SERIA IL—ANUL IU No. 540
ABOWAMEITELE
Imoep U1 şi 15 ale fle-cărel Ioni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In etrein&tate 50 le) Sase luni . . . 15 >	»	>	25	»
Trei luni . . . 8 »	>	»	13	»
Un numftr In streinătate 30 ban) MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDAqriA
No. S — STRADA CLEMENŢEI — No. S
EPO
TELGFOH
NUMÂBOL 10 BANI
ANUNCIURILE
In Bucureşti şi judeţe «e primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţi» şi ta
toate oficiile de publicitate
Anunciurl la	pag.	IV.0.30	b. linie
»	»	»	III...S.—	lei »
»	»	>	II	....	.	3.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele	3 Io!	rlndul
Un mantii voc&iâ 30 bani
ADMINISTRAŢI A
No. *. — SRtDA CLEMENTEI - No. 3
NERUŞINARE
Hotarît, că colectivistul este to colectivist. Hotarît că discuţia şi seriozitatea sunt lucruri necunoscute acestei specii politice, unice, care se numeşte partidul colectivist.
In o serie de articole, am distrus legenda pe care o pusese în circulaţie de 20 de ani colecti viştil, cu privire la răsboiul din 1877 — 78, răspunzînd la toate acuzările ce ni se aduceau şi acu-zînd noi, la rîndul nostru pe libe rall, bazaţi pe documente, de ne pricepere şi uşurinţă.
Aceasta execuţie nu am între prins-o din senin şi fără nici un motiv, cum aveau aerul acum, două sâpt?mînl, gazetele guvernului să o creadă, ci provocaţi, nu ştim de a cîta oară de Voinţa şi de Li beralul.
Terenul de discuţie pe care ne-arn pus în seria de articole a părute, nu l’am ales noi, ci ne-a fost impus de adversarii noştril. Noi, după cum vom dovedi, nu am făcut de cît să primim lupta, urmă rind pe colectivişti pe terenul pe care şi-l alesese singuri.
In adevăr, în luna Maia anul a cesta, în Voinţa a apărut o serie de trei saQ patru articole, în care se făcea istoricul războiului de la 1877.
In acele articole publicate la 2, 7, 8 şi 9 Maia iată ce citim între altele, la 7 Maia :
<In a doua parte a răspunsului «nostru am citat şi fapte din războiul independenţei, am citat şi «scrisele partidului conservator prin «care dovedeam, că acest partid şi «atunci ca tot-d’a-una pînă aici, n’a *avut încredere în ţară etc.
«Ast-fel nu pot tăgădui că, pe «cînd suveranul, guvernul, armata «şi ţara, într’un avînt patriotic se «pregăteau a participa la rezbel, con-«servatoril, el singuri, ca nişte cobe «răa prevestitoare scriaO :
«...................
< N’avem ofiţeri, n’avem arme,
< n’avem muniţiunî!»
Şi mal departe :
«Este adevărat acest citat ? Nici «unul din organele conservatoare «nu îndrăzneşte să ’l tăgăduească, «de vreme ce ştie că posedăm ac-«tele doveditoare. Dar ce dovedeşte «aceasta declaraţie? Dovedeşte că «partidul conservator nu cunoştea «armata, nu cunoştea ţaraşiw’a-«v:ia încredere nici în una, nici «în alta».
Iată terenul pe care Voinţa, pusese discuţia, o mal repetăm.
Peste cîte-va zile, Liberalul reia din noU tema Voinţei şi o serie de articole, mal cu seamă în unul apărut la 14 Maia, formulează aceleaşi acuzări.
Iată la ce aveam noi a respunde.
Cum am răspuns ? Am răspuns franc şi energic, neretractînd nimic din cele ce susţinusem la 1877, şi respingînd numai infamiele scornite de colectivişti şi atribuite nouă.
Da, am răspuns noi in articolele noastre ; este adevărat că am zis că armata nu era pregătită la 1877 pentru un războia grea, da, este adevărat că nu aveam muniţiunî şi ca dovadă că cele ce susţineam noi la 1877 eraO adevărate, ne-am servit de notele asupra vieţeî Regelui Carol, care, apărute posterior, confirmă in totul cele ce arătasem noi pe atunci.
Cu aceasta am dovedit după 20 de ani, un lucru : cum că cunoaş-team armata, cunoaşteam Ţara şi ca cel ce nu cunoaşteatt nici una, nici alta, eraO colectiviştii cari se aruncau In război, de nevoe, fără să ’şl dea seama de realitatea situaţiei.
StrîuşI cu uşa de aproape , colectiviştii, de astă dată, schimba tactica, dar schimbînd-o se fac absolut de rîs.
In adevăr, «Voinţa» în număru de 10 August, după ce reproduce un lung pasagiu din unul din articolele noastre prin care dove deam că nu eram pregătiţi de răs boiu, că nu aveam trupe, că nu aveam muniţiunî, adică ceea ce era de dovedit, continuă în chipul următor :
«Toate acestea adevărate «sunt şi încă nu conţin tot adevărul».
Aşa ? Toate acestea sunt adevărate ? Dar atunci cum rămîne cu acuzarea care cu cîte-va luni în urmă ne faceţi : că noi eram cobe răU prevestitoare, că nu cunoşteam armata şi că eram nişte calomniatori cînd arătam că nu avem ofiţeri, nu aveam puşti, nu aveam muniţiele? Toate acestea sunt adevărate ?
Dar atunci acuzarea pe care de două-zecl de ani ne o faceţi, a fost şi este o infamie ? Dar atunci este dovedit că rolul nostru a fost cel corect, că noi ne dam la 1877 mal bine seamă de situaţie de cît voi şi că cel ce nu cunoşteau armata, eraţi voi, iar nu noi?
Am reuşit în sfîrşit, să prindem în flangrant delict de calomnie pe colectivişti.
Am reuşit să’! silim să recu noască, ceea-ce ne propusem, adică că el aU făcut războiul cu uşurinţă fără preparare şi fără să ’şl dea seamă, şi prin urmare este ridicul ca să se laude cu ceva, care numai opera şi mersul lor nu poate fi.
Cititorii poate sunt curioşi ca să ştie cum ese Voinţa din încurcătura în care se pune singură, de-clarînd de adevarate în August toate constatările noastre de fapt, pe care le negase şi le tratase de calomnii în MaiU ?
El bine! le vom satisface această curiositate şi vor vedea cu aceasta ocazie obrăsnicia acestor oameni care prinşi cu mîna în sac, tot încă aU curajul de a nega şi a acuza pe alţii.
CE-i CUJJBVARA ?
Concediul de lungă durată — 45 de zile—la Constantinopol, tocmai acum la sfîrşitul verel şi într’un timp cînd pre-senţa lui în capitala Turciei este indiscutabil imperios reclamată, a făcut să se nască o mulţime de presupuneri »-supra situaţiei d-lul Tr. Djuvara, în legătura cu chestia romîno-macedoneană.
Şi este cu atît mal ciudată odihna ce s’a oferit acestui abil diplomat cu cît s’a crezut de cuviinţă a se însărcina cu girarea afacerilor legaţiunel romîne din Constantinopol, d. N, Mişu, directorul diviziei politice de la ministerul nostru de externe.
Gurile rele şoptesc că d. Tr. Djuvara s’a arătat atît de abil în ceea ce priveşte afacerile noastre din Macedonia în cît a compromis această chestiune pînă în punctul de a’şl atrage disgraţia protectorului săă, a d-lul Dim. Sturdza. Se mal zice că d. Tr. Djuvara a trimis rapoarte atît de contradictorii, şi unele cu fapte a căror falşitate s’a dovedit imediat, în cît d. Dim. Sturdza nu mal putea să ’şl dea seamă despre multe lucruri, şi aceasta l’a determinat să tri-meată în anchetă pe d. N. Mişu.
Ancheta această ar fi fost reclamată şi de d. Apostol Mărgărit, ale cărui re-aţiunl cu d. Tr. Djuvara, aU devenit, în ultimul timp, foarte încordate şi de unele reclamaţiunl ale Mitropolitului Antim care să plinge că, primind a fi ales mi-Topolitul rominilor macedoneni, a ajuns să nu mal poată eşi din casă de frica poliţiştilor patriarchiel.
Situaţia este dar nu tocmai clară, ală atîtea ştiri cari circulă prin unele cercuri politice—şi nu tocmai opozante, şi cari nu să silesc să adaoge încă şi versiunea că ar fi la mijloc o înscenare din partea d-lul Sturdza care vrea să arunce flascul suferit în chestia macedoneană pe spinarea d-lul Djuvara.
ASUPRASITUATIEI
Campania se începe
De cîte-va zile d. P. S. Aurelia n s'a întors de la băile ungureşti din Tuş-nad şi s’a stabilit la una din numeroasele sale moşii cîştigate, după o mumă enormă, din leafa-l de profosor la şcoala de agricultură. Cu întoarcerea sa în ţară s’a dat semnalul luptei in potriva «fracţiunel, care în numele partidului devine în acest moment puterea» Lupta, deocamdată s’a început numai andante, căci se aşteaptă şi semnalul d-lul Em. Costinescu, cărui a îi este rezervat să dea to iul forte.
Aurelianiştii, prin gazeta lor, se mărginesc acum a arăta diferenţa politică dintre dînşil şi sturdzişti, pe cari nu-l slăbesc nici un moment a-i trata, cu un dispreţ suveran, ca pe o fracţiune infimă a familiei liberale. Şi aii grije aurelianiştii ca să pună discuţia pe un tărîm pur de idei, maseîndu-şi ast-fel veleităţile lor de putere. Pentru ideile democratica se luptă ei, iar nu pentru putere!
Cu această campanie, cam ingrată, s’a însărcinat d. C. Dimitrescu-laşî, care-şî semnează articolele, pe cită vreme cel-l’alţt aurelianiştl stau, la umbră, gata chiar,—la nevoie,—să se degajeze de ori-ce solidaritate cu campania ziarului lor, avînd de pretext că articolele sunt semnate, prin urmare numai semnatarul lor e răspunzător pentru ele.
Ori cum însă, rămîne constatarea că aurelianiştii au deschis, în fine, primele focuri în contra sturdziştilor.
llu&tunile aurelianiştilor
Cum va eşi lupta, nu putem să ştim. Dacă ne-am lua după iiusiile în cari se leagănă aurelianiştii, ar trebui să credem că în Noembrie d-nii Porum-baru, Şandrea etc. se vor trezi iar pe banca ministerială.
In adevăr, aurelianiştii cred că aii şi pus mîna pe d. Stătescu, care pare a fi arbitrul situaţiei în partid; ei cred că au majoritate atît în Cameră cît ş-i la Senat; cred că prin Banca Generală se vor impune şi vor slăbi forţele Ocultei şi cred multe şi mărunte.
După aurelianişti, campania de culise care se va desfăşura în Odombre, va sili pe guvern întocmai ca anul trecut, să ţină dese consfătuiri cu fruntaşii partidului asupra situaţiei. In aceste consfătuiri se va vedea cît de şubredă e situaţia guvernului şi se va impune necesitatea ca toate nuanţele să se reunească. Cum însă unirea tutulor elemen telor nu se poate face de cit numai sub auspiciile d-lut Eugen Stătescu, acesta va fi impus de situaţie să ia preşiăen-ţia consiliului.
Şi cum d. Stătescu este amicul aure-lianişlilor, aceştia vor triumfa pe toate liniile şi vor putea sili pe d-nii Slur-dza, Slolojan, Ferechide şi Gogu Can-tacuzino să se retragă în viaţa privată.
Acesta este rezonamentul aurelianiş-tilor, rezonament adorabil, nu-l aşa ?
ISeserva d-lul Stătescu
Suntem însă în posiţiune a afirma, că d. Eugen Stătescu nu ţine cont de loc de iluziile aurelianiştilor. D. Cosli-nescu, care de zece zile se află la Sinaia, de sigur va căuta să cîştiga pe d. Stătescu pentru planurile sale, dar nici d. Sturdza nu stă de florile cucului la Sinaia. Şi, deocamdată se remarcă foarte mult, de cătră lumea ce se află la Sinaia, intimitatea relaţiunilor dintre d-nii Sturdza şi Stătescu.
De alt-fel asupra atitudinel d-lul Slă-lesnu ţinem de la un ministru următoarea declaraţie:
— Cum crezi că Stătescu, om serios şi în vîrslă, să se aventureze într'o politică necunoscută cu aurelianiştii ? Pot să-ţi spun un lucru : Stătescu, deşi bolnăvicios, va reintra în acţiune atunci, cînd toate nuanţele partidului se vor grupa împrejurul său, Dar nici odată nu va părăsi pe d. Sturdza, cu care se află în termenii cel mai buni !
