NUMĂRUL 10 BANI ABOIAHEHTELE I»cep la 1 şi 15 ale flc-cărel luni şi ie plătesc tot-d’a-nna Înainta In Bucureşti la Casa Administraţiei In jttdeţe şi gtreinOtaU prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; tn streinătate 50 lei Sase luni ... 15 > > > *5 > Trei luni . . . 8 > > > 13 » Un număr In streinătate 80 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. S - STRADA CLEMENŢEI - No. t AJTCTlf CIURELE In Bucureşti şi judeţe se primeze numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV......0.30 b. linia > » > m...........9.— lei > » » * II..........8.— > > Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul Un nnrnir rochii tO bani ADMINISTRAŢIA No. f. - 8RADA CLEMENTEI - No 3 Alianţa oficială, Franco-Rusă Romînismul şi partidul liberal Guvernul conservator fusese «nemernic» In chestia naţionala. Şeful partidului liberal, d. Dum. Sturdza, a spus aceasta nu numai în întruniri publice, unde nu poţi cere unul liberal să-şi puie straja gurel, dar chiar în Senat. Cu toata vorba d-lul Sturdza, pe vremea guvernului conservator Ro-mînil de peste fruntarii aQ făcut progrese serioase. Cel din Transilvania şi Ungaria izbutiseră sa atraga atenţia Europei întregi asupra luptei lor şi putuseră sa înjghebeze o alianţa, o alianţa a naţionalităţilor nemaghiare. Cel din Macedonia a-junsesera sa dea un noQ avînt muncel pentru cultura naţionala prin crearea eforiilor şcolare şi se simţead îmbărbătaţi de tricolorul romînesc înălţat la Bitolia; chestiunea episcopatului armînesc în-nainta Încet-Incet spre rezolvare. A venit la putere nemulţumitul d. Sturdza şi partidul naţional-W-beral. El, ia uitaţi-ve peste fruntarii şi vedeţi cum le merge Romînilor. Ori unde-ţl arunci privirea, nu întîlneştl de cît ruine. Mîndrul partid naţional român din Transilvania şi Ungaria sta şi pîna astâ-zl dezbinat şi amorţit; acest partid care, plnă mal acum doul ani, era in stare sa înfrunte vitejeşte toate pericolele, acum e redus la cea mal desavîrşita inacţiune. Alianţa naţionalităţilor nemaghiare e de asemenea complect paralizata. Iu partea aceasta, e vădit că Romînismul a dat îndărăt. Sta el mal bine în Macedonia ? Cînd a venit la putere, d. Sturdza a osîndit tot ce se făcuse pe vremea guvernului conservator, pe cuvintul că lipsea baza. Eforiile şcolare, susţinea d-sa, nu aQ nici o putere de viaţa, pe cita vreme nu exista un episcopat romînesc macedoneon. Fără a ţinea nici o seamă de condiţiile particulare în cari se dezvolta chestiunea romîno - macedoneană, fără a se gîndi ca e mal folositor sa întărească şi sa desă-vîrşeasca ceea ce se obţinuse deja, d. Sturdza s’a pus sa dărîme tot. Eforiile aQ fost părăsite cu desă-vîrşire şi nu s’aQ uitat încă scandalurile la cari s’a coborît guvernul liberal In această afacere. N’aQ pierit eforiile, dar aceasta numai meritul d-lul Sturdza nu este, ci al spiritului de jertfa al Armînilor. S’a dat însă o puternică lovitură avin-tulul naţional, credinţa multora a început sâ se. clatine şi cauza e do-borîtă la pămînt. Guvernul liberal nu a lovit numai eforiile şcolare. Reuşiserăm sa avem un consulat la Bitolia; d. Sturdza l-a desfiinţat mal întîl şi apoi, cînd a fost dezaprobat de Parlament, l-a menţinut numai de formă, discreditînd ast-fel Romînia nu numai în ochii Armînilor, ci în al tuturor naţionalităţilor din Macedonia. Mal obţinuse guvernul conservator voia de a înfiinţa un serviciu poştal romînesc la Constantinopole, ser-viciQ care de mult tolos avea sa ne lie şi sporea vaza noastră; guvernul l-a desfiinţat. In schimbul tuturor acestor jertfe, d. Dumitru Sturdza promitea înfiinţarea Episcopatului romînesc, temelia pe care avea să se clădească apoi un edificiQ naţional solid. Politica curioasa, negreşit, foarte curioasa, pentru ca nici prosperitatea eforiilor şcolare, nici consula- tul romînesc din Bitolia, nici poşta romîna din Constantinopole nu îm-piedicaQ intru nimic înfiinţarea E-piscopatulul, ba dimpotrivă erau a-tîtea puncte cîştigate cari puteaQ fi de ajutor guvernului în atingerea scopului. Dar, curioasă ori nu, la ce rezultat a ajuns d. Sturdza cu politica d-sale ? Şi nu trebue să uităm că guvernul liberal a beneficiat de împrejurări cum nu se poate mal favorabile. Războiul greco-turc a schimbat situaţiunea în multe privinţl. Purtarea Armînilor. în cursul a-cestul război şi pe urmă, a fost de o lealitate atît de ireproşabilă şi de ajutor atît de apreciabil pentru Sublima Poartă, în cît Sultanul şi-a exprimat deosebita sa mulţumire. De la Bucureşti, guvernul liberal a împins turco-filismul pînă la cele mal extreme limite. Rezultatul ? E ca stăm în chestiunea episcopatului armînesc tot în acelaşi punct în care ne găseam înainte. D. Sturdza n’a ştiut nici să încun-jure, nici să sfârîme piedicele ce se opun la rezolvirea acestei chestiuni. Timpul, sforţările, banii Statului, împrejurările favorabile—toate s’aQ risipit în zadar. Ba ne-am făcut întru cît-va de rîsul celor-l-alte popoare din Balcani, cari au ştiut să profite mal bine de circumstanţe şi aQ cîştigat farâ să facâ nici cea mal mic jertfa. Măcar dacă în acest timp n’ar fi fost oprita mişcarea culturala în Macedonia, tot nu era paguba aşa de mare; ne mîngiiain cu speranţa că un guvern mal înţelept şi mal dibaci va reuşi să rezolve şi chestiunea episcopatului armînesc. Dar d. Sturdza a turburat şi a oprit mersul lucrurilor în Macedonia ; pe cînd Bulgarii şi Sîrbil îşi îndoiaQ sforţările spre a cîştiga teren, Romînil şi-aQ pierdut vremea şi puterile spre a se apăra de la loviturile ce le dedea guvernul nostru prin nefastul sau inspector şcolar. Stăm dar mal râQ mult de cît înainte şi va trebui sa reîncepem lucrul de la talpă. lata rezultatul politicei d-lul Dumitru Sturdza. Cauza Romlnilor-macedonenl e astăzi ruinata, întocmai ca şi cauza Romînilor de peste CarpaţI. Subt regimul partidului liberal, Românismul a suferit pretutindeni pierderi colosale, ce cu greQ se vor putea repara. Dacă din punctul de vedere intern avem tot cuvintul să zicem că ţara e sătulă de domnia liberalilor, din punctul de vedere al intereselor romînismulul trebue sa cerem cît mal neîntîrziata înlăturare de la afaceri a acestor oameni. Fie-care zi de regim liberal e o paguba pentru neamul romînesc. ALIANŢA Ultimele toasturi ridicate de Ţar şi Preşedintele republice! franceze, pe bordul lui Pothuau aă o însemnătate deosebită. Pentru fntîia oară se vorbeşte oficial de alianţa franco-rusă. Âeest fapt este de sigur de cea mal mare însemnătate. Acum avem faţă în fată, hotărit şi oficial declarate două mar! şi puternice grupări : pe de o parte Germania, Austro-Un-garia şi Italia, pe de altă parte Franţa şi Rusia. Noua alianţă nu trebue să inspire nimănui îngrijiri. Rusia ca şi Franţa nu pot aven altă dorinţă de cît menţinerea păcel, prin mijlocul căreia numai să asigură prosperitatea popoarelor. Şi aceasta este azi dorinţa tuturor. Sphynxul de la Sinaia A vorbit şl Sphj nxnl.—Anrellaulştll trădaţi. — Combinaţii politice. A vorbit şt Sphynxul In mijlocul incertitudinel ce domneşte in politica generală a guvernului şi a tutulor nuanţelor partidului liberal, poate trece drept un eveniment o declaraţie a d-luî Eugen Stătescu, împrejurul căruia se învîrtesc de ctt-va timp aurelianişlii şi sturdziştit. D. Stătescu era socotit în timpii din urmă ca un amic al aurelianiştilor, cari îşi făceau iluzii că la toamnă situaţia va fi a lor. Acum însă lucrurile s'au schimbat dintr’odată. D. Eugen Stătescu a declarat unui amic al nostru la Sinaia următoarele: — Fără îndoială că d. Sturdza nu îndeplineşte toate condiţiile unui şef de partid, unui prim-ministru. Dar e aceasta oare un motiv pentru cîţl-va nemulţumiţi ca să înlăture din fruntea partidului împreună cu d. Sturdza şi pe aceia cari formează miezul partidului şi reprezintă continuitatea lui istorică ? Aurelianişlii trădaţi Numai atît a spus d. Stătescu. Dar şi atît e destul ca să vedem că iluziile aurelianiştilor sunt departe. Este adevărat însă, că acum două luni d. Stătescu a fost cîştigat de partea aurelianiştilor prin d. Costinescu, de cât-va timp însă,—în lipsa din ţară a tuturor aurelianiştilor,—guvernul Va recîştigat. D. Stătescu, înfumurat ca ori-ce trln-tor, se simte grozav cînd este anturat şi adulat. Şi sturdziştii cunoscînd această calitate a preşedintelui Senatului, i-au făcut o curie stăruitoare şi l’aii convins, dacă se poate convinge un far niente. D. Sturdza nu-’l slăbeşte nici acum cu dragostea şi adese-ori stau împreună la masă fie la