SERIA IL—ANUL IU. No. 530.
NUMĂRUL 10 BANI
ABOIfAHEITELE {■cep Îs 1 «i 15 »le fle-eArel luni ţi se pliteM tot-d’a-nna Insiste In BueurtfU la Casa Administraţia!
In iwUţe ai etreinălate	prin	mandata	paftale
Un an tn ţari 80 lai;	In streinfctate	50	Ia!
Sase luni ... 16 *	*	*	*5	»
Trai luni ... 8 *	*	»	18	»
Ua număr In străinătate 30 bani
MANUSCRISELEJJU SE ÎNAPOIAZĂ
REDAUŢIA
Rs. *— STRADA CLEMENTEI — Ho. »
Ediţii
tr*©ii
JOI 21 AUGUST 1897
NUMĂRULUI!) BANI
ASTUCIURILE
tn Bucureşti şi judeţe m primaao numai la Administraţie
In streinfttate, direct la administraţie şi la toate oficiile da publicitate
AnunciurI la pag.	IV...0.30 b. Jini»
»	»	»	III......L— lai	»
>	.	.	II.......8.— »	»
Inserţiile şi	reclamele 3 lai rtndul
Cn nani&r vnehii S0 beai
TELEFON
N«. *.
ADH1N1NTBA TI A
4R«nt CI.EWEsTKII
3
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI
TACTICA NOUA
Faimosul financiar Gogu Canta-cuzino, se pare că a prins la minte. Fiasco care l-a păţit cu aşa numitele reforme financiare, l’a făcut mal circonspect şi mal puţin guraliv.
Să explicam cititorilor această enigma aparentă.
CInd un colectivist îţi declară un lucru sad ia un angajament, să ştii că orl-ce va face, afară de ceea ce a declarat satt s’a angajat. Este în natura colectivistului să înşele, cîte odată pentru plăcerea de a înşela.	.
In opoziţie, se ştie ce angajamente luase in ceea ce priveşte impozitele :	el făgăduiseră între
altele că vor suprima impozitul personal.
Or, ajunşi la guvern, colectiviştii s’aQ grăbit a propune urcarea im-positulul patentelor, acel al timbrului şi înregistrârel şi al taxei de bagage şi persoane la drumurile de fer.
Perfect logic. Vorbeşti de căi de comunicaţie, pentru a te ocupa de drumurile de fer. Făgădueştl reforma impositelor, pentru aurea timbrul şi înregistrarea.
Şi notaţi un lucru. Şarlatani cum sunt, colectiviştii aQ voit să facă să treacă urcarea imposibilul patentelor, a timbrului şi a înregistrare! drept reformă salutară, aproape democratică, după cum cu privire la urcarea impositului asupra transportului pe drumurile de fer, tot el aQ avut curajul a susţinea că aQ avut în vedere uşurarea taxei pentru parcursurile mari.
Din fericire, această şarlatan ie nu a prins de loc în public. Publicul a luat aceste sporiri de impo-site drept cele ce sunt adică de sporiri şi s’a supărat serios.
Lumea a început a ţipa în contra aşa numitei reforme a taxelor asupra patentelor, etc. ba chiar o j agitare serioasă să pregătea în toată ţara.
Cu alte cuvinte Gogu o scrintise cu reformele sale.
La aceasta situaţie critică, s’a mal adăugat şi deosebitele crize şi neînţelegeri din sînul marelui partid aşa că, în definitiv, colectiviştii aQ fost nevoiţi să amîne pentru la toamnă, urcările de imposite pe toata linia, mulţumindu-se numai cu urcarea taxelor drumului defer şi alte mici rnatrapazlîcurl financiare.
Astă-zl ni se spune că faimosul Gogu se ocupă din noQ cu reforma impozitelor. Publicul însă care cunoaşte ce înseamnă în gura colectiviştilor, cuvintele: reforma impozitelor, deja începe a se alarma.
De mal înainte el ştie că reforma va consista, pur şi simplu, in ordinare măsuri fiscale, fără nici un caracter
Iar Voinţa Naţională, întrebată de noi ce reforme şi ce proecte de legi pregăteşte guvernul, are îndrăzneala să răspundă, că aceasta nu e treaba noastră şi că guvernul va anunţa la timpul cuvenit ce are de gînd să facă.
Mărturisim că aQ dreptate colectiviştii, procedînd ast-fel. In această privinţa, experienţa le-a servit la ceva.
In adevăr, calea publicităţel şi a discuţiilor libere, nu le-aQ reuşit nici în materie de impozite. Dovadă fiasco cu patentele şi timbrele.
Este natural şi logic să ia cea l’altă cale, calea tăinuirel şi a misterului. Aceasta cale e mal mincinoasa, dar e mal sănătoasă. Gogu este decis ca să ceară a face să se voteze impozitele de diurne, propuse în timpul cel mal scurt şi fără multe desbaterl.
Pe urmă... adică după ce vor fl votate... opinia publică poate protesta.
Vom vedea dacă îl va reuşi acest plan. După procedeurile, şi după abilitatea (!) care a aratăt’o pîna acum, ne temem că Gogu o va păţi şi de astă dată ce a păţit an.
Lucrul este în tot cazul interesant de urmărit.
B. STURDZA
şi
Modificarea calendarului
Modificarea, calendarnlni. — D. «tur-dza ţl Barimbttnl Toudlul.—Misionarul Pupei.—l.uerarea d-lnl Pauait Doulci.
in 1900 deosebirea între călindarul nostru şi călindarul Apusan, va fi de 13 zile, in loc de 12 ca azi, şi după cursul anilor, deosebirea va fl de o lună, două luni, etc.
DILETANT! POLITICI
RIDICOLI
Presa guvernamentală a ajuns în-tr’un hal !
Ci-că conservatorilor le place să facă mult sgomot cu faptele lor. Liberalii însă, tac şi fac. Faţă cu laudele partidului conservator, se ridică «rodnicia reformeler, instituţiunilor şi activităţel desfăşurate de partidul liberal.»
O temă de vacanţă, ca şi alta, la care s’ar putea răspunde amintind afacerea mitropolitană, zdruncinarea justiţiei, chestiunea armei Mannlicher, turburarea administraţiei, răspunsul la nota austro-rusă şi altele.
Ceea ce întrece însă orl-ce măsură, e că Voinţa Naţională, după ce, sub pretextul că noi ne facem reclamă, face ea o reclamă fără de măsură guvernului liberal, cu «reformele, instituţiunile şi activitatea sa», termină totuşi astfel: «li sfătuim [pe conservatori] să ne aştepte la lucru, nu la reclamă de bîlcitt.»
Sâ-I aşteptăm la lucru! D’apol cum rămîne cu reformele, instituţiunile şi alte minunătăţl cu care se laudă Voinţa ?
Gura păcătosului adevăr grăeşte. Regimul liberal n’a produs nimic, absolut nimic. A făcut încurcături, a zdruncinat edificiul Statalul, a batjocorit biserica, justiţia şi armata, ne-a umilit In afară, dar ceva bun şi folositor n’a făcut.
modificarea calendarului
Lumea crede că d. Sturdea îşi fră-mîntă creerii, la Sinaia, cu importante cestiuni de Stat, cu exarhatul romîn din Macedonia, cu reforme mari economice, etc. Mare eroare! Ştim pozitiv că ocupaţia predilectă a d-lut Sturdea este de cit-va timp calendarul.
D-sa studiază epadele, ciclul solar, ciclul lunar, călindarul Gregorian, călindarul Iulian, lucrările Sinodului de la Niceia, în privinţa călindarului, istoria reformei călindarului egiptean, etc.
Toate aceste în scopul de a face o mare reformă, anume modificarea călindarului sau, mai bine zis, unificarea călindarului Gregorian cu cel Iulian.
D. Sturdea e hotărît ca fn secolul viitor, la 1900, atU biserica romînă ortodoxă, cit şi toate administraţiile publice să introducă călindarul Gregorian al Apusului, care de asemeni va fi modificat puţin în urma iniaţiativei luate de Papa de la Roma.
MM. Sturdza şi Blamabilul Ton dini
In acest scop d. Sturdza s’a întreţinut cu mai mulţi membrii ai Sfîntului Sinod, pe cari speră a-i cîştiga în favoarea reformei sule.
D. Sturdza a mers însă mai departe, a invitat pe învăţatul călugăr catolic, Barnabitul Tondhi de Quarengh, membru al Academiei din Bologna, ca să vie în Bucureşti şi să ţină cîte-va conferinţe despre necesitatea unificării c-ă-lindarelor Apusan şt Răsăritean.
Barnabitul Tondmi de Quarengh, va vent pe la finele Iul Septenihre in Capitală şi, în timpul sesiunei de toamnă a Sfîntului Sinod, va ţine cUe-va conferinţe şi clerului arătind greşelile pe cari le au ambele câtindare.
De alt-fel Barnabitul londini a făcut un turmă şi prin Turcia şi Bulgaria. La Filipopole a ţinut mal multe confe-renţe, cari au and un succes aşa de mare îneît s’a format in localitate un comitet care să apte reforma sau uni floarea celor doui calindare.
D. Dr. S oiioff prim-ministru al Bulgariei, a insărcuat pe Barnabitul Ton-dini să facă gmrnului bulgar un memoriu despre cesiunea călindarului, de oare-ce guvernulmlgar e hotărît a prezintă Sobraniei m proiect de lege, privitor la adoptam călindarului Gregorian în toate administraţiile publice. Mftiiomrul Papei Ctstiunea călidaru'ui preocupă insă şi pe Vatican, hpa Leo XIII a însărcinat pe doui atronomi şi pe trei învăţaţi călugări ;a să studieze modificarea ambelor ălindare şi unificarea lor, păstrind d bază luna nouă din Martie, cînd,—apă Sf. Scriptură,—s’a născut Mtntuitoul Isus Hristos.
După ce 8tuiile vor fi terminate,— probabil în Odcibrie,—Papa va trimite cîte un misiona învăţat în toate ţările ortodoxe din Rsărit cu însărcinarea de a convinge fintele Sinoade despre necesitatea modicăril şi unificării celor două călindare.u începere de la I Ianuarie 1900.
Itucrara el-Iui Panait fontei
De doui ani de zile, Voinţa Naţională echilabil, fără nici un fel I n>a SpU3 mai mare adevăr de cit acesta:
de degrevări compensatoare
De aceea toată lumea se întreabă numai un lucru: care dintre impozitele existente vor fi urcate saQ ce impozite noi vor crea colectiviştii.
Această stare sufleteasca a publicului este cunoscută de marele fţnanciar colectivist, de acepa, fiind că a tost <Stan păţitul», de asta a adoptat o altă procedare.
Gogu se păzeşte ca de foc, de a anunţa de pe acum reformele sale,
că liberalii n’afl lucrat nimic.
In ce priveşte sfatul organului oficios că să-I mal aştepţăm de aci înainte pe liberali la lucru, ni se pare că pretenţia e prea mare.
A0 avut liberalii destulă vreme din toamna lui 1895 şi pînă acum. Dacă n’aG făcut nimic, e că nu sunt îq stare să facă nimic şi de geaba am mal aştepta.
Cu circulărl, ca a d-lul Ferechide, şi
ba chiar caută a le ascunde, tăcînd I cu vorbe ca «să ne aşteptaţi la lucru»,
tot posibilul ca ele să nu pătrundă plnă la nreefiea noastră.
Comisiunile şi funcţionarii lucreză cu mister, legaţi cu strajnice jură-mlnturl, ca nu cum-va să comunice publicului obiectul deliberărilor lor. Este un adevărat mister.
liberalii nu ajung la alt-ceva de cit să se facă cu desăvîrşire ridicoli.
Ţara a aşteptat şi a prea aşteptat. Dacă s'a plictisit, nu e vina el.
Acesta este calificativul moderat cu care disidenţii de la Drapelul gratifică pe membrii actualului guvern.
Drapelul zice textual: «voim uu guvern care sâ cuprindă In stnul săQ forţele cele mal experimentate şi mal cu autoritate din partid, iar nu un guvern compus lu cea mal mare parte din diletanţi politici».
Domnilor Sturdza şi Cautacuzino. înghiţiţi aceasta pilulă amară, dar moderată, pe care vfe o administrează fraţii voştri lutru liberalism, domnii Aurelian-Lasear-Porumbaru.
Sunteţi un guvern compus In cea mal mare parte din diletanţi politici, adică din Ionel Brăliann, Al. Djuvara, Spiru Haret, etc. Nu sunteţi un guvern serios ab âtuit din bărbaţi esperimeutaţl în trebile publice.
Nu e vorba cam acelaş lucru aţi putea spune şi voi despre un guvern care ar fi compus din Lascar, Porumbaru, saă orl-care alt aurelianist.
De cit, acest diletantism politic nu-1 faceţi pentru a vă petrece vremea, nu, doamne fereşte. De pe urma lui căutaţi a vă satisface, cum foarte bine a zis tot Drapelul, «nevoile momentului» şi astfel ţara pierde îndoit.
Nu este guvernată de bărbaţi esperimen-taţl ci de nişte clrpacl, cari, nedestoinici sa servească nevoile el, îşi fac de minune tre-buşoarele lor.
