se uita zăpăcită în toate părţile. Ea se găsea tocmai pe o cale deşartă din cauza furtunel care bîntuise cu ceva mal înainte. O idee îl trecu prin minte : — Pentru ce n’aş descinde aci şi nu aşi lăsa în primul loc venit acest pachet care mă ambarasează. (Va urma). Dimitrie S. Neniţescu Advocat _________12, Strada Regală, 12. $4, Calea Dorobanţilor, 84 CEL MAI MARE ATELIER PENTRU MOBILA DE ARTA LUCRĂRI DE LUX precum şi specialităţi de TavanurI de lemn, Lambriuri. Mobile Bisericeşti şi diferite lucrări publice. Biurou special de desenurl arclii-tecionice pentru interior, la cerere. K Preţurile cele mal moderate. “ Cu stimă. I. 8clt mied! uger (Furnisoru! Băncel Naţionale)_ d————■f—M AVI» In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de per. soane, din familiile cele mal mari d î Franţa, aQ găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so cietatea noastră «PATRIA» oferă avau-tagiul că, în schimbul unul premia minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anua', pentru a fi asigurat cu lei 50.000. CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI |H*. I Strada Lipsea* I Ho. I Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-t schimb de monezi. Cursul pe ziua de 1 Septembre Î897 | Cump. Vînd 4*/» Rentă Amortisafaiiă. . , 89 — 90 S*/o 9 Amorti3abilft. . . 101 ’/» 102 ... ««/. 5»/, ObligaL de Stat (Cov, R.) . » Municipale din 1883 102 97 ~l, 102 97 7. 7< » », » 1890 98 98 >4 Scrisuri Funciar Rurale . 93 93 */« 59/4 » * Urbano . 83 7 89 7„ 5"/. » » » Iaşi. 85 V» 86 7. Acţiuni Banca Naţio aii. 1870 Î880 » » A" colt . 330 — 335 _ » Dacia Ro-- aia asig. 417 — 420 — » S-tea N tonala asig 460 — 465 S-tatea de ooastrucţiunl , 169 — 175 Florini valoare Austriacă. 2 IO 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hirtie . . 2 65 2 70 Les Veritables Eaux Mineralei da VICHY sont les Sources VICHY- £TAT c£lestins GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiger le nom sur la Capsule et i’Etlquette. Les Seules Veritables Pastllles de Vlchy sont les Pastilles YICHY-ETĂT labriqufees aveo les sels naturala extralts dea Eaux Vichv-Btat ComprimYsde Vichy aux aels naturels VICHY-feTAT pour prAparer J’eau aniflcielle de Vichy gszouse. Agent Otntral pour la ROVMANIE, BULGARIE, SERBIE : A. O. CaaiSST, Buesrsst Tipogafia „epoca M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. Fabrica UNIVERSALA* DE SOBE ŞI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE BAI R U S U Mi I Sistematice * FELINARE VENTILAŢli (te AER Ventilatore ** VOLPER Tii Uşi de Coşuri, cu cttei Ornamente de zinc ARTICOLE de menagiu RECITORI Sistematice Mobile de Grădină Jean Klaper BUCUREŞTI DEP0SITUL: Strada CAMPINEANU, No. 13. FABRICA: Calea V1TAN, No. 19 (staţia Tramvvayulul DudeştI) Se primesc comenzi şi reparaţiunl în această branşe. i'H Serviciul TECIIIMC Particular PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECIINICE în CAPITALĂ şi PROVINCIE snb conducerea d-ltii architect NICOLAE ME8EDEBU BUCUREŞTI Strada Semicerc, No. 9 (Sfinţii Yoevozî-Calea Griviţeî) Facere de: PBOECTE, PLANURI, DE VISE, Antimăsurătoare, EXPERTISE şi STUDIÎ în Architectură, Inginerie-hidraulică, Elf-ctrotechnică, Hotărnicie, Agronomie, Silvicultură şi Mine. Tot-odată Serviciul se însărcinează şi cu executări de orl-ce lucrări noul şi cu reparaţiunl. Doritorii din Provincie pentru orl-ce întrebări să bine-voească a Însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit. Se trimet la cerere Prospecte şi condiţiunl de plată. Orele de servicifl la «Biuropl Serviciului Teehnie Particular» sunt de la 9—12 a. m. şi de la 3—6 p. m. INIIWflIliHNIHMINNIIINM* MMM.H i A I IU1UI *11*11 lll( AU, institutoare Alea Carmen Sylva, 1 (Intrarea Cişmigiu) PRETCTDîDEîfl chiar In ţară, se caută persoane onorab'Ie şi active, capabile d’a se ocupa de vinza-rea unul articol nou şi foarte căutat. Capital nu e Decesar. Ori şi cine poate a se ocupa, chiar în mod accesor. filare Rahat şi salariu fix în cas de succes. •5—20 franci de căştigat pe zi, fără osteneală. Ocupaţie onorabilă si lesne. A scrie sub : B. B. H. 2, Oftice de Pnhlicttâ __________la Bruxelles (Belgia) Oonstantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Boulevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi l fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot‘oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondenţă. ULEIURI MINERALE PEÎfTRU UNS MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE PRODUSELE PABRICEÎ STEAUA ROIIIÂM Societate anonimă pentru Industria Petroleuluî Capital social: Lei aur 10*000,000 diu care Iei aur 7,000*000 deplin vărsaţi. Pentru COMENZI şi INPORMAŢIUNÎ A SE ADRESA REPRESENTANTULUl GENERAL IAŞI Str. Mitropoliei, BUCUREŞTI Calea Moşilor, 31. GALAŢI Str. Egalităţel, 16. INVENŢ1UHE { SINGURUL* PRĂPARATj NEÎNTRECUT' , PENTRU • CONSERVAREA: DINŢILOR I SOBE! SOBE! i«BE! „Urli».