Caraiman fie la Ungarth. Combinaţii politice Se fac acum o serie de combinaţii pentru a zădărnici toate planurile aurelianiştilor şi pentru a asigura o majoritate sigură la Cameră şi la Senat Aşa se afirmă, că d. Sturdza s’ar fi înţeles nu d. Stătescu să-i lase preşi-denţia consiliului de miniştrii, d-sa răminînd numai ministru al afacerilor stăine. D. Stătescu să înceapă apoi, de formă, negocieri de împăcare cu aurelianiştii oferindu-le trei portofolii. Aceste negocieri însă,—se prevede de pe acum,—nu vor izbuti, căci aureliariştil nu admit cu nici un preţ să fie într’un cabinet cu d-nil Sturdza şi Oogu Can-tacuzino. Negocierile se vor începe însă cu planul ca aurelianişli să fie denunţaţi partidului ca nişte elemente disolvante. Aceasta este deocamdată situaţia. STATISTICA PAGUBELOR Ploile torenţiale, inundaţiile din primăvara şi vara acestui an aQ pricinuit pagube însemnate in ţară. Ar fi de prisos să le enumerăm ; recolte distruse, şosele şi linii ferate stricate, poduri rupte, oraşe şi sate inundate: pagubele suferite de Stat şi particulari să ridică la mai multe zeci de milioane. In această situaţie era firesc ca guvernul să se gindească imediat la o cercetare care să stabilească proporţia desastrulul, anume cine, unde şi cit a păgubit. Pină azi insă nu vedem să se fi tăcut nimic. Mal mult. însuşi M. S. Regele a ordonai ca să se facă o asemenea statistică. Zilele Insă afl trecut şi cu ele săp-tămlnile şi totuşi guvernul d-lul Sturdza n’a găsit Încă vreme să ne spue ce măsuri s’aQ luat pentru a se aduce la îndeplinire acest înalt ordin. www.dacoromanica.ro Nu ni s’a spus încă cine a fost însărcinat cu această lucrare, şi ce resul-tat aQ dat cercetările. Ziarele guvernamentale, limbute cînd e vorba să nu spuie nimic, s’ar fi căzut să ne lămurească in această privinţă. Dacă guvernul nu a făcut nici o cercetare cînd o va face ? La iarnă ? Dar atunci cînd se vor lua măsurile de ajutor? Aşteptăm răspuns. NERUŞINARE Am cn icat. cu oare care stăruinţă, Încetineala ce pune guvernul în uşurarea Gălăţenilor cari aQ suferit din inundaţii. Să nu fi fost vinovaţi ministrul lucrărilor publice şi administraţiunea liberală de la Galaţi de producerea catastrofei şi încă trebuia să fie de mult rezolvată chestiunea scutirel de dări. Dar cînd lucrurile s'ati petrecut in conditiunile şti te? _ Numai Împrejurări extra-ordinare ar fi putut justifica întlrzierea pusă de guvern. Dacă voia să se apere în faţa opiniunel publice de învinuirile ce i s’aQ făcut, guvernul trebuia deci să fie In stare a arăta aceste împrejurări. In loc de o asemenea apărare, găsim în Voinţa Naţională de erî un sol de eoraunicat în care se spune că: Conserr»torll »r fl volt c» scutirii, st se faoă firt a «d ministrul oe sumi sa va suprima din veniturile sale. Ori cît i-am socoti de in>apabill pe colectivişti, tot nu putem crede eă nu sunt în stare, să priceapă ceea ce citesc. Şi vrînd nevrînd trebue să taxăm observaţiunea citată mal sus ca o neruşinare. Noi ara pretins şi pretindem că ministrul finanţelor a avut şi pină acum destulă vreme să-şi facă socotelile şi că, sub un guvern de treabă, chestiunea ar fi fost deja tranşată, pe cînd aşa cum procedează guvernul liberal so vor tărăgâni lucrurile pînă la primăvară. De aci, pînă la prostia pe care o spune Voinţa, e un abiz peste care numai neruşinarea poate sări. DIN STREINĂTATE Criza austriacă Fie-care zi înăspreşte conflictul ceho-german, care e pe punctul de a produce o mare criză austriacă. Ciocnirile între poporaţiunea Germanii şi cehă aQ ajuns zilnice. Spiritele sunt atît de încordate, în cît cel mai neînsemnat incident dez-lanţueşte patimile şi produce turburărl de stradă din cele mal serioase. Cultura veche cu care se laudă acpste popoare, a rămas de ruşine : proprietatea şi viaţa nu mal sunt respectate nici de Germani, nici de Cehi. Membrii unul Stat civilizat, cari în tot-d’a-una luaQ tonul doctoral faţă de popoarele mici cari prin mijloace legale îşi apăraQ bunurile naţionale, aQ ajuns într’o stare aproape sălbatică. Mare lecţiune pentru toate neamurile ce sunt încă silite să lupte pentru existenţa lor naţională. In ultimul nostru buletin asupra conflictului ceho-german, am amintit despre întrunirea ce avea să aibă loc Luni, la Praga, a deputaţilor germani din Bohemia spre a hotsrî dacă trebuie să se ducă suQ du la conferinţa de împăcare convocata de guvernul austriac pe ziua de 14 August. Cum era de prevăzut, reprezentanţii poporului german din Bohemia au hotărit in unanimitate să nu se ducă la conferenţă. Prin urmare nu mal e vorbă de împâcăciune, lupta va fl dusă deci pînă la ultimele el consecinţe. Raţlnnea de Stat Ce va face guvernul imperial, faţă eu intransigenţa Germanilor ? Nu se ştie încă nimic poshiv. Se poate presupune tnsă dintr’un comunicat al oficiosului Fremdenblatt, că guvernul va trece peste opo-ziţiunea poporului german. In amintitul comunicat se spune că conse-cuenţa nereuşitei încercări de împăcare nu va fi retragerea primului ministru Badeni. De aci înainte însă, contele Badeni va fi nevoit să renunţe la idealurile sale (împăcarea Germanilor cu Cehii) şi să facă politică reală. Primul ministru trebuia să ţiutească a'şl înjgheba în Parlament o naivitate care sâ corespundă nu eon-cepţiunil ideale a conflictului ceho-german, ci concepţiunil reale a necesităţii do Stat. Aceasta vrea să zică, cu alte cuvinte, contele Badeci va apleca cumpăna putere! spre adversarii Germanilor. E probabil «ă miniştrii de origină germana vor eşi din cabinet şi vor fi înlocuiţi cu poloni, cehi şi poate cu germani — clericali. Atitudinea Dreptei Comisiunea parlamentară a diferitelor fracţiuni ale Drepte), din care e constituită maio-ritatea guvernamentală din Reichsrath, se va întruni la 1 Septembrie stil noQ spre a hotărî ce e de făcut faţă cn purtarea Germanilor. După cit se zice, Dm pta are de gind să su-puie guvernului imperial un progrum federa-listie. Lucrul, de se va adeveri, e de o importanţă enormă, căci va trebui să se schimbe cu desă-vîrşire faţa imperiului habsburgic. Irredenta germanii Germanii spun că nu se tern de nimic şi că nu vor ceda cu nici un preţ. Socoteala lor e că, urmind şi la toamnă cu obstrucţiunea în Parlament, toate afacerile imperiului vor fi oprite pe loc şi ast-fel guvernul va fi silit să cedeze. Dar nu e numai atît. Germanii austriacl, cari pretiudeaQ piuă acum că sunt singurii sprijinitori al Tronului şi al Statului, astăzi lasă să se înţeleagă că Ia un caz de nevoie se vor rupe de Austria şi se vor alipi la Germania. OrI-cum, suntem în ajunul unei mari crize austriace. Foreign. TRIBUNA LITERARA Impresii de călătorie (ln ţara Armânilor) III De 15 ani nu mal fusesem in Bitolia. Schimbare multă, ce e drept, de a-tuncl şi pînă acum. Dragorul canalizat, iar în faţa lui seraiul de curînd construit, e martorul unei evoluţiunl făcută chiar într’un oraş provincial al Imperiului. Apoi rîndurile de cafenele şi restaurante de pe bulevardul Dragorului, hala de curînd construită de asupra lui, tro-tuoare şi iluminat, toate aceste nu eraQ altă dată. Birjarul m’a oprit la una din cafenelele turceşti, unde tot el îmi spusese că se numeşte «Vlali-caf6e», şi că vin dascăli de la şcoala valahă. Mie mi s’a părut mal fermecător acest nume de Valah, de cit numele celor l’alte restauran te ori hoteluri cu numele de: «Stambulanda cafăe* şi altele. Mă mal gîndeam: aci trebue să găsesc şi jurnale romineştl de citit. Cafegiul era un tînăr turc, ce purta nişte şalvari albi de pînză de in şi care în acel moment servea o grupă de trei tineri cu narghilele. Tinerii, la vederea mea, observai cum tresăriră fie-care în parte. EQ mă aşezai la o masă şi cerul la rîndul mea pe limba otomană, să ’ml aducă: cafee». De şi uitasem după atîţia ani limba otomană, totuşi mal ţineam minte cîte-ceva din frumuseţile el şi la nevoie mă puteam servi de minune cu puţinul ce-mi mal răminea. Cerut un ziar romînesc—ceea ce cafegiul căută să mă satisfacă la moment. Cu o sete de nedescris am început să citesc, art. de fond şi să sflrşesc cu « Ultima oră» cînd unul din tinerii de la masa de alături se sculă cu mult tact de la locul săG şi apropiindu-se de mine, mă întrebă cu politeţă: — «Nu cum-va dv. sunteţi dl. Vulcan, despre care am auzit că a sosit în oraşul nostru ? Deşi nu voiam să mă daG de cunoscut şi mă gîndeam să trec incognito pentru toată lumea, totuşi par’că avea ceva băiatul cela în glasul Iul, un fel de duioşie nemărginită, care mă hotărî să-I răspund: — Da, d-nul meQ, sunt chiar eQ acela, despre care întrebi. Tinărul încercă o emoţie puternică la auzul acestora şi cu vocea-I tremurătoare îmi zise: — «’Tl-aducI aminte de vărul d-tale Stere ? — «Da, unde e ? am strigat eQ. — «Sunt eu, d-le,» zise Stere—vărul meQ şi pe cînd ne îmbrăţişam în urma atîtor ani de nevedere, tovarăşii lulpă-reaQ şi el mişcaţi în lacrimi. EraQ trei notabili rominl din Bitolia, despre a căror familie perdusem orl-ce cunoştinţă şi nu-mi mal aduceam aminte de cît de familia unuia numită Zezire Stere avu grije să mă poarte prin locurile ce mă interesaQ. Soru-mea unde locueşte am întrebat eQ, căci atîta mal aveam din tot ce a fost casa părinţilor noştri. — «Da, chiar spre casa el ne îndrumăm», îmi răspunse Stere. Pe Ştefana, aşa se numeşte soru-mea, o lăsasem abia o copilă şi acum ne revedeam oameni în puterea vîrstel. Cînd am intrat In curte Ştefana din prispa casei, observînd pe vărul el Stere, însoţit de noi ceştia-l’alţl, vru să intre în casă pe cînd Stere ÎI făcu semn cu mina să stea pe loc. — «11 cunoşti? o întrebă el, arătln-du-mă. Şi ca şi cum ’I-p.r fi şoptit mii de spi s EPOCA rite cereşti, înainte de a mă fi exa-iui nat cine sunt şi să fi întrebat cum mă chiamâ — ceva nevăzut—o atrase prea repede spre mine şi n’auzil alt-ceva în urma acestora, de cit: frate!... Ce a mal fost de aci nainte nu mal ştio să spui nimic lacrimile ar lua locul cernelel şi n’aşl mal fi în stare sâ urmez şirul călătoriei mele în ţara Armânilor. (Sflrşit.) Petrn Tuleau. IXrOlînAŢH Ieri, Vineri, Ia orele 10 s’a săvîrşit în monastirea de la Sinaia, o deosebită slujbă religioasă, cu ocaziunea zilei de sf. Mana, hramul monastirel. AQ asistat Ia acest serviciO religios AA. LL. RR. Principesa Maria, Marea Ducesă de Coburg — Gotlia, cu Principesa Beatrice, d-nu Dim. Sturdza, primul ministru, Al. Djuvara, ministrul justiţiei, casele civile şi militare ale Alteţelor Lor Regale, precum şi un numeros şi ales public aflător în Sinaia. După sâvîrşirea oficiului divin a urmat o masă de 200 de tacîmurl pe care Eforia Spitalelor Civile a dat’o popula-ţiunel rurale din Sinaia. Alteţele Lor Regale Principesa Maria, marea Ducesă de Coburg-Golha şi principesa Beatrice aO privit puţin la popu-laţiunea adunată împrejurul meselor ş’apol aQ plecat la Castelul Foişor, însoţite de suitele Lor. Sub inspectorul Sultanovici de la accizele din Iaşi, a fost depus Jouî. Parchetul a descoperit, că acest funcţionar lua mită şi frustra comuna în înţelegere cu mai mulţi negustori. ^ I. P. S. S. Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian se va întoarce Jouî în Capitală, venind din străinătate. Se crede că d. dr. Leonte va fi numit medic-primar la spitalul Brîncove-nesc în locul decedatului dr. Kremnilz. In Monitorul Ofi'ial de erl a apărut regulamentul aprobat de M Sa Regele, prnitor la aplicarea legel asupra pescuitului. Duminica trecută s’a pus la MărăşeştI, cu mare solemnitate, piatra fundamentală a clădirel fabricel de zahar, proprietatea d-Ior G. M. Negroponte & comp. După terminarea serviciului divin, toţi invitaţii, în număr foarte mare, au luat parte la un banchet. Clădirea se ridică aproape de vechea gară, lingă linia Mârăseştl-TecucI şi in apropiere de rîul Putna. Ştirea dată de unde ziare, că s’ar fi acordat Administraţiunel Domeniilor Coroanei, concesiunea liniei câel ferate de la Fălticeni la Mălini, este cu desă-vîrşire falşă. Nici această administra-ţiune, nici vre-o altă persoană sau vre un grup de capitalişti, n’aă făcut asemeni cereri. Este dar şi mal puţin adevărat că studiul liniei se face cu activitate. Ministrul de interne a numit o comi-siune compusă din d-nil prim-preşedinte al Curţii de apel din Galaţi, prefectul Zorilă, deputatul Gh. Nicorescu şi senatorul Gh. Cavaliotti ca să distribue ajutoarele acordate victimelor inundaţiilor din Galaţi şi din judeţ R gâm pe d. prim-preşedinte al Curţii de Apel din Galaţi sâ fie cu băgare de seamă la operaţiiie iluştrilor săi colegi din comisiune, ca să nu dea de bocluc. INSTITUTUL de FETE „EDUCATIUNEA ROMANĂ” sub direcţiunea d-nel ELIiA MAULIU 142.—Calea Moşilor.—142. Cursurile se împart In: primare, secundare, liceale şi cursuri separate pentru limbele streine, unde studiile se vor preda în limba francesă şi germană. Cursurile se încep la 5 Septembrie, înscrierile se pot face chiar de acum, in toate zilele, In cancelaria Institutului de la 8-12 a. m. şi de la 3—6 p. m. Liceul KAPK1 Sub Direcţiunea d-luT M. MUREŞIANJ Strada Şlirbel-Vadă, 37.— Biivureşti Cursuri primare şi secundare complecte, preparaţiunl de bacalaureat, şcoală militară şi şcoală de poduri şi şosele. Reautorizat, conform regulamentului, eliberează certificate valabile pentru bacalaureat, şcoala militară, etc. Cursurile încep la 1 Septem-bre 1897, iar preparaţiuuile pentru corigenţi la 20 August. Anul acesta am Înfiinţat pe lingă cele patru clase liceale şi cursul superior complect. D-na Maria de Kapri, ea şi mal ’nainte, se va ocupa cu aceeaşi stăruinţă de copiii încredinţaţi acestui institut, care mulţumită inuncei sale oneste şi neobosite a putut ajunge la buna sa reputaţie de astă zi. înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fae cu începere de la 15 August 1897 In toate zilele de la orele 9—12 şi de la 2—6 p. m., Iu cancelaria Institutului, str. Ştirbei-Vodă 37. Prospecte se trimit gratis la cerere. Director, Marius Mureşianu Un membru al corpului diplomatic, aflător acum la Sinaia, s’a exprimat ast-fel despre d. Dimitrie Sturdza : « — Actualul priin-ministru al Ro-mtniel găseşte tot-d’a-una mijlocul de a fi facil în împrejurări dificile şi dificil în împrejurări facile>. Prinţul Urnsoff, care e vorba să fie numit în curind ambasador al Rusiei la Paris în locul d-lul baronjde Mohren-hein, a fost timp de şease ani ministru plenipotenţiar al Rusiei în Bucureşti, de la 1880-1886. Aflăm că un conflict foarte acut a izbucnit intre d-nil general Berendeiă, ministru de războiri şi general Arion, comandantul corpului II de armată. Se vorbeşte că urmările acestui conflict, asupra căruia promitem a reveni, vor fi foarte grave. Febra aftoasă continuă a btntui In unele comune din judeţul Vlaşca. Din această cauză mulţi locuitori din locali âţile contaminate aă fost împiedicaţi de a merge cu vitele lor la tîrgul din Giurgiu. Romînil bucovineni şi cabinetul Badeni Deputatul bucovinean d. dr. G. Po-povicl, care acum se află în Viena, a fost intervievat de un amic al ziarului Tribuna. D. dr. Popovici a declarat, că deputaţii bucovineni n’au tratat încă cu ministerul Badeni. Ataşarea Bucovinenilor la actuala majoritate parlamentară a urmat pe basa convingerel, că în acest cadru se vor putea realisa aspiraţiunile poporului romîn din Bucovina. Dacă a fost corect acest calcul, momentan încă nu se poate afirma. Chiar acum sunt pendinte unele chestiuni foarte importante pentru ţară şi în special pentru elementul romîn. Cabinetul Badeni va avea ocasia a se areta amical grupului romîn. Dela atitudinea guvernului va depinde şi ţinuta clubului parlamentar romîn. Dar aceste sunt încă chestii pendente şi nici decum aiute. Nu poate fi deci vorba despre o schimbare momentană a dispoziţiilor clubului parlamentar romîn faţă de guvern. El rămîne siwer ataşat majorităţii. Aceasta nu exclude însă modificări radicale in tactică, dacă împrejurările şi relaţiurile vor lua forme contrare aşteptărilor şi mai ales intereselor ro-mineşti. împăratul Wilhelm şi Ungurii (Un scandal In consiliul couiuual din Budapesta) Consiliul comunal din Budapesta a primit o adresă oficială prin care i se aduce la cunoştinţă, că împăratul Wilbelm al Germaniei va fi oaspele Capilaicj ungureşti In primele zile ale lunel Sepfembre. Pentru prima oară se fa-1 A. €*olerg Cliiriirg-rfeutiait, cls. I de Ia şcoala de chirurgie dentară din Paris 23, Ntrada Doamnei. 23 Curăţă dinţii de piatră inlărindu-T şi aducln-du-I pentru tot-d’a-una la coloarea lor naturală. Scoate dinţii stricaţi fără nici o durere, ast-fel că boluavul rămîne surprins cîud îşi vede măseaua scoasă. Plombează dinţii cel mal stricaţi cu plombe cari ţin chiar 10—20 ani. Face denturl In aur şi cauciuc cu cari pacienţii pot vorbi şi mtnca chiar din prima zi. Linişteşte cele mal oribile dureri de dinţi, fără a’l scoate. Consultaţii de la 8—11 a. tn. şi 2—Bp. m. Institutul de Domnişoare „BOLINTINEANU” sub direcţiunea D-nel MARIA AHOELEfiCU BUCURESCÎ. - Şoseaua Jianu. — BUCUEESCÎ Liceu şi cursuri primare, cu internat şi externat. înscrierile încep la 15 August. InformaţiunI se pot da Ia cerere. 