ABOWAMJEMTEIJE (■cepia Iţi 15alefle-o&relluni şigeplătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Caaa Administraţiei judeţ» ţi etretnătate prin mandate poştale Un an !n ţari 30 Iei; In atrein&tate 50 lei Sase luni ... 15 » > , J5 , Trei luni . . . 8 » > > 13 » Un num&r In atreinitate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ redacţia No. *— STRADA CLEMENŢEI - No. S EPO TELEFON NUMĂRUL^IO BANI ANmrcnjBiLE In Bucureşti şi judeţe m primesc numai ii. Administraţie In străinătate, direct la administraţie şi îs toate oficiile de publicitate Anunciarl la pag. IV .... . 0.30 b. linie » * » III.......2.— Ici » * » » n.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul fii mii vechii 80 băai ADMINISTRA ŢI A No. *. — 8RADA CLEMENTEI - No 3 ORGANIZAŢIA STATULUI Conservatorii II Cînd liberalii vin la guvern în 1870, găsesc o întreagă organizaţie de stat; găsesc un sistem de im* posite bine alcătuit, care funcţionează şi astă-zl; găsesc create cele mal esenţiale organe ale Romîniel moderne. El nu aQ de cît, modificînd pe ici pe colea, să beneficieze de o stare creată de noi. In deosebi: el se folosesc de sistemul de imposite şi de armata întocmite şi organizate de noi. In adevăr, cum vin liberalii ca partid la putere, deja fonciarul şi patentele au vr’o 13 ani de existenţă, ear cele l’alte imposite precum: licenţele, vămile, monopolurile, timbrul şi înregistrarea, taxele comunale etc. sunt introduse de cîţl-va ani. Asiefa acestor imposite era găsită; funcţionarii se deprinsese cu maniarea lor, ear contribuabilii se obişnuiseră cu incidenţa lor. Pe de altă parte, activitatea şi bogăţia ţărel luase avînt. Toate acestea, care nu tusese de cît în minimă parte, sub conservatori, sunt atîtea condiţii favorabile de care guvernul liberal, fără nici un merit personal, făre nici o capacitate deosebită a oamenilor săi, profita. Trebue să fie un neghiob acel ce ar susţinea că un imposit ori cît de drept şi uşor, poate produce în cel întîl ani, ceea ce va produce peste un număr mal mare de ani. Acest adevăr, este aşa de vădit, în cît sunt economişti care susţin că un sistem de imposite, nedrept dar vechiu, este mal folositor şi mal producător de cît unul drept, egal însă noQ. Tocmai prin 1879-80, impositele organisate de conservatori încep a căpăta elasticitatea lor şi devin, productive. Liberalii nu aQ rolul de cît acela al proverbului : «Dă’I doamne, pară mălăeaţă, în «gura lui Nătăfleaţă!» Dovadă că este aşa, sunt bugetele, sunt cifrele. Guvernul I. Brâtianu, în cel doi trei ani al existenţei sale, s’a aflat în aceleaşi greutăţi financiare, în care fusese şi guvernul d-lul L. Ca-targiu. Citiţi documentele din acel timp, citiţi mal cu seamă notele asupra vieţii regelui Carol şi veţi vedea că penuria şi lipsa în lăzile Statului continuă a fi şi sub guvernul liberal. Şi această nu ca moştenire de la conservatori, ci ca o c jnsecuenţă a stărel financiare rele a ţărel. Liberalii profită de războiul de la 1877—78, pentru ca sub acest pretext sa creeze un noO imposit 5 la suta, asupra funcţionarilor şi să emită acea hîrtie moneda— în valoare de 30 de milioane cunoscute sub numele de bilete ipotecare. Principiul era detestabil, oriental, de vreme ce după cum Turcii satl Egiptenii pun drept garanţia împrumuturilor lor, venituri speciale aşa şi l. Brâtianu ipoteca domeniile Statului pentru valoarea de mal sus. Cît despre realitate, ea era o curată panglicărie, biletele neavînd nici o valoare reală. Cu ast-fel de expediente şi cu combinaţia înfiinţărel Băncel naţionale în 1880, precum şi graţie pro-speritaţel care se vede după războiul Turco-Rus, liberalii încep a întocmi bugete mal mult sad mal puţin nominale, bazate pe venitu- rile din ce în ce crescînde şi statornice, ale impozitelor conservatoare. Iată adevărul. Şi cu toate aceste, panglicarii patru-zecl optiştl, desfigurînd realitatea, ani întregi ş’aQ îmbălnrat gura cu tot felul de laude şi de insanităţi. Prosperitatea bugetelor dintre 1880 pînă la 1885, nouă ni se da-toreşte. Dacă liberalii nu ar fi moştenit de la noi o întreagă organizaţie financiară, acele excedente cu care se laudă şi astă-zl, nu ar fi existat. In finanţe, este mal preferabil a moşteni un sistem de impozite bine alcătuit şi studiat, decît o situaţie financiară bună, dar trecătoare, nebazată pe nimic serios. Or, noi le-am dat liberalilor mal mult de cît o situaţie financiară, le-am dat un admirabil instrument plin de resurse în viitor. Colectiviştii să lăudaţi pînă mal dâunăzl cu războiul, şi cu armata. Dar el au făcut războiul—să nu o uite—cu armata organizată de noi. După cum cele întîl victorii acelei întn republice franceză, au fost repurtate de trupele organizate de regii Franţiel, tot aşa, victoriile repurtate în războiul de la 1877—78, sub liberali, să datoresc organizaţiei armatei din timpul guvernului conservator. De sigur, armata avea multe lipsuri după cum am dovedit’o, de sigur armata nu era creată în vederea unei intrări în campanie. Trebue să fi colectivist ca să al curajul astăzi, după ce le-am înfundat toate minciunele, ca să ne facă reproşul posterior, pentru ce noi în anii 1871, 72, 73 şi 74 nu am creat o armată capabilă ca să facă războiul cu Turcii în 1878 ? Trebue ca cine-va să nu aibă ruşine, sau să fie lipsit de cea mal elementara cunoaştere a situaţiei ţârei între 1871 -75, pentru ca să ne facă învinuirea că nu am lăsat în 1877 o armată, gata pentru a se arunca în conflictele europene , cu tot echipamentul, utilagiul, materialul cerut. Va să zică, ne-ain lămurit şi în privinţa acestor colportorii păcătoase ale colectivitâţel. REGIM SFÎRŞIT Cînd s’a constituit cabinetul Sturdza No. 2, se socotea în tabăra guvernamentala că, în cursul vacanţelor, starea internă a partidu. lui liberal se va limpezi şi că în toamnă, la reînceperea vieţel politice, partidul va fi iarăşi închiegat. El bine, vacanţele sunt aproape terminate. Cum stă pai tidul liberal ? Cu toate silinţele ce şi-ail dat spre a masca lucrurile, liberalii n’atî putut împiedeca lumea să vadă că dezbinarea, lu loc să scadă, a sporit. Nu numai că la centru s’aă Înăsprit lucrurile, dar şi In provincie, peste tot, liberalii s’aîî învrăjbit cum e mal răii. Nu se găseşte, judeţ îu care colectiviştii să nu fie împărţiţi cel puţin îu două tabere şi lupta e aprigă. Socoteala d’acasă nu s’a potrivit dar de loc cu socoteala din tîrg. Dacă era slab şi incapabil de muncă astă primă-vară, partidul liberal se prezintă şi mal slab şi va fi şi mal incapabil de muncă la toamnă. Vom asista deci la noul zvîrcolirl desperate, Ia noul intrigi, la noul scandaluri. Timpul destinat îngrijirii afacerilor publice, va fi cheltuit în sforţări zadarnice de a repara ceea ce nu se poate drege. Dacă sesiunea trecută a Parlamentului a fost ruşinos de stearpă, sesiunea viitoare va fi Încă şi mal stearpă, dacă e cu putinţă. In vremea etnd liberalii se vor certa Intre dlnşil şi se vor tocmi, interesele publice, deja în suferinţă, vor pierde enorm. Căci nu se lucrează nimic, absolut nimic. In toate resorturile e o amorţeală apărătoare, diu care nimeni nu are curajul să iasă. Fireşte că experienţa aceasta păgubitoare pentru ţară nu mal poale fi prelungită mult timp: regimul liberal e sterp şi trebuie neapărat să i se puie capăt. Liberalii cuminţi trebuie să dorească el înşişi aceasta. Presa austriacă. RUMÂNII juCOVINENI Contele liadeni ţi concursul Renul* uilor. — Roiului! ameniutaţi de presa austriacă.—Răspunsul bucovinenilor şi al transilvăneni lor.-Kezul ţaţele obţinute de bucovineni. Contele Badeni şi concursul Romînilor Cei şeapte reprezentanţi, pe cari îl are partidul naţional romîn din Bucovina în Reichsrathul din Viena, joacă azi un rol de mare importanţă în viaţa publică a Austriei. Romînil, graţie răbdării şi maturităţii lor politice, aii ajuns un element foarte preţuit in Austria. Pînă mal acum cîte-va eile, cînd grupul parlamentar romîn nu-şt fixase încă definitiv atitudinea sa politică, partidul naţional romîn era de o potrivă curtenit ain partea guvernului şi din partea partidelor germane, adversare contelui Badeni. Şi, partidul naţional romîn a căutat să profite de această ocazie, ca să trateze atît cu opoziţia cît şi cu guvernul în vederea unor avantagit, în interesul dezvoltărel naţionale a Bucovinei. Negocierile au produs următorul rezultat : Crupul parlamentar este dispus a da concurs contelui Badeni, dacă acesta dă garanţii snrioase că cererile romînilor vor fi îndeplinite cît mal curînd. Relevăm că negocierile au, fost conduse din partea romînilor, de tînărul şi entusiastul deputat d. dr. G. Popovici. Romînil ameninţaţi de presa austriacă Hotarîrea romînilor a produs o amărăciune colosală între partidele germane, ceea ce este o dovadă că cele şeapte voturi romîneştt, între cele 431 voturi împărţite în vr’o 17 grupări, pot să decidă la un moment dat asupra unei situaţii întregi. Ziarele partidelor germane nu încetează acum a ataca în termenii cel mal iritaţi pe romînil din toate părţile, pe cart îl fac solidari cu romînil bucovineni. Iată de pildă cu vorbeşte Ostdeutsche Rundschau din Viena, organul partidului naţional german : «Romînil bucovineni sunt ameninţaţi în naţionalitatea lor de asuprirea pan-salvă şi totuşi deputaţii lor părtinesc un guvern a cărui tendinţă e ca slavismul să devie rasă domnitare în imperiu. Romînil în loc să-şl caute a-micl în contra slavizării Austriei, combat cu duşmănie pe germani, cari sunt ostndiţl a purta singuri lupta în contra slavismului.» Acelaşi ziar face apoi o gravă imputare revistei bucureştene Liga Romînâ, pentru un articol în contra centralismului austriac şi ameninţă pe fruntaşii mişcării naţionale romîne din Bucureşti şi Transilvania cu disgraţia germanilor dela cari, şi s’a dat cîmp liber germanisărit învăţămintulul. vată a fost cu ochii răi văzută şi suprimată^ Iar Gazeta Transilvaniei răspunde în următorii termeni, ameninţărilor germanilor austriacl: «Este o mare cutezare din partea Nemţilor, cînd fac asemenea imputări Bucovinenilor şi Romînilor în genere, cînd ştiut este, că de la înfiinţarea dualismului încoace Nemţii austriacl şi presa lor aă fost cel mal înfocaţi apărători al hegemoniei maghiare şi al năsuinţelor lor de centralizare şi de maghiarisare. Nici măcar pentru Saşii din Transilvania nu şi-a ridicat o singură dată cu efect vocea el, şi în ce priveşte pe Romînil bucovineni centraliştil nemţi, deşi au fost de un lung şir de ani la putere, nici măcar o şcoală secundară romînească