SERIA IL—ANUL m. No. 537. Ediţia a treia MARŢI 19 AUGUST 1897 NUMÂRUL^IO BANI ABOlfAÎIFJrTELE laeep Ia 1 şl 15 ale fl«-oĂreI Ioni şi se pliteee tot-d’a-nna înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi etreindtate prin mandate poştale Un an tn ţari 30 lei; In streinitate 60 lei SaBe luni ... 15 > » > S5 > Trei luni . . . 8 » > > 13 * Un numir In streinitate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ BEOACţU No. t - STRADA CLEMKNŢEl - No. S NUMĂRUL 10 BANI ANIJircniBILE in Bucureşti şi judeţe ee primesc numai la Administraţie la etreinitate, direct la administraţi* şi la toate oficiile de publicitate Aaonciorl Ia pag. IV....0.30 b. linia » > » III .... . S.— lei > » » » n......8.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul Un sanir vechii S0 ban! T£LEFON ADHINISTRA ŢI A N«. *. - 3R4DA m.HMICsTKI - «Co 3 Serbarea Naţională, din Mediaş CIRCULARA FERECHIDE Vorbeam mal erl de faimoasa circulară a lui Ferecliide trimeasa autorităţilor administrative prin care le invita să se pronunţe asupra principiilor care Irebuesc să regească legile administrative. Spuneam că aceasta este pur şi simplu o proslie. Cu foarte mică deosebire, este cum profesorii ar supune elevilor chestiele didactice, cele de program şi de metoda. In adevăr, e ridicul ca să pul prefecţ lor, etc., următoarea întrebare : dacă este preferabil în administraţia unul judeţ, sistemul autorităţeî colective sau acela al unui singur om. - Nici prefectul, nici membrii consiliului judeţian, etc. nu aQ competenţa şi mal cu seamă libertatea de spirit şi objectivitatea cerută pentru a ’şl da părerea care să cîu-tărească ceva. întrebarea, teoreticeşte vorbind, este de prisos, iar practiceşte ea este rezolvită in un sens safl în altul, nu numai la noi în ţară, dar mal cu seamă în cele-l’alte ţări, din care în unele găsim funcţio-nînd sistemul autorităţeî colective, în altele, in mare parte, acela al autorităţeî unitare. Dacă Ferecliide ar fi cît de puţin în curentul chestiilor de resortul ministerului săQ, ar şti că este o literatură întreagă în această privinţă, că nu e chestie de principiu administrativ care să nu fie studiata şi ilustrată cu exemple luate din regimul local şi comunal al diferitelor ţări europene şi americane. Dacă Ferecliide ar fi un om politic serios, ar cunoaşte prin sine caracterul şi aptitudinele cetăţenilor nostril precum şi regimul care este mal potrivit nouă. Iu tot cazul nu de la prefecţii şi sub-prefecţil noştri!, uu ministru de interne care este în fruntea administraţiei şi care ţine frînele generale a le ţărel, poate cere lămuriri asupra unor lucruri pe care el cel întîl este obligat să le ştie. Prostia este vădita, iar incapacitatea lui Ferecliide sare în ochii tuturor. De altminterea lucru nu ne miră de loc! Ce poţi pretinde de la un Ferechide în materie administrativă? Cînd şi în ce ocazie s’a ocupat el de ast-fel de chestii? Politician în toata puterea cu vin tulul, Ferechide în viaţa lui nu a studiat o chestie, nu a pronunţat uu discurs substanţial, nu a atins o faţă măcar a vre-unel chestii de resortul atribuţiilor Statului. Pus în fruntea ministerului de interne din cauze cu totul politice lipsit de puterea de a munci, Ferechide nu’şl cunoaşte lungul nasului cînd îndrăzneşte a se ridica mai sus decît de simplu expeduitor de afaceri curente. Ferechide dacă ar fi om cu minte, ar trebui să se astîmpere şi să şadă liniştit acolo unde este— cîtva putea—fără să caute a schimba legile administrative existente şi fără a avea veleităţi de reformator. Acest rol nu’l prinde ; lenea lui cunoscuta, cunoştinţele sale insuficiente îl o* prese de a aborda chestiile necesare pentru o reforma administrativă. In aceasta ar trebui să imiteze pe predecesorii săi Stolojan, şi Lascar care olteni cum sunt aQ fost mal fiul, deşi fineţa înăscuta şi tradiţionala nu ar trebui să lipsească unul Ferechide. Stolojan s’a mărginită spune tuturor că va reforma întregul minister. Acest lucru însă îl spunea la Capşa iar nu în Parlament. Lascar, Tartarinul colectiviştilor, s’a mărginită arunca o frasâ, una singură : «voi face din administraţie o a doua magistratura» şi s’a oprit aici. Ferechide putea şi el să proec-teze reforme să se laude că va face, va drege, însă nu trebuia să lanseze circulârî. Circulara, iată greşala lui Ferechide. Circulara remîne, ea va face parte din dosarele tuturor prefecturilor, şi... aici e răul pentru Ferechide. De alminterea, este ştiut că colectiviştii nu au avut nici odată nici nu au, un singur om care să se înţeleagă în ale administraţiei. Singur Brătianu avea această pretenţie, probabil pentru că niminea nu ’i putea dovedi contrarul. Luaţi rînd pe rînd pe toţi miniştrii de interne liberali şi veţi vedea că nici unul nu a avut nici capul nici temperamentul. Roselti, ar fi fost un bun ministru, însă nu într’o administraţie împănata de tipuri colectivişte. RetrageţI circulara, Ferechide!. SE PREFACE Voinţa Naţională nu pricepe ce am spus noi despre procedarea guvernului In vederea reformei administraţiunel judeţene. Pentru cinstea Voinţei, credem că ea se preface numai a nu înţelege. Am rîs fireşte, de ideia d-lul Ferechide de a consuli a pe subalternii d-sale asupra principiilor. La dracu! Nu porneşte nici un guvern o reformă înainte de a fi hotărît asupra principiului. Numai apoi, pentru partea practică a lucrului, se pot consulta oamenii presupuşi a avea experienţă. Apoi, aşa a procedat ministrul de interne al guvernului liberal ? D. Ferechide cere prefecţilor să se rostească asupra principiului însuşi. E mal bună sistema comitetelor permanente ? E mal bună sistema de astăzi ? Nu s’a mal pomenit asemenea bazaconie. Dacă guvernul nu e fixat asupra principiilor, atunci de ce se mal apucă de reforme ? Iar dacă e fixat, atunci de ce mal întreabă pe prefecţi ? Noi am explicat această procedare stranie ca un mijloc pentru guvern de a face presiune asupra celor două grupări liberale disidente şi am spus, de la apariţiunea circularii’ ministrului de interne, că guvernul nici gînd n’are să facă o reformă pe care nici o necesitate nu o impune, afară de interesul guvernului de a ademeni pe disidenţi. Acelaşi lucru s’a spus şi în articolul nostru din urmă, pe care Voinţa se face că nu-1 pricepe. Anchetele sunt de multe ori întrebuinţate ca un mijloc de a înmormînta o chestiune; şi aşa cum d. Ferechide şi-a început ancheta d-sale, pare că tocmai acest scop îl urmăreşte. Guvernul vorbeşte de reformă ca să facă presiune asupra disidenţilor; dacă va reuşi, atunci nu se va mal vorbi de reformă. Voinţa Încearcă să ne puie în contradicţie. amintind că şi veneratul nostru şef, d. Lascar Catargiu, a consultat pe prefecţi cînd a făcut reformele administrative. Organul oficios uită însă, cu inten-ţiune, că guvernul conservator era de mult fixat asupra principiilor acelor reforme cînd s’a apucat să le facă. E măre deosebire dar intre procedarea guvernului conservator şi aceea a guvernului liberal. Mal vorbeşte Voinţa, in articolul săli de erl, de foştii noştri prefecţi şi de prefecţii guvernului actual, ridicînd fireşte în slavă pe aceşti din urmă. Bine-voiască d-nil de la ziarul oficios să citească «Anuarul ministrului de interne pe 1897», dat la lumină de guvernul liberal şi apoi să mal vorbească dacă le dă mina. OrI-ce ar face guvernamentalii, el nu vor putea împiedica lumea să rida de strania procedare a ministrului de interne, care consultă pe prefecţi asupra principiilor unei reforme. ADMINISTRAŢIA TĂREl Numirile d-lul Ferechide.—Titlurile funcţiouarilor administra ti vl.-Uu judeţ rău administrat. \umirile il-lul Ferechide Avem înaintea noastră Anuarul miviste-rulul de interne pe 1897, pe care l’am studiat cu multă atenţiune ca să ne putem da bine seama în mîinile cui este încredinţată administraţia ţărel. Acest anuar cuprinde o amănunţită dare de seamă despre titlurile şi funcţiunile pe cari le-aii ocupat mal nainte toţi funcţionarii dependenţi de ministerul de interne. Numai un singur lucru ignorează anuarul d-lul Ferechide: cazierul judiciar al unul mare număr de funcţionari, pe cari i-a numit d-lul de la 21 Martie încoace. Dacă s’ar publica acest cazier am avea un tablou îngrozitor despre administraţia colectivistă. Mulţi poliţai, comisari, comisari comunali ajutoare de sub-prefecţl, etc., sunt oameni înfieraţi de justiţie. Ce este şi mai mult, pe unii dintr'înşl d. Ferechide i a şi decorat cu o.azia zilei de zece Maiu. Totuşi, aşa cum ni se prezintă Anuarul ministerului de interne pe 1897, constatăm că administraţia ţărel este încredinţată în cea mal mare parte oamenilor celor mal ignoranţi. Ca să nu fim acuzaţi că exagerăm, re-sumăm aici după Anuar titlurile prefecţilor, directorilor de prefectură şi ale sub-prefecţilor. Va ajunge acest resumat ca să se convingă cititorii ce oameni pot fi comisarii, poliţaii, ajutoarele de sub prefecţi, etc. Titlurile funcţionarilor ailmintslratirl Constatăm întîiii, că între cel 32 de prefecţi găsim oameni cad. Pătărlageanu din Tecuci, care, după Anuar, n are nici o şcoală ci numai «studii private în Piteşti*, d. Ghelmegeanu din T.-Severin «două clase gimnaziale» ; d. Leonida Panopol din Roman «absolvent al şcoalel militare din Alena*, d. G. Softa din Fălticeni «candidat de drept la Bruxelles*, etc. Intre cel 32 de directori de prfedură, cărora le sunt încredinţate afacerile de biurou ale prefecturilor, sunt 10, parte fără nici o şcoală şi parte numai cu câte patru clase primare. Şi anume. d-nil N. Bronzescu-Romanaţl (şcoli prim), C. Buc-şenescu-Dîmboviţa (şcoli prim), G. Cer-nescu-Tulcea (fără şcoală), V. lonescu-Brăila (şcoli primare), Al. I. Locusteanu-Dolj (şcoli primare), Const Meculescu-Vîlcea Ifără şcoală), Ion Petrini-Huşi (şcoli primare), Al. Pogonatu-Tutova (fără şcoală) şi-a început cariera în 1870 prin a fi telul, N. Popescu Ialomiţa (fără şcoală). G. Cerchez-Botoşani (fără şcoală). Şi abia 7 sunt licenţiaţi în drept, iar restul cel mulţi cu cîte-va clase secundare şi vr’o trei absolvenţi de drept. Dintre 118 sub-prefecţl 51 sunt parte fără nici o şcoală, parte numai cn cîte patru clase primare: şi abia 16 licenţiaţi în drept; restul aii cîte două trei clase gimnasiale. Apoi cu o aşa colecţiune de prefecţi, di rectori de prefectură şi sub prefecţi, numai administraţie cum se cade mi se poate face. Tn judeţ rdă administrai 0 probă de modul cum se administrează judeţul Rcman de d. prefect Panopol, «absolvent al şcoalel militare din Atena* : Pseudo democratul deputat Delimarcu depeşează într’o zi (în Iunie) prefectului: — Murim de foame. Sub-prefectul nu ne lasă să tăiăm vite. Prefectul chiamă pe sub-prefect, din în-tîmplare licenţiat în drept, şi’l întreabă prin telefon: — De ce nu laşi să se taie o vită ? — Fiind-că medicul veterinar din Roman n’a venit încă să constate dacă vita ce urmează să fie tăiată e sănătoasă sau ba. — Să dai ordin ca imediat vita să fie tăiată. — D-le prefect, vă rog să-ml daţi ordin în scris, căci eu nu pot să calc măsurile sanitare luate de ministerul de interne. — Iţi ordon să faci precum spun, altfel te destituesc > In altă zi deputatul Delimarcu reclamă telegrafic prefectului, că autorităţile nu lasă ca vitele sale să iasă din hotarul comunei. Prefectul chiamă pe acelaşi subprefect la telefon : — In virtutea cărui ordin nu satisfaci pe d. deputat Delimarcu ?