2,000 LEI ofVr T>Fnfrn tfOITAP £40* g ■ SOtlAPM un singur timbru poştal din Moldova din anul 1858 de 81 parale, Asemenoa cumpăr mărcile de 11, 54 şi 108 para e, pentru cari plătesc pină la 500 lei pe bucată. Broşura Ilustrată cu descrierea şi preţul fie-cârul timbru In parte. a apărut şi se ti iun io gratis şi franco la orl-ce cerere. Magasin special de Mărci pentru colecţiuni II. UIlUVliACU 3, PitAftfflul llonitn, 3. Inir«rea prin sbada Cîtnpineanu Dr. D. Tatuşescu Boale interne şi sifilitice 86, Ktrada Romană, 86 intrarea prin str. Dorobanţilor Consultaţiuni de la 6—1 seara Or. 8. ERLICH Specialist în boale interne 22, 8tra«la Gabroveni, 22 Consultaţiimi de la 2—4 p. tn. www.dacoromanica.ro »% Tot ast# noapte agenţii politiei, aii pua mina pe doul vestiţi criminali, Vanid Stoian şi Anton Ionescu, ambii condamuaţl la cit# zece ani muncă silnică de către curtea cu juraţi din Brăila. Incendiu.— Astă noapte pe la orele 11, un incendia violent s'a declarat in fundătura Maş nel, In vecinătatea fabrice! Assan, la o casă veche învelită cu şindrilă. Pompierii, după o oră de la declararea incendiu ui, n’«0 avut ocaziune de cit să constate că flăcările distrusese întreaga clădire. l>ln dramele mizeriei. — Astă noapte, sergentul de oraş, postat In strada Labirint, a găsit mort pe trotuarul stradel. In faţa caselor cu No. 146, pe individul Dinu David, tn vlrstă de 80 de ani, de fel din comuna Copăcenil de jos, judeţul Ilfov. Istovit de boală şi de sărăcii, sărmanul bă-trln eşise erl, zi de sărbătoare, să cerşească prin oraş. Ajuns In strada Labirint, David, foarte sh.b şi copleşit de oboseală s'a aşezat pe trotuar ca să se odihnească. Cum puse capul jos. bătrtnul cerşetor adormi In somnul drepţilor. Cadavrul cerşetorului a fost transportat, din ordinul parchetului, la Morga oraşului. Furt cu spargere. — Cunoscuţii pungaşi de meserie Imieu Cristea şi Nae Ţiulescu, an spart astă noapte prăvălia iul Naum Tepu. din fundătura spitalului lî şi i-aO furat* o mare cantitate de mărfuri şi toţi banii ce i-ati găsit in tejghea. Pungaşii aQ fost pe dată prinşi de agenţii poliţiei de siguranţa şi arestaţi la secţia respectivă. DIN ŢARA luceudifi. — Ni se ceruunică din T.-Măgu-rele că In ziua de 9 curent, de la orele 4 după amiazî, un incendia s’a declarat la aria fraţilor Cu -lelis, arendaşii moşii Saellele, Teleorman. Flăcările s’aO întins cu o repeziciune uimitoare şi aâ d strus 22 de şire de gria şi 36 de strogur! de fin. Nimic din productele adunate pe arie nu a6 putut ii scăpate. Pagubele cauzate de acest incendia se urcă la suma de 120.000 lei. Productele distruse de flăcări erafl asigurate pentru această sumă, la soc'etatea Dacia-Ro-mlnia. Autorităţile locale aO deschis o anchetă pentru a constata cauzele acestui itjceuditiî — De asemenea, ni se scrie din [Constanţa că în noaptea de 12 curent s’aO aprins şi afi ars cu desăvîrşire trei şire cu gria ale locuitorului Ion Delea din Ostrov. Pagubele sunt mari. — In noaptea de 11—12 August c., un mare foc s’a declarat la magaziile cu grîtt ale d-lul Mi-hail A. Cociu, din cămuna BucşanI-Vlaşea. < Focul a luat naştere intre orele 2 jum. 3 a. m.. şi a distrus pînă in temelie întregul corp al clă-direl, prefâdnd in cenuşe aproape toată cantitatea de grul aflată Intr’lnsa. Prin concursul servitorilor şi al oamenilor d i servicitt al curţel şi cu ajutorul a două mici pompe ale maşinilor de treierat din localitate, forai s’a localizat, scăpind ast-fel pătulele cu porumb de alături şi alte case şi dependenţe vecine. S’a putut constata cu siguranţă că, focul a fost pus cu intenţie de oare-ce s'ah găsit cilţl şi fitile unse cu gaz, Axate prin colţurile superioare ale clădirel. Tllhărle.— Alaltăerl noapte o bandă de hoţi cari cutreere de mal mult timp judeţul Ialomiţi. s’iO introdus prin spargere In casa locuitoru'ul Gheorghe Doja, din comuna Ulmu, jud ţul Ialomiţa şi i-aO furat 1800 de lei pe cari Doja i avea închişi intr’un scrin precum şi mal multe alte obiecte de valoare, b juteril etc. După ce ah furat tot ce ah găsit de valoare hoţit aO eşit pe fereastra casei, pe unde se şi introdusese, rupind barele de fier. Autorităţile ah luat măsuri de urmărire. DIN STKEINATATB CnsAtoreasA cu picioarele.—La Gesell-schaftshaus, a sosit de clte-va zile o tinără ro-mtncă de fel din Nocrich, numită Paraschiva Lupu eareia Jipsindu-I amindouă braţele, lucrează cu picioarele. Paraschiva Lnpu, brodează cu multă desteri-tate şi fiueţă şi multe din lucrurile eşite din picioarele el sunt expuse acolo. îndoităginucideredramallcă.—In comuna ungurească Petri s’aO sinucis deunăzi a-mindouO fetele economului Tarkd Mihălyi, una de 18 şi ceeaialtă de 16 ani. Nefericitele s’ati dus noaptea la mormlatul mamei lor şi s’aO strangulat. In comună se zvoneşte că nefericitele copile ad luat această funestă rezoluţiune In urma relelor tratamente pe cari ele le suferead de la muma lor vitregă. Depeşile de azi SERVICIUL «AGENŢIEI ROMÂNE» Constantinopol, 15 August. Colonelul Leontiew, şeful misiunel ruseşti In Abisinia, va sosi slmbătâ cu darurile destinate Sultanului; aceste cadouri sunt: o pajură In pele de ipopotam lucrată lu aur, un led şi o scrisoare autografă. Darurile destinate Ţarului coustad lu doi cal, trei bivoli şi o scrisoare. D. de Nelidow a scris celui de al doilea şef al misiunel, să părăsească Coustantino-polul şi să plece la St.-Petcrsburg. Acesta nu vrea; spune că trebue să se prezinte mal Iniţia Sultanului împreună cu contele Leontiew. Iutre contele Leontiew şi membrii misiu-nel sunt certe provenite din chestiuni de bani. Misiunea are un paşaport abisinian'vizat de consulul Franţei la Djibuti Misiunea spune că In ultimul timp Menelik e supărat contra Francezilor, cari ad deschis scrisorile sale pe clnd trecead prin Djibuti spre Constantinopol, cu prilejul aniversarei suirel pe tron a Sultanului, ce.'' Copenhaga, 15 August. Astă-zl s’a făcut căsătoria Prinţesei Inge-borg, fiica Prinţului moştenitor al Danemarcei, cu Prinţul Carol, fiul Regelui Suediei, In prezeuţa familiilor regale din Danemarca şi din Suedia precum şi de Ţarina văduvă duerieră. CONSTANTIN SIMIONESCU Doctorand lu medicină Paris, Boulevard Arago, B3 bis., Paris. Stabilit de mal mult timp In Paris şi fiind In rea)ţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cere cousultaţiunl şi prin corespoadenţă. ULTIME INFORMAIIUNI CONFLICTUL dintre generalii Berendeiu şi Arion Aslă-vară a izbucnit un conflict Intre comandantul corpului II de armată, d. general Arion şi Eforia Spitalelor Civile asupra unei intrări de la Curtea din dosul palatului băilor Eforiei, iutrare care trece prin curtea cazărmii jandarmilor pedeştril. La Băile Eforiei există o poartă ce se deschide In curtea cazărmel jandarmilor pedeştril şi pe unde se scot toate murdăriile de la baie. D. general Arion, comandantul corpului II de armată, In urma mal multor reclatnaţiunl ale comandantului jandarmilor pedeştril, a dat ordin ca poarta să fie Închisă. De aici conflictul cu Eforia, care a durat aproape o lună. In cele din urmă, d. general Arion, în urma unei dispoziţiunl a ministrului de răs-boid, a redesebs poarta. • * * De clte-va zile d. general Arion, conside-rînd nouile reclatnaţiunl ale comandantului jandarmilor pedeştril, reclatnaţiunl cari ac-centuiazâ, că o parte a murdăriilor de la băile Eforiei se scurg In curtea cazărmii jandarmilor, din care cauză curtea a devenit o adevărată pepinieră de microbi, —a ordonat din nod ca poarta să fie Închisă. Eforia, pe de altă parte, avlud acte că are drept de servitute prin curtea cazărmii, a reclamat din nod ministerului de răsboid. v * * D. general Berendeid, a ordonat comandamentului corpului If de armată să redeschidă poarta, dar d. general Arion se opune din motive sanitare. In urma acestora, relaţiunile dintre ministrul de răsboid şi comandantul corpului II de armată, sunt atlt de incordate, In cit se răspludesc o mulţime de zvonuri pe cari deocamdată refuzăm de a-le Înregistra In speranţa, că conflictul se va aplana. Ştiri sosite din Sinaia anunţă că starea A. S. Principele Ferdinand este cît se poate de satisfăcătoare. A. S. R. a început să acorde, din cînd în cînd, audienţe diferitelor persoane, Intre cari şi ofiţerilor din regimentul 4 de roşiori. Se vorbeşte că în luna viitoare va veni la Sinaia spre a vizita pe AA. LL. Principele şi Principesa Maria, sora sa, A. S. Principele ereditar de Saxa-Co-burg, Alfred. Astâ-zl, Sîmbătă, aQ început conferinţele învăţătorilor in toate capitalele de judeţe, afară de Focşani unde nu se ţin conferinţe din cauza epidemiei de tifos care încă bîntue capitala judeţului Putna. E vorba ca la manevrele austriace din Totis să aziste şi d. general Barozzi, şeful marelui stat-major. Nemulţumirile în contra actualei administraţii a ministerului instrucţiei, încep să ia proporţiunl mari. Toate coridoarele ministerului sunt zilnic înţesate de sute de persoane cu afaceri urgente; cele mal multe venite din provincie. Dar nici ministrul, nici secretarul general, nici directorii de servicii nu sunt nici odată la minister. Cînd se Intîmplă ca vr’unul dintr’înşil să se presinte la slujbă, nu stă declt cite-va minute, refuzînd a primi pe solicitatori. Astăzi, de pildă, nu s’au prezintat la minister nici ministrul, nici secretarul general, nici directorii învăţămînlulul primar şi secundar. Ar fi vorba ca de la toamnă şi a nume inainte de deschiderea Camerilor, consulatul romtn din Bitolia să se reînfiinţeze de fapt, căci acum el exista numai în bugetul ministerului afacerilor streine. Se vede că d. D. Sturdza se teme de redeschiderea cestiunel macedonene în Cameră. D. Gr. I. Ghiea, ministrul ţărel la Paris, este aşteptat peste elt-va timp în Capitală. Din toată presa Capitalei, Drapelul a rămas înapoi de tot cu declaraţiile alianţei oficiale Intre Franţa şi Rusia. Iată ce publică in prima pagină de azi ziarul prea moderaţilor liberali: Dar cuvlntul dorit la Paris n’a ieşit din gura Ţarului : Nicolae al Il-lea a vorbit cu căldură de primirea sa la Paris, de simpatia, de amiciţia care leagă poporul rus de cel francez, dar cuvîntul alianţă l’a evitat. (Veri Drapelul Nr. 3», paf in» II-») Primim următoarea telegramă : Berlin, 16 August. Norddeutsche AUgemeine-Zeitung spune că contele de Leyden, ministrul Germaniei la Bucureşti, va fi numit în acer aş calitate la Tokio; iar la Bucureşti va fi înlocuit de contele de Bray 8teinburg, actualminte ministru la Stockholm. Atena, 16 August. Zece deputaţi delyanişll adhotărlt să pună chestiunea de Încredere, Îndată ce Camera se va Întruni. D. Delyaunis a făcut tot posibilul pentru a-1 face să revie asupra ho-tărlrel lor. D. Constantin Mihăilescu, fost supra-vegbiător la punctul Chiutuc al malului Mării Negre, s’a prezintat azi la redacţie şi ni s’a plîns, că deşi a demisionat pe ziua de t August, totuşi nu numai că nu-I s’a achitat leafa pe luna Iulie de către ministerul domeniilor, dar cînd a reclamat şefului săfl, d. inginer Cordea, inspectorul pescuitului, acesta l’a luat, fără nici un motiv la bătăi. 0 încercare de sinucidere Doamna M... văduvă, de o condiţiune socială destul de bună, tnvirstâ de peste 50 de ani şi cu domiciliul în strada Vir-giliu a încercat astă-zl de dimineaţă să se sinucidă. Numita doamnă a luat un briciu, şi cu un curagiu demn de o faptă mâl bună, ’şl a tăiat pîntecele. La ţipetele de durere ce d-na M... a dat, au alergat vecinii cari aQ vestit şi autorităţile. Un domn medic adus In grabă a constatat că starea sinucisel este foarte gravă, dar dinsa a rămas a fi căutată a-casă. Cercetări aQ început spre a se afla căuşele acestei încercări de sinucidere. Reformele d-luî Chiru Biblioteca oficiului central.— Cutiile remorcate la tramwae.—Muzica de factori. D. Chiru, directorul general al telegrafelor şi poştelor, s’a Întors de la New Yorck cu capul plin de ce a văzut prin America şi vrea să introducă şi la noi minunile americanilor. Pe lingă reformele deja publicate de unele ziare, mal aflăm de la o persoană din aproprierea d-lul director şi pe următoarele: Biblioteca oficiului central Oficiul ceutral are un început de bibliotecă şi neapărat că ea trebue complectată, In acest scop d. Chiru s’a adresat la toţi scriitorii din ţară ca să trimeată gratis ope-rile lor. Ideea nu e rea. Dar trebuea să să ceară numai autorilor de scrieri ştiinţifice care se referă mal de aproape sad mal departe de telegrafia, cu telefonia sad cu poşta. Ce se lutlmplă însă ? Cele dinţii opere ce ad sosit pentru bibliotecă adfost: Scrisori către iubita de Chiţibuş, colecţia pe anii din urmă a Kikirezulul, etc. etc. C&ruţele remorcate de tramvaie O reformă teribilă va fi de sigur şi re-morcarea de tramwaiurl a unor vagonete de fier In care se va pune scrisori, colete, cărţi poştale, telegrame. Clnd tramwaiul va ajunge In dreptul uuel case unde trebue lăsată de pildă o scrisoare, se va opri, factorul va duce scrisoarea la destinaţie şi apoi îşi va urma drumul mal departe. Vă Închipuiţi sîclială! Ce vor zice călătorii din tramwal care se vor vedea ţinuţi în loc din distanţă lu distanţă pentru gustul direcţiei poştelor. Muzica de factori Toate acestea nu sunt uirnic pe lingă următorul plan ingenois. D. Chiru e om vesel şi meloman. A fost destul să vază In Now-York o muzică de factori poştali pentru ca imediat să ’şl imagineze şi d-lul crearea unei ast fel de orchestre de fanfare. In ce conservator vor Învăţa factorii noştri,—nu se ştie. Ce vor ciuta clnd vor avea timp să Înveţe şi să clnte serenade,—nu se ştie! In orl-ce caz reformele astea trebue să umple de bucurie pe unele telegrafiste care vor fi exclamlnd : Bibliotecă avem, muzică avem. E o fericire să fii In serviciul fele-grafo-poştal. Morse. Manifestaţia naţională din Tulcea (prin fir telegrafic) Tulcea, 15 August, seara. Multă lume din Galaţi şi Brăila a răspuns la apelul făcut de Liga pentru propăşirea Dobrogel, de a face o excursiune la Tulcea In folosul monumentului Independenţei ce se va ridica In acest oraş. Lumea din Galaţi şi Brăila, a plecat cu vaporul Regiei, Orient. Bordurile şi cabinele erad pline, entusiasmul mare. Pînă la Tulcea, un grup de tineri şi mal mulţi lăutari amuzati pe excursionişti cu mal multe clntece patriotice, ca Deşteaptă-te Romîne, Imnul Regal, Peneş Curcanu, etc. *** După un drum de patru ore pe Dunăre, am ajuns In fine la Tulcea. Ne-am aşteptat la o primire strălucit* din partea Ligel dobrogene, dar iluziile nostre s’nd dus clnd am văzut de pe bordul vaporului puţina lume la debarcader. Am fost Intlmpinaţi de primarul local, d. Mircea Petreseu, care ne-a adresat clte-va cuvinte de bună venire. Primirea a fost atlt de searbădă, In cit nici unul dis noi n’a avut curajul să mulţumească primarului de cuvintele ce ni le-a adresat. Am remarcat In special absenţiunea ostentativă a bulgarilor, cari lormează clasa burgheză a oraşului, precum şi lipsa prefectului, d. Iou Neniţescu, care e patronul Ligel dobrogene. * * * De la debarcader ne-am dus Ia locul unde se va înălţa monumentul Independenţei. Aid, cel Intld a luat cuvlntul primarul oraşului, d. Mircea Petreseu, care ne a salutat în calitate de primar. D. Mircea Pe-trescu a mal vorbit In două rlndurl: In calitate de magistrat al oraşului şi In calitate de primar romtn. Iu total trei discursuri şi In toate trei a făcut politică Înaltă. A vorbit despre războiul independenţei accentulnd nerecunoştinţa bulgarilor, a vorbit de stugele Iul Traian care curge prin vinele a 12 milioane de romtnl, a vorbit de războiul purtat de Mircea cel bătrtn, care a cucerit de la Turci Dobrogea. a accentuat vitejia armatei romlne coi dusă cu atlta Înţelepciune de Regele Carol pe clmpiile Bulgariei ş:J In fine, a conchis că Dobrogea a fost de veacuri a Romtniel. Apoi, drept desert al discursurilor sale, a adus laude şi prefectului, d. Ion Neniţescu, pe care l’a prezintat drept reformator al Dobrogel. S'a remarcat, Insă, da lume şi aici lipsa prefectului. * * D. căpitan Orleanu a vorbit tot despre răsboiul independenţei, relevlnd telegrama Marelui Duce Nicolae adresată Regelui Carol şi prin care cerea ajutorul imediat al armatei romtne «căci cauza creştină este pierdută». Şi drept recunoştinţă—a spus d. căpitan Orleanu,—ni s’a luat Basarabia. D. profesor Timuş a vorbit despre eroicele lupte ale romtnilor di despre vitejia lor ostăşească. D- Borş, fost primar al Tulcel, a vorbit In mijlocul ilarităţii generale despre vitejia autorităţilor comunale cari ad izbutii să dârlme moara unul bulgar chiabur din localitate, ca In locul el să se ridice monumentul independenţei. D-na Poenaru a recitat o poezie ocasio-nală. * * * Primarul Mircea Petreseu a propus apoi să ae facă o manifestaţie prefectului, d. Ioan Neniţescu. Considerlnd că prefectul nu s’a sinchisit a părăsi Înălţimile olimpiane In care planează, ca aă ia parte la serbare, escursio-niştil ad refuzat să răspundă la apelul primarului. Aşa că afară de slujbaşii din