Sacul cu grăunţele
încă o observaţie:
Pe cită vreme aurelianiştii fac calcule, se leagănă în ilusii dulci şi fac prin gazeta lor «diferenţieri de idei» cm sturdzizştii, aceştia lucrează zdravăn prin provincie. De hatîrul unor deputaţi obscuri, cum surd de pildă Delimarcu, Ohimpa, Kiriţopol, etc. ministrul de interne înlocueşte primari, subprcfecţl, ajutoare de subprefect, etc.
Voinţa Naţională pe de altă parte rămîne rece la toate frumoasele <diferen-'ieri de idei» ale aurelianiştilor şi le ignorează, de par’că nici n'ar exista un
v. f www.dacoromanica.ro
Slurdz’ştii comptează la sigur pe una şi bună : Au sacul cm grăunţele şi colectiviştii se îngrămădesc cu mic cu mare, inprejurul lui, savurînd în acelaşi timp şi «diferenţierile de idei», fără însă a-le da prea mare importaţă.
AMEWNTARI si linguşiri
Colectiviştii nemulţumiţi cari s’aO grupat în jurul ziarului Drapelul, simt neapărată nevoie să-şi laude marfa, spe-rînd că ast-fel vor obţine mal bune preţuri de la d. Dimitrie Sturdza.
N’avem nici un interes să ne ocupăm de daraverile acestor oameni; el pot să se vîndă cui şi cu cît vor vrea ; in partidul conservator, nimeni nu i-a băgat vr’o dată în seamă. De cit, d-nii aceştia ar putea să-şi facă treaba fără să ne amestece pe noi.
Noi nu vrem să-I cunoaştem pe d-nii aşa zişi aurelianiştl ca un element politic; i-am considerat, II considerăm şi ’I vom considera drept colectivişti. încercarea d-lor de a atrage printr’o prefăcută opoziţiune, simpatia publică care se depărtează de partidul liberal, n’a putut înşela pe nimeni, cu atît mal puţin pe noi. Dacă între d-lor şi gruparea sturdzistă a fost vre-o dată* supărare, se cunoaşte şi cauza şi preţul cu care se vor împăca ; va veni în curînd vre mea cînd să se poată povesti întreaga lor istorie.
Un lucru e în afară de îndoială : în ac ţnmea noastră contra regimului liberal, n’am socotit şi nu socotim cu d-nii zişi aurelianiştl. Aceasta le-am spus-o de mult şi ar fi trebuit să n’o uite.
Cînd tipăresc dar In Drapelul că o dizidenţă din partea d-lor cu adevărat ar răsturna partidul liberal de la putere şi ar face jocul nostru, nu putem decît să le răspundem: căutaţi-vă de drum.
Asemenea vorbe nu sunt decît încercări de a speria pe d. Sturdza şi a-1 face să cedeze mal curînd. De altmintrelea, dibacii de la Drapelul îşi au singuri jocul pe faţă, cînd scrid următoarele, Ia adresa grupării d-lul Fleva:
«Nu e vorba, conservatorii afi unii auxiliari inconştienţi, bine înţeles, nu In rîndurile noastre.
Toţi acel cari nu sunt conduşi de <ît de o ambiţie oarbă şi o poftă de dominaţiuue în disp-oporţie cu talentele lor, toţi acel cari îsl inchipue că In afară de el şi de micul grup ce-I Iciconjoarâ nu ezistă partid liberal, toţi acel cari an aruncat anatema asupra liberalilor, ce nu cred ca dînşil şi nu vor să le slăvească geniul şi să le admir# virtuţile, o ! toţi aceştia fără voia lor fac opera celei mal dăunătoare disidenţe.»
Se vede cale d’o poştă mica combi naţie a d-lor aurelianiştl : pe d’o parte ameninţă pe d. Sfurdza că vor răsturna partidul de la putere; pe de altă parte îl liguşesc lovind în d. Fleva si grupul d-sale.
Ameninţări şi linguşiri şi altă nimic. Treaba d-lul Sturdza să se lase ori nu influenţat de asemeni tertipuri. Dar să facă bine d-nii de la Drapelul să ne slăbească cu dragostea.
dinjţreinâţate
Noua alianţă.
Cum e şi natural, alianţa franco-rusă continuă a fi discutata de întreaga presa europeană. Ie alianţa aceasta numai defensivă, ori şi ofensivă? Şi în acest caz, în contra cui e îndreptată ? in contra Germaniei ? In contra Angliei ?
Aceste sunt întrebările cari preocupă lumea. Presa germană pare a crede că aliai ţa franco-r. să e îndreptată lu contra Angliei. Această presă atribue Ţarului Nicolae ideia unei apropieri Intre dubla şi tripla alianţă.
Opiniunea publică franceză se măguleşte cu speranţa că Rusia va da mină de ajutor Franţei, ca să reciştige cele două provincii pierdute Iu urma războiului de la 1870.
Publicarea (ratatului
Cu tot entuziasmul provocat în Franţa de toasturile rostite pe bordul lui «Potliuau». diferitele grupuri din opoziţiune cer cu mult zgomot publicarea tratatului.
De sigur că cererea aceasta se va repeta şi in Parlament, dar tot aşa de sigur e că guvernul va refuza s’o satisfacă. In adevăr, publicarea tratatului nu depinde numai de guvernul francez, ci şi de împăratul Rusiei.
D. Miiliue, primul-ministru al Republice!, va căuta să incunjure fortuna menajind iluziunile opiniunel publice in privinţa condiţiunilor tratatului.
TRIBUNA LITERARA
Cine e autorul scrierilor luî Gffithe?
Părerea „Patrioţilor1"
D. D<$roul6de, cunoscutul al «Ligel Patrioţilor», într’o convorbire cu un redactor al lui Gaulois, a spus că e nemulţumit cu alianţa franco-rusă şi că ar prefera ca d. Ilauotaux să aducă de la Petersburg o bună eonvenţie comercială cu Rusia.
Actuala alianţă, a zis d-sa, urmăreşte scopuri prea generale în Asia, In Africa şi aşa mal departe. Ar fi fost de preferat o alianţă care să supravegheze Germania de la răsărit şi de la apus şi să reducă Prusia la propriele el mijloace.
Cu această ocaziune, d. Ddroulede a spus că actualul preşedinte Faure e dintre fondatorii Ligel patrioţilor.
Foreign.
I
Cestiunea, dacă Gcethe însuşi ori alt cineva e autorul scrierilor pe cari lu-meă Ie cunoştea ca scrise de Goethe, a dat mult de lucru criticilor germani. Dacă scrierile pe cari le atribuim lui Homer sunt într’aduvăr scrise de un singur om, de un Homer, ori dacă dramele atribuit lui Shakespeare sunt scrise de un om numit într’adevăr Shakes-peare şi nu de altul numit Baco saQ altcumva— astea sunt cestiunl vechi, cărora poate nu li se va da de căpătîifl nici odată; cel puţin, cestiunil Iul Homer nu. Dar Gcethe e om care a trăit aproape în zilele noastre, şi să nu ştim dacă «burghezul» Gcethe e într’adevăr Goellie poetul ?
Că un Goethe a trăit, nu încape îndoială.
Că a fost foarte talentat, şi că a scris versuri, e lucru sigur. Dar c’ar fi scris pe «Faust», e lucru îndoielnic, şi mal îndoielnic e c’ar fi scris tot ceea ce e iscălit de Gcethe. Se repetează aşa dar cestiunea cu Homer şi Shakespeare : mal mulţi autori sunt represintaţl prin-tr’un singur om şi aU un singur nume.
La urma urmei, nu importă dacă Odisea şi lliada sunt operile unul singur om saU a unul milion ; un singur Elen ori toţi la un loc aU fost în stare să creeze o operă numeritoare pe care n’aă putut-o crea alte neamuri. Dar, fie geniul particular ori colectiv, Grecii aO avut pe un Homer.
Englezii aU avut pe un Shakespeare şi-l vor avea vecinie, ori c’a existat într’adevăr un singur geniu care a creat cunoscutele tragedii or! c’ail lucrat la ele doi, zece saO toţi Englezii. Tot aşa cu Gcethe: nu importă dacă consilierul de curte Gcethe a creat singur opera saU cu mei mulţi, destul că opera este, o operă genială a Germanilor. Ca exemplu analog ar fi o victorie strălucită într’o luptă dintre două neamuri: ce ne pasă dacă victoria a fost opera acestui general ori a celul-l-alt, destul că lupta a fost cîştigată şi victoria e a neamului întreg.
Duşmanii lui Gcethe să năpustesc cu multă supărare asupra lui, şi-l învinu-esc de toate păcatele. Cel ce-1 apără n’a ii multe ziduri de apărare şi, la adică, nici nu voesc să-l apere:' opera, numită a lui Gcethe, e un monument naţional al neamului german, zic el, ne mîndrim c’o avem şi puţin ne pasă cîţl aii făcut-o, destul că Germanii au făcut-o.
Dar cum ajung criticii să contesteze lui Goethe paternitatea operelor sale, sad cum îndrăznesc să afirme că numele Goethe e un nume colectiv de autori ?
Au dovezi, saU cel puţin, cred că le aţi. Din mulţimea de dovezi, îngrămădite prin cărţi şi reviste eQ aleg pentru cititorii «Epocel» numai cîte-va, pe cele mal lesne de înţeles şi mal hotă-rîtoare, căci cele mal multe dovezi nu pot fi pricepute de cil de cel ce cunosc în amănunte viaţa şi scrierile lui Gcethe.
Cea d’intîiO bănuială că Gcethe nu poate fi autorul atîtor lucrări—ele umplu cam 40-44 de volume—s’a iscat din-tr’o notiţă pe care a publicat-o unul dintre cel mal serioşi critici al Germanilor, Gervinus, un cercetător literar aproape infalibil pentru Germani. Gervinus spune că Gcethe n’a studiat nici şcoala elementară, nici liceul, nici universitatea ; el a avut profesori particulari tot-deauna, ast-fel că nici odată n’a avut nici ştiinţa nici sistemisarea şi aşa cum se cere prin licee şi universităţi, căci trecea prin acele numai ca să fie trecut. Şi pe lingă altele, era peste măsură de leneş. Că Goethe a fost, din firea lui, leneş, o recunosc toată biografii şi comentatorii săi. Unul dintre biografi se plinge că Giethe n’a ştiut de loc ce e sîrguinţa. «Activitate a’desvol-tat Goitbe în toate perioadele vieţel sale, dar ea era un fel de capriţia şi o plăcere momentană. Acea sirguinţă stoică şi hotărîtă, care se luptă în vederea unul scop îndepărtat, cu o putere plină de voinţă contra momentanelor disposiţil de trîndavie, sirguinţă aceea amară şi chinuitoare, pe care bunăoară a arătat-o Scbiller la compunerea dramelor sale—sirguinţă asta Gcethe n’a cunoscut-o nici odată, eel puţin n’a des-voltat-o».
S’a cercetat cit pot scrie în termen niediQ scriitorii pe an, şi s’a constatat că Iul Goethe i-a lipsit timpul material ca să poată scrie atîta cît a scris. E adevărat că Goethe a trăit mult; luînd în considerare lunga sa viaţă şi pri.
s
EPOCA
mind ipotesa că el ar fi scris regulat In fie-care zi clte şase ceasuri, mulţimea scrierilor lor nu ni s’ar părea enormă.
Dar ipoteza e prea riscată. Las’ că Gffithe nu era sîrguitor şi muncea numai împins de dispoziţii momentane— cum am spus—, dar sunt arii întregi cînd n’a scris nimic, dar absolut nimic. Pe el nu-1 lăsa firea să scrie şase ceasuri pe zi. E însă alt-ceva, mal hotă-rîtor.
Goelhe era funcţionar al Statului şi sta regulat patru ceasuri pe zi în biroti; se mira lumea de pedantismul ce-1 a-ratâ Goelhe ca funcţionar: el era cel mal regulat cercetător al biuroulul şi de o exactitate de maniac, în cele mal amănunte şi mal neînsemnate afaceri de biurotl. Tocmai de aceea poetul Fulda zice într’o epigramă : «Tu, Gtelhe, al lost născut funcţionar, nu poet; eşti mal pedant decît sluga care ’ţl mătură biuroul, iar în sosirea şi plecarea de la biuroQ tu eşti ceasornicul mahalalelor»! Şi într’adevâr nu se prea potriveşte poet-genih cu slujbaş-ceasornic.
Ast fel, patru ceasuri pe zi i le răpeaţi fleacurile migăloase ale biuroulul. Alte patru ceasuri cel puţin i le lăpead cercetările lui de fisician. Gsethe era pătimaş iubitor al ştinţelor naturale. După amiazl mal lot-d’a-una il găseai ocupat cu studii asupra păianjenilor, asupra colorilor şi a opticei. Chiar pe terenul acesta a scris aşa de mult şi de temeinic, în cit şi-ar fi făcut nume numai cu ele. însuşi Goelhe spune, că el şi-aper-dut mal mult timp din viaţă cu ştiinţele naturale de cit cu poezia.
