SERIA n.—ANUL m. No. 549. Ediţia a trei» MARŢI, 2 SEPTEMBRI 1897 NUMĂRUL^IO BAN! ABOIAIIEIÎTELK Imcep la 1 şi 15 ale fle-e&rei Ioni fi se pl&tese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judece şi itreintitate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In streinătate 60 lei Sase luni ... 15 > > » 35 » Trei luni . . . 8 * > > 13 > Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. t - STRADA CLEMENŢEI - No. • TELEFON NOMiRUWO BANI A-Ht HJMCI CRI liE In Bucureşti şi judeţe ee primtto numai la Administraţie In streinătate, direct la aaminMrafU şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.........0.30 b. linia » » » III .... . 3.— lei » > » * II..........8.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un nnniăr vechii S0 bani ADMINISTRAŢIA No. ». - 8RADA CLEMENTEI - No 3 ^—————— Regimul bătăuşilor S’a hotărît: regimul liberal se transformă în regim al bătăuşilor. Inculţi, incapabili, necinstiţi, liberalii ajung iute să isprăvească cu mijloacele civilizate de luptă politică şi recurg la ciomag. Nu mai departe de cît la 26 August am avut de înregistrat a-t&ntatul hoţesc al administraţiunii din Tîrgovişte contra secretarului comitetului conservator de acolo. Am spus atunci că agresiunea aceasta, după brutalităţile din Bucureşti, din Craiova, din Galaţi, dovedeşte că regimul a ajuns să recurgă la sistema terorizării. Şi iată că nu trec de cît trei zile şi un noii atentat, în alt punct al ţării, confirmă cele spuse de noi. D. G. Constantinescu, avocat din Focşani şi membru al partidului conservator, a fost atacat la 29 August, ziua in amiaza mare, pe stradă, de un om care mergea la braţ cu vestitul satrap colectivist N. Săveanu. E imposibil, după acest şir de brutalităţi, să-şi mai facă cine-va iluziuni. Partidul liberal simte că guver-nămîntulsău e pe sfîrşite şi înezas-perarea lui recurge la cel mai mizerabil mijloc, la brutalităţi. Fireşte că nu va scăpa cu aceasta de soarta ce l aşteaptă. Ne credem însă datori să atragem atenţiunea partizanilor noştri din toată ţara asupra ticăloasei apucături a regimului şi să le spunem să se opuiebărbăteşte ori cărui atentat mişelesc din partea oamenilor guvernului. Trebuie să arătăm partidului liberal că, dacă l-am strivit politiceşte şi moralmente, su/ntem in stare să-l combatem pe ori-ce teren sur pune. TOT CHESTIAjtÂZBOIULUI Polemică scrisă cu colectiviştii asupra lucrurilor serioase, nu poate fi. Colectivistul nu ştie ce e discuţia, căd nu are cel mal slab sentiment de cinste literară sau ştiinţifică. Pe colectivişti numai în dezbateri publice, cu replică şi triplică poţi izbuti a ’I reduce la tăcere, căci numai în acest mod de discuţie, eşti in poziţie a ’l prinde imediat cu minciuna, a ’l opri în loc cînd se abate de Ia puntul în discuţie şi a ’l înfunda iute cînd spune minciuni. In lipsă de acest control via şi de toate momentele, colectivistul este animalul cel inal rebel la o disciplină logică in polemice. Dovadă, cazul nostru cu privire la războiul de la 1877—78. Colectiviştii prin Voinţa şi Liberalul susţinuse 20 de ani, că în momentul declarărel de război, armata noastră era perfect echipată şi în mare complet, cu tot ce trebu’e unor trupe în războaele moderne. In ce scop aceşti oameni susţineau această teză ? In scopul ca să ne facă pe noi conservatorii odioşi ţărel, in următorul chip: Pe de o parte el ne a-tribuiad nouă părerea că am fost contra războiului, iar pe de alta, susţineau că armata noastră era admirabil pregătită Concluzia pe care o trăgeaQ se vede de la sine. Deşi ţara avea o armată gata ca să intre în acţiune, totuşi conservatorii au fost aşa de nepatrioţi şi nepricepuţi, în cît s’au opus la intrarea în război. Aceasta a fost tema pe care, o repetăm, 20 de ani au brodat asupra el. Acum două săptămînl, venim noi, şi dovedim că armata noi am creat-o în timpul guvernului de la 1871—7f> şi că deşi am lăcut tot ce s’a putut pentru nevoele timpului, totuşi, acea armată nu avea tot materialul, toate muniţiile şi tot armamentul unei armate moderne cînd intră in campanie. Arătînd acest lucru, după notele asupra vieţel Regelui Carol, şi demons-trînd In acelaşi timp, că războiul de la 1877, ne-a fost impus de evenimente, independente de voinţa şi de dorinţa noastră, dovedeam următoarele: 1) că răU şi fără cale colectiviştii ne acuză că în ajunul războiului criticam lipsurile armatei noastre de vreme ce acele lipsuri erad necontestate şi al 2-lea că ei sunt nişte nemernici, ei nu cunoşteau ţara, cînd deşi armata avea multe lipsuri de îndeplinit, totuşi colectiviştii intră în campanie fără să îndepli-neaseă acele lipsuri, ba chiar în ajunul izbucnireî războiului, ei merg pînă a reduce bugetul ministerului de războiu. Ni se pare că aşa cum se pusese discuţia, răspunsul era peremptoria. Da la oamenii care ştiu ce este o discuţie ; nu la colectivişti. De atunci şi pînă acum, colectiviştii văzîndu-se prinşi, cu o obrăznicie ne mal auzită, schimbă terenul discuţiei, şi bazîndu-se pe faptele pe cari noi le am stabilit şi pe care el Ie negase continuo, exclamă într’una: Epoca recunoaşte singură balul în care conservatorii lăsase armata în 1870! Apoi onorabililor, aceasta este pur şi simplu o prostie. Epoca dovedise, că conservatorii fusese aceia care intern eiase armata şi că lor se datoreşte faptul că la 1877, ţara avea o armată cu care să poată intra în răsboiă, de voie ori de nevoie. Epoca încă adăugase numai un lucru : că, cu toate că