Ediţia a treia MARŢI 26 AUGUST 1897 SERIA II.—ARUL HI. No. 543. m—————ai NOMAKDWO BANI 4BOHAHENTELR (scap Ia 1 şl 15 ale fle-e&rel luni şi se pl&tese tot-d’a-una înainte In JBwcttreţtl la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; tn streinătate 50 iei Sase luni ... 16 > > » 25 » Trei luni . . . 8 > > > 13 » Un număr tn streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BEDiq'IA Ho *- STRADA (TLKMKNŢK! - Ho. S NOMABUJL^IO BANI AHTUIVCIKJBIIiK In Bucureşti şi judeţe ee pnw«r numai U Administraţie In streinătate, direct la aanetnistraţie şi ta toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.0.30 b. Huli » * » m....2.— i«u » » * » II .... . 3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Ua mii vecbtfc 30 bani AnHIHINTRAŢÎ A JL». *. _ «H»Ot CT.RHRvTRI - Ho 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI ORGANIZAŢIA STATULUI 91 Conservatorii «Epoca» In o revistă a sa, a atins in treacăt o chestie de mare însemnătate, asupra căreia suntem datori a reveni. Este vorba de acel faimos deficit bugetar, de aceea aşa numita rea stare a finanţelor ţărel sub conservatori la 1875 76, care este aruncată înainte de colectivişti necontenit, cu apropos săli fără a-propos. Evident că situaţia financiară de la 1874—76 nu a fost bună, guvernamen-taliceşte vorb nd. Notele asupra vieţii Regalul C-rol, o constată şi o constată în mod objectiv, fără ură de partid. Dar este tot aşa de adevărat, că nicăerl acele note nu atribue cit de puţin vinovăţiei guvernanţilor de atunci, acea rea stare. Acest lucru ar trebui să’l aibă în băgare de seamă colectiviştii. In adevăr, faptul că notele sus numite, laudă necontenit guvernul d-lul L. Catargiu de la 1871-76, cu toate reaua stare financiară, faptul, o mal repetăm că un singur moment acele note nu atribue guvernului de atunci, cauza râsboiulul, este pentru noi cea mal strălucită răsbunare în contra tutulor stupidităţilor debitate de liberali în această privinţă. Cauza relei stări financiare de atunci trebue căutată aiurea. Ea se poate găsi pe de o parte în stabilirea unul noii sistem de imposite, care nu putea, proaspăt cum era, să aibă toată elasticitatea necesară, iar pe de altă parte, în necesităţile inperioase, neînlăturabile de stat modern, necesitate care nu putem in nici un caz fi în raport cu veniturile unei ţări care de abea de ciţl-va ani eşiş î din faza de formaţie rudimentară şi primitivă. Iată d lor colectivişti adevărata cauză. Marele merit al oamenilor de stat conservatori este că aQ dat impulzia necesară Statului pe calea cea nouă, că Pa dotat cu un sistem de imposite european, şi că aă făcut tot celv-a stat prin putinţă, pentru a evita dezastrul care decurge din aceste inovaţii de multe ori, dovadă Grecia, Egiptul, ele. etc. Conservatorii în 1875-76 s’aO arătat în adevăr, oam<-nI cu idei largi, pătrunşi de nevoile statului modern, şi In acelaşi timp prudenţi şi chibzuiţi. Dacă liberalii în acel primi ani de organizare a statului ar fi fost la putere, nu ne sfiam a spune că dezastrul, falimentul, ar fi apăsat mult timp asupra acestei ţări. Dar să insistăm asupra celor afirmate mal sus. Se ştie că pînă la 1861 sistemul vechio de imposite, care dura încă de la regulamentul organic, a fost în vigoare. Acel sistem asupra căruia este de prisos să insistăm nu putea corespunde nouel desvollârl de Stat, a acestor ţări. De la acea dată încoace (poate ne înşelăm uu an saO doi) s’a stabilit impo-sitele care şi astăzi formează sistemul nostru fiscal: întîl imposibil fonciar, a-pol acel a patentelor şi cite-va informe disposiţil, privitoare la vămi, etc. In 1870, Î11 ajunul venirel conservatorilor la putere, acest sistem necomplect de imposite, ’l găsesc el, iar in ce priveşte organizaţia întregului mecanism al Statului, aproape nimic. Mal puneţi de altă parte; tulburarea pe care legea rurală o aducea în împărţirea proprietăţel, în fonciar, şi în administraţia domeniilor Statului de curînd căpătate, şi veţi avea o idee, o mică idee, de ce era starea pe atunci. Trebuie să mal adăugăm că imposibil fonciar funcţiona foarte rău, el nu intrase încă In moravurele tuturor contribuabililor. Cit despre acel al patentelor, din cauza complicaţiei lor, dădea venituri aproape derizorii! Iată încă o dată ce sib aţie găsesc conservatorii in ajunul venirel lor. Şi notaţi că pe la guvern trecuse liberalii si In special taimosul lor om mare I. ftrătianu! Aceste resurse, evident, erai! insuficiente pentru ingerinţele şi marile nevoi ale marelui Stat consacrat prin constituţia de la 1866. Un guvern incapabil sau mal drept un guvern colectivist, ar fi stat faţă cu această stare, cum stă viţica la poarta nouă. Conservatorii, cum aii ajuns la putere, îşi dat!, el retrograzii, el işlicaril, seamă imediat de această situaţie. El organizară comuna, vollnd legea pentru maximum taxelor şi contribuţiilor comunale, acea lege pe care cu toată răscoala şi scandalurile provocate de colectivişti, Iii 1894 totuşi o aplică Şi asta-zl, şi încă cu taxele maximale, înfiinţară taxa asupra licenţelor, stabileşte sistemul general al vămilor, crează monopolurile, votează legea timbrului şi a înrcgistrarel etc. Cu alte cuvinte stabileşte afară de patente şi foncierl, existente înainte, întregul nostru sistem financiar, sistem pe care d-nil colectivişti nu 1’aiî schimbat cu o iotă în bazele Iul şi de care s’aO servit mal tîr-zifl pentru toate acele venituri cu care se laudă. Lăsăm la o parte faptul că conservatorii, între 1870 — 76, aO stabilit modul de recrutare al armatei, felul de administraţie a domeniilor Statului, regimul închisorilor, serviciul sanitar, creditul funciar romîn, etc., ele, cu alte cuvinte a dat corp în fiinţă mirelor organe de viaţă a Statului modern. Dacă ar căuta cine va cauza pentru ce notele asupra vieţel Regelui Carol lăuda guvernul d-lul L. Catargiu, ar găsi explicaţia in aaeastă înţeleaptă şi mare activitate. A trebuit ca minciuna şi declamaţia să aibă cît-va timp trecere In a-ceastâ ţară, pentru ca unul partid care în cel iutii ti ani a punere! bazei Statului modern, a lucrat atîta, să i se conteste marile merite. Ne oprim cu expunerea faptelor necontestate de nimeni. Acum, dacă printre colectivişti, se găsesc vre-o ciţl-va oameni de seamă şi cu cultură, îl întrebam: Putea noul sistem de impozite să producă, în cel d’intil ani al înfiinţărel lui tot ce trebuia să producă mal tîrziQ? Impozitele noul stabilite, au neyoe de un număr de ani pentru a-şl stabili o asietă şi a căpăta acea elasticitate fără care ele nu pot fi pioductive ? Ori ce om serios va răspunde că da. El bine! aceasta este cauza relei stări financiare din cel din urma ani al regimului conservator. Impositele noi create nu puteai! încă fi destul de productive; ţara, de atminterea, de abia să deschidea la activitate şi bogăţie. De altă parte, necesităţile inferioare ale Statului nu permiteau ca guvernul să nu dea desvoltare organelor esenţiale. Ne trebuia armată, şcoală, drumuri de fer, şosele, administraţie, serviciu sanitar, etc. etc. Conservatorii le aă făcut, Ie aO făcut mal cu dragă inimă de cit aşa numiţi oameni de progres. Mijloacele însă ale ţârei, tot sistemul prudent şi simplu a impozitelor, iiu aO fost la înălţime, pentru rezoanele de mal sus. Este explicaţia clară şi ştiinţifică a acelei rele stări financiare, care era rea, nu in bine, ci faţă numai cu noile nevoi, ceea-ce nu e tot una. Să răspundă ceva colectiviştii la toate acestea, dacă le dă mina. Să vedem acum, ce fac el venind la putere şi cu ce să laudă. SPERANŢA LIBERALILOR Partidul liberal şi-a pus nădejdea mîn-tuirel în d. Eugen Stătescu. Nu mal merge nici cu d. Sturdza; noi credem că nu mal merge cu nimeni şi că regimul liberal trebue sâ-şl închee socotelile. Dar e treaba partidului liberal să-şi facă ilusil. Ceea-ce e caracteristic pentru starea regimului, e faptul că partidul liberal e silit să-şl concentreze toate speranţele tocmai asupra d-lul Stătescu. Există om politic mal antipatie în ţara aceasta, de cit acest personaj colectivist ? De sigur că nu. Şi nu doară că d. Stătescu s’ar fi încărcat de impopularitate prin niseai-va acte bune, dar neînţelese de public în momentul săvir-şirel lor, cum s’a intîmplat şi se întim-plă atîtor bărbaţi de Stat din toată lumea. Nu. D. Stătescu s’a făcut nesuferit şi conservatorilor, şi liberalilor şi oamenilor indiferenţi în materie de politică, prin răutatea fără de margini ce-a pus-o în toate actele sale, prin nerespec-tul nu numai al legilor, ci şi al moralei. «Opoziţiunea nu are drept la protecţia legilor»—iată preceptul barbar, afişat cu un incomparabil cinism, care-I a făcut d-lul Stătescu o tristă celebritate în ţara noastră. In vremurile mal noi, d. Stătescu s’a ilustrat prin legile personale cu care a îndrăznit să atace inamovibilitatea ma-gistraturel şi prin revoltătoarea înscenare judecătorească în afacerea mitropolitană. Partidul liberal trebue să fie la aman, ca să-şl închipuiască că un asemenea om 11 poate mintui. ARMONIA IN CABINET jU, Slolojan în pericol D. Slolojan a înloc,uit în Iunie pe un vechiu funcţionar al ministerului domeniilor, pe d. inginer Polizu-Micşu-nescu, fost inspector domenial şi prote-giat al d-lut Oogu Contai-,uzino. L’a înlocuit fără absolut nici un motiv, numind în tonul Iul pe un tinăr, care nici inginer nu e, nici vr’un titlu academic