■ — In virtutea ordinului ministerial şi în virtutea art... din legea sanitară. — Să deschizi imediat hotarele comunei Pădurenl pentru vitele d-lul Delimarcu ! — D-le prefect, acum zece zile s au tnat măsuri sanitare foarte severe pentru a localiza pesta bovină din plasă. Ptnă cînd nu se vor ridica măsurile sanitqre ce s au www.dacoromamca.ro luat conform ordinului&ministerial, nu se poate face nimic. — Iţi ordon. — Daţl-ml ordin în scris, d-le prefect! — Te destitui, dacă nu procedezi precum îţi ordon. Intr'altă zi vine un ordin ministerial foarte sever la prefectură. Ordinul se comunică imediat spre executare celor trei sub-prefecţl din judeţ. A doua zi prefectul chiamă la telefon pe sub-prefecţil, şi fiecăruia în parte spune: — Să nu executaţi ordinul ministerial! Apelpisitul Delimarcu vroind să procopsească pe un samsar al său, Lupu Volf Botez, un zbir al ţăranilor, a cerut prefectului Panopol să-l numească ajutor de sub-prefed în locul unul om cum se cade. Prefectul chiamă la telefon pe subprefect: — Fă-mi un raport de înlocuire în contra ajutorului d-tale ! — E un om cinstit, conştiincios, funcţionar de 17 ani ţi tată a patru copii mici. Cum să fac raport în contra Iul dacă nu-l găsesc absolut nici o vină? — Iţi ordon! — Daţi-mi ordin tn scris. — Ie destitui, Şi prefectul s’a ţinut de cuvînt: A destituit pe sub-prefectul licenţiat, înlocuin-du-l cu un d. Tulbure, cu patru clase primare, destituit pentru abuzuri şi ghe-şefturî de d. Lascar Catargiu. DIN STREINĂTATE. Alianţa franco-rusă Se ştie cu cita curiozitate se aştepta vizita d-lul Felix Faure la Petersburg. De cîţt-va ani s’aii produs o sumă de mani-festaţiunl dovedind cele mal strînse legaturi de prietenie intre Rusia şi Franţa. Totuşi nici o singura data nu s’s spus, din loc competent, ca între aceste două ţari ar fl existtnd o alianţă în toată regula. Toată lumea vorbea de această alianţă, dar ea nu fusese confirmată oficial. Anul trecut cu ocaziunea călătoriei prin Europa a Ţarului Nieolae II, se aştepta că Rusia va satisface dorinţa Franciel. In întîlnirile pe cari le avusese cu împăratul Francisc-losif la Viena şi cu împăratul Wiihelm la Breslad, Ţarul se arătase foarte rezervat, rece chiar. Francezii dădură atunci un asalt în toată regula spre a face pe Ţar să rostească vorba magică: «alianţă»» ; dar, cu toată primirea extra-ord nară ce-I s’a făcut. Neeulae li se ferise să spue acea vorbă. Multe s'aft petrecut, de atunci; Austria, an-gonista tradiţională a Rusiei în Orient, a ajuns să se înţeleagă cu aceasta în chestiunea ori-en'ală; Germania a făcut servicii netăgăduite Rusiei în diferite chestiuni cari o interesat! şi vizita de deunăzi a împăratului Vilhelm Ia Petersburg a arătat că relaţiunile dintre Germania şi Rusia s’afl îmbunătăţit foarte mult ; pe de altă parte, relaţiunile între Italia şi Franţa foarte aspre Intr’o vreme, se îndulciseră şi ele. Părea că se produce o descordare generală şi multă lume credea că afirmarea o-ficialâ a alianţei franco-ruse nu va mal avea loc. In asemeni condiţiunl s’a făcut vizita d-lul Faure la Petersburg, cîte-va zile după ce Împăratul Germaniei fusese in Capitala Rusiei. Preşedintele republicel franceze, de şi programul oficial al primire! nu se deosebea de acela după care fusese primit Vilhelm II, a fost sărbătorit cu mal multă căldura; ptnă la plecare Insă, nu se rostise din partea oficială nici un cuvînt care să arate că d. Faure e eon-sid> rat alt-fel de cit ca Şeful unul Stat. Tocmai la despărţire, pe bordul cuirasatulul Pothuau care avea să readucă pe d. Faure in Franţa, Ţarul Neculaî II a rostit vorba atît de mult aşteptată de Francezi. Impărtul Rusiei a anunţat oficial ezistenţa alianţei franc-ruse. Impresia In Franţa Natural evenimentul acesta a produs în Franţa cea mu adîncă impresiune. Depeşa rare ra anunţat a fost cunoscuta numai de cit în toată republica şi a provocat un entuziasm indiscrip-tibil. Ptnă şi socialiştii, cari singuri în FraDţa nu se arătaQ simpatici Rusiei, aplaudă publicarea alianţei. Dorinţa Franciel a fost Îndeplinită. Vom vedea, cînd ne vor sosi ziare'e franceze, în ce chip comentează ele cuvintele rostite de Ţar e bordul lui Pothuau. E probabil că vorbele : «cele două naţiuni amice şi abate vor contribui cu toată puterea lor Ia menţinerea păcii în senzul dreptului şi al echit ţii*, vor fi comentate ca un program public îndrepţ i contra triplei alianţe şi în special a Germaniei. Comentarii auwtrlace Anunţarea oficială a alian’el franeo-ruao n’a putut face buna impresiune In ţările triplei alianţe : totuşi, presa austriacă de exemplu nu vede în această alianţă nici o ameninţare. Neue Freie Presse din Viena. după ce aminteşte declaraţiunile făcute de Ţar cu prilejul vizitelor împăraţilor Francisc-losif şi Wiihelm, spune că nu trebue să dea toastului de pe Pothuau mal multă importanţă de cit poate avea. Ţarul a voit Bă dea Francezilor o satisfacţie —şi atîta tot. «Rusia, zice organul vienez, poate şi vrea să fie aliata Franciel numai dacă Francia e hotă-rilâ să nu rupă pacea, adică să renunţe la Al-zacia-Lorena. Sunt deja oameni politici francezi cari înţeleg aceasta; dar aceştia sunt încă in minoritate. Pentru alianţa frsnco-rusă poate a-păt a ca simbol portul d.luî Faure laPeterhoff: fracul şi cilindrul sunt de natură deosebit de pacînică». Forelgn. TRIBUNA LITERARA Răsunete din trecutul Basarabiei Zidirea mân&stlreT CAPRIANA1) — L*f»ndi — ... Bietul bunul med I... De mult o fi oale şi ulcele... Insă, chipul lui nici o dată nu se va şterge din amintirea mea. Par’câ-1 văz şi-acuma: Înalt, puţin cam Îndoit, de povara celor nouă-zec! şi cinci de ani; cu fruntea brăsdată, pârul cărunt ; pururea grav şi tăcut. Da, era scump la vorbă bunul med, dar şi clnd vorbea — halal să-I fie! In asemenea momente ÎI plăcea să povestească fapte şi Intlmplărl, din trecutul Îndepărtat. Am cetit romane, am văzut piese de teatru în cari eroii ţărani mal tot-d’a-una, cînd vorbesc de vremurilr şi vite jiile din trecut, încep să se răsucească In loc, să strige, să se bată cu pumnii în piept şi să-şi aprindă ochii — prăpă-denia lumel! La bunul, nimic din toate astea. Încet şi lin povestea el cu un glas tainic trecutul neamului. Insă nu ştid cum se făcea că umbrele acelea apăread ca vil din negura vremurilor. Vedeai Leşif, Turcii şi Tătarii năvălind asupra Moldovei; iar pe Ştefan cel Mare, Vasile Lupu ori Lâpuşncanu eşindu-le In cale, In fruntea călărimel de mazili şi de răzeşi. Clnd l’am văzut cea din urmă dată mi-a povestit despre zidirea minăstinl Căpriana. Tocmai se sftrşis;e vacanţele şi trebuia să plec la Chişined la şcoală. Bunica m’a chemat să mă ospăteze de plecare. După ce m’am ghiftuit cu friptură de găină, cu ghiţmane şi cu plăcinte cu bostan, am remas numai cu grija vinului din tocitoare şi cu pofta de vorbă. De unde şi plnă unde, veni vorba de mănăstiri e Căpriana şi Condriţa din codrii Biculul. Citisem că acestă mănăstiri sunt foarte vechi, mal ales cea dintiid, şi doream să aflu dacă nu s’o fi păstrat ceva în gura poporului despre întemeerea lor. întrebai pe bunica. — Cine o fi făcut aceste mînăstirl şi de ce se numesc aşa, bunico? — Se zice că doi fraţi că'ugărl Că-prian şi Condrea; de la el le-a rămas şi numele. Dar bunelul de colo: — Aşa o fi ! cum-de-nu ! — Apoi să ştii că aşa—II răspunde bunica : — El!... Tu să-mi spui mie ?!... — Atunci cine ?— îl întrebai eG. Bunelul tuşi şi-şi aruncă nu ştiti cum capul peste spate, parcă ar fi vroit să se desbare de un văl ce-I apăsa mintea ; apoi Începu : — Odată în vremea de demult, pe cînd codrii Blculul şi aî Orheiulul se împreunaţi şi se întindeau una, din Nistru pînă-’n Prut, şi, abia la o poştă două Intllneal cîte un sătucean de seapte-opt case, a venit, zice-se, pe aceste locuri Ştefan-cel-Mare cu frate-săd Constantin şi cu o ceată de oşteni. Tot mergind aşa In bobote, odată se trezesc pe la un cbindeiU de soare într’o poeană mare, cu iarba ptnă Ia peptul calului şi cu un lac limpede ca lacrima In mijloc, iar de jur împrejur îngrădită cu dealuri acoperite cu păduri. — Hei ! da’ mlndre şi frumoase locuri ! a zis Ştefan Vodă, haideţi să poposim şi să minem aici!... Ostaşii s’aO Împrăştiat, care să vîneze păsări şi jivine prin pădure, care să prindă peşte cu veretcele; iar cel l’alţl s’aU aşezat împrejurul focurilor. In tabară se afla şi o domniţă. O fi fost soţia Iul Ştefan Voevod sati a frăţine—săQ Constantin Voevod—nu ştid,—Domniţa era însărcinată. Cind pe la miez de noapte, iată că o apucă durerile facerel. De faţă nici picior de femei, locurile necunoscute... Ce să facă ? S’a dat de grabă svon in tabără si aQ pornit iscoade în toate părţile doar vor găsi un suflet de femee, care să moşască pe Domniţa. Urcîndu-se pe muebiea dealului, nişte iscoade aii auzit clinii bătlnd In depăr- 1) Mlnastirea Caoriana se afla în codrii Btcu-lul din Baaar&bia, la depărtare de 35 km. de Cbiţnăt. tare. EraO clinii de la stîna din Ceo- banca2). După o bucală de drum au zărit şi o lumină. Pe atunci trăea în Ceobanca o babă, una Mindriloaea, şi lumina ce se vedea la dinsa era.