conservatorii dotase ţara cu o armată modernă, totuşi acea armată avea încă multe lipsuri pentru a intra in acţiune impusă de împrejurări pe care eram nevoiţi să le suportăm. Acest fel de polemică se reduce la: — Bună ziua nea Istrate — Şapte pul de raţă frate! Dar noi am înţelege discuţia şi pe acest teren, cu o condiţie ca colectiviştii, după ce ar arăta lipsurile armatei în momentul retragerel d-lul L. Catargiu, să se grăbească a dovedi că el aa cum-plectat acele lipsuri; să probeze că cum ad pus piciorul in minister, el ad cumpărat, arme, muniţii ad sporit bugetul ministerului de răsboia, etc. Şi aceasta, să se noteze, nu in anul 1877, nu în cele din urmă luni din 1876, cînd împrejurările nu mal tolerau nici unui orb, ca să nu facă pregătiri de războiu, ci imediat, în cele întîi luni alevenirei lor la putere. Cu alte cuvinte, am vroi ca colectiviştii să ne dovedească că el ajungind la putere în 1896, fără nici o preocupare de răsboiul iminent, el s’ad ocupat de armată în tocmai ca conservatorii care de şi in 1871, 72, 73, 74 şi 75 nici nu era vorba de răsboid, totuşi ad înmulţit armată, ad cumpărat muniţii, ad înzestrat-o cu ceea ce este necesar. EI bine, vom arăta în numărul viitor, că departe ca liberalii să aibă această linie de purtare, din contra el ajungînd la putere, pe lingă căscădead aloeaţiele ministerului de războia, dar au făcut eeva mal fenomenal, ad vîndut muniţi-ele şi echipamentul cu care noi înzestrasem armata. Vom arăta, că conservatorii, de şi departe de evenimentele care numai mal tîrzid se arătară, totuşi s’adgindit de pe cînd erad la putere la o ast-fel de eventualitate umplînd magazinurile cu haine şi muniţiuni. Are să fie frumos de tot. CHESTII DE DREPT Independenţa vorbind mal zilele trecute de aşa zisa afacere din Odoboştl, după ce istoriseşte faptele în mod greşit, conchide că magistraţii implicaţi în această afacere trebuiesc pedepsiţi. Pentru susţinerea acestei concluziunl Independenţa invoacă : Că d. Laliovari fiind In cauză a confirmat mandatul de depunere al femeel Ma-rinoiu; Că poliţaiul trebuia dat In judecata Curţii din Galaţi, singura competinte să’l judece, fiind la mijloc un fapt comis de un agent de poliţie judecătorească In exerciţiul funcţiunel; judele instructor nu era competiute să ancheteze. Acestor argumente opunem: Este inexact că d. Lahovari a statuat asupra mandatelor, ci d. judecător sindic, care avea delegaţiune. Poliţaiul nu este de esenţă auxiliar al parchetului; el are şi atribuţiunl administrative şi clnd conduce pe un individ la arest face oficiul unul agent administrativ, iar nu judecătoresc ; el dar nu a comis un delict In calitate de agent al poliţiei judiciare şi prin urmare uu era de resortul Curţii de Apel. Curtea de Casaţie s’a pronunţat în tot-de-a-una In acest sens. Independenţa a perdut încă o ocasie de a tăcea. Proclamaţia d-luT Eug.Stătescu Albinele fl trîntorii—încercări de unire. — Ura dintre St&tescu fi Uogu Cantacuzlno. — Proclamarea de f ef a d-1 ni Gogu Cantacuzlno.— Organul oIIcIok al d-luî St&teicu, Albinele şi trîntorii Nu suntem încă pe deplin edificaţi cine sunt albinele şi trîntorii, căci lupta între sturdzişti-stâtestişti şi aurelianişti se duce aşa fel în cît, cu drept cuvînt putem zice, că ea este dată între trîntori şi trîntori. Lupta a mai slăbit, în momentul cînd promitea a deveni mai interesantă, de oare ce fie-care grup în parte se simte slab. Mai ales trînlorul trîntorilor, d. Eug. Stătescu, vede destul de bine că nu se poate sprijini, isolat, nici pe unii, nici pe alţii, cu toată curtea ce-i fac atît sturdziştii cit şi aurelianiştii. încercări de unire Liberalii încep a simţi acum că sunt în ajun de a se prăbuşi de la putere. Nici primul guvern Sturdza eşit din 31 August. - Republica se Ia manevrele dm nordul Franţei, rele- I 1» moşia sa diu R.-Sărat. I (Tă. ”* 8tare de asediu. In partea occi- vâm şi numele maiorul Gărdescu, ataşat I D. locotenent Al. Florescu, din jaudar- I ° reu0^‘e în Madrid, 31 August.—lmparcial anunţă I , }f ţnin,sterul de răsboiu s’a alcătuit că Carliştii din Catalonia se agilă, or- | j;3™011 . definitiv ai fiicelor de militari ganiztnduse milităreşte în secret. Ati- I .ă ni;j!oace- cărora ministerul de raz-tudinea cîtor-va generali, mai cu deo- j°ifl le acordă cîte o bursă pentru stu-sebire aceea a generalului Gande pro- dnle liceaIe- voacă comentarii ziarelor. ’ v 1 Bursa s’a fixat Ia 600 Iei anual, cu PO Oiimn rv A^.rilx__i n • . /. . care suma o copilă poate fi internată la orl-ce institut de educaţiune. Fostul de prefect al judeţului Bacăfl continuă a fi vacant. D. Caton Lecca susţine din resputerl pentru această funcţiune pe d. Livezea- www.dacoromanica.ro EPOCA 3 nu, contra căruia să opun’cu aceaşl ho-tărîre deputaţii şi senatorii din localitate. Aceştia a a cerut d-lul Ferechide să numească pe d. Leon Sachelarie, actualul primar de Bacăti. Pentru a scăpa de încurcătură d. Ferechide a propus acest post şi d-lul E-duard Ghica, consilier comunal în Iaşi. ţaţă însă cu situaţia din localitate d. Ghica a declarat că nu poate primi. Se asigură că d. Ferechide vrea să numească acum pe d. Cantili, secretarul consiliului de miniştri. De şi d. Gabrielescu, prim procuror de Mehedinţi, şi-a dat irevocabil demisia de acum o lună,—odată cu permutarea sa din Galaţi,—totuşi pînă astăzi, la ministerul de justiţie, nu s’a luat nicl-o hotărîre, pentru înlocuirea d-sale. D. baron de Geveres, ministrul Ţă-rilor-de-Jos, a