DIN STREINJTATE
Independent e acţiunea d-lul Dim. Sturdea şi de a a Vaticanului, aflăm că cu această diurn se ocupă de multă vreme d. Pane Donicl, fost ministru în Moldova înoite de Unire şi fost ministru al lucrător publvce sub Cuza Vodă şi în 18’, sub Vodă Carol.
D. Panait Iniei a terminat acum o lucrare despre ilindar, care va apare de sub tipar îiSeptembrie.
După un atxiu istoric asupra câlin-darelor şi dupo expunere a ciclurilor solare şi hare, d. Panait Donici conchide la ur-itoarea modificare Baza sărbătilor ortodoxe să fie menţinută întocmaadică să se ia ca punct de plecare lunotouă din Martie ; iar calendarul însi să fie modificat în 1899 în următrele condiţiuni:
La 4 Iulie 99 sâ se decreteze atit în Biserică citi în administraţiile publice că vom f-n ziua de 16 Iulie, adică în loc de Iude să scrim 16 Iulie şi ast-fel st fi la zi cu călindarul Apusan. AcecU s’ar putea face lezne, fără să se alMze nici rîndul serbă-torilor, nici fdul de Sf. Ma-ria, căci între 4 şi J-6 Re nu cade absolut nici o sărbătoare şnicl un post.
Marina germană
Cu toată importanţa lor. evenimentele de or dine exterioară din uitimul timp. n’a fl distras nici un moment aten iunea opiniei publice ger mane de la marea chestiune a marinei.
Se ştie că deja de o buuă bu ată de vreme, guvernul german se sforţează să cîştige aprobarea Parlamentului imperial pentru o considerabili sporire a tlotel germane şi că, pînă acum, a intimpinat o încăpăţînată rezistenţa.
Sporirea aceasta, care ar costa cite-va sute de milioane. « de ciţl-va ani ideia favorită a Smpâratu'ut Vilhelm II.
împăratul crede că Germania are absolută nevoe de o flotă mare. Ei socoteşte că e nedemn de imperiul săti să ocupe cu forţă navală, abia al cincilea saă al şe«selea loc în cl siti-eiţa marinei europene şi vrea ca Germania sâ tie, pe apt, tot aşa de puterni 'ă ca şi pe uscat.
Noneul n’ar putea spune dacă prevederea unul conflict cuAngiia hotărăşte pe Vilhelm II sâ pue această chestiune msl presus de toate cele-l’aits. Sunt insă şi In afară de aceasta motive destul de practice in favoarea planurilor guvernului. Germauia posedă colonii depărtate pe cari trebue să le proteagă ; eomeroul el exterior s’a dezvoltat colosal în ultimele două derenil şi mal ales transacţiunile cu Asia orientală (Chin» şi Japonia) afl luat o deosebita importanţă, ceea ce a deşteptat gelozia Engleji-lor ; dar tocmai in extremul Orient, Germania are foarte puţine vase şi din pricina asta nu poate proteja cum se cuvine comerţul german.
Moiivele aceste sunt fără indoială puternice ; totuşi, guvernul D’a reuşit pînă acunt.
Parlamentul imperial a făcut foarte mari reduceri, în sesiunea trecută, in proiectele de cheltuieli prezinta'e de guvern pentru marină.
Deşi Împăratul a luat pe faţă apărarea proiectelor, deşi, tn diferite ocaziunl, a manifestat, nemulţumirea ce-I pricinuieşte opoziţiuuea in-timpinată de proiectele guvernului, maiuritatea Reichstagului n’a cedat.
Opoziţtunea aceasta se explică ast-fel : partea de nord a Germaniei, cu oraşele el maritime, pricepe însemnătatea proiectelor guvernului, fmid-că ea ar cîştiga direct din realizarea lor; partea de sud insă, mal puternic reprezentată in Parlament, n’are nici un interes şi de aceea nu vede, in ideia marinei flotei germane, de cit partea sarcinelor cari vor trebui să fie puse a supra coutribuabilor peniru acoperirea cheltuielilor.
Oamenii împăratului
Pe cit a fost de Îndărătnică pînă acum opo-ziţiunea, tot pe atit de hutărit pare împăratul să-şi realizeze proiectele.
El a compus personal un tabloă comparativ de puterea maritimă a tuturor Statelor muri europene, din care se vede slăbiciunea Ger» a-uiel. Acest tabioQ s’a trimes tuturor autorităţilor şi tuturor corporaţiumior, pentru propagandă.
In sesiunea viitoare, Parlamentul imperiului va avea diu noii sâ se ocupe cu chestiunea marintl.
Oamenii din guvern, cari sunt chiemaţt să susţie aceste proiecte şi să hotărască Reichstagul a le pruni suut contra-amiralul Tirpitz, noul ministru al mariuel, şi ministrul de finanţe, d. de Miquel.
Guvernul german pune mari speranţe în priceperea şi puterea de convingere a acestor doi miniştri.
De o cam dată, guvernul face Încercări să ciş ige partizanii pentru proiectele sala. D. de Miquel, in special, are dese întrevederi cu diferiţii conducători al grupurilor politice din Parlament,
Prevederi
Rmşi-va ori nu guvernul german ?
După cit se pare, nici în viitoarea sesiune proiectele nu vor fi primite pe d’a Întregul. De şi unele grupări diu opoziţiune nu suut contra orl- âril sporiri a flotei, totuşi majoritatea nu se poate impăca cu ideia rheltuieielor enorme pe cari le-ar pricinui planurile guvernului.
Credinţa cea mal răspludită e că chestiunea marinei va duce la un conflict serios Intre guvern şi Parlament şi că viitoarele alegeri—di . 1898—se vor face pe această chestiune.
In definitiv, tot guvernul va reuşi.
t’or«igu.
TRIBUNA LITERARA
Rasa latină şi rasa germană
E foarte veche cestiunea hegemoniei, între cele două rase a!e Europei occidentale.	_
Cu o mie opt sute de ani mal înainte, cînd Înflorea la Roma secolul lu! August, istoricul Tacit a scris tn ve-tita sa carte De crigine, situ, moribus ac populis Ger-maniae, elogiul vieţe! poporului german. Dacă bâtrlnul republican a vorbit, atunci, despre rasa germană fără să o cunoască şi a creat tabloul unei vieţi ideale, închipuit tendinţios, numai spre a’l pune sub ochii risipitorilor romani, după cum credea Vol-taire, saii dacă a făcut un studii! tntemeeat pe. observaţia conştiincioasă, cum pretind alţi comentatori, cestiunea nu este rezolvată.
Dar ceea ce, acum opt spre zece veacuri, putea trece drept o ficţiune astâ-zl, o seamă de sociologi caută sâ o presiute ca o realitate.
Graţie sistemului lor pedagogic, graţie temperamentului şi climatului, Germanii aii izbutit sâ lase In urmă popoarele latine.
Nicăerl nu s’a simţit această inferioritate mal profund şi mal greii ca tn Franţa, Crezlndu-se că supremaţia morală şi fizică a germanilor, residă nnmal In metodele lor pedagogice, s’ab introdus şi In şcolile franceze, metoadele germane.
Rezultatele Insă, aii înşelat aşteptările. Starea de decădere morală a persistat, cu toată durerea naţională a francezilor.
Atunci, s’a alergat la metoadele engleze. Dar, se pare că nici această tentativă nu promite a da rezultatele aşteptate.
Iutr’uu articol foarte frumos, din Le Temps. vorbind de noua seriere aiul Buisson Educaţia publică şi viaţa naţională, precum şi de o scriere a Iul F6lix Picant, cunoscutul critic Gaston Deschamps, ajunge la nişte Incheerl foarte pesimiste pentru viitorul naţiune! sale, considertnd caracterul fundamental, înnăscut, caracterul de rasă, al poporului francez.
Ceea ce criticul de la Le Temps, zice cu privire numai ia francezi, tînârul scriitor italian Guglielmo Ferrero, cunoscutul amic şi colaborator al lui Cezare Lomb^ozo, o constată pentru întreaga rasă latină.
După o recentă călătorie făcuta In ţările de la Nord, entusiasmat de viaţa popoarelor germanice, a scris un volum de vr’o 400 de pagini, Intitulat Europa giovane. în « are caută să dovedească şi să explice superioritatea rasei germane asupra rasei latine.
Cautînd sâ discute mal toate cestiunile mari sociale, care se agită tn vremea noastră, celebrul scriitor ajunge la tncheerea că, după cum cu mal bine de două nul de ani, s’a Intimplat orientului, leagănul civilizaţiei ţaţă cu rasa latină, tot aşa, pentru aceleaşi cauze, se pare că viitorul rezervă rasei germane sceptrul pe care două sute de veacuri 1 ati purtat urmaşii lui Latius.
Germanii, sub care denumire se înţelege, fireşte şi anglo-saxonil, precum şi scandinavii, graţie obiceiurilor şi preocupaţiunilor isvorîte, din temperamentul lor de rasă, formează pentru lmbatrlnita şi decăzută rasă latină acelaş tubloîl idilic de viaţă socială, pe care cu o mie opt sute de ani mal Înainte, Tacit 11 Înfăţişase poporului roman.
Miezul Intregel cărţi, Împrejurul căruia se lnvlrtesc toate cele-l’alte chestiuni stă In explicarea pe care Ferrero, o da acestei deosebiri dintre cele două vase. După el, causa tnnalţâril uneia şi decăderii alteia, din punct de vedere moral, administrativ, economii1, social, residă în modul deosebit după care aceste două rase înţeleg şi practică iubirea.
Autorul pune faţă în faţă cele două con-cepţiunl : idealismul rece, sentimentalismul transcendental al germanilor, şi sensualis-mul patirnaş, voluptatea erotică şi nelnfrl-nată a rasei latine. De o parte, lutiietatea spiritului, dc altă domnia cărnel pătimaşe, veşnic lusetoşată de voluptăţi.
Italianul, Francezul, Spaniolul, (am putea adăuga, păstrind proporţia: şi Romlnul) nepăsători faţă cu problemele mal lunalte, nevroind sa deschidă ochii asupra celor ce se petrec In jurul lor, Îşi trăiesc floarea ti-nereţel lor agăţaţi de fustele femeii, sorbind deliciile voluptăţii pe care doar «prototipul Îngerilor din senin» poate sâ le dea.
Numai la popoarele meridionale s’a putut naşte uu Boceam, Margaretta de Na-vara. şi toată literatura pornografică, de care se pltnge G. Deschamps. Germanii n’ati avut o Lucreţia Borgia, nici uu Cassanova şi nu-I vor avea nici odată.
Ctracterul rasei II Împiedică; impasibilitatea lor II fereşte de extreme.
Dacă germanica Învinge latina, aceasta nu se datoreşte inteligenţei rasei; un italian, zice Ferrero, din puuctul de vedere al inteligenţii, face cit doui englezi, dar, din punct de vedere social, se schimbă raportul.
Italiuuul e prea rafinat, prea civilizat, ceea ce 11 face sa fie biruit In lupta pentru traiil, seusualismul râpiiidu-l posibilitatea de a pătrunde cestiunile de interes practic.
Diu cauza acestei deosebiri Iu înţelegerea şi practicarea amorului, rees o mulţime de consecinţe, de domeniul penal.
Iubirea este izvorul a multe crime, provocate de gelozie, mal ales, s»tl de răzbunare. Criminalul găsind lu judecătorii săi oameni lu vinele cărora fierbe acelaşi
sînge. este Înţeles şi ertat. Aşa se tntlmplă la italieni.
Germanul, Insă, odată ce a făptuit crima cade In răspunderea cuvenită, faţă cu opinia puh i-â şi de aceea, In Englitera, prea rar se Inilmplâ ca un om de treabă să fie împins la crimă, de pasiune.
In asemenea Împrejurări englezul dă bani, mal bine, şi scapă de bocluc ; italianul safl spaniolul, Insă, dă lovituri de pumnal.
După cnm am spus Ferrero, mal se ocupa In Europa tînă"ă şi cu alte ceşti-uni de seamă, precum : socializmul german, bismaikismul, colectivismul englez, lupta din re arianism şi semitism, etc O ceştiune pe care o tratează cu deosebită atenţie, şi In care el vede o maie primejdie socială, este cestiunea celui de «al treilea sex». k Ce este «al treilea sex» ?
> Iu Englitera, mal ales, numărul bărbaţilor fiind mal mic ţaţă de al femeilor, celibatul felelor a luat o dezvoltare enormă. Pe clnd In ţările latine fenomenul acesta este aproape imperceptibil, In ţările anglo-saxone, el a luat proporţiunl Îngrijitoare.
Viaţa sociala este năpădită, înţesată de elementul femenin, care a Început să joace un rol important In toate ramurile el.
Iii Englitera găseşti acest de al treilea sex pretutindeni: profesori, medici, negustori, funcţionari, advocaţi, politician!, tot ce vrei ln stlrşit, In paguba adevăratei f< mei.
