SERIA H—ANUL UL No. 538 NUMĂRUL 10 BANI Ediţii trreîi MERCURI 20 AUGUST 1897 NUMĂRUL 10 BANI ABONAHMTELE laeep l» 1 ţl 16 ale fle-eĂrel Iul fi m plătesc tot-d’a-una înainte In Bucuraţi la Casa Administraţi»! In judeţe şi dreinătate prin mandate peştale Un an In ţari 30 lei; In etreinttate 50 lei Şase Iun! ... 15 > > » 15 > Trei luni ... 8 * * » 13 » Un num Ir In străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BEDiUţIA No. I - STRADA CLEMENŢE! — No. t AlfUNCIUBILE In Bucureşti şi judeţe ea primase numai :1a ' Administraţie In străinătate, direct la administraţi* şi la toate oficiile de publicitate Anunţi ori la pag. IV......0.30 b. linia > » » III........1.— lei » * » » n..........3.— » > Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Ci unii reehli S0 bani TELEFON AD1UIIMTRI fi â Na. ». - CLEME a TEI - Nn 3 In contra Armenilor IEREMIADE IPOCRITE Cu dezgust suntem, din cînd în cînd, nevoiţi a ne ocupa de ieremiadele ipocrite ale presei guvernamentale, asupra aşa numitelor intemperante şi grosieritaţl delimbagiQ ale presei conservatoare. Daca lucrul nu ar fi de prisos, le-am putea închide gura acestor predicatori al moderaţiunel în lim-bagiQ, punîndu-I pe două coloane cum se obiclnueşte a sa pune înşelătorii în literatura sad în ştiinţa. In acest scop nu am avea de cît să luăm colecţia Voinţei Naţionale, nu maî departe de cît de la 1888, şi sa aratâm publicului — dacă el ar fi uitat — care era moderaţiu-nea, de ce expresii să serveaţi colectiviştii, ce gingaşii şi delicateţe ne aruncau în toate zilele. Ni se urca sîngele în obraz de indignare, numai amintindu-ne campaniile infame, atacurile personale, ultragele ignobile cu care eraQ acoperiţi toţi oamenii noştri politici. Nu mal era presă, era un adevărat gunoiU. Poftesc d-nil colectivişti şi în special Voinţa sa desmormintam asemenea murdării ? Sâ o spună. Cad dacă am face acest lucru, de sigur că l’am face nu pentru public care îşi aduce aminte şi ştie, ci pentru nasul acelor domnişori. Asta-zl, de ce ne învinovăţesc colectiviştii? De cîte-va expresii mal tari scăpate, cîte o data In fuga eondeiululi, or altă dală absolut necesare pentru a caracteriza o situaţie sau un om ? Colectiviştii se supără că ’l numim netrebnici. Cuvîntul nu are nimic injurios ca expresie, ci numai ca ideie, ceea ce este cu totul alt-ceva. Da, netrebnici sunt colectiviştii adică incapabili de o treaba rodnica şi cinstită, improprii pentru munca serioasă, lipsiţi de destoinicie în tot ce priveşte afacerile Statului. Dacă Voinţa, poate sa găsească un alt cuvînt de cit acela de netrebnic pentru a reprezenta tot ce noi gîndim despre colectivişti în aceasta privinţa, bine-vo-iască a ni-1 designa, şi noi luăm angajamentul a părăsi, pe netrebnic şi a întrebuinţa pe cel-lalt. Este un cuvînt care se cam potriveşte cu netrebnic, este nemernic. Dar nemernic nu exprima toata ideia, ci numai o parte a cuvîntulul netrebnic. Vom căuta totuşi la cea întîiO ocazie să utilizăm pe nemernic, cu atit mal mult, cu cît suntem siguri că nu vom desplăcea prea mult colectivităţel, de vreme ce cuvîntul de nemernic, a căpătat cetăţenia parlamentarismului de cînd d. Dim. Sturdza l’a pronunţat în Senat, la adresa miniştrilor conservatori! Dar să lăsăm mal bine aceste copilării care nu merita discuţie. Ceea ce se cere în discuţiele dintre noi, este buna credinţă, sinceritate, lipsa de injurii şi de ultragil personale, lipsa de lormulărl de calomnii şi de invective răutăcioase. Cu alte cuvinte fondul sa fie sincer şi serios. Cum că pe ici adversarul întrebuinţează un cuvînt malsonnant, cum pa pe dincolo, el va arunca o răutate, acestea nu înseamnă ca presa sa degradează, ca presa este degradata. Convingere şi onestitate în susţinere, iala norma după care să poate judeca o presa. Or, dacă ne punem din acest punct de vedere şi judecăm presa colectivista, ce idee putem sa ne formăm de ea? De sigur cea mal tristă. Un accent sincer nu înttlneştl, o mărturisire francă nu găseşti, de o nota onesta nu dai ! Totul este superficial şi mal cu seamă fals! O discuţie serioasa, nu e cu putinţă cu gazetele colectiviste. Ele sunt aproape cristalizate în expresii şi gtndire. Aceleaşi clişeurl, aceleaşi banalităţi sarbede asupra bine-faceri-lor partidului liberal, care acopereau coloanele lor cu 15 ani în urmă le găseşti şi astazl. Nici o suflare de emancipare şi de originalitate!! De acea, de cît să facă morală gazetelor noastre, ar fi mal folositor pentru presa colectivistă sa cauta a întrebuinţa accente mal sincere, aprecieri mal ad-hoc; sa caute aşi reînoi materialul învechit al polemicilor şi a discuţiilor cu adversarii. Şi fâcînd aceasta, noi cel întîl le am scuza intemperanţele de limbagitt pe care din cînd în cînd orî-ce scriitor este ispitit de a le întrebuinţa. „NEVOILE MOMENTULUI" In sfişit cunoaştem programul aure-lianiştilor! D. C. Dimitrescu-IaşI, in numărul de erl al Drapelului, ne dă în puţine, dar bine simţite cuvinte, schiţa acestui program. Sunt mari, sunt strălucite năzuinţele aurelianiştilor. Vedeţi numai: «Pe cel de al douilea curent (curentul aurelianist) 11 vedeam din contră, ma! Îndrăzneţ, cu privirile Îndreptate spre viitor, lulnd trecutul ca un simplu punct de plecare, dtndu-şl osteneala să studieze şi să priceapă nevoile momentului, imbrăţoştnd cu căldură soarta păturilor democratice, şi căutlnd să dea satisfacţiune nâzuinţilor diu ce In ce mal puternice ale acestor straturi sociale; desbrăcat de prejudecăţi, şi căutlnd să se călăuzească in rezolvirea problemelor sociale şi politice, de luminile ştiinţei moderne.» Adică aurelianiştil «’şl dab osteneala să priceapă nevoile momentului,» «îmbrăţoşează cu căldură soarta păturilor democratice, căutlnd să de» satisfacţie năzuinţelor din ce In ce mal puternice ale acestor straturi», operaţie pentru care, spre a o executa, fac apel şi useazâ de «luminile ştiinţei moderne.» Ce mal beţie de cuvinte înşirate cu mult gust, dar de sigur intr’un moment cînd autorul lor să folosea de privilegiul legel repaosulul duminical, pentru realisarea căruia d. Aurelian nu a recurs la «luminile ştiinţei moderne» ci la aplausele «funcţionarilor comerciali». E frumos să spui că-ţî îndrepţi privirile spre viitor, că îmbrăţişezi cu căldură soarta păturilor democratice, dar a spune aceasta ori a nu spune nimic e tot una. Ar fi fost mal frumos să spui care ’ţf este ţinta, privind spre viitor, şi cum înţelegi să dai satisfacţie năzuinţelor păturilor democratice. Sunt Insă două cuvinte în articolul-program al Drapelului, care în adevăr ab un înţeles lămurit şi de pus imediat în practica. Acestea sunt: nevoile momentului-, el, da, satisfacerea acestor nevoi a fost în totdeuna devisa d-lor Au-relian-Mlrzescu & Co. «Nevoile momentului» bată-le să le bată ! Serbarea naţională de la Mediaş (D« lt corespondentul noetru special) Mediaş, 16 August. înţelegerea romîno-sdsescă Banchetul dat ieri de Asociaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura poporului romîn, a avut un efect la car» nu s’a aşteptat nimeni, anume: înţelegerea romîno-săsească. Ca cititorii să înţeleagă importanţa acestui lucru, ne permitem a da următoarele lămuriri : Oraşul Mediaş e în mare parte oraş săsesc. Primirea ce s’u făcut Asocia-ţiunei a fost entusiastâ, de un entu-siasm înălţător, cum numai la romlnii transilvăneni se poate vedea. Popula-ţiunea săsească însă, deşi bine-voitoare, totuşi s’a ţinut în rezervă faţă de ro-mîni. însufleţirea romînilor insă ; dragostea lor de limbă, devotamentul pentru cauta naţională, a dezgheţat atU de mult pe saşi, în cît înwpuse a se forma un curent filo-romîn între dinşii. Un sas bătrîn, d. dr. Mnyer vorbind cu corespondentul d-voastr», i-a spus : — De vr’o 20 de ani spun mereu că noi saşii trebue să ne aliăm cu romî-nii în potriva stăpînirei ungureşti, sau cel puţin să-i luăm de pildă în acţiunea noastră culturală şi politică ! La banchet apoi, d. G. Pop de Bă-seşti ridicînd un pahar pentru saşii din Mediaş şi accentuînd solidaritatea firească ce ar trebui să existe între ro-mîni şi saşi, primarul Iriedrich Theil, cu lacrămi în ochi, mulţumeşte pentru bunele sentimente ale romînilor faţă de saşi şi declară că in Mediaş a lucrat mereu în senzul