plecat în congediu pentru patru-zecl de zile. D. M. Appel, consulul general, a fost însărcinat cu girarea afacerilor legaţi un el. Direcţiunea generală a închisorilor va cere ministrului de interne autorizarea de a înfiinţa inspectori la închisorile mal mari din ţară, precum Ia Văcăreşti, Craiova, Galaţi, etc. Mîine, Marţi, miniştrii se vor întruni în consilia, la ministerul de interne, sub presidenţia d-lul Dim. Sturdza, primul ministru. Vaporul poştal danubian Ferdinand Max a adus In portul Galaţi, 3 ofiţeri de marină şi 30 soldaţi germani, destinaţi a Înlocui jumătate din eehipagiul avizului imperial Loreley. Ţinuta marinarilor era admirabilă. Conferinţele filo-romlne ale d-lul Jules Brun fiind foarte apreciate In cercurile literare din Paris, confratele nostru a fost promovat de ministerul francez în gradul de ofiţer al instrucţiune! publice. In acelaşi timp, guvernul republicel franceze Fa însărcinat cu o misiune In Serbia şi Bulgaria, unde d. Brun va pleca In cu-rlnd. D. Jules Brun speră să se reîntoarcă In Bucureşti prin Noembrie. Din cele trei vapoare, ale firmei Ho-walds-Werke din KieJ, cari conţin materialul necesar docurilor plutitoare ce se vor construi în Galaţi, cel intîiti Forsteck, a terminat ieri descărcarea in cele mal bune condiţiunl sub privighe-ren firmei «S. & W. Hoffmann» din localitate, şi sub controlul technic al d-lul director A. larke, inginer Kaiser si ma-şinistrul şef V. Roth. Vaporul Thea, căpitan Schrijder, a început azi Luni a descărca, şi după terminare, se va începe montagiul docurilor. Vestitul bandit Ghencea, condamnat la opt ani reclusiune, a evadat, In ziua de 25 August, din penitenciarul de la R.-Sărat unde se afla deţinut. Din cauza neglijenţei supraveghere!, banditul— de şi cu fiarele de picioare şi mlinl, —a putut evada dimineaţa pe la 7 ore. Pînă astă-zl, Ghencea nu a putut fi încă prins. Cu această ocazie, se formulează, In localitate, grave acuzaţiunl contra directorului penitenciarului, d. Hristodorescu, care arată o neglijenţă culpabilă In exercitarea slujbei ce are. Pagubele produse de inundaţiile din primăvara aceasta, in judeţul Buzău, se ridică la suma de 123.371 lei, după calculul făcut de d. N. Gr. Bălănescu, inginerul şef al acestui judeţ. In această sumă nu intră pierderile suferite de agricultori. Pentru examinarea intestinelor decedatului Godeanu, s’a numit o comisiune de farmacişţl militari, compusă din dd. Poltzer, Gabel şi Stabil. lin nou act de banditism In R.-Sărat apare de cît-va timp un ziar independent, intitulat Alarma, sub direcţia d-lul George Gealep. Din pricina opoziţiei crincene ce face administraţiei locale şi în special prefectului Tătăranu, nici un tipograf din localitate nu a voit să tipărească Alarma. Din această cauză, d. Gealep s’a văzut nevoit să imprime ziarul în tipografia d-lui Al. Codreanu, din Focşani. * Văzînd că nu se poate împiedeca eşirea ziarului, politia din R.-Sărat a recurs a-tund la un act de banditism. In noaptea de Sîmbăta trecută, pe cînd d. Gealep se întorcea de la gară cu ediţia ziarului, sosită de la Focşani, a fost atacat de mai mulţi agenţi de politie, cari—după ce l’ait lovit—i-ait răpit şi foile. Reclamatiunile d-lui Gealep aii rămas zadarnice. Autorităţile aii rămas mute : la plin ger ea d-sale nimenea na voit să se mişte. Protestăm în contra acestui act de ban-dţtism. Pe lingă brutalitatea a căreia victimă a fost dj Gealep, avem aid şi un atentat mizerabil la libertatea presei. Regimul îşi continuă firul actelor mizerabile de la 1888. La Jilava, medicul primar a constatat că din 7 cazuri de febră tifoidă, doul din bolnavi eraţi in convalescenţă, unul a murit, iar cel-l’alţl patru sunt încă bolnavi. D-sa a ordonat transportarea bolnavilor la spital şi a luat urgente măsuri pentru desinfectarea caselor unde aO zăcut bolnavii. In urma acestor măsuri, d. doctor al judeţului, a ridicat măsura luată la început, prin care se oprea intrarea în Capitală a laptelui din acea comună. * * ♦ * La Sinaia, starea epidemiei este a-ceeaşl; pe ziua de 30 August, s’aQ constatat 3 cazuri. * * * La Focşani, numărul bolnavilor de febră tifoidă pe ziua de Sîmbătă a fost de 15. Moartea baronuluîDavid Ursu de Margine Ziarele de peste munţi, ne aduc trista veste, că colonelul baron David Ursu de Margine, a Încetat din viaţă Vineri dimineaţa la Sibifl, In etate de 82 de ani. Colonelul baron David Ursu de Margine, hă de grănicer romîn din Făgăraş, s’a născut In 1815, şi de mic copil a fost dat In şcoala militară a grănicerilor. In 1848 a luat o parte activă în războiul contra honvezilor unguri conduşi de generalul Bem şi In două rlndurl a repurtat victorii cari l’afl pus in evidenţă ca strateg eminent şi comandant plin de curaj. Curîiid apoi a fost avansat la gradul de maior. * ♦ * In 1859, In războiul Austriei contra Ita-hei şi Franţei, maiorul Ursu s’a purtat attt de vitejeşte In cit a uimit pînă şi pe duşmani In celebra luptă de la Solferino. maiorul Ursu In capul a două batalioane ro-mineştl şi în contra dispoziţiilor marelui stat major. In chiar momentul cînd duşmanii erafi să împresoare Solferino şi să silească pe AustriacI să capituleze, a înaintat, in tăcerea nopţii, la forturile de la Me-dole, cu glodul să zădărnicească o capitulare ruşinoasă şi să înlesnească retragerea cinstită a trupelor austriace. Aici, la Medole, maiorul Ursu cu două batalioane romtne afl susţinut o luptă vie de şease ore In contra a 10,009 de italieni. După Încetarea