Tulcea, nimeni n’a vrut să ia parte la manifestaţie. Th. Yaugheli. Ni se anunţă că din partea ministerului de agricultură din Serbia a sosit în Craiova, un delegat cu însărcinarea de a face o minuţioasă anchetă asupra uimitaorelor rezultate obţinute de agricultorii din Romînia, prin Întrebuinţarea Salamurel Fiorica Guvernul regatului vocin are intenţiunea de a recomanda Întrebuinţarea acestui leac în potriva mălurel, micilor cultivatorilorl sîrbl, care aQ avut mult de suferit in urma ploilor şi răcelel din primă-vara anului acesta. Delegatul sîrb a vizitat şi fabrica Fiorica, de a cărei instalaţie se zice că a rămăs foarte mulţumit. -LICEUL MODERN" DEBAETI BUCUREŞTI » 160, CALEA VICTORIEI, 190 Cursuri primare, secundare şi secţie pregătitoare pentru bacalaureat. Autorisat şi reautorisat de a ţine. In limitele regulamentului, esainene de fine de an şcolar în institut şi elibera certificate valabile pentru bacalaureat si şcoalele speciale, Liceul MODERN Îşi va deschide cursurile anului şcolar 1897-98 la 1 Septembre 1897, cu un corp didactic ales dintre cel mal dis-inşi membri al liceelor şi gimuasiilor din capitală. Preparaţnle pentru corigenţi Încep la 20 August. In ultimii do! au! de funcţionare a «liceului Modern», sub a noastră direcţiune, această scoală a avut, faţa de ceJe-i’alte scoale particulare diu ţară, cea mal mare popuhţiune şcolară Din promoţiunsa anului 95-96 a avut 40 de bacca-laureaţl. In Iunie 97, comisiunile instituite de Onor. Minister, compuse—In scopul de a se ridica nivelul lnvăţămtntulul privat din profesori universitari şi secundari de o integritate şi severitate cunoscute, a0 promovat, în urma examenelor cu succes trecute In institut. 70 din 6 . £clîrsu,luI secundar; afară de aceştia toţi cel 25 de elevi, cari ad trecut esarnenele la Stat, att fost promovaţi; în total Institutul a avut 100 de ele»! definitiv promovaţi In anul şcolar 96 97. Lu un cuvlnt succesul acestui Iustitut, in ultimii doi ani, a fost atlt de strălucit, că a întrecut aşteptările multor colegi şi chiar aie onoratei comisiunl, numită, în scopul mal sus amintit, de onorabilul Minister at instrucţiunel publice. Do la început, hotărîţl la munca cinstită şi em-rgică, nu ne vom da Înapoia orl-cărel difi-cultaţl. Cu puterea ce dă sentimentul datoriei Îndeplinite, ca profesori şi directori, vom merge înainte, In speranţa că şcoala noastră va ocupa un loc onorat lu invăţămîntul particular, care şi dînsul va contribui cu ceva la mărirea şi înălţarea patriei!... înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fac cu începere de la 1 August 97, In toate zilele, ?rfel® *• 2-6 p. m., In cancelaria Insti- tutului, Calea Victoriei, 190, Bucureşti. Prospecte se trâmil Ia cerere. Directori / Dr. M. Brândză, t Z \ George C. Dragu, Pentru d-niT AGRICULTORI! NALA91IJRA lui NOUA DCPEY remedifi sigur în contra Tăciunelui (Mălurel) Se Întrebuinţează In ţara noastră de peste 20 (nouă zeci) de ani l SARAMURA lui Numa Dupuy nu are nevoe de recomandaţi»; o recomandă de ajuns strălucitul succes obţinut atlt In ţară cit şi în străinătate. Dar nu putem stărui destul asupra confuziei ce a produs în unele părţi diferiţi imitatori, cari se servesc de denumirea de saramură, pentru a desface marfa lor fără valoare. Nu există decU o singură saramură veritabilă aceea a Iul Nunta Dupuy. unicul antidot In adevăr infa libil in contra tăciunelui. Toate ceie-lalte sa'amure aruncate de erl alaltăerl pe piaţă, sunt imitate, neputincioase. Saramura originală a lui Numa Dupuy se găseşte de vlnzare în toate oraşele, dar D nil Agricultori să bine-voiaseă a cere anume preparatul lux Nunta Dupuy. Sute de certificate din toate unghiurile tăreî atestă calităţile eminente ale AHriimiir^i Iul Numa Dupuy. Reprezentantul general S. MMenvenlsti Craiova INSTITUTUL de DOMNIŞOARE STANE8CU Fost INSTITUTUL ENGLEZ Bncnreştî.—Calea Kaliovel, »0. Sub direcţiunea d-neî LUCREŢIA D. STĂNESCtl înscrierile Încep la 20 August, iar cursurile la 1 Septembre. Primeşte eleve: interne, semi-externe şi externe, pentru clasele primare, secundare, cursuri facultative, desemn, pictură şi muzică, avlud un corp profesoral distins. Direcţiunea, ca şi tn trecut va îngriji a se da copilelor o educaţie aleasă şi o îngrijire părintească Orl-ce alte lămuriri se pot da la cerere. Institutul este autorisat de oner. minister al şcoalelor. NOUL PENSIONAT DE BAEŢI al Comnnit&ţeT Germane Evangelice din Bucureşti 14, Nlrada Luterană, 14 Autorisat de Onorabilul Minister. Deşi e numai un an, de clnd acest pensionrt e în fiinţă, cu toate acestea se poate făli de un mare succes. Toţi elevii interni aO fost uromovaţl şi nici unul n’a rămas repetent. Elevii externi şi semi-mternl a0 depus toţi examenele publice cu succes mare, afară de unul. Institutul e administrat de o «omisiune specială, aleasă din sinul comitetului general al comuniiăţel şi e pus sub direcţiunea d-lul dr. Eugen Filtseh. Personalul conducător intern e compus: 1) Dintr’un inspector, căruia In prima linie, i s’a Ui'-redinţ 't îngrijirea părintească şi edu-caţiunea casnică, 2) din trei profesori titraţi, unul anume romîn şi un institutor, care su-oraveghează de aproape lucrările elevilor. Limba de conversaţie e cea germană. Scopul institutului e educaţiunea morală şi instrucţiunea solidă. Acest pensionat stă In nemijlocită legătură cu şcoala normală evangelică germană care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are : o clasă pregătitoare, 4 cl. primare cu programul Statului şi 5 cl. reale. In această şcoală reală sh învaţă limbile: germană, roinînă şi franceză, iar cea engleză şi latină In mod făcui ativ. Se primesc copil de or)-ce naţiune şi confesiune. Institutul e arangiat conform tuturor cerinţelor moderne higieniee Are o corle şi gradină frumoasă cu aparatele trebuincioase de gimnastică. Taxa anuală variază după virsla elevilor; între 640 pînă la tuOO lei pentru interni şi 300 pînă la 560 pentru semi-internl. Taxa se va plăti în rate trimestriale. Prospecte se pot primi î ) mod ?ratnit de la d-nil administrator! a! pensionului, precum ţi de la diferite 0Q0II pa-roohiale ««angelice din provin ie. înscrierile el-viior se p-imeso o»l mult pînX la 28 AuR’ist a. o. (stil veohiu). Pastorul «Ir. EUGEN FILT.SCH «Strada Luterauă, No. 12. INSTITUTELE UNITE Din IAŞI Curs primar şi secii ml ar, cunoscut destul de bine în toata ţara, după resul-tatele cele bune ce a dat in decurs de 31 de ani de funcţionare, se recomandă şi acum onorabililor părinţi ce voesc a p'asa pe copiii lor în Institute, aslgurîn-du’I de o bună şi părintească Îngrijire şi de un studio foarte serios. Condiţiunile de admisibilitate se expediază după cerere. In cele d’intîiu zile din Septembre se vor face corigeările. Cursurile regulate încep la 4 Septembrie. Corigenţii din şcoala noastră se vor prezenta la 1 Septembre cu chitanţele vre-unel casierii pentru plata taxei de corigeare. înscrierile se încep de la 20 August. Direcţiunea. EDUCAŢIUNE-HIGIENA-DISCIPLINĂ LYCEE FRANQAIS PTJS SUB P .TRONAGIUL, OFICIAL AL legaţiunei franţei Str.: Scaunelor. 45 (casa Fleva) Directori: D-niî LEAUTEY şi LOLLIOT CLASE PRIMARE ŞI GIMNA8IALE INVĂŢĂMÎNT CLASIC ŞI REAL conform programelor Statului român şi Statului francez Materiile tnvâţamlntulul romtn vor fi predate în limba Romlnă. — Materiile învăţă-mintalul fraiKes vor fi predate lu limba franeesă. Limba franeesă şi germană sunt obligatorii deja din clasa I-a primară. Limba franeesă, impusă cu uşurinţă tutulor elevilor, deja In primul an al presenţel lor la liced este limba cea mal întrebuinţată, atlt în raporturile elevilor cu direcţiunea cit şi In relaţiunile lor zilnice: la masă, In plimbări şi in recreaţii. Pentru orl-ce cerere de prospecte, infor-inaţiunl şi Înscrieri, a se adresa: la LEGAŢIUNEA FRANŢEI, Str. Biserica AmzeT saa la LYCEE FRANQAIS, Str. Scaunelor, 45. Liceul se deschide la l-iii Septembrie, iar cursurile oficiale anului şcolar 1897-98 vor începe la 9 (21) Septembrie 1897. Aux Buveurs d’Eau de Victiy On sait combien l’eau minerale fran-caise de Vichy est precieuse contre Ies maladies du foie et de l’estomac, si nombreuses dans notre pays, le rhu-matisme, la gravelle, le diabete, etc. Les sonrees de Vichy appartenant â l’Etat franţais qui portent les noms de C6lesttns, Hâpitai et Granăe-Grllle sont les meilleures et les plus connues. 