E cunoscut lucru, că Goethe iubea cu patimă petrecerile, sgomotul şi societăţile. Nu era serată, nu era bal, nu era nuntă şi botezuri în oraş Ia care să nu fi fost de faţă şi Goethe. Et era părtaş la toate excursiunile, la toate prînzurile mari, la toate petrecerile de la curte. Cit timp îşi pierdea el cu acestea! Mal adaogă, că el însuşi da serate şi petreceri şi-I plăcea să fie tot cu lume; mal adaogă că — fiind om aşa vestit — era zilnic împresurat de vizitatori şi stă în corespondenţă cu o mulţime de oameni, aşa că numai scrisorile, corespondenţa lui, umplu peste 20 de volume. Cînd vezi noianul de scrisori ale lui Gaeethe, îţi vine să crezi că el n’a făcut alt nimic în viaţa de cit să isprăvească o scrisoare ca să înceapă alta. Şi cu toate acestea el a scris 44 de volume de literatură !
I se impută de alt-fel şi alergarea după intrigi, mal ales literare şi politice; el era vecinie gata «um eine Menge von Dingen zu btkUmmern, die ihn ei-gentlicli nichts eingingen». Şi toate acestea il răpeau o mulţime de vreme.
In urmă venim la partea cea mal slabă a caracterului lui Goethe: patima de femei. El a fost de multe ori însurat, a avut relaţiunl scandaloase cu un le-ghion de temei; chiar la bătrîneţe se ţinea numai de «amoruri» cu neveste şi cu fete tinere. In relaţiuuile Iul cu femeile a dat dovezi de o nemăsurată perversitate, aşa că, judecat după ele şi şi după alte fapte ale lui, unii critici mal pătimaşi îl acuză că în neamul german el reprezintă chintesenţa imo-ralitâţel
îşi poate orl-cine face socoteala cit timp îşi pierdea Goethe cu mulţimea afacerilor sale de dragoste. I s’aii adunat scrisorile, cîte s’aii putut, adresate femeilor, şi mulţimea lor trece de 8 volume mari.
Aşa, după toate acestea, criticii cred că e destul de dovedit, că Goethe n’a avut timp să scrie tot cit a iscălit, că i-a lipsit timpul material la acesta. Şi ca virf la toate, el aduc faptul că Goethe cînd nu era în biroh—în virtutea vre unul concendiO, — cînd nu se ocupe cu paiajenl, cînd nu scriea scrisori politice sad amoroase, el era vecinie pe drumuri fie prin ţară şi mal ales prin Italia.
Toate acestea sînt probe negative şi scopul lor e numai să dovedească că Goethe n’a putut să fie autorul scrierilor lui Goethe. Acum să vedem dovezile pozitive, anume că Goethe într’adevâr n’a fost cine-1 credem, şi că aitil ad lucrat pentru dinsul, că el e un usur-pator al meritelor altora.
GeorKe Coşbuc
Utere, Artă,, Ştiinţă,
CA ZA C UL
Sub razele de lună, zăcea cazacu’nvius,
In piept 1 ardea un glonte cu focul lui ne stins, Şi-im dor de îndrăgita-I, un dor de ne invins.
Simţea că’f pe sfirşite şi se gindea la Ea.
La capul iul de-ar plînge, niel moartea n’ar fi grea, Nici ranele din pieptu-I de loc nu l-ar durea.
In jurul lui pusiia se ’ntinde nesfirşiiă,
Din trestii stepa cintă o doină liniştită,
Şi stele d’aur plouă, din bolta albăstrită.
Cazacu ’nchide ochii; şi'geana ’n jos Îşi lasă. Un somn greoi, de ghiaţă, tot mal adine l-apasă, Alături vede moartea, cu ascuţita-I coasă.
Din cer doar luna ’l plînge cu lacrimi argintii Cu razele el moarte ’J înfăşură ’n fâşii,
Spre lumile albastre, il poartă dintre vil.
Tăvarăşil de lupta pe stepă 1-atl găsit,
De-a inorţel agonie, ea sloiu ’nţepenit. _
Abia seotea din pieptu-I un gemăt năbuşit
Tlrzitl... cînd se ’utreaiase spre satul lui venea, Amurgul cu a lui raze Iu aur poleea ijcodril şi ţlrnpie şi dealuri şi vălcea.
Iubita-I urcă dealul cu cofa tn spinare,
Iar de pe coamă ’n fugă, pe neteda cărare Venea Ali-Tâtaiul, pe un armăsar călare.
I-a spus ceva In drumu-I, oprind calul pe loc, Cu braţele-I vÎDjoase o prinse de mijloc. Cazacul duse puşca să tragă ’n el un foc...
Dar cînd văzu că draga-I la piept pe Aii aprins, Simţi un dor In suflet, un dor de ne invins De timpul cînd pe stepă zăcea de moarte’ntins.
D. Knrr.
La congresul din Moscova a luat parte şi profesorul Cesare Lambroso.
Distinsul frenolog a ţinut, In penultima şedinţă a congresului, o conferinţă In limba franceză tratlnd despre nouile orizonturi şi nouile aplicaţiunl ale psichiatriel.
OFOBMAţn
Am publicat de mult ştirea că M. S. Regele nostru vi visita pe M. S. Regele Alexandru al Serbiei.
După noile informaţii ce avem în această privinţă, nu s’a fixat încă definitiv data acestei vizite care se va face însă hotărît în cursul toamnei.
Este probabil că M. Regele, cu ocasia călătoriei Sale la Belgrad, are să se ducă şi la Constantinopol ca să visitese şi pe M. S. Sultanul Abdul Hamid al II.
Credem a şti că Suveranul Turciei ar fi foarte măgulit de această înaltă visită şi că ’şi ar fi exprimat dorinţa de a vedea pe M. S. Regele nostru.
Procurorul general de Iaşi, d. T. Mîn-dru, a sosit în Capitală, chemat de ministrul justiţiei, spre a fi consultat asu-ira mal multor numiri şi înlocuiri de magistraţi, din reionul curţel de apel din acel oraş.
De asemenea a fost chemat la minister şi procurorul general din Galaţi, în afa erea pretinsului scandal provocat de mal mulţi magistraţi la OdobeştI.
Credem a şti că d. Djuvara, în urma instigaţiilor faimosului Sâveanu-Suveică, vrea să înlocuiască pe toţi magistraţii implicaţi în această, afacere.
Zilele acestea se vor face înaintările în corpul telegrafo-poştal. Tablourile de avansări a şi fost deja prezentat minis-;rulul de interne.
Ni se afirmă că s’ah făcui nedreptăţi lagrante cu aceste avansări. Agramatul Hhiru a căutat să-şi căpâtuiascâ pe toţi avoriţil.
Vom reveni.
Construirea liniei Roşiorii de Vede-Zimnicea s’a adjudecat, la licitaţia ţinută erl la ministerul lucrărilor publice, asupra d-lul N. Gahrielescu, architect, care a lăsat 30 la sută sub deviz.
Lucrarea intreegă va costa 1.000.000 de lei.
întinderea nouel linii e de 30 chilo-raetri.
D. âr. Weigand, arestat voiniceşte de autorităţile ungureşti, a reclamat telegrafic contelui Eulenberg, ambasador al Germaniei la Vlena.
In urma acestei reclamaţiunl, d. dr. Weigand, după ce a fost ţinut trei zile în închisoare, a fost liberat Duminică seara, cu obiclnuitete scuze ale sub-pre-fectului.
Vineri, 22 curent, este aniversarea nascerel M. S. Reginei Olga a Greciei.
Cu această ocasiune nu va fi însă recepţiune la legaţiunea Grecească.
Zilele acestea s’a vîndut în porturile Dunărei griii noii, cu preţul de 75—80 de lei kila mare, de 7 hectolitru.
Dacă se vor desfiinţa în Franţa taxele asupra importului griului se speră că preţul griului se va ridica simţitor.
Cu prilejul aniversării zilei de 16 [28] August, cind Domnitorul Carol a luat comanda supremă a oştilor ruso-roraîne, «Mttncheuer Neueste Nachrichten» publică un călduros articol, plin de elogii pentru Regele nostru.
Pe lingă restaurarea monastireî Cetă-ţuia, pe lingă Iaşi, declarată de monument istoric, ministrul instrucţiei a mal dispus şi restaurarea bisericelor din Hirlăă şi Păpăuţl, judeţul Botoşani, declarate de asemenea de monumente istorice.
Se ştie că ambele aceste biserici aâ fost zidite de Ştefan cel mare.
D. Al. Djuvara, ministru al justiţiei, studiază toate legislaţiunile străine în privinţa samsarilor şi adună toate elementele privitoare la operaţiunile samsarilor de tot soiul.
D-sa va întocmi un proiect de lege, prin care va lămuri posiţia samsarilor de procese, samsarilor de falimente, sam^ sărilor de afaceri, a comisionarilor, etc.
Proiectul va prevede şi oare-şi cari condiţii, precum şi un titlu pentru toţi aceea cari vor să îmbrăţişeze profesiunea de samsar.
Ca urmare a incidentului, petrecut In Constanţa intre d. N. C. Fleva subsitut şi poliţaiul Cimbru, scandal pe care ’am relatat în ediţia noastră de aseară, aflăm că cel întîib a fost în locuit.
Succesorul d-lul Fleva este d. A. An-onescu, licenţiat în drept din Paris.
Numirea prefectului de la Băcăti nu se va face de cît in luna Septembrie!
Tot în luna viitoare, după cum deja am anunţat, se va numi şi un titular la prefectura judeţului Dîmboviţa.
Slujbaşii regimului.
O dovadă de ce sunt slujbaşii regimului o avem în faptul următor. II relatăm, In toată goliciunea lui, pentru ca lumea să vadă la ce gheşefturl sclrboase se scoboară partizanii guvernului.
Ion Plopeanu, giambaş de cal din Brăila, a adus mal zilele trecute o pereche de cal negri din Rusia. Intîlnind pe ajutorul de primar, Stan Beizadea, Plopeanu 11 propune să vîndă caii comunei, pe preţul de 550 lei, fagâduindu-I un bacşiş de 50 lei, dacă vin-zarea se va face.
Beizadea primeşte propunerea, de cit în loc de 550, el obţinu de Ia primărie suma de 950 lei, cu glndul ca In loc de cel 50 făgăduiţi de Plopeanu, să dea 440.
Conform angajamentului, la primirea banilor, Plopeanu se duce la Beizadea şi ’I oferă 50 lei. Acesta insă refuză suma şi argumentează :
— Tot ce trece peste preţul cuvenit se cuvine mijlocitorului.
Plopeauu Insă face pe dreptul săfl, uu se lasă a li convins, de unde ceartă şi scandal. Ajutorul de primar a fost crud maltratat de primar—cu vorba numai, de— şi ar fi meritat ceva mal mult.
In urma incendiului de la drogueria Bruss, guvernul pare hotărît a aplică cu toată riguoarea regulamentul asupra materiilor explosibile şi a nu mal permite deposite de asemenea materii în centrul capitalei.
D. baron de Gevers, ministrul Olandei, va pleca peste două trei zile în concediu.
D. Moritz Appel. consul, va fi însărcinat cu afacerile legaţiunel Ţărilor-de-Jos.
Iu legea pentru organizarea consiliului general al instrucţiunii publice, art. 30 zice : «Secţiunea învâţămîntulul primar se compune din : doul învăţători rurali numiţi prin decret regnl», pe lingă cel l’alţî membrii.
Legiuitorul, cînd a Introdus această dispoziţie în lege, s’a gîndit că e bine ca într’o instituţie, In care să hotăresc programele şi alte acte privitoare la InvŞţămîntul primar, să fie reprezentaţi şi conducătorii şcoalelor rurale.
Cind s’a aplicat în 1893 aceste dispoziţii, primii numiţi aii îost d-nil I. Ciocirlie şi B. Haram ambii învăţători.
Cel d’intiid, în urma examenului din 1895 s’a promovat ca institutor şi funcţionează la şcoala No. 5 de băeţl din Bucureşti. Astfel fiind d-sa nu mal poate reprezenta şcoala primară rurală, iar locul silă In consiliul general de inslrucţiune, trebue considerat ca vacant şi complectat cu un alt învăţător. Prin urmare Întrebăm pe ministru :
Nu crede d sa că e timpul, acum cind la Septembre se Întruneşte consiliul pentru revizuirea programei învăţămîntulul primar, să numească un alt învăţător in locul d lui Ciocîrlie ?
E de ajuns singur d. Haram să reprezinte vederile a 4000 învăţători ?
Menţintndu-se starea actuală, nu se calcă în mod vădit legea, care e categorică, în această privinţă?
Punem aceste întrebări cu speranţă că d. ministru va citi şi aliniatul al 3-a din art. 33. care sună ast-fel :
«Incetînd de a funcţiona vre-unul din membrii consiliului general, în decursul perioadei cincinale, el va fi înlocuit cu alt membru din listele prevăzute la articolele precedente sau prin numire directă».