luptei, generalul baron Blumencron de Guidizzolo. trimes de marele stat major austriac, a strigat maiorului Ursu : — Retrage-te d-le maior, căci eşti împresurat de toate părţile. — Efl mă pot susţine încă cîte-va ore • retrageţi-vă d-voastră din Solferino. Şi maiorul Ursu a mal stat 27 ore In Medole, susţinlnd cu oare-care succes o a doua luptă şi izbutind să se retragă fără să se predea vrăjmaşilor. In această luptă slngeroasă maiorul Ursu a pierdut 18 ofiţeri şi 622 de soldaţi. *** Planul maiorului Ursu a reuşit atît de bine, In cit clnd se întoarse cu restul trupelor la cartierul general, Archiducele brantz Carol, generalisimul armatei de operaţiuni, a strigat: — AI salvat onoarea armatei! Dacă maiorul Ursu nu reuşia In planul său, ar fi fost împuşcat pe loc, de oare-ce intrase In luptă In contra avizului marelui stat major. Reuşind însă, a fost înaintat pe clmpul de războiii la gradul de loc.-co-lonel şi a fost decorat cu ordinul de războia Maria Theresa, care nu se dă decît comandanţilor cari Îşi expun viaţa clştiglnd o luptă pentru care n’ati autorizaţia statului major. După războia, locotenent colonelul Ursu a fost Înaintat la gradul de colonel şi împăratul i-a conferit titlul de baron de Margine. * * * Distincţiunile pe cari le-a primit colonel Iul baron Ursu, i-afl făcut o mulţime de vrăjmaşi printre ofiţerii unguri, cari nu-I puteafi ierta victoriile pe cari le-a repurta-numal cu soldaţi romtnl. Şi cel mal aprig Intre vrăjmaşii săi a fost generalisimul ungur Gyulai, care a început sâ’l persecute şi să’l denunţe ca pe uu agitator daco-romîn. Rezultatul a fost că colonelul baron Ursu şi-a regulat drepturile la pensiune In 1861. *** Evenimentele Insă l’afi răzbunat. In 1863 un nofi războia a izbucnit Intre Austria şi Italia. Colonelul Ursu a fost rechemat In fruntea regimentului săa 31, pur romlnesc, şi i-s’a Încredinţat apărarea insulei Lissa! Cînd pe uscat armata austriacă a fost nimicită, iar pe mare, flota austriacă tra să fie Împresurată, baronul Ursu din insula Lissa, în contra avizului marelui stat major, care i-a ordonat să se retragă, a bombardat flota italiană. Lupta a durat 11 ore, In care timp admirabilul austriac Tegethoff a isbutit să scufunde cîte-va vase italiane şi să se retragă fără pierderi mari. Această luptă a dat baronului Ursu titlul de eroul de la Lissa şi In amintirea el s’a înfiinţat In comitatul Făgăraş comuna romî-neascâ Lissa populată cu grănicerii In fruntea cărora s’a luptat baronul Ursu. După războia, generalisimul Gyulai a făcut noul intrigi In contra baronului Ursu, aşa că aceasta plictisit de atitea mizerii ungureşti, s’a retras din nofi In viaţa privată. *% BIBLIOGRAFIE AQ apărut .şi se află In deposit general numai la ' UBRlRU LA BISERICA ALBl Bucureşti. Calea Victoriei, 85 următoarele cărţi: TH. D, SPERANTLA 1. Cur» practic de citire ţi reclta(lun{ pentru el. I secundară, 1,20. 2. Car» practic «le conipowfţlnui, citire ţi recita-ţiunl pentru ci. II secundară, 1,60. 3. Cnr« practic «le compoNlţlnial, citire ca II-t ere clrlliane şl recitaţiaiii pentru cl. III secun. 1.40. 4. Car» practic de util wi couipoNitiaul pentru cl. IV secundară, 2. 5. <-raniatica latinii pentru cl. I secundară. 0. aecdote, vo 1. I (ediţie de lux). 7. O oier Întinerit. Dr. URECHIĂ Elemente de l|(lenA (ediţie nouă). Luorare «probată de ministerul instruoţiunel publice pentru usul «coaielor secundare. Preţui 3 lei 50 ban). 0. O. BUZOIANU 1. Elementele de iteoicmfle pentru cl. I secund. 3. Continentele (Africa, Asia, America şl Oceania. Gr, ADAMESCU Febra tifoidă D. doctor Şlefănescu, medicul primar al judeţului Ilfov, a fost zilele trecute în inspecţiunea comunelor bântuite de febră tifoidă. Colonelul baron Ursu a lăsat întreaga sa avere de 50.000 lei pentru scopuri culturale romlneştl. De la 1865 şi pînă la moarte decedatul a administrat fondurile grăniţăreştl şi a construit peste 120 localuri frumoase de şcoli cu clte două etage în comitatele Braşov, Făgăraş, Sibifl şi Huniedoara. l>r. Cli* I. Teoharf Mhiuoş Special pentru Maladii de Femei S’a reîntors In Capitală şi dă consultaţiunl de la orele 5—7 seara. 80, Strada Teilor, 80. Institutul de Editură RALIAN şi IGNAT SAM1TCA, CRAIOVA A apărut şi se află de vînzare la toate librăriile din {ară: Dicţionarul FRANCESO-ROMÂN de MARIU ŞĂINEANU Autorul a întreprins puălicarea acestui Dicţionar, cu toate că există patru mal vechi şi două recente, fiind-că a crezut că mal sunt progrese de realisat, că mal rămine de făcut in acest gen o lucrare mal exactă, mal concisă, dar cuprin-zăroare, în sfirşit mal sistematică, care să răs-punză cu uşurinţă la toate necesităţile. In această privinţă, Dicţionarul nostru nu seamănă cu nici unul din dicţionarele franceso-romîne publicate pînă astă-zl. Bf El cuprinde toate cuvintele-vocabularulul fran-ces, chiar şi acelea pe cari Academia francesă Încă nu le a admis. Credincios principiului de a nu da nici un cuvlnt neobicinuit in şcoală şi în viaţa practică, autorul a omis un mare număr de termini, cu desăvîrşire învechiţi saQ căzuţi de mult in uitare, precum şi exdresiunl din argot. Dicţionarul adreslndu-se mal ales elevilor de şcoli secundare, s’a dat în parantese, caşurile positive, etimologia cuvintelor, indicată pe scurt, pronunţarea excepţională, precum şi formele neregulate ale verbelor. Autorul a căutat mal ales a fi concis Fie-care vorbă saO nuanţă de sens e redată prin un singur termen corespunzător în limba romînă, foarte