înţelegereî romîno-să-seşti şi poate să se mindrească azi cu rezultatele pe cari le-a obţinut. Speră că identicele nevoi în crrind vor uni pe romîni şi pe saşi. Toastul a produs un efect minunat şi la dorinţa preşedintelui Asociaţiunel muzica a cintat imnul săsesc Sieben-blirgen Land des Segens. Concertul Cuvintele primarului Friedrich Theil aii avut un viii răsunet printre saşii din Mediaş. Eraă toţi voioşi şi ca să dovedească romînilor că împărtăşesc vederile primarului, aă venit în număr foarte mare, — familiile cele mat notabile, - la concertul Asociaţiunel. Din partea lor romînii, drept genti-leţă faţă de saşi, au modifi .at imediat programul concertului şi după Deşteap-tă-te Romlne s’a cîntat imnul săsesc. Ambele imnuri au fost întîmpinate cu o explozie de aplause. Cele l’alte puncte ale programului de asemeni aă fost puţin modificate, cîntîndu-se imnul german YVacht am Rhein şi uvertura din Orp-lieus in der Unterwelt. A doua şedinţă Simbătă dimineaţa s’a deschis a doua şedinţă asociaţiunel Transilvane sub preşedinţia d-lui I. M. Moldovanu, vicar al mitropoliei din Blaj, şi membru al Academiei Romine. După vr’o două ore de discuţii, asupra rapoartelor fie-cărei comisiunt, s’a dat citire raportului comisiunel, alese pentru a studia proiectul înfiinţării. Casei Naţionale. Comisiunea în raportul său conchide la primirea proiectului, ceea ce produce furtunoase aplauze din partea majorităţii membrilor Asociaţiunel. Preşedintele, co^siderînd că acest proiect are o însemnătate capitală, a declarat că discuţiunea se va t'tcepe în şedinţa a treia, care se va ţine Simbătă seara. D. Stroe Belloescu, fost director al liceului din Birlad, entusiasmat de puternica mişcare culturală a romînilor de aici, declară că face o donaţiune de 20,000 lei Asociaţiunel, pentru scopuri culturale. Donaţiunea neaşteaptată a d-lui Belloescu, a produs un entusiazm indescriptibil; aplausele şi strigătele de Să trăiască păreau a nu mai conteni. Preşedintele mulţumeşte d-lui Belloescu de această donaţiune, exprimînd speranţa că exemplul d-sale va fi urmat şi de alţi romîni transilvăneni emigraţi în Romînia. Centralizarea culturală politică Simbătă seara s’a început discuţia asupra proiectului Casei Naţionale. Ptnă în momentul de a seri aceste rînduri nu s’a decis încă nimic, deşi www.dacoromanica.ro discuţia urmează deja de vr’o patru ore. O discuţie din cele mal palpitant», căci prin Casa Naţională e vorba de a se centraliza la Sibiu, mişcarea culturală şi prin urmare şi cea politică. Adică, e vorba de a se crea o capitală pentru cele trei milioane de romîni din Transilvania, Banat, Crişiana şi Ma-ramurăş. Foarte mulţi romîni însă, mai ales cei din Braşov, Blaj ţi Arad sunt în contra centralizării, căci... fie-care din aceste oraşe invidiează Sibiul. Majoritatea însă este pentru centralizare, nu atit mai vîrtos, că această idee este mult înlesnită şi in urma donaţiunei d-lui Stroe Belloesru, căci Casa Naţională reclamă o cheltuială de peste 250.000 lei. BOX O foarte ciudată ştire ab publicat erl ziarele bucureştene. Se zice anume că, pe cînd domnul general Budişteanu era ministru de războia. a comandat unei fabrice de arme din Franţa, un număr oare-care de revolvere, necesare armatei noastre ; că sosind aceste revolvere in ţară, s’a observat că se neglijase a se contracta cu numita fabrică şi furni*area cartuşelor cu praful lor special, furnitură pe care acea fabrică refuză acum să o îndeplinească. Ministerul de războiţi se află dar în nu tocmai fericita situaţie de a avea revolvere fără să aibă cartuşe pentru ele. Acest fapt, datorit înaltei priceperi a unul general, care a căutat să facă scandal în jurul armei Manlicher pe care a calificat-o de ciomag, pe motivul că-1 lipseşte praful, constitue o stranie coincidenţă. Tocmai cu ce a voit acest general să lovească în adversari fără să reuşească, să găseşte el acum vinovat şi, de unde calificase ciomag arma Manlicher. să poate cu drept cuvînt califica box revolverul comandat la fabrica franceză. Nici o faptă fără răsplată. DIN STREINĂTATE Pacea greco-turcă _ Cu toate siliuţele, negocierile pentru Încheierea păcii Intre Turcia şi Grecia tot n’aO putut ajunge la bun sfîrşit. Piedica o formează, de atîta vreme, chestiunea despăgubirii du război şi aceea a retragerii trupelor turceşti din Tes'alia. Nici Puterile nu sunt deplin Înţelese, după cit se pare, nici Grecia nu e dispusă să facă ceea ce trebuie pentru asigurarea despăgubirii de războia. Dni y News din Londra s >une i-ă contele Mu-ravieff ar fi ueclarat d-lul Hanotaux, că Rusia are de gind sâ meargă mină In mină cu Germania In tratările păcii turco-grece. Din Constantinopole se snunţâ că art. 6 al proiectului de tratat, la contra căruia a protestat Anglia, hotăreşte că, după ratificarea tratatului, trupele turceşti se vor retrage la Nord, de a-lungul rlulul Salamuria şi la răsărit de-a-lungul dniel ferate Larissa-Volo, ocuplnd aceste oraşe. Terminele ratelor despăgubirel vor fl stabilite în tratatul definitiv In aşa chip In cit ultima rată să se plătească In cel mal scurt timp; puterile vor mijloci In această privinţă. Plăţile se vor face In trei rate. După fie-care rată, se va libera o parte din teritoriul ocupat; după a doua rată, trupele turceşti se vor concentra spre Volo, de unde vor pleca cu desă-vlrşire după ultima rată. Cheitinnea controlului Politische Correspondene primeşte din Atena o scrisoare In care se spuue că. cercurile competente, nu aprobă atitudinea acelei părţi din presa grecească ce tot mal întreţine in opi-niunea publică speranţa că Puterile vor renunţa la Înfiinţarea controlului asupra fiuanţelor greceşti. Ar fi mult mal bine, după părerea a-ceior rercurl. dacă ţara ar fi pregătita a se Împăca cu necesitatea neinlătnrabilă a controlului. Guvernul atenian şi contează cu această necesitate, şi, In loc să desfăşura o rez'steDţâ lipsită de orî-ce perspectivă, lşllntrebuinţează activitatea Intru găsirea acelor 23 de milioane trebuitoare pentru plata primei rate. Silinţe e sale nu par insă a fi Încoronate de un deplin succes. Marii capitalişti greci din străină:ate nu se prea arată dispuşi a veni în ajutorul guvernului. Ethulke Hetalria Din Atena se anunţă că faimoasa «Ethnike Ha-taina> şi-a reînceput activitatea. Societatea aceasta Începe din noti să propage ideia continuării războiului şi comitetul central a ordonat filialelor din provincie să agite in acest scuz opiniunea publică Această reinviare a Ethnike Hatairiel a provocat—zice «Neue freie Presse — indignare* minorităţii poporului şi cercurile dirigniloare speră că agitatorii societăţii nu vor reuşi să provoace din nod o mişcare cind ţa a are atîta nevoie de linişte. Totuşi pentru toate ca'urile, ministrul-preşedinte Rkallis a declarat unor diplomaţi străini din Atkenacă guvernul a luat măsuri ca, eventual, sâ reprime chiar cu forţa aceasta acţiunea periculoasă. Foreigu. TRIBUNA LITERARA Un captiv E ora 1 după prlnz. Pe calea Victoriei, arsă de razele unul soare de Iulie, circulaţiunea e mal mică de cît In orice timp al zilei. Lespezile troluarulul din spre soare, felinarele, zidurile, te dogoresc cînd te apropii de ele. Trecători sunt numai aceia pe care nevoea nu-I lasă în casă la asemenea oră. Trec plictisiţi impărţitor) de scrisori gtfiind de mult. umblet ; clnd şi clnd, cîte-un bragagib întinde o bragâ unul băiat de prăvălie şi porneşte iar Înainte cu ochii Închişi par’ră de puternica lumină a soarelui. Tramcarele grele trec huruind asurzitor, dudnd pe distanţele mari oameni cari alt-fel ar merge pe jos, nu in trăsură. Peste tot se vede plictiseala şi toropeala zilei de Iulie intr’un oraş mare, Ce fericiţi sunt, acel cărora timpul şi banii le permit să se retragă la munte ori la mare. In această arşiţă nesuferită, la poarta unei rase, stă glnditoare o fiinţă care n’a venit de voea sa aci şi nici n’are ce căuta : e un vultur. Această pasăre mindră, pe care o ştii că odată a domnit pe piscurile munţilor, deasupra cărora se rotea falnic ca un suveran absolut şi temut, face un contrast foarte strania şi de milă faţă de proza ce ţi se desfăşura Înaintea ochilor, şi-ţi arată cit de mici sunt oamenii cînd n’ab de cine să se teamă. De cîte