Femeia, acolo, a eşit biruitoare In luptă şi Ferreo explica aceasta prin transformarea pe care personalitatea femenină a încercat-o : din femee, devenit albină lucrătoare. Unele organe atrofiindn-se—şi anume cele de domeniul sensibilităţel—forţele intelectuale aCl sporit. Aceasta e o abatere de la natură, negreşit.
Şi, Ferreo, vede un mare pericol pentru omenire ln această indiferenţă către iubire.
Dacă în Italia şi Franţa s’ar da femeel libertatea de alegere a sorel sale, de sigur că ea ar călca pe urmele femeel engleze şi atunci «omul va trebui să implore de la aceste suflete Îngheţate iubirea pe care ele nu o mal pot simţi».
De ai t- tel, crede antorul «în opt-zecl de căsătorii dintr’o sută, omul hrăneşte pentru femee un sentiment de afecţiune mal mult safl mal puţin profund safl serios, dar care este cel puţin un sentiment, pe cită vreme femeea este cu desâvlrşire nepâsătoare faţă cu omul!...»
Aci de sigur scriitorul italian exagerează. Afirmtnd aceasta se pune ln contradicţie chiar cu sine Însuşi. Aşa într’un studiu pe care l’a publicat In 1892, ln Revue Nou-velle (tom. LXXIX) şi intitulat Religiositatea femeel, precum şi ln altul publicat ln numărul de Iulie al aceleiaşi reviste, susţine tocmai coutrariul.
Iu total, cartea sociologului italian este de multă importanţă, totuşi, Incontestabil că are şi o buna parte de exagerare şi unilaritate, S’ar putea repeţi aproape aceleaşi iuvinuirl cari s’afl adus cărţii bâtrlnu-lul Tacit. Chiar tema fundamentală a cărţi nu exclude nmlaritatea.
Este adevărat că excesul pasiunel este prim-jdios ra>el, dar numai naţiunile capabile de emoţiunt mari slut destinate să joace rolurile mari. Excesul pasiuuilor este tot aşa de vătămător, cel puţin, cit şi excesul intelectualităţii. Exemplul tl da chiar Ferrero vorbind de a el «al 3-lea sex», care însemnează biruinţa iuttligenţel asupra sentimentului.
Rrsa germanică ştie pentru moment să Ian .Iţe şi să idealiseze pornirile omeneşti, dar este şi ea supusă acelei posibilităţi de excesivitate a castităţii, care este un pericol tot aşa de mare, după părerea Iul Ferrero ca şi cea laltă extremnitate la care a ajuns rasa latină.
Aşa că, la urma urmei, am putea zice: una ca şi alta.
AI. Antemtrean
Litere, Artă,, Ştiinţă.
CRONICA NOUTĂŢILOR
1.	—FLORI DE DOLIU sau modeste încercări de literatură religioasă, este titlul unei broşuri safl, uial core.-t, al unul «op eon-eeput de Constantin K. Nicolescu Proprietar, «candidat ln Teologie şi filozofie al U-niversitâţel din Berlin». «O,ml» dedicat memoriei nemuritorului I. H-liade Rădulescu, are importanţă pentru sufletele pioase şi mal ales pentru seminarişti şi studenţi ln theologie (căroia li s’a şi redus preţul volumului de la 1 led, la <10 bani). Iu vre-o şase-ze^I de pagini vibrlnrie de emoţia credinţei fierbinţi, candidatul Uuiversităţel diu Berlin, face panegiricul a vre o dţl-va răposaţi iluştrii, precum şi cîte-va cuvlntărl, menite să fie citite drept cazanie, pe la zile mari.
O erudiţie Întinsă şi variată, răsare din fie-care pagină a acestei cărticele scrise în acea limbă speciala a bisericel noastre, pe care teologii moderni ad căutat să o facă, şi mal pentru profani, şi mal esotericâ, şi mul imposibilă de pătruns, prin introducerea cuvintelor şi construcţiilor învăţate pe la şcolile unde ad fost candidaţi.
Deşi d. Constantin K. Nicolesco-Proprietar, atacă in conliuud dogma papistaşilor totuşi pare că si d sa tinde tot cam spre ritualul catolic. Căci, se ştie de toată lumea, că In biserica papală serviciul divin se face Intr’o limbă pa care auditorii nu o înţeleg: spre avea un caracter şl mal măreţ — măreţia necunoscutului. Tot' şl, predicile catolice sunt Înţelese. D. C. K. Nieoleso, Începe cu esoterisarea acestora, pe care nu le vrea înţelese de public, nici ea fond nici ca formă: exemplu: Flori de Doliu.
2.	—VISE ROZE, poesil de G. Russe Ad-miresm, cu o prefaţă de Alexandru Ma-cedonski.
Uu vo'um de poezii, căruia d. Macedonski i-a fu ut o prefaţă strălucită.
D. Russe Admireseu nu este un necunoscut peHtru public, versurile sale le-am văzut, prin deosebitele ziare şi reviste literare ; o parte din ele — de sigur floarea lor—sunt puse ln volumul acesta.
Vise roze, e un titlul care ’ţl desvâlue un suflet întreg: sufletul tlnăr, sărac de bani, bogat de speranţe, nişte speranţe pe cit de departe, pe attt de frumoase. Vise rose uu’şl pot face de cit tinerii sentimen-
tali, veniţi din provincie şi fecioarele caste, ademenite de mirajul unul viitor luminos.
Şi se mal găsesc tineri de aceşti, vege-tind ln ungherul vre-unul minister safi pe Ia redacţia vre-unel gazete fără cititori. Mulţi dintre el caută să’şl prinză ln măsura versului sentimentalismul nostalgic al inimel lor calde.
D. Russe Admireseu, face parte diu aceştia.
In vr’o trel-zecl şi patru de bucăţi scrise Intr’o limbă romlnească, armonioasă şi elegantă—lucru cu eare nu se pot lăuda mulţi alţii, consacraţi de obştie—autorul Viselor roze a vroit să redea o parte din iluziile, sperenţele, şi desamăgirile pe care le-a Încercat.
A voit, căci a simţit, şi după cum zice d. Macedonski ln prefaţă : «a iubi şi a simţi nu este dat de cit elitei sufleteşti, singura şi adevărata aristocraţie.»
«Şi poeţi sunt cel simpli pentru că el sunt cel mari, şi el sunt cel mari, pentru că a fi mare este a simţi şi a iubi».
«S' hakespare a fost un simplu, Lamar-tine a fost un simplu... Admireseu este un simplu».
Aşa ll caracterizează şi-l explică distinsul poet şi trebue să-l credem căci e sincer, prea sincer.
Se înţelege, Insă, că spre a putea fi poet şi pentru altul—unul cel puţin — trebue să al şi putere de a reda ceea-ce simţi; să facă şi pe altul să simţâ.
Căci vorba romtnulut : «limba boului e lunga, dar nu poate vorbi».
D. Russe Admireseu a simţit mult, şi a voit să ne facă să simţim şi noi.
Iată una din bucăţile cele mal reuşite din volum.
Un Trandafir
Prin vraful de scrisori iubite,
Un trandafir gâsit-am azi,
Şi lacrimi calde, prididite,
Mt-afi curs ln rlurl de obraz.
L-am pus la sin, de şi ln glastre Aveam atlţia trandafhl,
Căci el e mort, dar dă viaţă La dragi şi sfinte amictirl.
OJPOBMAŢn
Ieri, fiind a 21-a aniversare a suirel pe tron a Sultanului Abdul Iiamid, d-nil general Vlădescu, adjutant regal şi colonel Georgescu, adjutant al A. S. R. Principele Ferdinand, afl prezentat Ex. Sale Kiazim-b*y, ministrul Turciei ln Capitală, felicitări, Iu numele Şefului Statului şi a Moştenitorului Tronului.
Cu acest priiej, d. D. Sturdza, preşedintele consiliulnl şi ministru de externe a te-lpgrafiat Iul Ttwfic-paşa, ministrul de externe al Turciei, exprimlndu-l felicitările guvernului romln.
Am relatat la timp, peripeţiile suo-cesiunei colonelului Pereţ, care fi-a lăsat averea ministerului de instrucţiune.
După cum a spus, pirul ustazi tnoe-cv torul testamentar, care nu e altul de cit d. Ştefan Sth'eanu, secretarului goalelor, nu a adus la îndeplinire nici una din dispoziţiile testamentare.
Credem a şti că d. Haretu a dat ordin ovo atulul casei şcoalelor d. G. Morţun, de a pune in urmărire pe d. Sihleanu, pentru a’l sili, nu numai să execute legatele lăs >te de colonelul Pe-n ţ, dar să şi restituie veniturile moşiei Tamaşu, afectată pentru acest scop.
La şedinţele consiliului general de instrucţiune cari urmeaza să se înceapă la 1 Septembrie viitor, vor lua parte toţi inspectorii şcolari.
După lungi şi vil desbaterl, cari aii durat aproape 6 ore, adunarea generală a Asociaţiunel Transilvane a primit cu majoritate de voturi proiectul comitetului privitor Ia Înfiinţarea Casei Naţionale.
Ministerul de interne a primit denunţări că bulgarii cari locuesc de-a lungul graniţei Dobrogel dinspre Bulgaria, înlesnesc intrarea In ţară in masă mari a refugiaţilor armeni din Asia-mică.
In conferinţa ce a ţinut la concursul medical din Moscova, Kraft-Ebing, cunoscutul medic vienez, a vorbit despre etiologia paraliziei progresive.
El atnbue această boală la două cauze principale: prima e lupta pentru existenţă şi descordiile politice, cari atacă creeril şi nevii noştri : iar a doua e sifilisul.
Pricinile paraliziei p*t fi redate ln două cuvinte, a spus K>afi Ebing Încheind, sifi-lizaţiunea şi civilizaţiunea; iar leacul sta la ameliorarea râului social pe de o parte, şi o bună educaţiune dată tinerimel, pe de alta.
Egyetărtes anunţă că d. Ioan Linţu, locotenent in pensiune în armata austriacă, domiciliat în Caransebeş, a fost degradat şi i-s’a retras pensiunea, din cauză că ar fi fâcîud agitaţii în contra Statului ungar.
D. Dr. Weigand, eminentul filolog ro-mîn şi profesor la universitatea din Lipsea, care acum se află In studii etnografice în Crişiana, a telegrafiat A-sociaţiunei la Mediaş următoarele;
— Salutare frăţească din temniţa de la Ciaclii GirbăO.—Weigand.
Această telegramă a produs o vie senzaţie printre miile dc rominl din Mediaş, căci din ea rezultă că eminentul profesor german a fost arestat de autorităţile ungureşti In tirguşorul Cia-
chi—Glrbău, sub cuvlnt că ar face^agi-taţii ln contra Statului uDguresc.
Am avut ocozia de a vorbi tu Epoca de isprăvile comisarului Negoescu de la secţia 42.
Avem astă-zl de relatat una nouă.
In dorinţa sa de a se răzbuna contra d-lul Grigore Ionescu, din strada LucacI 81, acest funcţionar, In unire cu comisarul comunal Vasilescu, a încheiat un proces-ver-bal, prin cari declară de insalubră locuinţa acestuia.
D. PopovicI, inginer comunal, venind la faţa locului, a răuins Încremenit de alega-ţiunile procesulul-verbal, imobilul d-lul Ionescu îndeplinind toate condiţiunile de higiena şi salubritate.
Relevlnd faptul, ţinem să Înfierăm purtarea nedemnă a acestui funcţionar, care consideră ca o obligaţiune de a şicana lumea.
Neue Freie Presse anunţă că guvernul unguresc a cerut guvernului italian extrădarea d-lul Mircea CImpianu Dela-mare, care e dat In judecată pentru delicte politice.
Guvernul italian a refuzat extrădarea.
D. CImpianu, a fost redactor la Dreptatea din Timişoara şi, fiind dat în judecată pentru crima de tradare de patrie, s’a refugiat in Rominia şi de aici s’a dus in Grecia unde a reprezintat mal multe ziare ln cursul râsboiulul greeo-lure.
După încherea amistiţiulul, d. M. C. Delamare a plecat în Italia şi s’a stabilit în Roma.
La 5 (17) Semptembrie viitor vor avea loc la Stockholm serbările jubileului de 25 ani de domnie a regelui Osear al Il-a al Suediei.
Guvernul romîn va fi representat, cu acest prilej, de d-nil Beldiman, ministru al ţârei la Berlin, colonel Coslinschi din marină şi E. E. Stătescu ataşat de le-gaţiune.
Emanciparea Bulgariei de sub Turci s’a sr-himbat In Emanciparea Las-Tangului de sub Japonezi. In colo gravurile alegorice de pe medalii afl rămas aceleaşi : Rusia Int tinzlnd braţul săfi liberator, pentru eliberarea popoarelor creştine din Orient.
Cum vor fi primit Chinezii aceste medalii commorative, istoria uu o spune. Ea confirmă Insă Încă odată proverbul nu e pentru cine se pregăteşte ci pentru cine se nemereşte.
ECOURI
*** Aflăm cu plăcere logodna d-rel Se-vastie Musceleanu, fiica d-lul Musceleanu consilier comunal, cu d. locotenent C. Ta-mara, fiul amicului nostru, d. general Ta-marn.