rar prin două, ceel a grămădi zece sinonime pentru unul e a produce o confusiune superfluă. In privinţa terrainilor technicl, cari ocupă o parte aşa de importantă în viaţa practică |şi chiar in şcoală, dicţionarul nostru, nu numai că le-a oferit o largă ospitalitate, dar încă lea însoţit de explicaţiile lor. explicaţii scurte dar precise. Flora şi Fauna sunt şi ele bogat representate. Idiotismele fiind de mare importanţă, autorul s’a silit a le reda, pe cît ’l-a stat in putinţă, prin corespunzătoare romîne. Aceeaşi procedere s’a urmat pentru un mare număr de proverbe. In sfirşit, pentru o mal uşoară căutare, s’a întrebuinţat trei feluri de caractere: compacte pentru vocabular, drepte pentru partea romî-nească şi cursive pentru exemplele franceze şi conjugarea verbelor. Cu toate îmbunătăţirile introduse. Dicţionarul franceso-romîn nu conţine de cît 705 pagini pe 2 coloane. Prin conţinutul şi prin execuţiunea sa, el va corespunde, sperăm, cerinţelor şcoalel şi publicului la care se adresează. j*Mt !•: ţ ni ti, n i CJrempinr broşai . ... & lei, * » legat in g»inxă O lei. editorii. A eşit de sub tipar şi se află la toate librăriile din ţară Cartea de citire pentru clasa II primară de A. I. Odobescn şi V. Gr. Borgovan, precum şi Cartea de citire pentru clasa IV primară urbană de G. I. Ionescu Gion, V. Gr. Borgovan profesori şi G. Stoenescu, G. C. Ionescu, N. Gh. Costescu institutori la şcoala de aplicaţie a şcoalel normale de institutori. A-mîndouă cărţile aceste aQ fost aprobate de on. Minister la concursul cărţilor didactice, din Iulie a. cor—Limba cea clasică şi mlădioasă a lui Odobescu, graiul uşor şi plăcut al lui Gion şi competinţa celor lalţl colaboratori, în materie de pedagogie, ridică valoare acestor cărţi faţă cu toate celelalte de asemene natură. Editura H. Steimberg Bucureşti str. Şelari 18n’a cruţat nimic ; tipar foarte îngrijit, clişeurl perfect reuşite, format şi preţ convenabil. — Fiecare carte îşi are *PovăţuitoruU săQ, care se trimite gratis după cerere. Pentru d-nil AGRICULTORI! SALAMURA lui NUMA 1HJPCY remedii! sigur în contra Tăciunelui (Mălurel) Se întrebuinţează în ţara noastră de peste 20 (două-zeci) de ani! SARAMURA lui Numa Dupuy nu are uevoe de recomandaţie; o recomandă de ajuns strălucitul succes obţinut atît In ţară cit şi in străinătate. Dar nu putem stărui destul asupra confuziei ce a produs în unele părţi diferiţi imitatori, cari se servesc de denumirea de saramură, pentru a desface marfa lor fără valoare. Nu există decît o singură saramură veritabilă aceea a lui Numa Dupuy, unicul antidot In adevăr infailibil în contra tăciunelui. Toate cele-lalte salamure aruncate de erl alaltăer) pe piaţă, sunt imitate, neputincioase. Saramura originală a lui Numa Dupuy se găseşte de vînzare In toate oraşele, dar D-nil Agricultori să bine-voiască a cere anume preparatul lui Numa Dupuy. Sute de certificate din toate unghiurile ţârei atestă calităţile eminente ale snrauiurel Iul Numa Dupuy. Representantul general S. JBenvenisti Craiova MANUAL DE POETICA PENTRU SCOALELE ROMÂNEŞTI JEjcetngtle, regale, analime Uterare> notiţe iotoriee. UN VOLU3I DE 550 PAGINI, (giirmond, petit şi nonparcil) PREŢUL 5 LEI Deposit general: Librăria LA BISERICA ALBĂ, CALEA VICTORIEI, 85, Bucureşti Vor apare In curind de G. T. BUZOIANU 1. Ilari» Europei, fizici ai politici (in a doua ediţie). 2. Ilnrt» KoinAuiei, 3. Ailnanl complect »■ liimcl (luorate ia Institutul i’reytag k Bernod din Viena). TH. D. SPERANŢIA şi FL. DIMITRESCU Caete «le dictando - orlOKralic (intoomite intr'un mod admirabil dupi tabloul ortografio aprobat de Ministerul Cultelor pentru ol. II, III şl IV primară. Un oaet 35 b- INVâŢĂTORII A80CIAŢÎ (B. I. Stoicascu, C. lottescu Lungii ţi Badea aheorghe) ®nr* *>e «criere verticală ţl Desemn cu mina liberă, oonform programei oficiale in vigoare, pentru ol. II, III ţl IV primară. Un caet 30 bani. G. ADAMESCU Matinal «Ie l*octlcă pentru ţcollle romîneetl: Exemple, Kegule, Analise Uterare, Notiţe Istorice, 5 lei. % Fondat In 1887 -/J- IAŞI ^ ^JVU, 8 (O** Acest institut se împarte în două secţiuni : SECŢIUNEA PRIMARĂ şi SECŢIUNEA LICEALĂ. ' Un corp profesoral, ales printre cel rnal buni institutori, profesori şi preparatori, va preda cursurile prevăzute în programele Statului, pentru secţiunea primară. Elevii secţiunel liceate vor urma cursurile liceului naţional, sare se află alături şi în institut vor găsi întreţinere şi creştere perfectă; preparatori,‘aleşi cu îngrijire, vor pregăti lecţiunile zilnice împreună cu elevii.— Această secţiune s’a reorganizat spre perfecţionare. Limba francesă şi germană se vor preda cît se poate de serios şi într’un mod metodic, de către profesori şi pedagogi, clasaţi printre cel mal de seamă în Franţa şi Germania. Muzica, âtit cea vocală cît şi cea instrumentală, precum şi desemnul şi cele-l’alte arte de agrement, se Învaţă cu cel mal buni maeştri. înscrierile Încep In 15 August şi ţin pînă la 1 Septembre st. v. Pentru ori-ce lămurire, a se cere broşura explicativă a şcoalel, care se va trimele imediat; adresa să fie dată în mod destul de citef şi de lămurit. dihecţiunea. Şcoala - Nouă -Negoescu INSTITUT de DOMNIŞOARE Liceu, Cursuri Primare, Facultative, etc. Internat, semi-internat si externat BUCUREŞTI Calea Moşilor, Strada Armenească, linlevardnl Carol. Directoare, d-na L. GR. LEHLIU Anunţă deschiderea cursurilor pe ziua de 8 Septembre. înscrierile noul se fac In ori-ce zi de la 