ori trec pe la poarta aceea mă uit să-l văd, De multe ori 11 văd stind înăuntru n»-miş-cât pe un lemn, contemplind par’câ cu o infinită milă pe tovarăşul săO de mizerie, un şoim tot aşa de mindru şi de nemişcat de lemnul săb de care e legat. Vulturul e liber. Pe semne c’a văzut stăpînul săb că nu mal poate părăsi mormîntul în care l’a pus din viaţă. Când 11 amorţesc aripele lui. tăiate şi pocite de mizerie, atunci vine la poartă, bate din aripi şi se avîntă spre Nord tot-d’a-una. 0 clipă îşi închipue că iar s’a înălţat spre nori. Muşchii Iul Insă amorţiţi şi penele rupte şi căzute 11 aduc la cruda realitate Împreună cu gardistul care T cunoaşte şi ’l mână de la spate, El mânat ca o oae! El care în ţara sa n’a mers, ci numai a sfidat pământul din Înălţime! Ce deriziune! Când văd această scenă ’ml aduc aminte de un tabloQ pe care l’am văzut de mult şi care reprezenta pe Napoleon la S-ta Elena şi pe Hudson Lowe cum îl insultă. Englezul se apropie şi ’l salută în rîs, iar împăratul, fârăcavre-un muşchio al feţei să trădeze ceva, se uită senin înainte. M’am oprit de multe or! şi m’am uitat la vultur, de la poartă. Penele lut, care altă dată eraa curate şi netede, acuma-s sbîr-lite, murdare şi smulse. Ghiarele care altă dată atingeab stîncele pleşuve şi ascuţite, acum se tîrâsc pe pietre cubice şi pe baz dt artificial. Numai în ochi ’l-a rămas toată maiestatea luî trecută. Lingă poartă, stă şi se uită ore întregi spre stradă şi spre orizontul mal deschis puţin spre biserică. Par’cănicI nu vede mizeria in care stăpînul (!) săb — ce ironie ! — l-a aruncat ca ornament de curte. Clnd cuprins de milă mă opresc să-l privesc atent, îmi pare că el înţelege ceea-ce simt eb pentru dlnsul şi par’că ’ml zice : — «O unice amic! De ce nu poţi să ’ml dai ajutor! Tu ştii că eb n’am fost aşa tot-d’a-una. Ah, nimic nu-ral face mal răb de cit aducerea aminte de locurile unde ara fost omnipotent odată, unde aveam unde să-mi întind aripile cînd mă suiam peste nori şi peste fulgere şi priveam în jos ploaea. Aci zidurile, la care mă uit cu dispreţ şi silă, mă înăbuşă. Din ziua cînd am căzut prins prin mişelie şi am încăput pe mlinele unor pitici de oameni, eb n’am mal văzut clipă senină In viaţa mea. Mult timp n’am vrut să mănînc mlncarea pe care josnica fiinţă numită om mi-o oferea. Dar n’am voit să rup cu viaţa In aşa mod nedemn de un suveran. Acel care mă ţine aici vine si cearcă să mă mîn-gfie. Dar respectul Irecutulul, unit cu dispreţul şi nepăsarea din ochii mei U ţin la distanţa ce tot-de-auna trebuie sâ existe ptnâ la mine*. «Cum, doamne, să ştab eb aci? La ce folos ? Ca ornament ? O ironie! Eb EPOCA sunt ornamentul munţilor falnice şi al norilor, nu al unei curţt zgomotoase, obscure, fără verdeaţa şi ucigătoare ! A rare-orl văd pe sus tare trecînd cîte un vultur fără să mă vadă. Ah, cum mă sting aici! aici, unde n’am ce c' uta. Din toate timpurile primăvara mă atinge mal n uit in suflet şi vara mă plictiseşte. Vezi cern mă coc aci ? Singurul lucru pe eare-1 mal aştept e moartea. Aşta-ţl spun ţie, dar către cel din jurul meu nu arăt de cit dispreţul şi nepăsarea». Şi cînd plec de lingă acest vultur, pe care’l iubesc ca pe un condamnat pe nedrept, orbii lui rotunzi, senini şi mîn-dri pnr’că mă privesc mere® şi mă întreabă unde plec fără să-I dafl ajutor. Şi clnd părăsind Capitala mă arunc şi ed într’un vagon ca să mă duc la munte, mi-aduc aminte de nefericitul captiv cu aripele tăiate. IMF^EMAŢn Se dă cu siguranţă ştirea că A. S. R. Principele Ferdinand va fi înaintat, pe ziua de 30 August, la gradul de general. . După cum am anunţat, în locul contelui d. Leyden, ministru al Germaniei la Bucureşti,—transferat în aceeaşi calitate la Tokio, in Japonia, — va ti numit contele de Bray—Steinburg, actualmente ministru plenipotenţiar la Sto-ckolm. Înainte de a fi numit la Stockolm, contele de Bray— Steinburg a ocupat postul de ministru plenipontenţiar al Germaniei ia Belgrad, unde a avutstrînse legături de prietenie cu fostul rege al Serbiei, Milan Obrenovicl. Contesa de Bray— Steinburg, soţia noului ministu, este de origină rusă şi o distinsă amatoare de pictură. Toate casieriile de judeţ aii primit ordin ca prin perceptorii fiscali să urmărească cu stăruinţă încasările, nelăsînd să treacă timpul pentru ca locuitorii de la sate să-şi vindă griul, căci atunci cu greii se va mai putea încasa ceva. Felicitările vor fi primite astă-zl In localul legaţiunel Imperiale Otomane. Inspectoratul general primar După cum am anunţat d. C. Meissner, fost inspector general al învăţă mîntulut secundar sub ministerul d-lui Tache Io-nescu, va fi din noii num t într’acest post, în locul d-lui Ştefan C. Ioan. Putem da astă-zl noui amănunte asupra acestui fapt. Primul şi principalul motiv care a determinat pe d. Haret ca să facă această numire, este incapacitatea şi ignoranţa crasă de care a dat probă actualul inspector general. Am putea să nu insistăm asupra acestei împrejurări, ambele aceste calităţi ale d-lui Ioan fiind in deajuns de bine cunoscute în public. Totuşi e bine să precizăm Unul din cei dintiiu care a descoperit meritele d-lui Ioan a fost d. C. Dimitrescu-laşi. Fiind însărcinat să compună comisia-nea pentru modificarea programelor analitice ale şcoalelor primare, d Dimitrescu a refuzat categoric să ia pe d. St. C. Ion. întrebat pentru ce tratează cu refuz ye inspectorul general, d. Dimitrescu a declarat că In şcoalele primare nu se învaţă limba franceză, singura materie, In care d. Ioan este special. Această zeflemea a produs mare impresie în cercurile scolastice, confirmînd astfel părerea curentă asupra nulităţeî pedagogice a inspectorului general. De atunci, d. Ioan a fost sistematic lăsat la o parte din toate combinaţiile, la cari situaţia şi înaltol post ce ocupa îl desemnau. 1). St. Sihleanu, protectorul d-lui Ioan în lumea aceasta şi probabil în cea viitoare, amintea regulat d-lui Haretu despre protejatul său, ori de cîte ori era vorba despre formarea vre-unei comisiuni. Ministrul însă răspundea invariabil că nu poate numi pe d. Ioan, de oare-ce limba franceză nu se Învaţă în şcoalele primare. Se ştie că d. Ştefan C. Ioan este titularul catedrei dc limba franceză la liceul din Focşani. * * * Se asigură că, din causa situaţiunel financiare, miliţenil nu vor mal fi concentraţi anul acesta. Ciţî-va profesori din Sofia aii sosit în Capitală, pentru a visita instituţiunile noastre culturale. In aceast scop, o cerere de autorizare a fost adresată ministrului şcoalelor. Din Capitală, profesorii bulgari vor pbca să vistieze şi alte localităţi din ţară, între cari şi laşul ale căruia instituţii culturale îl indică, de mal înainte, ca un centru scolastic important. Marele organ parizian, Gaulois, anunţa că pricina conflictului anglo-ger-man, izbucnit în cursul anului acestuia la TransVaal, ar fi un romin, care poartă numele de Albu. Emigrat acum 18 ani, din Galaţi, la colonia Capului, Albu a izbutit în scurt timp să realiseze o mare avere şi să devină omul de încredere al lui Cecil Rhodes, guvernatorul bogatei provincii. Albu e un mare duşman al Germanilor şi insligaţiilor sale se datoreşte izbucnirea conflictului, care a emoţionat lumea. Se ştie că regia monopolurilor tutunurilor are un chioşc special la expoziţia din Bruxelles, în care debitează productele sale. După cererea şefului chioşcului, d. Alexandru Poitevin, s’atî dat ordine ma-nufa' turel de tutun din Iaşi de a trimite 20.000 ţigări, purtînd eticheta laşi, spre a fi puse în vînzare. Ast-tel, ambele manufacturi de tutun din ţară vor avea produsele lor la expoziţie. In primele zile ale lunel viitoare se va face recepţiunea provizorie a penitenciarului de ta Doftana. Apoi se va publica licitaţiunea pentru luminatul şi încălzitul acestui penitenciar. La Focşani s’a înfiinţat o societate de economie a funcţionarilor publici din judeţul Putna, numită Viitorul. Această societate va începe să funcţioneze de la 1 Septembrie viitor. D. baron de Gevers, ministru Ţărilor de Jos la Bucureşti, a sosit a-searâ în Capitală venind de la Sinaia. Locotenentul de cavalerie, Corneliu Popescu, s’a sinucis la Ztlrieh în Elveţia. Telegrama, care anunţă aceasta tristă veste, nu dă nici un alt