n’are, nici nu se pricepe în agricultură ; în sftrşit un tinăr fără nici o pregătire pentru un post atî', de însemna dar care are norocul de a avea doul fraţi prefe ţi şi doul veri deputaţi. D. Poiizu-Mi' şunescu s’a dus să se plîngă protei torului său, d. Oogu Can-tacuzino, arătîndu-l în acelaşi timp toate actele administraţiei d-lul Stnlojan. D. Oogu Cantacvzino i-a răspuns — Să stăt linişHt, Controlează cu deamănuntul. toate actele lut Slolojan. Noi ştim bine cine-l S'olojan şi aşteptăm numai ca el singur să’şi rupă gîful ca apoi să ne scuturăm de el. Totuşi caută să destăinueşti pe unde poţi modul cum al fost înlocuit. Şi, curînd, un ziar din Capitală a deschis o campanie în contra ministrului domeniilor, destăinuind şi to' te peripeţiile înlocMirel d-lul inginer Po-lizu-Mi şunescu. Acum d. Oogu Cantacuzino aşteaptă momentul cînd d. Sto’ojan îş* va rupe gîtul în vr’o afacere, ca sturdziştit să se scuture de dînsul. Wi. tiarei şi şcofele macedonene Desele delegaţiunl venite din Macedonia, reclam-iţiite profesorilor şi ale multor cetăţenii din Bitolia, au convins pînă la un punct pe d. Haret, că Apostol Mărgărit nu e tocmai aşa de imaculat cum îl crede d. Sturdza. In timpul acesta d. Haret pleacă in concediu. Interimul ministerului ins-trucţiunel îl ia d Al. Djuvara. Profesorii macedoneni văzînd că nu se dă nici un curs reclamaţiunilor lor, că nu li se plătesc în -ă lefurile, se prezintă la d. Al. Djuvara. Acesta după ce le ascultă plîngenle şi după ce res-coleşte dosarele privitoare la Gestiunea macedoneană ca să se pună in curent cu afacerea, le dă din fondul şcolilor macedonene cile 100 lei, spunindu-le: — Sunt convins că aveţi dreptate, dar nefiind titularul acestui minister, mul-ţumiţi-vă deocamdată cu ce vă dau şi aşteptaţi întoarcerea d-lul Haret, pe lingă care voiu stărui şi eu în favorul d-voastre. — D. Haret se înfoarce şi primeşte din noii pe profesorii macedoneni. S’a convins şi d-lul că aceştia au dreptate şi le-a făgăduit că dreptate se va face. Ministrul instrucţiei expune d-lul Sturdza cazul şi-l spune că şi d. Djuvara s’a convins de dreptatea profesori or macedoneni cărora le-a dat şi cile 100 tel. D. Sturdza se înfurie şi ridică d-’ul Haret dreptul de a se amesteca în afacerile macedonene, precum şi dreptul de a dispune de fondul de 525.600 lei destinat pentru ş otite şi bisericile ro-mîne din străinătate. Intre d-nil Itjurara şt Ferec hi de Cestiunea scandaloasei înscenări din Odobiştt în contra magistraţilor tribunalului din Focşani, a intrat într’o fază pur politică şi foarte gravă. Procurorul general Bnstachi în ancheta sa, a recunoscut absoluta nevinovăţie a magistraţilor şi în acest senz a făcut, un lung raport ministrului de justiţie, cerlnd destituirea şi darea în judecată a poliţaiului Zăgănescu din Odobeştf. De aici conflict cui, între ministrul justiţiei şi ministrul de interne, căci ni t d. Djuvara, pe bună dreptate, nu vrea să cedeze, nici d. Fere hide nu vrea să piarză concursul unor ju vaerurt ca Săveanu, Vlădoianu şi Mărgăritescu. In acest scandal a intervenit ac.um şi un al treilea, adică aurelianiştil, cari 8perînd că vor cîştiga de partea lor pe cel trei deputaţi putnenl, atacă cu violenţă prin Drapelul pe magistraţii din Focşani. Cu cine lucrează d. Siurdza? Unii din miniştrii sunt foarte nemulţumiţi pe d. Sturdza din pricina că acesta lucrează în cel mal mare secret, fără să comunice nimic colegilor săi. Aşa, unii din miniştrii se plîng, că trebue să afle prin Koelnische Zeitung, (> hemarea călugărului barnabit, Ton-dini de Quarengh, în cestiunea modificării călindarulul) şi prin Ngue Freie i www.daeoromarnea.ro pol) toate actele d-lul Dim. Sturdza în cestiunl de politică externă. Miniştrii se pl'ng că d. Sturdza are mal multă încredere în d. Mişu de cit într’înşit. DIN STREINĂTATE Istoricul alianţei franco-ruse Peste cîte-va zile va apare la Paris o carte de mare interes, n care se face istoricul, cel puţin exterior, al Snch-ieriT alianţei franco-ruse. Autorul scrierii, d. Iu'lifi Hinsen, danez de or ginâ. e de ani de zile cunoscut ca om de încredere al ambasadei ruspşll din Paris şi a fost întrebuinţat in mal multe rîndurl de guvernul fnni-ez în cursul negocierilor, al căror rezultat e încheirea alianţei. Deşi lucrar a nu dă desluşiri asupra fondului alianţei, totuşi ea prezentă o sumă de antă-nun'e de necontestat interes istoric. Dăm, după Neue freie Presse, o scurtă analiză a acestei cărţi. Gambetta autorul alianţei D H insen stabileşte mat intîiO că autorul intelectual al alianţei franco-ruse e răposatul Gam-beţia Iu anul 1881, Gambetta spuse d-lul Hansen in cursul unei convorbiri: — Franţa nu poate să joace In Europa de cit un rol serundar, pînă ce nu va avea o armată puternică, Cînd vom avea armată atunci vom găsi abaţi. Sunt, ca şi d-ta, partizan al alianţei cu Rusia. Foarte des am discutat această ideie cu Scobeleff, pe care-1 iubesc mu't. Pentiu a cîştiga pe Ţar, Gambetta, cu tot liberalismul lui, era dispus «-hi. r să sprijinească urmărirea nihiliştiior în Franţa. Cînd contele Chaudordy a fost numit ambasador la Peters-buig. Gambetta i-a spus: «ŞtiO că se va cere la Petersburg ca guvernul francez să se a-u-oieze la măsurile severe contra nihiliştiior. Daţi asigurarea că voî face tot ce cere de la mine guvernul rusesc.» Acţiunea d-lul Flonreus Pe vremea ministrului da externe al d-lul Flourens, de It 1886 la 1888, ideia alianţei franco-ruse a făcut progrese considerabile. Un pas hotărltor l’a făcut d. Flourens prin chipul cu care a primit deputaţiunea bulgară, care a vizitat cabinetele europene după abdicarea Principelui de Battenberg. Prin răspunsul ce l-a dat deputaţiim'I bulgare, d. lourens a ş'iut să cls'ige deplina aprobare a Ţarului A-lex -ndru III. Iu acel răspuns, d. Flourens a acceptat cu desâvtrşire punctul de ve tere al politicei ruseşti f»ţă de Bulgaria. Alexandru III şi a exprimat numai decît mulţumirea asupra acestei atitudin , faţa e ambasadorul francez la Petersburg, d. de Labou'aye. Pe la aceeaşi vreme, d. Ilausen a avui o convorbire cu p>«şedinţele reoubhcel franceze, d. Jules Gievy. Preşedintele spune că «Franţa şi Rusia h& interesul comun de a nu mal vedea crescind puterea Germaniei care ameninţă de o potrivă pe Franţa şi Rusia. Ambele Puteri ar trebui să se sprijinească reciproc in chip paclnic. In timpul regimului Grevy, ideia alianţei a făcut mari progrese şi In Rusia, mulţumită mal ales oonsideraţiunel de care ambasadorul La-boulaye se bucura la curtea lui Alexandru III, Intre Laboulaye şi răposatul cancelar Giers s’a discutat in mal multe rindurl forma în care s’ar putea exprima înţelegerea dintre cele două State. Pe atunci nu era încă vort-a de o a i-anţă formală, ci numai de o «înţelegere», de un act pregătitor, din care săsepoa'ă dezvolta alianţa, prin cultivarra bunelor relaţiunî. , Primul act subscris In 1881, negocierile ajunseseră atîl de departe, in cît ambasadorul rus la Paris, d. de Moh-renlieim, a putut fi . hemat In cursul lunii lui August la Petresburg spre a lua parte la redai ţiunea finală a actului «înţelegerii.» La 4 August, într’o audienţă la Ţar, d. de Murhrenli' im a fost autorizat să ia la Paris proiectul tratatului şi să proceadă. la iscă-lirea lui. La 10 August d. Mohrenheim sosi la Paris şi imediat să iscăli tratatul acordului care apropia pe Franţa şi pe Rusia. Actul poartă subsemnaturile d-lor Mohrenheim şi Ribot, pe atunci ministru de externb al Franciel. Convenţia militară In acelaşi an. In Septembre, d. IIansen a fost trimes la Copenhaga, unde se afla in vilegiatură Ţarul Alexandru III, cu misiunea de a deschide drumul negocierilor pentru Încheierea unei co"venţiunI militare. Deşi Ţarul era inabordabil pentru afaceri de Stat cînd se afla în viligiatură, totuşi a trimes răspuns guvernului francez că îndată după întoarcerea în Rusia va studia chestiunea. Trecu însă iarna fără vre-un rezultat apreciabil. Negocierile s’aO mărginit la un schimb de scrisori intre d-nil Vannovsky şi Freycinet, miniştri de război rus şi francez. Iu Februarie, ministerul Freycinet fu înlocuit cu ministerul Loubet. d nil Frey -inat şi Ribot păstrindu-şl insă portofoliile. Negocierile se tă-răgâiaîi. Abia In v«ra lui 1802 Ţarul a consimţit ca un ofiţer superior francez să vie la Petersburg spre a negocia direct asupra unei conveuţiuul militare. Alianţa definitivă Reslul cărţii se ocupă cu diferite incidente ce s'aiî produs în curgerea vremii şi nu rare ori atî turburat bunele relaţiunî ale Franţei cu Rusia. S himbările dese de minister, apoi afacerea Panamel şi mat ales repetatele atacuri a căror ţintă a fost d. de Mohrenheim cu prilejul diferitelor dezvăluiri iu «ceasta afacere, ufl făcut rea impresie la Petersburg. Ministrul de externe francez Develle a avut mult de lueru pînă si şteargă această impresiune Subt d. Develle, In toamna anului 1893, după vizita escadrei la T >ulon, s'atî urmat negocierile pentru transformarea Înţelegerii, încheiate la 1891, tnlr'o alianţă formală. Tratatul definitiv de «bauţă a fost încheiat In vremea ministerului Casimir Părier; la acest tratat s’a adaogat şi o convenţiune militară. Foreign. TRIBUNA LITERARA Limba literară romînă In nenumărate rîndurl s’a putut constata, că unii dintre artiştii noştri literaţi emit idea că încă n’avem o limbă romînească stabilită care să fie adoptată literaturel