Academia Roxnînă cu nota No. 9170 din 3 Iunie a trimis ministerului de instrucţie mal multe cărţi şcolare, ca să se impartâ copiilor săraci. Aceasta spre a se îndeplini legatul decedaţilor Ion Fâlu şi Maria Uţa G. Şcliiopescu. Dar un lucru pare curios şi prea bătător la ochii.
Ministerul instrucţiunel eu ordiuul din 15 Iulie impune revisorilor ca să susţie împrâş-tiarea cărţilor donate de Academie cu alte cuvinte siieste pe învăţători să Introducă fără nici o vobă cărţile cumpărate de Academie. Atuuelc, e să facă cel lalţl autori cari n’ail pe lingă învăţători măcar sprijinul celui mal neînsemnat funcţionar al ministerului ?
A 9-a tragere a bonurilor expoziţiei din 1900 a avut loc la 13 August ex. No. 71 al seriei 149 a cîştigat 100000 lei.
EOOUBl
Societatea cooperativă a comercianţilor de băuturi spirtoase din Bucureşti va da Duminică 24 August, o mare serbare de vară In grădina Bragadiru, pentru ajutorul inundaţilor din ţară.
Program foarte bogat şi variat.
Va fi şi daus.
*% Satira No. 12 care a apărut azi conţine o mulţime de articole pline de humor piecnm :
Femea, Poeţii de contrabandă, Spectacole de vară, Vilegiatură, Repetim, versuri pesimiste, Chestiunea apl, etc.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	D. Ştefan MărgăritescuGrecianu, viceconsulul Romtniel la Budapesta, a sosit în Capitală, in virtutea unul concedii!.
*	Cu începere de la 19 August curent, adică 1 Septembrie st. n, se vor suprima oficiurile telegrafo-poştale de la staţiunile balneare BălţâteştI-Neamţu şi Monter-Buzăii.
*	Statul posedă bogate cariere de granit In Dobrogea lingă Mâcin, In localitatea numită Grecii.
Solicitat de mal multă vreme, ministerul domeniilor a consimţit să acorde unul italian, concesiunea pe timp de doi ani, a exploatării acestor cariere.
Exploatarea lor se va face pe rizicul şi pericolul antreprinorulul.
Aniversarea Sultanului
Constantinopol, 20 August.
Ziua aniversării suirel pe tron a Sultanului, a trecut fără incident.
Răspunzind la felicitările pe cari i le-a prezintat Edhem-paşa in numele armatei din Tesalia, cu ocazia aniversărel suirel sale pe tron, Sultanul a telegrafiat că nici odată, în timpul celor douâ-zecl de ani de domnie, nu fusese atît de felicitat ca acum.
Sultanul a felicitat armata pentru succesele pe cari le-a avut, mulţămită bravurel sale.
Această depeşă a pricinuit uu entuziasm mare.
Sultanul a primit In audienţă pe patriarhul ecumenic şi i-a acordat marele cordon al ordinului Osmauiel, cu briliante.
După Malumat, Sultanul a ertat erl pe toţi osîndiţil pentru delicte politice.
Miine se va Începe procesul contra celor zece autori al atentatelor cu bombe.
Aii mal cîştigat			:		
Seria	41	No. 4.959		lei 10.000	
«	47	«	8.770	«	5.000
«	148	«	265	«	5000
<	155	€	3.725	«	1 000
€	J68	€	6.766	«	1.000
«	199	€	3 696	«	1.000
«	206	€	3156	€	1.000
<	319	«	1.011	<	1.000
150 alte ii fie-care.		bonuri aâ		cîştigat cîte	
DIN ORIENT
Canea, 20 August.
Cu ocazia aniversărel suirel pe tron a Sultanului, Djevad-paşa şi amiralii au trecut în revistă trupele otomane.
Amiralii, ofiţeri europeni şi consulii, au prînzit la Djevad-paşa.
Oraşul a fost pavoazat şî iluminat. — Nu s’a produs nici un incident.
Londra, 20 August.
Standard afiă din Constantinopol ctî printr’o ordonanţă, Armenii sosiţi de curînd in Constantinopol sau cari n’au familie, sunt opriţi să stea în oraş. Se exceptează numai acel pentru cari garantează patriarhul.
Viena, 20 August.
Corespondenţa politică oftă din Atena că casele de bancă ale ţăret aii înştiinţat pe ministrul finanţelor că vor participa la împrumutul pentru despăgubirea de răsboiu. Se asigură că restul împrumutului se va putea acoperi la Paris.
Arestările din Saşi
In urma ordinelor date, perchiziţil şi arestări s’au făcut în mal multe oraşe din ţară, în afacerea samsarilor.
In ultimul moment, corespondentul nostru din Iaşi ne anunţă că parchetul local, în urma cererel judecătorului de instrucţie din capitală, d. Drăghici, a trimis sub excoriă la Bucureşti pe avocatul M Cohn Drăcşineumi, presupus a fi complice în afacerea samsarilor.
Tot după cererea parchetului din Capitală, s’a dispus trimiterea sub escortă în Capitală, a samsarului Nini Thaler din laşi. Cînd însă poliţia a voit să execute mandatul, acesta nu se mai afla în oraş.
Procurorii Manea şi Lefter Dimitrescu, judecătorii de instrucţie Corjesca şi Senii au făcut descinderi la domiciliile d-lor Cohn şi Thaler.
S’au sechestrat mai multe htrtil şi registre.
Ambele arestări au produs mare senzaţie în cercurile comerciale din Ia fi.
Băile „Radu-Neg-ru”
din CÂMPULUNG
Băile reci cu duşi complecte s’aii pus In circulaţie la î corent.
Băile de Hidroterapie, putină, abur şi aer cald la 1 August.
Inhalaţii, aer comprimat, medicementale şi electrice la 1 Septembre.
Instalaţiunea acestor băl, mobilierul şi tot ce se impune pentru un asemenea stabiliment de prima ordine, nu lasă nimic de dorit.
Preţurile sunt mal mult de cit moderate.
Direcţiunea.
Manifestaţiile din Franţa
Exploda
Paris, 20 August.
Poliţia nu crede că explozia de la Ma-deleine să fie opera unul anarhist ; o atribuie autorului celor două explozii precedente. Cei doi indivizi arestaţi au fost puşi în libertate.
In strada d’Agnesseau, o sută cinci-zeci de indivizi plecaţi de la Operă pe la ora 11 şi îndreptîndu-se spre Elizeu, au fost opriţi în drumul lor de agenţi al poliţiei, fiind-eă scoteau strigăte ostile împăratului Wilhelm. Manifestanţii s’au împrăştiat; s’aii arestat doi tineri.
Presa
Ziarele recunosc în unanimitate că primirea d-lul Faure la Paris a fost măreaţă. Tot ast-fel şi manifestaţiile în onoarea Rusiei şi a Franţei.
Presa nu dă nicl-o importanţă exploziei de ieri. care nu era primejdioasă şi pe care siguranţa însăşi o considera ca opera unui nebun.
In contra Germanie!
In timpul manifestaţiilor cari s’aii făcut în timpul nopţeî, în contra ambasadei germane, s’au operat vr’o zece arestări. Patru persoane aii fost lovite în învălmăşeală.
Graţieri
Consiliul de miniştri ţinut la Elizeu a hotărît să acorde numeroase ertărl la o-sindiţl civili şi militari, cu prilejul călătoriei d-lul Faure în Rusia.
La sfîrşitnl şedinţei consiliului, d. Faure a plecat la Havre.
«S'e va exercita urmăriri judeciare împotriva a doul indivizi arestaţi în timpul manifestaţiei din strada d’Agnesseau.
Telegrama Ţarului
Erl d. Faure a adresat din Dunkerque următoarea telegramă către Ţar.
«In momentul cind pun piciorul pe pă-mîntul Franţei, cel dintîiu gînd al meii este pentru Majestatea Voastră, pentru Majestatea Sa Împărăteasa şi pentru nr ţiunea rusească întreagă. Primirea măreaţă şi cordială, care s’a făcut Preşedintelui Republicel, provoacă în tontă Franţa un sentiment de emoţiune şi de bucurie şi va lăsa tn inimele noastre o amintire neştearsă. Rog pe Majestatea Voastră să primească iarăşi expresiu-nea mulţ.umirVor mele şi a urărilor mele pentru fericirea Sa, pentru aceea a Mnjestăţei Sale împărăteasa, a familiei imperiale, precum şi pentru mărirea şi înflorirea Rusiei.
Felix Faure.
Bsispnnsnl Tarului
Ţarul a telegrafiat răspunsul următor :
«Împărăteasa şi eu vă suntem foarte recunoscători pentru vorbele bune pe cari ni le-aţi transmis acum. Cu plăcere ne vom aminti de vizita Preşedintelui Repub'ioei, făcută Rusiei, a cărei inimă a bătut încă odată împreună cu a Franţei.
Nicolae.
DIN CAPITALA
Pn accident.—Erl la orele 2 p. m. s'a în-tîmplat un accident, la Încrucişarea stradelor Romană cu strada Teilor.
Un domn Alexandru Constanlinescu, voind să se suie in tramway a alunecat după platformă şi a căzut jos in nesimţire. Dinsul a fost îndată transportat Ia spitalul Coientini unde, tn urma îngrijirilor ce ’i s'a dat, starea sa nu inspiră nici un pericol.
Furt cu spargere.—Astă-noapte, individul Tudor Dumitrescu a spart casa d-lul AVil-helni Cornstein din slr. Lucacitl 5 şi a furat Uintr’un cufăr al servitoarei acestuia’ suma de 300 lei, în bilete de bancă.
Pungaşul a fost prins şi arestat de poliţie In momentul cînd eşia din curtea unde săvir-şise spargerea.
DIN ŢARA
O lrimă oribilă. — Cătunul S'domeiă, pendinte de comuna Paşcan, Iaşi, a fost zilele trecute teatrul unei drame oribile Două femei din cătun lutodu-se la ceartă pe cîng spălaţi lină la piriţi, cearta a degenerat repede în bătaeşi la ţipetele femeilor încăerate, bărbaţii lor le vin in ajutor.
Bârb it.il femeel care mincase bălaia, Ion Mancuţă vine in ajutorul soţiei sale şi cu un retevei gros loveşte pe cea-l-altă beligerantă pe femeia Anica, care in urma puternicelor lovituri a rămas moartă pe loc.
U igaşul a fugit în pădurea din apropiere şi pînă acum. cu toate cercetările făcute, nu a putut fi descoperit.
lueemllii.—Ni se comunică din Birlad că In noaptea de 16 August un inreud U violent s’a declarat iu cătunul Igeşll, Tutov.i.
Focul a distrus 12 case ale locuitorilor plugari din acel cătun, cauzînd pagube de peste
60.000	lei.
De asemenea în noaptea de 15 curent In comuna Larga din judeţul Iaşi, un foc puternic s'a declarat la aria u-lul Simuel Veisengrua, arzind patru şire de grîQ şi cauzlnd o pagubă de peste 25.000 lei.
Autorităţile ati deschis o anchetă peutruase constata cauzele acestui inceudiă.
Iueest «olrbos. — Ni se scria din Vaslui că notarul comunei Ivăneştl. C. Popescu, a să-virşit cel mal monstruos atentat asupra propriei sale surori.
Copila a dispărut de atunci şi nu se ştie de mal trăeşte.
Pau belul nu s’a mişcat încă fiind că monstrul e ocrolit de puternicii zilei.
DIN STREINATATE
O sinneidăre In glumii.—E cît-va timp de cînd un tlnăr din Paris făcînd cunoştinţa unei fete drăgălaşe se Înamorase de din sa şi la urma urmelor intrind in relaţiunl mal intime aveafl: dese îutiluirl. De cite-v* zile însă o neînţelegere se i i între cel doul amorezaţi, ţi cu toate demersurile tînărulul pentru a mal do-bîudi o tulii u ire de la amauta sa, sforţările îl rămase zadarnice.
Vineri seară amorezatul se decise să facă o ultimă încercare, şi după ce se înarmă cu un revolver Încărcat cu şease focuri, se îndreptă spre locuinţa amantei sale reca citrante, sub ferestrele căreia se preumblă mal bin de o oră. Pe la orele 12 din noapte, satul de atita preum; blare. amorezatul intră intr’o cafenea vecina şi însărcina pe chelner de a merge să comunice amantei că dacă nu vine imediat să-I vorbească, el se omoară sub fereastra el.
Fata refuză din noQ.
Cind i se aduse acest răspuns, tîuărul amorez scoate repede revolverul din buzunar şi îşi trage trei focuri în regiunea ini mei. Trinteşte apoi arma la picioarele celor-l’alţl consumai ori înmărmuriţi şi o şterge dl il ţineaQ picioarele strigîud că se duce să moară sub fereastra iubitei sale.
După ce se mal dezmeticiră puţin din zăpăceala în care îl adlncise această scenă, consumatorii eşiră cu toţi după disperatul amorezat pentru a-I da ajutoarele de eari avea neapărat trebuinţă.
Dar el se făcuse nevăzut.