—Iscoadele afl bătut la fereastră şi i-aCi istorisit pătărania cu domniţa, că aşa şi aşa. Iute şi’a luat baba o leancă in spinare | şi a eşit afară iar un ostaş a Inşfecaţ-o în braţe şi a suit-o călare cu el, spuin-du-I să-T arăte cărarea ce duce la poeana cu locul. Ast-fel a născut domniţa pruncul cu bine. De bucurie Ştefan şi Constantin Vodă aă jiuruit să zidească Iul Dumnezeii o minăstire pe locul acela. Acuma era vorba că : ce nume să-I dea ? Pe cînd stăteaO aşa pe gîndurl, odată se ivesc în marginea poenel nişte căprioare. — Tii* ! ce căprioare frumoase! rîse Ştefan Vodă. — Căprioarele cit al bate din palme, s’au şi ascuns în pădure. — Da ştiţi cum să numim mînăsti-rea ? adaose el,—s’o numim Căpriana!... Şi Căpriana i-a rămas numele! George Derenen OFOBMAŢn I Serbarea naţională din Mediaş n EPOCA” IN PROVINCIE JPLOESTI * Starea or» şuiul.— Gheşeftarlle. — Conferinţele iuntitntorilor. O murdărie mal mare, de singur, nu se află uicl In fanarurile Constantinopolulul, ca în oraşul nostru. Ca să poţi parcurge o stradă, pe lingă că’ţl rupi picioarele din cauza gropilor, dar eşti nevoit să mergi tot drumul cu batista la nas, din cauza mirosului greii, pe care-1 exală gunoaele, pisicile şi dinii morţi, pe cari li vezi trîntiţl mal În fie care stradă. Exemple? Slavă Domnului,din nenorocire, suntmulte. E destul să cităm cite-va strade ca: Negustori), calea Oilor, Romană, Franceză, etc., pentru ca cititorii sa’şl facă o complectă idee de salubritatea oraşului. Iu piaţă, unde e statuea Libertăţii», e un strat de praf care, ridicat de cel mal mic vlnt, te orbeşte. Se vede că colectiviştii aii înlocuit nisipul cu praf. Nu mal vorbim de locul din faţa oficiului telegrafic, unde pe lingă oenormă cantitate de praf—ce, doamne lereşte, s’ar transforma intr’o mare norocire de ar ploa, dar primăria a acordat dreptul unor precupeţi să vludă pepeni, şi ast-fel personalul ofi-:iu!ul să asiste — volensnolens — la scene pre.-. puţin agreabile. ara, fiind că domiciliul nocturn e tot o. ’lşt mal permit să facă şi chef şi — ferestrele şi uşile oficiului telegrafic sunt veşnic deschise pe această căldură, vi nchipuiţl cit de mult sunt deranjaţi In serviciu. Gheşeftari * angăşiile, pe cari le fac edilii se in lanţ. ingenios, Intr’adevăr, modul ' colectiviştii să paveze stradele. lată cum procedează: piatra fiind scoasă, este pusă iarăşi la ioc, Insă cu partea care at În pâmlnt, spre a părea nouă. Şi clnd ne gîndim că autreprize de soiul ăsta s’ati ta de «al noştri», ne imaginăm ce «a-rl» se fac. loeştiul, în momentul de faţă, e oribil. Nu e stradă care să nu fie — vorba v i — destinată a fi pavată, aşa că mor mane mari de pietrele scoase ocupă circu-’tunea nu uumal a trăsurilor, dar şi chiar a ietonilor. a, ceva mal mult, trebue să fii bun gini-ucs tic ca să mergi pe trotuare (ocupate de mezile de piatră). Conferinţele institutorilor )e cîte-va zile institutorii, institutoarele, ăţătoril şi Învăţătoarele judeţului Praho-şi-ail datînlllnire In oraşul nostru pentru ncepe seria conferinţelor reglementare. ErI, aii Început conferinţele, ntr’o viitoare corespondenţă vă voii! rea ce s’a mal Intlmplat şi la aceste con-inţe, şi tot ce va fi noi) la noi. A. R. Se afirmă că d. Plesnită, primarul Galaţilor, negociază cu compania Engleză, spre a rescumpăra concesiunea pentru distribuţiaapel, concesiune care expiră la 1926, adică după 29 de ani. Zilele aceste s’a oficiat la SibiQ căsătoria religioasa a d-lul lulius Coro anu cu d-şoara Dorina Raţiu, fiica d-lul dr. loan Raţiu, preşedintele comitetului naţional. Felicitările noastre. Toţi miniştrii se vor află Marţi In Capitală pentru a lua parte la consiliul ce se va ţine la ministerul de interne, pentru expediare de afaceri curente, precum diferite decisiunl şi numiri. D. dr. Marcel Brlndzâ, directorul Liceului Modern s’a lnturs din streinâtate. La 5 Septembrie se va inaugura, la Constanţa, expoziţia de vite. Inaugurarea va fi prezidată de d. An. Stolojan. Marele Filantrop, Episcopul romîn Mi-liail Pavel din Oradea Mare, va serba încurlnd jubileul săQ de 25 de ani de archierie. Romînil din Crişiana pregătesc mari serbări cu această ocazie. In lista călătorilor, pe care o publică Pester L'oyd, vedem trecut următorul nume la Adria : Baron Dimancea, deputat, Bucureşti. D. baron n’o fi oare faimosul Nae din Piteşti ? In ziua de 20 August curent este aniversarea naşterel A. S. Principelui Carol Anton âe Hohenzollern, fratele A. S. Principelui Ferdinand precum şi a A. S. Principesei Alexandra Luisa-de Saxa Coburg-Gotta, sora Principe, sel Maria. Cu această ocaziune se vor transmite felicitări la Sigmaringen şi la Coburg. A. S. I. Marea ducesă de Coburg va primi felicitârila consiliului de miniştri la castelul Foişor. D. general Borănescu, comandant de divizie, a sosit In Capitală, in afacerile comandamentului săQ. (Do la trimisul nostru special) Mediaş. 16 August. De două zile micul oraş Mediaş, locuit abia de 16,000 suflete, e in plină serbătoare. Toate stradele, piaţa, gră- noştri, cum ştia fa dina publică şi localurile publice sunt înţesate de romtnil veniţi din toate părţile Transilvaniei, Banatului, Crişianel şi Maramureşului de şi otţl-va rotnlnl din Bucureşti, Craiova şi Ploeştl. Cel mal mulţi sunt ţărani şi ţărance în haine de serbătoare, veniţi din comitatele învecinate, in număr de aproape 10,000. Printre fruntaşii romînl sunt d-nil O. Pop de Băseştl, vice-preşedintele comitetului naţional, 1. M. Moldovanu membru al Academiei Bomîne şi preşedinte al Asociaţiunel transilvane pentru literatura poporului romîn, Dr. lla-rion Puşcariu, vicarul mitropoliei din Sibiu, Partenie Cosma, directorul băn-cel «Albina», Axente Severu, unul din şefii revoluţiei romîne din 1848, Dr. V. Olodariu, Z. Boiu, N. Bogdan, At. Stre-voiu, N. Şcrban deputat, lsacu avocat, Dr. Ciuta, Dr. Morariu, 1. Pop Rete-ganul, Basil Raţiu vicarul Făgăraşului, Oniţiu, judecător la tribunalul din Seghedin, losif Ster ca Şuluţ, M. Stra-jan profesor în Craiova, etc. *% Membrii comitetului central al Aso-ciaţiunet transilvane au sosit Vineri dimineaţa la gara Mediaş, venind din Sibiu. Primirea a fost impozantă. La orele 8 dimineaţa mit de ţărani şi ţărance s’au înşirat, de la piaţă pînă la gară, pe ambele părţi ale stradelor, formînd un fel de gardă. Şi, între aceste două cordoane pitoreşti, trecea in galop-mare o splendidă cavalcadă de tineri ţărani din comunele Brateiu, Le-Ieşti şi lbişdorf. In fruntea cavalcadei se aflau cinci feciori cu cîte un steag albastru, avînd inscripţia: Trăiască Aso-ciaţiunea! Steagul ei a decorat cu cununi de flori şi cu panglici in tricolor naţional. Cavalcada s’a înşirat înaintea gării aşteptînd sosirea trenului. parte d-nil protopop Ivan, Dr. Olodariu, G. Pop de Băseştl şi alţii, se hotăreşte ca propunerea să fie supusă aprecierii comitetului central, oare să raporteze apoi viitoarei adunări generale. D. jAxente Severu a ţinut apoi o conferinţă despre economia casnică, despre higenă, despre zidirea morilor fără iaz, etc. D. I. Pop Reteganul a ţinut o conferinţă despre epopeia populară: Pin-tea Viteazul. * * * TUL CE A D. Paul Stătescu, fost prefect al judeţului Tulcea, şi actualmente inspector administrativ a sosit Iu acest oraş. D-sa a fost tnlîmpinat la debarcader, de toată elita tulceana In frunte cu d. Hagi Petrof. fraţii Theodorof, T. RadovicI, Exa-rof, Cialicof, Maloii hissehi, Doncef, Ilinof, Radef Ivanof, fostul Cadin, Iane Antipa, L. Sehmetau şi alţii, aproape un număr de 100 persoane, dar nici un romîn. In momentul cînd d. Stătescu se săruta cu toţi cel de faţă, soseşte şi d. Mircea G. Petrescu, primarul oraşului, care In numele administraţie), Invită pe d.Stătescu Ia palat unde i s’a pregătit casă, masă etc., Insă d. Stătescu, mulţumeşte tlnărulul primar, de invitaţiune, pe care o refuză. Atunci primarul, oferă gratis trăsura primăriei, d-iul Stătescu care ’l spune categoric, că nu merge cu căruţele primăriei ci se duce la hotel. • * * In noaptea de 14—15 curent, unul dintre făptuitorii spargerilor din Tulcea, anume Var-tolomein Crasnof care este cel mal principal, a dispărut din camera unde era închis, de la al douilea etaj al localului, escaladind fereastra şi prin ajutorul unul cearceaf ce era pe un pat de dormit lu acea cameră s’a lăsat jos In strada Carol. Cu 'oate căutările poliţiei, el nu a putut fi prins plnă acum. Npirn. 3) Ceobanca. lTn aătişor de lingă Căpria Conferinţele învăţătorilor în Capitală se ţin de de două ori pe zi: dimineaţa de la 8—12 şi după amiazl de la 3—5. Sîmbătă şi Duminică învăţătorii im-preună cu revisoril cari aQ prezidat întrunirile, aQ schimbat diferite vederi asupra metoadelor de predare şi aQ făcut si cîte-va probleme din aritime-tică. * ... Conferinţele ţin 8 zile, adică Simbăta viitoare iaQ sfîrşit. Zilele acestea ministerul de domenii a mal dat in măsurătoare Incăvr’o cîte va moşii de ale Statului, c« contract. Cu această ocasiune adăugăm că este un adevărat scandal tocmeala şi precu-peţirea ce se face cu măsurătoarea moşiilor, cînd ele se daQ cu contract. * Promitem a reveni cu amănunte foarte ciudate. Regele Siamulul, Chulalongeoru a vizitat la Potsdam pe Alteţa Sa Principele Vilhelm de Hohenzolten, fralele Principelui Rominiel. Suveranul siamez a spus A. S. că speră că, tn Septembrie, cînd se va întoarce prin Constuntinopol la Bangkok, se va opri cîteva zile la Sinaia şi fn Bucureşti. Ziarele ungureşti fac mare caz de o declaraţie pe care ar fi făcut’o un ofiţer superior din armata romînă, anume d. Dr. colonel Canstantin Georgescu, care aflin-du-se în călătorie de studii la Debreczen ar fi spus mal multor ziarişti unguri, că relaţiunile dintre Ungaria şi Romînia ar fi intime, dacă romînil transilvăneni stabiliţi în Romînia n’ar face mereu intrigi şi agitaţii în contra ungurilor. După ziarele din Budapesta, d. Dr. colonel Const. Georgescu ar mal fi adăogat, că situaţia romînilor din Ungaria este excelentă sub toate raporturile şi guvernul unguresc este încă prea liberal faţă de romînl. Crima din strada Cantemir Strada Cantemir a fost erl teatrul unei scene de o sălbăticie slngeroasă. Un «cetăţean», de al-fel om cuprins, dispuntnd de o avere bunicică, a serbat repaosul de Duminică fără măsură şi s’a Întors acasă «cum e mal bine.» Soţia şi copiii, Îngroziţi de starea ruşinoasă a părintelui familiei, 11 certară. Dar cearta lulnd proporţii prea mari, individul lntr’o stare de beţie desgustătoare, luă un cuţit şi răni grav pe temee şi copil. La strigătele de ajutor se adună multă lume, din care doi vecini cari lncearcară să slă- fdnească pe sălbatic se aleseră cu cîte-va ocurl de revolver. Răniţii aQ fost transportaţi la spitalul Caritas, iar criminalul la secţie. ** * Trenul sosind, miile de oameni ce se aflau