în adevărata accepţiune a cu-vîntulul, dar că această limbă e pe cale de formaţiune. Prevaluindu-se de această idee s’a încercat fie-care, în felul sâtl, să-şl expue specimenul de formă literară, prezintîn-du-1 ca cel mal propriu a satisface exi-ginţelor beletristice ale unul cap d’operă literară. De pildă, pentru a nu vorbi de cît de bonimentele principalelor ctrifel, cari îşi dispută onoarea soluţiunel problemei, s’a zis de către unii că o adevărată limbă literară nu se poate improviza după plac, că materialul unei înalte expresiun! literare trebue să fie luat pur şi simplu din însăşi limba poporului, depozitar al unul avut varii! şi frumos emolument lexicologie. Partizanii aceste! opiniutil merg aşa departe, că revoră în îndoială orf-cul dreptul de a se atinge de acest material lingual popular şi se ridică in contra a-elora, cari ar câuta sâ-l înfrumuseţeze prin ajutorul introducerel altor noul e-lemenle indispensabile, taxîndu-le de neologisme. A ţii, fără a-şT mal da silinţa spre a găsi o formă literară cea mal convenabilă sub toate raporturile, proclamă necondiţionat perfecţiunea limbel literare a lui Eminescu, recomandînd-o ca tip incontestat de frumuseţe, tip, care, după aceştia ar constitui pînă la un cert punct ultimul stadiu de fixitate a unei limbi literare romine. Fără mult descernămînt, ori cine a citit poeziile lui Eminescu. poate afirma fără ezitare că limba literară, de care acesta a uzat, este cu mult mal superioară aceleia pe care caută să o pre-coniseze partizanii şeoalel menţionate mal sus. Eminescu, care sub raportul limbel poetice se apropie de Alexandri, Bolintineanu, etc., pare a-şî fi dat socoteală că exclusivismul, care prezidă la pronarea formei literare a acestora nu poate de cît să pună obstacol progresului unei limbi literare, prejudiciind considerabil evoluţiunel sale atit de naturale. Aşa se explică faptul că în scrierile sale se poate remarca vizibil un spirit de largă concesiune ţaţă eu necesitatea reformei limbel romine. Şi Sntr’adevăr, o limbă, în general vorbind, după ce a parcurs mal multe fa-îe, tr-buie de o dată să staţ oneze, saă trebuie, din contra să se modeleze în continuă, apropiindu şl noul rleraente spre umplerea lacunelor sale, sad spre eliminarea altor elemente vechi, cari introduse în limbă într’un mod neper-mis, nu trebuiad să râmîie de cît provizoriu? De sigur, că principiul universal al evoluţiunel guvernind toate ma-nifestaţiunile de fenomene, de ori-ce natură ar fi ele, trebuie să -I găsească a-plicaţiunea Iul şi în ceea ce priveşte limba unul popor Limbile, la origină monosilabice, nefl^xionare, saă sintetice, s’aă transformat progresiv în limb' plu-risilabice cu ample flexiuni de declina-ţiune şi conjugare şi în cele din urmă aă devenit cu totul analitice. Mal mult încă, multiplicarea enormă de noţiuni omeneşti a făcut necesar împrumutul de locuţiuni din lexicologia latină şi greacă aşa de avute în expre-siunl, locuţiuni care să desemneze în special fie-care nuanţă de idee. Limba latină cu tot vastul sâă domeniu lexicologie a trebuit să se altoiască cu elemente linguale cari lipseau, împrumutate din limba greacă: «Grecia capta ferum vidOrem...et în agresti Latio mtes indu il..» Şi cînd vorbim de limba latină, de sigur că înţelegem pe cea literară, pe care o cunoaştem din autorii clasici latini. Dar limba franceză ! Nu cred să exagerez, dacă voiă formula aserţiunea că nu este o altă limbă In a cărei formaţiune să fi intrat în mal mare proporţiune factorul convenţional, de cum a intrat în înjghebarea acestei limbi. Şi în paranteză, prin limba franseză înţeleg de asemenea limba literară a Franţei. Franţa cu numeroasele el dialecte (patols) trebuia să-şl aiba limba sa unitară, care să poată fi utilizată nu In mod subsidiar chiar, ci ca limbă oficială în sensul propriu al cuvinlulul, oficială în litere, ştiinţe, etc Şi cind ne gîndirn că în această limbă franceză comună, unitară un mare contigent de cuvinte, care tocmai de cantitate neglijeabilă nu poate fi tratată, a fost procurat din lexicologia latină şi elină. Şi clnd ne glndim p« de altă parte că această limbă, rezultîndâ a mal multor factori, este limba tn care aQ scris Corneille, Molifere, Racine, Hugo şi In care se reproduc talentele contimporanilor francezi din viaţă. Limba franceză clasică, academică, ori ce s’ar zice, pentru ţăranul şi uvrierul francez este o limbă păsărească şi cu toate aceste nimeni nu s’a gindit in Franţa să facă o crimă din separaţiunea limbel franceze In pntois populare şi in limbă de elită neînţeleasă pentru vulg, dar atît de necesară pentru exprimarea înaltelor concepţiunl omeneşti. (Va urma.) Alex. O lulea. miORMAŢU Scandalul de la Odobeştî Declaraţiile d-nel Popescn Ecoul Vrancei din Focşani, ne aduce noul a maimuţe asupra scandalului din Odo-beştl, Înscenat de faimosul colectivist Să-veanu, tn contra magistraţilor Gr. Lahovari, Eremia Gh orghiă şi Rad van, de la tribunalul de Pnlna. D. Gr. Lahovari a fost insultat şi lovit de femeia Marinoifi, fără a fi cit de puţin provocată. D-na Popescu, soţia magasinierulul gărel Odobeştî, care a venit la gfrlâ cu femeea Marinoifi a declarat d-lul Bastache, procurorul general al Curţii de Apel din Galaţi, care a anchetat faptul, că d. Lahovari n’a spus nici un cuvîut insultător la adresa femeii Marinoifi ; mal mult, ea însăşi s’a cercat să oprească pe această femee de a face scandalul, spunfndu-I că nu trebuie să insulte pe oamenii cari nu i-aă zis nimic. Pollţalnl Z&g&nescn Purtarea poliţaiului din Odobeştî, un a* nume Zsgănescu, a fost revoltătoare în toată această afacere. El a rtfnzat să execute mandatul judecătorului de instrucţie; el a venit la Focşani cu hârtiile de constatare dresate de procuror, şi In loc să ducă hârtiile la parchet, a găsit de cuviinţă să se ducă dea-dreptul acasă la Sâveanu. Acesta i-a ordonat să lase In libertate pe femeia Marinoifi pe respunderea sa, ordin pe care poliţaiul l’a executat imediat, căci adusese pe arestata cu dtnsul. Poliţaiul Zigănescu s’a dus apoi la par-ch t şi a declarat judelui de instrucţie că nu a adus pe delicuenta la Focşani, fiindcă dlnsa este bolnavă la Odobeştî. Arestarea poliţaiului, după ce s’a constatat falşitatea declaraţiilor Iul, a fost dar legala şi bine-meritatâ; ea va servi de lecţie şi altor funcţionari pentra a şti că or-dinile judecătoreşti trebuie să fie mal presus de bunul plac al satrapilor. Ciue-i femeia Mari noi ii Săveanu, care prin agenţii săi a răspîndit în Capitala ştirea despre acest scandal, a voit să dea afacerei o turnură romantică. S’a zis că f-meia Marinoifi este tinâră şi frumoasă. El bine, nobila şi frumoasa damă are vîrsta de 45 d e ani şi a fost mult timp clrciumariţa In Focşani. Este absolut falş ca locul, unde s’a Inttm-plat scandalul, ar fi proprietatea femeii Ma-riuoifi Locul este public şi acolo să scaldă orl-cine vrea. Ancheta Ancheta făcută de procurorul general al curţii de Apel din Galaţi, constată abso Iuta neviuov ţie a magistraţilor şi In ace-laş timp este o groaznică palmă ce să aplică lui Săveanu. Amestecul Ini Săveanu In afară de aceste amănunte ale confratelui fo' şănean, suntem Iu măsură de a mal da următoarele : E naturală întrebarea, ce interes a avut Săveanu să iusceneze această miserabilâ afacere ? Explicaţia e limpede. Magistraţii de la Tribunalul de Putna s’afi opus în totdeauna de a servi drept instrumente la toate matrapazlîcurile Iul Săveanu şi, acum In urmă, judecătorul de instrucţie i arefuzat rugămintea de a elibera pe sam- sarul Şapira, care să ştie, că mal Inttifl a fost arestat la Focşani. D. Dini. Sturdza a adresat guvernului bulgar o notă cerind prinderea şi pedepsirea bandelor, cari fac merefi invazie in Dobrogea prin Silistra Nouă, despoind pe locuitori. Pe de altă parte ministrul de războiţi, d. general BerendeiQ a întărit pichetele dinspre Bulgaria. Cu Începere de aslă-zl, Lun,I s’ati redeschis cursurile şcoalelor primare din ţară. Pe la şcolile însă unde nu s’au terminat reparaţiunile, cursurile vor fi întrerupte pentru cite-va zile. In urma plecărel A. S. I. Marea Ducesă de Saxa-Coburg şi Gotha, n’a mal rămas pe lingă famiiia noastră princiară, de cit A. S. R. Principesa Bea-trice, sora Principesei Maria. Cazinul epitropiei S-tulul Spiridon de la băile din Slănicul Moldovei a fost închiriat, pe termen de 5 ani, unei aso-ciaţiunl franceze, in următoarele con-diţiunl : Pentru anul întlifi, chiria e de 25000 lei; pentru anii al 2-a şi al 3-a de 28000 lei, iar pentru anii al 4-a şi al 5-a de 30000 lei. Asociaţiunea îşi propune să introducă numeroase îmbunătăţiri. Ea va intra în stâpînirea stabilimentului cu începere de la 15 Martie 1898. Un vid incident a avut loc între judecătorul de instrucţie al tribunalului Romanaţf, d. Sâvescu şi d. avocat Do-brotescu. Acest din urmă a atacat pe magistrat Sn piaţa publică din Caracal. O anchetă a fost deschisă. La 8 Septembrie viitor va avea loc în Capitala, serbarea naţională a Elveţiei. D. Jean Staub consulul generai al confederaţiunel elvetice, va primi felicitările guvernului şi ale coloniei. Tot în aceiaşi zi este şi aniversarea zilei onomastice a Principesei Maria-Luisa a Bulgariei. Voinţa Naţională voind să dreagă cu afacerea teleormănenilor, a căror energică rezoluţie în contra ministrului de interne a publicat’o, mal răO o scrin-teşte. In ultimul