Agenţii poliţiei sosiră şi el pe dată şi luind revolverul, 11 depuseră la postul de poliţie din
www.dacoromanica.ro
apropiere, unde comisarul, constată că arma era Încărcata cp cartuşe oarbe. Glumeţul desperat nu*şl făcuse absolut nici un răii cu cele două focuri de revolver şi se dusese In cea mal mare linişte să se culce.
Comisarul secţiunel i a dresat un proces de contravenţiune pentru portul de arine proibit prin lege.
La surpriza aseasta nu se aştepta glumeţul!
Femfle criminală.—Maria Morarifl din tîrguşorui Păcurari Iaşi, ne mal puţind convieţui cu Ioau Ioxniţă, concubinul el, s'a hotărit aseară să scape de el. Aşa, pe cind dormea loaniţă, ea a uns păreţil cu gaz ri dlndu-le foc a Închis uşa pe din afară şi a fugit. O vecină a casei, observind focul, cu mare greutate a putut sparge uşa şi scăpa pe IoaDiţă de la o moarte sigură.
Depeşile de azî
Serviciul „Agenţiei Romîne"
Constantinopol, 20 August.
Demnitarul afgan, Seid-paşa, locuind aci de clte-va săptămlnl ca oaspe al Sultanului, a plecat cu o mare suită.
Se spune că Sultanul ar fi trimes Emirului de Afganistan, o scrisoare autografă şi cadouri preţioase.
Sofia, 20 August.
Ştirea despre întoarcerea iminentă a Prinţului la Sofia este în legătură cu o criză ministerială parţială. Demistunea ministrului de finanţe se confirmă.
Bistritz (Moravia), 20 August.
împăratul Frantz Iosef, însoţit de ataşaţii militari al Germaniei şi Italiei, a sosit ca să fie faţă la manevrele cari vor Începe mline. Populaţia l-a primit cu entusiazm.
Bistritz, 20 August.
Monseniorul Kolm, arehiepiscop, s’a dus la Hilllein şi a prezintat împăratului, omagiile clerului.
In răspunsul săii, împăratul spune că primeşte cu bucurie expresia unei credinţe simţite şi speră că cele două naţionalităţi ale ţărel se vor apropia într’un ajutor pacl-nic pe calea moderaţiunel, a împăcărel şi a unei lucrări active.
Seara a fost o serenadă şi o retragere cu facle. împăratul a mulţumit cu graţiozi-tate. Domneşte un mare entuziasm.
Vaşovia, 20 August.
Ţarul şi Ţarina afl sosit după amiază. Pe*tot parcursul cortegiului, de la gară p!nă la palatul Belvedere, ţăranii, lucrătorii, negustorii şi şcolarii stafi de o parte şi de alta a drumului. Pe parcursul cortegiului se mal află clerul diferitelor biserici, Îmbrăcat cu hainele sale preoţeşti.
Viena, 20 August.
A avut loc astăsî o conferinţă a oamenilor marcanţi din diferitele partide, cari formează majoritatea.
D. Iamorski, preşedinte, a declarat că guvernul l’a autorizat să dea de ştire că e hotărit a ’şi căida de acum înainte, sprijin în majoritate.
Conferinţa a ales un comitet însărcinat să conducă cu guvernul, negocierile începute azi după amiazi.
Viena, 20 August.
Fremdenblatt află că negocierile cari au avut loc azi după amiazi între comitetul partidelor majorităţeî şi contele Badeni, au avut un rezultat satisfăcător.
ULTIME INFORMAIIUNI
91. 8. Regele, pentru a’şi «la teamă de starea reală in care se găseşte invăţămîntul şi mişcarea naţională rominească din Macedonia, a ordonat tacerea unei anchete.
Aeeastă anchetă s’a tăcut.
Un memoriu foarte amănunţit şi documentat a fost supus .TI. 8. Regelui, în această privinţă.
S’a zis că Munir-paşa, trimisul Sultanului la serbările jubileului Reginei Victoria, intorcîndu-se la Constantinopol, a avut o misiune specială pe lingă M S. Regele nostru.
Azi să afirmă, prin unele cercuri politice, că această misiune ar fi fost de a exprima M. Sale dorinţa Sultanului de a vedea pe Regele nostru la Constantinopol.
Inspectorii şcolari secundari s’ati întrunit aseară, Miercuri, sub preşedenţia d-lul Sp. Haret, ministrul ipstrucţiunel publice.
Inspectorii s’afi ocupat cu numirile ce sunt a se face in învăţămîntul secundar.
Aflăm că lun conflict, care poate avea consecinţe *grave, a izbucnit între administraţia monăstirei Sinaia, adică între Epitropia Spitalelor Civile şi între d. general Pencovici.
Ministerele afacerilor străine şi de interne sunt şezi sate de acest conflict.
Este vorba de nerespedarea unor dispo-zitiuni luate de Curtea AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romîniel, cu ocazia serbărei hramului monăstirei Sinaia.
Printre medicii bucureştenl cari afl luat parte la congresul din Moscova este şi d. dr. N. Tomeseu, profesor de clinică infam lilă.
Iutr’o conferinţă ce a ţinut la congres, d sa a combătut cu succes ideia injecţiei preventive cu serum antidifteric a copiilor la naştere.
Această conferinţă a fost ascultată cu piuit Interes de congres.
Colectiviştii din Tîrgovişte, divisaţl In două tabere, una compusă din partizanii d-lul Niţă Stemalin, primarul oraşului şi alta diu acel al ex-prefectulul Vasilache Di-mitrescu, afi ajuns la cuţite. In ziua de 19 August, cu ocazia alegerel terenului pentru construirea halei, puţin a lipsit ca cearta să nu degenereze In bătaie ţigănească chiar In oborul de sâptămînă, unde să construieşte hala. Partizanii d-lul Stematin susţi-neafl, cu drept cuvînt, ca acea hală să se construiască In mijlocul oborului ; acel al lui Vasilache, susţineaţi contrariul, ca să se construiască Intr’un loc isolat, tot îu obor. Intre aceşti din urmă era şi consilierul Râ-ducanu Stânescu, care ţipa Intr’una ca hala să se facă de cărămidă, material pe care d-sa îl posedă şi pe care l’a mal vîndut primăriei pentru trotuare şi pentru clădirea ospiciulul comunal.
Dl. Stematin, primarul, se zice, că şi-ar fi dat demisia sclrbit de atltea intrigi şi miseril ce i se fac de către gheşeftarii faimosului Vasilache.
Astă zi dimineaţă, d. M. Cohn Drăcşineanu, arestat 1a Iaşi în afacerea samsarilor, a fost adus sub escortă în Capitală.
El va fi confruntat cu samsarul Şapira, pe comptul căruia se bănueşte că lucra.
Niui Thaler, pe care mandatul de depunere al judelui instructor din Capitală nu l’a găsit în Iaşi, este urmărit cu activitate.
Se crede că el s’ar fi afllnd în Doroboifl la nişte rude ale sale.
Partidul naţional romîn din B .cuvina e reprezentat la conferinţa de azi a fruntaşilor majorităţeî parlamentare a contelui Badeni, prim-mi nistru al Austriei, prin d. dr. G. Popovicl.
Suntem informaţi că şeful partidului liberal din T.-Ocna, d. dr, Popescu, se află mereO într’o stare anormală şi provoacă scandaluri regretabile fără nici un motiv,
Acum cîte-va zile dinsul a bătut în localul gărel fără nici un motiv pe d. Giani, fiul d-lul Gr. Giani, prefect al judeţului Ilfov. După cîte-va minute s’a năpustit asupra d-lul inginer Gaicu, pe care l’a rănit grav.
Din Bucovina, primim trista veste a încetărel din viaţă a lui Constantin Do-browolski, cavaler de Buchental. Inmor-mintarea a avut loc Lunea trecută.
Constantin Dobroiyolski era rapsodul popular al Romlnilor bucovineni. Mare proprietar la marginea ţărel din spre Rusia, el şi-a consacrat viaţa muzicel.
De la dinsul ne-afl rămas Hora Eli-sabeta, Hora Junimei, Patru hore, Că-luşerul, Două hore, Sunete din Carpaţ’, mal multe valsuri şi polci.
Constantin Doţirowolski era şi un mare patriot,
Curtea de Apel din Iaşi secţia I a ordonat suspendarea hot&rlrel, In afacerea Bo-nachi cu comunitatea elină din Calaţi, In vederea recursului făcut de numita comunitate In contra sentinţei Curţel de Apel.
Se ştie că prin acea sentinţă, Curtea dăduse clştig de causă d-lul Bonachi.
Curtea ge Casaue făetnd diverginţă de opinii, rămlne ca procesul să fie judecat în secţii unite.
Dintre cel şeapte pompieri internaţi la Spitalul Militar Central , cari sunt victimele incendiului de la drogueria Bruss, 4 inşi vor fi liberaţi în cu-rind.
Starea a trei pompieri însă este atît de îngrijitoare, în cît d. dr. Angbel îl vizitează necontenit ziua şi noaptea.
In special sergentul Traian Constantin şi soldatul Ilie Pirvu îndură nişte dureri groaznice.
D. V. A. Urechiă, cunoscutul istoric, aminteşte, în Drapelul de astă-zî, că la 1901 se împlinesc 300 ani de la moartea b l MibaiQ Viteazul, iar la 1904, 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare.
D-sa propune ca aceste glorioase a-niversărl să se serbeze cu o deosebită solemnitate, de oare-ce «acele naţiuni au vitalitate—acele naţiuni sunt demne de a trăi cari afl cultul marilor lor oameni».
In acest scop, d. V. A. Urechiă e de părere de a se convoca, fără întîrziere, o adunare a presei, care să ia iniţiativa alegerel unul mare comitet pentru a se stabili programul serbărilor.
Liberalul-Malumat
«Asinii* asinmii frica t».
(Din moderările ^Drapelului►).
Drapelul, după ce a pus la rînduială pe cei de la Voinţa Naţională, fără ca aceştia să sufle, în numărul său de azi ia la vale pe Liberalul printr’o notiţă moderată, din care extragem;
Liberalul nu se mulţumeşte cu rolul deja destul de glorios de jurual oficios al Înaltului guveru prezidat de d-uul Dimitrie Sturdza.
El rlvneşle acum la onoarea de a fi şi oficioasa nu mal puţin înaltului guvern turcesc, un fel de ediţie rominească a gazetei Malumat diu Constantinopol.
E Intre aceste două gazete un schimb de bune procedeurl care-ţl scoate lacrimi de duioşie.
Malumat laudă liberalismul d-lul Sturdza iar Liberalul laudă In schimb... umanitarismul poliţiei turceşti.
După ce coustată că In Constantinopol e linişte— da, linişte de mormtnt — Malumat ...vream să zic Liberalul, urmează:
.........................................
Cu alte cuvinte, înaltul ocrotitor al Liberalului, padişahul Abdul-Hamid, poate să
se bucure de «prestigiul clştigat» la adăpo-post de atentatele armenilor şi de uneltirile disidenţilor... vroiam să zic tinerilor turci.
Dacă în asemeuea chestiuni turceşti citatele latine n’ar fi deplasate, aşi termina cu cunoscutul ; Manus lavat, ca să zic : asinus asinum fricat.
Asta ne aduce aminte jocurile de copii, un fel de amestec de figuri, cu întrebarea ■
Unde-î măgarul ?
Lupă Drapelul cei doi asini ar fi :
«Malumat laudă liberalismul d-lul Sturdza iar Liberalul laudă în schimb... umanitatea politiei turceşti.»
0 primărie scoasă în vînzare
Ni se comunică din Piatra-N. o ştire, căreia ne-ar veni greu să-t dăm crezare, dacă n’am şti că trăim sub regimul colectivist.
Tribunalul din acel oraş a scos în vînzare localul în care este instalată primăria din Piatra-N., împreună cu terenul înconjurător, adică o parte din piaţa mare şi grădina publică.
Vînzarea a fost ordonată după cererea cl-nel Julieta Buşită, creditoare a comunei pentru suma de 13.400 lei.
Faptul este de o gravitate esrepţio-nală. Azistaserm pînă acum la spectacolul întristător al veniturilor comunale şi judeţene puse sub sechestru ; ne-a fost dat însă astă-zl să vedem localul unei autorităţi scos la mezat şi vîndut, graţie gospodăriei colectiviste.
E o tristă dovadă de halul in care aii ajuns comunele urbane ale ţărel sub oblăduirea liberală!
Un furt însemnat
D na Budişteanu, domiciliată str. Teilor 84 Ferdinand, a reclamat şefului siguranţei, că azi, pe la orele 7 dimineaţe, pe cîud d sa lipsea din casă, o servitoare i-a spart un scrin, de unde i-a furat suma de 14,500 lei In bilete de bancă, In următoarele Împrejurări :
D-na Budişteanu, construeşte In bulevardul Ferdinand, o clădire nouă, şi pentru a plăti lucrătorii, a schimbat, erl, real multe efecte pentru suma de 1A5QQ lei, pe cari i-a închis Intr’ţţn scrin, aseară tirziu, fără ca nimeni să o ţi văzut.