pe peron şi în curtea gării aii izbucnit in strigăte entusiaste de: Să trăiască ! Protopopul Moldovanu din Mediaş, preşedintele comitetului de recepţiune, adresează cîte-va cuvinte de bine-venire membrilor comitetului. In numele acestora a răspuns d. dr. llarion Puşcariu, vicarul mitropoliei din Sibiu şi vicepreşedinte al Asociaţiunel, în termeni atit de călduroşl, în cît publicul a izbucnit în aplauze şi în aclamărl entusiaste cari au durat cite-va minute. Un şir de trăsuri precedat şi urmat de junii ţărani călăreţi, porneşte de la gară spre piaţă. Pe tot drumul bubuituri de trascurt, strigăte de: Să trăiască, eşite din mii de piepturi, cutremurau văzduhul. * * * După cîte un Te-Deum ce s’a oficial la ambele biserici romîne,—la cea ortodoxă şi la cea unită,—membrii Asocia-ţiunel şi o lume imensă s’au adunat în vasta sală a hotelul Strugurul de aur. Sala e splendid împodobită cu ghirlande de brazi şi cu portretele foştilor preşedinţi al Asociaţiunel; Mitropolitul Ştirea-Şuluţ, mitropolitul baron Şaguna şi Gheorghe Bariţ. La tribună, în jurul comitetului au luat loc reprezentanţii autorităţilor locale,primarul Friedrkh Theil. şi poliţaiul Fr. Dengel, apoi reprezentanţii presei romîne de peste munţi şi d. Ion T. Ghica. reprezentantul mal multor ziare din Capitală. D. I. M. Moldovanu, membru al Academiei Romîne şi preşedinte al Asociaţiunel deschide adunarea generală a Asociaţiuntt prin un discurs cald din care extragem următoarele: «Asociaţiunea va deveni aceea, ce trebue să fie după intenţiunea fundatorilor săi şi după dorinţa noastră a tuturor: un adevărat centru pentru dezvoltarea şi cultivarea poporului romîn aşezat în creeri! ostiei al Carpaţilor Ungariei şi pe coastele apusene ale lor, şi aceasta nu numai Intru cele ce se ţin strîns de limba şi de literatura lui. Ţărmuri), cari ne sunt traşi In statutele Hoastre, precum le avem acum modificate şi întregite, sunt mult mal bine determinaţi, şi chiar mal largi, de cit eraO piuă aci ; prin urmare de aci înainte vom putea da impuls, vom putea Influenţa şi dezvolta deosebite ramuri de oeupaţiune ale poporului romlu şi prin aceasta Asociaţiunea va contribui In mod eficace la dezvoltarea bunel stări a dlnsulul.» Apoi au urmat alegerile mal multor comisiunl, printre cari alegerea corni-siunel de studiere a proiectului comitetului, privitor la înfiinţarea unei Case Naţionale, In care să se coprindă: Mu-zăul Naţional, Biblioteca Naţională, Biurou de Informaţii, etc. *% Aii urmat apoi propunerile : D. I. Pop Reteganul, luînd cuvintul, spune, că are trei manuscrise, dintre cari unul cuprinzînd peste 6000 poezii poporale, altul cu peste 60 poveşti şi, în fine, încă un manuscris, care conţine vre-o 60 navele poporale. Propune şi roagă, adunarea să decidă a se tipări aceste manuscrise pe spesele Asociaţiunel. După o vie discuţie, la care au luat La orele 1 jumătate s’au dat două banchete, unul de 150 tacîmurl şi altul popular de 300 tacîmurl. Au ţinut cuvîntări d-nil I. M. Moldovanu, protopopul Mircea, G. Pop de Băseştl, primarul Fr. Theil, Simionaş, Dr. Ivan, Dr. I. N,Roman, Dr. N. Şer-ban, St. Clmpianu, etc. Mwsica a cintat Deşteaptâ-te Romîne şi, din consideraţiune către Saşii cart au făcut o primire atit de cordială romînilor, imnul săsesc Siebenbuergen Land des Segens. Diseară concert şi mîine a doua şedinţă a Asociaţiunel. Incendiul din Constanţa Ni se scrie din Constanţa: La 15 August s’a făcut cercarea pentru luminarea Constanţei cu lumină electrică. Motorul însă a fost instalat într’un şopron de setnduri. In a doua seară pe la orele 10, şopronul a lw t foc şi ’n cîte-va minute întreaga instalaţie a fost distrusă. Primarul a fost nevoit să părăsească balul şi să asiste la distrugerea operei lui. Toată răspunderea, cade asupra administraţiei care a instalat un motor, ce funcţiona cu benzină. într’un şopron. E de relevat şi neglijenţa mecanicilor care au fost aduşi expres din străinătate. Mîine vom căuta a trimite şi alte detalii. ŞTIRI MARUHTE * D. D. Moruzi, prefectul judeţului Doro-hoifi, a sosit In Capitală, tn afaceri de serviciQ. * D. Al. Ghica Bragadir, ministrul ţărel la Sofia, a plecat pentru clle-va zile la Iaşi. DIN ORIENT P&lmnlrea mini fost minlatrn* — Situaţia cabinetului greceac. Ati ia, 17 August. Camera n’a putut să ţină şedinţă, fiind că quorum reglementar n’a fost atins. Camera e convocată din nou pentru Luni. dacă tn acea zi nu va fi quorum, cabinetul ’şi va da demisiunea. La eşirea depu'aţilor din Cameră, deputatul Gribas a pălmuit pe d. Levidis, fost ministru al marinei, pentru divulgări tn privinţa acţiunei flotei înaintea Prevezei. D. Grivas era şeful statului major al acestei diviziuni a flotei. Probabil că se va face un schimb de martori. Atena, 17 August D. Levidis n’a trimes martori d-lul Grivas ; va aduce incidentul înaintei Camerei. Atenti, 17 August. La întrebarea puterilor asupra veniturilor pe cari le-ar putea stabili ca garanţie a despăgubire! de rusboiă şi asupra modulnl de supraveghere, guvernul şree a răspuns că, despăgubirea neilind încă fixată şi neflindu-I comunicată ofleial-minte, nu poate să dea nici un răspuns categoric. Atena, 17 August. D. Ralli a declarat că va pune lămurit chestiunea de Încredere înaintea Camerei, socotind necesar ca ministrul să aibă autoritatea cerută spre a trata pacea. Eootrai ,** Cuiu pe cuiă scoate. — Cuifl pe cuifi scoate, zicea un proverb. Da, dar cu condiţie să fie bine ascuţit şi bine bătut. Aşa e şi cu produsele chimiei agricole. Unele sunt supuse fluctuaţiunilor model: apar cu multă gălăgie şi dispar pe tăcute. Altele se impun şi rămîn, graţie superiorităţii lor incontestabile. Printre cele din urmă, intră In primul rînd, Salamura Florie», care realizează ultimul cuvlnt al agroHomiel, căci pe llugă proprietatea suverană de a nimici mătura, mal are şi avantagiul de a fi la lndemînă celei mal modeste pungi. Nici un alt produs similar nu’l poate egala. Alianţa franco-rusă Paris, 16 August. Ziarele radicale şi socialiste continuă campania, cerînd ca textul tratatului franco-rus să fie publicat. Matin observă că tratatul triplei a-Hanţe n’a fost publicat. Gaulois asigură că clauza nouă în scopul de a întări pacea universală a fost alăturată la tractai, care a fost iscălit în 25 August la Peterhof. Alianţa ar fi defensivă şi ofensivă. Paris, 16 August. Temps declară că se poate crede că simpatia de care se bucură actualul guvern, satisfacţiunea cu care e primită lunga sa durată, probele de înţelepciune şi de maturitate date de opinia publică de mai bine de un an, toate acestea aii făcnt în sfîrşit posibilă proclamarea alianţei. In alte împrejurări, acest cuvînt n’ar fi fost încă pronunţat. Paris, 16 Augu?t. Pe piaţa Operei se va ridica un arc de triumf, cu prilejul întoarcerel d-lul Faure. ( Paris, 16 August. Un comitet de comercianţi organizează serbări pentru întoarcerea d-lul F6Hx Faure. Casele vor fi pavoazate pe tot parcursul pe care-l va urma. Consiliul municipal va pune să se împartă 100.000 lei la săraci. Paris, 17 August. Soir anunţă că în ajunul zilei tn care s’a ridicat toasturile pe bordul Iul Potlmau, d MdHne a primit o telegramă prin care i se anunţă cu siguranţă că se încheiase un tratat de alianţă ofensivă şi defensivă. Paris, 17 August. Consilierii munincipall al Parisului şi consilierii generali al departamentului Seine, se vor duce Marţi la gară pentru a primi pe d. Faure. (arin de Săminţii de vtuznre la moşia Policioru, judeţul BuzăO, proprietatea d lui N. Butculescu. Amatorii se pot adresa la d. N. Rădulesou strada Biserica amzel, 15, Bucureşti. DIVERSE DIN CAPITALA Un accident. — Simbăta după amiaz un nenorocit accident s'a intlmplat ta fabrica de vax din Calea Griviţel. Pe clnd mal mulţi oameni se si leat) se puie un cazan mare Intr'un camion, cazanul a )■ lunecat şi a strivit aproape pe un care aş anume V. Andraş. Intr’o stare foarte gravă nenorocitul caretaş a fost transportat la spitalul Filantropia. unde’I s’ati dat de Îndată primele îngrijiri. Astâ-zl starea sa urmează a fi tot rea. Crima din calea Griviţel. — Agenţii poliţiei de siguranţă aQ făcut Simbătă după a-miazl o captură importantă. El aQ prins pe doul vestiţi criminali Ivaneiu Dumitru şi Antou Io-nescu, condamnaţi, prin contumacie, la cite 10 ani muncă silnică, de către Curtea cu Juri din Galaţi pentru un omor săvlrşit acolo. Conduşi la arestul poliţiei, şi interogaţi de către şeful siguranţei, din răspunsurile lor, re-ese că cel d'lntliQ, Ivaneiu Dumitru, ar ti autorul crimei săvlrşite In luna lui Mal In calea Griviţel. Aeeasta rezultă, pe de o parte din chiar de-claraţiunea lui Anton Ionescu, iar pe de altă parte din răspunsurile Încurcate ale lui Ivaneiu. întrebat asupra modulul cum şi-a petrecut noaptea de 20 MaiQ, clnd a fost omorît Ignatiu, criminalul n’a putut răspunde de cit foarte Încurcat şi răspunsurile lui nu concordai! de loc cu ale tovarăşului săli. La perchiziţiuuea domiciliară făcută lui ivan-ciu, care locuieşte în apropiere de c rciuma lui Igaatiu, s’ati găsit cusute t>i perne 200 de lei tn bilete de bancă, alţi 200 de lei In argint, îngropaţi In curte şi un libret al casei de economie In valuare de 2700 de lei. Antecedenţei- lut Ivaneiu sunt de asemenea foarte rele. Fugit din Bulgaria, unde fusese condamnat pentru omor, Ivaneiu a venit in ţară unde tot limpul a trăit numai din furturi şi tilhâril. Ivaneiu a fost Înaintat la Văcăreşti, din ordinul judelui instructor însărcinat eu această afacere. DIN ţARA Ttlliărie.—Ni se comunică din Craiova că alaltăerl noapte o bandă de tllbarl, at! spart casele proprietarilor Marin Morănescu şi losef Enache din plasa Câmpului, acel j'ideţ, furlnd de >a ambii 3.000 de lei In bilete de bancă. Autorităţile aQ luat măsuri de urmărire iu contra tilharilor dispăruţi. Incendifi.