săO număr numeşte pe semnatarii acelei resoluţiunl «amicii noştri!». Intr’aceştI semnatari, însă, este şi d. M Mămiulescu, revocatul primar de la Roşiori. Felicitările noastre d-lul Ferekide. La Bruxelles s’a deschis congresul in contra acsizulul de băuturi spirtoase. Liga în contra alcoolismului din Iaşi, este reprezentată prin d. Mihail G. Hol-ban, fost consul al Romîniel la Geneva. Ministerul de finanţe a retras din circulaţie monede uzate de 50 bani, Sn sumă de 800.000 lei, dispunînd în acelaşi timp punerea în circulaţie a unei suma de 150.000 lei de monede de 50 de bani, care a Lst retrasă de la Banca Naţională. Stocul de monede de 50 bani se ridică la suma 9.156.980 bucăţi. Din acestea 6.956 080 bucăţi aii fost bătute la Bruxelles, 1.000.900 la Vi na, şi 1.200.000 la Bucureşti în monetăria Statului. D. C. P. Filili, secretarul general al ministerului de justiţie, a obţinut un congediQ, cu începere de la 25 August. D. C. Fronescu, directorul serviciului judiciar, va înlocui pe d. Filiti, In timpul congediulul. Dorohoiul a avut onoarea unul vizite ministeriale. D. Ferechide, ministrul de interne, a vizitat şi inspectat administraţiunea a-cestul judeţ. Din DorohoiQ, d. Ferechide s’a dus la Vornicenl,proprietatea fratelui săCi, d. Sc. Ferechide, consilier la înalta Curte de Casaţie. Contraria afirmaţiunel unor confraţi d. Ferechide n’a vizitat laşul. I. Iosif Hossu Longin, vice-preşpdinte al Curţii de CompturI din Buda-pesta, a încetat din viaţă Vineri. Decedatul, fio de preot romîn din Transilvania, deşi funcţionar al Statului timp de 50 de ani, totuşi a luat o parte activă în mişcarea culturală şi bisericească a romînilor de peste munţi. înainte de unirea Transilvaniei cu Ungaria, adică înainte de 1866, Iosif Hossu era consilier de guvernămînt Sn Cluj După proclamarea volnică a unirel, el a fost numit şef de serviciti la ministerul de comerţ din Buda pesta, apoi, în 1872, vice-preşedinte al înaltei Curţi de CompturI post pe care l’a păstrat pînă la moarte. Iosif Hossu-Longin a fost cel din urmă funcţionar romîn care a ocupat o situaţie înaltă în Ungaria. Sunt ani de clnd s’a început restaurarea turnului bisericel Golia din Iaşi. După ce clădirea a fost dărimată pe jumătate, lucrările s’au întrerupt, pentru motiv de economie. De atunci n’a mal fost vorba de restaurare. Din contra, după cit aflăm, ministrul şcoalelor a decis dărâmarea, pînă la pămînt, a întregului edificiului sub cuvintul că-1 ameninţă ruina. Ministrul are în favorul deciziei sale şi o cerere a consiliului comunal din laşi în acest sens. Atit turnul cit şi biserica datează din veacul al 17-a. din timpul domniei lui Vasile Lupu VV. Atl fost clădite de postelnicul Isaia Golia, cu spesele sale, in anul 1634. Este prin urmare anul dintre monumentele istorice ale laşului şi ale ţârei. Mal mult respect n’ar strica din partea guvernanţilor ţărel, către edificiile cari ne vorbesc de trecutul glorios al neamului nostru. D. dr. Felix, directorul serviciului sanitar superior, a plecat Sîmbâtă seara la Sinaia, unde bîntue febra tifoidă, spre a lua măsurile sanitare pentru stărpirea flagelului. A început a se vorbi iarăşi de numirea d-lul Caton Lecca, actualul prefect al poliţiei Capitalei, în funcţiunea de efor al Eforiei spitalelor civile. La această demnitate însă sunt mal mulţi aspiranţi printre cari se citează şi numele d-!ul Paul Stâtescu. Cu începerea noului an şcolar, numeroase numiri şi transferări se vor face în corpul didactic secundar. In acest scop, a fost convocat consiliul inpeetorilor secundari la ministerul de ins-irncţie. Zilele de Vineri şi Sîmbâtă, 22 şi 23 August, afi fost consacrate acestor numiri şi transferări. Tabloul întocmit a fost Inaitat d-lul Ha-ret, care va aviza la Înaintările ce sunt de făcut. Actualul ministru al şcoalelor manifestă, de la venirea sa în capul departamentului veleităţi de mare reformator. Intre numeroasele proiecte ce a plănuit d. Il iretu sunt şi acele de reorganisarea Teatrului naţional, a conservai oriilor de muzică şi a şcoalelor de arte frumoase. In acest scop, d. St. Sihleanu, D. Olă-nescu şi Ionescu Gion, afi fost Însărcinaţi să prezinte rapoarte, cel Inttifl asupra reorga-nizârel şcoalelor de artele frumoase, cel al doilea asupra Teatrului naţional şi cel din urmă asupra reorganizărel conservatorilor de muzică şi declamaţiune. Odată cu deschiderea anului şcolar viitor, însărcinaţii ministerului îşi vor depune rapoartele. O legitimă nelinişte a prins pe d. Dim. Sturdza, de clnd teatrul armenesc, de sub direcţiunea d-lul Agop Kiolean, dă reprezentaţiile! în grădina Başca. Dintru’nttifi era vorbă să nu se dea d-lul Kiolean autorizaţiunea prealabilă pentru a da reprezentaţiunl. de teama de a nu se strica relaţiuuile diplomatice cu Turcia, unde —după cum se ştie—Armenii nu prea sunt la mare cinste. Cum însă directorul teatrului armenesc s’a conformat tuturor dispoziţiunilor legala, nu i s’a putut refuza autorizaţiunea cerată. De cînd s’afi Început reprezentaţiunile In In gradina Raşca, d. D. Sturdza manifestă o vie nelinişte. Preocuparea primului ministru este ca nu cum-va, In piesele din repertoriul d-lul A-gop Kioleau, să se strecoare vre-o aluzie râuta-ioasă la adresa Sultanului, amicul d-lul Sturdza, şi a împărăţiei otomane. In dorinţa sa de a şti tot ce se petrece la teatrul armenesc, primul ministru a dat ordine d lut Bursan locoţiitorde primar, de a delega pe d. Accic Schaehim Chesim Altîn Bedros Buicliu Zaharof, funcţionar la starea civilă, ca să asiste, în tie-care seara, Ia reprezentaţii şi să raporteze d-lul Sturdza ori '■e aluzie răutăcioasă s’ar strecura, la adresa Turciei, în piesele armeneşti ce se joacă la Raşca. Pînă acum d. Accic Schaehim etc., nu a avut ce raporta, de oare ce piesele ce se reprezintă sunt în cea mal mare parte traduceri din franţuzeşte. Din Călăraşi ni se scrie : «Uu accident, cari ar fi putut avea urmări grave, s’a Inttmplat d-lul B... magistrat In oraşul nostru. «Fiind bolnav, medicul i-a prescris să ia nişte doctorii cari se aflifi pe o masă, lingă patul săfi şi pe cari trebuea să le ia Iu timpul nopţel. «Prin ce întîmplare însă nu se ştie, pe aceiaşi masă se ufla şi o sticla cu sublimat corosiv. Din nebăgare de seamă, vroind să ia niedi ameutele recomandate, magistratul a băut din periculoasa soluţie. «La ţipetele victimei, servitorul a chemat repede pe medic, care administrîndu-I un antidot puternic, l’a pus afară din orl-ce pericol». X. X, Triumful federalismului Conferinţa fruntaşilor mnjorităţei parlamentare din Viena, a alts o comisiune de şeapte membri, cile un repre-zintant al boemi'or, polonilor, rutenilor, al socialiştilor creştini, al marilor proprietari, al slavilor de Sud şi al romînilor bucovineni, Rominil bwuvinenî au fost repre-zintnţl în această comisiune de d. dr. G. Popovici. Contele Badeni s’a pus în raport direct cu această comisiune şi după cîte va zile de negocieri, s’a angajat, în s himbul sprijinului majorităţii, a inaugura un regim pur autonomist. Ceea ce însemnează primul şi cel mai important pas spre federalism. Această hotărîre a provocat o vie senzaţie nu numai în Austria, ci şi în Ungaria, unde se simte deja, că federalismul din Austria va fi o gravă lovitură pentru hegemonia ungurilor. * * • Cîl de furioşi sunt ungurii de hotă-rîrile luate la Viena, reese şi din primul articol al ofiiciosului Pester LIoyd, care ameninţă, că in caşul acesta Ungaria va rupe dualismul şi ii va Înlocui prin uniune personală. Situaţiunea devine din zi în si mai gravă. Contele Badeni se bucură însă do încrederea desăvîrşită a Împăratului Frantz losef, ceea-ce e o garanţie, că Pentru d-nil AG 1CILUBI! NOUL PENSIONAT DE BAEŢI al ComanitSţeî Germane Evangelice din Bucureşti 14, Strada Luterană, 14 Antorisat de Onorabilul Minister. Dişi e numai un an, de etnd acest pensionat e In fiinţă, cu toate acestea se poale făli de un mare succes. Toţi elevii interni afi fost promovaţi şi nici unul n’a rămas repetent. Elevii externi şi semi-mternl afi depus toţi examenele publice cu succes mare, afară de unul. Institutul e administrat de o eomisiune specială aleasă din sinul comitetului general al comunii fi (el şi e pus sub direcţiunea d*lul dr. Eugen Filtsch. Personalul conducător intern e compus : I) Dintr’un inspector, căruia in prima linie, i s’a im-redinţ t îngrijirea părintească şi edil-eaţiunea casnică, 2) din trei profesori ’ titraţi, unul anume romtn şi un institutor, rare supraveghează de aproape lucrările elevilor. Limba de conversaţie e cea germană. Scopul institutului e educaţiunea morală şi instrucţiunea solidă. Acest pensionat stă tn nemijlocită legătură cu şcoala normală evangeiică-germană. care e condusă de un corp didac ic bine pregătit; a-ceaslă şcoală are: o clasă pregătitoare, 4 cl. primare cu programul Statului şi 5 cl. reale. In uceas'ă şcoală reală se învaţă limbile: germană. romlnă şi franceză, iar cea engleză şi latină In mod fai-ul ativ. Se primesc copii de or)-ce naţiune şi confe-iune. Institutul e araugiat conform tuturor cerinţelor moderne higienice. Are o corle şi giftdină frumoasă cu aparatele trebuincioase de gimnastică. Taxa anuală variază după virsta elevilor; Intre 640 piuă la l1 00 lei pentru interni şi 300 pinfi Ia 560 pentru semi-internl. Taxa se va plfiti în rate trimestriale. Prospeot* ne p *t pruni £ » mod