n’au voit să le înfiinţeze, ci mal bucuros aă pro-tegiat pe Rutenii slavi de cît pe Romînl. Iar proprietarul ziarului «Ostd Rund», d. Schănueror, în programul partidei sale a părăsit cu totul Bucovina, cerind ca ea să intre în legătură cu Galiţia şi să fie înghiţită de lăcomia polonă. «Şi astă-zl cine sunt mal solidari şi mal fraţi de cruce în apărarea principiului suprematist, cu care s’a inaugurat dualismul, dacă nu Nemţii cu Maghiarii ?» Rezultatele obţinute de romînil bucovineni Precum am spus mal sus, pînă acum partidul naţional din Bucovina n’a intrat încă definitiv în majoritatea contelui Badeni, căci de şi aceasta a admis toate condiţiile puse de d. Dr. G. Popovici, totuşi n’a dat încă nici o garanţie serioasă că ele vor fi îndeplinite în curînd. însăşi Patria din Cernăuţi spune următoarele asupra tratărilor d-lul Dr. G. Popovici cu contele Badeni : *Atît putem spune de pe acum cu siguranţă, că partidul nostru şi-a asigurat pînă acum mină liberă şi numai în caşul cînd va obţine garanţii neîn-doelnice de la guvern, că postulatele noastre vor fi împlinite, poate să se decidă ca clubul romîn să dea sprijin guvernului». După Neues Wiener Tageblatt contele Badeni va da în curînd romînilor toate garanţiile necesare, că cererile lor vor fi îndeplinite. Cererile principale ale romînilor sunt: înfiinţarea unul gimnaziu romîn la Cernăuţi ; înfiinţarea de şcoli primare romîne; preferirea romînilor în funcţiunile Statului şi mat ales în magistratură şi în fine desvoltarea caracterului naţional romîn al Bucovinei. DIN STREINJTATE Vizita Regelui Italiei Dueerea Regelui Humbert al Italiei la Horn-burg spre a se întîlni eu împăratul Wilhelm II, a dat loc la o sumă de discuţii în pacea europeană. E această vizită o manifestaţie în vederea proclamării alianţei franco-ruse ? Ori e demos-traţie îndreptată contra zgomotelor că Italia s’ar fi depărtat de cît-va timp de Germania şi că are acea intenţiune să iasă din tripla alianţă. împrejurările fac destul de verisimile aruin-două aceste ipoteze. Netăgăduit e că proclamarea oficială a alianţei franco-ruse a făcut multă impresie în toată Europa, deşi ezistenţa acestei alianţe nu mal era de mult pusă la îndoială. Pe de altă parte, de la plecarea d-lul Cri3pi e la putere, s’a tăcut o schimbare în politica Italiei. încordarea cea mare ce exista iutre a-ceasţă şi Franţa a slăbit şi cabinetul actual, prezidat de d. Rudini «i avînd pe d. Visconti Venosta la departamentul afacerilor străine a făcut foarte mult spre a apropia pe Italia de Franţa. Presa Italiană E greii de găsit un răspuns la întrebările de mal sus în presa italiună. O mare parte din ziare aQ combătut mal întîl ideia vizitei regelui Umbert, pe motiv, că o asemene viz tă ar supăra pe Francezi şi ar strica tot ce s’a făcut pînă acum pentru apropierea de Franţa. Se spunea chiar că însuşi ministrul de externe e contra vizitei. Apoi, cînd s’a hotârît că Regele va merge la Ilomburg, aceeaşi presă a susţinut că vizita nu are nici cea mal mică însemnătate politică şi că Fianţa n’are de ce să se supere. Presa Germană Ziarele germane, chiar şi cele independente, salută călduros pe Regele Humbortoşi a duc omagii calităţilor alese ale perecbel regale italiano. Prietenia dintre Germania şi Italia şi tăria triplei alianţe — acesta e gîndul fundamental al tuturor articolelor ce publică ziarele cu această ocaziune. A făcut adîneă impresiune vorba oficiosului Norddeutsch» Allgemeine Zeitung şi anume ar speră că Regele Italiei va căpăta impresia că neclintită a rămas puterea Germaniei, care de cînd a intrat pe arena istorică a adus Europei darul cel mal preţios: pacea. Presa austriacă Ziarele vieneze spun «ă e greşita şi părerea că vizita Regelui Italiei ar avea o prea mare însemnătate politică, şi părerea că n’ar avea nici o însemnătate. Tripla alianţă va urma să trăiască fără teamă de a putea fi sdruncinută. In ce priveşte relaţiunile Italiei cu Franţa, nici o dată Austria ori Germania n’afl cerut guvernului italian să trăiască în duşmănie cu guvernul francez. Dimpotrivă, atlt de la Viena cit şi de la Berlin, s’afi dat în repeţile rîndurl Italiei sfaturi de moderaţiune. Foreign. TRIBUNA UTERARA Limba literară romînă ii (urmare şi fine) Omul de litere francez nici nu se preocupă de faptul că opera sa, scrisă în limba institutului francez, are să fie pentru mulţime ca o inscripţie lapidară hieroglifică. Cea ce 1 interesează pe el este că această operă să fie scrisă aşa, că fie care fineţă de gindire să-şl găsească corespondenta sa fineţă a limbel. Şi se poate oare-zice, că limbel franceze, în care vedem scrise geniale capo d’opere franceze, i lipseşte ritmul, armonia, eleganţa şi farmecul ? In conexiune cu aceasta, văd că este necesar a aminti, că calea de formaţiune convenţională a limbel franceze literare presintă şi un caracter pronunţat de tendenţiositate. Pentru a se accentua origina latină a limbel s’a cautat a se exclude aproape sistematic cuvintele de origină germană, cuvinte, cari de altmintrelea, numai că lipsesc în dialectele departamentelor de Est nu se poate zice. Aşa zisa înrădăcinare organică linguală n’a fost ţinută în seamă, cînd a fost vorba de purificarea limbel în sensul latinizării, iar pe de altă parte o asemenea înlăturare lexi-cologică a fost pagubă în ciuperci pentru delicioasa deletabilitate a limbel franceze. Vedem dar, pe de o parte o limbă întreagă de eonvenţiune, iar ps de alta o sterilizare a sa. pentru a mă Jexpri-ma ast-fel, în sensul unei regenerări. Oare tot aşa se petrec lucrurile şi la noi ? Nici asemănare pe departe nu poate fi : vedem, pe de o parte pe Romînil noştri din Romînia liberă depu-nînd o grije singulară să se reclame în chorus de la strămoşii Romani, şi cînd este vorba de a presenta iuventariul succesiunel simbolisate prin limba vorbită, nici nu mal văd că emolumentul dicţionar s’a alterat pînă în atît, că pînă şi Englezii sunt puşi înaintea noastră pe scara limbilor neolatine. Pare ceva bizar, paradoxal, dar aşa stă realitatea lucrurilor. Pentru Romînil noştri este un deliciu savurarea celor mal gro-solane slavoni-sme şi turcisme. Chiar dacă pentru o aceiaşi noţiune coexistă mal multe cuvinte, dintre cari majoritatea de origină Jatină, pare că se simte sub farmecul unei spendorl de dicţiune făcînd selecţiunea celor de origină străină. E trist acest fapt, de natură a sugera atitea rellexiunl desavantagioase... S’a zis şi repetat, că adevărata limbă romînească, care implicit trebue să fie cea literară, este acea a poporului de jos. Plecat pe această pantă, eu cred că s’ar putea replica nu fără drept cuvînt, că această limbă pare tot aşa de bine o neo-slavonă. Şi o asemenea replică ar conveni admirabil em-fasel noastre patriotice. Da, se poate că limba de care se serveşte in timpii de faţă poporu romîn să‘fie acea pe care o auzim din gura sa. Dar nu aceasta a trebuit să fie limba sa de origină, înainte de a fi avut nefericirea de a fi dominat de slavonismul oficial al bisericeî şi politicei şi nu aceasta ar trebui să fi adevărata sa limbă, demnă de origina sa latini. Căci trebue să se ştie, că numai graţie influenţei slavone, exercitate pe cale oficială s’a putut denatura aşa de profund limba romînească din începuturile sale. Apoi cînd ştim in ce constă modul aşa zisei tmplăntărl organice a slavismelor, cari abundă în limba noastră, cînd vedem că introducerea acestora s’a operat nu pe calea naturală a lentei imixtiuni etuice, ci pe calea factice, abrupto, a unei quasisiluire oficiale ; ne întrebăm cu mirare cum se face că atunci ne obstinăm în a da continuu plină carieră tendinţei noastre de rău gust, de a întrebuinţa de predilecţiune expresiunl vădit slavone din capul locului, şi a nu îndrepta sforţările noastre spre purificarea limbel. O asemenea întreprindere prezintă dificultăţi, dar cu răbdare de sigur că se va şutea triumfa de rezistenţa refractarilor la orl-ce îuobilire a limbel noastre. Cu modul acesta şi orgoliul nostru naţional se va răscumpăra de cachet-ul ce a ştiut să imprime aşa de adine limbel noastre acea slavonă, despre care acum trei ani o revistă literară din Paris se exprima în termeni puţin măgulitori, clasînd-o alături cu limbele mongolice, printre limbile hodorogite. Avem înain-ea noastră atitea exemple, de la cari rebue să ne inspirăm pentru a procede hotârît la regenerarea limbel romîne şi nu cred că o asemenea reacţiune salutară s’ar putea justifica aiurea mal mult de cit la noi. Cehii şi Ungurii au reuşit a naţionaliza limbile lor, iar Germanii, văzînd sărăcia delocuţiune a ferente a cantităţel de nuanţe de idei, au fost forţaţi a recurge la lexicoanele latine şi elene. Ştim foarte bine că la noi o asemenea tendinţă va ridica protestări de la o sumă de persoane prea influenţate de lupta-oare-cum victorioasă, dusă de D. Maio-rescu, contra scoalel generaţiunel pa, Iriotice de la 1848. Dar să uită a se face distincţiunea ireductibilă între la-tinisarea limbel romîne, din punct de vedere gramatical etimologic, şi între împrospătarea limbel noastre cu ex-presiunl, pe care nu le posedă, dar a căror întrebuinţare e reclamată imperios de mersul enorm pe cari l'afi făcut ideile în decursul timpurilor. Alex Giulen. INFORMAŢII MM. LL. Ren ele şi Regina se vor reîntoarce în ţară la 20 Septembrie viitor. Numai după reîntoarcerea MM. LL- se va hotărî localitatea, în care va petrece iarna A. S. R. Principele Ferdinand, a căruia sănătate e acum pe deplin restabilită. Ministerul domeniilor a invitat pe toţi inginerii, însărcinaţi cu ridicarea planurilor diferitelor proprietăţi ale Statului a înainta lucrările lor chiar în acest an ministerului. Guvernul ar dori să ştie numărul exact al hectarelor diferitelor sale moşii, spre a vedea, din vreme, ce moşii poate scoate în vînzare, în loturi, în primăvara viitoare. Profesorul universitar, dr. Al. Obre-jia, a donat societăţel studenţilor în medicină suma de 200 lei, pentru a fi dată ca premiu celei mal bune lucrări de embriologie. Organizarea serviciului nostru martim va fi în curînd modificată. Pînă la toamnă se va elabora şi un proiect de lege, care va fi supus deliberărilor Camerilor printre cele dintîl proiecte. Vizita M. S. Regelui la împăratul Frantz losef, vizită animată pe ziua de 1 Septembrie, a fost din nou amînală pe o dată nebotărîtâ. Se poate întîmpla chiar, ca M. Sa Re-eele nici să nu viziteze în acest an pe împăratul Frantz losef. D. colonel Graham din Londra, mare exploatator de mine de cărbuni, se află de trei zile in Capitală. Ministrul de interne a dat ordine prefecţilor de a impune în abatoriile, de prin oraşele reşedinţe de judeţ, sistemul de tăiat elveţian, prin puncţiunea cefalică. Nu se ştie cum ordinul ministerial va fi primit în Iaşi şi Galaţi, unde elementul evreu este atit de puternic şi numeros. Ex-Regele Milan al Serbiei se va stabili în curînd la băile din Mehadia, de unde după o cură de vr’o două săp-tămînl va veni în lloinînia. Încasările la ministerul de finanţe merg foarte încet. De şi casieriile generale de judeţe şi perceptorii de circumscripţii au primit cîte-va circulari pentru activarea încasărilor, totuşi acestea merg cu multă ane- voinţă. Să prevede un deficit de cîte-va milioane, asupra bugetului anului acesta. Primăria Capitalei amină diferitele re-laraţiunl, necesare la şcoalele comunale, lină in ultimul moment, anume cînd treme să se înceapă cursurile. Ast-fel erl, Luni, elevii de la diferite şcoli primare aQ fost anunţaţi să nu mal vie la şcoală de cît 1 Septembre din camă că se fac reparaţiuni. Acelaşi lucru s’a Sntîmplat şi anul trecut. Direcţiunea generală a poştelor şi telegrafelor, a cerut ministrului de interne, un credit extra-ordinar de 106.000 lei pentru instalarea de lire speciale telefonice Intre BucureştI-Sinaia şi BucureştI-Brăila. Este vorba ca mal tlrzifl să se instaleze şi un fir telefonic special între Bucureştl-IaşI La ministerul instrucţiunel domneşte o Întreagă harababură. Legi, regulamente şi disposiţil se bat în cap. Aşa, după regulament, cursurile şcoale-lor primare se încep la 25 August. După cum resultă însă din avisele de chemare, care se trimet la 20 August şi pentru care se cere timp de 10 zile spre a fi înmînate, cursurile trebuie să înceapă la 1 Sept. De alt-fel nici un rost nu afl aceste 5 zile din August în anul şcolar. Ele seamănă mal mult cu o şicană răutăcioasă făcută corpului didactic, iar bieţii copil sunt inal asupriţi de cit mal marii lor de la cursurile secundare. O polemică vie se urmează, în coloanele marelui ziar bruxelez, l’Independance belge, în chestia romînă, între d. G. Moroianu şi cunoscutul agitator ungur, d. de Paz-mandy. Numărul ultim al ziarului belgian cuprinde răspunsul d-lui Pazmandy, care constată că «agitaţiunea artificială, creată de Liga romînă şi de patrioţii din Bucureştii, e în descreştere în Transilvania.» Multe din casele de Bancă, care fac afaceri cu grîne, atît din Bucureşti cît şi din Brăila şi Galaţi, au luat dispoziţiunl de a nu mal avansa bani la prezentarea fracturelor C. F. R. pentru expe-diare de marfă. Această măsură a fost luată In urma escrocheriei a cărei victimă a fost casa Ieschek. Inaugurarea monumentului ridicat la PIoeştI, în onoarea batalionului 2 de vî-nătorl, nu se va mal face la 30 August cum fusese proiectat, ci s’a amînat pentru luna lui Septembre. Ziua solemnitâţel acestei inaugurări se va fixa după întoarcerea M. Sale Regelui. Toate numirile noul şi permutările, cari s’afl făcut anul acesta în corpul didactic, se vor anunţa interesaţilor la sfărşitul lunel curente. Seria a doua de numiri in corpul didactic primar se va face la 1 Septembre viitor. Aflăm că d. Mişu, însărcinat cu girarea afacerilor legaţiunei romîne din Cons-tantinopol, a trimis acum patru zile un lung raport d-lui Dim. Sturdza despre cestiunea macedoneană. Credeam a şti că d. Mişu în raportul său stabileşte vinovăţia d-lui Apostol Mărgărit, în cestiunea macedoneană şi în cestiunea pseudo mitropolitului Antim. Ştirile despre expulzarea Armenilor din ţară, se reduc la un ordin al ministrului de interne dat prefecţilor judeţelor limitrofe, de a supraveghia cu scrupulozitate intrarea persoanele streine în ţară. Citim în Voinţa Naţională: I). Tache Mărgărit, inspectorul şcoalelor romîne din Turcia, a sosit în Sinaia, unde va petrece zece zile, în virtutea unul congediu. Noi ştiam că inspector al şcoalelor romîne din Turcia, este d. Apostol Mărgărit, iar Tache nu este de cît fiul inspectorului. Ar putea să ne explice Voinţa această schimbare ? După vil discuţii, la cari a luat parte şi delegatul Romîniel, congresul internaţional de statistică din Petersburg, a decis ca sfîrşitul secolului actual să se socotească pe ziua de 31 Decembre 1900. La 30 August, consiliul permanent al instrucţiunel va judeca mal multe procese ale membrilor corpului didactic. Printre cel daţi în judecată sunt mal mulţi învăţători şi d-na Natalia Ienescu, institutoare în Roman. Atragem atenţiunea d-lul Prefect de poliţie asupra sub-comisarulul Costică Simionescu de la secţia 11. Acest funcţionar îndeplineşte toate calităţile unul adevărat zbir... poliţienesc. Barbar şi brutal cu toţi nenorociţii cari ati atacerl la secţie, Simionescu este teroarea cetăţenilor. Ultima sa ispravă e bătaia ce a administrat birjarului cu No. 093, Gheorghe Niţă, pe care l’a umplut de sînge. Cerem pedepsirea sălbaticului subcomisar. Anul acesta deschiderea stagiunel Teatrului Naţional se va face mal tţrzifl de cît de obiceiu, din cauza reparaţiunilor, ce se fac scenei şi stalurilor. E vorba ca stagiunea să se deschidă pe la 15 Octombrie. Contractul cu antreprenorul reparaţiunilor pune clauza ca lucrările sâ fie gata cel mult pînă la 1 Octombrie. Iutîrzierea se va plăti cu o amendă de 1000 de lei pe zi. Primim din nofl pllngerl din partea cetăţenilor, domiciliaţi pe şoseaua Herăstrăfi-Floreasca. Partea aceasta a oraşului par’că nu ar face parte din capitală. Iluminatul nu există; paza locuinţelor şi a avutului cetăţenilor este lăsată în plata domnului; necurăţeniile şi infecţia domnesc ca în oraşele orientale, Sunt ani de cînd căruţele primăriei n’afl ridicat gunoaiele, cari stafi grămezi In partea locului; iar şoseaua n’a mal fost reparată de mult. Toate plîngerile cetăţenilor, din această parte a oraşului, către cel în drept ah rămas zădarnice. Nimeni de la primărie nu vrea să le deie ascultare, de şi cînd această mahala a fost anexată la oraş, consiliul judeţean a acordat o sumă de 30.000 lei, pentru buna întreţinere a şoselei. Cetăţenii, văzînd că trăiesc ca în tîrgul luî Cremene şi că trebuie să’şl facă dreptate singuri, sunt hotărîţl să se prezinte în mare număr la primărie, pentru a expune şi prin viu graifl, nevoile lor. Febra tiioldă în Capitală Cu multă părere de rău suntem nevoiţi a înregistra ştirea, că victimele febrei tifoidă, devin pe fie-care zi mai numeroase în Capitală. Putem precisa cîte-va cazuri. Dimitrie Poenaru, un distins student, lo. cuind în strada Mîntuleasa No. 31, a încetat din viaţă, victimă a acestei periculoase boale. Acelaşi trist sfîrşit a avut şi d-ra Mă '-găritescu, fiica bine cunoscutului sindic al Bursei. O altă d-şoară asemenea a murit de febra tifoidă. ^ Acestea sunt cazuri cari aii putut fi date la iveală. Cîte se ţin ascunse, mai ales printre populaţia săracă P Nu ştim ce măsuri va fi luat direcţiunea serviciului sanitar pentru a împiedica lăţirea boalei, dar publicul este foarte îngri-jat, şi cu drept cuvînt. ^ Cerem ca să se ia grabnic măsurile cele mai riguroase, pentru a împiedica lăţirea mai departe a acestei nemiloase maladii. Ast-fel piaţa e plină cu fructe necoapte, şi administraţia comunală nu ia nici o măsură. Escrocii spanioli Credem a şti că d. Dimitrie Sturdza a intervenit la Madrid, în chestia escrocilor, spanioli, cari după cum am dat zilele tre* cute ştirea, afl Încerca», acum de curînd să exploateze ’buna credinţă a d-lor G. Şer-bănescu din Craiova şi Codreanu din T.-Mă-gurele. Tot în această chestie, suntem in măsură de a anunţa cititorilor că, în anul 1893, a-ceiaşl escroci, aii încersat să înşele pe d. C. Alexandrescu, pe atunci casier general al Eforiei spitalelor civile. Scrisoarea e concepută în aceiaşi termeni ca şi acele adresate d-lor Şerbănescu şi Codreanu. Singurele diteriuţe sunt că comoara e, după scrisoarea d-lul Alexandrescu, ascunsă în împrejurimile Bucureştilor şi se ridică la suma re 17.000.000 leî. iar nobilul care semna atu ’.cl, numai este Eduardo de Ayala de astăzi ci colonelul Geraldo de Castro, închis ln temniţa militară de la Barcelona, din cauza entusiasmulnl săfl pentru republică. Detaliu particular : nici una diu scrisorile venite în ţara, în această afacere, nu uită de*a recomanda victimelor să nu semneze scrisorile, în caz de răspuns. A se citi în pag. IV-a «Epoca în provincie» : Uniaţi, Rorolioiu, Mlzil, Caracal? Tîrgovişte $1 Focşani. EOOUBt Eclipsă totală. — O eclipsă a avut loc, acum cîtă-va vreme, o eclipsă totală, care a scăpat prevederilor astronomice. — Care'; vor întreba curioşi cititorii. — Iată. Salamura Floriea a eclipsat cu desăvîrşire pe toate cele-l-alte preparate similare. Bine-facerile răspîndite de acest neîntrecut leac în potriva mălurel strălucesc ca lumina orbitoare a soarelui, în faţa căruia steluţele pălise şi dispar în neagra veşnicie. ***In editura tipografiei Dacia din Iaşi, afl apărut volumele I-iQ şi al IlI-a diu Cartea de citire, pentru liceie şi gimnazii, a d-lor Miron Pompiliii şi Ioane Paul, distinşi profesori ieşanl. In cursul acestei săptămlnl, se va pune în vînzare şi volumul al Il-lea. ŞTIRI MARCATE * A 7-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă 5 Ia sută amortisabilă din 1894, din imprumutul de lei 6.500.000, va avea loc la 1 Septembrie a. c., în localul ministerului de finanţe. * Printr’o decizie ministerială, d. A. B. Brîndza, directorul liceului externat din Iaşi, este autorizat a funcţiona mal departe şi de la 1 Septembrie 1897, atît ca profesor la catedra de istorie, cursul superior, cit şi ca director al acelui licefl. Se ştie că d. A. B. Brandza urma să treacă la pensie la această dată. * D. dr. N. Leon, inspector al şcoalelor private din ţară, a inspectat institutele particulare din Tulcea. Dii acest oraş, d. Leon a trecut la Galaţi, unde de asemenea a inspectat şcoalele private. Blocul Creteî Viena, 25 August.—«Corespondenţa Politică» vesteşte că se face un schimb de vederi foarte activ între cabinete, în privinţa propunerei unanime a admiraţilor de a ridica blocusul insulei Creta, la 16 Septembrie. Canea, 25 August.—De oare ce au dis~ părut cauzele cari cer numai de aît blo. cus fiind-că insurgenţii primesc autonomia cu condiţia plecărei trupelor turceşti, admiraţii au hotărît ca blocus să fie ridicat la 10 Septembrie. Fie care admirai îşi va putea încredinţa comanda zonei sale respective unui ofiţer de uscat sau de mare. Admiraliî roagă pe guver-nor să desarmeze pe toţi civilii, mai în-tîiu la Candia, apoi în cele Vaite localităţi. Insurgenţii din Candia au rănit pe trei ciobani musulmani. Institutul SCHEVITZ IHIERRIN Fondat la anul 1847 BUCUREŞTI.