—Alaltăerl noapte un incendia violent a distrus circiuma şi casele comerciantului C. Boham din comuna BelcuţI judeţul Iaşi. Pagubele sunt mari. Pepeşile de erî Serviciul „Agenţiei Bomîne* Roma, 16 August. După cum spun ziarele, consilierul de stat şi senatorul Bonfadini va fi numit guvernator al Eritreel. Zttrich, 16 August. S’a închis congresul internaţional pentru protecţia lucrătorilor. _ Berlin, 16 August. Reichsanzeiger spune că se va inaugura la 1 Septembre linia telefonică Berlin-Bu-dapesta. Copenhaga, 16 August. D. Felix Faure va trece astă seară înaintea Copenhagel, dar nu va rămtne aici. Paris, 16 August. Agenţia Ilavas spune că puterile respiug propunerea marchizului de Salisbury, care cere ca Anglia, Franţa şi Rusia să garanteze împrumutul Greciei pentru a plăti despăgubirea de războiţi. Puterile socotesc că trebue să se menţină acordul ior unanim. Atena, 16 August D. Bouriîe, ministrul Franţei, pleacă mîine In concediu la Ticby. Pepeşile de azi Viana, 17 August. Regele Milan a plecat la Carlsbad. Canea, 17 Autist. Adunarea naţională, cu 60 voturi contra 12, a votat un memorandum la adresa admiraţilor, prin care declară că primeşte imediat autonomia şi cer imediat rechemarea trupelor turceşti. Cei www.dacoromanica.ro EPOCA 3 doul-spre-tece menibn cari s’au pronunţat pentru aminarea pri-mirei autonomiei, au părăsit şedinţa. Petersburg, 17 August, Mline se vor deschide Întrunirile institutului internaţional de statistica. Erl s’a făcut un banchet strălucit lu onoarea membrilor congresului internaţional de medicină. Berlin/ 17 August. Regele Siamulul a plecat la Schwerin. Majestăţile Lor imperiale afl plecat la Coblenţa. ULTIME INFORMAŢII) HI Starea Principelui RomînieT înregistrăm, cm bunarie, că starea A. S. R. Principelui Romîniei merge din ce în ce mai bine. A. S. R. îmbrăcat civil, stă ore întregi in balconul Castelului Foişor, unde primeşte zilnic raportul despre regimentul său de roşiori şi se întreţine cu ofiţerii. A. S. R. este foarte vesel şi abia aşteaptă momentul ca să povlă face plimbări cu trăsura prin Sinaia şi prin împrejurimi. * * * A. S. R. nici aal nu ştie despre moartea credinciosului Său doctor Kremnit», pe care ’l crede bolnav şi azi în Bucureşti. * * * Bătrînul şi devotatul camardiner al Principelui, d. Noumann se află greu bolnav de tifos. Imediat cum s’a constatat boala, el a fost transportat de la Foişor intr’o altă casă. Principele intrebînd de el, ’i s’a răspuns• — E bolnav de friguri, Alteţă Regală ! — De nu Var da in tifos,—a observat cu duioşie Principele. * * * D. dr. Cantacuzino se va întoarce la 28 August din streinătate şi îşi va relua locul pe lingă Principe. *% Pe la finele lunei Septembrie sau in primele zile ale lunei Octombrie A. S. R. se va stabili împreună cu Augusta-t soţie la Nizsa. La iarnă AA. LL. RR. se vor stabili la Cairo în Egipt. D. Lascar Catargiu, veneratul şef al partidului conservator, se va întoarce de la Constanţa Duminică saO Luni, şi se va stabili în Capitală. Mline Marţi, consiliul sanitar al comunei Bucureşti se Întruneşte din nofl pentru a continua desbaterile asupra cestiunilor de salubritate şi higieuă a Capitalei. Asta-zi s’au trimes la Ragaz pentru a fl semnate de M. S. Regele decretele pentru înaintările ce se vor face în armată cu o-casiunea silei de 30 August. D-na Elena Grădişteanu şi fiul său, d. Ionel Grădişteanu, afl servit de naşi la căsătoria d-lul Iulius Coroianu cu d-ra Dorina Silvia Raţiu, fiica d-lul dr. Ioan Raţiu, preşedintele comitetului naţional din Sibiitt. Chestia numirei d-lui C. Meissner, ca inspector general al tnvăţămintului primar, va fl adusă înaintea consiliului de miniştri. De şi d. Haret a avut conaimţimîntul preşedintelui consiliului d. Sturdza, cînd a făcut propuneri d-lui C. Meissner, totuşi se crede că numirea sa vaîntîmpina mari rezistenţe, în urma tripotagiilor d lor Sih eanu şi C. Ioan. Acesta din urmă e hotărît să ’şi dea demisia,—ceea ce nu ar fi mare pagubă. Aflăm că d. general Budişteanu, pe cănd era ministru de războia, a comandat la o fabrică din Franţa un mare număr de revolvere pentru armata noastră. Acum câte-va sftptămjnl, revolverele aii sosit în ţară. D. general BerendeiO constată Insă că revolverele n’afl nici cartuşe nici praf şi, în consecinţă, cere de la fabrică să dea şi cantitatea necesară de cartuşe şi de praf. Fabrica s’a referit la contractul pe care l’a încheiat cu ministrul de războia de atunci, d. general Budişteanu, contract In care nu se prevăd nici cartuşele nici praful şi, în consecinţă, a refuzat cererea d lui general BerendeiO. Ministerul de răsboiu se află In mare încurcătură acum, căci revolverele nu sunt bune de nimic, dacă n’aQ cartuşe, iar cartuşele necesare nu se pot fabrica, de cil la fabrica franceză de unde aO ieşit şi revolverele. P. Ioan Mitru, directorul şcoalel normale de Învăţători, Vasile Lupu, din Iaşi, a fost Însărcinat de ministrul şcoalelor cu facerea unul proiect de program pentru studiile practice de agricultură In şcoalele normale. D. Haretu vrea să dea o deosebită dezvoltare acestor studii, învăţătorii fiind chemaţi a’şl petrece viaţa printre ţărani, Duminică dimineaţa, cu trenul de 7 ore 45, a fost adus din Slânicul Moldovei In laşi, locot.-colonelul Orleanu, atins de embolie cerebrală. De la gară, colonelul a fost condus lntr’o targă sanitară la spitalul militar, unde a fost internat. Starea sa este foarte gravă. Locotenent-colonelul Orleanu este comandantul regimentului 25 dorobanţi din Vasluia. Epoca a fost cea întiiu care a anunţat vizita M. Sale Regelui la Iaşi, cu prilegiul inaugurărei nouţi universităţi. S’a hotărît definitiv ziua de 15 Octombrie viitor, pentrn aceste serbări. M. Sa Regele va fi însoţit, în această ocazie, de preşedintele consiliului, d. D. Sturdza şi de ministrul şooa'elor. Augusta vizită a monarchulul a şi fost anunţată oficial primăriei din laşi. Romlnil bucovineni ţin dese conferinţe spre a stabili modul cum vor ser-bătoil In anul viitor jubileul de 50 de ani de domnie a împăratului Frantz Iosef. In acest scop romlnil din districtul Itorojinetulul au ales o comisiune compusă din d-nil M. de Grigorcea, dr. I. de Voloiwachi, Al. de Flondor, Isidor de Ianoş, P. Morariu, etc. Consiliul general al învăţămtntulul primar şi normal primar e convocat pe ziua de 1 Septembrie pentru revizuirea programului Invâţămintulul primar, în scopul de a’l pune In acord cu modificările Introduse acum doul ani în legea acestui invăţămlnt. Reichswehr din Viena află că Sultanul voind a-şi arăta recunoştinţa sa faţă de Romînii macedoneni, pentru atitudinea lor leală, va da în Septembre o iradea privitoare la infiinţurea unui exarchat romîn pentru Macedonio,cu toată opoziţia pa-triarchului ecumenic. Vlnzarea în loturi a moşiei Statului, Cio-ranca diu judeţut Buzăti, se va face Miercuri. Aflăm că cel fără drepturi de a cumpăra pămtnt, aleargă pe la membrii comisiuunel, ca s Vş! asigure clte un lot saă două In detrimentul celor cu drepturi. D. Stroe Belloescu, deputat şi profesor în Bîrlad, a donat 20.000 lei Asociaţiunel transilvane pentru literatura şi cultura poporului romîn. D. Iancu Lupul, mareşalul Bucovinei şi deputat în Reichsratliul din Viena, a refuzat Invitarea guvernului austriac de a participa la o conferinţă a fruntaşilor majorităţii contelui Badeni, spre a discuta asupra situaţiei. Abţinerea d-lul Lupul a produs o mare senzaţie prin toate cercurile politice din Bucovina. Ecoul Vr ancei denunţă un caz foarte grav In sarcina deputatului mastodont din Focşani, faimosul C. C. Mârgări-tescu. Acest deputat colectivist a stors 200 lei de la d. N. Cristea Otrulia din Focşani, sub cuvint că va stărui pe lingă ministru justiţiei ca să obţină graţiarea fiului săO, fostul căpitan Cbristescu, care se află internat la Văcăreşti. Bietul părinte însă n’a văzut nici pe fiul săfl graţiat, ricl col 200 lei. Acelaş deputat Mărgăriteseu a luat 500 Ici de la d. St. Vasilescu, fost director de prefectură, pentru o atacere pe care n’a săvirşit’o. Cunoscutul Rosenthal din Capitală, care suferă de mania persecuţiei din partea magistraturel, ameninţînd erl lumea din Sinaia cu revolverul, a fost arestat acolo şi transportat In Capitală. Azi, 18 August, la orele 11 dimineaţa, s’a început la ministerul domeniilor licitaţia, pentru arendarea moşiilor Statului, pe un noO period de cinci ani, cu începere de la 23 April 1898 plnăla 23 Aprilie 1903. Curtea ministerului domeniilor prezentă, cu această ocaziune, o vie animaţie. Numeroşii ţărani s’aO înfăţişat pentru a concura la licitaţie. D. Oprişanu, directorul domeniilor Statului, presida licitaţia. Tot azi s’afl ţinut licitaţii în laşi şi Crai o va. Numărul moşiilor, scoase la licitaţie, se ridică la 212. Incendiul de la Băile Eforiei Astăzi pe la orele 6 şi 25 dimineaţa, un incendiu s’a declarat la drogueria Bruss, instalată In palatul băilor Eforiei, de pe bulevardul Elisabeta. Pe la orele 6 dimineaţa, un servitor de la băile Eforiei, observă că de pe ferestrele de la depositul drogueriel ese un fum negru şi sufocant. Servitorul, bâuuind că focul s’a declarat In depositul drogueriel anunţă pe dată sergentul de stradă şi Împreună cu acesta, intră cu o luminare tu deposit pentru a vedea de unde ese fumul. Prima exploxle Clnd servitorul de la băile Eforiei a intrat cu sergentul de stradă In depozitul drogueriel din cauza curentului de aer provocat prin deschiderea uşel, focul s’a Întins cu repeziciune pe toată podeala depozitului. Speriaţi, servitorul şi sergentul de stradă es afară şi aleargă In grabă ca să anunţe pompierii. In urma lor, o detunătură puternică a fă cut să se zguduie din temelii Întreaga clădire, şi flăcări imense Însoţite de un fum negru şi gros, izbucnesc pe ferestrele depozitului şi cuprind lntreega aripă a clă-direl. Vasele cu acide nitrice şi sulfurice făcuseră explozie. Iutr’o clipă flăcările s’afl comunicat ptnă la al treilea etaj al palatului. Biuroul drogueriel, instalat la etajul tntll şi biuronrile serviciului bunurilor ale eforiei spitalelor civile, instalate la etajul al treilea al clă-direl sunt cuprinse de flăcări. Piuă la sosirea pompierilor, focul se întinde spre centrul clădirel, unde este instalat magazinul şi depozitul de piane Sa-mitca. Sosirea pompierilor Avizaţi de către sergentul de stradă, pompierii de la postul central sosesc după un sfert de oră, cu toate aparatele de incendia şi cu pompa cea mare cu vapori. După o muncă de mal bine de o oră, incendiul a putut fi localizat şi, afară de terestrele şi uşile de la cele trei etaje de d’asupra drogueriel cari afl fost arse şi unde s’afl comunicat de la început flăcările, elementul distructor nu făcuse alte ravagii. La orele 8 şi un sfert, în urma enormei cantităţi de apă pe care pompierii o asvtr-liseră ţn toate etajele, focul era aproape stins. A douu exploziune Cînd pompierii socoteafl că focul era pe sfţrşite şi căutafl numai să mal stingă tăciunii cari pe ici pe colea mal ardeafl, patru dintre dlnşil intră In