detalia. Se crede că pricina acestui act desperat ar fi eterna dragoste. D. Dim. I. Chica, secretar general al ministerului afacerilor străine, a fost însărcinat de guvern ca să prezinte astă-zl Excelenţei Sale Kiazim-bey. ministrul plenipotenţiar al Turciei, felicitările guvernului pentru a 21-a aniversare a suirel pe tron a Sultanului Ab-dul Harnici. Aniversarea Sultanului Constantinopol, 18 August. Comunicat oficial. —O iradea ordonă că felicitările cu prilegiul suirei pe tron a Sultanului, să se prezinte la Yldiz-Kiosk, la 19 August. Constantinopol, 18 August. Pentru sărbătorirea suirei pe tron a Sultanului, care se va face mîine, s au luat măsuri de siguranţă extra-ordinare. Odată hotărîtă izgonirea d-lui Ioan, rămînea de prevăzut la înlocuirea sa. D. Haret vrea să fie cu ori-ce preţ om al şcoalai, cel puţin aşa spune d-sa. De aceea, cel întiiii lucru la care s’a gîndit a fost readucerea d-lui C. Meissner, în capul învăţămîntului primar. Era chestiunea însă dacă acesta va primi, întrebat după cum am spus, d. Meis sner a consultat pe ctţl-va amici, cari i-afl declarat că nu văd nici un inconvenient la revenirea d-sale In capul învăţămîntulul primar. Un viu schimb de scrisori s’a urmat între ministru, pe cînd îşi urma cura în Carlsbad şi fostul inspector, iar cînd d. Haret s'a reîntors în ţară, d. Meissner a fost chemat la Bucureşti. In urma acceptării sale, s’a decis ca d. Ştefan C. Ioan să treacă inspector secundar, în locul d lui Burlă demisionat, după cum se ştie în ziua de 4 Iulie trecut. Pentru ca hapul să nu se pară prea amar, retrogradarea aceasta va fi prezentată publicului ca o avansare. In urma stăruinţelor d-lui Ioan, s’a hotărît ca, In decretul de numire, să se meuţioneze că d-sa este avansat la gradul da inspector secundar. Ce fel de avansare este aceasta, publicul va judeca. De o camdată va fi de ajuns să spunem, că de la 1200 lei leafă, d. Ioan se coboară la 800,— deosebit de alte prerogative. E întocmai povestea fabulei, pe care nu mai e nevoie să o amintim. ŞTIM MABUKTE * Ministerul de interne a aprobat rezultatul lieitaţiunel ţinute la primăria Tlrgo-vişte pentru construirea prăvăliilor din tîr-gul săptămtnal ce se ţine In acel oraş. După deviz, aceasta lucrare se urcă la suma de 50.000 lei. Camera grecească Atena, 18 August. Camera deputaţilor. — D. Rallis explică convocarea Camerei, care s’a făcut pentru o se vota duă două-spre-zecimi provizorii şi reţinerea asupra excedentului stafidelor. Mai declară că ministerul are nevoie de încrederea absolută a Camerei pentru a rămîne la putere. D. Delyannis declară că ori-ce disidenţă ar fi nefastă şi că votul său ca şi al prietenilor săi, va fi un vot de încredere absolută. Proiectul de reţinere asupra excedentului producţiunei stafidelor, se votează în primă citire. Se închide apoi incidentul produs alai-tă-eri între d-nii Levidis şi Grivas. d. Le-vidis a declarat că rechemarea d-lui Grivas din escadra de Vest n’avea nimic personal. D. Grivas şi-a exprimat părerile de rău pentru acest incident. Tratările de pace Constantinopol, 18 August. Poarta a cerut din nou ca încheerea păcii să fie grăbită; a arătat ca motiv sumă mare la care se ridică cheltuielile zilnice ale ocupaţiunei Tesaliei de către armata de operaţiuni. Constantinopol, 18 August. Astăzi a avut loc o întrunire a ambasadorilor. Colonia, 18 August. Discutînd ştirea că Grecia vrea să angajeze birurile asupra tutunului şi asupra timbrului, pentru plata despăgubirei de răsboiu, Gazeta Coloniei spune : Nucre-dem că cabinetul din Berlin o să aprobe întrebuinţarea acestor impozite. înainte ca guvernul grec să fi avut o explicaţie cu vechii săi creditori şi că supraveghiarea finanţelor Greciei de către puteri să fi intrat în vigoare. Numai în cazul cînd aceste două condiţiuni ar fi împlinite, am putea să recomandăm vechilor creditori ai Greciei a-i pune din nou la dispoziţie aceste două impozite în chestie. In contra armenilor Censtantinopol, 18 August. Poliţia a ordonat o numărare a Armenilor, pentru a şti clţldin ei se oftă în fie-care casă; această măsură pri-cinusşle o nelinişte mare printre dînşii. Pohţia declară ca pricină■ a acestei numărări, căutarea a doui membri din grupul autor al ultimelor atentate, din care nouă inşi aii fost deja arestaţi. Procesul Armenilor se va începe săp-tăr.dna viitoare. Ajutoarele din Galaţi (Corespondenţă specială a EpoeeI) ECOURI *** Numărul locurilor de bursieri vacante în şcoalele normale : 79 în şcoala normală Carol I din Clmpu-Gung ; 41 în şcoala normală Vasile Lupu din Iaşi; 21 în şcoala normală din Birlad ; 27 în şcoala normală din Galaţi; 35 în şcoala normală din Craiova ; 39 In azilul Elena Doamna; 20 In şcoala normală de institutori din Capitală şi 34 in şcoala normală de institutori din Iaşi. Joi 14 August, ora 8 seara d. Sig' muud Prager a oferit personalului săfl SU' pirior, în grădina Oppler un banchet. Domnu, doamna şi d şoara Prager afl primit pe Invitaţi cu o amabilitate deosebită. In capul mesei a luat loc familia Prager, apoi personalul, aşezaţi după etate cu soliile îor. In tot timpul mesei a fost o animaţie de nedeseris. Nu se vedea diferenţa Intre şef şi funcţionar. D. Prager a ridicat un toast lu sănătatea funcţionarilor săi şi a familielor lor. Mal multe toaste s’afi ridicat de funeţio nari, mal ales toastul ridicat de d. B. Klein, cel mal vechio funcţionar al casei Prager, a fost remarcabil, prin faptul că făeînd biografia d-lui Prager a găsit ua mare echoU în asistenţă, pentru care d. Prager i a mul ţumit din inimă. In urmă s’a dansat plnă la ziuă. «** In seara dt 10 August a avut loc balul dat de soc. «Cultura» a domnişoarelor din Piatra-N. . Cu toate piedicile puse de soc. «Caritatea» şi «Tinerimea studioasă», balul a avut Un succes neaşteptat, datorit Iu mare parte comitetului, prezidat de energica d ră Elise MarcovicI şi sLrtUuilor cart se află acolo In vilegiatură. Dar In fine ajutoarele s’afl distribuit; ce rost mal are comisia numită de ministrul de interne ? De sigur că aici este iar vre-o maşinărie Îndreptată contra primarului, Înjghebată de prefect, ca să se facă şi din această afacere primarului un nofl cap de acusaţie. Ajutoarele fiind deja distribuite, comisia numită de ministru din adversari al primarului nu va avea de cit să constate uşurinţa cu care s’a făcut această distribuire, nedreptăţile comisise şi va primi pllngerile celor cari nu aO primit nici un ajutor şi al căror număr este foarte mare. De aci acu-saţil nouă aduse primarului, d. Cavallotti va găsi materie nouă pentru chilomelricele sale articole şi viaţa d-)ul C. Plesnită In fruntea comunei se va scurta din ce In ce ptnă ce va fi silit să-şi ia rămas bun. E o frumuseţe lupta aceasta angajată Intre colectivişti. Să aşteptăm. Iris Fuga contrabandiştilor din laşi (Prin fir telegrafic) Iaşi, 18 August. Italienii implicaţi în marea contra-ban-dă, despre care v’am trimis relaţii amănunţite, au reuşit să fugă azi din Iaşi, spre Austria, probabil prin Iţcani. Oficiul vamal din Galaţi a denunţat azi parchetului din Iaşi, că aceeaşi italieni aii frustat cu sume mari şi Statul, căci expediind marmora cioplită, pe care aii adus’o din Italta, la adresa primăriei din Iaşi, oficiul vamal s’a mulţumit numui cu declaraţia italienilor că marmora este necioplită. Prin urmare s’a plătit o taxă mult mai mică pentru ea. Abia acum după descoperirea din Iaşi, a aflat şi oficiul vamal din Galaţi, că buna-l credinţă a fost surprinsă de italieni. r»l VKHtSE DIN CAPITALA O afacere mlaterioaaă. — ErI după a-miazi a Încetat din viaţă In strada Pandurilor li, o copilă In vlrstă numai de 1 an şi jumă-tale, fiica d rel Olga Schwartz şi care era dată spre îngrijire femeel Janeta Lovicl. In urina cercetărilor făcete asupra cadavrului copila), de către medicul comunal resp c-tiv, acesta a ordonat transportarea lui la Morgă, pentru a i se face autopsia, de oare ce suut banuell că copila ar fi murit din cauza relelor tratamente şi mal cu seamă diu cauza mizeriei In care intenţionat era ţinută. Pina la facerea autopsiei,cercelările urinează pentru descoperirea adevărului. Sinucidere.