Logodna are loc mline Joi.
Trimitem tinerel perechi felicitările noastre cordiale.
***A apărut o interesantă broşură, intitulată Asistenţa facerilor şilehuziei la ţară, de d. dr. I. Stefănescu, distinsul medic primar ai judeţului Ilfov.
*** A apărut No. 2 al revistei Marina, ziar al marinei militare, comerciale şi de plăcere.
Sumarul interesant şi variat.
ŞTIXtl MĂRUNTE
*	Astâ-noapte a evadat din penitenciarul Bisericani, un ţigan anume Gcorge Căldă-rarul, zis şi Moise, de fel din jud. Tecuci şi care era condamnat la 12 ani de corec-ţiuue.
*	Lucrările palatului administrativ din Piteşti se urmează cu multă activitate, pentru ca cel mal tlrzifl, la sf. Gheorghe viitor, administraţia să se poate muta In noul sâil local.
*	D. Ion N. Dărăscu, fost judecător de instrucţie, advocat, s’a reîntors din străinătate. relulndu’şl ocupaţiunile.
Manifestaţia Lorenilor
DemisiunI:
D. Jean Leca, prefectul de Bacătl, trebuind să plece din nott în străinătate pentru căutarea sănâtăţel, a demisionat din Înaltul post ce ocupa.
D. 1. I. Stematin, primarul de Tîrgo-vişte, cunoscut pentru diferendele sale cu prefectul de Dîmboviţa, V. Dimi-treseu, a demisionat din postul ce ocupa.
Ambele demisiunl at fost primite de ministrul de interne.
In strada Scaune, trecitoril se impiedecă de zidul împrejmuitor al unei case nouă, care nu numai că trece peste trotuar, dar ocupă şi din stradă o jumătate de metru.
In acest Ioc trecerea pii-tonilor este foarte an* voioasă, dacă nn imposib la, în cazul «•tnrl vra-o trflsiirft străbate strada.
Atragem atenţiunea serviciului technie al comunei asupra acestui Inconvenient. Există un regulament de aliuiare a stradelor şi ar fi timpul ca el să fie aplicat.
D. Felmayer a fost numit sub-inspector de mişcare în serviciul C. F. R, la Galaţi, In locul d lui Lucasieviel, care a trecut în serviciul de navigaţiune.
Incendiu! din Constanţa
Asupra incendiului din Constanţa, care a consumat şandramaua ln eare erau instalate maşinăriile lominel electrice, primim din localitate următoarele detalii:
Din ancheta făeutâ, remită că focul a luat naştere din cauza nejligeuţel unul ser-viior al antreprenorului iliminatulul, un anume Francesco Alberti.
Acesta, aprinzlnt e ţigară, a aruncat chibritul Încă aprins pe un butoiaş cu petrol care era ln acea magherniţă şi care a luat imediat foc. La vederea iacârilor, Alberti s’a speriat şi a fugit din magazie.
In foatre scurt timp, titre gşopronul a fost cuprius de flăcări şi motorul precum şi dinamo afi fost atinse.
Din acea cauză lumina s’a stins pe dată în oraş.
Francesco Alberti a fosl arestat.
Pagubele cauzate trec peste 6000 lei.
Nu mal puţin vinovat în acest incendiu, este şi tlnălul primar al praşulul, care a avut nepriceperea să coiştruiască pentru atelierile maşinelor electrice o dughiană de sclndtirl în tot de-a-una expusă incendiului.
Nepriceput ln afacerile ©munel. noul primar al Constanţei este foarte destoinic în regularea afacerilor sale.
Aşa una din primele sale griji a fost ca la sosirea sa In capul conunel Constanta să şt sporească salariul de la 600 la 900 Itl pe luna.
Şi mal ziceţi că uu se pricepe colectivistul !
Istoria unei medalii
îndată după războiul cu Turcia din 1877, guvernul imperial rusesc tpus să se bată medalii comemorative pentiu eliberarea Bulgariei de sub jugul otoma»
O misiune specială urma să ducă ln principatul vecin aceste medalii, cari trebue să se distribuie, cu o deosd>itâ solemnitate, diferitelor corpuri de arsată bulgare şi funcţionarilor.
Medaliile erafi deja gata şi nu râmtnea de cit să fie transportate laSofia, clnd un ordin imperial contramanda plecarea misiunel numite. In urma nouel orientări a politicei bulgare ln spre puterile căitrale, guvernul ţarului renunţase la trimitarea medaliei co memoraţi ve.
Medalia bătută pentru comemorarea eli-berârel Bulgariei de sub îurcl a putut fi însă utilizată de guvernul rtsesc. Cu ocazia inaugurărel primului drum de fier chinez, medaliile afi fost trimise ş distribuite In Pe< king, de către o misiune pusă sub conducerea prinţului Onkhtoitfki. Numai Inscripţia lor a fost modificat* şi titlul de
Paris, 19 August.
Le Temps vesteşte că mai mulţi inşi din Lorena, veniţi de la Pont la Mous-son, îndată ce au traversat graniţa, au adresat d-lui Me ine o telegramă, prin care’l roagă să asigure pe d. Faure de prietenia neclintită a Lorenei anexate, dar mereu franceză. Ziua din Crons-tadt le suflă în inimă speranţe noui. t\ Măline, fn numele guvernului, i-a felicitat pentru patriotismul lor înfocat,
întoarcerea d-luî Faure în Franţa
Primirea dela Dnukerqne
Paris. 19 August.
D. Felii Faure, însoţit de d. Hanotaux, a Sos t la Dunkcrque la nouă ore şi patru zeci şi cinci minute dimineaţa. A fost primit de amiralul Besnard, de generalul Billot şi de d. Me ine, care i-a exprimat felii itările cabinetului pentru rezultatul fericit al călătoriei sale.
D. Faure a fost aclamat ln mod călduros. A vizitat Camera de comeiţ. s-pib>lul şi a asistat la un baschet oferit de muncipaiiute.
Toastul lui Faure
D. Faure a ridicat un toast pentru înflorirea oraşului Dunkerque şi pentru mărirea patriei, făclud elogiul democraţiei, care, prin lealitatea sa, Înţelepciunea sa şi spiritul el politic, a ştiut să pună din nofi Franţa la adevăratul el rang printre naţiuni şi să contopească Intr’un acelaş ideal, uuirea intimă a două mari naţiuni, unire care corutiţue unul din evenimentele cele mal de seamă ale sflrşitulul acestui veac. Acest discurs a fost primit cu aplauze repetate.
Sosirea la Paris
D F6lix Faure a sosit la Paris la ora 6 searr şi fu primit la gară de miniştri, d-nil Brisson şi Loubet, consilierii ge nerali al departamentului Senei, consiliul municipal al Parisului si o mulţime foarte mare, care-1 a aclamat mult.
D. Faure a plecat la Elizeti tn landatt şi s’a oprit pe piaţa Operei, bogat decorata, unde un comitet de comercianţi parizieni II predete o adresă prin care II exprimă bucuria lor patriotică şi gratitudinea lor pentru consfinţirea unei alianţe paclniee, care permite să sperăm tntr’o eră de lnflo rire şi de pace şi să Împlinim opera lui 1900.
O explozie
Zece minute după trecerea d-lul Faure Înaintea Madeleneî, o ţeavă Încărcată cu cuie, analoagâ cu acele din Bois de Bou-lugne şi de pe piaţa Concorde, a făcut explozie lu interiorul gratiilor, adică destul de departe de bulevard. Nu e niel-o pagubă; nimeni n’a fost atins. S’att făcut două arestări.
Prin stradele Parlsulnl
Cortegiul d lui Faure era escortat de cui-rasierl şi de gărzi al Republice!, călări. Mulţimea striga : Trăiască alianţa ! Trăiască Franţa ! Trăiască Rusia I
Străzile sunt pavoazate frumos, cele mal multe prăvălit Închise. Două delegaţiuul ale societăţilor patriotice afl depus dimineaţa o coroană înaintea statuel Strasburgulul. Seara oraşul e luminat In mod strălucit. In străzi c irculă o mulţime foarte mare şi foarte veselă.
Şi ln provincii s’a serbat cu entuziasm, lutoarcereu d-lul Faure.
MUŞAMALE
CELE MAI EF1 _	Vinde ca Speria:
Gas& de Maşini Agricole şi Indust
...	Bucureaci, str. Sinftrda
W. Staadecker^r^ Bulevardul Cu Craiova, str. Cogălmcăi
diverse
DIN CAPITALA
Rlclcliştll şi ordonau**» poliţiei. —
Urmările faimoasei ordonanţa a poliţiei, cu privire la regularea mersului pe bicicletă, sunt cu prisosinţa cunoscute de publicul din Capitală.
Cine, »şind seara pe calea Victoriei, nu a fost asurzit de sunetul supărător al clopotelor de ol pe cari bicicJiştit afl fost obligaţi să le attrne la ghidonul maşinilor lor. Spre seară, calea Victoriei, graţie acestor clopote, IţT face mal mult efectul unei linii de sat, unde ciredele se tutore de la păşune de cit strada principală a Capitalei.
Şi cit de mare va fi şi numărul cetăţenilor cui se plîng că şi noaptea sunt sculaţi din somn de bftlăngănitul clopotelor.
Dar, In sftrşit, pe Hnga partea el dezagreabilă, această ordonanţă are şi părţi hazlii.
Toţi ag-nţ I forţei publice s’afl pus cu tot dinadinsul, să pimă In execuţiune măsurile luate prin ordonanţă şi procosele de contravanţiune curg pe la secţiunile de poliţie.
lat» lin specimen.
Duminica scară, un mic accident se înttmplă la canătul calei Victoriei, accident ln caro un biciclist era principalul vinovat.
Seigeu'ul de strada fu In grabă la faţa locului pentru a constat* infracţiunea.
_— A! dar d ta n’aî ăbliţă la bicicletă ca sa ştie lumea cum te chiamâ? observă agentul forţei publice, adresîndu-se biclistulul.
—	Cura n’ara d-le, dar nu vezi, ia citeşte colea ? răspunse farsorul, arăliudu-I scris cu litere de aur, pe una din laturile c .druluf, numele fabricel din care fşise maşina.
—	Aha, Clement te chiamă, bine ; şi foar'e conşt ineios că ’şl face datoria, sergentul Înseamnă ln carnetul săfl pe d. Clement, pentru a 1 prezintă la raport că a contravenit ordonanţei catoniene.
Hoaţă, prinsă. — In arma intervenţiunel parchetului de Covurlul. poliţia de siguranţă a prins aseară pe femeea Elena Şoapte Bol, o ves-lită spărgătoare din Galaţi, care în timpul din urmă, fiind servitoare la Gh'ţă Copcea, din acel oraş. In Iip9» stăplnulul săfl de acasă a spart mal multe mobila a furat obiecte de valoare, bijuterii şi o însemnată sumă de bani si s’a făcut nev'zută.
Elena Şoapte Bol, este arestată la poliţia Capitalei. Ea va fi înaintată mline parchetului de Covurlul unde se instrueşte spargerea sâvtrsitâ de dinsa	Y
dinjara
O sinucidere dramatică. — O dramă sîngero*sâ s’a petrecut ieri seară pe linia Bu-cureşt -Giurgiu.
Pe la orele 7 şi jumătate clnd treDul de Giurgiu > enia ln spre Bucu eşt, Intre Satnl nou şi Jilava, un individ ese repede din porumb şi se i şeaza pe liuia ferata. înaintea trenului care venea ln cea mal mare iuţeală.
Toate stăruinţele m camculul, care observase mişcări e necunoscutul!, pentru a opri trenul afl fost zadarnice, şi nenoroci'ul a fost sfârimat in bucăţi de roatele vagonului cari i-afl trecut perie corp.
Cadavrul nenorocitului, transformat In bucăţi a fost adunat după linie şi transportat la spitah 1 din apropi* re.
Sa deschis o anchetă pentru stabilirea identităţii persoanei sinucisului.
DIN STREINATATE
Fu ou de 7.500 lei.— S’a vtndut de cu-nnd in > ondra, un ofl de piogiun foarte rar si care s a adjudecat asupra d-lui Crewe. pentru neînsemnata sumă de 300 de lire sleriinve safl 7 500 lei.
Se zic*, că In toată lumea, nu mal există de ctt şapte-zeei de oua din acest specimen dispărut astă zi. Acela care şi-a găsit cumpărătorul cu 7.500 de lei provenea diutr’o colecţiune privată şi fusese găsit S i Islanda la începutul secolului acesta. In 1894, s’a vindut Încă un ofl de pingiun pe preţul de 7.900 lei. Valoarea ee-lor-i’alte variază Intre 4 şi 5000 de iei.
Preţul to'al al acestor şeap e-zecl de ouă foarte rare, se ridică la suma de 850 000 lei, după avizul cunoscătorilor.
După socoteala aceasta o duzini de ouă ar valora 60 000 lei.
