SERIA H—ANUL m. No. 535. Ediţii a treia VINERI 15 AUGUST 1897 ABO!fAMMTf]LE (acep la 1 şi 15 ale fle-«AreI luni şi se pl&tese tot-d’a-una înainte In BwsmreşU la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In streinătate 50 lei Sase lunf ... 15 > » > 25 » Trei luni ... 8 » » * 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ KEOAUŢIA No. S- STRADA CLEVRNŢEf — No. S EPOCA TELEFON NUMĂRUL 10 BANI AJfTHV CIURELE In Bucureşti şi judeţe ac prameec numai «oi Administraţie In streinătate, direct la admintaHraţU şi la toate oficiile de publicitate Anuncinrl la pag. IV......0.30 b. linia * * » Dl........2.— iei * » » » n.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul (In mair vechil 10 bnnl ADNIIVINTRA Ţii Vo. ». «ăRăDA GT.KW»C«TKf - No 3 TURCIA vrea PACE Ferechide reformatorul Banalul Ferechide are şi el intenţia de a comite o reforma... Păcatul nu e mare. Adică pentru ce numai Gogu sa aiba specialitatea reformelor? Ce? Ferechide nu este el în stare a bolborosi doua vorbe în chestia administrativa ? Ce dracu! este ministru de interne, întocmai cum Gogu e de finanţe!! Aşa dar, Ferechide voeşte să modifice legile administrative, comunale, judeţene, sanitare, legea telegrafelor, acea a poştelor, acea a penitenciarelor etc., eto. De cît, Ferechide este liberal, vechia şi încercat liberal. La dîn-sul nu merge cu autoritarism şi cu reacţionarism. Prin urmare, Ferechide, ca sclav al opiniei publice, este hotârît sa nu tacă aceste reforme de cît în sensul in care se va pronunţa sufragiul universal al funcţionarilor şi al celor care maniază legile menite spre masacrare. Ferechide a citit unde-va saO poate i’a spus chiar Pallade, ca în materie de agricultura, comerţ, industrie etc., unii miniştrii şi mal cu seamă unele parlamente, aQ obiceiul de a ordona anchete. —Anchetele sunt preţioase. Nu este mijloc mal bun pentru a îngropa o chestie, de cît a ordona asupra el o ancheta, o mare ancheta! Anchetele durînd, în mijlocia, cinci ani, o chestie este numai bună de îngropat, cînd ancheta asupra el, a luat sfîrşit! Cu chestiile supuse anchetelor, în mare parte se întîmplă ceea ce s’a întîmplat lepel lui Orlando, care a murit tocmai cînd învăţase sa rabde de foame. Anchetele rînduite pe o scară larga, cu formulare în care sunt înşirate sute de întrebări, mal aa un avantagia. Rezultatul lor este în genere o ţesătură de contradicţii şi de răspunsuri obscure în care fie-care partizan al vre-unel teorii nu gă seşte argumente irecusabile. Aşa că, de vreme ce toate părerile sa bat cap în cap, cel mal bun mijloc de a le iinpacâ este de a nu face nimic şi a pune ancheta la dosar. El bine! Ferechide a întrecut pe toţi în aceasta privinţă. Inchipuiţi-vă că acestui ministru colectivist, * ’l-a venit curioasa idee ca să întrebe pe subordonaţii săi, cari le sunt părerile în materie de centralizare saO descentralizare, relativ la trebuinţa saO netrebuinţa fostului comitet permanent, la atribuţiele prefecţilor şi ale sub-prefecţilor, etc. etc! O anchetă asupra principiilor pe care trebue să se întocmească o lege administrativa, iată un giuvaer care nu putea sa iasă de cît din mintea banala şi sarbadă a unul colectivist! Ferechide se zice ca este foarte mtndru de aceasta baroca idee. El o crede ca una din cele mal fecunde idei ale veacului! Inchipuiţi-vă o lege administrativa întocmită dupe ideile lui Neron Lupaşcu, Munteanu, Patarlageanu, Zorila, Plesnila, Penescu, precum şi a tuturor Melisienilor, a tuturor sub-prefecţilor regimului etc. etc. !!! Acest proiect de lege, de sigur ca va avea un succes nebun. Ţara va rîde cel puţin jumătate de an, iar Ferechide va fi singura persoana poate care va fi nevoita sa şi păstreze întunecata sa figura şi după aceasta gluma de prost gust. Ideia lui Ferechide are şi ea o parte buuă, anume, ea învăţă pe popor cu deprinderea de a fi consultat în chestiele mari de principii şi îi uşurează calea pentru timpul cînd colectiviştii, conform promisiunel, vor introduce sufragiul universal! Ceea-ce pe