frratalt de la d-nlT administrator! al pensionului, pteeum gl de la diferite ollcil pa-rochlale e angelice din pr« vr. Pauteli, Braila. K P O C A 3 ţin ptnă la 1 Septembrie inclusiv, ore orele 4 şi 7 p. in. la Incul Asociaţiunel, strada Academie», No, 19. Plecarea studenţilor s’a hotărtt pentru ziua 3 Septembrie, orele 11 şi 35 p. m. din gara de Nord, iar la Chitită va ti Inttlnirea cu studenţimea Ieşanâ. ŞTIRI MĂRUNTE * D-nil Filitis, procuror general la Curtea de Casaţie şi Sărăţeanu, procuror pe lingă trib Ilfov, s’afl întors de la congresul d? medicină, ţinut la Moscova. *% Er» dimineaţă s’a perdut, pe calea Victo iel un pachet cu mărci poştale, In valoare, de 7 lei 85 bani. Cel care îl va găsi este rugat a-1 aduce la administraţia ziarului nostru. * La tragerea din 16 August a obligaţie nilor canalului Panama, lotul No. 1.533 191 a cîştigat 500.090 lei, iar lotul No. 637 490 a clşligat 100 000 lei. AQ mal cH'igat două loturi ctfe 5.000 lei, trei dte 2.000 let şi 50 rite 1000 lei. Plata se va face la 16 Septembre st. n. viitor, In Paris. * Miine Marţi consiliul medical al Capitalei se întruneşte din noii spre a se ocupa cu cestiunl de higenă şi salubritate. Regale Humberto în Germania Homburg, 23 August. Revista trupelor care a reuşit splendid, s’a făcut în prezenţa împăratului Wilhelm, a Regelui Humbert, a Regilor Suxel şi WOrtemberguluI, a Marelui Duce de II. ssa, a lmpârăteselor Augusta şi Friedrick şi a Reginei Italiei. Suveranii aiî fost aclamaţi cu entusi-asm ; dar mal ales Regele Humbert, cind a luat comanda regimentului sâfl de husari, pentru a-1 face să defileze îfl galop. Seara a fost prînz de gală. împăratul Wilhelm şi Regele Humbert aii schimbat toasturi. După masă a fost concprt şi foc de artificii. Oraşul era luminat iu mod strălucitor. Berlin, 23 August. Prinţul de Hohenlohe a plecat Ia Hamburg. Un nou antentat anarchisf Barcelona, 23 August. La mireni nopţii, cind şefii de pobţie Portas şi Teixido părăsiră teatrul, un ananhixt numit S'impara, trase asu-ră-le crte-va foc,uri şi răni pe Portas la piept, pe TAxido la umăr. Ucigaşul a fost arestat. A mărturisit că e anarchist şi s’a găsit la el un document s ris franţuzeşte şi foarte compromiţător. Ar fi un complice al Iul Angiolilo. . Portas era însărcinat cu supravegherea anarhiştilor şi pusese să aresteze pe Samara amm doi ani, pentru că flue-rase drapelul spaniol. Autonomia Cretei Canea, 23 August. Admiraţii caută să pună capăt blocu-8ulu1. Se asigură că primirea pincipiulul de autonomie de către adunarea cretană, ar fi mirat mult pe toţi la Constantinopol, unde ar fi vorba dc dispoziţiuni mal favorabile la organizarea acestei autonomii Atentatul din Spania Barcelona, 24 August. Sampan a fost depus Ia Închisoarea militară. Spune că nu e an rchist, ci republican f deralist. Declară că a tras asupra şefului de poliţie Portas, fiiud-eă acesta îl expulza din toate localităţile unde vroia să şl fixeze domiciliul. Pare sigur că alţi doul indivizi aă mal tras asupra Iul Portas şi lui Teixidio ; dar afl reuşit să tugă. Barcelona, 24 August. Consiliul de războia s’a întrunit pentru a judeca pe Sampan ; se crede că-1 vor executa mîine. Germania şi Italia Homburg, 24 August. S’a celebrat aslă-zl dimineaţă un serviciu religios în lagăr. în faţa Mnjestăţilor germane şi italiene, a Regelui Saxel şi a cancelarului imperiului. ‘ împăratul Viihelm a numit pe Regina Margareta, şef al batalionului al 11-lea de vlnutorl Regina şi-a salutat batalionul cu vorbe amabile. Majestăţile Lor germane şi italiene s’au dus după amiuzl să facă o vizită împărătesei Friedrich, la Friedrichshof. Regele şi Regina Italiei au sădit două coni/ere in parcul din Friedrichshof, în amintirea vizitei lor. Homburg, 24 August. In toa tul pronunţat la prînzul de eri, împăratul Viihelm a exprimat recunoştinţa şi mulţumirile întregului corp de armată către Regele Humbert, pentru onoarea ce a făcut armatei de a-şl prezenta regimentul. împăratul a adăogat : Nu numai armata mea, dar toată patria germană salută în Majestatea Voastră, pe amicul intim al tatălui meu şi pe aliatul credincios, a cărui prezenţă ne arată din nou, alit nouă cit şi tumel întregi, că există legături puternice şi de nemişcat in tripla alianţă, întemeiată în interesul păcel şi cari le- gături vor arunca, din ce în ce mal mult, rădăcini adinei în conştiinţa popoarelor. După ce a vorbit în mod foarte călduros despre Regina Italiei, împăratul Wilhelm a ridicat un toast pentru Regele şi Regina Italiei. Regele Humbert a răspuns.-Mulţumesc foarte mult Majestăţel Voastre, în *•urnele meu cit şi în numele Reginei, pentru cuvintele amabile pe cari ni le-a adresat şi pentru primirea atîf. de afeduonsă ve care ne-a făcut-o Ma-je state a Sa. Am fost fericit, primind graţioasa invitare a Majestăţel Sale, de a veni să-l exprim cu glas tare, sentimentele mele, şi să-l aduc o nouă mărturisire a legăturilor de amiciţie cordială şi de alianţă, cari există între guvernele şi Statele noastre. Sunt resunoscător către Majesatea Sa fiind-că mi-a dat onaziuma să admir trupele sale viteze şi să salut regimentul frumos, al cărui şef mi-a făcut onoarea de a mă numi augustul său bunic, acum două zeci şi cinci de ani. Majestatea Sa a dat domniei sale o sarcină nobilă, dîndu-şl toate sforţările statornice pentru menţinerea păcel, în Europa. Majestatea Sa ştie că şi dorinţa mea cea mal arzătoare este menţinerea păcel, prin înţelegerea şi voinţa unanimă a guvernelor. In tot-d’a una voiă crede că rămîn credincios misiu net ţârei mele, dindu-ml ajutorul sincer la împlinirea acestei opere, cea mal mare, cea mal bine-făc&toare dintre toate, pentru fericirea popoarelor şi progresele civilizaţiunii, Cu aceste sentimente şi cu o nestrămutată încredere în viitor, beau în sănătatea Majestăţel Sale, a Majestăţel Sale împărăteasa şi a întregel sale familii auguste. Homburg, 24 August. împăratul Wilhelm a acordat ordinul aquilei negre, contelui Louza, ambasadorul Italiei. Prinţul de Hohenlohe a sosit aseară. Tratările de pace Constantinopol, 24 August, In cercurice diplomutile se crede că cabinetele s’au înţeles în privinţa articolelor din tra>aiul de pace în dis-cuţiune; aşa în cît conferinţele se vor putea reîncepe la Top-Hune, săptămî-na viitoare. Depeşile de erî SERVICIUL «AGENŢIEI ROMÂNE» Simla, 23 August. Şefii statelor iudigene din toate părţile Indiei şi-ad oferit trupele guvernului. A cesta a primit patru b italioane de infanterie şi două companii de geniştl-sâpătorl de la şefii finululul Pendjah, precum şi trenurile de transport ale şefilor din Gvahos şi din Jaipur. Varşovia, 23 August. Ctţl-va membrii al nobleţei poloneze, afl fost Invitaţi Ia prînzul de gală care a fost eri. Sofia, 23 August. Acum pare sigur că d Theodorow, ministrul justiţiei, va lua ministrul de finanţe, d. Totjew justiţia, d Wassow instrucţiunea publica şi d. Wilicikow comerţul şi agricultura. Constantinopol. 23 Aug. st. Sultanul a dat medalia războiului greco-turc marinarilor escadrei. Depeşile de azî „Serviciul Agenţiei Romîne“ Marienbad, 24 August. Prinţul de Galles a plecat la Copenhaga. Candia, 24 August. Insurgenţii afl ucis un musulman şi afl rănit pe alt musulman. Varşovia, 24 August. Majestăţile Lor imperiale împreună cu Marii Duci şi cu suitele Lor, afl plecat la Bialystok. O mulţime mare le-a aclamat în mod călduros. Bialystok, 24 August. Afl sosit Ţarul şi Ţarina, venind din Varşovia. DIN CAPITALA Dezertor prins. —Individul Carol Frantz, dezertor diu arma'ă şi urma it in acelaş timp şi de poliţie pentru numeroase furturi şi spargeri iu care era implicit, a fost prins asta noapte de agenţii politiei. Fal.şifi'-Htor de monedsl. — Agenţii siguranţei, aii reuşit a prinde eri pe un cunoscut falsificator de moneda, Nâstase Agadin, de mal multe ori condamuat pentru aceasta şi In timpul din urmă expulzat diu ţară. in momentul etnd agenţii aii pus mina pe pungaş, acesta a câu'at sâse debaraseze priulr'o mişcare fo rte dibace, de numeroasele piese de 5 iei falşificate pe cari le avea asupra iul. Din iniliiiplare agenţii afl observat mişcarea falşificatorului şi o dală cu arestarea lui, ei afl pus mina şi pe n ouedele falşe. Incendiu.— Erî, pe la orele 12 şi jumătate, un iucendifl s’a declarat la grajdurile d-lui G. Zisu diu calea Ruhovei 101. Pompierii sosiţi ca de obiceifl, foarte tirzifl, afl reuşit a localiza focul, după ce flăcările consumase întreaga clădire unde se declarase incendiul. Furt cn apargere* — Alallă-erl noapte, patru pungaşi de meserie, num ţi I. Ţone, G. Simiouescu, Anton Ne u al şi D. Ionescu, afl spart casa comerciantului Apostol Ion din ca- lea Rahovel 27 şi i-au furat suma de Iei 1.300. Pungaşii afl fost prinşi eri de agenţii poliţiei de siguranţă, mal înainte ca el sa se fi folosit de fru-tul ostonale! lor şi afl fost arestaţi Ia prefectura poliţiei. Strivit dc tren.