11 faut donc se garder des imitations et exiger toujours l’un de ces trois noms sur les etiquettes et les capsules des bouteilles. On est ainsi assur6 de boire de l’eau naturelle authentique, embouteillee â Vichy, sous le contrâle et la garanţie de l’Etat et supportant fucilernent le transport. Les noms C 6 te stins, Hâpitai ou Granae-GriUe, sont imprim&s en lettres blanches sur fond noir dans le bas de l’etiquette. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnhlieaţinne Domnul Gheorghe Nicolau din Bucureşti strada Şepear) No. 10, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săd patronimic de «Nicolau» In acela de «Haralambie», spre a se numi «Gheorghe Haralambie». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţionile tn termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Dr. COKNELI1J Medio »eouno»r la Xnat tutui Maternitate» Boule «le femei şi faceri Institutul Maternitatea. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA „EPOCA” IN PROVINCIE PITEŞTI Iată ce tel de administraţie avem noi: In capul poliţiei se află un anume Alexandru Dendrino, strpin de oraşul nostru care a rămas dator Statului suma de lei 2700, din exploatarea In regie a moşiei Ne-luma-Yelea, din judeţul Vaslui, In anul 1889, sumă care n’a putut fi Încasată, fiind-că acest domn este cu totul lipsit de mijloace. Partidul liberal l’a aruncat acum In capul poliţiei oraşului nostru, In tocmai cum vţnţul aruncă cîte o sămînţă de plantă sălbatică pe cîte o casă de om. Acum intre debitorii Statului, urmăriţi prin Monitorul Oficial, a fost trecut şi numitul personagiu şi ca culme de lndrăs-neală colectivistă, d. Alexandru Dendrino, şeful poliţiei oraşului Piteşti, răspunde oficial prefecturii de Argeş, că debitorul Statului Alexandru Dendrino, nu domiciliază şi nu posedă nici un fel de avere la Piteşti. Pentru acest fapt Îndrăzneţ, în loc ca Ministrul să sesizeze parchetul, l’a recompensat. derorîndul cu Steaua Romîniei în gradul de cavaler. Furturile şi spargerile se ţin lanţ; am ajuns ca fie-care orâşan să angajăm oameni pentru a ne păzi averile, fiind convinşi, că dacă ne-ani lăsa în nădejdea poliţiei, ni s’ar fura totul. Ca să arăt toate furturile şi spargerile comise şi ne-descoperite, ar urma să scriii, foarte mult; voiă menţiona numai pe cele mal recente : Iu ziua de 31 Iulie a. c., d. Georgescu, impiegat la C. F. R. domiciliat în Bulevardul Elisabeta, stradă frecueniată continuă de lume şi păzită de doul sergenţi postaţi In imediata apropriere, ca în tot d’auna s’a dus la servicii!, iar soţia sa, s’a dus la părinţii domiciliaţi în altă stradă. I.a înapoere pe la orele 4 p. m., a găsit uşa casei spartă, Înăuntru totul devastat şi observînd că-I lipseşte toate giuvaerurile, hainele cele bune şi vr’o trei sute lei, a căutat să pună în cunoştinţă poliţia. Credeţi că s’a deranjiat cine-va ? Absolut nimeni. La orele 12 noap-a venit un sub comisar, care a învinovăţit tot pe hoţul de păgubaş, că nu trebuia să lase casa singură. Cu cîte-va zile înainte de această spargere, s’afi mal spart prăvăliile, comercianţilor, N. Constantineseu, I. Martinescu şi D. Popescu, spargeri foarte îndrâsneţe, de unde s’aă furat marfă şi bani, însă din cauza inbecilităţl agenţilor de poliţie, autorii n’aă putut fi descoperiţi şi cum s’ar putea descoperi, clnd personalul poliţienesc este recrutat din ce a avut mal stricat oraşul nostru, cum sunt d-nil Petrescu, directorul poliţiei, Mionea şeful sergenţilor, lancu Băr-bieru, comisar, etc. Nu pot a încheia, fără a relata un furt foarte nostim, comis în noaptea de 28 spre 29 Iulie a. c. la arestul preventiv local, In împrejurările următoare: D. Ghiţă Simionescu, contractînd cu judeţul aprovizionarea cu lemne pentru toate autoriţile, a dus mal mulţi stînjenl la arestul preventiv, fără a avea timp a’Ipreda. In noaptea mal sus menţionată, d. Simionescu a fost anunţat că din aceste lemne, mal bine de un stînjen, afl fost furate şi aruncate într’o curte vecină. însoţit de comisarul Sâulescu, s’a prezentat la arest şi din cercetările făcute se zice că soldaţii de gardă ar fi luat lemnele din ordinul d lui Ilie Popescu, căzut ca din senin director al arestului, care negînd cele spuse de soldaţi, afacerea s'a făcut muşama. TUUCEA Aproape de un an, In oraşul Tulcea s’a ivit o bandă de spărgători de case de fer, cari, pînă acum aă comis numai spargeri. Deşi bănuelile de conducător al bandei cădeaă asupra unul individ de origină rus, anume Mihail Feodoroff, zis Mişca, un onl cu o cultură aleasă, vorbeşte bine limba franceză, germană, greacă, turcă şi cele slave, fost mare comersant, iar astă-zl devenit în mizerie din cauza vieţel sale des trăbălate, totuşi acesta a fost mal şiret de cît administraţia poliţienească şi chiar de cît magistratura, căci, a ştiut perfect să se apere, nefiind încă bine stabilite faptele ce i se imputat). Toate spargerile, foarte misterioase în felul lor, aă fost făcute în prejudiciul eo-mersanţilor; Iordan Exarof, Iane Mastelas, Ilie Vrondisis, lancu Strunschi, şcoala Ebraică, Jelescu D. Cealieoff, Ioan RomanoiT şi Dinu Covanoff. Fostul prefect Toneanu, deşi, recrutase un personal poliţienesc destul de energic şi apt cari eraţi în ajun de a pune mîna pe acel spărgători. Odată cu schimbarea prefectului avi fost şi el înlocuiţi; în toată poliţia tulceană, de-atuncl şi pînă astăzi n’a rămas neschimbat de acest numai un sub-eomisar care răspunde la numele de Radu Ion. Acest agent era singurul care atît ziua cît şi noaptea supraveghea pe individul Mişca. In adevăr, este proverbul că, «ulciorul nu merge de multe ori la apă», iată, darl că : în noaptea de 9 spre 10 curent, agentu, Radu, fiind la distanţă, în urmărirea lui Mişca, observă că de la un loc să asociază cu un alt individ şi apucă spre strada Să-răriilor din port, unde ajungînd In dreptul magazinului de ferărie a d-nel Ghinca D. AsenofT, se opresc, şi după puţină discuţiu-ne, unul din indivizi se îndreptează spre uşa de din dosuljprăvăliel, cari dupe puţină sforţare reuşeşte a scoate belciugele cu lăcătul şi amîndol se Introduc în prăvălie, luînd 5 lel 65, bani aramă, un lefl argint şi un ceas de argint cît afl găsit în teşgheaua prăvăliei. După comiterea furtului, eşind afară, agentul Radu ’l somează a sta, Insă unul din el a reuşit de a fugit, iar pe Mişca l’a oprit în loc şi la alarma dată prin semnal, i-a venit în ajutor ginerele d-nel AsenofT, d. Constantin Chintea, cari locuesc deasupra prăvăliei şi după 15 minute a sosit comandantul sergenţilor, Petrescu, şi comisarul Popp. De şi, deocamdată individul Mfşca a negat faptul chiar a spargerel recente, la instrucţiunea făcută de actualul poliţaii! d. căpitan Gr. Cernea. A destăinuit că toate furturile şi spargerile citate mal sus, sunt făptuite de el, în complicitate cu indivizii, Vartolomei M. Crasnoff, Teodor Hulubencu, Zeuovel Sif-cencu şi altul al cărui nume pînă în pre-sent nu se ştie. dar se crede a fi visitiul d-lul Cialicoff.—La perchisiţiunile făcute Ia domiciliul acestor făptuitori s’aii găsit mare parte din obiectele furate, precum şi instrumentele cu cari s’aă servit la spargerea caselor de fer. In prima linie descoperirea făptuitorilor se datoreşte agentului Radu Ion, pentru cari prefectul Neniţescu, ar trebui să in-tervie pentru a fi recompensat. AI. EOCSAXI Se pare că antrepriza bunurilor judeţului Putna, Săveanu a început s’o cedeze altor după ce şi-a umplut chimirul. Ast fel rămîntnd el cu tot ce produce comuna, lel de fel de reparaţiunl în regie, a dat fie-cărul cap de bandă cele alte izvoare. Cel mal principal după afacerile comunale este ramura financiară, pe care a cedat-o unul vrednic acolit al săă, maestrul Enache, administratorul financiar. Acesta, după exemplul stăpînulul, pune pe un X să denunţe un fapt în sarcina vr’u-nul fabricant, că a călcat o dispoziţie a le-gel, şi apoi Enache face cercetări, confiscă abusiv mărfuri, şi ameninţă că la apelul ce-1 va face contravenientul la tribunal, va figura şi el, şi va sprijini cauza alături cu avocatul Statului. Aceste ameninţări le face Enache pînă cîud partea cade la înţelegere. După ce a căzut la tocmeală, prin mijlocul finanţelor, d. lonescu recomandă intim ce avocat eu trecere să ia contravenientul şi apoi declară că s’a plictisit şi n’are să mal figureze în proces. Aşa a făcut cu un fabricant din Galaţi, Landau, căruia i-a confiscat 400 decalitri rachiă în Pancifi. In urma coufiscărel însă s’a învoit, deşi apelul la tribunal e fixat la 19 curent. Vom vedea ce inspecţie ’şl prepară Enache ca să lipsească în acea zi de la proces şi vom da pe faţă potlogăriile acestui criminal, căci ştim şi unde şi prin cine a luat hani de la Landau. Primăria a dărîmat acum nişte magazii expropriate, pe care trebuia să le dărîme acum 2 luni pentru ca materialul bun să-l întrebuinţeze la construcţia poliţiei. Acest material astă-zl se vinde pe nimic vr’unul afiliat al bandei de exploatare. DE Băile Mitraszewschi ^ Strada Poliţiei, No. 4 şl 6 UNT¥ERSJLWa A Cel mal îngrijit şi mal bun STABILIMENT DE Băl do Abur şi de Putină MARE BASIN pentru băl reci în apă filtrată şi duşi în mijlocul grădinel şi aranjat în modul cel mal frumos. Deschis în toate zilele. Dela 10—11 sunt rezervate pentru dame SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica De la Oetrocenl Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorî de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu Începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la easa de bancă Iescbek de C-ie, strada Lipscani No 1.