noi ne interesează în toata aceasta nerozie, nu este ceea JJ ASTRA u jLupta ou guvernul unguresc Ne aducem aminte şi acum de frumoasele serbări naţionale, desfăşurate acum un an, timp de trei zile la Lugoj, _____________centrul cultural şi naţional al Bma- ce va "face Ferechide "dună'op Tsi I tu'wî’ cu °cr,sia adunărei generale a-recniue aupa ce îşi I nuaie a Asociaţiunei transilvane, pentru va complecta dosarul. Ştim mal de I literatura şi cultura poporului romîn, înainte ca nu va face nimic, abso- I asociaţiune, care în prescurtare se nulul nimic. Pe noi ne interesează I Astra. Atîta de înălţătoare au răspunsurile pe care diferitele pre- fot 8erbările câ sub impresiunea lor s’a fecturl i’l vor da la întreharile \ re.stabiht armonia între fruntaşii romîni leu uri 11 \oi aa ia întienanie ^ mal al„8 între ^nii dr lmn R.iu d Iul ministiu. Ele vor fi, nu ne în- I şi Alexandru Mov,ioni. doim, adevârate capod’opere de pros- I Dar aceasta n’a plăcut de loc guver- tie comica şi de divagaţie biuro- I nulul unguresc; nu ’i-a plăcut mai listica. Rugăm deci pe ministru ca în interesul marilor principii administrative şi guvernative pe care le a supus deliberaţiel luminate ale agenţilor sal, sa publice rezultatul acestei anchete unică în felul săO, câcl de, din cînd în cînd, ni se pare că avem şi noi dreptul a rîde şi a face haz. INTRE DOUE^ CATASTROFE Firul telegrafic ne-a transmis eri sentinţa etc In ace8t 8C0p alături de palatul cestel măsuri penii u agncultoril noştri j Astrei şi lingă frumoasa şcoală secundară esie evidentă. I de fete, să se construiască un palat cu Preţul griului se va ridica mal mult. | aproape 200,000 lei pe locul viran al aso ciaţiei. , . www.dacoromamca.ro ales marea influenţă culturală pe care a dovedit că o exercită Astra asupra romînilor; nu ’l-a plăcut că asociaţiu-nea a devenit un far al naţionalismului şi în consecinţă a plănuit distrugerea ei. Curînd după adunarea generală de la Lugoj, comitetul anociaţiunel a primit un ordin de la guvernul unguresc că numai de cît să-şi modifice statutele şi să le înainteze ministerului spre aprobare. Planul guvernului era ca statutele odată modificate, ministerul de interne să refuse aprobarea lor şi în consecinţă asociaţiunea să se disolve, fondurile ei să fie sechestrate de Stat şi instituţiile culturale romîneşti pe cari le-a creat şi pe cari le susţine să treacă în posesiunea Statului şi să fie maghiarizate. Fruntaşii romîni au întrevăzut pericolul cel mare şi după multe chibzuinţi au hofârU să nu agite prin presă această cestiune ca să n’o învenineze, ci să caute a convinge pe guvern, prin demersuri private, despre lOnsecinţue grave ce le-ar avea desfiinţarea asociaţiunei. Mitropoliţil şi Episcopii romîni, deputaţii romîni guvernamental*, fraţii Mocioni, dr. losif Gali, dr, Gh. Serbu şi alţi au stăruit luni întregi pe lingă guvern să renunţe la actul pe care vrea să’l 8ăvîrşa8că. Guvernul unguresc a făcut atunci următoarea concesiune: Va aproba statutele modificate cu condiţie ca «Asociaţiunea Transilvană» să elimineze din firma ei cuvîntul de «Transilvania», căci guvernul unguresc nu poate admite ca să se vorbească despre Transilvania, care, după el, nu mal există. Şi acum cît-va timp, comit* tul asociaţiunei, ca să salveze această instituţie, a fost nevoită să sacrifice... cuvîn-tnl «Transilvania». Adunarea generală Mîine se întruneşte adunarea generală a Astrel, care de azi înainte se va numi în mod oficial «Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului romîn». Raportul comitetului abia atinge Gestiunea luptei de un an purtată cu guvernul unguresc. In scliimbînsă, arată pe larg activitatea culturală pe care a desfâşurat-o asociaţiunea timp de un an. Şi activitatea el este strălucită. Ş oala secundară de fete şi internatul de ftte din Sibiu înfloresc din an în an şi aii devenit focare de cultură naţională a romîni el or ; şcoala de fete din Şimleu şi internatul de fete de asemeni îndeplinesc un rol cultural foarte mare în Maramureş