—Trenul Fulger a călcat Simhălft pe frinarul Constantin, la secţia B. M Frînaru! umbla printre şine cind venea trenul şi nebăeind de seamă a fost apucat de maşină şi asvtrlit de o parte cu un picior rupt. Frinarul Ştefan Constantin, Intr’o stare gravă, a fost transportat la spi'alul Filantropia unde i s’afl dat primele îngrijiri. Se crede că va scăpa cu viaţa, de şi starea lui inspiră Încă temeri serioase. DIN IAR* mmmmmmmmmm Hoţ împuşcat. Un vestit hoţ de ral, Io-niţă Ion Gogii, zis şi Minghinea, s’a Încercat alaltăerT noapte să fure vitale locuitorului Ene Olteanu din comuna Vlădent, Prahova Iu momentul insă cind soţul intrase in grajdurile lui Olteanu. acesta a prins de veste, fiind anunţat de cîinil cari 'ătr-fl cu furie în curte, a eşit af ră şi zărind pe boţ cind voia să fugă, a tras un foc de puşcă asupra lui. Lovit în piept. Mmghinea a mal făcut ciţl-va paşi pîna în fundul grădinel şi acolo a căzut mort. Acest vestit hoţ de cal, a fost de mal multe ori condamnat pentru furturi şi in luna lut Aprilie trecut, a evadat din arestul gendarme-riet din FilipeştT, unde era închis pentru furt şi tentativă de omor. TtHiărte, — Ni se scria din Caracal că în noaptea de 18 curent o bandă de tPhari afl spart şi cu redat casa locuitorului Dincă Popa, dm comuna BaMovines'T. jod Romanaţf. După ce «o săvîrşit tilh’ria. bandiţii afl luat’o la fugă. fiind urmăriţi de aproape de un mare număr de săteni cari afl alergat la alarma dată de păgubaş. Unul dintre urmăritori, Marin Nucu a reuşit chiar să pună mina pe un ti'har, dar acesta cu o lovitură puternică de cuţit a ucis pe dată pe nenorocitul sătean şi s’a făcut- nevăzut. Autorităţ le locale urmăresc de aproape pe tilharl. Fon de;pădnre.—Ni se comunică din Tul-cea că z'lele trecut focul s’a dec'arat in pădurea tlnără dia Dealul Rodin, In apropiere de Tul- cea. Cu tot ajutorul dat de locuitorii comunelor învecinate, flăcările afl distrus peste 50 de hectare de pSdure şi întinzlndu-se şi la cimp a consu nat 240 znopl de grîfl, proprietatea locuitorilor. Din cercetările făcute, rpzultâ că făcui a luat naş'ere de la nişte ciobani cari fiind eu vitele la păşune. Sn pădure, fâcînd focul pentru trebuinţele lor, flăcările ajutate de vint s’afl inlins la întreaga pădure. DIN STREINATATR Accident nenorocit.—In decursul strălucitelor zile ale visitel presidentulul Faure la Petersburg. s’a petrecut in rlisul Kalas' huikow un accident nenorocit. Un public numeros, înconjura pe matrozii francezi, cari petreceafl cu multă veselie împreună cu matrozii ruşi. Unul dintre francezi, voind a arăta cum se salvează în Franţa cel înecaţi, sare fără de veste în Neva şi începe a face figuri de înotat care de care mal riscate, eufundînd '-se şi apărînd ‘ear la suprafaţă. Cei l’alţi matrozi şi publicul aplauda frene'ic. De o dată în ă matrozul nu ma) apare la suprafaţă. Trec minute Întregi şi priveliştea e încă tot penibilă ; matrozul nu se mal vede. O voce striga atunci: Scăpaţi-1 să îneacă ! Mal mulţi matrozi sar imediat în apă, dar scot numai un cadavru. Mulţimea s’a risipit adine Întristată de accidentul nenorocit. ULTIME INFORMAŢIUM! Sîmbătă după amiazl, la orele 5 şi jumătate, d. dr. loan Raţiu, preşedintele comitetului naţional din Sibiiu, însoţit de un mare număr de fruntaşi io mini, s’a prezintal la poliţia locală spre a ’şî face pedeapsa de zece zile închisoare la care a fost condamuat pentru convocarea conferenţel naţionale în 1896. O. dr. Ioan Raţiu a fost imediat internat într’o cameră de la poliţie. D. şi d-na Coroianu, născută Dorina Raţiu, se află de două zile în Capitală. Mal mulţi aurelianiştl s’ati Întrunit eri la Sinaia In casele d-lul Em. Costinescu, la o conferinţa. După consfătuire, d-nil Aurelian, Em. Costinescu şi C. Dimitrescu-IaşI afl făcut o vizită d-lul Eug. Stătescu la Micul Hotel. După vizita aurehaniştilor, d. Stătescu s’a plimbat mal mult timp cud-nil Dim. Sturdza şi Al. Djuvara prin Alea Carmen Sy.va. D. Ferechide a oferit, plnă acum, următoarelor persoane prefectura judeţului Dîmboviţa : D-nil Politimos, C. Nicolaescu, P. Cbristu, actual prefect de Vlaşca şi Nă- cescu. Nici unul nevroind să primească acest post, e vorba acum de transferarea d-lul Cbristescu, actual prefect de Teleorman. Ministrul de interne speră, că prin transferarea d-lul Cbristu,_va împăca pe liberalii din Teleorman. La ultimele alergări din Viena, marele premifl al obstacolelor l’a cîştigat d. Dimitrie Tarangul. căpitan de dra-gonl în armata austriacă, cu un cal de veche rasă moldovenească. D. Dim. Tarangul, romîn bucovinean, are o frumoasă herghelie de cai moldoveneşti lingă Suceava. Pe moşia statului, Tazlăul din judeţul Neamţu, s’au descoperit bogate surse de petroleu şi oleu lampant. Mai multe persoane, doritoare de a ex-phata aceste izvoare, a’aii adresat cu cereri ministerului domeniilor. Ein Iaşi, ni se anunţă moartea artistului Gh. Demetrescu. După 30 de ani de muncă fără pregel, Dimilrescu, una din podoabele scenei ieşane, moare sărac, lăslnd o numeroasă familie in cea mal mare mizerie. Pentru cheltuelile de lmormîiitare, mal mulţi prieteni afl subscris astă zi o mică sumă. Trimetem familiei condoleanţele noastre. Dreptatea anunţă că, în locul poliţaiului de Gdaţl, d. Al. Ignat, căzut în disgrafia I Iul Ferechide, va fi numit d. Teodor Va--iliu, actual inspector de poliţie In capitală. Nouă ne vine greii crede că d. Vasiliu să părăsească onorurile şi întinsele sale relaţiunî diplomatice, pentru simplul post de poliţaii! în provincie. Ştiri din Roma anunţă că palatul direcţiei financiare şi al oficiului de loterie din acel oraş a fost, Marţia trecută, prada flăcărilor. Pagubele sunt enorme. Focul a distrus mare parle din valorile ce se aflafl depozitate în palat. După evaluări mal optimiste, se crede '•ă pagubele nu trec peste suma de 10 milioane lei. Multe persoane de origină greacă, stabilite de mult în R nnlnia, aii fost opri'e silele acestea a debarca la Constantino-pole unde plecaseră de plăcere. Afară de acestea ni se comunică că neliniştea şi nesiguranţa dom esc în capitala imperiului otoman; patrule de soldaţi cutreeră necontenit oraşul întreg. La debarcaderele agenţiilor de vapoare este supraveghere aspră: călătorii suspecţi sau nu, sunt urmăriţi necontenit de agenţii poliţieneşti. Chiar excursioniştii Companiei Cook nu au scăpat de supravegherea autorităţilor militare din Constantinopole. D. general Berendey, ministrul de răs-boifl, a plecat eri să inspecteze autorităţile militare din Constanţa. Ministrul de războia este aşteptat Marţi In Capitală. In ziua de 8 Septembrie, fiind hramul bisericel din Buşteni, se va oficia o slujba divini In acea biserică, dupe care va urma o masă pentru populaţiunea rurală din localitate. Se crede că va oficia l. P. S. S. Mitropolitul Primat. De şi s’a anunţat că direcţiunea generala a drumurilor de fer, renunţă a mal face exproprierile necesare cons-trucţiunel unei gări centrale, cu toate acestea ştim positiv că exproprieri se fac, insă ă l’amiable. Aflăm ca intre Belgrad, Bucureşti şi Ragaz urmează o corespondenţă activă, pentru vizita M. S. Regelui nostru în capitală regatului sirb. Nu s’a hotărit încă nimic definitiv. Relevăm din primul articol al Drapelului de azî afirmaţia de mai jos, de natură a lămuri situaţia grupărilor colectiviste şi vederile şi speranţele aurelianiştilor în campania ce duc contra guvernului d lui Sturdza. La spusele Constituţionalului că: «d. ban, s’a dedat la acte de violenţa contra paraclisierulul bisericel diu comuna Filiu, pe care l’a pălmuit In chiar Sflutul altar. Atragem atenţiunea autorităţilor ecleziastice asupra acestui nedemn slujbaş al bisericel. Direcţiunea 'căilor ferate a desrhia ’o anchetă, pentru a stabili responsabilităţile in escrocheria comisă, in prejudiţiul casei Ieschek. Se zice că de la gara Fundulea, lipseşte un foarte mare număr recipise şi se crede că această escrocherie ar fi fost ast-fel proiectată pe o scară mai întinsă. De asemenea, din cercetările făcute ob-servîndu-se că manipulaţiunea acestor recipise se făcea cu foarte multă negligenţă şi de multe ori chiar oameni străini de staţiune făceau recipisele şi iscăleau pe amploiaţii căilor ferate, direcţiunea a dat un ordin circular tutulor şefilor de staţiuni, de a păstra aceste recipise sub cheie şi a face. in persoană şi pe a lor răspundere, aceste operaţiuni. Moşiile Statului Am relatat deunăzi cazul ţăranilor de pe moşia Creţeştl din Ilfov. Avem astfi-zl nn caz identic, care pune inlr’o tristă lumină, modul cum talpaţărei este tratată de ministerul domeniilor. Intre moşiile, destinate a se vinde tn loturi, este şi Cioranea din Buzăfl. Indepli-oindu se toate formalităţile, ministerul a fixat ziua de 20 Iulie trecut pentru vînzare. Se fac publieaţiuiiile necesare In tot judeţul şi la termenul li'itaţiel, peste 800 de ţaranl se prezentă. Unii din el afl trebuit să parcurgă clte 100 şi 140 km. pentru ca să poată fi la ziua fixată in Buzăfl. Ce se întlmpla însă? Cîud se prezintă la prefectură, sătenii află cu surprindere, că termenul de vln-zare s’a amtnat pentru 4 Septembrie. Bieţii oameni afl trebuit să se Întoarcă înapoi, de unde veniseră, pierzînd ast fel aproape o săptâminâ, în toiul verel. Pe la începutul Iul August însă, ministerul revine din nufl asupra termenului şi fixează ziua de 20 August. Altă plecare, alte necazuri, altă amtuare pentru bieţii ţărani. Ctud vin în Buzăfl, termenul se a-mlnase din nofl pentru 4 Septembrie. * b ♦ * Suntem în poziţiuue de a spune că pricina acestor şicane, cari se fac nenorociţilor săteni, este colectivistul domn Pî-cleanu. Acest stimabil are interes să fie faţă la vînzare, de oare-ce a înscris, între cel ce voesc a lua loturi, pe un om al sâfi de casă, un oare-eare Angheluş, şi pe mal mulţi ţigani de pe moşiile sale—pe cari voeşte să-I căpâtuiască. Aşa