depozitul, unde se declarase incendiul pentru ca să observe dacă mal erafl Încă alte urme de foc In acea cameră. Abia Insă, primul soldat trece pragul depozitului, că, din nebăgare de seamă, lovind cu pi' iorul un flacon cu accid sulfuric, lichidul inflamabil se resplndeşte cu profuziune pe jos şi aprinalndu-se din tăciuni, cari mal erafl Încă acolo, face explozie pro-dueîud o puternică detunătură. Nenorocitul soldat, precum şi cel Talţl trei cari Îl urmafl afl fost azYlrliţl pe sus afară, groaznic pîrliţl la faţă şi peste tot corpul. Inspăimlntaţl de această nouă exploziune, pompierii s’afl pus din nofl pe lucru şi aii reuşit să stingă flăcările produse de acci-dul sulfuric. In acest timp, parte dintre dluşil afl dat primele ajutoare celor răniţi, cari afl fost transportaţi In grabă la spitalul militar, Iată numele nenorocitelor victime ale a-cestul incendifl .Soldatul Rie Pirvu, fiind surprins chiar în momentul exploziunel, are toată faţa arsă şi pielea i s’a luat In bucăţi de pe figură şi de pe mtint Sergentul Ion Constantinescu, brigadierul Paulescu, soldaţii Niţă Tudor Băjer-caru Ion şi Traian Constantin sunt de asemenea grav răniţi şi arşi la figură. Pe lingă aceştia cîte-va persoane din asistenţă, printre^cari şi unul din reporterii noştri, cari erafl In apropiere în momentul clnd s’a produs explozia afl tost pârlite pe figură. Reporterul nostru s’a dus la spitalul Col-ţea unde un intern i a dat cuvenitele Îngrijiri medicale. Cauza incendiului Iată cum, oameni din serviciul drogueriel explică acest incendifl. In depozitul drogueriel, 'pe lingă alte multe flacoane cu materii inflamabile, era şi uu flacon crăpat care conţinea 6 litri de acid nitric şi din care lichidul inflamabil s’a prelins,] prin crăpătură, şi curgtnd pe sclndurl a început să ardă. Pagubele Pagubele cauzate de acest incendifl sunt foarte mari. Pe lingă stricăciunile cauzate edificiului* din cauza marel cantităţi de apă ce s’a as-vîrlit peutru stingerea focului, mal toate mărfurile şi aparatele din depozitul drogueriel sunt stricate. Mare pagubă a suferit şi proprietarul magazinului de piane Samitca, unde incendiul se Întinsese şi unde pompieri, pentru a localiza focul afl aruncat apă peste măsură, cauztnd mare stricăciuni la o enormă cantitate de marfă ce era In etajul de sus. La orele 1Q dimineaţa locul era stins, Presa şi Alianţa franco-rusă In Neve freie Presse diu Viena găsim următoarea telegramă, asupra comentariilor făcute de presa franceză şi germană toasturilor de la Cronstadt, prin cari s’a anunţat oficial esistenţa alianţei franco-ruse ; Presa franceză Paris, 15 August.—Mare entusiasm a cuprins presa.ţZiareio bulevardului trag concluziile cele mal largi din proclamarea alianţei franco-ruse; unele cred că alianţa va îndeplini dorinţa naţiunii (revanşa), altele fac combinaţii po’itice asupra grupării Puterilor. Se aşteaptă ca Germania să se alipească la dubla alianţă şi ca Europa întreagă să se alieze contra Angliei. Temps caracterizează ast-fel alianţa: «Amindol aliaţii urmăresc scopuri paclnice. E o pace reală, Întemeiată pe conştiinţa puterii, pe armonia intereselor şi pe respectul dreptului Aceste două State, aceste două naţiuni surori daf) Europei şi lumii întregi nour garanţii. O eră s’a iuchis, o altă eră s’a deschis. Politica izolării şi a egoismului a încetat, politica mancei comune şi a sprijinului reciproc începe spre folosul tuturor şi a fie-căruia în parte». In Figaro, cunoscutul «Wkist» sorie : «Sunt Inrintat de importantele declaraţiun1 cari Încoronează călătoria Iul Faure, dar ele nu-mi spun nimic nord. De la vizita pererhel imperiale la Paris, opoziţiunea parlamentară se fereşte să conteste existenţa alianţei, dar ea ridică acuzarea, că Franţa a fost aruncată la picioarele Rusiei, fără despăgubire ţi fără cinste. Ajunsese modă să se vadă In prezenţa d-lul Faure lu Rusia o simplă prradă goală, inventată pentru a Înşela naţiunea. Toasturile de pe Polhuan pun capăt acestei campanii. Acum nu-I mal ră- mine opoziţiunit din ambele Camere de cit să ceară comunicarea tratulul ţi a corespondenţei relative la el.» Petit* republir/ue fr arai se cere hi adevăr aceasta: «Suntem In republică şi nimeni n’are dreptul să lege naţiunea fără rectificarea poporului.» Orleanistul Soleil scrie: «Abia astă-zl s’a dat în adevăr o sancţiune relaţiilor franco-ruse. Alianţa aceasta a devenit o realitate abia In ziua clnd a fost proclamata». Radical zice: «Nu fără intenţiune s’a pronunţat erl, pentru prima oară, vorba alianţă. Dar alianţa aceasta stă subt o mare rezervă, care ruinează toate iluziuaile. Noi visam o a-lianţi a revanşei, şi avem o alianţă a păcii». Rappel scrie : E o mare, o inimoasă zi. Să încoronăm Parisul cu drapele franceze şi ruseşti, să 1 încoronăm cu o coroană de foc. Al-sacie şi Lorenă, surori de suferinţă, întinde-ţi-ne mina, căci veţi deveni iarăşi franceze». Presa germană Berlin, 15 August, — Toasturile de la Cron-stadt sunt comentate cu moderaţiune şi răceală, National Zeituny tratează declararea alianţei ca constatarea unei stări de lucruri de mult existente, a căreia nouă numire nu schimbă ni-mi': din fond. Existenţa unul tratat înseamnă puţin lucru, pe cîiă vreme nu se ştie ce cuprinde. In lumea politică există de ani de zile vederea că alianţa franco-rusă are de efect, în prima linie că politica rusească poate să conteze pe Franţa. Acesta va fi cazul şi pe viitor, de nu cum-va In grad şi mal mare. Berliner Tageblatt întreabă ce socoteală a prezentat Rusia Francezilor pentru publicarea vorbei «alianţă». Ce a obţinut Rusia în schimbul acestor trei vorbe «drept, justiţie, echitate» ? Berliner neues'e Nachrirhter accentuiază călduroasele relaţiunl personal • dintre împăratul Germaniei şi al Rusiei. Aceasta esclude posibilitatea ca alianţa să garanteze Francezilor reclştigarea Alzaciel Lorenel. Ş’apol Rusia n’are nici un interes să redea Franciel, la Metz şi Strasburg, o poz ţ une dominantă în Europa. Krilnische Zeitung scrie: înălţat de vorba magică «alianţă», Faure va putea arăta In viitor alianţa rusească la postamentul prestigiului sâfl personal. Acesta va fi probabil singurul efect, căci In Europa nu numai că s’a aranjat de mult lumea In vederea dublei alianţe, dar încă aceasta a şi fost văzută la lucru de bună bucată de vreme, şi, de oare ce In toate chestiunile s’a a ătai că urmăreşte menţinerea păcii, nimeni n’a avut să se plingă de dtnsa. Vorba Ţarului e o garanţie că şi pe viitor du-b •< alianţă va contribui la menţinerea păcii, împăratul Germaniei a făgăduit să sprijinească pe Ţar din toate puteri e. Piatra unghiulară, pe care se reazămâ pacea, e tratatul de pace încheiat Ia Francfurt între Germania şiFrancia. Iutr’un articol Kbhnische Zeitung spune între altele; In concurenţa asigurărilor de pace, laurii se cuvin Austriei şi Germaniei, pentru c& ele şi-afl publicat tratatul lor de alianţă. Pe cită vreme dubla alianţă nu va face acelaşi lucru, Francia va încerca merefl să întoarcă contra Germaniei vlrful acestei alianţe. INSERŢII ŞI RECLAME O lămurire In numărul de Miercuri 13 curent al ziarului Dreptatea, d. Popescu răspunde la un aviz al nostru publicat In ziare şi prin care arătăm că nu există nici un fel da legătură între d. profesor Eniă Bălteanu şi institutul cu acelaş nume a cărei deschidere s’a anunţat prin clte-va organe de publicitate. D. Popescu, directorul acelui viitor institut, In loc de a dezminte formal afirmarea noastră, Încearcă să facă pe deşteptul, deplasiud chestiunea şi făclndu-ne proces, pentru că ne-am permis a’l numi un domn Popescu. In loc de bine cunoscutul nouă domnul D. M. Popescu, licenţiat în filologie, şi fost 2 ani profesor In institutul nostru; cum se şi face forte a dovedi priu acte, cu toate că nu vedem niri o nevoie. Declarăm că pe d-sa, cu toate titlurile de cari e încărcat, l-am lăsat Ia o parte lu avizul nostru, căci nn acele tirlurl ne interesaţi : vroiam numai să stabilim lipsa de legătură Intre d, profesor Enifl Bălteanu şi institutul cu acest nume anunţat sub direcţia—repetăm—unul oare care domn Popescu. Aceasta pentru că ne ştim proprietarii fostului institut de băetl al d-lul Bălteanu şi pentru că d-sa, censequent transicţ'unel intervenite. nu mal po.te deschide institut de bâeţl. In ce priveşte insinuările necuviincioase, pe cari d. Popescu le face asupra «liceului modern» nu ne-afl surprins de loc ; căci ţinlnd seamă de felul caracterului şi educaţiunel, pe cart comite inprudenţa de a si le arăta In răspunsul săfl, aci-ste insinuări sunt răsplata cuvenită nouă pentru încrederea ce i-am dat, oao-rlndu-l 2 ani de zile cu un curs in şcoala noastră. Cit despre subita sa schimbare de părere asupra institutului nostru, nu ne-o putem explica de ctt ca o urmare firească a nouel situaţiunî, pe care d-sa şi-a creat-o acum, devenind director de institut. Ikr. M. Rrtnză, O. ©. Dragii profesori, directorii «liceului modern» Bucureşti, calea Victoriei, 190. BIBLIOGRAFIE A apărut de sub tipar şi se află de vln-zare la toate librăriile din Capitală: DIN VIAŢA UNEI INSTITUTOARE Preţul 4 lei. ELISE FIRMAN IGNATZ MORITZ Logodiţi Bolintinu din Deal BucurescI Liceul LUMINA BUCUREŞTI 40, Calea Raliovel, 40 Curs primar şi gimnasial în Institut, cu profesori autorizaţi de Minister. Toţi elevii dafl examenul la Stat. Se primesc în INTERNAT şi elevi cari urmează cursurile la şcoalsle publice. Cel cari voiesc să se înscrie acum îu cl. I, trebue sfi ne anunţe Înainte de 25 August, ca să’I putem înscrie la timp. Preparaţiunile de corigenţi şi pentru examenul de admitere in cl. I, la şcoalele Statului, -«cep la 15 August. Director, Bl. V. Cordesca. NOUL PENSIONAT DE BAEţl al Comunităţel Germane Evangelioe din Bucureşti 14, Strada Luterană, 14 Autorisat de Onorabilul Minister. Deşi e numai un an, de cîud acest pensionat e In fiinţă, cu toate acestea se poate făli de un mare succes. Toţi elevii interni afl fost promovaţi şi nici unul n’a rămas repetent. Elevii externi şi semi-internl afl depus toţi examenele publice cu succes mare, afară do unul. Institutul e administrat de o eomisiune specială. aleasă din staul comitetului general al comunilăţel şi e pus sub direcţiunea d-lul dr. Eugen Filtscn. Personalul conducător intern e compus: 1) Dintr’uu inspector, căruia in prima linie, i s’a Încredinţat Îngrijirea părintească şi edu-caţiunea casnică, 2j din trei profesori titraţi, unul anume