Azi dimineaţă pe clnd d-na Budişteanu era la noua clădire, In supravegâierea lucrătorilor, servitoarea Mariţa, s’a. Introdus în casă, a spart scrinul, a furat toţi banii şi s’a făcut nevăzută.
D-na Budiştean^ observînd dispariţîunea servitoarei, s’a dus imediat îu casă unde a găsit şeriiml apari şi banii dispăruţi.
Imediat, păgubaşa a venit să reclame şefului siguranţei care a luat toate măsurile
T.ecesare pentru urmărirea şi dovedirea Îndrăzneţei hoaţe.
Afară de cercetările minuţioase cari s’aîl orînduit în oraş şi pria Împrejurimi, serviciul siguranţei a telegrafiat la toate gările din ţară, arâtînd şi semnalmentele hoaţei, pentru a fi arestată în cazul clnd ea va fi părăsit -Capitala.
Ceea ce este însă mal dificil In această urmărire, este faptul că servitoarea hoaţă, era numai de puţine zile îu serviciul d-nel Budişteanu şi nu avea nici condicuţă şi nici nu se ştie diu ce loc anume este de fel.
Financiare
Bilanţul general al Creditelor Agrigole pe anul trecut s’a încheiat cu un beneficia net de lei 1,420,305.
Prelevlndu-se din această sumă 142,030 lei, pentru fondul de rezervă, rămîne a se vedea tu casa Statului suma de lei 1.278 274.
Dividendul cuvenit la capitalul de lei 20.000,000 este dar 6 39 Ia sută.
Totalul operaţiunilor efectuate în cursul anului 1896 se ridică la suma de lei 24,393,379.
Act de mulţumire
Sub-semnatul Bercu Ficler, care cu oca-ziunea desastrulul din oraşul Ştefăneştl, mi-am văzut casa redusă în cenuşe, mă simt dator a aduce în public călduroasele mele mulţumiri Soeietăţel «Dacia-Romînă».
Deşi în momentul incendiului, de oare-ce nu Îndeplinisem presuripţiunile contractului de asigurare, deci, nefiiud în regulă, conform legel, nu aveam drept la nici o des-daunare. Societatea totuşi, printr’un sentiment de înaltă generositate, m’a despăgubit tără a uza de dreptul, ce avea de a respinge dauna.
Această procedare vorbeşte de la sine în favoarea Soeietăţel «Dacia-Romînă», care ştie a-şl menţine ast fel vechiul sefl renume şi pe care nu o pot in de ajuns recomanda tutulor aeelora, cari voese a’şl asigura averea în contra incendiului.
Ştefăneştl, 1897 August.
Bercu Ficler.
IV A VI 8 *W
Aducem la cnuo$tin«a onor. părinţi cari ar dori siVşl planeze copiii Iu nstitute particulare de înteţi, că uu exisut nici un fel de legătură intre domnul profenor Eiiiu liălteauii şi institutul uiiuuţat, tmli aceett uume, prin gazete, «le uu domn Popencu.
D-uul Bălteaii'i ne-a trecut nouă, nunt deja 2 ani, pe cale legală şi cu aprobarea onor. Miulntcr al Imitruc. publice, institutul hău «ic băeţi „JM-crul Modern”. Cu acea ocaniuue «1. ltălieanii s’a obligat a nu mai putea vre-o dată descinde lustilnt «le băeţi şi chiar acum uc-a Mi MiCIi A Ml.tT IX SCMtMS, că uu are uici uu amestec, şl uici nu va «la măcar lecţiuvi iu institutul acelui «lomu Popescu.
Mir. JM. Mlrândxă t Directorii liceului Mi. V. MMragn \ Modern de băeţi.
Bucureşti, Calea Victoriei, 190.
NOUL PENSIONAT DE BĂEŢI
al Comunităţei Germano Evangelice din Bucureşti 14, Strada Uuteraiiă. 14
Autorlsit de Onorabilul Minister.
Deşi e numai uu an, de cind acest pensionat e in fiinţa, cu toate acestea «o poate făli de un mare succes. Toţi elevii interni afl fost promovaţi şi nici unul n’a rămas repetent. Elevii externi şi semi-internl afl depus toţi examenele publice cu succes mare, afară de unul.
_ Institutul e administrat de o eoinisiune specială. aleasă din sinul comitetului general at comuniiâţel şi e pus sub direcţiunea d-lul dr. Eugen Fittscb.
Personalul conducător intern e compus :
_ 1) Dintr’un inspector, căruia in prima linie, i s’a încredinţat îngrijirea părintească şi edu-caţiunea casnică, 2) din trei profesori titraţi, unul anume romîn şi un institutor, care su-nraveghează de aproape lucrările elevilor. Limba de conversaţie e cea germană. Scopul institutului e educaţiunea morală şi instrucţiunea solidă.
Acest pensionat stă In nemijlocita legătură cu şcoala normală evangelică-germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are: o clasă pregătitoare, 4 cl. primare cu programul Statului şi 5 cl. reale.
In această şcoală reală se învaţă limbile: germană, romînă şi franceză, iar cea engleză şi latină în mod făcut ativ.
Se primesc copil de orT-ce naţiune şi confesiune.
Institutul e arangiat conform tuturor cerinţelor moderne higieniee. Are o curte şi giâtlină frumoasă cu aparatele trebuincioase de gimnastică.
Taxa anuală variază după virsta elevilor; între 640 piuă la luOO lei pentru iuternl şi 300 pînă la 560 pentru semi-iuternl. Taxa se va plăti în rate trimestriale.
Prospeote se pot primi îi mod gratuit d» la d-nil administratori al pensionului, piecum ţi d» la diferite oOclI pa-rooblale «.angelice din proym-le.
Iuscr erile el-vlior se p -imeso oel mult pin* la 28 August a. o. (stil vechili). Moral dr. EUOE.V nLTSOH Strada Luteranii, Sa. 13.
Liceul Sf.GHEORGHE
166, —Calea Victoriei,— 1GG
In faţa Ministerului de Finanţe
Direcţiunea Liceului Sf. Gheorghe aduce la cunoştinţă părinţilor că pe lingă clasele liceale, are şi un curs bine organizat de clasele primare. Studiile începe ia 1 (13) Septembrie. Instalaţie care corespunde întru toate unul aşezâmînt de cultură. Profesoţil aleşi dintre cel mal distins! al învâţămîntulul public.
Repetitoril pentru m&ditarea lecţiunilor, sunt aleşi dintre studenţi, facultăţilor respective.
Despre medul de tratament, educa ţiune şi instrucţiune ce S8 practică în acest institut, este de notorietate publică, că Direcţiunea face mari sacrificii pentru a corespunde ceriuţelor.
Pe lingă studiile liceale se învaţă limba germană şi franceză In clasele primare ca şi îu cele liceale inferioare. Limba engleaă este fa-culativă. Maeştrii recunoscuţi de piano, vioar ă dans şi scrimă.
Informaţiunl mal de aproape se pot lua tn cancelaria liceului. Se trimite prospecte gratis, Director, Aug. Iteuietriescii.
Institutul de Domnişoare
„BOLINTINEANU”
Fondat în anul 1874
BUCURESCÎ. - Şoseaua Jianu. — BUCURESCÎ Sub Direcţiunea D-nel
MARIA AKOELESTIJ
Faţă de importanţa ce autoritatea şcolară o dă astă-zî învăţ alintului privat, reservîndu-rul pe viitor mal mult partea educativă şi conducerea generală a institutului, am încredinţat instrucţiunea ginerilor mei, d-lor profesori «. Popa şi I. Clinciu, caii vor mal fi secondaţi de următorul corp profesoral:
Pr. G. Flora, profesor Ia liceul Lazăr.
G. Popa, licenţiat in litere, profesor la liceul Lazăr.
I. Clinciu, licenţict în litere şi filosofie, prof. la liceul Lazăr.
I, Grama, licenţiat în litere şi filosofie, prof. la liceul Sf. Sava.
D. Ghimpa, licenţiat în ştiinţele fisico-chimice, profesor la liceul Lazăr.
Lt. Paul Angelescu, absolvent al şcoalel de artilerie şi geuifl.
N. Colceag, licenţiat în litere şi filosofie, prof. la gimnaziul Şim-a).
D-na Ivascu, li enţiată în ştiinţele naturale, profesoara la externatul secuudar No. 2.
Vict. Bălăcescu, licenţiat în drept.
St. Enăehescu, licenţiat în litere.
D-ra Maria Ionescu, licenţiată în litere, prof. la asilul Elena Doamna. *
G. Bogdan-Duică, licenţiat în litere.
D-ra Eng. Economn, licenţiată in litere.
I. Georgescu, licenţiat în drept.
N. Ganoa. profesor la liceul Sf. Sava.
N. Clinciu, student in medicină.
Pentru limbile streine franceză, germană, engleză precum şi pentiu dexterităţi am angajat 14 profesoare streine. Medicul institutului este d-t dr. Râulzoiu.
In anul acesta elevele externe şi semi-inter-ne se vor putea bucura de avantagiu), că pe dinaintea institutului circulă o linie de tramway.
înscrierile afl Început deja şi vor continua eouform ultimei circulari ministeriale numai pînă la 15 Septembrie.
„Despina Doamna”
Institut de educaţiune pentru Domnişdre
BUCUREŞTI
19, Strada Radii-Vodă, 19
Sub Direcţiunea D-şoarelor
PAULINA HARALAMBIE şi ANA B0NNI8
Liceu, cursuri primare, facultative, etc. Internat, seini internat şi externat. Deschiderea cursurilor se anunţă de 1 Septembre.
Înscrierile se fac tn toate zilele în cancelaria şcolel.
Se trimet prospecte după cerere.
Liceul MODERN de băeţi
Bucureşti. — Calea Victoriei 190.
Sub Direcţiunea d-lor: dr. M. Rrăndza şi O. C. Dragii, profesori.
Liceul ’şt va deschide cursurile primare şi secundare ale anului şcolar 97/98 la 1 Septembre 1897, cu următorul corp didactic:
a) CURSUL SKCIMiAK
Pnrtntete Sin,eon Popeoau. prof. scoală nr rmslA da
Xnsti ntorl. va preda Religia nj. X— IU a şl Iitorla IV-a. Mih. Droyomirencu, ln.n(lat Io litera şi Bloaofle, pro-
f"«or, •. «•omâaâ ol«. V—VII-».
Pfirintele D. Oeorgencu, prof. 1» lloettl <Sf Sava», L ’btiu», \* I-IV-a.
/. Grajnm<t, profesor 1» liceal «Sf. 9»va*, 1. latini ols. V—VII*
St, Mihniteanu, profesor la lioenl «Sf. Sava», 1. eleni.
Ol4. V—VII a
Aug. Scrtban, licenţiat In m*»re. 1. el#n*. cl8. III—IV-*. JL, M^reque^ prof la liceal «Mih. Viteaxalr, 1. franceză,
o s. I - VII-*.
Gh» P'*ppy profesor la liceul «Mlhal V.teazulr, 1. germani,
rils. V VII a.
/. «1. Floru, prof. la liceul «Sf. Sava»-, Istoria ols. I-IH
G. V—VII-a
şlC. Dragu, profeaor la liceul «Lază»>, filosofla cl». VI, 1 VlI-a, tu Eoooomla poUiicft şi dreptul ols. VII-a.
Al, ignat, aLsolveat *1 F&cultăţel de litere oi* BaoureştT, gex grafi , ols- I-IV-a.
G, Aryhirrncu, prof, la lloeal «Mih*I Viteazul*, matematic"!»- « la. I—III, şi filsiog-afla, cla. I.
G, Popencii, prof la gimnastul «Caatemir», matematica,
ols. IV-VlI-a.
G, AthanaHiu, prof. la lloeul Mlhal Viteazul, sc. flsico-
hlo *ce, ci* IV, V, VI a.
Dr. Marcel Brandxa, prof. la şcoala noimaTi, sc* natural*, Ols II—III Şl VI—vn-a.
M. Codreanu, dootjr n med cină, igiena cls. VII-a.
D. tonencii, profesar la liceul «L*zărr gluma «ti ja. ols.
I-VI a.
II, Vlanu, absolvent al conservatorului din Viena, musloa, ols 1-IVi.
G:'. Romano, absolvent ditlomafc al sooalel de belle&rte din Milano, deRomnnl, s1s I—VI-a.
b) CUKSUIa PRIMAR
ioan C. Galeacu, fost direotor de sooală primari, clasa III Şl IV-a.
C.	Sarute>scii. baoslaureat, cls. I şl Il-a.
Benjamin Afotter, bacalaureat de 1* Lausene (Elveţia)
1. f anoesă şt 1. germană
T. Maioreutcu şl I. Jinga, absolvenţi al Conservatorului, pentru vioară şi oauto.
D.	lonencti, p*of sor 1* liceul «L^zăr*, plmnastloa.
Medic al Institutului: D-rol IV. Thomeocti, prof. universitar, medio primar la spualul de copil.