—Strada Scaunele, Bl. . lnvăţămînt primar şi secundar. Local foarte sănătos, în centrul capitalei, clădit anume pentru şcoală, ast-fel că pre-sintă toate condiţiunile cerute de igienă. Dormitoare, sofragerie şi clase spaţioase şi bine aerisite. Sală mare de gimnastică cu toatea aparatele trebuincioase. Curte spaţioasă şi bine întreţinută. Calorifer răspîn-dind prin toată casa o căldură egală şi temperată. Sala de băl cu un mare basin de 20 metri pătraţi, cu duşi şi aparate de încălzit, cum nu există în nici o altă şcoală din ţară. (Estras din raportul d-lul Medic inspector al şcoalelor). Studiile după programul Statului. Examenele conform regulametitului Ministerial. Invăţămintul limbelor francesă şi germană. Musica vocală şi instrumentală. Personal didactic ales. îngrijire părintească. Gimnasiul se deschide la 1 Septembre, iar cursurile vor începe regulat la 9 Septembre. De vînzare la Buşteni locuri de vile, proprietatea Dumitru Cezianu, situate la cea mal frumoasă poziţie, pe valea Cerbului, şi la adăpost de vîuturl. Gara Buşteni la 300 metri depărtare. A se adresa: îu Bucureşti, la Societatea de Goustrucţie, str. Doaumnel, safl ia Buşteni, la d-1 Eliescu, administrator. NOUL PENSIONAT DE BAEŢI al Comunitîiţeî Germane Evangelice din Bucureşti 14, Strada Luterană, 14 Autorisat de Onorabilul Minister. Deşi e numai uu an, de cînd acest pensionat e în fiinţă, cu toate acestea se poate făli de un mare succes. Toţi elevii interni afl fost promovaţi şi nici unul n’a rămas repetent. Elevii externi şi semi-internl afl depus toţi examenele publiee cu succes mare, afară de unul. Institutul e administrat de o eomisiune specială, aleasă din sînul comitetului general al comunilâţel şi e pus sub direcţiunea d-lul dr. Eugen Filtsch. Personalul conducător intern e compus: 1) Dintr’un inspector, căruia in prima linie, i s’a încredinţat îngrijirea părintească şi edu-caţiunea casnică, 2) din trei profesori titraţi, unul anume romîn şi un institutor, care supraveghează de aproape lucrările elevilor. Limba do conversaţie e cea germană. Scopul institutului e educaţiunea morală şi instrucţiunea solidă. Acest pensionat stă in nemijlocită legătură cu şcoala normală evnngelică-germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are: o clasă pregătitoare, 4 cl. primare cu programul Statului şi & cl. reale. In această şcoală reală se învaţă limbilec germană, romînă şi franceză, iar cea engleză şi latină în mod facuL&tiv. Se primesc, copil de orl-ce naţiune şi confesiune. Institutul e arangiat conform tuturor cerinţelor moderne higienice. Are o curte şi grădină frumoasă cu aparatele trebuincioase de gimnastică. Taxa anuală variază după vîrsta elevilor; între 640 pînă la 1000 lei pentru interni şi 300 pînă la 560 pentru semi-internl. Taxa se va plăti ln rate trimestriale. Prospecta se pot primi ia mod gratuit de la d-ntt administratori al pensionului, precum şl de la diferite ofloll pa* rochiale e> angelice din provinoie. Înscrierile elevilor se primesc oel mult pînă la 28 August a. o. (stil vechlfi). Pastorul dr. EUGEJf FIJLTftAH Strada EuterauA, Sfo. 13. INSTITUTELE UNITE Din UŞI Curs primar şi secundar, cunoscut destul de bine în toată ţara, după resul-tatele cele bune ce a dat în decurs de 31 de ani de funcţionare, se recomandă şi acum onorabililor părinţi ce voesc a plasa pe copiii lor în Institute, asigurîn-du’I de o bună şi părintească îngrijire şi de un studio foarte serios. Condiţiunile de admisibilitate se expediază după cerere. In cele d’mtîio zile din Septembre se vor face corigeările. Cursurile regulate încep la 4 Septembrie. ;v. Corigenţii din şcoala noastră se vor prezenta la 1 Septembre cu chitanţele vre-unel casierii pentru plata taxei de corigeare. înscrierile se încep de la 20 August. Direcţiunea. INSTITUTUL de PETE „Oii. BOROK” Fondat în anul 1850 BUCUREŞTI. - Calea Moşilor, 158. Curs primar, secundar şi licefl complect. Acest Institut fiind pus sub controlul direct al Onor. Minister, cursurile se predă Întocmai ca la şcoalele Sfatului, iar certificatele liberate de noi sunt valabile pentru bacalaureat. înscrierile se fac ln toate zilele, iar cursurile Încep la 10 Septembre. Directoare, Julle T. Sănlencu. www.dacoromanica.ro INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „FAMILIA” Fondat la i Septembre 1896 Reautorisai cu No. 7.605 Ho. 5. — Strada Italiană. — No. 5. DIKEOTOAKE ŞI PKOPRIETAItX D-NA ALEXANDRINA PAPP0UD0FF Liceu complect, clasic şi real, scoală primară şi frflbeliană. Curs de limbe streine, cu profesoare interne cu diplome superioare din Londra, Paris, Stutgardt. Certificate valabile pentru bacalaureat. Avînd ln vedere numeroasele mulţumiri aduse direcţiunel prin ziare şi scrisori din partea multor părinţi, cu ocasiunea deplinelor succese dobîndite de elevele acestui INSTITUT la diferitele scoli şi licee ale Statului, unde afl trecut examenul de fiuele anului şcolar 1896—96, direcţiunea recunoscătoare celor ce afl bine-voit a o încuraja Iacă din primul an, a luat măsuri serioase, necruţlnd nici un sacrificii! pentru a răspunde i pe viitor tutulor cerinţelor învăţămîntulul modern, organisînd ast-fel INSTITUTUL pentru a putea îmbrăţişa întreaga problemă a educaţiunel, iar nu numai instrucţiune, o parte a acesteia. In acest scop s’afl mal angajat din străinătate, pe lîngă profesoarele străine interne, încă două institutoare, una franceză şi una germană, pentru îngrijirea de aproape a elevelor şi conversaţi uuea ln aceste două limbi atît de necesare. Dexterităţile vor fi predate tot de aceiaşi maeştri şi maestre diu anul precedent. Recomandăm ln particular, amatoarelor de Belle-Arte, secţiunea de pictură şi desemn după natură cu biue cunoscuţii pro- Germania şi Italia Bialystock, 25 August.—Majestăţile Lor imperiale aă vizitat erl cîmpul manevrelor, Homburg, 25 August. — Azi dimineaţă împăratul Wilhelm şi Regele Ilumbert au asistat la manevre; aă intrat în oraş la amiază şi au fost mult aclamaţi. Regina Italiei a făcut o excursiune la Francfoi-t, de unde s’a întors după a-miazi. Majestăţile Lor germane au oferit un prînz de gală în onoarea provinciei. Printre asistenţi s’a observat Majestăţile Lor italiene, Regele Saxel, mai mulţi prinţi, prinţul de Hohenlohe, marchizul Visconti Venosta şi contele Lanza. Roma, 25 August.—După cum spun ziarele, îu urma invitaţiei Suveranilor italieni, Majestăţile Lor germane vor vizita expoziţia naţională din Turin în 1896. DIVERNE DIN CAPITALA Agudtîi. -După cum am anunţat erl, agenţii poliţiei de siguranţă, afl prins alaltăerl noapte pe vestitul falşificator de monede, armeanul Agudifl, care de mal multe ori a fost condamnat pentru falşificare de monedă şi în timpul din urmă a fost expulsat pentru acelaşi delict. Şeful siguranţei publice a luat azi un lung interogatoriu acestui periculos bandit, asupra căruia planează o condamnaţiune de 6 ani recluziune pentru omor şi este presupus a fi autorul numeroaselor spargeri săvîrşite in timpi din urmă in Capitală. Din cercetările făcute, poliţia are bănuell temeinice că Agudifl este autorul spargerel casei de fer de la librăria Miiller, şi că el s’a încercat să spargă, acum cît-va timp, casa de fer din magazinul Olbrich. Cu toate că este un bandit de frunte, şi are la activul săfl mai multe omoruri, Agudifl este specialist în spargerea caselor de fer şi in falşificare de bani. La toate întrebările şefului siguranţei, Agu-difl nu răspunde alt-ceva de cit că el nu a stat în Capitală de loc şi că a fost prins tocmai în ziua cînd sosise din Constantinopol. Cu nici un preţ nu vocşte să-şt arate domi eiliul săfl din oraş. De sigur că â olo banditu-are instalaţiunea tiparelor sale pentru faşifica rea monedelor. Accident nenorocit. — Erl pe la orele 10 şi jumătate dimineaţa, lucrătorul zugrav Alexandru Georgevici, ln vîrstă de 22 de ani, de fel din Brăila, pe cînd era ocupat la lucru, la o construcţie nouă din strada Ştirbei Vodă, alunecînd după schele, a căzut de la o mare înălţime şi a rămas jos în nesimţire. Ridicat în grabă de către tovarăşii săi de lucru, Georgevici a fost transportat într'o stare foarte gravă în îngrijirea Spitalului Colţi. DIN fAEA Incendia. — Ni se comunică din Călăraşi eă în ziua de 22 curent, focul a distrus prăvălia şi atenanţele comerciantului Niţă Mihăilescu din tîrgul Urziceni, cauzîndu-I pagube însemnate. Din cercetările făcute de autorităţile locale, rezultă că focul a fost pus cu intenţiune de rău voitori, de oare ce flăcările s’afl declarat la început în podul prăvăliei, care era închis cu lacăt şi unde de mai mult timp nu umblase absolut nimeni. S’a deschis o anchetă pentru descoperirea incendiatorilor. Popă incendiator. — In noaptea de 17 curent un incendia violent s’a declarat la aria lui Eftitnie Teodorescu, arendaşut moşiei Mar-talozi, din judeţul Argeş. Flăcările afl consumat două enorme şire de pae şi s’afl comunicat şi la clădirile învecinate. In urma reclamaţiunel păgubaşului, desebi-zîndu-se o anchetă de către parchetul local, s’a constatat că focul a fost pus în timpul nop-ţei de către preotul G. Măldărescu şi doui servitori ai săi din aceiaşi comună. Din ordinul d-lui procuror respectiv, câ'e-şi trei incendiatorii afl fost arestaţi şi depuşi în arestul preventiv. înecat tn Ialomiţa.—Zilele trecute, lucrătorul Petre Sabaduş din serviciul arendaşului moşiei Coslmbeşlt, Ialomiţa, dueîndu-se să se scalde în rîul Ialomiţa, a fost luat de curentul apei şi s’a înecat. Cu toate căutările făcute în grabă, cadavrul Înecatului nu a putut fi găsit pină acum Parchetul a fost avizat. DIN STREINA TA TE ——— Distiucţiuue acordată unul călău.— Reindel, faimosul calăfl din Magdemberg, care a prezidat la peste două sute ds execuţiuni capitale, şi-a celebrat zilele trecute nunta de aur. Cu această ocaziunr, a primit medalia de argint, însoţită de o scrisoare foarte călduroasă din partea şefului de cabinei al împăratului, care îi scria chiar în numele Suveranului. fesorl de la şcoala de Belle-Arte: D-nil E. Voineseu şi Hegel. Lucrul manual, croitoria: rochi şi albituri precum şi tot felul de broderii albe şi de fantesie vor fi predate de d-ra Moisescu şi altele. Musica Instrumentală şi Vocală prepa.a-ţiunea elevelor pentru conservator cu profesoarele. D-nele Delviniotti şi Zamirska, de la conservatorul din Paris, elevele lui Hertz şi Marmontel. D-ra Z. Agapiadi, cu diploma conservatorului din Bucureşti. D. Dănescu, profesor de vioară de la conservatorul nostru. ln ceea-ce priveşte cursurile liceale voin continua şi ln anul acesta tot cu acelaşi corp didactic din anul precedent, mal adâo-gînd şi alţi profesori tot de la liceele Statului pentru clasele IV, V şi VII pe cari le înfiinţăm la 1 Septembrie a. c. La timp vom publica numele şi titlurile întregului corp didactic. înscrierile încep la 1 August, de la orele 9—11 a. m. şi 2—7 p. m. Cursurile încep la 1 Septembrie. ______________________________Direcţiunea. MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAŢIE Domnul Alexandru Wechsler din Iaşi, a ăcnt cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de Wechsler cu acela de Valeriu, spre a se numi Alexandru Valeriu. Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune In termenul pre-ăzut de alineatul 2 al zisului articol. IPOCA 3 Teribilă dramă a mizeriei. — 0 tragedie singeroasă s’a petrecut zilele trecute la Kunzendorf în provincia Brandunburg. Un funcţionar inferior de barieră, fiind de mal mult timp bolnav şi ameninţat să fie dat afară din serviciu şi aşa dar muritor de foame cu întreaga sa familie, a luat funesta rezolu-ţiune de s? ucide toţi copiii şi apoi de a se sinucide. După ce şi-a înecat pe rind pe cel trei copilaşi al săi, nenorocitul s’a asvîrlit înaintea locomotivei unul mic tren care manevra în cea mal mare iuţeală. Corpul nenorocitului a fost găsit prefăcut în bucăţi pe linia ferată, iar cadavrele sărmanilor copiii aQ fost extrase din rîîl după două zile. Justiţie şl caritate. — Sunt cîte-va zile de cind la Middleton In Anglia, un individ fu dat in judecată pentru că, furase un coş cu cartofi. Judecata l-a condamnat la zece şilingi amendă ; dar instrucţiunea stabilind că familia boţului este în cea mal neagră mizerie, juraţii plătiră amenda în locul condamnatului, şi făcură în acelaş timp şi o colectă în favoarea nenorocitului căruia şi păgubaşul ii dărui cartofii furaţi. Cu aceas'.ă ocaziune justiţia şi caritatea îşi dăduseră mina. Depeşile de azT (Serviciul «■Agenţiei limnîne») Barcelona, 25 August.—Astă-zl consiliul de războit! judecă pe Sampan In şedinţă secretă. Procurorul cere 40 ani de muncă silnică; apărarea cere reducerea pedepsei la opt safi doul spre-zece ani. Florenţa, 25 August.—Azi dimineaţă, la ora 4 şi jum., s’a simţit o puternică clătinare undulatoare de cutremur de pămtnt ; a durat două secunde şi jumătate iar direcţia era de la sud-vest spre nord-est. Paris, 25 August.—D. Rambaud, ministrul instrucţiunel publice, a deschis congresul orientaliştilor. Berlin, 25 August.—Banca imperiului şi-a mărit respectiv scontul la 4 şi 5 la sută. Constantinopol, 25 August. — Astă-zl se va ţine o Întrunire a ambasadorilor pentru a discuta nota Porţel cu privire la Creta. Viena, 25 August.—Corespondenţa Politică află din Paris că guvernul grec ar consimţi ca serviciul împrumuturilor vechi şi împrumutului pentru despăgubirea de războiu, să fie asigurat prin venituri speciale cari au a fi supuse unui control internaţional. Se aşteaptă o declaraţiune oficialei a guvernului grec, în această privinţă. ULTIME INFORMAŢIUNI Învăţătorii şi institutorii corpului didactic primar din judeţul Suceava, afi adresat următoarea telegramă: A. S. R. Principelui Ferdinand Sinai *. Corpul didactic primar al judeţului Suceava, întrunit în conferinţî generale, aduce respectuoase omagii Tronului Romi-niei, care—în nici o ocazie—n’a încetat de a lucra cu dragoste pentru propăşirea ţârei. Pătruns de recunoştinţă că pronia a readus la complectă sănătate pe A. S. R. Principele Ferdinand, iubitul nostru Moştenitor, depune la picioarele Tronului credinţa sa nestrămutată. Trăiască A. S. R. Principele Ferdinand Trăiască Dinastia I Savantul dr. Leyden, reintorcindu-se din Moscova, unde a luat parte la congresul medicilor, a sosit aseară în Sinaia. D-sa ţinea să viziteze pe A. S. Principele Ferdinand, de a căruia sănătate ilustrul medic continuă a purta cel mal mare interes. D. dr. Leyden va avea mulţumirea a constata, că sănătatea A. S. Regale nu mai lasă nimic de dorit. La inaugurarea monumentului ridicat la Ploeştl, în onoarea batalionului 2 de vînători, vor fi invitaţi toţi ofiţerii cari aii avut onoarea a comanda acest batalion de atunci şi pînă acum. Toţi comandanţii de corpuri de armată, împreună cu şeful marelui stat major al armatei, vor lua asemenea parte la ceremonia iinaugurărel care, după cum am anunţat, se va face in prezenţa M. S. Regelui. Este sigur să d. G. Cantacusino, ministrul de finanţe, a sondat pieţele din Berlin şi Viena asupra plasărel unul nou împrumut. D. Cantacuzino este aşteptnt în Capitală în cursul săptămînel viitoare. Cu ocaziunea Te-deumului ce se va celebra Sîmbătă (30 August) la Sinaia, pentru aniversarea luarel redutei Griviţa, toţi miniştri, afară de d. general Berendel, se vor afla în această localitate, spre a asista la oficiul religios de la nionastire. Ministrul de resbel împreună cu toţi generalii şi oficeril superiori diu garnizona Capitalei, se vor afla faţă, la Te-deumul ce se va oficia la biserica Dealul Spirei. O companie dintr’un regiment de infanterie va face ouorurile cuvenite, dupe care va fi trecută în revistă de d. general Berendel, Însoţit de d. general Arion, comandantul corpului II de armată. La palatul din capitală vor fi registre de înscriere. Divizia de Dunăre a flotilei noastre, sub comanda d-lul Maior Poenaru a sosit în Galaţi, venind din susul Dunărei, unde, timp de 2 luni a lucrat la harta maritimă a albiei Dunărei de sus. După o sumară inspecţiune, repara-ţiune şi curăţire a vaselor ce compun escadra, aceasta va porni iar in susul Dunărei spre a vizita toate porturile Bulgariei şi Serbiei. Ea va staţiona cîte va zile în principalele porturi ale acestor state, Se ştie, că un mare număr de ro-mtnt locuiesc pe malul drept al Dunărei, in Bulgaria. Turtucaia, oraşul din faţa Olteniţei, este esclusiv un oraş romînesc şi guvernul romln întreţine acolo o şcoală primară. In afară de Turtucaia, — Silistra, Rmciucul, Lom-Palanca, Vidinul, ele. posed p iternice colonii romîneştl. In urma cereri locuitorilor romînl din aceste oraşe, guvernul nostru este hotărît să înfiinţeze în fie-care din ele, şcoli primare romîneştl. Fortificaţiile de la capul podului de pe Şiret, din Cozeneştl, lingă Tecucifi afi fost terminate. La finele lunel, ofiţerii corpului de geniu, cari afl terminat aceste lucrări în mal puţin de două luni, vor serba printr’un banchet inaugurarea lor. Împăratul Wilhelm al Germaniei va întreprinde în luna Martie un lung voiagiu pînă la Sfîntul Mormînt, din Ierusalim. La întoarcere, imediat după Paşti, Împăratul Wilhelm se va opri patru zile în Bucureşti. A-seară la orele 6, un scandal regretabil s’s produs în strada Ctmpineann pe un tramway al vecliel companii. Controlorul No. 57, într’o stare nedescrisă de beţie, a început să bruscheze două doamne şi după cîte-va ameninţări triviale a început să le şi insulte. Un domn afiîndu-se în tramway, a încercat în zadar să astlmpere pe controlor, aşa că în cele din urmă a fost nevoit să-l deştepte din beţie aplicîndu-I o corecţiune zdravănă. Conflictul ivit între miniştrii de interne şi justiţie cu ocaziunea scandaloasei afaceri din Odobeştl, ests departe de a se aplana. Ministrul justiţii mi voeşte să facă nici o permutare în personalul judecătoresc din Putna, pînă ce mal întîiu d. Fere-cli ide nu va distitui pe poliţaiul din Odobeştl, iar ministrul de interne nu voeşte în ruptul capului să se despartă de omul Iul Sâveanu. Primul caz de excluderea unul institutor din corpul didactic, pentru că a căzut la trei examene de definitivat, la cari ’l dă dreptul legea să se prezinte, este acela al d-lul Ioan Marinescu, de la şcoala primară Vasile Adamache din Iaşi. In locul d-sale, ministerul a numit pe d-nu Mitescu. Urmăririle începute contra d-lul Nini Thaler, samsar din Iaşi, despre care judecătorul de instrucţie din Capitală bănuia că ar fi complicele «bandei negre», afi fost întrerupte. O telegramă adresată parchetului din Iaşi, cere ca să se înceteze orl-ce urmărire contra d-lul Thaler. Afacerea aceasta devine curioasă de tot. Din Dorohoiu se semnalează că un foarte mare număr de soldaţi din regimentul Dragoş Vodă aii dezertat. Mal toţi aceşti dezertori trecînd Prutul în Rusia, urmărirea lor este foarte anevoioasă, Figaro anunţă că beiul Tunisului, Sidi ben Aii Mahomed, are intenţiunea de a abdica şi de a se stabili in sudul Franciel, pe coasta de Azur. Un funcţionar al săfi a fost deja însărcinat cu cumpărarea unei luxoase vile, lîngă Nice. in cazul cînd beiul, «bogat în umbră şi în bani», cum ÎI spun poeţii orientali, va abdica, Franţa va schimba protectoratul în anexiune şi Tunisul va deveni provincie franceză. *** Acelaşi ziar află că împăratul Germaniei, Vilhelm al II-lea, ca răspuns la proclamarea alianţei franco ruse, a dat ordin guvernatorului Alsaciei şi Lorenel de a serba cu cel mal mare fast şi sgomot ziua de 2 Septembrie, aniversarea luârel Sedanulul de Ia Francezi (Sedantage). Pînă asum, se observase oare care condescendenţă faţă cu învinşii. Al treilea vapor al serviciului maritim romîu, va părăsi la finele săptămî-nel şantierul din Glasgow şi va sosi la Brăila săptămîna viitoare. Vaporul a primit numele de Iaşi. Vaporul cel mal mare şi cel mal luxos Regele Carol 1, care costă 1 800.000 lei, va fi gata în Decembrie. Acest vapor e destinat a face serviciul de pasageri între Constanţa —Constantinopol-Alexandria- -Port-Said şi Aden. La anul un al cincilea vapor va face serviciul pînă la Bombay şi Calcutta, în Indii. Din cauza marilor stricăciuni cauzate de inundaţiunl, anul acesta, se va distribui din pepineriile Statului, cu mult mal puţină viţă americană, de cit în anii trecuţi. La congresul internaţional de botanică, ce se va ţine în curînd la Friburg, delegat oficial al ministrului de domenii este d. dr. Ioneseu, inspector viticol. Printre cestiunile cu cari se vor ocupa în special congresiştil sunt terapeutica plantelor, atacate de părăsiţi vegetali şi în special se va cerceta propunerile diferitelor specifice contra filoxerei. înainte de a merge la Friburg, d. inspector Ioneseu este încărcinat să viziteze pepinierele din Ungaria şi Germania şi să adreseze un raport ministrului tu această privinţă. Ziarul Constanţa, sub semnătura d-lul P. Grigorescu,—un adine cunoscător al nevoilor şl chestiilor dobrogene, — cere in ultimul săd număr înfiinţarea, în mtnisterul domeniilor, a unei