8 dimineaţa pînă la 7 seara. De arendat ^poiana de 370 falei. O ora şi juin. de Tecuci. Adresa: ®r. Pantei], Brăila. INSTITUTELE UNITE I>in IAŞI Curs primar şi secundar, cunoscut destul de bine în toată ţara, după resul-tatele cele bune ce a dat în decurs de 31 de ani de funcţionare, se recomandă şi acum onorabililor părinţi ce voesc a plasa pe copiii lor în Institute, asigurîn-du’I de o bună şi părintească Îngrijire şi de un studia foarte serios, Condiţiunile de admisibilitate se expediază după cerere. In cele d’mtiia zile din Septembre se vor face corigeările. Cursurile regulate încep la 4 Septembrie. “ Corigenţii din şcoala noastră se vor prezenta la 1 Septembre cu chitanţele vre-unel casierii pentru plata taxei de corigeare. înscrierile se încep de la 20 August. Direcţiunea. NOUL PENSIONAT DE BAEţl i al Comunit&ţel Germane Evangelice din Bucureşti 14, Strada IiUteranâ, 14 (Antorlaat de Onorabilul Minister. Deşi e numai un an, de cînd acest pensionat e în fiinţă, cu toate acestea se poate făli de un mare succes. Toţi elevii interni aQ fost promovaţi şi nici unul n’a rămas repetent. Elevii externi şi semi-internl aQ depus toţi examenele publice cu succes mare, afară de unul Institutul e administrat de o eomisiune specială, aleasă din sînul comitetului general al comunităţel şi e pus sub direcţiunea d«lul dr. Eugen Fiitsch. Personalul conducător intern e compus: 1) Dintr’un inspector, căruia in prima linie, i s’a Încredinţat îngrijirea părintească şi edu-caţiunea casnică, 2) din trei profesori titraţi, unul anume romîn şi un institutor, care supraveghează de aproape lucrările elevilor. Limba de conversaţie o cea germană. Scopul institutului e educaţiunea morală şi instrucţiunea solidă. Acest pensionat stă In nemijlocită legătură cu şcoala normală evangelică-germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are: o clasă pregătitoare, 4 cl. primare cu programul Statului şi 5 cl. reale. In această şcoală reală se învaţă limbile: germană, romînă şi franceză, iar cea engleză şi latină în mod facultativ. Se primesc copil de ori-ce naţiune şi confesiune. Institutul e arangiat conform tuturor cerinţelor moderne higienice. Are o curte şi grădină frumoasă cu aparatele trebuincioase de gimnastică. Taxa anuală variază după vîrsta elevilor; între 640 pînă la 1000 Iei pentru interni şi 300 plnă la 560 pentru semi-internl. Taxa se va plăti in rate trimestriale. Proapeote se pot primi io mod gratuit da Ia d-nll administrator! a! pensionata!, presam ţt d« la diferite oficii pa-roohlale evangelice din provincie. Înscrierile elevilor se primeso cel mult pînX la 28 August a. o. (stil veohlft).* Pastoral dr. CFGEN FILTSCH Strada Lat«ran&t No. la. INSTITUTUL de FETE „Cli. BORCK” Fondat în anul 1850 BUCUREŞTI. - Calea Moşilor, 158. Curs primar, secundar şi licett complect. Acest Institut fiind pus sub controlul direct al Onor. Minister, cursurile se predă Întocmai ca la şcoalele Stalului, iar certificatele liberate de noi sunt valabile pentru bacalaureat. _ înscrierile se fac In toate zilele, iar cursurile încep la 10 Septembre. Directoare, Jnlle T. RAnlescn. 5> Institutul de Domnişoare „BOLINTINEANU Fondat în anul 1874 BUCUEESCl. - Şoseaua Jianu. — BUCUEESCÎ Sub Direcţianea I»-noi MARIA MGELE8CII Faţă de importanţa ce autoritatea şcolară o dă astă-zl învăţamintulul privat, reservîndu-ral . pe viitor mal mult partea educativă şi condu-I cerea generală a institutului, am încredinţat 1 instrucţiunea ginerilor mei, d-lor profesori «. Popa şi I. Clincin, cari vor mal fi secondaţi de următorul corp profesoral: Pr. G. Floru, profesor la liceul Lazăr. G. Popa, licenţiat în litere, profesor Ia liceul Lazăr. I. Clinciu, licenţict în litere şi filosofie, prof. la liceul Lazăr. I, Grarna, licenţiat în litere şi filosofie, prof. la liceul Sf. Sava. D. Ghirapa, licenţiat în ştiinţele fisico-chimice, profesor la liceul Lazăr. Lt. Paul Angelescn, absolvent al şcoalel de artilerie şi genifi. N. Colceag, licenţiat în litere şi filosofie, prof. la gimnaziul ŞincaT. D-na Ivascu, licenţiată în ştiinţele naturale, profesoară la externatul secuudar No. 2. Vict. BSlăcescu, licenţiat în drept. St. Enăchescu, licenţiat în litere. D-ra Maria Ionescu, licenţiată în litere, prof. la asilul Elena Doamna. G. Bogdan-Duică, licenţiat în litere. D-ra Eug. Economu, licenţiată în litere. I. Georgescu, licenţiat în drept. N. Ganea. profesor la liceul Sf. Sava. N. Clinciu, student în medicină. _D-ra Ioanid, absolventă a şcoalel secundare din Craiova, institutoare. . N. Petreseu, absolvent al şcoalel normale de institutori, institutor la şcoala No. 27. Pentru limbile streine franceză, germană, engleză precum şi pentru dexterităţi am angajat 14 profesoare streine. Medicul institutului este d-l dr. Râutzoiu. In anul acesta elevele externe şi semi-inter-ne se vor putea bucura de avantagiul, că pe dinaintea institutului circulă o linie de tramway. Înscrierile aQ început deja şi vor continua couform ultimei circulărl ministeriale numai pînă la 15 Septembrie. EDUCAŢIUNE-HIGIENA-DISCIPLINĂ LYCEE FRANCAIS PUS SUB PATRONAGIUL OFICIAL AL LEGAŢIUNEI FRANŢEI Str.: Scaunelor, 45 (casa Fleva) Directori: D-niî LEAUTEY şi LOLLIOT CLASE PRIMARE ŞI GIMNASIALE INVÂŢĂMtNT CLASIC ŞI REAL conform programelor Statului român şi Statului francez Materiile lnvăţămlntulul romîn vor fi predate în limba Romînă. — Materiile Invâţâ-mîntuluî franees vor fi predate iu limba francesă. Limba francesă şi