Al. Pop, l-cenţUt îa teologie, subdirector.
înscrierile pentru anul şcolar 97/98. se fae ca începere de la 1 August, orele 9—12 şi 2—6 la toate zilele, la cancelaria Institutului, calea Victoriei, 190, Bucureşti.
INSTITUTELE UNITE
Diu IAŞI
Curs primar şi secundar, cunoscut destul de bine In toată ţara, după resul-tatele cele bune ce a dat în decurs de 31 de ani de funcţionare, se recomandă şi acum onorabililor părinţi ce voese a p'asa pe copiii lor în Institute, asigurîn-du’I de o bună şi părintească îngrijire şi de un studiă foarte serios.
Condiţiunile de admisibilitate se expediază după cerere.
In cele d’intîid zile din Septembre se vor face corigeările.
Cursurile regulate încep la 4 Septembrie.
Corigenţii din şcoala noastră se vor prezenta la 1 Septembre cu chitanţele vre-unel casierii pentru plata taxei de corigeare.
înscrierile se încep de la 20 August.
,	Direcţiunea.
§ coala-Nouă-Negoescu
INSTITUT de DOMNIŞOARE Liceu, Cursuri Primare, Facultative, etc.
Internat, semi-internat şi externat
BUCUREŞTI
Calea Moşilor, Stra«»a Armenească, Bulevardul Carol.
Directoare, d-na L. GR. LEHLIU
Anunţă deschiderea cursurilor pe ziua de 8 Septembre.
înscrierile noul se fac în orl-ce zi de la 8 dimineaţa pînă la 7 seara.
A V I 8
D-rul IUN NTAHIJ
Fost medic secundar al Spitalelor din Bucureşti
stabilit în Câmpulung dă consultaţii pe timpul vereJ.
«RÂ1J de SLMÎNŢA de prima calitate
se găseşte de cumpărat la d-nul
SOLOMON BIiANK
15. — Strada Ktavropoleos. —15.
k\a i» i; w malura!
Şi anul acesta mălura a făcut ravagii îuspăimîixtătoare. Majoritatea grînelor roxnîneştl sunt atacate de această ciupercă uricioasă. Ar trebui să desperăm de viitorul agricultureî noastre, dacă nici de acum înainte ea n’ar putea fi ferita de această caiamitate. Din fericire însă, agricultorii noştri, in schimbul unei cheltuetl foarte neînsemnate, pot avea la Sndemînă cel mai sigur si mal
neîntrecut leac împotriva măturat (tăciunelui) la grîne. Acest leac este fără îndoială:
Salamura de murat seminţele de grîu, marca „FIj O Ml IC A”
preparată de d. Ioau Reica, fost verinu preparator chimist la laboratorul de chimie al scoale! miliţiile din C.raiova. Analizată şi vecotnandată da Institutul de chimie universitar, cu certificatul No. 129fi, din 21 August 1895, eliberat de eminentul chimist Dr. A. IJLK\ A Hl).
l’robixtS ca cel mal mare succes în toată ţara, după cum se constată cu prisos din numeroasele cei li/icate ei scrisori de mulţumire, liberate de cel mal mari proprielarl de moşii şi areDdaş! din ţară.
Salamura de seminţe, marca „FI,ORIUA“, ajută creşterea şi desvoitarua bobului, şi distruge cu desăvirşire gemenele mălurex (tăciunelui).	*
Salamura de seaiinţo, marca ^FLOlUUi8, se vinde în pachete de aprox. 420 gr„ şi p6rtâ pe etichetă marca de fabrică: «FL.ORKJA», cil şi semnătura preparatorului, d. Iohii Pefca.
Un pachet ajunge peutru 2 pogoane. Trei pachete ajung pentru 2 fălci (Moldova).
Modul de înttebuinţare, care e cit se poate de simplu, este tipărit pe fie-care pachet.
Ca toate preparatele excelente, salamura de seminţe, marca «FLORtCA* ’şl-a g-flsit imitatori de care agricultorii sunt rugaţi să se ferească. Pentru a înlătura orl-ce păcăleală, să se observe bine ca pachetele să poarte atît marca de fabrică «FLORICA» cit şi semnă tura preparatorului, d Iohii 1 «'!«•«. Reproducem, pentru a convinge şi pe cel mal puţin increz torl, următorul certificat at unuia din cel mal mari agricultori din ţară:
*Semănînd săminţa murată cu salamura marca „FLORICA", am constatat că griul mefi «n a făcut absolut rnălură, cu toate că timpul anul acesta a fost rece si ploios. Mulţumiri e mele «pentru acest leac minunat contra tăciunelui».	(s) S. A. Jlurai-opol.
c, .	,	. ,	Arendaşul moşiei Şagarcm, domeniul Coroanei. Dotiiu.
Salamura de seminţe, marca ««M'MsMtMMse găseşte de vîmare pe la diferite tna-agzine de manufactură, coloniale şi depăşite de maşini agricole din ţară şi la grînarî.
Depozitul general peutru Rouiîiua, este la d-nil Tb. D. Dlinitreacu «k Petrluo, Craiova.
www.dacoromanica.ro
1
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*
MIE d’AOHOME
12
COPILUL PRĂPÂSTIEI
Bătrînul Serval Împins plnă la extrem se apropie da Ştefan şi 11 zise :
—	Bietul om e.-te lntr’o aşa stare de mizerie, şi hainele Iul aii un aspect atll de mizerabil In cit l’am lăsat Ia dughiana mea nu pot sâ-1 prezint In faţa viitorului săh elev lntr’o asemenea stare.
—	Ce-i lipseşte ? Întrebă Ştefan.
—	Tot ce poaţe lipsi unul* om care este complectamente gol.
Ştefan făcu un semn Magaleneî.
—	Dute cu taica Serval, II zise el, şi dă-I un rlnd de haine. Alege din cele mal bune.
Tînăra femeie eşi cu negustorul de ziare şi execută pornnoa lui Macquart.
Serval se întoarse Ia prăvălia sa şi după ce îmbrăcă pe Deschamps cu hainele lui Ştefan, veni cu el la.acesta.
Magdalena era sigură că cel doi bătrlnl nu-şi pierduseră vremea ca să mănlnce în oraş şi le preparase ceva pentru mîncare.
Această casă, destul de modestă, păru negustorului de cioburi un locaş feeric.
Bu'-uria cu care fu primit, îngrijirile cari i se dădură, i se părură atât de stranii şi minunate în acelaşi timp, In cât se uită cu mirare la Serval ceiîud din ochi explica-ţmea acestor minunăţii.
Pe dată ce ambii bătrâni terminară masa, Macquart se adresă noului venit:
—	Al să faci din copilul mefi un adevărat Savant, uu-i aşa ?
—	Să fac un savant dintr’o fiinţă oarecare ? O 1 nu cred de loc aceasta.
—	Nu mal discuta, e de prisos, el vor ne savant, trebue să le faci un savant; alt fel al umple de milmire aceste două inimi nobile şi lucrul acesta trebue să-l eviţi cu orl-ce preţ.
Magdalena se duse să caute pe Dieu-donne şi clnd Deschamps ll văzu, esclamă de o dată din fundul inimel:
—	Ce păcat!.,.
Ştefan surprins de exclamaţiunea bătrl-nulul se întreba In gtndul lui:
—	Ce dracu ah toţi Învăţaţii aceştia de se tem de ştiinţă ca de dujmanul cel mal teribil ?
Graţie înfăţişărel sale inteligente, Dieu-donne se alipi pe detă de Deschamps şi în foarte scurt timp bătrînul negustor de cioburi ajunse răsfăţatul casei.
VII
Ştefan ajută pe bătrfnnl Carcau
După ce cel doul bătrînl plecară împreună dtud întîlnire lui Ştefan şi Magdalenel pe a doua zi, Macquart făcu semn infirmei să se apropie de dlnsul. El se scărpina cu ne-vositate în cap, avînd aerul unul om care voeşte să facă o destăuuire, la care însă nu putea să ajungă.
—	Vezi bine că aci se petrec lucruri, pe cari eh nu le pot explica, ajută-mă puţin ca să descurcăm afacerea.
—	De sigur că tu te Întrebi: Unde se vor culcă aceşti doul bătrînl ?
—	Aşa e
—	De sigur, în magherniţa bătrînul ui Serval, reluă Magdalena, căci In altă parte unde vrei tu ca să se ducă.
—	Bine înţeles că nu vor merge la Hotel Continental, răspunse Marquart, dar această daraveră nu poate continua mult timp ast-fel, traiul nostru este răă organizat.
Cel mal bun lucru de făcut, ar fi să mergem la proprietarul caselor şi să-l Întrebăm dacă nu mal are încă o cameră ca să ne lnchjrieze.
—	Ideia este bună, exclamă Magdalena; cu chipul acesta Serval şi noul profesor al lui Dieudoune, vor fi In tot-d’a-una lingă dlnsul şi apoi... apoi... nu vor fi atlt de nenorociţi cum sunt în ghereta lor.
—	A iată-te şi pe tine, suntem, vrea să zică, de aceeaşi idee; te însărcinezi tu ca să regulezi numai de cît acest lucru; eh trebue să mă duc să fac rost de parale.
In momentul în care Macquart şi cu Magdalena vorbeaă ast-fel se auziră nişte lovituri puternice la uşă.
In acelaşi timp o voce, înăbuşită de spaimă, striga din afară;
—	El, Macquart, Macquart, te chiamăde grabă la earmeră.
Ştefan crezu că este o sperietură glumeaţă pe care voeşte să ’I o facă ştrengarii de stradă, şi răspunse pe d !ă:
—	Lasă pe mine şi veziţl dedrumştron-garule răutăcios.
Dar loviturile se relnoiră din ce în ce mal tari în uşe şi vocea de afară continuă a striga plîngătoare.
—	Iţi spun drept că cu tot dinadinsul, bătrînul Garcan te chiamă, avînd mare nevoie de d-ta.
Magdalena deschise fereastra şi omul de afară istorisi lui Ştefan, cauza pentru care Carcan trimesese după el.
—	Dacă ai aştepta plnă mtine, zise ea lui Ştefan, nu ştifi pentru ce, dar mă tem ca să nu ţi se întlmple ceva, sunt atlţia cari te invidiază bagă de seamă Ştefane.
—	Fii liniştită, iafi cu mine un tovarăş care nu mă va trăda nici o dată, te asigur.
Maquart, scoase dintr'un sertar un cuţit lung şi bine ascuţit şi băglndu-1 in buzunarul vestei, eşi afară.
—	Vino cu mine, zise el omului care ll chemase, dacă voi avea trebuinţă de un comisionar, să-l am la îndemînă.
Apropiindu-se de stabilimentul bătrînulul Carcan, Ştefan auzi de departe vaete şi Înjurături.
—	El bine ce e, ce s’a întîmplat ? întrebă Ştefan intrlnd.
—	Sunt prăpădit, gemu Carcan.
—	Dar pentru ce naiba stal lungit pe părnlnt In loc să te fi dus în patul d-tale ? zise Ştefan care văzlud pe bătrîn trîntit lutr’un colţ, credea că e beat.
—	In pat, în pat, e foarte uşor de zis, dar cine poate ; un picior mi-este frlnt, pe lingă că afurisita gloabă care m’a adus în starea asta m’a pisat pe tot trupul.
—	Lasă că te duc eh pînă la pat, replică Ştefan.
Şi luînd în braţele sale robuste pe sărmanul bătrîn ll aşează pe patul săh.
Rănitul ţipa de ţi se rupea inima.
Ştefan începu să-l dezbrace cu multă pre-cauţiune.
Apoi adreslndu-se ştrengarului care venise să-I cheme :
—	Tu du-te în grabă şi chiamă un doctor, dar grăbeşte-te şi nu întîrzia pe drum că alt-fel îţi rup urechile, ştii tu...
—	Dar mi-e foame mie! miorlăi copilandrul.
—	Pleacă, ori te arz.
Şi după cum pungaşul ştia că Maquart
ma
pa-
Tu
mă
îşi executa repede ameninţările o şterse fără nici o vorbă.
—	Aşa... Inglnă Ştelan după ce dezbrăcă cu totul pe bătrîn, acum taică Laribeaud, vel fi mal liniştit şi după ce va veni doctorul al să fii cu mult mal bine.
—	Un doctor ! val de mine, are să coste multe parale, exclamă bătrînul.
—	Dar şi picioarele d-tale fac ceva rale, replică Ştefan.
—	Mă voi*putea restabili repede?
ştii că eh n’am venituri, şi treburile _______
reclamă ; trebue să mă tămăduiese repede. Să-I spui tu doctorului ăla.
—	Dar de sigur că’I voi spune pentru ca să-ţl fac plăcerea ; dar ştii că frînturile ah termenul lor fix ; Iţi trebue cel puţin patru-zecl de zile.