direcţii a Dobrogel, care să se ocupe în speciei? cu afacerile acestei provincii. înfiinţarea acestei direcţii este una din vechile revendicaţiul ale Dobroge nilor, Pentru prima oară, această cerere a fost formulată prin presă, în revista Dobrogea. De atunci, cetăţenii dobrogeni n’aă încetat de a reclama creaţiu-nea unei direcţii, speciale pentru afacerile lor şi chiar în anul corent, o de-legaţiune a lor a cerut d-lul P. S. Au-relian, pe atunci prim-ministru, înfiinţarea el. Tifosul şi anghina difterică în Ilfov Ştirile cele mal alarmante ne vin din toate părţile judeţului Ilfov şi mal ales din plasa Moştiştea, despre întinderea epidemiilor de tifos şi de angină difterică, fără ca serviciul sanitar al judeţului să fi luat pînă acum vre-o măsură. Epidemia se întinde repede şi mîine, poimîine, va fi prea tîrziu pentru a se opri mersul progresiv al epidemiei. ** * In comunele Maia şi Meri-Petchil se produc zilnic cîte 50-60 cazuri de tifos şi de angină difterică. In fie-care zi în aceleaşi comune se semnalează cîte 4—5 cazuri letale. Revoltător de scandalos e, că pînă azi nu s’a arătat nici un doctor, nici măcar medicul plăşil în aceste comune. Sub administraţia conservatoare se trimeteau ambulanţe din comună în comună, cari nu părăseau localităţile contaminate pînă cînd nu se stingea cu desăvîrşire epidemia. * * * In comuna Maia a murit de tifos, a-oum trei zile, un tînăr de 20 de ani, fiul preotului Gheorghe din localitate. Bătrînul preot a fost atît de crud lovit prin moartea fiului său în cît a înebunit de durere. In Meri-Petchil a murit un copil de anghină difterică. Părinţii şi rudele au fugit de groază din casă, aşa că nimeni n’a îngrijit de mort. In ziua înmormîntăril cadavrul a stat în casă nespălat şi neîmbrăcat; nimeni n’a îndrăznit nici măcar să-l ridice şi să-l aşeze în cosciug. In cele din urmă tatăl copilului, la aşezat în sicriu. La înmormîntare nu a luat parte de cît preotul, dascălul a refuzat să si ducă. * * * In ambele comune oamenii sunt cuprinşi de groază ; el au părăsit casele lor. Bolnavii sunt lăsaţi în voia întîmplă-rel, căci nimeni nu-l îngrijeşte de frica de a nu se molipsi. * * * Un ţăran din Maia, s’a dus ert după arniazl la cimitir, dăpă îmnormîntarea unicul său copil, şi de durere a început să-şt smulgă părul. Abia spre seară Vau putut scoate doi vătăşet din cimitir. **, Aceste scene îngrozitoare, cari ne-au fost comunicate de un amic al nostru, care azi s’a întors din Maia, fac onoare d-lul dr. Felix, administraţiei liberale şi serviciului medical al judeţului Vfov Tndor David Aseară, pe la orele 7 şi jumătate, circu laţia pietonilor era întreruptă pe calea Victoriei, lume multă fiind adunată în faţa por ţel despre cafeneaua Capşa a caselor Lalio vâri. Causa era următoarea : Tudor David, nefericita victimă a hestialilăţeî unul poliţaitt, avînd un acces de epilepsie, căzuse diu tr’odată în nesimţire pe trotuar. In mulţimea lumel care se adunase şi care privea acest trist spectacol, abia s’a putut distinge şi un gardist. Un cetăţean îl interpelează, întrebiudu 1 că de ce stă lu neacţiune. — Dar ce să’l fac ? — răspunse gardistul. — Cum, urcă-1 într’o trăsură şi du-1 la spital ; n’o să’l laşi aci în mijlocul stradel, în nesimţire! — Lasă-1, domnule, că se şcoala singur ; nici secţia n’are ce să’l facă, că doar a fost dus altă dată şi pe acolo şi tot de geaba. După acestea şi acest unic gardist dispare. In sfîrşit, după trecere de vre’o 15 minute, îşi face apariţiunea un domn revizor de gardişti, care, împreună cu un gardist de stradă, ridică pe sărmanul Tudor Da vid—care continua a fi în complectă stare de nesimţire—îl aruncă într’o trăsură şi-l trimete la spital. Act de mulţumire $ Sub semnatul Nuhărn Albrecht, domiciliat în oraşul Ştefăueştl, aduc viile mele mulţumiri socKstăţel «Dacia-Roinînă* care ml-a lichidat şi achitat cu lei 17.650 spre deplina mea satisfac-ţiune toate daunele ce am suferit cu ocaziunea incendiului de la 9—10 Iu'ie st. n. a. c. la clădirea, ipărfurileşi mobilele asigurate la această societate. Procedarea acestei onor. societăţi faţă de mine, ’ml impune datoria de a ’I exprima în public recunoştinţa mea şi de a o recomanda iuturor acelora cari voesc a ’şl asigura averea în contra incendiului. ŞtefâneştI, August 1897. Nuliiin Albrecht. BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar şi se află la toate librăriile din ţară Cartea de citire pentru clasa II primară de A. I. Odobescu şi V. Gr. Borgovan, precum şi Cartea de citire pentru clasa IV primară urbană de G. I. Ioneseu Gion, V. Gr. Borgovan profesori şi G. Sloenescu, G. C. Io-nescu, N. Gh. Costescu institutori la şcoala de aplicaţie a şcoalel normale de institutori. A-roîndouă cărţile aceste aii fost aprobate de on. Minister la concursul cărţilor didactice, diu Iulie a. cor—Limba cea clasică şi mlădioasă a Iul Odobescu, graiul uşor şi plăcut al lui Gion şi competinţa celor lalţl colaboratori, In materie de pedagogie, ridică valoare acestor cărţi faţă cu toate celelalte de asemene natură. Editura II. Steimberg Bucureşti str. Şelari 18 n’a cruţat nimic ; tipar foarte îngrijit, ciişeurl perfect reuşite, format şi preţ convenabil. — Fiecare carte tşî are «PovăţuitoruU săfi, care se trimite gratis după cerere. _____ 99 INSTITUTUL de DOMNIŞOARE POMPILIAN” Bucureşti, Calea Raliovei, 04-66 Dirigeat de d-şoara C. POMPH.IAW Licenţiată în şiiinj. matematice din Bucureşti şi Paris (Sorbona) Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe şi coprinde: I. Cursul primar. II. Liceul clasic. Profesori de la liceele Statului. Certificatele Institutului sunt valabile pentru bacalaureat. Silinţele şi sacrificiile ce face Institutul pentru învăţămîntul liceal are de scop : a) O preparare solidă pentru bacalaureat, şi b) pregătirea de timpuria a elevelor cu cunoş-tinţl solide pentru diplome de profesoare. Bunele resultate ale acestor silinţe s’afi văzut la examenele ţinute în Institut şi în afară la Şcoale'e Statului unde toate elevele presente aii fost promovate cu succes. III. Cursuri libere, fâcîndu-se în limba francesă în timp de 6 ani, pregătind ast-fel pentru brevetul de capacttate a soaielor de fele din Paris. IV. Prin Conversaţiune în limbi streina (francesă, germană şi englesă, etc.) făcute după metoda proprie a Institutului s’afi realisat progrese neaşteptate în studiul acestor limbi. V. Curs de musică şi dicţiune (preparaţiunl pentru conservator). Curs de pictură şi e admirabilă ga'erie de tablouri, unica in ţară ca bogăţie şi frumuseţe. VI. Secţia profesională, croitorie, lingerie, etc. S’afi adus institutului cele mal vil mulţumiri pin partea părinţilor şi felicitări din partea publicului ce au asistat la numeroasele producţiunl artistice ale elevelor Institutului, de progresele realisate anul acesta, precum şi de deosebita îngrijire fisică ce afi elevele In Institut. VII. Institutul, instalat Intr’un vast local înconjurat de grădini, proprietatea Direcţiune!, poate coprinde 250 eleve. Dormitoarele, clasele, sunt construite anume după ultimele cerinţe ale higienel. Pentru plimbare şi excursiunî în zilele de sărbătoare, Institutul a Înfiinţat mal multe omnibuse. VI.I. A se vedea la Institut lista compltdă a profesorilor dela şcoalele Statului, a repetitorilor precum şi a numerosului personal străin, fran-ces, german, engles, diplomate a scoalelor superioare din Paris, Londra şi Germania, cari, fiind interne în Institut, se ocupă cu Educaţia elevelor. IX. Institutul fiind pentru popularisarea unei instrucţiuni solide a tinerelor fete. a luat de-cisiwiea ca în anul a~esta să facă favorabile reducţiunl mal ales fiicelor de profesori, funcţionari şi militari. «Atttt D. £ ^ ^ Fondat în 1887 // ; % IAŞI v Ai ^ Acest institut se împarte în două secţiuni : SECŢIUNEA PRIMARĂ si SEC ŢIUNEA LICEALA. Un corp profesoral, ales printre ce mal buni institutori, profesori şi preparatori, va preda cursurile prevăzute ir programele Statului, pentru secţiunea primară. Elevii secţiunel liceate vor urma cursu rile liceului naţional, sare se află alătur şi în institut vor găsi întreţinere şi ere stere perfectă; preparatori, aleşi cu in grijire, vor pregăti lecţiunile zilnice îm preună cu elevii.—Această secţiune s’i reorganizat cum nu se poate mal bine Limba francesă şi germană se voi preda cît se poate de serios şi într’ui mod metodic, de către profesori şi pe dagogl, clasaţi printre cel mal de seaml în Franţa şi Germania. Muzica, atît cea vocală cît şi cea in strumentală, precum şi desemnul şi cele Falte arte plăcute se învaţă cu cel ma buni maeştri. înscrierile încep în 15 August şi ţii pînă la 1 Septembre st. v. Pentru orl-ce lămurire, a se cere broşuri explicativă a şcoalel, care se va trimet imediat; adresa să fie dată în mod destu de citeţ şi de lămurit. dihectiu/vea Institutul de băeţîGr.Cobâlcescu BRĂILA 35, Strada Sf. Nicolae, 33. Cursuri primare şi liceale. Se primesc ele interni, semi-internî şi externi. Prospecte se trimit la cerere, începerea cursurilor la 1 Septembre. Director, G. M. Macedouescu. INSTITUTUL de FETE ,DOBKE8C11 Fondat în anul 1882 47, Strada Scaunele, 47 Cursurile primare şi liceale vor începe 1 Septembrie, cu vechiul corp didactic. Programul este acela al Şcoalelor Sta»ul Studiul limbelor frauceza şi germană ol gatoril de la clasa Ia primară, va fi obiec unor îngrijiri speciale, aşa ca elevele, di clţl-va ani de şcoală să poată vorbi cn lesnire aceste două limbi. Musica, limba englesă şi pictura suut cultative. înscrierile se fac de la 25 August. Directoaro, EUPHR0SINA C. C. DOBRES «twulveuti • Şcoalel Centrale de fete din Bucuri fl a Şooalel Begale superioare de fete din Berii Liceul Sf. GHEORGHE 166, —Calea Victoriei, — 166 In faţa Ministerului de Finanţe Direcţiunea Liceului Sf. Gheorghe aduce la cunoştinţă părinţilor că pe lîngă clasele liceale, are şi un curs bine organizat de clasele primare. Studiile începe la 1 (13) Septembrie. Instalaţie care corespunde întru toate unul aşezămint de cultura. Profesorii aleşi dintre cel mal distinşi al învăţă raintulul public. Repetitoril pentru meditarea lecţiunilor, sunt aleşi dintre studenţi facultăţilor respective. Despre modul de tratament, educa ţiune şi instrucţiune ce se practică în acest institut, este de notorietate publică, că Direcţiunea face mari sacrificii pentru a corespunde cerinţelor. Pe lîngă studiile liceale se învaţă limba germană şi irancoză în clasele primare ca şi în cele liceale inferioare. Limba engleză este fa-culativă. Maeştrii