- „Pariglne“ „Germane" si „Belgiane" Sistemele cele mal noul şi practice. Construcţiunile ceia mal elegante. Maşine de Bucătărie Sistem American Buna funcţionare Garantată Lămpi - Lămpi - Lămpi Cele mal bune şi formele cele mal elegante. ARTICOLE DE MENAGltf: Porţelanuri, Cristaluri de „Baccarat“, Olăriî emailate din streinătate Taeămiiri de ALPACA veritabile. IF. SINGER 27, Strada Lipscani (în faţa str. Şelari) DE vâNZARE LA TOATE FARMACIILE DR0GUERI1LE Şl MAGASINEIE DIN _ . ŢARĂ Şl DIN TOATA LUMEA g SOCIETfe DE PR0DU1TS HYGIENIQUES g STAPLER 8c C2 ■ V1ENNE: PARIS: •XVIII. GENTZGASSE 27 FJE DUTEMPLE 197 » • DEPOUL GENERALpeniruROMANIA : 2 S Ji ■ • e • ■ i m m • ■ * • * f 8 8 ! PIMIBIE SOCIETATEA Dela renumita fabrică de Basalt Artificial şi de Ceramica GUST. ADOLPH IBAGH Capital social 2.500.000 întreg vărsat D . -n-H"iTvr Ss aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că Fondata tu anul 1794. cuponul de dividend No. 12 al exerciţiu- DE VlNZARE pe. preţurile fahricel la lul 1696,se plăteşte cu începere de Luni A M? F W. Mă VW 4 1T MT 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, o, a n x, ,M ,a casa de bani:a Iesdiek & «e, strada BUCUREŞTI. Strada Decebal No. 20. Lipscani No. 1. WATSONT «& YOEELL |maşinî agircole şi industriale; BUCURESCl — Strada Academiei, 14 (fost Raşca) Galaţi, Strada Portului_____Brăila, Strada Regală. I REPREZENTANŢI GENERALI Al FABRICEl Comp. maşini de Sforărie diu cele mai moderne Tot felul de maşini de curăţit şi spălat grîtt. Valţurl. Burate obicinuite şi centrifugale. — Burate orizontale (Ptansichter). EP Maşini de curăţit grişurl, de amestecat făina, etc., etc. maşini pentru fabricaţiune de: Ciment, Tar şi Ipsos Maşini penlrn fabricaţiune de celulosă şi hirtie Turbine verticale şi orizontale după pateutele proprie, pentru orl-ce cantitate şi cădere de apă muguri eu Aburi Motorl de gaz şi de petroliu. — Maşini de electricitate. > Maşini dinamo-electrice de curente continue, alternative şi alte sisteme ! Mectromoţori, Transformatori şi orl-ce maşini do electricitate ' pentru Mine, Elevat, etc. Toate obiectele pentru luminatul electric x-, nn . v-n Turnatorie special de fontă tare şi de oţel î TALOANE pentru Cal ferate, de lux, de persoane si de mărfuri, roate complecte pentru Vagoane de drumuri de fier principale, vicinale zi industriale _ INIMI pentru încrucişări de şine . Instalaţium complecte de I™EI putere ELECTRICA după sistemul propnfl, METALURGIE ELECTRICA. Apă de mată gasdsă, plăcută la gust. Cntărităre, re-oonstituantd, asimilabilă grafie fosfatului ce conţine In abondenţă; Ufâră, diuretică, digestivii; prin pre-senfa magnesiel, ea este fi puţin laxativă.—PersAnele sănildse o apreciasei pentru gustul tM plăcut: ea va fl un remediu suveran pentru anemiei; numai per-şinelestngenise nw trebuesc să abueese. Nu dsoolarsKi vinul MELE DIG APĂ DE MASĂ FĂRĂ RIVALA FERUG INCASĂ — ttAZO AZĂ - FOSFATATĂ Audi*. dootoMlul BEflNAD (InU. ohMnlo «irtumtttt) Fosfat de fer . . «.<15443 I Olorur de sod& . . 0-.8483S Sulfat de mr . . L07427 { Oxid de aiiuninioai Q.4T81M Sulfat de «mia . . 0.72597 ţ Ajihfdrit eaticilic . 0.89704 Carbonat de fer pcotondai . . . 1.T85U Carbonat de magnesie...............0.04414 s 11=11 i INiittoeadMoe ' iiMiimiimmiiiiimimimimiiimiiiiiii Principiile minerale ale ieeSrektr femginăm fosfatate din Melodic sunt împărţite fti aţa proporţiunl te In căt le pune in capul tu- < fuior acelora aunoscute in 5 ceea ce privescepuima-lor ~ reconetitutioă. — Fosfatul jbeă un roi considerabil ţi le di o valâre terapeutică nepreţuită printre apele n-nalbge eele mai însemnate : Busias, Fiansensbad, Boc klet, Pyrmont, Ore*»a, etc. Nu deooloreazi vinul HBIE3IE3 Cea mal bună APÂ MINERALĂ PURGATIVĂ este aceea de la: BREAZlI’Iasi premiala cu Medalia de Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor diu Bucureşti în 1894 şi recomandata cu preferinţă de d-nii medici. Efect projnpt si sigur. l>os» mică, gust plăcut. pereţi dar nnmai Apă minerală de BSEiZU ____ care se găseşte la toţi vînzătoril de APE MINERALE din Ţară. BUCUREŞTI - Ti tel 3. - BUCUREŞTI