germană sunt obligatorii deja din clasa I-a primară. Limba francesă, impusă cu uşurinţă tululor elevilor, deja In primul an al presenţeî lor la liceu este limba cea mal întrebuinţată, atît In raporturile elevilor cu direcţiunea clţ şi In relaţiunile lor zilnice: la masă, In plimbări şi în recreaţii. Pentru ori-ce cerere de prospecte, infor-maţiunl şi înscrieri, a se adresa: Ia LEGAŢIUNEA FRANŢEI, Str. Biserica Amzeî , saQ la LYCEE FBANQAIS, Str. Ssannelor, 45. Liceul se deschide la I-iu Septembrie, iar cursurile oficiale anului şcolar 1897-98 vor începe la 9 (21) Septembrie 1897. Despina Doamna ’ Institut de educaţiune pentru Domnişdre BUCUKEŞTx 19, Strada Uadu-Vodil, 19 Sub Direcţiunea D-şoarelor PAULINA HARALAMBIE şi ANA BONNIS LiceO, cursuri primare, facultative, etc. Internat, semi internat şi externat. Deschiderea cursurilor se anunţă ue 1 Septembre. înscrierile se fac In toate zilele in cancelaria şcolel. Se trimet prospecte după cerere. De închiriat de la Sf. Dumitru viitor, casele din Strada VAMEi, No. 11, actualmente locuite de Le-gaţiunea Imperială a Turciei, avînd tot com-fortul: gaz, apă, bae, grajd, şopron, curte spaţioasă şi grădină. Pentru ori-ce informaţiunl a se adresa la d. Th. I. Zamfirescu, la Ministerul afacerilor streine. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» ÎS MIE d’ABHONXE COPILUL PRĂPASTIEI Clnd marchiza scrise ducelui că se simţea mal grea şi cu mult mal obosită, lucrul era adevărat şi ea îşi propusese să se Întoarcă singură, bine dcguizată la Paris, oraşul în care se poate cu uşurinţă ori cine ascunde. Nenorocita îşi număra zilele cu o neli nişte omorîtoare şi după ce s’a arătat pretutindeni în domeniile bărbatului său, ea spunea tutulor că acum este obosită şi că se va duce puţin la mare. Şi pe cînd aceia cărora le spusese aceasta, îşi închipuiau că marchiza călătoreşte spre Sud, spre ţărmul măr el, ea luase primul treu spre Paris. Marchiza sosi în Paris, singură, fără servitoare, tiindu-1 teamă de orl-ce lucru şi fe-riudu-se de toate. Abia se lumina de ziuă cînd ea sosi în marele oraş, unde poseda unul din cele mal somptuase oteluri, şi, ca şi o femee scăpătată, se' refugia Intr’o odăiţă mobilată de un aspect mizerabil şi ordinar. Cînd se iustală aci şi cînd închise uşa în urma el, marchiza respiră din adîncul ini-mel, cum nu i se mal Intlmplase de mult timp. — In sfirşit, nu cred că cine-va s’ar putea glndi să caute plnă aci pe marchiza de Forbac. Scoase apoi din cufăraşul el de călătorie obiectele de toaletă de cari avea nevoe, şi In cîte-va minute se transformă cu desă-vlrşire. îşi scoase apoi corsetul In care se Înăbuşise şi sună clopoţelul. Un băiat, cu şorţul albastru în brlfl, intră cu sgomot. — Aşi voi să mănlnc ceva, îl spuse Elena, dă ml o cafea cu lapte. Ea mtncă cu mare poftă cafeaua ce i se servi într’o ceaşcă enormă şi groasă ca degetul. După ce mtncă, Elena eşi în stradă. Merse cît-va timp fără să ştie unde şi ajunse zdrobită de osteneală în satul Clichy. Ea mergea căutlnd într’una ceva şi de o dată se opri repede In mijlocul stradel. La clţl-va paşi înaintea el, ea zări atîr-nată la o casă murdară, o tablă de moaşă. Elena intră repede şi sui plnă în catul al doilea. Ajunsă aci, trase cordonul murdar al unul clopoţel, care era fixat pe peretele umed şi mucigăit al sălel. Uşa se deschise şi o femeie cu un şorţ gros şi plin de grăsime îl eşi înainte în-trebînd-o : — Cu ce vă putem servi, mă rog? — Aşi voi să vorbesc cu moaşa, răspunse Elena. — Efl sunt, mă rog intraţi. — Sunteţi singură ? pot să vorbesc în siguranţă ? întrebă Elena. — Sunt nu se poate mal siugură şi... în ce priveşte discreţiunea... ca şi mormîutul; D-na Zenaida Ferraud este cunoscută pentru aceasta în lumea întreagă. Intră, doamna mea, şi fii fără nici o grijă; emoţiunile nu sunt bune peutru fe- mel in starea în care te găseşti d-ta. Elena plecase cu3 intenţiunea de a îndura toate torturile fizice şi morale pe care i le vor impune împrejurările. Cu toate acestea, femeia care îl eşise acum în cale o înspăimînta, dar era prea tlrzifi pentru ca să mal bată în retragere. — La urma urmelor, îşi zise ea, sunt de multe ori oameni cum se cade, ascunşi sub o aparenţă monstruoasă. Toate femeile care viu aci, aă dragostea de viaţă ca şi nune; pentru ce oare această femee nu m’ar scăpa şi pe mine cum de sigur a scăpat pe multe altele ? — Acum, doamna mea, reluă moaşa, putem vorbi. Suntem singure şi te dăstâinu-eştl unei fiinţe care este unică pentru a scăpa In general pe fetele tinere de buclucuri de soiul acesta. Decisă ca să termine la un fel, Elena îl răspunse cu curagiiî: — Sunt aproape ca să nasc; cîte-va zile, cîte-va ceasuri chiar, mă despart de acest moment. Nu pot să vă spun cu preciziune... — Despre aceasta n’aveţl nici o grijă, cînd adevăratul moment va sosi, vom vedea noi. — Plnă atunci însă, continuă marchiza, trebue să mă instalez undeva; îmi trebue cine-va eare să mă îngrijască şi să vadă de mine. — Nici în privinţa aceasta nu este dificultate ; am eil destule camere să vă dafi. In ce priveşte îngrijirea şi dibăcia în asemenea operaţiuni, poţi să te încredinţezi fără nici o teamă în mîinele mele; mă vel vedea la lucru ; am îăcut mişuni in această meserie. — Atît mal bine, răspunse tînăra marchiză suspinlnd, atît mal bine. De şi nu sunt bogată, totuşi pot să plătesc toate cheltue- lile care se vor face cu îngrijirea mea şi să răsplătesc în mod convenabil ostenelile d-tale. — Atunci, doamna mea, te