recunoscuţi de piano, vioar ă dans şi scrimă. InformaţiunI mal de aproape se pot lua în cancelaria liceului. Se trimite prospecte gratis, Director, Aug. Demetriescn. „Despina Doamna nstitut de educaţiune pentru Domnişdre BUCUREŞTx 10, Strada Badu-Yodă, IO Sub Direcţiunea D-şoarelor PAULINA HARALAMBIE şi ANA B0NNIS LiceQ, cursuri primare, facultative, etc. Internat, seini internat şi externat. Deschiderea cursurilor se anunţă de 1 Septembre. înscrierile se fac in toate zilele în cancelaria şcolel. Se trimet prospecte după cerere. Staţiunea climatică Cîmpulung PENSIONATUL ROMÂNO-FRANCEZ de domnişoare Autorizat de Onor. Minister, pentru curs primar şi gimnasial Complect Organizat Sub conducerea unei asociaţiunl de profesori şi institutori. Instalat din nofi în cea mal salubră, mal spaţioasă şi mal împărţită casă din oraş. In anul şcolar 1896—97, absolut toate elevele cursului primar şi gimnasial afi fost promovate cu succes, înscrierile încep la 10 August. A se adresa D-nel M. Torent ________________________Câmpulung, Şcoala-Nouă-Negoescu INSTITUT de DOMNIŞOARE Liceu, Cursuri Primare, Facultative, etc. Internat, semi-internat şi externat BUCUREŞTI Calea Moşilor, Strada Armeneasca, Bulevardul Carol. Directoare, d-na L. GR. LEHLIU Anunţă deschiderea cursurilor pe ziua de 8 Septembre. înscrierile noul se fac în orl-ce zi de la 8 dimineaţa pînă la 7 seara. Dr. CH1RIAC THE0HARI Mamoş Spefial pentru Maladii de Feraeî S a reîntors în Capitală şi dă consultaţiunl dela orele 5—7 seara. S®. Slratla Teilor, HO. D. Ciocanelli, inginer, are în proprietăţile sele: »e IVCIIIBIV1 de la Sf. Dumitru, următoarele: Strada Crinului, 6, un apartament compus din 7 camere pentru stăpin, 3 p. servitori, baie apă, canal sistem tout â l’egofit.—etajul 1, elegant’. Un apartament compus din 5 camere p. stâpîn, 2 p. servitor, bae, apă, canal, sonerie, eleg. parter’ Strada Sfinţi, 41. una prăvălie cu 2 camere parter; un apartament de 4 camere, elegant, şi un apartament de 2 camere, canal, apă sistem tout â l’egofit. Strada Olteuî, 59-61, în apropiere de I alaiul Justiţiei şi piaţă, mal multe apartamente cu 2—3, 4—5 camere^ şi dependinţa, cinai, apă. Strada Iludeştî, 5, două apartamente de cîte 7 camere, două apartamente de cîte 2 odăi şi bucătărie, elegante, apă, canal. Strada Olteni, 46 (vis-â-via de biserică), •^apartamente compuse diu 4 camere, bucătărie intrări separate, canal, apă; două prăvălii cil odăile lor, in colţ; una pivniţă de vinuri, capabilă a primi 20,000 vedre vin, bolta pe fier. Strada Carol, 77. Una prăvălie cu odaia el, pivniţă boltită pe şine; două apartamente la stradă, compuse din 3 camere, bucătărie; două apartamente în curte compuse din 5 camere avînd canal, apă sistem toul-d legofit. Telefon. Strada Cuza-lodă, 33, un apartament compus din 4 camere şi bucătărie, canal, apă. A se adresa pentru InformaţiunI, str. Sfinţi 42. Biurou în toate zilele dela 8—12 a. m. şi de la 2 5 p. m. unde vor putea vedea si preciul şi condiţiunile. ®e îucliinat de la Şf Dumitru viitor, casele diu Strada VAMEI, No. 11, actualmente locuite de Le-gaţiunea Imperială a Turciei, avînd tot eom-fortul: gaz, apă, bae, grajd, şopron, curte spaţioasă şi grădină. Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la d. Tli. I. Zamllrescu, la Ministerul afacerilor streine. Doctor STEINHART Medic de copil 35, Slratla Carol, 35 — vis-a-vis de vechea locuinţă — Dr.Georges Diamandy (din Brăila) Primeşte Consultaţiunl Viena X. Hebragasse, 12. dela 1 Noeinbrie viitor, I. Kurninertrasses 4 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA PROVINCIE „EPOCA”ÎN ii AI. ATM A Palatul Eplacopnl Ideea de a se construi tn Galaţi un palat al episcopiei Dunăril-de-Jos şi uu local pentru seminar, este veche. După stăruinţele episcopului Partenie, consiliul comunal din 1887 a cedat pentru acest scop, piaţa Ştefan cel Mare, din faţa grădinii publice. Pentru a se putea pune In ap|icare acest vot al consiliului comunal, trebuia complectată printr’o lege, capacitatea comunii de a ceda acea piaţă. Legea s'a votat sub conservatori şi In tine, sub primariatul d-lul Virgil Poenaru, comuna a încheiat prin tribunal cuvenitele acte pentru cedarea locului, spre a se construi pe el atît palatul episcopal cit şi seminarul. t rebuie Insă să spuifi că cedarea acestei pieţe pentru o asemenea destinaţie a în-(Iinpinat, din capul locului, o vie rezistenţă printre mulţi dintre concetăţenii noştri. Cel mal înverşunat era răposatul C. lîessu, care, cit a trăit, nu suferea să-l pomenească cine-va de cedarea pieţei Stefal cel Mare pentru a se construi pe ea palatul episcopal. Dlnsul credea că această piaţă ar putea li mal bine utilisată Intr’alt-fel, pentru înfrumuseţarea oraşului, transformîndu-se în grădină publică şi devenind ast-fel un loc de recreare pentru orăşeni. Ressu susţinea că se găsesc în oraş destule alte^lo-curl mal ferite, cari să servească pentru construire de palaturl episcopale,’ de cit piaţa Ştefan cel Mare, a cărei situaţie o indica pentru o cu totul altă destinaţie. Dar, cu toată această opunere, piaţa a fost cedată Statului. De la 1893 şi plnă acum, nu s’a făcut Insă nici o lucrare. $ La 13 Maiil, anul curent, se ţine la minister licitaţie pentru darea în Întreprindere a construirii unul palat episcopal In Galaţi. Lucrarea s’a adjudecat asupra d-lor T. Trarcu şi M. Roman, întreprinzători de lucrări publice. Acuma însă alt bucluc. Primarul actual L. Plesnilă, sub cuvint că piaţa Ştefan cel Mare a fost cedată pentru a se construi pe ea nu numai palatul episcopal, cum s’a dat în licitaţie, ci şi un local pentru seminar, nu vroeşte să permită ca construcţia să înceapă. Chestia a fost pusă în consiliul comunal, care a aprobat pe primar şi s’a declarat gata a pune la dispoziţia episcopului orl-care alt loc, afară de piaţa Ştefan cel Mare. Ba chiar consiliul comunal a mers mal departe in munificenţa lui: s’a declarat gata a expropria în comptul comunei casa MelencovicI, casa Merişescu, unde sunt acum poşta şi telegraful, casa în care locueşte acum episcopul Partenie, din jurul bisericii catedrale sf. Nicolae, pentru că pe aceste locuri să se construiască palatul episcopal. Se zice că acest ultim mod de vedere ar fi nutrit în consiliul comunal prin stăruinţele d-lor Taehe Anastasiu şi An. Dal’Orso, dintr’un scop de sigur lăudabil. Primarul nu cedează şi de aceea construcţia n’a putut încă începe.____ Nu ştiu cum se va termina această luptă dintre primar şi episcop, dar de sigur Statul va fi chemat să plătească despăgubiri însemnate autreprinorilor, cari afl fost şi sunt împiedecaţi de a începe construcţia. Dlnşil afl pierdut, din causă că nu li s’a pus la dispoziţie locul, toată vara şi garanţia nu li s’a rest tuit şi uu capital întreg— pregătit pentru această lucrare—li se ţine imobilisat. Antreprenorii afl somat deja pe stat şi un proces este în perspectivă. Pe de altă parte se pune întrebarea, dacă piaţa Ştefan cel Mare, cedată după toate formele legale şi in privinţa căreia comuna a eliberat actul de cesiune, mal poate fi reveudeeată de comună. Primarul C. Plesnilă susţine că pe cale de proces comuna ar cîştiga la sigur ; sunt însă şi alţi mulţi orăşeni, cari nu împărtăşesc părea optimistă a primarului. In ce priveşte ideea consiliului comunal de a răscumpăra casele MelencovicI şi Merişescu şi actuala reşedinţă a episcopului şi a ceda apoi aceste locuri pentru noua construcţie, nu ni se par# de loc nimerită. In-tr’adevăr, ar fi bine să se facă aceste exproprieri, dar numai pentru a se degaja biserica catedrală din strîmtoarea în care se află ; locul însă ar fi prea strimt şi nu s’ar preta la construirea unul frumos palat episcopal după regulele moderne ale artei ar-chitectonice. Apoi, aceste exproprieri ar costa însemnate sume de bani, aproape cît va costa palatul episcopal, şi nu se vede de unde comuna noastră, deja destul de împovărată, ar lua aceşti bani. Iris. no no no i La noi, ca pretutindeni, lu j ultimele zile, plinea s’a scumpit cu 5 bani la kilogram. A fost deajuns ca preţul griului să se urce în piaţă, pentru că brutarii de aicea să ne hrănească cu pîine mucrgăilă. A trecut o săptămînă de cînd Dorohoiul, renumit prin făina fabricelor sale, îndură mizerabila bă-tae de joc a brutarilor, fără ca cine-va să se revolte, fără ca un singur cetăţean să protesteze. * * * Primarul comunei noastre a plecat la băl. De sigur studiază acolo noi proecte... pentru înfrumuseţarea oraşului, La rîndul săîi, consiliul comunal cată să uu scape ocasiu-nile de a încasa bacşişuri grase. Şi, ce e drept, dacă am socoti cît preţuieşte plinea din făină bună, fabricată zilnic de brutăriile noustre, anume pentru a fi împărţită gratis poliţiei şi primăriei, am vedea cu o oare-care jenă, că nu brutarii suDt vinovaţi de scumpirea şi înrăutăţirea plinei. * * * In ziua de 15 c. a avut loc o serbare populară, la moşia Zvoristea organizată in folosul construirel unul pod stricat de ploile toreuţiale, cari au avut loc în primăvara anului acestuia. Serbarea a fost patronată de dd. Moruzi prefectul judeţului, şi Mano-liu senator. Fiind vorba de un ajutor ce priveşte interesul public, dorohoenil s’afl grăbii să dea obolul lor, mal cu seamă că li erau rezervate distracţii şi surprize din cele mal plăcute. K- IMIZIIj in corespondenţa trecută, am anunţat că restauratorul băilor Boboci, anume Mircea lonescu, ar fi dispărut, lăsînd în urmă o mulţime de datorii. Astă-zl putem complecta această ştire cu cele ce urmează: Administraţia averel Crăciunescu, comuna Mizil, deschizînd băile Boboci, a adus, spre înlesnirea vizitatorilor, pe acest birtaş, care de toate o fi fost, numai birtaş nu, căci nu aveai nici o dată ce să mănîncl. Acum în urmă, cînd băile erail să se închidă, Mircea Începe să facă scandaluri, in-sultlnd din cer senin pînă şi pe doamne, care, nemulţumite de mlncarea ce se servea pretindeau, plătind ori cît, să gătească mal bine. Iată Insă că alaltă-el neaptea, tlrziu pe la orele 3, el dispare — lăsînd ast-fel şi pe cel instalaţi In băl, şi pe servitori şi pe comercianţi cu buzele umflate, unii de foame şi alţii cu datoriile ueaehitate. Noroc însă că primăria a rămas cu un biliard, care, transformat în lei noul, va putea plăti datoriile rămase In urma dispărutului. Pînă cînd administraţia nu şi-a dat în petec nu s’a putut : cunoştea pe acest pretins birtaş şi totuşi ’l admite ca să ia restaurantul sub îngrijirea lui. Dar, «unde nu I cap, val de picioare.» * * * Primăria e împănată cu o mulţime