ULTIME INFORMAJIUNI
ARESTĂRILE
din
Ungaria şi Transilvania
Arestarea d-luî dr. Weigand —Arestarea preota-
luî Pavel Şandrn. - Arestarea învăţătorului Miou.—Arestarea inginerului Ti-lea gi dr. Russu.—Arestarea d-lul Mircea Delamare.
Arestarea d-lui dr. Weigand
Ştirea pe care am dat’o aseară despre arestarea de către autorităţile ungureşti a d-lul dr. Weigand, distinsul filolog romln şi profesor la universitatea din Lipsea, se adevereşte. Tribuna din Sibifl publică a-măuunte intereresante despre această arestare senzaţională, din care extragem următoarele :
D. Dr. Weigand a sosit Ia mtnăstirea Strlmbel, din Nordul Transilvaniei, lu dimineaţa zilei de Sf. Măria ca să studieze diaf ledul romtnesc. La capul comunei, profesorul german a fost lntimpinat de preoţii romtnl, ln cap cu protopopul, d advocat dr. Simeon Tamaşjji de un mire număr de ţărani şi ţărance, cari l’afl primit cu ovaţii entusiaste.
După ce s’a întreţinut cu preoţii asupra istoricului mtnâ.-tirel şi după ce a luat notă despre dialectul şi portul romlnilor din Împrejurime, d. dr. Weigand a intrat lu biserica ca să a-culte serviciul divin.
Biserici, de şi foarte mare, era Înţesată de lume ; foarte mulţi neavlnd loc In biserică, afl stat ln curte.
Se ciuta chiar Cheruvimul, clnd fisolgă-birâul (suprefect), Vâliya Ferencz, Însoţit de şease jandarmi, intră cu mare sgornot ln biserica ghiontind lumea, ca sâ’şi facă loc ptnă la iconostas, unde se afla d dr Weigand.
Protopopul eşise chiar cu darurile, din altar, pronunţlnd cnvintele :
—	Pentru prea Înălţatul nostru împărat şi Rege Francisc Iosif L...
Dar nu-şl terminase pomelnicul, clnd subprefectul cu un glas tare striga ln ungureşte adreslndu-se d-lul dr. Weigand :
—	Eşti arestat, urmează-mă !
Se produce un murmur ln biserică, da cei şease geandarmt repede se întorc sprr
www.dacoromanica.ro
Liceul Sf.GHEORGHE
popor cu baionetele scoase şi-l somează să se retragă din biserică.
Protopopul se opreştr palid la uşa Împărătească cu sfintele daruri In mină.
D. dr. Weigand, somat a doua oară de sub-prefeet declară:
—	In calitate de profesor universitar în Germania, am dreptul să fac călătorii de studii pretutindeni, fără ca să dau nici o seamă funcţionarilor subalterni.
—	Luuţi-1 pe sus l, — strigă supretectul In ungureşte şi cel şease jandarmi Înconjoară pe d. dr. Weigand şi-l scot atară din biserică.
Afară staţionaţi alţi 15 jandarmi, cu baionetele scoase.
D. dr. Simeon Tămaş şi preoţii romlnl protestează In contra acestei volnicii, dar sub-prefedul răspunde :
—	E un agitator valah. Jandarmi, să l duceţi la Girbău şi să-l arestaţi !
Cum Insă tlrguşorul Glrbăfl e la o distanţă de şease kilometrii, preoţii şi d. Dr. Tămaş intervin ca cel puţin distinsul profesor să fie arestat In ca>a preotului din comuna Strlmba. Subprefectul a refuzat şi n’a admis nici măcar cererea ca d. Dr. Weigand să fie escortat cu trăsura ptnâ la Gtr-hâfl. reşedinţa subprefecturel.
Astfel şease geandarmi oi* luat la mijloc pe d. Dr. Weigand şi l’au escortat pe jos ca pe un criminal de rind, distanţă de şease kilometri.
D Dr. Simeon Tămaş a telegrafist imediat ministrului de interne, dar ptnâ Stm-bâtă, după Sf. Maria, n’a venit nici uu răspuns şi d. Dr. Weigand e şi acum arestat.
Arestarea preotului Pavel tŞaudru
Sub-prefectul diu Teregova, Banat, a arestat pe preotul local, d. Pavel Şandru şi l’a dat In judecată sub cuvlnt că ‘face agitaţii printre romlnl, prin faptul că botează pe copil cu numele de Tiberifl, Traian, Mir-cea. Horia, Florian, Titu, O.tavian, etc.
Adus sub escortă la sub-prefectură, preotul Pavel Şandru a fost interogat ast fel de sub-pnTect:
—	Ofiţerul stării civile, d. Pojovics J6z-sef, mi-a făcut un raport că d-ta agiţi pe ţărani ca să-şi boteze copii cu numele de Horia, Crişian, Pompiliu, Tiberiu, Mircea, etc. De ce faci aceasta ?
—	Nu e treaba d-tale, domnule prefect !
—	Pentru ce al dat numele deRomulus, fiului Iul Novac din Teregova?
—	Fiind că aşa a vroit tatăl copilului !
—	De ce al dat, In ziua de Sf. Ilie, numele de Traian unul copil din Luncaviţa ? Şi de ce al Întrebat pe naşi ce numt le place mal mult: Traian, Uctavian sad
Titu?
—	E datoria mea să întreb.
—	De ce nu dai numele de Idnoş, llUs MihâJy, Gergely, Istovan, etc. ?
—	Botezul e o taină; efl am dreptul, In numele Mântuitorului nostru Isus Hrislos, a boteza şi a da numele de botez ce ’ml convine mie şi părinţilor. Efl, ca slujitor al bisericel, nu sunt dator să 'ţi dafl nici o lămurire, căci In cestiunile bisericeşti nu mă supun de cit superiorilor mei!
In urma acestor declaraţiunl energice, sub prefectul a arestat pe preot şi l’a dat în judecată.
Arestarea Inv&ţ&torulnl Mlon
Sub prefectul Mflnstermann GyOzO din Ormenişul de clmpie, asisttnd la simţirea bisericel rornlne din Mitaşul mare, a Intre rupt serviciul divin spunlnd preotului să ţină predica lu limba ungurească.
Preotul nu s’a supus.
La banchetul popular ce a urmat după sfinţire, sub-prefectul a arestat pe învăţătorul George Chiş Micu sub cuvînt că ar fi ţinut un toast antipatriotic.
Jandarmii uu fost toată ziua consemnaţi In comună.
Arestarea Inginerului TUea ui a d-lul ftiissu
Erl, Marţi, după amiazl la orele 6 p. m., poliţaiul din Sibiu s’a prezintat la d-nil dr. Octavian Russu şi Onorifl Tilea, inginer, ginerele d Iul dr. loan Raţiu, şi i-a somat ca să-sl Îndeplinească oslnda de elte 8 zile Închisoare, la care afl |fost condamnaţi de către autoritatea adm nistrativâ.
D nil Russu şi Tilea. afl fost condamnaţi, de oare-ce acum un an afl semnat convocarea trimisă de partidul naţional pentru In-truniree conferenţel naţionale.
Dlnşd afl fost Însoţiţi de un mare număr de romlnl pină la poliţie.
Arestarea d-Inl Del am are
D. Mircea Delamare, fost colaborator la ziarul Dreptatea din Timişoara, a fost arestat la Tivoii, lingă Roma de către autorităţile italieneşti.
Guvernul unguresc a cerut guvernului italian extrădarea d-lul Mircea Delamare, pentru delicte politice, comise In calitate de ziarist. Guvernul italian a dispus imediat arestarea d-lul Mircea Delamare, deferind cererea de extrădare a guvernului unguresc, Corţt-I de Apel din Roma,
< Curtea de Apel diu Roma se va pronunţa zilele acestea asupra cererel guvernului unguresc.
Etc. Sa d. conte de Leyden, ministrul Germaniei In Bucureşti, va presinta scrisorile sale de rec liemare, Îndată după întoarcerea In ţară a M. S. Regelui.
Pentru mtine, Joul, este convocat la ministerul instrucţiuuel publice consiliul permanent de pe lingă acest minister.
D. M. Anastasescu, inginer de mine, a inspectat zilele acestea toate carierile de piatra care se exploatează In Dobrogea.
Peste cit va timp, va prezenta ministerului de domenii un raport amănuţit asupra tu-tulor exploatărilor din anul acesta, comparativ cu exploatările din anii precedenţi.
Judeţul Brăila este bîntuit de angină diftericâ.
In comuna Roman, mal cu deosebire teribila epidemie, bintue cu furie printre copil.
- Mtine, Joi, se va ţine, la ministerul de inetrne un consiliu de miniştri, sub pre-şidenţa d-lul Dim. Sturdza.
In luna viitoare colegiile electorale de Vasluifl, vor fi convocate pentru complecta rea vacanţelor din consiliul jude-ţian, In locul d-lor G. Mironeseu, demisionat, Cesar Simonis, numit în magistratură şi E. Vincler decedat.
Astă-zl s’aQ Început examenele, pentru admitere in şcoala militară de artilerie şi genifl.
S’afl prezintat Ia conturs 120 de candidaţi, pentru 37 de locuri cari sunt vacante.
Comisiunea examinatoare se compune din dd. colonel AranovicI, comandantul şcoalel, şi căpitanii Hepitis, Vasiliu şi Mihail.
Cursurile acestei şcoli încep la 1 Oc-tornbre.
Al cincilea şi cel din urmă dintre vapoa! rele comerciale rornlne, construite în străinătate pentru serviciul nostru ma ritim, va purta numele de Iaşi.
El se construeşte în Glasgow şi va fi lansat pe mare la 15 Septembre viitor.
O scenă regretabilă s’a petrecut la Constanţa, în ziua de 18 August.
In urma unul diferend ce a avut cu poliţaiul oraşului d. Crimbaş, substitui de procuror s’a dus în biuroul acestuia şi fără alţe explicaţiunl, i-a aplicat clte va palme.’
Berliner Tagebblat, făclnd darea de seamă asupra primirel marinarilor francezi la St. Petersburg, scrie că la teatrul Aquarium, unde juca d-na Ana Judic, orchestra militară şi capela romînă. afl fosf în continua silite să ciute Marseillasa.
«Cud eosebirel, zice B. T., capela romlnă, a stărnit uu entuziasm de nedescris.
Pentru a complecta informaţiile ziarului Berlinez, vom spune că orchestra romlnă a teatrului Aquarium se compune dintr’o numeroasă bandă de lăutari, recrutaţi din toate părţile ţări, dar mal cu deosebire din laş».
La manevrele franceze din anul acesta, vor lua parte trei corpuri de armată. Ele vor avea loc în nordul Fran-ciel, între frontierile belgiană şi germană.
Dintre Statele europene, numai Rusia va fi reprezentată printr’o misiune speciala, compusă din generalul Ostro-gradski, comandantul unei diviziuni de cavalerie a gardel imperiale şi colonelul conte Barantzow, comandant al’unel baterii călăreţe.
Cele-l’alte State vor fi reprezentate prin ataşaţii lor militari.
Romînia va fi reprezentată prin maiorul Gârdescu, ataşatul nostru militar.
Suntem informaţi că d. Căpitan Averescu Cezar, din marină, a inventat un sistem de ancoră al torpilelor de taraj,—ingenios şi foarte practic.
Aparatul se construeşte Ia atelierele de torpile de la Ţiglina.
Experimentarea lui va începe In cu-rlnd.
Patru din pompierii răniţi în incendiul de la drogueria Bruss sunt foarte greii bolnavi in spitalul militar.
Păun Ilie, în deosebi, acela care a fost asvârlit pe fereastră de exploziunea făcută în depozit, este umflat în mod oribil la figură şi are nişte dureri de nedescris.
*
* *
Eforia spitalelor civile, a comunicat comandamentului pompierilor că oferă o recompensă de 200 de lei pentru pompierii cari afl lucrat cu atita bărbăţie si curaj, la stingerea incendiului.
Ţintpd seamă că peste 70 de oameni şi-afl expus viaţa în acest incendia şi că şeapte dintre aceştia sunt grav răniţi în primejdie de moarte în spitalul militar, recompensa acordată de eforie este cu totul modică.
Erl, 19 August, fiind a 17-a aniversare a naşterel M. S. Vilhemina, regina Ţârilor-de-Jos, d. baron de Gevers, ministrul Oladel, a primit li locuinţa sa felicitările guvernului romln.
D. Dim. Ion Ghica a felicitat in numele guvernului pe d. baron de Gevers.
AO fost asemenea primiţi de d. baron de Gevers, d-nil locot.-colonell Georgescu şi Presan cari afl presentat ministrului Olandei, felicitările M. S. Regelui şi A. S. Principelui Ferdinand.
După recepţiune ministrul Ţârilor-de-jos a transmis aceste felicitări telegrafic guvernului săfl, la Huga.
Din Piatra-N. ni se scrie cu data de 19 August:
Aseară, In grădina primăriei, studentul In medicină, Iosef Gaigher, a fost atacat de locotenentul Pleşoianu, din cavalerie cu cravaşa, pe clnd se afla singur şi In neputinţă de a se apăra. Cauza acestui atac este presupunerea că studentul Gaigher ar ti divulgat ziarelor «Noutatea» din Iaşi oare-carl isprăvi ale sus numitului locotenent.