__________ SOBE ŞI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE BAI nuSUHI Sistematice ' EEUIXA nu VEXTIUAŢII de A EH Ventilatore *,VOEPEHT“ Uşi de Coşuri, cu ehei Ornamente de zinc AHTMCOUE de menaylu HECITOHI Sistematice Mobile de Grădină tas Jean Klapei* BUCUEEŞTÎ l>-na AHA renumita c&rturăreasă care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în strada Romană, No. 248 DEPOSITUL: Strada CAMPINEANU, No. 13. FABRICA: Calea V1TAN, No. 19 (staţia Tramwayulul DudeştI) Se primesc comenzi şi reparaţiunl în această branşe. M. KOHAN, Galaţi şi Brăila DEPOSIT de MAŞINÎ Agricole şi Industriale DIN FABR1CELE BROWN & MAY Limited oevizes (Engiamp LOCOMOBILE de la 4 pînă la 50 de cal putere. TREERĂTOARE sistem cel mal perfecţionat p. România MOTOARE VERTICALE începînd de la 1 cal putere. MORI CU POSTAMENT de FER şi cu petre franţuzescl. CAZANE pentru ABUR de toate mărimele. MAŞINE de SECERAT Simple si cu Legat UIN FABRICELE THE MASEEY-HARRIS Company Limited din Toronto (Canada) Peste 1,500 maşini în lucru în ţară. M*reţnrl curente ne trimit ,ţugui cerere, gratie* şi franco PAPIER FAYARD & BLAY»; Mal mult de */« de secol succes proclamă supeno’ «atea sa in tratamentul de gutural, Iritaţiunel peptuiul, I fluenţa, dureri reumatismale, scrtntlturl, răul, vărsături, bătături.-Topic excelent contra bătăturilor. MINERALI URINAR^ Anemie,GASTRÂioiE,BiAB£rĂ| DlSPEPSIE, CHOLERINĂ ;s S! PENTRU GALITÂTILE| ___ llTINATI şi ia | p3yGUEsSILEGER^|^j|)El]MAŢjS}t.f|8 SUNT RECOMANDATE DE CĂTRE SOMiTÂTILE^*^^N Medicale în Solele E forte gazosi şi plăcută In k'oî. amestecată sau nu, cuort-ce băutură Singura apa pupIatwa ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! CARE PRODUCEAFARĂ DE EFECTUL SIGUR SJ NE JIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE..V* UN PĂHĂREL FACE’ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GASESCE DE VÂNDARE LA T0TE FARMACIILE Şl DROGUERIILE DIN ŢARĂ. Serviciul TECHNIC Particular PENTRU TOT FELUL de LUCRĂRI TECHNICE în CAPITALĂ şi PROVINCIE snl» conducerea d-lni arcliit.ect NICOLAE MEŞEDEBIT BUCUREŞTI Strada Semicerc, No 9 (Sfinţii Voovozî-Calea Griviţeî) Facere de: PROECTE, PLANURI, DE VISE, Antimăsurâtoare, EXPERTISE şi STUDIÎ în Architedură, Inginerie-hidraulică, Electrotermică, Hotărnicie, Agronomie, Silvicultură şi Mine. Tot odată Serviciul se însărcinează şi cu executări de orl-ce lucrări noul şi cu reparaţiunl. Doritorii din Provincie pentru orl-ce întrebări să bine-voească a Însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priimi răspunsul dorit. Se trimet la cerere Prospecte şi condiţiunl de plată. Orele de servicifi la «Biuropl Serviciului Teehnic Particular» suut de la 9—12 a. ni. şi de la 3—G p. in. PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RICK. BRAN9T sunt recunoscute astă-zl în toată lumea ca sigure şi nevătămătoare, plăcute la luare şi eftine Este un preţios medicament de casă la derangea-rea organelor abdominale, constipaţie şi consecinţele lor, ca: Maladii ale ficatului, Hoemorhom (trinjl), durere de cap, ameţeală, ri spiraţie defleilă, Palpitaţie (bătae de inimă), lipsă de poftă de mîncare, umflătura pîntecelul, răgăială, coagestiunî de cap şi pept, şi este afară de aceasta un uşor Medicament Depurativ Incerrale şi recomandate de cîte-va mii de medici practici şi profesori de medicină hapurile farmacistului RICHARl) BBANDT afi obţinut o reputaţie netăgăduită, ast-fel în cît astă-zl pretutindeni sunt preferate tutulor pre-paraţiunilor de felul acesta, S9~ A SE FERI LA CUMPĂRARE DE IMITAŢIUNÎ A se cere numai Pilnlele Elveţiene ale farmacistului ltl' li Rrandt care poarlă ca etichetă o cruce alnă pe fund roşiţi. Preţul cutiei lei 1.90. Se găsesc ia toate farmaciile şi drogueriile principale din ţară. Depoul general pentru România la farmacistul ! WAT80N &YOEELL MAŞINI AGIRC0LE ŞI INDUSTRIALE! BUCURESCÎ.— Strada AcşAemiel, 14 (fost Raşca) Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală. REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICE! H» !?• E€KEBT Societate pe Acţiunîj PLUGURÎ DE OŢEL pentru culttra obicinuită şi cultura adîncă PLUGURI DE OŢEL pm;tril cultura de sfecli. Este cea Ş ’fllAJ jiOUÂ ! INVEHTIUHEl JfSmURULl " PRAPARAT: NEÎHTRîCUT: PLUGURI DE OŢEL, cu 2, 8 şl mal multe brăzdare. PLUGURI DE OŢEL pentru cultivat pSmîntur! virgine. PLUGURI »E OŢEL _____ ^ _ PENTRU CONSERVAREA! DINŢILOR I 0£ vâNZARE IA TOATE FARMACIILE DROGUERIILE Şl MAGAS1NELE DIN _ ŢARÂ Şl DIH TOATA LUMEA g S0C1ETE DE PRODUITS HYG1ENIIJUES S „ STAPLER&C9 5 V1ENNE-. PARIS: aJNlll. GENTÎGkSSE 27 RUEOUTEMPLE 197 DEPOUL GENERALpenîruROM ANI A S* CH. LAZAROVITS#BUCUREjTJ#j Victor Thuringer, în Bucureşti. FABRICILE UNITE ROMÂNE PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID FÂRÂ vitriol Lipsit de orl-ce inconveniente, atît sanitare ci* şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer, GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIF0ANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco. Pentru numai Lei ^25’’ contra ramburs expediez un superb Actor* deon do Concert cu noile m».lle Claviaturi cu arcuri, caii autost brevetate în diferite Stau?. Prin aceasta jiou» Claviatfjpj, se va economiti Cumpărătorului mult necaz şi. cheltuell de reparatiune. Acest instrument are 10 klappe, 20 tonuri duble, 2 bassurî, 2 registre, claviatură deschisă de nickel, garnitură împrejur tot dh* acest metal şi complecţi, 2 burdufuri duble şi forte târî, 2 Incliislturî, şiug de burduf asortate şi în colţ, de nichel. Mărime Ho Upufimetre. Metodă de a Qn ăţa de a căuta uingur şi nnibalagiu gratis. Porto 2 Lej. A se face comandele ,1a Henri Sfihr. Harmonika Export la N"ucnrade, G-rmania. a Constantin Simionescu VÎflZâPG Doctorand in Medicină Paris, Roulevard Montparnass 152 Stabilit de mai mult timp tn Paris şi viţel. Clădirea are întindere de 13 în & fund’ iar lun8iraea serviciile mele persoanelor cari vin la “e -' . . Paris sa se consulte cu Dr. specialişti, Doritorii pot lua informaţiunl la asemenea se poale face consultaţiune şi Administraţia acestui ziar. prin corespondenţă. ----------------------- Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi in urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vinzare in Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura bîrtie de orez de Panama care; ju înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un Cr de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte bîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hîrtiel «Panama» : Bucureşti str. Pin/.arl No. 10. Unde se vor dresa toata infnrmsHile si i-omandale - 1 " " ................... ' un loc cu e clădire veclio (circiumă vad vechili) situată în strada Zaliaria No. 25, în apropiere de calea Gri- pt-Dtru locuri muntoase ^ BARIŢE DE OŢEL pentru PORUMB, fi Grideinl, Bârsa, Cormana, Roatele, în fine tot corpul I | plugului ECKERT este lucrat din OŢEL. WT Semânăttire In lat % ,, Mi Eli O Mj UXiU' nemţind f ore în r înduri] TOT FELUiTdE MAŞINI AGRICOLE Cataloage ilustrate grafi« şi franco. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de acea -stă arta, cu cea mai mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Societate Romînâ de Asigurări Generale B R A I L A Cap,Social,,el 3,000,000 deplin râcsa,,. tond de organtznre aooooo CON8ILIFL DE ADMINISTRAŢIE : Pn-ţcdlute, niWITKIE A. SII KDZA. Vice-prepâing: Alexandru Maryhttoman. Mcrjlae V. Pertea. MEMBRII CONSILIERI BUCUREŞTI - Tipografia Taohe AiiRNtAMlu, Deputat, mare proprietar, Teouoiu. O. Agtmti, Preşedintele Camerei de Comerold, Ba