—ErI seară, sub comisarul sec-ţiun»I 17, a găsit In grădina Teifl cadavrul unul bărbat care părea a fi In vlrstă de 30 de ani. Lingă cadavru agentul poliţiei a găsit şi un revolver cu şase focuri, din cari două cartuşe eraO trase. Din cercetările făcute de secţiunea respectivă rezultă că sinucisul este un anume Mitică M hnlaehe Păun, de profesiune dulgher, fiul lui Mihalache Căruţaşul, domiciliat In strada Tănă-sescu 1 _ _ Mitică Păun şi-a pus capăt zilelor din cauza mizeriei şi din cauza unei boale incurabile de care suferia de mal mult timp Peutru a pune la cale proiectul săfl de sinucidere, Păun a furat de cu ziua revolverul tatălui săt) şi pe seară s'a dus In grădina Teiului, unde trăgîu-du-şl două focuri de revolver în piept a rămas mort pe loc. , Parchetul fiind anunţat despre această sinucidere a ordonat transportarea cadavrului la Morgă. DINJABA Galaţi, 17 August, 1897. In «Epoca» de azi citesc la rubrica «Informaţii» că ministrul de interne ar fi numit o comisie, alcătuită din d-nil G. Şişman, prim preşedinte al curţii de apel locale, D. Zorib5, G. Nicorescu şi G. Cavalliotti, ca să distribueascâ ajutoarele acordate victimelor inundaţiilor din Galaţi şi din judeţul Co-vurluifl. Numirea unei asemenea comisii tocmai acuma e In drept a pune In mirare pe toată lumea, cînd se ştie că la Galaţi ajutoarele, de cari se vorbeşte mal sus, s’afl distribuit toate şi din fondurile strîuse n’ail mal rămas nici o lăseae. Se adanasere In total aproape 90.000 lei cu cel 30 000 lei acordaţi de Majestatea Sa Regele. O comisie compusă din d-nil Mondo Meudl, (P. RadovicI şi primarul C. Plesnila aU stabilit un tablofl al celor cari meritai! să fie ajutaţi, Impărţiiidu-se în şease categorii. Acest tablofl — foarte ineomplect în cea mal mare parte — a fost depus la Primărie, ca să servească de normă la distri bnirea ajutoarelor. D-nil M. Mendel şi P. RadovicI afl plecat în vilegiatura. D. Nicolae Filipide, al douilea ajutor de primar, plecase la IschI încă de la 3 Iulie şi nu s’a Întors nici azi. Apoi aâ plecat In concediu primul ajutor de primar, d. St. StaieovicI, care de asemenea nu s’a întors pînă azi nici d-sa. In fine la sflrşitul Iul Iulie a plecat şi d. C. Plesnită, primarul, care s’a întors abia azi dimineaţă. Iutreaga administraţie comunală lipsind din oraş, primăria a fost condusă de d. farmacist C. Ţine, consilier comunal, delegat să ţie locul primarului, iar ajutoarele adunate s’att distribuit de funcţionarii inferiori al comunei In Înţelegere cu agenţii poliţieneşti şi In special cu tainiosul agent electoral I. Peptănaru, comisarul despărţirel I. Se poate acum Închipui In ce fel s’afi distribuit ajutoarele la Galaţi, dacă ele s’afl făcut de Peptinaru şi de copiştii primăriei. De aceea nemulţumirile sunt foarte mari şi lumea săracă şi nevoiaşă, care a suferit de pe urma inundaţiilor, Inferează cu asprime nedreptăţile comise. Peste 700 de familii dintre cele inundata şi cari afl avut casele distruse de apă n’afl primit nici un ban ajutor; In schimb Insă clienţii poliţiei şi cei-l’alţi agenţi electorali al regimului, cumetrii celor însărcinaţi cu distribuirea ajutoarelor, afl primit elte dpuă şi elte trei ajutoare sub nume felurite. îngropat de viii. — Comuna Ileana din judeţul Iliov, a fost zilele trecute teatrul unei drame oribile. Locuitorul Marin Constantin, din acea eomu nă, duclndu-se cu căruţa să scoaţă pietriş diutr’o carieră din marginea satului, pe dud era ocupat cu Încărcarea căruţei, malul de s b care s osese pietrişul a’a surpat de odată şi l-a îngropat de vifl. Cu multă greutate şi după o muncă de a proape o jumăia'e de oră, consătenii nenorocitului afl reuşit a-I scoate de sub mal, Intr’o stare oribilă. Tot corpul nenorocitului era strivit cu deskvirşire iar figura 11 era tumefiată de te ribilele lovituri. Abia respirlnd Marin Constantin a fost transportat la spitalul rural unde starea Iul este cu totul desperată. înecată In puţ. —Femeia Stanca Floarea din comuna Puchetil mar), Pr-hova, a fost gâ-siiâ alaltăerl mo.rtă într’un puţ diu vatra satului situat în apropiere de casa nenorocitei. După ce locuitori) din comună afl scos cada vrui din puţ, afl anunţat pe primar, care luind în cercetare cazul a constatat că Stanca s’a aruncat singură in puţ în prada unul acces de nebunie. Parchetul a autorizat înmormlntarea. Urinările beţiei.—Pe şoseaua Bucureştl-Tirgovişle, s’a găsit erl dimineaţă lingă ciulo-metru 2.% cadavrul vătăşelulul Ion Dorobanţu care întoreîudu-se cu căruţa din oraş lut r’o eom dlectă stare de beţia, pe druin a căzut diu că ruţă şi roatele i-afl trecut peste corp, strivim dui cu desăvlrşire capul. Moartea a fost instantanee. Crimă oribilă.—lu z ua de 12 August s'a săvirşit pe teriiorul comunei Bălen) diu judeţul Covurlul, o crimă, ai cărei autor e un a nume Ştefan Stegaru. -Băetunul Preda, in vlrstă de 19 au), lşl păştea oile pe păminturile Învoite după moşia Bă-leuilor, Împrejurul hotarului comunei vecine Cudalbi. Din nebăgare de seamă o parte diu ol trecu cam cu 20 de metri peste zisul hotar. Iu timpul cînd Preda căuta să-,I retragă o le, soseşte in acelaş timp gardianul Stegaru, şi somează pe ciobani să meargă Împreună cu oile la Primăria Cudalbi p ntru constatarea contravenţiei. Acesta se opune şi voieşte a arăta că uu intenţionat u teeut cu oile d ncolo, că nici n’a putut face vr’o stricăciune, de oare-ce pe acolo era o mirişte. Gardianul insă nu voieşte sl ştie de nimic şi la resistenţa ciobanului ripostă cu Înjură uri. De aci s’a iscat o ceartă de scurtă durată, < ăc! numitul gardian descarcă puşca la depărtare de 3 paşi în piciorul drept al nenorocitului Preda, care căzu In nesimţire cu fluerul de la picior literalmente sdrobit. Nefericitul ciobm după o oră de latranspor tarea Iul la spitalul Pechea, sficombă ; avlnd Insă iirap şi putere să povestească sceur şi crima. Criminalul este arestat şi afacerea deja iu atruiU. DIN STREINA TA TB O crimă teribilă. — Poliţia vienezâ, a lnsciinţat astă-zl poliţia noastră de siguranţă ci In ziua de 11 curent o crimă teribilă s’a comis In Viena. Văduva Schullzer Împreună cu fiica sa Clara, domiciliate Ia Viena pe KOnigslrasse 35, afl fost găsite asasinate in domiciliul lor, purtlnd pe tot corpul răni oribile şi lovituri puternice de baston tn cap. Poliţia vieneză adaugă că autorul presupus al acestei crime este un oare-care Ios»f GOnezy, cismar, de fel din Transilvania, care dugă comiterea crimei a dispărut din Viena şi se crede a fi trecut In Roralnia. Depeşile de azi Serviciul „Agenţiei Romîne" Coblenţa, 18 August. Astă-zl s'a făcut, In prezenţa Majestâţilor Lor germane, o mare paradă a corpului al 8-lea de armată. Seara a fost un prlnz de gală. Paris, 18 August. Se va acorda mline un concedii! la toate administraţiile diu Paris şi din provincie. Pavoazarea străzilor continuă cu activi-tute. Faţadele edificiilor publice sunt Împodobite cu fascii şi cu pajure. NegustoraşiI Încep să vindă bibelouri simbolice. Simla, 18 August. Afrizil ocupă trecătorile Khopah şi Kai-l>ar. Trupele englezeşti sunt concentrate lingă Matanni. S’a revocat ordinul de a Înainta. Buletin agricol săptămînal Taxele pe grtne in Franţa Am arătat campania iDcepută de liber s-diim-biştl şi socialişti pentru reducerea safl despărţirea a-estor taxe arătind şi declaraţiunile d. Meiine, mimstru al agricullurel. La bursa din Paris, preţul griului a scăzut de la fr. 30.05 la fr. 28.75 la sută kil. Consumul Eullndu-şl acoperi cu mal multă Înlesnire tre-uinţele, a redus de odată cererea pentru grî-nole Americane. Influenţa Amerlcel Pe lingă descreşterea cererel din Franţa rara era un factor principal la formarea preţurilor, speculaţiunea caută acum a realiza beneficiile obţinute prin ridicarea preţurilor. Numeroasele ordine de vinzare ce a transmis în A meri a a produs o reacţiune de aproape 8 cents. Terrai-nul de Septembre a îacbis erl 1» New Yoik cu 98*/* c, cînd el era Sîmbăta trecuta la l05l/i c. In i-ursul acestei săptâirlnl 50.500.000 bu-hels (19.000 000 hectol. de grifl) afl fost vinduta iu realieaţiunl la această bursă. Dacă mal considerăm ca Anglia şi Germania nu cumpără dn c t strictul necesar, şi nu fac apel de cit cu moderaţiune la importare de grine streine, vom găsi explicaţiuuea siabirel şi inacţiunel ce a domnit in cursul aăptăminel pe piaţa noastră. Coinerţnl noairn de grine Cererea pentru export a Încetat, cumpărăioril stat! indecişi ; fluctuaţiunile din America opresc in-heierl de transacţ-un) regulate, sosirile devin din ce tn ce mal Însemnate, şi deja lipsa de magazii Începe a se simţi. Cbiriele scumpe, calităţile ta geuernl slabe şi defectuase «nmul de faţa. sprsaie de întreţinere şi de condiţionare, vor sili vinzările, Înmulţind ofertele şi apăslnd asupra preţurilor.