fiind lucruril, auzind că vînzarea se face In August, d. Ptcleanu a telegrafiat de la Ems, unde se găseşte, cerînd amlnarea, pentru ca să poată fi faţă la vînzare. De aici toate şicanele şi mizeriile cari se fac bieţilor ţaranl. Franţa şi Germania Se cunoaşte manifestnţiunile. la cari a dat loc călătoria preşedintelui rep blicel franceze, d. Făltx Faure, în Rusia. La reîntoarcerea sa în Paris un grup de cetăţeni a făcut manifestaţiuni ostile, în strada d’Aguesseau, înaintea palatului ambasadei germane. Deşi contele Munder nu era acasă, totuşi poliţia franceză s’a crezut datoare de a procede la mai multe arestări. In aceiaşi zi însă, un alt incident de o gravitate cu mult mai mare, se petrecea la graniţa franco-germană. Mai mulţi Alsacieni trecînd pe teritoriul republicei, aă adresat preşedintelui consiliului de miniştri, d. Măline, o telegramă de felicitare pentru succesul repurtat de d. Faure în Ruşi s. Alsacienii manifestă pe faţă, cu acest prilej, contra imperiului german. In răspunsul său. d. Măline felicită pe bravii Alsacieni pentrn patriotizmul lor, arătîndu-le mulţumirea sa, că aii continuat a rămîne tot francezi. * * * Incidentul a trecut neobservat cîte-va zile. Astă-zi însă el este relevat cu multă asprime şi pe un ton ameninţător de presa germană. Un important ziar, National Zeitung, întreabă — vorbind de incidentul de la graniţă — dacă d. Măline a adresat felicitări Alsacienilor, în calitate de preşedinte al consiliului de miniştri francez sau de simplu particular. In caz cînd nu cetăţeanul francez ci ministrul preşedinte a vorbit, atunci— spune Naţional Zeitung — Germania trebuie să ceară socoteală Franciei, care face demonstraţii contra tratatului de la Fran-furt. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţinne D l Dimitrie Cristea, funcţionar din oraşul Bacăfl, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui sftfi patronimic de «Cristea» în acela de «D. Manole» spre a se numi «Dimitrie D. Manole. Ministerul publica această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 diu legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut pe aliniatul 2 ai zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAŢIE D-l Carol Rotman, domiciliat In Bucureşti strada Dogari 51, a făcut cerere la acest Minister, pentru schimbarea numelui safl patronimic de «Rotrnan» în acela de «Ră-murescu», spre a se nunii «Carol Râmurescu». Ministerul publica aceasta cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opo/.iţiune în termenul pre-azut de aline Rut 2 ti zi uilui articol. Dr. J. THQMA-TH0M£SCU Laureat al t'ucultAţci «le Medicina Vechiul intern ai spitalelor din Faris profesor la Universitate, etc. b a mutat, 208, Claie» Victoriei, 208 (jon--uUiiţiuni de lu 1—2 şi 6 7 Marţea şi SimbCua, consultaţii gratuite www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» MIE d’AGHOXXE 15 COPILUL PRĂPASTIEI — Două-zecI de ani al săi înfloriţi, conţi* nuă d-na Marlazia Dar!.. cu toat astea, bagă de seamă, glndeşte-te la reumatismele d tale şi mal cu seama la secretarii de ambasadă tot a-1 d-tale... ştii că nu erai de cit secretar clud am avut plăcerea să te cunosc. — Nu voifi uita nici odată acele plăcute momente, doamnă, răspunse marchizul îu-cliiilndu-se. — Cit timp vel fi In viată, marchiza de Forbacva fi b“gat, va duce cel mal mare lux şi va fi In lumea elegantă. Clnd Iţi va veni sfîrşitul, eşti prea generos ca sa nu laşi Întreaga avere, femeiel cu care al trăit o viaţâ fericită; aşa dar nu văz care 1 graba. Cea ce nu dai acum prin contract, potl foarte bine să laşi prin testament şi lucrul este şi mal înţelept, de oare ce aşa fad lucrul mal cu pricepere, pe clnd prin contractul de căsătorie, de ., lucrezi mal orbeşte. Marchizul nu vroi să înţeleagă de o cam dată, cu toate acestea vorbele princesel aii avut roade bune. La facerea contractului notarul II zice : — Efi cred că e bine ca d. marchiz să asigure cel puţin o sută de mii de lei prin contractul de căsătorie, cel puţin pentru micile vanitâtel ale marchizei. — Bine, pune o sută de mii de lei, răspunse d. de Forbac. Elena de Varachont, nu voise să intre In cestiunea banilor. Cu toate acestea clnd, la citirea contractului auzi o sumă attt de mică, fu cu totul deziluzionată. Ea îşi zise Insă In gtnd că vă reuşi a clş-tiga cum mult mal mult de la marchiz, de cit ceea-ce el 11 acordase prin contract şi din acel moment chiar, Forbac Îşi făcuse un duşman puternic chiar în viitoarea Iul soţie. Timp de şease ani, de clnd d-ra Varas-chanf, devenise soţia marchizului ea îşi păstrase prestigiul In aristocraţia înaltă şi avea o conduită ireproşabilă. Marchizul era îu culmea fericire!. Pe de altă parte, principesa nu-şl putea stâplni mirarea de aceasta stare de lucruri şi nu se putea stâplni de a repeta zilnic. — E foarte curios, cum femeila de astăzi nu mal seamănă cu cele de altă dată!.. In acest timp, d. de Forbac, fu numit ambasador la Petersburg, şi clnd momentul plecârel sosi, el părea desperat neştiind cum să-şi consoleze mal bine soţia. — Ia-mă şi pe mine, Ia mă şi pe mine, nu voifi putea să trăesc departe de tine, striga ea într’una. — Te rog scumpa mea, nu mal insista asupra acestui lucru, mă turburi atît de răfi şi pe mine, ştii foarte bine că nu pot să fac ceea ce-ml ceri. — Dar, efi voesc aceasta, insista tînăra femee. — Chiar doctorul te opreşte; pieptul tăfl este foarte delicat şi nu vel putea suporte clima ; gîndeşte-te la desperarea mea da a te vedea bolnavă. Tinâra marchiză, plîngea Intr’una, dar In cele din urmă II zise : — Eşti stâpln, Dam ce să fac şi trebue să mă supun, dar sunt dezolată 1... Marchizul profită de acest moment de linişte pentrn a o săruta şi a eşi. O trăsură Îl aştepta afară pentru a ’1 conduce la gară. — Scumpa Elenă, îşi zise el urclndu-se în trăsură, dacă cel puţin emotiuuile acestea nu i-ar cauza vre-o maladie. Ar fi mal nemerit să-I şerifi doctorului să meargă să o vadă. Scoase o cartă diu buzunar şi scrise : — Scumpe doctore, te rog dute şi vezi pe marchiza, Ingrijeşte-o şi nu o părăsi dacă starea el va fi nesatisfâcâtoare. Mă vel servi dacă In fie care zi îmi vel trimete un buletin asupra sănâtâtel sale. Vizitiul fu Însărcinat să ducă biletul la adresă. IX Marchiza «le Forbac şt desperarea el Am văzut pe ambasador abia putîndu-se zmulge, cuprins de emotiune, din braţele so{iel sale. După plecarea lui, tînăra femee rămase lungită pe fotolifi, şi cu urechia atentă la zgomotul trâsurel care se depărta. După puţin timp, uruitul roatelor se pierdu In depărtare şi somptuosul otel al marchizului căzu iarăşi In tăcere. Elena rămase mult timp, cu ochii aţintit! pe ceasornicul din perete, fără ca pe figura el să se poată ceti ceva din ceea ce se petrecea în interiorul el. Intr’un moment dat, lntr’un lung suspin ea murmură : — Se suie acum In vagon, mal suut patru minute şi trenul pleacă din Paris. Apul Elena sună şi ehemlnd pe femeia din casă II zise: — Pregăteşte-mi camera de culcare, voifi să mă culc de vreme, sunt prăpădită. După ce mă voifi culca, eşti liberă. După ce îşi isprăvi treaba, servitoarea eşi îuchizlnd uşile încet şi lâsînd portierele în urma el. Elena veni încet, mergînd cu picioarele goale pe covorul odâel şi închise pe din-nâuutru toate intrările apartamentului sâfi. Intr’o secundă se duse apoi în camera sa de toaleta şi cu cea mal mare iu{eală se îmbrăcă cu o rochie neagră îşi luă o man-telă pe umeri şi dup* ce \ş\ acoperi obrazul cu o voaletă deasă trecu prin apartamentul bărbatului săfi şi descinzlnd lntr’o mică seră, eşi printr’o uşe secretă într’o stradă laterală. Unde mergea oare frumoasa dezolată ? Acest lucru îl vom afla pe dală, dacă ne vom osteni să o urmărim. Ea o apucă pe strada Bellechasse, opri o trăsură goală, care tocmai trecea şi ordonă birjarului: în piaţa Madeleine 18, dar mină repede, sunt grăbită. Birjarul puse calul în galop şi în cîte-va minute trăsura se opri în ţaţa adresei indicate. Ea sună nervoasă de două ori în şir: uşa se deschise repede şi după ce dînsa pătrunse înăuntru poarta se închise cu mare zgomot. Elena urcă pe o scară învăluită în covoare bogate şi clnd ajunse la primul etaj. în pragul uşel, o aştepta un tînăr elegant şi de o rară frumuseţe. — Ah ! scumpa mea! cum să-ţi mal mulţumesc venit. Marchiza de Forbac nu-şl retrăgea mîna sa din acea a tînărulul care o strîngea cu putere. Ea se lăsă să fie condusă, ca şi cum ar fi fost istovită de oboseală şi de emotiune şi se trlnti pe un fotolifi. — In sflrşit! suspiuă ea; credeam că nu voifi mal avea un moment de libertate şi cu toate astea, de cîte-va ore sunt singură şi... iacă-mă. — Oh! ctt te iubesc şi cît sunt de feri* ricit! exclamă frumosul tînăr cfiztndu-1 la genunchi. — Copil ce eşti 1 te gtndeştl numai la bucuria ta şi nu vezi că pericolul este astăzi cu mult mal mare de cît altă dată. Clnd marchizul era aci, prezenţa lui ne salva în totd’a-una ; tandreţea absorbantă a acestui bătrîn, surîsul, bucuria lui, acea imensă sa-tisfacţiune de fericirea lui, In care se înfăşură ca şi lntr’o mantie regală; toate aceste, impunea tăcere ori şi cui. — Ori de cîte ori, satisfacţiunea lui nemăsurată îmi sfâşia inima mie; de cîte ori nu-mi ziceam, vâzlndu-l alături de tine: este cu neputinţa ca omul acesta să aibă aerul atît de satisfăcut, dacă ar avea pentru marchiză numai o afecţiune părintească şi dacă