De şi grav bolnav, studentul n’a putut să obţie certificat medical de la doctorul comuuel Predesnu, ceea ce dovedeşte că dom nu locotenent are sprijinitori.
Atragem atenţiunea celor Iu drept.
Primăria din Galaţi a cumpărat casa Lambrinidi, unde se află actualminte Curtea de Apel, pe suma de 160,000 lei, pentru lo'alul comunei.
Condiţiile de rescumpărare sunt: a se vărsa acum 20,000 lei, iar în viitor, timp de 20 ani, cîte 10.000 Iei pe an.
Actuatminte chiria este de 10.000 lei anual.
Contractul pe care îl are Curtea de Apel expiră peste doul ani.
Ziarele din Capitală afl vorbit de un oare care scandal petrecut la OdobeştI şi provocat de magistraţii tribunalului de Putna.
Facem loc, In această privinţă următoarei telegrame, ce am primit-o din Focşani:
Rog dezminţiţi formal calomniile aruncate de banda săvenistă judecătorilor Putna, prin diferite ziare bucureştene, acuzîndu-i de imoralitate.
Ivind în măsură de a şti că tot ce scriu ziarele sunt inslignţiuni ale exploatat irului judeţului zi că magistraţii au fost foarte corecţi vă rog dezminţiţi. O dată mai mult, bravii judeţului au arătat că n'aii nimic sfînt. Detalii prin poştă.
C. A. Tuto lei.
La t Noembre se va deschide în T.-Severin un internat datorit, corpului didactic al liceului Traian.
Scopul înfiinţărel acestei instituţiunl este, de a se ameliora starea deplorabilă în care se găsesc cel mal mulţi e-levl din cauza gazdelor.
Condiţiunile de admitere sunt mal uşoare de cit la alte internate. Se vor primi cîţl-va solvenţi cu o taxă anuală de 400 lei, plătiţi în trei rate, iar bursierii vor fi aleşi dintre elevii sirguitorl, dar săraci.
Pe Ungă instrucţiune se va da o deosebită atenţiune şi educaţiunel.
Depeşile de azî
Serviciul „Agenţiei Romîne“
Londra, 19 August.
Standard află din Atena că guvernul a răspuus la întrebarea puterilor că e gata să pună la dispoziţia lor unele venituri, cari se ridică la şase milioane, ca garanţie a împrumutului pentru despăgubirea de răzbeiu
Marsilia, 19 August.
D. Camille Richard, fost deputat, implicat în afacerea Panamalei, s’a sinucis cu revolverul, in trenul care ’l întorcea din Paris.
Ischl, 19 August.
împăratul Prantz Iosef a plecat aseară să asiste la manevrele din Mo-ravia.
Alena, 19 August.
In răspunsul său la puteri, guvernul s’a declarat gata a oferi, pentru servicml împrumutului indemnităţii de războiu, veniturile timbriduî, al cărui produs anual întrec« un-spr^-zece milioane Drachme. Ca garanţie, guvernul propune ca reprezentanţii părţi-lor contractului, să aplice o stampilă specială pe fie-care foae de timbru.
Constantinopol, 19 August.
Toţi miniştrii aii fost decoraţi cu medalia comemor divă a războiului greco-turc, pentru bunele şi inteligentele lor servicii, în timpul războiului
POŞTA REDACŢIEI
D-lul M. D. Craiova... In Septembrie.
Liceul MODERN de bâeţl
Bucureşti. — Calea Victoriei 190.
Sub Direcţiunea d-lor: dr. M. Krândzik şi
O.	C. Drago, profesori.
Liceul ’şl va deschide cursurile primare şi secundare ale anului şcolar 97/98 la 1 Septembre 1897, cu următorul corp didactic:
a) U RSI I. SKCIWOAR
Părintele Simeon Popeacu, prof şcoala normali da Instl ntorî va pr*'l» R .l-gi» o.«. I- III a fl IbtorU I7-». Mlh. Dmgornircmcu% ioonţlat ta li tar* şl flloiofle, procur, :. ri,iu4:i* ol . V- VII a.
Părintele D. George«cuf prof. U 11 deal -«Sf 8ava*. 1. UtU.A, U I-IV-A
/. Grutnnm, profesor Ia UoauI «Bf. 8ava>, 1. latini ol«. V-VI1 *
St. Mlhăileanu, profesor Ia lioeul «Sf. Bata», 1. eleni,
oR V-VII*
Aug. Scriban, licenţiat în UWe. I. *1# ni, ols. HI—IV-*. JL. f^rrpt/iir, prof Ia liceul «Mlh. VitaaauW, 1. francezi,
o s. 1 VII**.
GJk. Poppy profesor la liceal «Mibal Y.teazulv, 1. germani,
-îs. V VII a.
/. Floru* prof. la lioeul «8f. Bata*, Istoria ols. I-III G. V -VII-»
Dragu. profesor la Uoeal	filosofi» cl». VI,
i VII-s, ei Economia politici dreptul ols. Vil-a.
Al. Ignat, absolvent *1 Facultiţ >1 lite<e dLa BncareţtY,
ge gr«fl , ols. I-IV-a.
G. Arghlrencu, prof. la liceul «Mihal Viteazul», matematic i*- • U. I—III, ţi fiiBiog'itfla, ci*. I.
G. PopencUy prof la glmnaaiul «Oantemlr», matematioa, i-Im. IV-VII-a.
G. AthanaaiUy prof. la lioeul MUial Viteazul, so. flsloo-
btn -ce, o • IV, V. VI*». tfv
Dr. Marcel Brdndxaf prof. la şcoala fcorma’i, ao. natural*, ols. II-III ţi VI—Vil-a.
M. CodreanUy doctor in med îini, igiena ols. VII-a.
D. lonencu, profesor la llOdUl «L»r4r» glmuasilja ols. I-VI a.
ii. Vlanu, absolvent al conservatorului din Viena, musioa, ols I-IV-a.
Gr, Uomanoy absolvent dl lomat al scoale! de billearte din Milano, desemnul. s’s I—Vl-a.
b) crasi L PRIMAR
loan r. Gale»cu, fost director ue sooali primari clasa III ţi I V-a.
C,	Satulemcttj baoalaureat, ols. I ţi Il-a.
JUeuJatnln Afolter, bacalaureat de la Laustne (Elveţia)
1. ( a no* ai ţi 1. ge -mani
T. Maloreecu fl /. lingă, absolvenţi al Conserv storului, pentru vioară fi caut.».
D.	lonrirtiy p*of sor 1» lioeul «L-zăr». vimnas ioa.
Uvdic al Institutului .* D-rul ^V. Thotnemcuf prof. universitar, medio primar la spDalul de ooptl.
Ai. Popf 1 oenţut îu teologie, subdirector.
înscrierile pentru anul şcolar 97/98, se fac cu începere de la 1 August, orele 9—12 şi 2 - 6 In toate zilele, la cancelaria Institutului, calea Victoriei, 190, Bucureşti.
166, — C'<*lea Victoriei,— 166
In faţa Ministerului de Finanţe
Direcţiunea Liceului Sf. Gheorghe aduce la cunoştinţă părinţilor că pe lingă clasele liceale, are şi uu curs bine organizat de clasele primare. Studiile începe la I (13) Septembrie. Instalaţie care corespunde Intru toate unul aşezămlnt de cultura. Profesorii aleşi dintre cel mat distinşi al învăţomlntulul public.
Repetitorii penlru meditarea lecţiunilor, sunt aleşi dintre studenţi facultăţilor respective.
Despre modul de tratament, educaţiune şi instrucţiune ce se practică in acest institut, este de notorietate publică, că Direcţiunea face mari sacrificii pentru a corespunde cerinţelor.
Pe liDgă studiile liceal') se Inv.ţă limba germană şi franceză In clas-le primare ca şi in cele liceale inferioare. Limba engleză este fa-culativă Maeştrii recunoa uţl de piano, vioar ă dans şi scrimă.
Informaţinnl mal de aproape se pot lua In cancelaria liceului. Se trimite prospecte gratis Director, Ang. Demet'lescn.
EDUCAŢIUNE-HIGIENĂ-DISCIPLINĂ
lyc£e francais
PUS 8UB PiTRONAOIUL OXIOIAL AL
LEGAŢIUNEI FRANŢEI
Str.: Scaunelor, 45 (casa Fleva)
Directori: D-nil LEAUTEY şi LOLLIOT
CLASE PIUMABE ŞI GIMNASIALE INVA'J'ĂMlNT CLASIC ŞI BEAL
conform programelor Statnlni român şi Statului frauoez Materiile tnvătămtntulul romln vor fi predate în limba Romlnă. — Materiile învăţă-mtntulul frances vor fi predate în limba francesă.
Limba francesă şi germană sunt obligatorii deja din clasa I-a primară.
Limba francesă, impusă cu uşurinţă tutulor elevilor, deja In primul an al presenţel lor la licefl este limba cea mal Întrebuinţată, atlt In raporturile elevilor cu direcţiunea cit şi In relaţiunile lor zilnice: la masă, In plimbări şi In recreaţii.
Pentru orl-ce cerere de prospecte, infor-matiunl şi Înscrieri, a se adresa: la LEGAŢIUNEA FRANŢEI, Str. Biserica Amaeî safl la
LTOfiE FRANQAIS, 8tr. Scaunelor, 45. Liceul se deschide la I-iu Septembrie, iar cursurile oficiale anului şcolar 1897-98 vor începe la 9 (21) Septembrie 1897.
INSTITUTELE UNITE
Din IAŞI
fur» primar şi «ecuudar, cunoscut destul de bine în toată ţara, după resul-tatele cele bune ce a dat în decurs de 31 de ani de funcţionare, se recomandă şi acum onorabililor părinţi ce voesc a p'asa pe copiii lor în Institute, asigurîn-du’I de o bună şi părintească Îngrijire şi de un studio foarte serios.
’ Condiţiunile de admisibilitate se expediază după cerere.
In cele d’intîifl zile din Septembre se vor face corigeările.
Cursurile regulate încep la 4 Septembrie.
Corigenţii din şcoala noastră se vor prezenta la 1 Septembre cu chitanţele vre-unel casierii pentru plata taxei de corigeare.
înscrierile se încep de la 20 August.
Direcţi ii im-h.
Pentru d-niî AGRICULTORI!
SALAMURA Ini IVURA DUFUY
remedifl sigur
in contra Tăciunelui (Mălureî)
Se întrebuinţează în ţara noastră de peste 20 (<louă zeU) de an)!
SAKAMURA lui Numa Dupuy nu are nevoe de recomanduţie; o recomandă de ajuns strălucitul succes obţiuut atlt in ţară cit şi in străinătate. Dar nu putem stărui destul asupra confuziei ce a produs în unele pâiţf diferiţi imitatori, cari se servesc de denumirea de saramură, pentru a desface marfa lor fără valoare.
Nu există decît o singură saramură veritabilă acrea a lui Numa Dupuy. unicul antidot In adevăr infailibil iu contra taouneiuT. Toate ce e-lalte sa amure aruncate de erl alaităeri pe piaţă, sunt imitate, neputincioase.
Saramura eriginală a lui Numa Dupuy se găseşte de vinzure în toate oraşele, dar D-nil Agri cult ori să bine-voiască a cere anume preparatul lui Numa Dupuy.
Sute de certificate din toate unghiurile ţărel atestă calităţile eminente ale gHrHiniirf'i lui Numa Dupuy.	Representantul general
S. Mlenvenlstl
Craiova
Institutul de băeţî Eniu Bălteanu
Bucureşti — Str. Yîntulul, No. 6.
Autorisat de onor. Minister cu ordinul No. 38113,9334 din 4 Iulie 1897.
Acest institut coprinde: curs primar, liceu clasic şi real cu 7 clase, preparaţiunl de bacalaureat, etc.
Se primesc elevi interni, externi şi semi-internl.
Cinci minute depărtare de liceele: Matei Ba-sarab, Mibal Bravul, gimnasiul Şiucai şi scoulele de comerţ.
înscrierile se încep la 1 August, Ia orl-ce oră.
Prospecte se trimit la cerere.
Preparaţiunile d' Corigenţâ lmep la 15 August.
I»lrector, IIKM. M. rOI-ESCtt
Profesor, licenţiat în filologie.
A v i s
Direcţiunea Trumveyulul veehifl are onoare a aduce la cunoştinţa Onor. Public că cu Începere de Ia 1 Sept-mbre cor. stil veehifl, biletele de abonament pentru şcolari vor costa uumal 6 lei lunar In loc de 0 ca pină acum.
Cârtii (le Sămfiiţii
de vtnznre	■*
la moşia Polieioru, judeţul Buzăfl, proprietatea d lui N. Butculescu.
Amatorii se pot adresa la d. N. Rădulescu strada Biserica amzel, 15, Bucureşti.
NOUL PENSIONAT DE BAEŢI
al Comnnit&ţeî Germane Evangelice din Bucureşti 14, Ntrnda Luterană, 14
Autorisat de Onorabilul Minister.