romlu şi un institutor, care supraveghează de aproape lucrările elevilor. Limba de conversaţie e cea germană. Scopul institutului e educaţiuuea morală şi instrucţiunea solidă. Acest pensionat stă lu nemijlocită legătură cu şcoala normală evangelică-germană. care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are: o clasă pregătilosre, 4 cl. primare cu programul Statului şi 5 cl. reale. In aceas'ă şcoală reală se Învaţă limbile: germană, romînă şi franceză, iar cea engleză şi latină In mod făcui ativ. Se primesc copil de ori-ce naţiune şi confesiune. Institutul e araugiat conform tuturor cerinţelor moderne higieniee. Are o curte şi grădină frumoasă cu aparatele trebuincioase de gimnastică. Taxa anuală variază după virsta elevilor; Intre 640 pînă la 1000 lei pentru interni şi 300 pînâ la 560 pentru semi-internl. Taxa se va plăti în rate trimestriale. Prospecte se pot primi îi mod gratuit de la d-niî administratori al pensionului, ptecum şi de la diferite odolî pa-roohlale e*angellce din provincie. înscrierile el-vilor se pi-imeso e*»l mnlt oînă la 28 August a. e. (stil rechlti). Pastoral dr. EIGE W FILTSCU Strada Lnterfină, A o. 12. INSTITUTELE UNITE l>in IAŞI Cară primar şi secundar, cunoscut destul de bine în toată ţara, după resul-tatele cele bune ce a dat In decurs de 31 de ani de funcţionare, se recomandă şi acum onorabililor părinţi ce voesc a p’asa pe copiii lor în Institute, asigurîn-du’I de o bună şi părintească Îngrijire şi de un studia foarte serios. Condiţiunile de admisibilitate se expediază după cerere. In cele d’intlia zile din Septembre se vor face corigeările. Cursurile regulate încep la 4 Septembrie. Corigenţii din şcoala noastră se vor prezenta la 1 Septembre cu chitanţele vre-unel casierii pentru plata taxei de corigeare. înscrierile se încep de la 20 August.] Direcţiunea. INSTITUTUL FRANCEZ De DOMNIŞOARE V. H. CHOISY autorisat de Onor. Minister şi fondat în 1870 BUCUREŞTI 10, 8TKADA NEGUSTORI, 10 Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe. Cursurile încep la 1 Septembre. înscrierile încep la 20 August st.v. Institutul Eniu Bălteanu Str. Vîntulul, No. 6.— Bucureşti Autorisat de onor. Minister cu ordinul No. 38113/9334 din 4 Iulie 1897. Acest institut coprinde: curs primar, liceu clasic şi real cu 7 clase, preparaţiunl de bacalaureat, etc. Se primesc elevi interni, externi şi semi-internl. Cinci minute depărtare de liceele: Matei Ba-sarab, Mihal Bravul, gimnasiul Şiucai şi şcoalele de comerţ. înscrierile se Încep Ta 1 August, la ori-ce oră. Prospecte se trimit la cerere. Preparaţiunile de corigenţă tm-ep 'a 15 August. IM rector, DEX. M. POPESCU Profesor, licenţiat în filologie. INSTITUTUL de DOMNIŞOARE „POMPILIAN” Bucureşti, Calea Rahovel, 64-60 Liceu clasic şi real. Cursuri de pictură, muzică, declamaţiunl, etc. Educaţiune aleasă. Dirigeat de D-na C. POMPILIAV licenţiată In ştiinţele matematice din Bucureşti şi Paris (Sorbona) Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe. Condiţiunl avantagioase pentru fiicele de profesori, funcţionari şi militari. (Institutul e autorizat de onor. minister al in-tnicţiiinel puhl., <-n No. 8)69 din 7 O-bre 1896. INSTITUTUL de DOMNIŞOARE STANE SO XJ Fost INSTITUTUL ENGLEZ Bucureşti.—Calea Kaliovei, 30. Sub direcţiunea d-neî LUCREŢIA D. 8TĂNESCU înscrierile încep la 20 August, iar cursurile la 1 Septembre. Primeşte eleve: interne, semi-externe şi externe, pentru clasele primare, secundare, cursuri facultative, desemn, pictură şi muzică, avtnd un corp profesoral distins. Direcţiunea, ca şi In trecut va îngriji a se da copilelor o educaţie aleasă şi o îngrijire părintească Ori-ce alte lămuriri se pot da la cerere. Institutul este autorisat de onor. minister al şcoalelor. _________ Doctorul Galimir de la facultatea din Paris Special pentru bonlele de etomac 27— Strada Doamnei—27 Consuli. 2—4 A V I S GBÂt de SiBlNŢA de prima calitate se găseşte de cumpărat la d-nul SOLOMON BLANK 15. — Strada Ntavropoleos. —15. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 9 MIE il’AGHOME COPILUL PRĂPASTIEI — Şi de ce anume ? înlrebă bătrluul. — Am dori ca copilul, căci avem un copil In casă, să înveţe carte, să Înveţe mult... să devie dacă se poate un savant. — Un savant! şi pentru ce oare ? Dumnezeule !!... — Pentru ca să poată ajunge Intr’o po-ziţiune însemnată; pentru ca să fie un om inteligent în societate, un om iubit, respectat... In sfîrşit pentru ca pe lingă onoruri să poată să clştige şi bani mulţi. — Să lăsăm pe toţi cu iluziunile lor, îşi zise In sine filosoful din dughiana de sein-duri, ar fi o crimă, căci In general existenţa n’are alte raze strălucite de cit acelea cari es prin gura mincinoasă a acestei înşelătoare adorată. Cu toate astea, negustorul de ziare, reluă: — Voiţi aşa dar cu orl-ce preţ, d şoară, şi stă pinul d v., de asemenea, ca copilul d-v. să fie foarte instruit. — De sigur; şi nu vă pot spune sacrifi-ciele pe cari Ştefan şi ca mine suntem capabili să facem pentru a ne satisface dorinţa. — Cu toate acestea, dacă v’aş spune: — Nu faceţi nimic, daţi acestui copil o meserie, iar în ce priveşte ştiinţa, lăsaţi-o la o parte?,.. — Şi pentru ce? — Fiind-câ ştiinţa este departe să fie a-lăturl cu fericirea. — Nu înţeleg nimic ; — cu toate acestea noi suntem foarte decişi să instruim bine copilul. — Atunci, Irol daţi voe să vă istorisesc cea ce s'a lntlmplat unul om, care era considerat ca savant şi care In adevăr ştia multe pentru ca să înveţe pe alţii ? — Da, da, lucrul acesta mă interesează mal mult pentru dragostea ce am pentru copil. V Un savant tn magherniţă Bălrlnul surise încet şi îşi potrivi ochelarii pe imensul Iul nas. — Iţi voiţi istori aşa dar lntlmplarea ca un simplu basmu, cu toate că ea este cit se poate de adevărată: Era o dată un tlnăr care ave patima cititului ; nu era de loc avut studiosul; părinţii lui eraţi săraci lipiţi pămîntulul. Dar băiatul Îşi zisese încă de cînd Începuse să judece puţin că pentru a clştiga parale în lumea asta şi pentru a avea onoruri, trebue să înveţi carte, carte multă, să devii savant. începu el prin a dobîndi diplome Universitare şi îşi luă bacalaureatul ! Poate că nu ştii ce-1 aia bacalaureat P Nu ştii, nu-I aşa ? Alt mal bine pentru d-ta. Aşa dar tlnărul luă bacalaureatul, şi multe altele... Acest om cetise în afară de studiile cari i se predafi In şcoală, o mulţime alte de cărţi diu cari văzuse el că cel mal mare şi cel mal sfînt din bunurile pămln-teştl, este libertatea. O sumedenie de oameni, afl scris volume întregi asupra acestui subiect, dar tot-d’anna este mal Înţelept de a nu’şl pierde cine-va vremea ca să se pătrundă de scrierile altora ! — Atunci d-la pentru ce citeşti Intr’una? Întreba Magdalena. — Este o slăbiciune pe care o am din tinereţe şi de care n'am putut să mă tă-măduesc pînă acum, cu toate necazurile pe cari ni le a cauzat, răspunse negustorul de ziare. Marea dragoste pentru libertate, acest respect al independenţei semenului şi al tâfl Însuţi, era un dar fatal, de care profesorul nostru trebui să se pocăiască: el fu acuzat de propaganda ideilor subversive. I s’a adus vina că rătăceşte spiritele tinere, a căror direcţiune II era încredinţată şi din această cauză Îl depărtară de la catedra pe care o ctştigase cu atlta trudă şi care era singura lui comoară. — Vai ! sărmanul, esclamă, Magdalena cu un accent de compătimire. — In adevăr, sărmanul! răspunse negustorul de ziare, sărman in adevăratul înţeles al cuvlntulul, căci din acea zi a trebuit ca nenorocitul să şl caute de lucru ca să poată trăi de azi pe mîine. Dar In toate locurile unde se adresa, era răii primit. Ajunse aşa dar, că acest om care îşi petrecuse o parte din viaţa lui în şcoală şi se ocupase şi In particular cu studiul a multor lucruri, să regrete acum la urmă că n’a învăţat un meşteşug, care lăsîndu-i mintea tot de-a-una liniştită, i-ar fi procurat plinea de toate zilele, pe cînd acum cu ştiinţa era redus să moară de foame. Acum ce zici, mal vrei ca copilul d-v. să devie un savant ? Mal vrei ca după ce el va începe să visese onoruri şi bogăţie să ajungă In starea In care sunt eă astăzi ? — Cum ? aşa dar chiar d-ta eşti nenorocitul savant a cărui viaţă mi-al povestit ? exclamă Magdalena, ah! ce noroc pentru noi că vel putea d-ta Însuţi să instrueştl pe Dieudonec, fără ca mititelul să fie obl-gat să ne părăsească pentru aceasta. — Va să zică, cu toată istorisirea mea, p^rsiştl Încă In ideea de a face un savant diu copilul d-voastrâ ? — Da, da, nu şt;tt pentru ce, dar mie mi se pare că In toate bătăliile trebue să fie răniţi şi morţi pentru acel cari supra-vieţuesc să şl glorifice munca lor şi să capete onorurile cuvenite. Ea nu ştia nimic d-le, nu sunt de cit o sărmană fecioară, pe care milostivirea lui Macquart a ridicat-o din mizerie şi din a-baodon. dar vă asigur că pentru mine, clnd un decorat trece prin faţa sentinelei cari ’I prezintă arma, această onoare nu-I vine numai decoratului, ci o bună parte din acest omagiă se resfrlnge şi asupra acelora cari şi-ail vărsat sîngele şi şi-aă pierdut viaţa pentru apărarea patriei sau cari att făcut ceva în fine pentru binele şi propăşirea ţărel lor. Ast fel, d-tale d-le, cari faci parte din martirii, că eşti In iîndul răniţilor din marea luptă a ideilor, îţi revine o mare parte de cinste şi de omagia. De şi căzut în luptă şi lăsat într’un şanţ mocirlos, al cu toate acestea dreptul la o parte din gloria clştigată, la o parte din stima cu care sunt aureolaţi marii învăţaţi. Sunt decoraţi, se vorbeşte de numele lor, se înclină omenirea înaintea memoriei lor, dar nu numai pentru el singuri se fac toate acestea. El sunt generalii si d-voastrâ sunteţi soldaţii, dar asta nu face nimic; cu toţii sunteţi diu acelaş regiment şi purtaţi ace. şl uniformă. — Cine ţi-a spus toate astea ? Întrebă bătrlnul, pătruns de ideile generoase şi cousolante ale infirmei. — Nimeni domnule ! clnd lucrez trebuie să mă gtndesc la ceva, şi lucrurile astea Iml vin tn gtnd In mod natural. — Şi d-ta ai crescut copilul despre care Iml vorbeai adineaori ? întrebă din nod negustorul de ziare. — Ea şi tatăl sââ, domnule răspunse cu sfială Magdalena. — Atunci, nu pot să-ţl refuz nimic ; dacă vrei să-I dai instrucţiune, sunt la ordinele d-voastră şi voi căuta să vă satisfac. — Mulţumesc, domnule, mulţumesc, exclamă Magdalena plină de recunoştinţă ; pe dată ce Ştefan se va Întoarce de la lucru II voi vorbi de d ta şi mline voi veni să vă lnsciinţez. — La ordinele d-voastră, domnişoară Magdalena, reluă bătrlnul ridiclndu-se şi Indrep-tlnduse spre magherniţa sa. Abia Ştefan se întoarse de la carnieră şi Magdelena 11 servi In grabă masa dar tot tnvlrtindu-se In jurul lui şi al lui Dieudonnâ figura el era iluminată de o vădită bucurie, In cit Macquart nu se putu opri de a nu a întroba. Ea se grăbi de a istorisi cum îşi petrecuse ziua şi ceea-ce regulase cu bătrînul vînzâtor de ziare. — Eşti o adevărata minune, copila mea, răspunse Ştefan şi Iţi mărturisise că In ziua In care te-am întllnit am fost cel mal norocos om din fume. Acum nu mal era vorba de cit de ces-tiunea banilor. După ce se gîndi cit-va timp, Macquart întrebă pe Magdalena : — Clţl bani pui tu de o parte la sflrşitul fie cărei luni, din ceea-ce ţi dad ett pentru casă ? — Cel puţin un franc şi jumătate pe zi, uneori chiar şi doul!,.. (Va urma). DDBBMBaagHHBBBBnnna Băile Mitraszewschi Strada Poliţiei, No. 4 şl 6 Cel mal îngrijit şi mal bun STABILIMENT DE Bă,i de Atour şi de Putină MAEE BASIN pentru băl reci în apă filtrată şi duşi tn mijlocul grădinel şi aranjat în modul cel mal frumos. Deschis în loate zilele. Dela 10—11 sunt rezervate pentru dame SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica De Ia Cotrocenl Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Soeietaţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la easa de bancă Ieschek & C-îe, strada Lipscani No 1 D-iia A Uf UT A CASA DE SCHIMB HESKÎA & SAMUEL BUCURESCI IN». 