aceasta în schimb l’ar respecta lu-tr’un mod filial. — Acum nu mfi mal crezi ? întrebă cu mîndrie tînăra femee. — Da, scumpa mea, da, dar în sfîrşit... punete te rog în locul mefi: te iubesc cu toată puterea sufletului mefi; nu aşi putea să trăesc de cît pentru tine şi al voi să fifi liniştit, cînd văd rezumată de braţul a-celul bătrîn decrepit, care ar putea să ţi fie chiar şi strămoş, dacă am socoti bine 1... — Nu eşti cu minte, reluă Elena, nu eşti cu minte de loc! Dar gîndeşte-te, dragul mefi, că lumea are exigenţele el şi că po-ziţiunea mea me sileşte la oare-carl sacrificii. Ce ar zice lumea, cînd s’ar şti că marchiza de Forbac, plictisita cu atlta virtute, şi-a ales un amant!... (Va urma). Direcţiunea Epitropieî Spitalului „BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN” înştiinţare La 1 Septem. a. e., ora 2 p. m. (al IV-a termen) se va ţine licitaţie publică orală, în camera şi Înaintea Epitropieî acestui spital, pentru un period de 5 ani, ine~-pător la 1 Aprilie 1898, a următoareloi proprietăţi rurale ale spitalului, situat> In acest judeţ. a) Moşia Ciocani, din comuna Ciocan i plasa Corod-Pereschiv. Ga anţia provizo rie 4.500 lei, b) Moşia Raifi, din comuna MurgenT, pi. Tîrjru. Garanţia provisorie 3,000 lei. Se notează că in condiţiunile speciale pentru arendarea arestel moşii s’afi adaos următoarele : Viile părăginite se vor distruge, iar locul se va întrebuinţa la semănătură. Moara fiind deteriorată, materialul se va vinde in folosul Epitropieî, şi c) Pămîntul de hrană numit «Varami-zoaea» din comuna Bârlad, hliza crângu. Garanţie provizorie 600 lei. Licitaţia se va ţinea conform art. 68—79 din leirea comptahilităţel publice. Condiţiunile generale de arendare, pre-eum şi cele speciale se pot vedea tn flecare zi de lucru în cancelaria Epitropieî Intre orele 9—11 a. m. Director, Dr. T. Cerchez. Secretar. W, Kaminski. CASA DE SCHIMB EESRIÂ & SAJKUEL BUCURESCI iXt. 5 Strada Lipscani N». 8 Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori--schimb de monezi. Cursul pe ziua de 23 August 1897 Cnmp. Vînd 4«« Rentă Amortisabilt. . . c9 90i 6'/. » Amortisabilt. . 101 V 101 */. «•/. Obiigat.de Stat (Cov. R.) , 102 ’/* 102 7. 6*/» » Municipale din 1883 97 V» 98 6»/« > » » 1890 98 98 Scrisuri Funciar Rurale v3 — »3 V- i»/e » » Urbane 81 V 89 5 8 • M < » » » Itsî 85 V» 86 — Acţhinl Banca Naţio alt 1K60 :875 — » » X” colt . 1-3! — 385 — » Dacia Ro“ aia asig. 415 — 420 — * S-tea N .icmala asig 460 465 SUîea de uoâatrucţiunî 155 165 Fiorini valoara Austriacă î UI 2 1* Mărci Germane .... î 23 1 25 Bnenote Franceze . . . 100 — iot , » Italiene. . . 89 — 93 » ruble hîrtio . . t 65 îl 70 Les Veritables Eaux Mineralei de VICHY tont les Sources VICHY- IlTAT CIlLESTINS GRANDE-GRILLE H0PITAL Exioer le nom aur la Capsule et l’Etlquette. Les Seules VerilaOtes Pasttlles de Vlchy sont les Pastilles VICHY-ETAT (abriqn&ee aveo les aels r.aturels extralta dea Eaux Vichy-Etat Comprim£s~de Vichy aux aels naturala VICHT-ETAT pour prăparer l’eau artificielle de Vichy gizeuse. Agent Gintral pour la R0VMANIE. BULGAlllE, SEIIBIE : A. G. CAB1SST, Buearest !i O B E DE DIFERITE SISTEME PE\TBC încălzire ou coks, cărbuni de piatra si lemne Maşini de Bucate MOBILE DE FIER T IPOGAFiA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă. InstalaţiunI de încălziri Centrale Fabrica COJYIETIJL DEPONIT: Strada Doamne!, 14. DEP0SITE m PROVINCIE: Iaşi, la d-nul Jacqne Davidovici, str. Lăpuşnemu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscmi. MEI StOMAC,ale0ÂILOR URINAik ' ..,1.....:iE,DiABEIU DlSPEPS!E,CHOLEBI(:Â ? PENTRU CAiiTĂTiLF. i minerale D^rp^LlTINATE si'iA I PouguesSILEGER SUNT RECOMANDATE’ DE CĂTRE SOMITÂTILE^^^ " N Medicale în Rolele de Eforie gazaşi şi plăcută la băut. , amestecată sau'nu,cu cri-ce băuturi. Singura apÂTurgaîTvâ înlăturând sursele umEsef CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NE JIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ O^SUPRA ORGANELOR BOLNAVE.:"* UN PĂHĂREL FACE* ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GASESCE DE VANDARE LA TOTE FARMACIILE SI DROGHERIILE DIN TARĂ. UI. KOIIAN Galay şi Brăila REPRESENTANT ŞI DEPOSITAR PENTRU FABRICELE RENUMITE îN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE CU Alt Ia MtOUTIEH, Viena Aparate de Ape Gazoase, Syfoane, Umpiutoare, Sticle, etc. etc. S7 BJSIQH & C-ie, Viena Sticle pentru sifoane din Bohemia, Sticle pentru limonadă, Sticle pentru vinuri, pentru bere, şampanie, cognac, etc. etc.____ BRATBÎ & HINGHLIFFE Limited Manchester Aparate de fabricat Apa Gazoasă, Umplntorl englezeşti «Monarch», Sticle, etc. DAM MYLANDS Limited Barnsiey STICLE englezeşti pentru limonada UMPLUTOR englezesc cunoscut ‘'a ce] mal bun, zis şi «Rapid Paragon», etc. .. M1»n\ »fm M0OUSOW KtarnHley SPECIALIST PENTRU STICI E ENGLEZEŞTI CELE MAI SOLIDE IVcfuri comite ttugxă cerere gratie* şt franco I PAPIER FAYARD & RLAY'; Mul tu uit de */* de secol succes proclamă supeno* iatea sa in tratamentul de gnturai, irftaţinuei peptulai, • Jlueuţa, dureri reumatismale) scrlntlturl, răni, vărsători, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. 8* afla tn tnat.e farmaciile. ¥MKl>I€AMEt!fT PHOSPUATIC IN DE FI AL IhVEHTWHEl 'şismuwLl ■ PRAPÂRAÎ; 'NEÎNTRECUT} IULIUS HOLZMER LFGON INSTALEAZĂ: FABRICI DE CĂRĂMIZI CUPTORE"CIRCULARE DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE Pentru PRODUCTIUNEA ÎN MASĂ de CÂRĂMIUM OJL% 1VE ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT CĂT SE POATE DE MARE Friedrich Wannieck & Co. BRliM FABRICA de MAŞINI TURNATORIE DE FER FURN1SEZĂ ca SPECIALITATE: MAŞINI PENTRU CĂRĂMIDARII Sistem TH. GROKE YALŢUIiî SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT PRESE DE MATA ŞI CC ABURI Pentru CĂRĂMIţ)!, etc. etc. PENTRU DINŢILOR F f DE vâNZARE LA TOATE FARMACIILE g DROGUERIILE Şl MAGASIHELE DIN 0 ŢARĂ Şl DIN TOATA UINIEA • 80CIETE DE PRODUITS HYGIENIQUES STAPLER 8c C2 abio VIENNE: ____PARIS:. REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA VICTORLEPBSCU INGINER BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (Lângă ministerul Domeniilor) r: VINUL DE VIA*, este un modificator ternic al organismului In caşurile ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slâbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior In-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. SxmăENTZGASSE 27 BUE OUTEMPLE 197 • DEPOUL GENERALpentruROMANIA : w Farmacia tlAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 gi In toate farmaciile UN DOMN cu bune referinţe caută N post de încasator. La trebuinţă poate depune 500 lei ca garanţie. A se adresa sub iniţialele V. D. D. Calea Moşilor, No. 276, Bucureşti. La Typograila EPOCA se află de vînzare hirtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cîte IO kil noma ot aoinotposit Cea maî bună APĂ MINERALĂ PURGATIVĂ este aceea de la: ISREAZU'laşi premiata cu Nledalia de Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894 şi recomandată cu preferinţa de d-niî medici. Efect prompt bI sigur. Dosă mică, gust plăcut. pereţi dar iiiuual Apa minerală «le BRElZUl care se găseşte la toţi vînzâtoril de APE MINERALE din Tara. ! f . . ° ^ r T D ticular, ar avea de plătit le) 67.50 anua Cel mal bun VACS Parisian pentru 1 icâlţăininte £ § o FiSSî fr* Z- tC . M A V I 8 In urma groaznicei catastrofe din strada Jeau Goujon, în Paris, unde sute de per-suane, din familiile cele mal mari <* i Franţa, afi găsit o mearte crudă, nu pu tem îndestul indemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so cietatea noastră «PATRIA» oferă avau-tagiul că, tn schimbul unul premifi minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un par far, ar avea de plătit lei 67.60 pentru a fi asigurat cu lei 60.000. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare de acea stă artă, cu cea mai mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. lUtk WATSOST «& YOUELL JMAŞlNl AGIRC0LE ŞI INDUSTRIALE BUCDKESCÎ.— Strada Academiei, 14 (fost Raşca) |Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regala.] REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl Comp. Iflaşini «le .florărie «lin cele mai moderne Tut felul de maşini de curăţit şi spăh.t grifi Valţurl. Burate obicinuite şi centrifugale. — Burate orizontale (Piansichter). Maşini de curăţit gnşurl, de amestecat faina, ete., etc. Maşini pentrn rabrieaţiuue «le: Ciment, Var şi Ipsos Nlaţlul pentru fahricaţiime de celnlosă şl liirtie Turbine verti«‘ale şi orizontale după pateutele proprie, pentru orl-ce cantitate şi cădere de apă 1’lnffiu‘t ce* Aburi Motor! de gaz şi de petrolifi. — Maşini de electricitate. , Maşini dinamo-ele trice de curente contmne, alternative şi alte sisteme. Electromotori, Transformatori şi orl-ce maşini de el etricitate pentru Mine, ivevat, etc.— Tonte obiectele pentru luminatul electric Turnătorie specială de fontă tare şi de oţel \ AOOANE pentru (’ăî ferate, de lux, de persoane şi de mărfuri ROATE COMPLKCTK pentru Vagoane de drumuri de fier principale, vicinale zi industriale INIMI pentru încrucişări de şine Instaiatiunî rnmnlprtp Hp mori sistematice com plectei f „ „ bumpiBbie ue KHbri(., ,le celulosa ş. hare LUMINĂ ELECTRICĂ. - CĂI FERATE ELECTRICE TRANSMlSIUNlTde | putere ELECTRICA după sistemul proprifi, METALURGIE ELECTRICA. BUCUREŞTI — Tip tel 3. — BUCUREŞTI