rog să nu mal fii de loc îngrijatâ. jţl voitt da una din cele mal bune camere pe care le am. Pentru ca să stai aci, vel plăti şease lei pe zi. — Fie şi şease lei, răspunse tînăra marchiză, scoţînd doul poli din pungă şi punin-du-I în mina moaşei. Acum te rog reparăm camera; eă voifi veni peste clte va ore. — PrtuzeştI aci ? întrebă bătiîna. — Da, răspunse Elena, eşind pe uşă. Cum eşi în stradă, machiza luă o trăsură şi se duse la otel unde era instalată, pentru a-şl lua cufărul. Apoi trimese un comisionar la unul din marile magazine de lin-gerie, pentru a-I cumpăra un bogat trusou pentru copil mic. Toate acestea terminate, cu aceiaşi trăsură, Elena luă drumul spre moaşă. Bătrlna Zenaida, cu figura rizătoare, primi în pragul uşel pe noua sa pensionară, care slăbită de emoţiune, de osteneală şi de frică, abia putu să păşească plnă la camera pe care o reţinuse de dimineaţă. — Ah! doamne, cît mi-e de râă, îngînă dînsa, căzînd pe pat. — Aide!... poate că vom începe comedia chiar acum, exclamă Zenaida, cn surîsul pe buze. — Fii liniştită, adâogă bătrîna după oarecare examen, nu e încă nimic. De o cam dată nu se arată nimic, poate mîine dimineaţă, care cum-va. — Ah! ce răii îmi pare ! Cum aşi fi dorit să se isprăvească chiar acum. — Nu te euerva, acum, de geaba; irita- ţiunea nu-ţl serveşte la nimic. Culcă-te liniştită, îţi voiă servi prînzul la pat şi apoi iţi voia aduce jurnale ca să al de citit._________ Zenaida se Întoarse apoi după cîte-va minute cu un prînz, foarte suculent şi bine preparat, din care marchiza,care, afară de cafeaua cu lapte de la otel, nu mtu-case nimic, devoră cu multă poftă. După aceea bătrlna eşi repede, pentru a se întoarce înapoi cu un enorm pachet con-ţinlud toate ziarele de seară. Marchiz’», care era enervată de emoţiune şi de poziţiunea el, perdu mal loatâ noaptea citind ziarele ; spre ziuă numai căzu într’un somn greu. Se deşteptă numai la 11 dimineaţa. Sună. D-na Ferraud alergă în grabă. Dejunul era preparat. Bătrlna aşezhid masa, aduse în acelaş timp un alt pachet cu ziarele de dimineaţă, pe care îl pregătise pensionarei sale peotru după masă. Cînd dejunul fu terminat, bătrlna invită pe marchiză, pe care ea o cunoştea sub numele de Maria Marechal. să facă o mică preumblare prin cameră. După clţl-va paşi, Elena, istovită de oboseală, se trîuti pe fotoliu lingă fereastră şi începu să răsfoiască ziarele. In amorţeala lu care se găsea, Elena tresări din fundul inimel, citind informaţiu-nile din «Figaro». Ea citise un nume în acel ziar, care o făcu să scoaţă un ţipăt de durere. Bătrlna moaşă, care era tocmai la masă, alergă în grabă. — Dar ce al? ce s’a lntlmplat? pentru D zeu, întrebă ea lnspăimîntată. (Va urma). Dimitrie S. Neniţescu Advocat 12, Slmrla, Regalo. 12. Direcţiunea Epitropiel Spitalului „BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN” înştiinţare La 1 Septem. a. c., ora 2 p. m. (al IV-a termen) se va ţine licitaţie publică orală, în camera şi Înaintea Epitropiel acestui spital, pentru uu period de 5 ani, înc"'-pălor la 1 Aprilie 1898, a următoarelor proprietăţi rurale ale spitalului, situaij în acest judeţ. a) Moşia Ciocani, din comuna Ciocan L plasa Corod-Pereschiv. Garanţia provizo • rie 4,500 lei, b) Moşia Raifi, din comuna Murgenl, pl. Tîrgu. Garanţia provisorie 3,000 Iei. Se notează că in condiţiunile speciale pentru arendarea arestel moşii s’au adaos următoarele: Viile părăginite se vor distruge, iar locul se va întrebuinţa la semănătură. Moara fiind deteriorată, materialul se va vinde in folosul Epitropiel, şi c) Pămîntul de hrană numit «Varami-zoaea» din comuna Bârlad, hliza crângu. Garanţie provizorie 600 lei. Licitaţia se va ţinea conform aii. 68—79 din legea comptabilităţel publice. Condiţiunile generale de arendare, precum şi cele speciale se pot vedea lu flecare zi de lucru în cancelaria Epitropiel între orele 9—11 a. m. Director, Dr. T. Cerchez. Secretar, W, Kaminski. CASA DE SCHIMB HESKLA & SAMUEL BUCURESCI jHt. £ Strada UpseasI I Cumpără şi vinde efecte publica şi fac# orî-achimb de monezi. Cursul pe ziua de 30 August 1897 Curnp. Vlnd 4*/c Rentă Amorllsabiiă. . . 89 90 *«/» » Amortisabiîă. . , 161 102 «•/» GMijraţ. do Stat (Cov. R.) . 102 102 7. 5*/. » Municipali) din 1883 97 97 3/. » » » 1890 98 98 > < F>»/. Scrisuri Funciar Burai# . 93 — 93 3 8 s»/* » » Urbane . 89 '/ 89 S fi*/» » » » iaşi. 85 V* 86 V- Acţiuni Banca Naţio aiă. 1870 1880 » * A" co'ă . 330 — 33b _ » Dacia Ro- ni* xsig. 417 — 420 — * S-tea N penala asig 460 — 465 — S-tatea de oonstrucţiunl . 169 — 175 — Florini valoare Austriacă. t 10 1 ÎS Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 — * ruble hîrtie . . S 65 S 70 bes Veritables Eaux Minerale) de VICHY tont Ies Sources VICHY- £TAT C&LESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiom le nom iur la Capsule et l Etlquette. Ies Seules veritables Pastllies de Vtohy sont Ies Pastilles YICHY-ETAT tabrlqufcea aveo lea seli naturels extralta dea Eaux Vichy-Etat CoMPRIMEs'be VlCHY aux sels naturela VICHY-lTAT pour prtparer l’eau artiflclella de Viohy gteeest. Alint GIntral pour la ROVMANIB, BULGARIE, SERBIE : A. O. CARXBST, Bucanit Tipobafia „epoca M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. fE. DEflETRESCU MIREA BUCUREŞTI.-No. 31, STRADA CAROL I, No. 31 CEL MAI MARE DEP0SIT DE CURELE ENGLEZEŞTI l>e la $. E. NOKRX& «& Co., Londra Articole Technlce. — Tuburi * I. WA1TNER 61, Calea Victoriei (vis-ă-vis de Episcopie). WATSOIX