5 Strada Lipscani Ne. S Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-? schimb de monezi. Cursul pe ziua de 16 August 1897 Curnp. Vind 4 Rentă Amortisabilă. . . 49 - 90 — » Amortisabilă. . 101 - 102 S*/s Obiifrat. de Stat ICov, R.) , 102 - i02 ’/• i*<\ » Municipale din 1883 î 6 */. 97 ’/ Se/,. > > > 1890 98 98 ’t $&\ Scrisuri Funciar Rurale . 92 — 9fj */ S •/, 3 3 Urbane , 88 V* 88,’ < iu. » » » Iaşi. 85 85 */» Acţiuni Banca Naţio ală. tsto — Î870 » » A" colă . 3Î6 — 330 » Dacia Ro^ aia asig 415 — 420 — » S-tea N ^onaîa asig 460 — 465 — S-tatea de oOastrucţiunl 150 - 169 Fiorini valoare Austriacă, î iO S 18 Mărci Germane .... 1 S3 1 25 Becnote Franceze . . . too — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 — * » ruble hîrtie . . 2 65 2 70 Lei Iteritables Eaux Mineralei de ioni im Sourcet VICHY- ElTAT CIlLESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exigi* la nom aur la Capeule et l’Etlquette. Les Seules Veritablei Paetllles de Vlohy soni lei Pastllles YICHY-ETAT labriqntaa avea lei asii naturala axtralta dea Eaux Vichv-Stat Comprim~£s~de Vichy aux sala naturala VICHT-tTAT pour prtparer l'eau artiflclelle de Vlaha Ctzsuia. Agent Gtniral pour la ROUMASIE, BULGARIE, SERBIE : A. O. CARIBST, Buearut M. KOHAN Galaţi şi Brăila DEPOZITUL CUŢITELOR DE PÂINE, DE TORTE, DE CARNE, etc. etc. DIN RENUMITELE FABRICI „THE GHOISSY KNIFE C°- din america" CEL MAI UTIL şi PRACTIC CADOU pentru MENAGIU Cereţi numai CUŢITE „CIIBISTY” Deposit de Case Englezeşti „Cliatwood” Neinvinsibile, Inspargibile şi cele mal sigure contra incendiului Reposit de Cântare Englezeşti Centisimale de la 850 kgr. pînă la 2,000 Capacitate Construite de fer şl oţel PREŢURI CORENTE DUPĂ CERERE SE TRIMIT GRATIS ŞI FRANCO PAPIER FAYARD & BLAY’l Ari# Important Se face cunoscut onor. vizitatori al sta-ţiunel Buşteni, că Hotelul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente în condiţiunile cele mal avantagioase, cu ziua, luna sad sezonul. Restaurantul hotelului se recomandă ou deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi cu vinurile cele mal alese, din viile d-lul Simulescu. Noul antreprenor-Hotel Buşteni. Doctorul M. CODREAN U 2, Strada Stelea, 2 Consultaţiuni dela ora 1—3 p. tn. pentru săraci gratis. Doctorul ION NANU Fost medic secundar al spit, din Bucureşti stabilit In CÂMPULUNG dă consultaţii pe timpul verel Doctorul N. TH0MESCU Wuierliilf. renumita cărturăreasă care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în strada Romană, No. 248 TIPOGAFIA „EPOCA M execută tot felul I de lucrări atingătoare de această artă. Mal mult d© 1jt d© secol succes proclamă supenoT iatea sa In tratamentul de gutural, irltaţluuel peptolui, % fluenţa, dureri reumatismale, scrtntltnrl, răul, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Medic primar al spitalului de copil, Proftsor la Facultatea de medicină s’a stabilit pe timpul verel la Bulev. Ghika—SINAIA—Bulev. Ghika flHBnMBHWHiai C06NACI0SEPH ENGRAND ANGOIILE9IE "/COttXAC Singurul succesor al casei I. E* Diilary Fondată tn 1812 Posedînd viile sale proprii în Breuil, unde distilează propriele sale recolte, este în stare a oferi onor. public cele mal fine şi renumite COGNACURl. Casă cu mare reputaţiune Europeană IN BUTOAIE Cognac ordinar, 43° hcet. fr. 100 « fin, 48° « « 150 « vechili, 47° « « 200 c « superior, 45° « « 300 * fin champagne. 45“ « « 350 c < « vechia 45° « « 500 € c « foarte v. 45° « « 750 C * « din 1858 44° « «1000 * . « din 1840 43° « « 1500 IN FAZI vite 12 sticle de 75 ceuUlUrs Cognac fr. « 1 stea, « « 2 stele, < « fin champagne 3 stele « « « vechia O. P. « » « foarte vechia V. S. O. « « * extra calitate V. S, O P. « 120 6 franci tn plus pentru l&zi a 24 Jumătăţi de sticlo. 24 36 48 60 72 CHAMPAGNE DE LftUGERIE & C0HP SAUMUB ii RELUS Proprietate exclusivă a casei I0SEPH ENGBAND în Angouleme In lăzi a 12 sticle mari .... frs. 30 • • • « « 36 s s s • C 48 pentru lăzi a 1. Carte Blanche...............frs. 18 2. Carte d’Or..................... 21 3. Prima calitate................. 24 Pentru ultimele 4 calităţi, de ta No. 3-6, 4 franci 24 jumătăţi de butelii. 4. Cuvee speciale • • 5. Cuvtie de reserve. 6. Grand vin extra • în plus SINGURI! REPRESENTANŢI pentru TOATĂ ROMÎNIA AHO IC (ISO «1 MOSES BUCURESCI. — Strada Stravopoleos, 4. — BUCURESCI. Dela renumita fabrică BUST. ADOLPH IBACH fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi ce- BAU7IEN lebrităţile Medicale din Paris, jiot oferi Fundata iu anul 1794. serviciile mele persoanelor cari vin la j)g VÎNZARE pe. preţurile fabricel la Paris să se consulte cu Dr. specialişti. » m mr mT asemenea se poate face consultaţiune şi IM» M1 M!j Mj MW IfM Jm.lv 1W Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paria, Boalevard Montparnaas 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi * * ’ ‘ii cu toţi specialiştii şi ce- edicale din Paris," pot oferi lebrităţile ricin VECHIUL MAGASIN DE LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE şi obT-ce instalaţii: n! MARCUS LITTMAN Succesor I, WAPPNER 61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis ie Episcopie) Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. RAI de ABURI Higienice recomandate de toţi medicii celebri, poate să facă orl-cine în casă RUS URI SISTEMATICE 6 CU AER COMPRIMAT CLOSETE «tont a l’egout» higienice şi sistematice STICLE pentru CONSERVE,, COMPOTURI şi DULCEŢURI hermeticeşte închise, de toate mâr mile Unicul DEPOU în ţară cu maşini de bucătărie din renumita fabrică GERRODER BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortimeut de LAMPl ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «WUNDER», toate ou aer. | IULIUS HOLZNER I.IGOS INSTALEAZĂ: FABRICI g DE CĂRĂMIZI CUPTdRE CIRCULARE DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE [ Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de CÂRĂMIIfl OEÂJVE I ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT CÂT SE POATE DE MARE Friedrich Wannieck & Co. BRCNN FABRICA de MAŞINI TURNATORIE DE FER FURN1SEZĂ ca SPECIALITATE: MAŞINI PENTRU cărămidarii Sistem TH. GROKE VALŢUlii SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT PREHE DE MANA ŞI CU ABURI Pentru CĂRĂMIţ)!, etc. etc. REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA VICTOR LUPESCi; INGINElt BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (Lângă ministerul Domeniilor) SUHnHBHi Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de atea- prin corespondenţă. BUCUREŞTI. Strada Decebal No. 20, stă artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Cea mal bună APÂ MINERALA PURGATIVA este aceea de la BREAZD-Iaşi premiala cu Medalia de Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894 şi recomandată cu preferinţă de d*niî medici. Efect prompt si sigur. Dom a mică, gust plăcut. Cereţi dar numai Apa minerala de BBEiZr care se găseşte la toţi vînzâtoril de APE MINERALE din Ţară. BUCUREŞTI - Tipografia A V I S In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d 1 Franţa, a0 găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de st» cietatea noastră «PATRIA» oferă avau-tagiul că, in schimbul unul premiu minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un pa -ticular, ar avea de plătit lei 67.50 anua , pentru a fi asigurat eu lei 50.000. La Typogr&iU EBUCA se află de vînzare hirtie maculatură cu 40 bani kilogramul in pachete de cîte 10 kil oman Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. WATSOJN A YOUELL MAŞINI AGIRC0LE ŞI INDUSTRIALE! BUCURESCI.— Strada Academiei, 14 (fost Raşca) Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală, j REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICEl Comp»! Maşini «le Morărie «lin cele mal moderne Tot felul de maşini de curăţit şi spălat gritt. Valţuri. Burate obicinuite şi centrifugale. — Burate orizontale (Plansichter). Maşini de curăţit gr.şuii, de amestecat făina, ele., etc. .VIasini pentru labrloaţiuue de: Ciment, Var şi Ipsos] .Maşini pentru fabricaţiune «le celnlosă şi lilrtie Turbine verticale şi orizontale după pateutele proprie, pentru orl-ce cantitate şi cădere de apă JPIu/puri cm 46iirl MotorI de gaz şi de petroiiă. — Maşini de electricitate. Maşini dinamo-elertrice de curente continne, alternative şi alte sisteme. 1 Electromotori, Transformatori şi ori-ce maşini de ehetricitate pentru Mine, Elevat, etc. — Toate obiectele pentru luminatul electric Turnătorie specială de fontă tare şi de oţel VAGOANE pentru Căi ferate, de lux, de persoane şi de mărfuri] BOITE COMPLECTE 1 pentru Vagoane de drumuri de fier principale, vicinale zi industriale INIMI peri tiu încrucişări de şine Instaiaţiunî complecte de 1 LUMINĂ ELECTRICĂ. - CĂI FERATE ELECTRICE. - TRANSMlSIUNITde | putere ELECTRICA după sistemul propria, METALURGIE ELECTRICA. [rada L inul in pachete ac 1» 3.- BUCUREŞTI