—Ori care va fi mersul lor vii'or pe Continent, exporrul va cumpăra cu multă reţinere, şi numai cu concesiuoi însemnate calităţile noastre cele slabe, căci pe lîogă risicul la care se expune cu Încărcarea ior, ele vor fi de o plasare foarte dificilă. Primele expediţiunl din griuele noastre afl sosit pe Continent In stare nu tocmai satisfăcătoare. Depositul vizibil nu este de cit de hect, 230 mii de grifl El este de fapt cu muit mal mare şi fără exageraţiune ’1 putem taxa la aproape : Hect. 1.200,000 In tot cursul săptâminel, vinzările atlt din şlep ett şi din magazii s’afl ridicat la hect. 60 mii numsl. Dacă In viitoarea săptămînă transacţiunile nu vor fi mal animate, prevedem că In foarte scurt timp vom dispune de un deposit de peste: lied. 2,000,000 căci acum, că timpul este favorabil foarte multe mărfuri sunt sub Încărcare la diferitele schell ale Dunărei şi la staţiunile căilor ferate. Faţă cu scăderea suferită şi tendinţa mal slabă cu care, afl închis tîrgurile de cereale, in America şi pe continent se cotează la Brăila : Grîil: Lb. 60/62, f. mAlurS (preţuri plătite p. Ung.Jfr. 16,00 — 17,00 f. 59/60, ► ► 2#/o corpuri 57/58, g ► 4 Vo * 54/56, » d. călit. 4 % ► 50/52, ► ► ► i % v Secară mal calmă: 60/62, •• 6 7 >/,. Lb. 54/56 Or» In scădere; 40/42, Inferior, defectuos 44/45, mijlociţi 43/61, bun 14 ’/g—Ifi.OO > 13*/*-14.00 * 12,00-18,00 > «Vi-ioVi» » 8.-8 Vi ţlep 8.80—4.20 5.30 5.50 6.25-6.75 Porumb, In mică scădere In America ca şi preţurile grinelor. Ultimele ştiri ne anunţă ploi parţiale cari afl îndreptat In parte starea semănăturilor. Pe piaţa noastră marfă disponibilă este cu totul neglijată. In termine depărtate vlnzătoril ca şi cumpărătorii păstrează rezervă, tendinţa nefiind bine pronunţată. Liceul MODERN pentru Domniştire Calea Moşilor, 1G2. — Bucureşti. Autorisat de onor. Minister prin ord. No. 1766 şi 4399 95, reautorisat prin ord. No. 6917,96. cu Orădină de copii, Curs primar şi Curs liceal 7 cl„ după programa Statului. Sunt şi cursuri facultative peutru elevele cari n’aspiră la bai-alaureat. Direcţia n’a cruţat nici un sacrificiu: a ales profesori distinşi, a supraveghiat şi controlat toiul de aproape; de aceea resultatul a tost că nici o elevă n’a rămas repetentă din cursul liceal nici diu cel primar, de şi unele eleve afl dat examen la Stat şi altele In pension fiind examinate de cel 9 delegaţi al onor. Minister. Nouă eleve afl terminat clasa a şeaplea şi u’afl Înscris la examenul de bacalaureat, din cari.... afl reuşit să-l ia. Părinţi! cari ar voi să-şi aducă fiicele aici, ca să urmeze cursul primar safl liceal după programa Statului, trebue să le Înscrie negreşit înainte de 20 Septembre, ca să le trecem In tabloul ce se înaintează atunci Ministerului. Elevele pot fi interne,externe safl semi-interne. Prospecte se trimit imediat după cerere. uirect4>ar«, KABUL «ălD TUUBl'l www.dacoromanica.ro EPOCA 3 ULTIME INFORMATIUNI Din Sinaia, corespondentul nostru ne telegraflază că azi dimineaţă A. S. R. Prin* cipele Ferdinand a făcut prima sa preumblare cu trăsura. A. Sa era însoţit de Principesa Maria, care purta o frumoasă toaletă a'bă. Prin toate părţile oraşului, pe unde perechea princiară s’a preumblat, a fost obiectul celor mal vil simpatii din partea publicului, care o saluta cu respect. M. S. Regele a primit două scrisori din partea M. S. împăratului Austro Ungariei, prin cari I se notifică că Archiducesele Augusta. soţia Archiducelul Iosef August şi Isabela, soţia Archiducelul Frederic, att dat naştere—cea d’intll unei Principese şi—a doua unul Principe. O comisiune de ofiţeri din Statul-Major al armatei a fost însărcinată de ministerul de răsboiO ca să cerceteze malul Prutului, pentru a constata locurile pe unde rîul şi-a schimbat albia. Comisiunea a şi început lucrările sale, începînd de la gura Prutului. Un călător, sosit eri în Galaţi din Con• stantinopol, povesteşte că Miercurea trecută aii fost splnzuraţi şi expuşi, pe rampa podului de pe Galata Stambul, trei armeni, presupuşi cd aparţin comitetului de teroare, care a înscenat ultima răscoală din capitala imperiului Sultanilor. Statul romtn Întreţine lu Sofia, capitala Bulgariei, o scoală primară mixtă. Profesori la această şcoală afi fost, In cursul anului trecut, d. G. C. Ionescu, uti distins absolvent al şcoalel normale de institutori şi soţia d-sale. Din rapoitul publicat, rezultă că, în anul şcolar 96—97, şcoala a fost frecuentată de 62 bâeţi şi 40 fete. Din aceştia aâ fost promovaţi 37 fete şi 56 bâeţi. AU absolvit patru clase 7 băieţi şi 5 fete. Pe lingă cunoştinţele prevăzute In programul Ş'-oalelor primare, se mal predaţi elevilor şi noţiuni de limbele franceză şi bulgară. Ministerul de războiu a hotărît să nu facă nici o concentrare de ofiţeri în rezervă, în toamna aceasta pentru exerciţii militare. Se pare că chestia palatului comunal din Iaşi va fi rezolvită contra tuturor aşteptărilor. *Se ştie că Statul a cumpărat de la primăria acelui oraş palatul Roznovanu, In scopul de a servi ca reşedinţă Prinţului Ferdinand. Acum Insă clnd lucrările de restaurare ale palatului sunt gata, familia princiară a exprimat dorinţa de a locui In altă parte a laşului. In vederea acestei dorinţe, primăria a intrat în tratative cu ministerul domeniilor, pentru răscumpărarea palatului, cu preţul de 400,000 lei. Este probabil că chestia va fi definitiv tranşată cu prilejul vizitei M. Sale Regelui In Iaşi. Aflăm că în tlrgul de rlmătorl de la Severin s’a ivit pneumo-enterita. Ministrul de interne a ordonat uciderea a 208 din vitele bolnave pentru a se stîrpi epidemia. Buletinul sanitar al mersului febrei tifoide la Focşani, arată pe ziua de 18 curent 11 cazuri de febră tifoidă. Ministerul de interne, In urma unei note, primită deŢa ministerul afacerilor streine, a Înaintat primăriei Capitalei o copie după testamentul decedatului Ev-loghe Gheorghief, care, după cum se ştie, a legat primăriei Capitalei două moşii din averea sa. In prima sa şedinţă, consiliul comunal al Capitalei’se va ocupa cu această cestiune. Se cunoaşte faimoasa ordonanţă a prefectului de poliţie, cu privire la bicicliştl. Aceşti sportmenl sunt obligaţi să poarte clopote la maşinele lor. Presupunlnd că ordonanţa catoniană este generală, Întrebăm de ce factorii poştali nu sunt şi el obligaţi să poarte clopote la biciclete ? Simplă întrebare. In ultima şedinţă a Asociaţiunei Transilvănene, s’a propus ca viitoarea adunare generală să se ţină la Bistriţa sau la Beiuş in Crişana. Asociuţiunea, considerînd că orăşelul Beiuş este foarte expus maghiarizării şi că mişcarea culturală şi naţională din acestă localitate este foarte slabă, a hotăr rit ca viitoarea adunare generală să se ţină acolo in zilele de 16, 16 şi 17 August 1898. Duminică 17 August, s’a deschis In Băle (Elveţia) congresul convocat de Th. Herzel, pentru reînfiinţarea Statului evreă. La congres iaă parte şi mal mulţi evrei din Romiuia. Preşedinte al congresului a fost proclamat d. dr. Lippe din Iaşi, ca cel mal bătrln. D-nil Max Nordau, cuno-cutul scriitor şi Pineles din Galaţi aâ fost aleşi vice-preşe* dinţl. Cunoscutul artist parizian d. Eduard Max se află In Capitală. Se ştie că d. Max este de origiuft romln, fiul unul cunoscut medic iaşan. Din Bucureşti, d. Max va pleca la laşi, peutru a ’şl vedea familia. Moşiile Statului Licitaţia de la 18 August.— Un mar* gheţeft. Arendarea moşiei Piure!.