D' şi e numai un an, de cind acest pensionat e în fiinţă, cu toate acestea se poate făli de uu mare succes. Toţi elevii interni afl fost oroinovaţl şi nici unul n’a rămas repetent. Elevii extern! şi semi-internl afl depus toţi examenele publice cu succes mare, afară de unul.
Institut d e administrat de o enmisiune specială aleasă din sinul comitetului general al comunii Aţei şi e pus sub direcţiunea d-lul dr. Eugen Filtsch.
Personalul conducător intern e compus: _
1) Dintr’un inspector, căruia Sn prima linie, i s’a încredinţat îngrijirea părintească şi edu* caţiunea casnică, 2) diu trei profesori titraţi, unul anume romîu şi un institutor, care supraveghează de aproape lu Ţările elevilor. Limba de conversaţie e cea germană. Scopul institutului e educaţiunea morală şi instrucţiunea solidă.	__	_
Acest pensionat stă în nemijlocită legătură cu şcoala normală evangelică germană. care e condusă de un corp didac ic bine pregătit; această şcoală are: o clasă pregătitoare, 4 ci. primare cu programul Statului şi 5 d. reale.
In aceas'ă şcoală reală se învaţă limbile: germană, romînă si franceză, iar cea engleză şi latină In mod făcui ativ. _	_	_
Se primesc copii de orl-ce naţiune şi confesiune. Institutul e arangiat conform tuturor cerinţelor moderne higienice Are o curie şi grădină frumoasă cu aparatele trebuincioase de gimnastică.
Taxa anuală variază după virsta elevilor; între 640 pină la loOO lei pentru interni şi 300 piuă la 560 pentru seiui-interul. Taxa se va plăti in rate trimestriale.
Prospecte *e pot primi î mod gratuit de la d-nlt administratori al pensionai al, p<ecum şi de la diferite otioil pa-roehlale evangelice din provm ie.	,
Inter erile i-l-vllor se p lmes t o«l mult pînă la 28 a. c. (stil vechifi). Puitorul dr. EPGKW N-'Il/r.SCH ___________ Klrmla lontermilia X<». 12.
INSTITUTUL de DOMNIŞOARE
„POMPILIAN”
Bncnreijti, Calea Rahoveî, 64-66
Dirigeat de d-şoara U. POMI’ILIAY
Licenţiata In ţtiinţ. matematice din BucareMX ji Par ie (SorboDa)
Primeşte eleve interne, semi inttrne şi externe şi coprinde:
I.	Cursul primar.	_
II.	Lioeul clasic. Profesori de la liceele Statului.
Certificatele Institutului sunt valabile pentru bicalttureat.
Silinţele şi sacrificiile ce face Institutul pentru învâţămîntul liceal are de scop :
a) O preparare solida pentru bacalaureat, şi &) pregătirea de timpurifl a elevelor cu cunoş-iinţi solide pen ru diplome de profesoare.
eunele resultate ale aueslor silinţe s’afl văzut la examenele ţinute in Iustitut şi în af.trâ la Şcoate e Statului unde toate elevele presente afl fost promovate cu sU' o s.
III	Cursori libere, făcindu-se în limba francesă în t'mp de 6 ant, pregă'ind ast fel pentru brevetul <1a capaă’ate a sc alelor de fele diu Paris.
IV.	P in Conversaţiune in limb str ine (francesă, germ nâ şi engiesă. etc.) făcute după metoda proprie a Institutul- ! s’afl realisat progrese neaşteptate in st diul acestor limbi.
V.	Curs de musică şi dicţiune (preparaţiunl pentru ronservator). Curs de pictură şi e admirabilă ga erie de tablouri, unica in ţară ca bogăţie si frumuseţe.
VI Secţia profesională, croitorie, lingerie, eţc. S'afl anus iosl tulului cele mal vil mulţumiri din partea părinţilor şi felicitări din parte - publicului ce afl asistat ia numeroasele pro lucţiuni artistice ale elevelor Institutului, d progr sele realisate anul acesta precum si d« d> osebita îngrijire fisică ce afl elevele Sn Institut.
Vil. Institutul, instalat intr’un vast leal înconjurat de grădini, proprietatea DirecţomeT, poate coprinde 25D eleve. D'omuoarele, clasele, sunt construite ununv- după ultimele erinţe ale higiena). Pentru plimbare şi excursjunl în zilele de sărbătoare, Institutul a lnfiiuţat mal multe ommbuse.
VI I. A se vedea la Institut lista cnmpl dă a profesori’or dela şcoalele Stat> Iul. a repetitorilor precum şi a nume, osului personal străin, frun-ces, german, engles, diplomate a seoalelor superioare din Paris, Londra şi Germania, cari, fiind interne în Institut,s ocupa cu Educaţia elevelor.
IX Institutul fiind pentru popuiarisarea unei instrucţiuni sohde a tine clor fete a luat de-cesiunea ca în anul a es‘a să facă favorabile redurţmni mal ales fiialor de profesori, funcţionari şi m litarî.
Şeoala-Nouă-Negoeseu
INSTITUT de DOMNIŞOARE
Liced, CirsurT Primare, Facultative, etc.
Internat, semi-internat şi externat
BUCUREŞTI
Calea Moşilor, Strada Armeneasca, Dulevariltil Carol.
Directoare, d-na L. GR. LEHLIU
Anunţă deschiderea cursurilor pe ziua de 8 Septembre.
înscrierile noul se fac în orl-ce zi de la 8 dimineaţa pînă Ia 7 senra.__________
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Puhlieaţiiine
D. Hermau Israilovicl, domiciliat In Bucureşti, strada Lipscani, a făcut cex*ere la acest minister pentru adăogirea la numele săfl patronimic de «Israilovicl» a celui de «Gflrtler», spre a se numi «Herman Israi-lovict Gflrtler».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voit să facă oposiţinnile In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
I*EI ca |j*	X*£I
Afi	Ml R S Afi
“Tll DE E2INA ®T U
JOOO kilograme l-a calitate tra»ftj»ort»ţi la domiciliu în .«taci
BR1QUETTE pentru sobe de porţelan. CĂRBUNI de PIATRA din minele Petroşani şi Cardif.
COKS DE TOPIT.
COKS DE FER ARIE COKS MĂRUNT anume penlru sobe paragine şi b* lg ane L-l 54 tona.
ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe H-lios şi Sirius. Greutate GA Mi A AlTA TĂ
Expediţia en gros şi en deţ iiI do la Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gara â Cailor ferate roinine.
Depositul contrai: STR. SFINŢI VOEVOZf, 5.
Telefon, CAROL. LOWENBAtU
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA.
HIE d’AGHOME
11
COPILUL PRĂPASTIEI
vi
Un nenorocit In c&ntnrea altul nenorocit
Negustorul de ziare nu era omul car# să-şl piardă vremea du geaba, mal cu seamă elnd era vorba de Dieudonnb şi de aceia pe cari el 11 socoteafl ca familia Iul adoptivă, el care n’avusese nici o dată alta.
El ceruse o permisiune de opt zile ; şi cum socotea că timpul acesta nu l tocmai lung se puse pe dată In lucru ziclndu-şl:
—	înainte de a căuta pe omul nostru la înttmplare prin toate colturile Parisului, trehue să Încep de a mă informa de la ultima Iul locuinţă.
Dacă este încă acolo, atît mal bine 1 sarcina mea va fi fost uşoară; dacă nu mal este, poate voiţi lua de acolo desluşiri cari să ’uil permită a-I da de urmă.
Odata acest lucru hotărlt, Serval se Îndreptă spre dealul de la Sainte-Genevibue.
Iu acest loc cunoscuse pe omul în a cărui căutare pleca acum. Pe dată ce o văzu, el recunoscu de dată casa vechiului sâtt amic şi ceru desluşiri portarului.
—	Domnul Georges Des<h»mps? repetă după dînsul portarul; nu l'am avut nici o dată In această casă ; nu-1 cunosc, căutaţi-1 -n altă parte.
Negustorul de ziare fără a se descuraja, se Îndreptă spre modestul restaurant unde de obiceiQ savantul Îşi lua masa.
Birtaşul răspunse, după ce se glndi cl-te-va minute.
—	Ah! da, Îmi aduc aminte, d. Des-champs !...
Un om foarte cum se cade, dar foarte puţin dibacid In afacerile sale; s’a mutat de mult din acest cartier!...
—	E mult, mult timp de atunci ? Întrebă negustorul de ziare.
—	Da, mult de tot; şi era atlt de nenorocit In cit Îmi făcea milă.
—	Eram sigur! Îşi zise Serval.
In sftrşit, vâzînd că nu poate să aibă nici o desluşire de la birtaş, plecă la voia Intlmplârel, după ce ll salută pe acesta toarte respectuos.
—	De acum înainte, pentru a găsi pe acest nenorocit nu trebue să mă bizuesc de cit pe mine singur.
Negustorul de ziare se Întoarse acasă făclndu-şl o sumedenie de planuri cari de şi foarte filosofice eratt In acelaşi timp şi toarte întunecoase.
A doua zi plecă foarte de dimineaţă şi se Îndreptă In direcţiunea anticarilor.
Alergă toată ziua; văzu mal mulţi buchi-niştl, fără Insă să poată descoperi vre-o urmă a omului săâ.
Ziua a doua era gata să să se sflrşească fără nici un rezultat ca şi cea d’Intll, clnd de o dată bătrlnul Serval se Împiedică In mijlocul cheului de o mică cărucioară Încărcată cu cioburi de sticlă şi care In acel moment era fără conductor:
Bietul bătrln se lovise de atltea lucruri de clnd era pe lume că de o dată luă un aer umil şi rugător şi scoţtndu-şl pălăria plnă la pămlnt, salută respectuos cărucioara ziclnd:
—	Vă cer scuzele mele dacă v’am lovit.
Scuzele fiind făcute In regulă, Serval
înainta pe chefi pentru a observa pe aceia cari Îşi petreceaa restul zilei ocupaţi cu răsfoirea cărţilor de pe la anticarii din acel loc.
Abia făcuse clţl-va paşi că el se împiedică din nofi de spatele unei persoaue, spate care era garnisit cu o chingă puternică de piele purtlnd la capăt un clrlig de fier.
Trase Încet clrligul chingel şi Intorclnd persoana care o purta se găsi, faţă In faţă cu Georges Deschamps.
Dar In ce stare ! D-zeule puternic !!
Savantul nu fusese nici o dată bogat; dar Înainte era îmbrăcat curat şi cu Îngrijire pe clnd de astă dată corpul lui era Învăluit In zdrenţele cele inal puturoase iar pe cap purta un obiect care nu mal avea absolut nimic din forma lui primitivă, toate acestea Insă nu Împiedică pe savantul nostru de a uita In acelaşi timp mizeria şi cărucioara sa.
Căci a lui era cărucioara Încărcată cu ciol uri, de care se Împiedicase Serval.
Neguţătorul de ziare care acum avea figură omenească graţie Îngrijirilor caritabile ale Magdalenel, îl scoase cu o mină chinga de curea care II atlrua pe umeri şi cu cea l’altă puse la locul el cartea anticarului şi răpindu-1 ast-fel de odată din distragerea In care se găsea, II zise :
—	Val! Sărmanul mett priaten In ce stare te găsesc !...
—	Adevărul este că norocul nu m’a servit de loc, răspunse Deschamps.
—	Şi ce faci ? întreabă neguţătorul de ziare arunclndu-şl privirea asupra cărucioarei.
—	Negustorie, răspunse savantul.
El bine, scumpe Deschamps, nu te fe-
licit de loc, căci bancherul şi croitorul tăfl te lasă In halul ăsta...
—	Fiind că întlmplarea te-a scos In calea mea, după atlţea ani, aide să ne aşezăm aci pe piatră şi să vorbim puţin.
—	Nu, nu, răspunse negustorul de ziare, ziua e pe sftrşite şi avem o lungă cale de făcut.
—	Nu e aşa departe de aci, la Bastilia, ceva mal Înainte chiar, dar In sflrşit In direcţiunea acea.
—	Pe legea mea reluă negustorul de ziare, eşti un om strania, dar fiind-că vreafi să te iaC cu mine, vom tlrl astâ-seară cărucioara Împreună şi mline dimineaţă o vel duce proerietarulul.
—	Dar unde vom merge oară, dacă nu sunt prea indiscret ? întrebă neguţătorul de cioburi.
—	La nişte prieteni al mei, cari In curlnd Iţi vor fi şi ţie prieteni; dar să plecăm de aci,—pe drum Iţi voia explica eh totul.
—	Primesc cu plăcere propunerea ta, răspunse Deschamps, dar trebue să duc cărucioara ptnă la omul căruia aparţine şi unde o las In fie-care seară, el Îmi dă ceva parale In zilele i-o aduc aşa de bine Încărcată ca azi.
—	Unde locueşte comanditarul tâa ? Întrebă Serval.
—	Crezi că acest procedeu va fi corect? Întrebă Deschamps.
—	Aide, să nu pierdem prea multă vreme, trebue să sosim înainte ca să se Inop-teze acolo unde suntem aşteptaţi.
—	D-ta poate ; dar ea ?
—	Şi d-ta.