de flu-eră vînt şi cu de «al noştri.» O mulţime de funcţionari buni afl fost ludepărtaţl, iar în locul lor slujbele s’au dat altora care cumulează încă cîte două. Iată, bunăoară un caz: dascălul de la biserica Sf. Ion, Angbel Stoenescu, are vreo trei slujbe, e pînă şi arehivar al primăriei! Şi cîţl alţii. De ce ? E foarte uşor de explicat: e fin, e naş, e cuscru puternicilor locali, şi alt-fel nu se poate. * * * Am surprius a-seară o convorbire între două persoane din localitate, al căror nume îl tac, şi care suna ast-fel: — E! cîţl sergenţi de noapte avem ? — Am avea cîţl am avea. vre-o 13, dar vezi: unul trebue la d. primar, unul la d. sub-prefect, unu la d. pomojnic, altul la d. poliţai şi cîte odată trebue să mal îngrijim pe cîte un consilier. Doamne fereşte de o bandă de răfl făcători, căci oraşul întreg ar putea fi prădat fără să se simtă măcar; nici vorbă nu-I de prins, căci pe aici nu se obişnueşte ca boţii să fie măcar urmăriţi. D. diligente al oficiului poştal local a refuzat o corespondenţă, pe care vă o trimiteam îutr’uu plic cu colţul tăiat şi taxat cu 5 bani. Ba, după altele, s’a purtat şi necuviincios cînd i-am spus că numai la Mizil se obişnueşte ast-fel. E, lntr’adevăr, foarte surprinzător din partea d-lul diriginte, mal ales că se pretinde că uu-1 de la Mizil. Toate ziarele primesc manuscripte, în plicuri tăiate la colţuri, şi taxate cu marca de 5 bani. Poate, mal ştii, o lege specială o fi cre-iată pentru Mizil V Te joci cu telegraful, domnule ? a zis dirigintele oficiului, la răspuusul corespondentului nostru că aşa se trimite. Dacă-I d. Kiru, directorul poştelor! Releu C'AMtACAMj In ziua de 8 curent s’a întîmplat de s’a aprins grajdul de la hotelul Botoşeneanu. Tot personalul care a alergat pentru stingerea focului se compunea din comandantul pompierilor cu 12 oameni. Mare a fost mirarea. Spectatorilor văzînd numărul acesta res-trlns, cînd se ştie că comuna dispune de un personal mult mal numeros. Tot ast-fel şi cu serviciul de pază oraşului care se face numai de 21 gardişti, cînd în state figurează 48. Esplicaţia stă în împrejurarea că gardişti sunt împărţiţi pe la Curţile puternicilor zilei şi favoriţilor acestora. Aşa, pe cît am putut afla întreaeăt, trei sunt în servicid Poliţaiului, din care unu ca vizitiu, altul ca servitor în curte şi al treilea postat numai la poarta casei sale, de unde nu se mişcă. Un pompier dat directorului prefecturel, altul la ginerele acestuia, directoarele gimnaziului, altul Ia via consilierului comunal C. Dimitrescu, altul în curtea sub prefectului Anina. Opt pompieri fac serviciul de armangil şi argaţi, încă de la 11 curent, la aria Poliţaiului Stănculescu, ce are în comuna învecinată Redea, luerînd sub privighierea ofieerulul de gardişti M. Molea, căci Poliţaiul e la băl. Chiar maşina de treerat s’a transportat la aria Poliţaiului cu boii carelor de la serviciul de curăţenie al Primăriei Caracal. La ajutorul de primar Mihăileanu, în lipsa acestuia la băl, stafl de pază din măturătorii Primării, fără să mal vorbim de gardişti daţi ca ordonanţe pe lui Prefect, primar, procuror. Ast-fel că diferitele servicii de foc, de paza şi curăţenie nu se fac nici de jumătate din personalul plătit după state. In acest hal se administrează comuna sub colectivişti. Ti na o vest t: * Dl. I. Măinescu, subprefectul plăsel Co-bia, judeţul Dîmboviţa, ţine Iu serviciul său particular, lu permanenţă, pe vătăşelul Marin Purice, plătit din budgetul mal multor comune, din plasa sa ; fapt pentru care, tn-tr’un caz identic, dl. N. N. Vericeanu a fost destituit de guvernul liberal, din postul de subprefect al plasei Dîmboviţa şi dat jude-căţel. Nu numai atît, dar acest d. Măinescu, protegiază şi acoperă pe Primarul Comu- nei Mătăsarul, un anume IJiaeonescu, care a comis falşurl şi escrocherii substituind pe un individ unul pensionar militar, mort deja din 1880, iar pensia ce i se cuvenea o împărţia cu primarul. De şi faptul s’a constatat, însă lucrurile se vor face muşama, căci, numitul Primar Diaconescu, e rudă cu vestitul Dincă Buc-şeneanu, directorul Prefecturel, recunoscut chiar de «Voinţă' ca *abusiv şi pervers şi ale cărui fapte incorecte le-am denunţat la timp. * * * In afacerea cu Tudor David pentru care ziarul Adevărul a dat alarma, poliţaiul Iancu Clmpeanu a fost lu Bucureşti cu «ilustrul deputat» C. I. Nicolăeseu, protectorul tutulor borfaşilor şi escrocilor şi ginerele vestitului Vasilache-Scarvulis, spre a-1 proteje faţă de d. Ferichide, care-I ceruse dimisia. Se ştie că trecutul acestui I. Cînipeauu, reeunoscut ca viţios şi zurbagiii, este plin de fapte scandaloase, ca acelea cu femeia unul locuitor din Cîndeşll, cu bătaia muzicanţilor militari etc, etc., şi acum mal recent, cu bătaia jandarmului din Pucioasa, Rădulescu, în timpul nopţel de 27—28 Iulie a. c. pe cînd Clmpeanu se afla la circiuma lui M. Chivulescu Intr’un hal de beţie ordinară, cu oamanl de rînd şi unde jandarmul venise atras de chiotele şi sgomotele acestui beţiv ordinar, care a speriat lumea din Pucioasa. D. Ferechide de ochii lumel, a delegai pe deşteptul Dincă Bucşeneanu, directorul prefecturel, să facă anchetă, şi suntem siguri că faimosul Dincă, după ce va goli taba-cherea cu tutun a Iul Cîmpeanu ’l va spăla, mal abitir de cum odinioai'ă spăla panaco-dul de la brutărie. Nu ne îndoim citu-şl de puţin, că un om ca Dincă Bucşeneanu, pe care de alt-fel, şi organul liberal Voinţa Naţională No. 2461 din 16 Iunie 1893, ’l gratifică cu epitetul de « la S. E. NOltKIS A i o., Londra Articole Teclmice. — Tuburi de Cauciuc. — Pompe, diferite sfcteme.—Muşamale peutru producte.—Arme peutru Vîuat. — Cartuşe. — Revolvere. — Robinet arie. Abseat. — Mauometre. — Rronzerie, SONERII ELECTRICE. — TELEFOANE INSTRUMENTE MECANICE. - METALURI. ŢEVI DE FIER. — TFVT de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMB. FIERĂRIE PE TRU CONSTRUCŢIE, etc., etc. Depositul general al Jobelor Americane „L0JîH0LDT’S„ STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel BUCUREŞTÎ.— Strada Sf. Dumitru, 8. Motoare originale „OTTO” cu Gaz, Benzină, şi Fetroleu Peste 100 bucăţi «le '/t 60 e»i putere instalate tn Kouilnia MACINE $ I CAZANa cu ABUR MAŞINI-FNELTE pentru LEMNE ai METAL MAŞINI pentru INDUSTRIA TEXTILĂ, LOCOMOTIVE, POMPE dela SACHS. MASCHINENFABRIK fost RICH. HARTMANN din Chemnitz Furuiimte In Miifimi de exemplare celor inaî muri atabftlimeute ale (Stufului ţi ale partlciilHeilor din Komtnin. MARE DEPOU DE ARTICOLE TECHNICE _ ALE FABRICELOR : SCHÂFFER fi BUDENBERG Magdeburg.gi Mohr Federhaff Mannheim CUlt ELE DE TRANSMISIUNI ATELIER DE CONSTRUCTIUNI ATELIER PENTRU REPARATIUNI DE MAŞINE LA FILA RET TURNATORIA DE METAL * Apă de masă gasdsă, plăcută la gust, i ntdritorc, re-constituantă, asimilabilă graţia fosfatului ce aottţins in abtmdenţă; ujdrd, dne retină, digestivă; prin prs-ssnţa magneaici, ea este fi puţin laxativă. — Psrstmele eănitbse o apreciată pentru gustid tiu plăcui: ea va fi «» remediu suveran pentru anemiei; numai per-şinele singerise nu trebusse să abusess. Tii ii 111111 n i n 11111 n 111 n 111111 n i nTtl MEIaEDIG APA DE MASĂ FĂRĂ RIVALA FKKUGINOASĂ — GAZOAZĂ — FOSFATATĂ BIBI Serviciul TECIINIC Particular PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECHNICE în CAPITALI şi PROVINCIE snt» conducerea d-Iui architect NICOLAE MEŞEDERII BUCUREŞTI Strada Semicerc, No. 9 (Sfinţii Voeyozl-Calea Griviţeî) Facere de. PROECTE, PLANURI, DEVISE, Antimăsurătoare, EXPERTISE şi STUDII în Architectură, Inginerie-ltidraulică, EM,rotechniaă, Hotărnicie, Agronomie, Silvic,uUură şi Mine. Tot odată Serviciul se însărcinează şi cu executări de orl-ce lucrări noul şi cu reparaţiunl. Doritorii din Provincie pentru orl-ce întrebări să bine-voeaseă a Însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit. Se trimet la cerere Prospecte şi condiţiunl de plată. Orele de serviciu la «lliuropl Serviciului Teelinic Particular» sunt de la 9—12 a. m. şi de la 3—6 p. m. Nu deooloroxzi vinul m Amthu doctorului BERNAO (Inst. oblmlo universitar) Fosfat da far . . 0.85448 I Clorur de aod& . . 0.84088 Sulfat du var . • 1.07007 Oxid de aluminiul» 0.87801 Sulfat de «odă . . 0.70597 | Aubidrit oallciiio . 8.07704 Carbonat de fer protoxidat . . . 1.1.TM* Carbonat de magneaie............... 0.04414 Comaudele is primesc la Administraţia apelor BaU de ISH&peadance Roumaina, Bucureeol. 11=11: = MIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIIIIIIIIIIIllllllimililIII Principul* minerale ale tsvârelor feruginosr fosfa-(**te din Meledio eant împărţite în aya proporţiunl în cât fo pime in capul tu-tulor acelora cunoscute in ceea oe privesce puterea lor reconatitutnă. — Fosfatul jâcd un rol considerabil p le dă o calâre terapeutică nepreţuită printre apele a-naldge cele ntai insenmate: Buşi as, Fransensbad, Boc klet, Pyrmont, Oremsa, etc. Mu decolorează vinul LL-lll-lll—llUfg SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica l>e la Cetrocenl Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentori de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte Iei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek Se C-ie, strada Lipscani No. 1. IN DOMN cu bune referinţe caută N post de încasator. La trebuinţă poate depune 500 lei ca garanţie. A se adresa sub iniţialele V. D. D. Calea Moşilor, No. 276, Bucureşti. II: FABRIC ILE UNITE ROMÂNE PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID FĂRĂ NTTRIOjL Lipsit de orl-ce inconveniente, atît sanitare cît şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără eseepţiune, peutru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIPOANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco. PODAGRA, PIATRAX R.EXTBfE-A.TîiSjXYESILxîES §j sunt vindecate prin Sărurile Granulate Eteceu de LITHINA deCH. LE P E R O R3L LE PERDRIEL & Cie, Paris. WATSioar «v nouell [MAŞINI AGIRCOLE ŞI INDUSTRIALEI BUCURESCI. —Strada Academiei, 14 (fost Raşca) | Galaţi, Strada PortuluL_ Brăila, Strada Regală, j REPRESENTANŢI GENERAU Al FABRICEl LALIIER, VERNOT & Co„ LA FERTt-SOUS-JIUARRE im-PIETRE DE MOARĂ-m I Adevărat fzanţuzeştl, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, bine 1 legate şi foarte durabile 1 SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA 10 cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţolurl | CALITATE RECUNOSCUTĂ INSTALAŢIMI DE MorT şi Fabrici de Spirt TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage Uaotrate gratia şi franco. bucureşti -