— Pretextul arendaşilor. — Ţiraniî dia CreţeştI. — Intervenţia poliţiei După cum am anunţat, In ediţia noastră de aseară, eri s’a ţinut, la ministerul domeniilor, licitaţia pentru arendarea moşiilor Statului, pe un noâ period de cinci ani, cu Începere de la 23 Aprilie 1898. Licitaţia s’a ţinut In Jordiuea alfabetică, 3e judeţe. Pinâ după amiază, totul a fost inistit. Animaţia Insă era mare In curtea ministerului şi In sala de licitaţie. Totuşi nimic nu făcea să se prevadă scandalul care a is-bucnit după amiază; cu ocazia licitaţiei moşiei Făurel, din judeţul Ialomiţa. * * * Această moşie a fost arendată In trecut cu preţul de 140,000 lei. La expirarea contractului, In Aprilie trecut moşia este din noă scoasă In licitaţie şi se adjudecă asupra d-lul A. Enescu, cu preţul de 84.000 lei. Miuistru! domeniilor Insă refuză să aprobe rezultatul licitaţiei, punlnd pe dosar rezoluţia Kn ie aproba Atunci se petrece un fapt care ar putea pare curios, dacă nu se va şti că avem a face cu colectiviştii. O mină scurtă intervine şi falşifică rezoluţia ministerială şi pe dosar, prefăclnd pe NU In DA. Mina nevăzută are chiar prevederea de a adăogi şi o virgulă după acest DA, pentru a da o mal mare aparenţă de veracitate rezoluţiei ast-fel falşificate. Falşificarea nu a avut Insă nici un efect, de oare că consiliul de miniştri, avlnd In vedere preţul cu care moşia fusese mal In-nainte arendată, a refuzat că confirme licitaţia. A rămas dar ca o nouă licitaţie să se ţină pentru arendarea el, o dată cu a celor-l’ante moşii ale Statului. Clnd eri s’a ajuns cu strigările la moşia Făurel şi s’a citit contractul, o mare surprindere a cuprins pe ofertanţi. Se prevedea In contract, că Boul arendaş va trebui să dezdauneze pe predecosorul săâ cu toate cheltuelile de arătură şi Inse-mlnţare făcute. Ceea-ce s’a părnt Încă şi mal curios a fost. Împrejurarea ca nu se fixa nici o sumă pentru aceste cheltuell: ele erafl lăsate la apreciarea fostului arendaş,— ceea-ce constituesc o adevărată spoliare pentru acel care ar fi luat moşia. Surprinderea a făcut loc imediat indig-nărel. Doul dintre ofertanţi declară că retrag garanţiile depuse, In sumă de 35 000 lei şi părăsesc sala. Cu toate protestările Insă, licitaţia continuă şi moşia se adjudecă tot asupra d-lul A. Enescu, cu preţul de 80 000 lei, In loc de 84 000, ca In Aprilie trecut. Singur d Enescu a declarai că primeşte clauza de deedaunare a fostului arendaş. Proteste aâ fost adresate atlt ministrului domeniilor cit şi preşedintelui consiliului, d. D. Sturdza, la Sinaia. In vremea pe clnd In sală se petreceaă aceste ilegalităţi, In curte se adunaseră numeroşi ţărani, din comuna CreţeştI, judeţul Ilfov. Cititorii Îşi aduc aminte că, In cursul lu-nel Iulie, Epoca a vorbit de o delegaţiune a aceloraşi săteni, venită In Capitală, pentru a cere ministerului de interne o nouă Împroprietărire, de oare-ce păinînturile ce posed nu sunt suficiente pentru hrana lor şi a numeroaselor lor familii. De astă dată, auzind că moşia a fost scoasă lu licitaţie, că veniseră să protesteze contra arendărel el. îngrijiţi de prezenţa ţăranilor, cel de la minister aâ cerut intervenţia poliţiei. D. Otnsscu, inspector poliţienesc, Însoţit de mal mulţi sergenţi de oraş, sosind la faţa locului, a Încercat să facă pe ţărani a Înţelege că trebuie să se retragă. Nereuşind, inspectorul s’a retras, lă-slnd pe mal mulţi sergenţi In curtea minis-teriulul cu ordinul de a nu interveni, de cit clnd scandalul se va produce. Pe ziua de ieri, lucrurile s’aâ mărginit aici. Există temeri de dezordine pentru astăzi, clnd urmează să se ţină licitaţia pentru arendarea moşiilor din judeţul Ilfov, printre cari şi Creţeştil. Vom ţinea pe cititori In curent. Conferinţa liberalilor din Teleorman Comitetul partidului liberal din Teleorman s’a Întrunit la T.-Mâgurele, spre a se ocupa de situaţia creată liberalilor de către ministrul de interne, d. Ferechide, şi de către prefetul Chintescu, care servă de uneltâ d-lul Kiriţopol. La consfătuire aâ luat parte 32 de membri, printre cari putem cita şi pe d-nil Mitică Angelescu, primarul din Alexandria şi d. senator Sândulescu-Nenoveanu, cari pînă acum păstrat! o pare-care rezervă. *% Dintre cel U consilieri judeţeni 9 sau pronunţat in contra ministrului de interne şi în contra prefectului. După expunerea situaţiei locale şi a situaţiei generale din ţară, s’a hotărlt ca o delegaţie din sinul comitetului să se prezinte ia d. Dim. Sturdza, şeful partidului liberal, spre a-1 cere să ţină seamă de nevoile partidului, iar nu de persoane lipsite de popularitate şi de influenţă, de persoane compromise, •% S’a mal hotărlt ca In cazul clnd d. Dim. Sturdza nu va face nici uu demers peutru limpezirea situaţiei, atunci să se convoace o nouă Întrunire a comitetului In primele zile ale luuel Septembre, întrunire î» care comitetul partidului se va dizolva şi membrii lui îşi vor relua libertatea de acţiune în contra guvernului. Uu conflict curios a izbucnit Intre autoritatea administrativă şi autoritatea jude-ciară din plasa Mostiştea, judeţul Ilfov : Ministerul de interne a dat o circulară prin care dispune, că debitele de tutun nn sunt supuse legel repaosulul domenical. Curn Insă la ţară debitele de tutun suut împreunate cu clrcimele şi cu băcăniile sub-pre-iectul din Mostiştea a dispus ca ele să fie deschise şi In zilele de repaos prevăzute In lege şi ast-fel clrcimaril debitanţl de tutunuri vindeaâ In acelaş timp şi vin şi băcănii. Judecătoria a condamnat conform legel repaosulul Duminical pe contravenienţi. Aceştia aâ reclamat ministrului de interne, care la rlndul săâ a chemat pe judecător la respectarea circulărilor ministeriale. Judecătorul, Insă, nu şl-a pierdut prezenţa de spirit si a răspuns : — Ministerul de interne poate să dea circulărl clte vrea, dar eâ sunt ţinut să aplic legea aşa cum este. Legea e lege, care nu poate fi nesocotită de circulările ministeriale. Conferinţele didactice lu capitală, conferinţele învăţătorilor şi institutorilor se ţiu toate In localul liceului Lazăr. Sunt trei secţiuni: una a Învăţătorilor şi învăţătoarelor de ţară snb preşedinţia d-lul revizor şcolar Ganea ; alta a dascălilor din Capitală şi a celor din provincie, cari afl cerut să ţie conferinţele aici, sub preşiden-ţia d-lul N. Nicoleseu, institutor la şcoala de aplicaţie ; iar secţiunea din urmă, co-prinztnd institutorii şi institutoarele din Bucureşti, este pusă sub preşidenţia d-lul Ila-riau Velculescu, revizor şcolar. Aşa dar, Întreg liceul Lazăr este transformat într’un magnum institutum pedago-gum, unde uu răsună de cit ecouri de «trepte formale», critici de Comenius şi paşnicul Pestalozzi, aplauze prelungite In urma succesului obţinut de metodul «scriptoley» asupra celui «al cuvintelor normale». Cu toată stăruinţa pe care o depun dascălii, fie din cauza timpului ce li se acordă, fie din cauza modulul cum sunt organizate, aceste conferinţe, ori cine mal ştie din ce cauză, rezultatul definitiv nu este cel dorit. Luna August, cu căldurile el insuportabile, nu este de loc bine aleasă, mal ales clnd forţezi sute de suflete să intre lu încăperea aceleiaşi camere, improvizată şi fără spaţiâ. Adunarea tutulor dascălilor sub acelaş a-coperămlut, unde s’ar discuta metodele cele mal bune de predare, s'ar compara rezultatele obţinute de el, s’ar face recensiunl şi s’ar lua rezoluţiunl Într’un senz m 1 binefăcător Invăţămlntulul, iată o bună idee : Dar s’a făcut prea mult uz de asemenea discuţiunl. Conferinţele săptămînale ale institutorilor (nu vorb.se de Învăţători, pentru cari sunt destul de folositoare, aceste conferinţe anuale, prin faptul că el nu fac de cele săptămînale) nu se fac de cit In acest tel şi lu acest scop. Această răpeţire dar, trebue considerată ca infructuoasă sati chiar defavorabilă Invăţămlntulul. Acelaş chip de a vedea, aceeaşi chestiune spusă de 100 de inşi In acelaş, fel şi poate cu aceleaşi vorbe, numai In timpuri dilerite acelaş calapod uzat şi diformat aceiaşi gtn-gănealâ da vorbe fără folos şi de umplutura de formă, toate acestea plictisesc, va-tămâ şi omoară timpul. De aci, acea lin-cezeală şi toropeală ce se observă In sălile de conferinţe, unde fie-care vine, fiind-că e obligat să vie, fără pic de dragoste, de a-traeţie, de cnriositate. Menţinerea acestor conferinţe anuale ar da rezultate fericite, dacă s’ar alcătui In sensul ca oameni de competinţă In materie pedagogică—profesori, inspectori, etc.