—	Am Început să nu price nimic şi numai pentru curiozitatea de a vedea cum are să se sflrşească această istorie, te urmez cu plăcere.
Cel doi bătrlrl, ambii titraţi al Univer-
sităţilor se lnhămară la cărucior ; cel eu chinza trăgea iar bătrlnul negustor de ziare lmpinzea de la spate.
Calea era lungă, dar nici unul nici altul n’aveaa aerul să o observe ; Serval şi Des-champ» ajunseră ast-tel In faţa magherniţei unde cel d’lntll îşi alesese domiciliul.
Ajunşi aci, negustorul de ziare se şterse pe frunte.
—	Ori şi cum, lungă fuse calea.
Apoi Invită pe prietenul sSO In magherniţă şi 11 rugă să se aşeze.
—	Aşteaptă-mă clte-va momente, mă Întorc Îndată.
Negustorul de ziare alergă Intr’un suflet
la Ştefan. Toi
locmal menajul lui Macquarz sflrşise cina şi Magdelena Îşi aşeza lucrurile la locul lor, clnd văzură pe bătrlnl sosind, cu toţii ll întrebară;
—	De sigur că n’al nimic Încă.
Serval Inclutat de succesul obţinut, es-clamă:
—	L’am găsit.
—	Unde e întrebă repede Macquart,
Bătrlnul se seărpină pe frunte, avea aerul să scoată o confidenţă cam grea de făcut.
—	El bine, ce este ? ce s’a lntlmplat ?
(Va urma).
CONSTANTIN SIMIONESCU
Doctorand In medicină
Paria, Boulevard Arago, 63 bis., Paria. Stabilit de mal mult timp In Paris şi fiind in real ţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile me) e persoanelor cari viu la Paris să se qon. sulte cu Dr. specialişti, asemenea se p « cere consnltatiunl si prin coresnnadentă. °
Băile Mitraszewschi
Strada Poliţiei, No. 4 ţi 6
Cel mal îngrijit şi mai bun STABILIMENT
UE
Băi de Abur şi de Putină.
MARE BA.SIN
pentru băl reci in apă filtrată şi duşi In mijlocul gradinei şi aranjat In modul cel mal frumos.
Deschis In toate zilele.
Dela 10— II sunt rezervate pentru dame
SOCIETATEA
de Basalt Artificial şi de Ceramica
De I» < 'otrocenl Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Soeietâţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu clte lei 25 de fie-care, la rasa de bancă leschek & C-ie, strada Lipscan. Nr> t
]>-na AAT]¥ A
renumita eărturăreasă care ghiceşte cu multă artă trecutul preseniut şi vitorui, locueşte în strada Romană, No. 348
AVIS IMPORTANT
Aduc la cunoştinţa onor. public din Capitală şi provincie că am mutat fabricele mele de:
Umbrele, Corsete şi Cravate
din STRADA GABROVENI No. 47
în STHAJDA CAHOAj Ao, O A (etagiul de sus)
V08T DEPOUL D-LUI PEAGBB «LA I7BBU-.
Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface orl-ce eerere a onor. public, rog să biue-voiască a visita Depoul mett unde se va putea convinge atât ce soliditatea mărfurilor cftt şi preţuiile foarte convenabile.
Cu distinsă stimă, M, AtOSJEJVfflA UM. Sucursale : Cale» Victoriei No. 8 şi No. 33 şi wtr. Şelar! No. 23

BIOSENA LE PEB8RIEI
GLYCER0PH0SPHAT DUBLU de Calciu şi de Fier efervescent.
Biosina este cel mai desăvârşit reconstituant şi tonic al organismului.
Aclumea sa puternică se exercită în acelaşi timp asupra sistemului nervos, osos, şi sanguin, adică asupra tuturor elementelor vitale.
Ea se recomandă in special prin întrebuinţarea sa şi prin gustul seu plăcut. Ne fiind cu baza de zahăr, ea convine tuturor temperamentelor, nu prov6că constipaţie şi pâte fi întrebuinţată şi de diabetici.
Luată la masă ea activează dipestiunea prin acidul carbonic ce .degajează si cure inlesnesce asimilarea ei.
LE PERDRIEL & Cie, PARIS.
Avis Important
Se face cunoscut onor. vizitatori al sta-ţiunel Buşteni, că Hote'u) Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă Îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente în condiţiunile cele mal avantaaioase, cu ziua, luna safi sezonul.
Restaurantul hotelului se recomandă eu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi cu vinurile cele mal alese, din viile d-lul Simulescu.
Noul antreprcnor-Hotel Buşteni.
Doctorul M. C0DREANU
2, Strada Stelen, 2
Consultapiunl dela ora 1—3 p. m.
pentru săraci gratis.
Doctorul ION NANU
SONERII ELECTRICE. — TELEFOANE F“‘ ”“1^campcLSo”"^"
INSTRUMENTE MECANICE. — MET ALURI.	----d» .on»»IU(.| pe timpul v.r.r
ŢEVI DE FIER. — ŢFVI de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMB.
FIERĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE, etc., etc.
E. DEHETRESCU MIREA
BUCUREŞTI. - No. 31, STRADA CAROLI, No. 31
CEL MAI MARE DEP0SIT
DE
CURELE ENGLEZEŞTI
De la 8. E. BTOKRIS & C©., Londra
Articole Technice. — Tuburi de Cancine. — Pompe, diferlle ilileme.—Mugamale pentru producte.—Arme pentru Ylnat. — Cartuşe. — Revolvere. — Kobinetărie. Abaest. — Manometre. — Bronzerie,
Depositul general al Sobelor Americane „LfllTH0IiDT’S„
Doctorul N. TH0MESCU
Medic primar al spitalului de copil. Piof>-sor la Facultatea de medicină s’a stabilit pe timpul verel la Bulev. Ghika —SINAI » — Bulev. Ghika
f
Iii. KOIIAA Galaţi şi Brăila
REPRESENTANT ŞI DEPOSITAR
PENTRU FABRICELE RENUMITE îN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE CHAMJL AiO Ai TA Eli, Viena
Aparate de Ape Gazoase, Syfoane, Umplntoaro, Sticle, etc. etc.
S. JBLEIQH & C-ie, Viena
8tide pentru sifoane din Bohemia, Sticle pentru limonadă, Sticle pentru vinuri, pentru bere, şampanie, cognac, etc. etc._
BRATBY & HINGHLIFFE Limited Manchester
Aparate d« fabricat Apa Gazoasă, Umplutorl englezeşti «Monarcli», Sticle, etc.
DAN lll IzAN DS Eimited Bamsiey
STICLE englezeşti pentru limonada
UMPLUTOR englezesc cunoscut ca cel mal bun, zis şi «Rapid Paragon», etc.
m gutuia* Bamsiey
_ SPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZEŞTI CELE MAI SOLIDE
JPreţuri carenţe stupă cerere gratie* şi franco
COGNAC I0SEPH ENGRAND
ANGOULE9IL ’/CO«NAC
Singurul succesor al casei I. E. Dulary
Fondată tn 1813
Posedlnd viile sale proprii In Breuil, unde distilează propriele sale recolte, este In stare a oferi onor. public cele mat fine şi
renumite COGNACU Casa cu mare repntaţiune Europeană IN BUTOAIE
48° hect. fr. 100
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţâ şi cu preţuri foarte moderate.
Cognac ordinar,
«	fin,	48°	«	«	lf.0
«	vechio,	47°	«	«	200
«	« superior, 45° «	« 3(»0
« fin champagne. 45° «	< 350
«	«	«	vechio	45°	*	«	50<i
«	«	«	foarte v.	45°	«	«	760
«	«	«	din 18" 8	44°	«	«	1000
«	«	«	din 1840	43°	«	*	1500
IN I.ÂZI
clte 13 atlcle «te 73 centllltre
Coguac O	fr.	20
<	1 stea,	«	24
«	2 stele,	«	36
«	fin champagne	3 stele «	48
«	« ve'hiO	O.	P.	«	60
»	« foarte vechio V. S. O. « 72
«	« extra calitate V. S O P. « 120
6 franci In plus pentru lăsi a 24 ju-mftt&ţi de sticle*
IULIUS HOLZNER
LAGOS
INSTALEAZĂ:
FABRICI
CĂ isAuidi
CUPTdRE CIRCULARE
DUPE SISTEME PROPRIE PAT’EIVT A'I'E
Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de
CÂAiÂAAAAfA
o aAIjve
ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT
CÂT SE POATE DE MARE
Friedrich Wannieck & Co.
BBENN
FABRICA de MAŞINI TURNATORIE DE FER'
FURNIStfZĂ ca SPECIALITATE:
MAŞINI
PENTRU
cărămidarii!
Sistem TH. GROKE
VAIVŢ UKI
SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE
APARATE DE TĂIAT!
PRJESE
DE MANA ŞI CU aburi
Pentru CĂRĂMIţlI, etc. etc.
FABRIf lLE UNITE ROMÂNE PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
FĂRĂ VITRIOL
Lipsit de orl-ce inconveniente, atît sanitare cP şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer.
GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale.
TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIFOANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco.
Serviciul TECII NIC Particular
PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECHNICE în CAPITALĂ şi PROVINCIE snb conducerea d-lui ar<-liltect
NICOLAE MEiEDEBU
BUCUREŞTI
Strada Semicerc, No 9 (Sfinţii Voovozî-Calea Griviţeî)
Facere de : PROECTE, PLANURÎ, DE VISE, Antimâsurătoare, EXPERTISE şi STUDlf în Anhitectură, Inginerie-hidraulică, Eiedrotedmicjă, Hotărnicie, Agronomie, Silvicultură şi Mine. Tot odată Serviciul se însărcinează şi cu executări de orl-ce lucrări noul şi cu reparaţiunî.
Doritorii din Provincie pentru orl-ce întrebări să bine-voească a însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit.
Se trimet cerere Prospecte şi condiţiun! de plată.
Orele de servicitt la «Biuropl Serviciului Teehnic Particular» sunt de la 9—12 a. ni. şi de la 3—6 p. m.
CHAMPAGNE DE LftPBERIE & G°»p
&A.UMUR «gi RE IMS
Proprietate exclusivă a casei IOSEPH ENGRAND In Angouldme In l&z! a 13 atlcle mar!
1.	Carte Blanche.frs. 18 || 4. Cuvde speciale.frs. 30
2.	Carte d’Or..* « 21	5. Cuvde de reaerve ..•••« 36
3.	Prima calitate.* 24 ]| 6. Grand vin extra.. 48
Pentru ultimele 4 calităţi, de Ia No. 3-6, 4 franci in plus pentru lăzi a
24 jumătăţi de butelii.
SINGURI! REPRESENTANŢI pentru TOATĂ ROMÎNIA
A9IORIJSO ItlOSES
BUCURESCI. — Strada Stravopoleos, 4. — BUGURESCI.
PAPIER FAYARD & MV.
Rai mult de */* de secol succes proclamă superior (atea sa In tratamentul de guturai, irftaţiuueî peptuiul, I fluenţa, dnreri reumatismale, «crijitlturl, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
RED1CARENT PHOSPHATIC
IM DE VIAIi
. VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile ae: ebdilitate generală, crescerea întârziată, con-i valescenţa lungă, auemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune; nervoase.
I Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El eomplectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi tn toata farmaciile.
REPRESENTANT PENTRU ROMĂNIA
VICTOR CUPESCC
INGINER
BUCUREŞTI. -BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(L&ngă ministerul Domeniilor)
Tipogafia „epoca M execută tot felul
de lucrări atingâtoare de această artă.
WATSOIV & YOUELL
|MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE]
BUCURESCÎ.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Begală.]
treerâtoriîT”marshall“
[ sunt recunoscute ca cele mal bune avCnd următoarele perlectiunl de im-1
portanţă capitală :
Tnha rie ntnl *re ® f,ne’ t****»	i* oe»
lUWd Ue	(diametru) m»I stroa.i.
Sitele de sus şi jos se mişcă în sens invers
oi o tnfni a devine nppotlbtii.
Sitele de la curăţitorile
ol no g> Fi.fonrt eljlnr dac» maţlua ar fl for-ţat& cat de inuli. '	'
Sitele au rame de oţel *1 «SJ Pleava ese odată cu paiele ^eoaoĂ‘£
' <$« patra oameni. Oalllfl «catar Atoare de la pale, ad nn aranjament parale iar de
$ rnli-e. prin oare ae evltA ou total uaarea osiilor menţionate.
Clirătirpa nrnrllipfplnr nu ^solutamente nimic de dorit, gra-UUId\lied prouucieior ^ aparatelor de curiere şi perfrciiuueî
; tobei. Grînele treerate pot fi puse direct la sac şi încărcate fără a le mal tre-e prin o vlnturfitoare.
Treerdtorea JfAAMiSCIMAAEE e sin//ura
, oare treeră productele aşa de curat, spre a il imediat aduse la văuzare
iTOT FELUL DE MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE!
Cere[l catalogul ituntrat M l ItfilMA M. I,
ii wmr
BUCUREŞTI - Tii
îl 3. — BUCUREŞTI