—	Nu mal vorbi ast-fel ; mal bine aşi vrea să mor. Cum am să trăiesc eh In acest timp ?
—	Pentru asta nu mal lţlfrămînta creeri; cu toate că Macquart este un ingrat, un om fără inimă, un fleac,... nu te va lăsa să mori de foame.
—	Nu eşti aşa de răh cum credeam eh, adăogă bătrînul, în vaetele lui de durere.
—	Aşa... fii liniştit, aud pe cine-va că se apropie.
Strungarul sosi cu doctorul.
—	Iată şi pe d-1 doctor, l’am deranjat atît de mult ca să-l aduc pînă aei, că, spun drept, mi-e şi ruşine; o să cârpească picioarele sărmanului Carcan, care a avut nenorocirea să fie strivit de chiar pensionarii sal.
Şi prichindelul cu felinarul în raînă, se apropie de pat, pentru ca bolnavul să poată fi mal bine examinat.
(Va urma).
Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi In urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, in ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus in vînzare In Bucureşti vechea si prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hlrtie de orez de Panama care;
Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ea alte hlrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-1 al hîrtiel <Panama* : Bucureşti str. Pinzart No. 10. Unde se vor dros» toatA infnrmntnl» ai i-nmanămle
mr~
HBse vindecă cu succes strălucit I JH® ntrebu nţînd AN'TIBKTIX.
Numeroase scrisori de recu-jtâ&pL noştinţă.
Ne avînd gust se poate da ■Bbi-ţivuluî fără ştirea lui.
I fHI l'nă «losa, trimisă franco, JHBp-'Osta IO lei.
Ifr Ase adresa la farmacia Vultur No. 15, Lugoş, Aus -Ung , Banat. Depozitul general pentru toată Rominia la Drogtieria Itrus. Bulevardul Elisabeta
CASA Di£ SCHlMiS
EESKIA & SAMUEL
BCCUSESCI
_ fîfo. (Strada Llpiml Ma. £ Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-* schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 20 August 1897
		| Cuinp.		| Vînd	
A*/o	Rentă Amortisabfiă, . .	89			90	
*/.	» Âmortisabilă. . .	101	v.	101	8/. 7*
«•/. S>»/j	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1383	102 97	*/«	Î02 98	
fi *h	» » » 1890	98		98	
	Scrisuri Funciar Rurzia .	«3			«3	V
E*/j	s * Urban» .	8i	V	89	8
6«/a	» » » îaşî .	85	V*	86	
	Aeţinaî Banca Naţio aii.	1860		1875		
	> » A" co!ă .	83!	—	335	__
	» Dacia Ro- nia asig.	415			420		
	» S-tea N .îonaia asig	4G0	—	465		
	S-iatea de t.OiîstrucţiunI .	155	—	165	
	î'Ioricî valoare Austriac* .	S	Î0	S	i.î
	Mărci Germana ....	î	ga	1	25
	Baenote Franceze . . ,	100			101	
	» Italiene. . . .	88	—	83		
	» ruble hîrtia . .	2	65	*	70
Les Veritables Eaux Mineralei de
VICHY
toni les Sources
VICHY" ETAT
c£lestins
GRANDE-GRILLE
HOPITAL
Exijbr le nom sur la Capsule
et l’Etlquette.
Les Seules Veritables Pastllles da Vlohy sont les
Pastilles YICHY-ETĂT
labriqnfees aveo les eels natarels extralts dea Eaux Vichy-Etat
Comprim ts~DE Vichy
aux sela naturels VICHY-ElAT
pour preparer l’eau artiflcielle de Vichy gseeuse.
Agent Glnlral nour la ROUMANIE. BULGARIE, SERBIE :
A. e. CABISEV, Bucarest
Fabrica UNIVERSALA
DE
SOBE ŞI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
T
IPOBAFIA „EPOCA M execută tot feiul
de lucrări atingătoare de această artă.
Si A S
SS U Ş U SI I Sistematice * S^JESjSJVA sie VENTILAŢII tle ASIEI Ventilatore ^VOSjPEHT" Uşi tle Uoşuriţ eu chei Ornamente tle zinc ASSTS.COUM de menatfiu UECITORI Sistematice Mobile tle Grădină
Jean Miaper
BUCUREŞTI
......
r  <t, ^jiliitii.ţik'ir
436w» -	(__
DEPOSITUL: Strada CAMPINEANU, No. 13. FABRICA : Calea V1TAN, No. 19 (staţia Tramwayulul Dudeştl) Se primesc comenzi şi reparaţiunl în această branşe.
m
Stomac, ale Cailor urinai
‘ ÂNEilE,fîâSTRALGIE,OlABnĂiş B!$PEP$I£,GH!)U« j.
SI PENTRU CAiiTĂULf:
- «UTIJIATE sUa PomuisSILEGEIt
SUNT RECOMANDAT£iW'^k	^
DE CĂTRE SOMITĂTIir^ra^^ |
Medicale în Rolele de
MINERALI CE
Eforie gazosă şi plăcută la băut. , amestecată sau nu,cu ori-ce băuturi.
Singura apâ purgativă ÎNLĂTURÂND SURSELE MRESOI
CARE PRODUCE AFARĂ DC EFECTUL SIGUR SJ^NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE..'■ *
UN PĂHĂREL FACE'ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APÂ DE BUDA.
SE GASESCE DE VANDARE LA TOTE FARMACIILE Şl DROQUERIILE DIN TARĂ.
STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de ori-ce fel
BUCUREŞTI.— Strada Sf. Dumitru, 3.
CEL MAI IA«E BEPOSIT
DE TUBURI DE FER ŞI DE FONTA
TOATE ARTICOLELE PENTRU INSTALAŢIUNl DE APĂ
UNELTE PENTRU LUCRAT REVERIE
POMPE DE TOATE FELURILE
PENTRU PUŢURI ŞI PENTRU GRĂDINI
POMPE PENTRU* VINURI ŞI ACCIDE
POMPE CU ABURÎ
SISTEM WORTINGTON, admise de autorităţile technice ale ţârei. MAŢE ŞI ARTICOLE DE CAUCIUC Table de Fer pentrn Rezervor!! şi Cazaue
TABLE PENTRU ACOPERIŞURI
DE ZINC, DE FER NEGRU, PLUMBUITE ŞI GALVANISATE
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de acea stă artă, cu cea mal mare aonratetă şi cn preţuri foarte moderate.
Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. BmmBBBaKesEBffliKamm
FABRICILE FINITE ROMÂNE PRIM A INDUSTRIE DE
ACID CAUBOIIC LICHID
FĂRĂ VITRIOL
Lipsit de orî-ee inconveniente, atît sanitare cît şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale.
TURNĂTORIE de ARMĂTURI ae SIFOANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco.
ul Principesei de coronăţtefania *,
(fiim minerala
Societate Romînă de Asigurări Generale
B R A I L A
Capital Social, lei 3,000,000 deplin rtirnaţl. fond de organizare 300,000
/ -------------------—■—----
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE :
Preşedinte, DIXITBiE A. STIKÎJZA.
Vice-preiedinp: Alexandru Marghiloman, .Mcolae V. Perlea.
MEMBRII CONSILIERI Tache Anastasia, Deputat, mare proprietar,
Teonoiu.
| G. Assau, Preşedintele Camerei de Comeroifi,
Ba-ureeol.
| Comandornl Marco Besso, Directorul societăţii .Ăssieurazlonl Generali., membru al l InsMtutnluI d’aotuarl din Londra, eto- etr.
| Manrictu Rlunk, Şeful oestl de bancă Mar! morosch Blank & Oo„ BuoureţiI | T. Camerali, mare oomorclant armator, In [ Brăi'a.
! Constantin O. Coelaş, Deputat, Advocat, | Brăila.
| Adolff Ertlins, Oonsul German, Brăila. Ulreetor, BCCO ASCOEI.
Erinano Gentilii, Directorul General al Primei Societăţi auetriaoe de Asigurări Generale contra Accidentelor, eto., eto.
Charles Glrrauncr, Dirigintele ramnrtl de transport ia 80. letatea Aslouraalonl Generali.
Vin orio B. Meniit, şefnl Oaselor L. Mendt Co.
1 rutul li B. Mendt, mare comerciant arma* tor, Brăila.
înotul o Kictiettl, Secretarul general al Bocet- *Acsi -arazioni Generali*, Trie&t
Colonul G. Ilosnovnii, mare propr., Roanov.
Zamfir Zamfire seu, m*re propr., Brăila.
Pu.nl Rottcuberg A Co., Şeful casei de bancă Rottenberg & Oo. Brllla.
Sub-director, D» Ger&covivi,
Serviciul TE CSI MIC Particular
PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECHNICE în CAPITALĂ şi PROVINCIE sub conducerea d-lul arcliitect
]¥S€0]LA1-U MlEŞlBSMEmj
BUCUREŞTI
Strada Semicerc, No 9 (Sfinţii VoevozI-Calea Griviţeî)
Facere de . PROECTE, FLANURÎ, DE VISE, Antimăsurcdoare, EXPERTISE şi STUDII în Architedură, Inginerie-liidraulică, Ele-drotechnică, Hotărnicie, Agronomie, Silvimllură şi Mine. Tot-odată Serviciul se însărcinează şi cu executări de orl-ce lucrări noul şi cu reparaţiunl.
Doritorii din Provincie pentru orl-ce întrebări să biue-voească a Însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit.
Se trimet Ia cerere Prospecte şi condiţiunî de plată.
Orele de servicih la «Biuropl Serviciului Teelinie Particular» suut de la 9—12 a. m. şi de la 3—6 p. in.
Societate Romînă de Asigurări Generale din Brăila, asigură în condiliuni liberale şi avantagioase în contra daunelor de • f .v V SI iV II 8 U
GiisivnsjvA
T El A N SE* O 11 T
pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat.
Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor In ramura I iuta, după combinaţiunile cele mal noul şi mal convenabile.
MtlUECTIUWEA.
n *AB.T P®"1™ orI-c® informaţi uni a se adresa la sediul Societăţi, în Brăila, şi la toate sucursalele din ţară.	'
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de acea-stâartA cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate.
Reprisentanţr generai! pentru Homima
dfc !§f eliesieiclaer
24, Strada Nmîrdaii, 34.
La Typogralla EPOCA se află de vînzare hirtiu maculatură cu 40 hani kilogramul în pachete do cîte 10 kil
Apă de masă gcui6să, plăcută la punt, intărUIire, re-constituantă, asimilabilă gr aţi* fosfatului ce oottţine in abondenţă; uydrd, diuretică, digestivă; prin pre-senţa magnestel, ea este fi puţin Uuoativă.—Persdnele sănStbse o apreciază pentru gustul eâu plăcut: ea ca fi m*« remediu suveran pentru anemici; numai persdnele singerbse nu trebueso să abueese
APĂ DE MASĂ FĂRĂ RIVALA FERUGINOASĂ — GAZ OAZĂ - FOSFATATĂ
Analist dootoralul BERNAD (Inat. ohlralo universitar)
Fosfat de fer Sulfat de var Sulfat de >od&
0.05443
1.07C27
0.72597
Clorur de »od& . . Oxid de aluRiinium Anhidrit ealicilic
Carbonat de fer protoxidat . . . 1.13511 Carbonat de matmeaie.............0.&U14
0.04998
0.07391
0.07704
Principiile minerale ale isv&relor feruginâee fosfatate din Melodic sunt împărţite in a$a proporţiunl în cât le pune in capul tu-tulor acelora cunoscute in eeca ce privesce puterea lor recovstitutivd. — Fosfatul jdeă un rol considerabil fi le dă o oalâre terapeutică nepreţuită printre apele a-naldge cele mai însemnate: Bueias, Fransensbad, Boo-klet, Pyrmont, Oreeea, etc.
SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica
De la Oetroccni
Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se «duce la cunoştinţa d-ior detentori de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
Constantin Simionescu
Doctorand in Medicină Paris, Booluvard Montparn&ss 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin roresnnndenti
WATSON «& YOUELL ;MAŞINl AGIRCOLE ŞI INDUSTRIALE
BUCUEESCÎ. — Strada Academiei, 14 (fost Raşca) ■Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală.i
REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICEl
MARSCHALL SONS & Co., GAINSBOOUGH
LOCOMOBILELE, cele mai perfecţionate şi cele mai solid construite
TREERATOARELE unice care treeră cel mal mult şi scoate cel mai curat.
BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mai1 mare scoţîud boabele curat.
STABILE pentru puterile cele mal mari, cu saă fără condensaţiune, orizontale saă verticale.
CAZANE multitubulare, cazane Cornwall cu unu sah două tuburi de foc.
CAZANE tubulare cu stabilă suprapusă.
CAZANE tubulare cu stabilă dedesupt.
MAŞINI de macadamisat (presat) şosele.
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cafatoagre Utatufrate gratim şi franco.
Bucuat:bi4*^iTipoiWWwjdaCoromanica.ro.
I 3. - BUCUREŞTI