—să vină In mijlocul dascălilor primari, cu subiecte alese şi clare, tratate din punct de vedere stinţific şi atrăgător, cu date sigure de experienţă, cu o expunere interesantă, fermecătoare. Iar fie-care dascăl şi ar fi făcut coucluziunjle sale relative la diferite chestiuni de lnvâţâmînt, şi le ar fi Înaintat In scris autorităţii imediate, care le ar fi consultat, şi ar fi clntărit puterea fie-căruia. Decisiunile s’ar lua In comun acord. S’aâ mal bine, de ce nu s’ar face şi oare care Incurajerl In această direcţiune ? De ce uu s’ar da subiecte dinainte, care să dea timp dascălilor mal iscusiţi să ‘le studieze consultind autori străini, să le armonisexe şi să se presinte acuma cu ceva sigur, bine preparat, cu autoritate, cu ştinţă? Rezultatele ar fi din cele mal satisfăcătoare. Uu Dascăl „FLORICA” - DEDICATA D-lul IOAN PEECA - Din pajiştea ’nflorită, pe malul unul rid, Pliveşte lung o floare, spre lanul cel de griQ: —«O, fericit plugarul stăpln pe-aşa ogoare. «Cu-aşa bogate spice,— ofleaxă biata floare,— «Aşa sunt de frumoase, că'n aur par muiate, «Cu vlrfurile grele, de boabe lneărcaţe, «Cind văd aşa comoară şi atţţa bogăţie, «Mă’ntreb: de unde ţtţtjj putere si le vie ?» *** Dar dintre spice unul, se 'nalţă şi-I răspunde: —«Nu căuta prin tine misterul g-l pătrunde; «Putere, prin ogoaro, Florie» dăruieşte, «Mălura, cind aude de ea, se îngrozeşte; «Florie» ţine pieptul la ploi şi la răceală, «Şi ne fereşte ast-fel de ori şi oare boală...» Dar floarea nu pricope şi către spic lngînă: > vedre vin, bolta pe fler. Strada t arul. 77. Una prăvălie cu odaia el, pivniţă boltită pe şine; două apartamente la stradă, compuse din 3 c mere, bu ătârie; două apartamente in curte compuse d» 92 V» 93 V 8) 89 */» 85 V 86 î?60 :870 — 3ÎC 330 415 420 — 460 — 465 155 — 160 i ;o S !? l S3 1 25 100 — 101 _ 89 — 43 r.5 1 H Les Veritables Eaux Minerale» de VICHY iont les Sources VICHY- £TAT CELESTINS GR ANDE-GRILLE HOPITAL Exioer le nom *ur la Capsule et l’Etlquette. Lei Seule» Veritabil» Pastllles de Vlchy sânt Ut Pastilles YICHY-ETAT labriqn&es aveo les aels naturala «xtralts dea Eaux Vichy-Etat Comprim£s~de Vichy aux sala naturala VICHY-ETAT pour priparer l’eau artlficielle de Viohy ttteust. Agent Otnlral pour la ROUMANIE, BULGARIE, SERBIE : A. O. CAKXSST, Bucurat - ta m Tipografia „EPOCA“ execută orl-ce lucrări atingătoare de această artă STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel BUCUREŞTI- Strada Sf. Dumitru, 8. GEL MAI MARE DEPOSIT de toate ARTICOLE TECHNICE TUBURI DE FONTĂ. DE FER ŞI DE PLUMB TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pentru VIN, APĂ, etc. etc. POMPE pentru VIN, APĂ şi PETROLEU ROBINETE pentru APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMIANTĂ ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBILE CURELE de PIELE şi „BALATAa, MACARALE şi VIRTEJE MAŞINI ŞI UNELTE DE ORI-CE FEL Table de Cer Negre, Plumbuite şi Cialvanlaate Table de Zinc, Oţel enKlesette fi Beaseuier ATELIER PENTRU REPARAŢIUN! DE MAŞINÎ Fabrica de Balamale de fer fi de Alamă Broaaee ţi Ferărie de eonatrucţii de orl-ce fel CONSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc. Secţiune pentru articole de precisiune; Părţi de muniţii de resboifl NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 150. IMMMnMMRPnMBMMaMMMmiMHMMHB —MMM»m SMMWOWUWBMWSO—— I Societate Romînă de Asigurări Generale BRAILA Capital Social, lei 3,000,000 deplin răreaţi. —Fond de organizare 300,000 CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Preşedinte, UIMITRIE Al. STTKDZA. Vicr-prr.editijT; Atearandru Marghiloman, IStcolae V. Periea. MEMBRII CONSILIERI Tacbe Anastaulu, Deputat, mare proprietar, Teonotn. G. Alinau, Preşedintele Camerei de Comerolfi, ; Bu^ureso!. Comandorul Marco Bemo, Directorul so cletityil «As?l -urazionl Generali», membru al InsM tutui ol d’aotuari din Londra, eto- etr. Manriciu Blnnk, Şeful casei de banei Mar» moroavh Biank k Ou., Bujureşil. T. Carneval i, mare comeroiant armator, in B-ăia. CoKMtantin O. Codaş, Deputat, Advocat, Brăila Adolflf Erflingr, Consul German, Brăila. Jrlrector, 11UGO ASCOLI. Ermauo Gentilii, Directorul General al Primei Bocietiţl auutriaoe de Asigurări Generale contra Acddtntelor. eto., eto. Cbarles Gir miner, Dirigintele ramurtl de transport a 80 ietatea Aflouraaioni Generali. Ylfiorio B. Mendt, Şeful oaselor L. MendtCo. Fratelli B. Moudt, mare comeroiant arma* tur, Breila. Edinoudo Richettl, Secretarul general al ! 8oo»et CS VIENNC" ÎXVW.GENT2BASSE 27 l Societate Romînă de Asigurări Generale din Brăila, asigură în condiiiuni liberale şi avantagioase în contra daunelor de: ix u *:x nil g nuvniJV THAJVSPOH t pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat. Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor In ramura Viaţa, după combinaţiunile cele mal noul şi mal convenabile. HiUMAti . N.B. — Peutru orl-eo inforrnaţiunl a se adresa la sediul Societăţel, în Brăila, şi la toate sucursalele din ţară. PARIB: RUEDUTEMPLE 197 «XWl.GtRUliAiSt ZI nucuu icmruc ia/ — • dEPOULGENERALpeutruROMANIA : S 5«ch. lazarovits bucureşti • a>u«mu«HMiiiMNiiiiiMnniaai a=uar —I -------aim1111111111111111111111111111m11111111iiTîTT Apd de mană gax6»ă, plăcută la guaty intdritâre, re-constituantă, asimilabilă graţie fosfatului ce oonţins in abondenţd; uqdră, diu* retioă, digestivă, prin pre-smţa magnesiei, ea este şi puţin laxativă. — Per zânele sănălâse o apreciosd pentru gustul adu plăcut: ea ca ţi un remediu suveran pentru anemiei; numai per-sânele sin ger O se nu irebueso să abusrme No decolorează vlael MEEX.EDXC APĂ DE MASĂ FĂRĂ RIVALA PERUGINOASl — GAZOAZi - FOSFATATĂ JE A. V I s Uela renumita fabrică In urma groaznicei catastrofe din strada fi| QT 1 [UI I PH IhIPU Jean Goujou, in Paris, unde sute de per-UUOIl HUUirn lunlin soane, din familiile cele mal mari d î » « Rlff’jK'Mr Franţa, atl găsit o moarte crudă, nu pu „tem îndestul îndemna pe onor. public ca tr».Tr, "*n"' . . să se asigure contra accidentelor eorpo- DE \ IN ZARE pe. preţurile tabneeî la j-aie. Aceste asigurări cari se fac de so A. FEIj li MA JVJV noastră «PATRIA» oferă avaq- ^ 0 in * j -»r an tagiul că, în schimbul unul premiă mi- BUCUREŞTI. Strada Decelai A o. 20. ae asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un par-' ticular, ar avea de plătit lei 67.50 auua , pentru a fi asigurat cu lei 50.000. AnaHia dootonilul BERMAD (Intl. oblalo Mlvmltar) Fosfat de fer . . 0.06440 Sulfat de rar . , 1.07007 Sulfat de «odă . . 0.70697 . Carbonat de fer protoxidat Carbonat de magnesie. , Clorur de eod& . • 0.04990 Oxid de aluminiune 0.07891 Auhidrit ealicillo . 0.07704 . 1.18611 . 0.04414 AdminUtraţla i 11 = 11 l’lRdăpoedanee imiiiimiiiimiiiiiiiimiiiiiimiiiiimim Principiils minerale ale isv&rslor feruginos* fosfatate din Melodic sunt împărţite in aşa proporţiuni In eă t ie pune în capul tu tulor aoelora cunoscute in ceea ce privesce puterea lor reconstitutivă. — Pus fa tul jâcă wt rol considerabil şi Is dă o valâre terapeutică nepreţuită printre apele a-tuUdge cele mal însemnate: Bust as, Fransensbad, Boc-klet, Pprmont, Oressa, etc. Nn decolorează vlaul 11=11=11= Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Boulevard Montp&rnass 152 Stabilit de mal mult timp In Paris şi fiind tn relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor ean vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin rnrespondentl. La Typogrufla EPOCA se află de vinzare hirtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cîte 10 kil Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de aoea-ştă artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. WATSOar A YOUELL jMAŞINÎ AGIRCOLE ŞI INDUSTRIALE BUCURESCI.— Strada Academiei, 14 (fost Raşca) | Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală. | REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICEl LALLIER, VERNOT & fio,, LA FERT^-SOUS-J^UARRE mrPIETRE DE MOARĂ-m | Adevărat fzanţuzeştî, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, bine legate şi foarte durabile SPECIALE PENTRU MORI DE MĂLAI ŞI DE FAINA jO cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţol uri CALITATE RECUNOSCUTĂ OSTALlŢirîîI DE Mori şi Fabrici de Spirt TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage ilwtlrate gratia şi franco. ^UCUREs'lT^îpc^SFiS [lacorum UUA OUAI el 8. — BUCUREŞTI