şi Crişana; prin bursele pe cari le dă de un şir de ani, asociaţiunea a crescut o întreagă generaţie de industriaşi romîni. Asociaţia are 33 de secţiuni prin toate părţile Transilvaniei, Banalului, Crişianei şi Maramureşului, dintre cari 27 desfăşură o frumoasă activitate culturală şi realiseasă zilnic progrese foarte mari. Fondul Asociaţiunei este de 350,000 lei şi veniturile anuale din cotizaţiile membrilor se urcă la aproape 50,0000 lei pe an. Cana naţională 0 vie discuţie s’a deschis acum prin ziarele romîneşti de dincolo asupra unui proiect foarte m ire al Asociaţiunei. Comitetul va propune adunării generale înfiinţarea unei Case Naţionale la Sibiu, care să cuprindă un Musău Naţional, Bibliotecă N ţională. Biuroii de informa- TRIBUNA LITERARA Impresii de călătorie (ln ţara Armânilor) II Cu cît înaintam în centrul Bitoliel şi coteam pe străzi mal lăturalnice, vedeam contrastul între împrejurimile a-cestul oraş—frumuseţi naturale şi starea Iul primitivă. Afară de cîte-va quurtiere modernizate—încolo Bitolia, ca parte estetică e puţin de admirat, cum sunt ln genere oraşele turceşti: case lipite una de alta şi împrejmuite de ziduri vechi şi înalte, strade strimte şi sucite, căptuşite cu bolovani, lipsite de trotuoare, pe laturile cărora se întind şiruri, şiruri de prăvălioare, ale negustorilor de cremenă, amnare şi fitiluri, cu chepengurile lor eşite afară, In cît Smpedică libera comunicaţie ; saQ pe alocurea inşirindu-se ruinl de case arse—remase aşa In urma vre unul inspăimîntător «iangăn», prezintă vederilor un tabloQ trist şi posomorit, ce-ţî lasă impresia unul cimitir imens... Ori, cimitirele turceşti, unele în centrul oraşului, cum e gropişcea din strada mare (şiroc socac), altele mal în raznă cum e cel de la geamia mare: jingirli-bunar, ori cel de Ia bair-mala, cu pietrele lor de forme piramidale şi culori variate, cu vârfurile ascuţie, unele fixate de pămint avlnd poziţiune dreaptă, altele aplecate cînd într’o parte, cînd într’alta, isbind vederile, prepară veşnic o nouă melancolie. prielnică ln deosebi orientalilor, cari staQ alături prin chioşcurile cafenelelor, cu narghileaua saQ cu ciubucul în mînă şl distraşi se perd în contemplarea vre-unul statul de culoarea smarandulul a vre unul Baia-zid de curînd reposat. Pe lîngă acestea, sutele de geamii unele mal mari, altele mal mici cu turlele lor, ascuţite, ce strălucesc la razele soarelui, formează un tabloQ ciudat, bizar în serile Ramazanului, cînd mii de candele aprinse în jurul minaretului, licăresc în vezduhul întunecos ca nişte stele apropiate de pămint. De şi casele sunt aşezate pe uliţe strimte şi adese ori în curbă, saQ in zig zag, totuşi fie care prin stilul el original atrage atenţia veri cărui vine aci DIN STREINĂTATE I TgŢJtS Kt cost™*, a* pea- tră şi mal în tot-deauna cu două caturi ; fie ce casă îşi are chioşcul şi ferestrele sale mari şi luminoase. Dacă din întimplare ar trece cine-va Simbăta seara pe una din stradele Bitoliel, ar vedea pe dinaintea porţel a fie-iărel locuinţe cîte două saQ mal multe fete de ale noastre sad de ale Ziarele romîne de peste munţi discută din toate punctele de vedere acest proect. Unele nu admit acest sistem de centralizare culturală, iar altele susţin că, din potrivă, ceea-ce lipseşte celor trei milioane de romîni este, în primul rînd, un centru cultural şi politic stabil şi recunoscut de toţi. Lupta aceasta este foarte interesantă şi interesante vor fi şi şedinţele de mîine şi de poimîine ale Asociaţiunei, căci se vor desfăşura toate motivele pentru şi în contra unei centralizări culturale, care e menită a atrage după sine şi o centralizare in viaţa politică a romînilor de sub coroana Sfintului Ştefan. fara aparare Presa liberală nu-şl face datoria către guvern. După atîta timp de zvîrcolirl sterpe, s’a botărît şi guvernul să se apuce de o reformă. Ministrului de interne nu-I place cum aQ organizat conservatorii ad-ministraţiunea judeţană şi vrea să se întoarcă la vechea organizare cu oare-carl modificări. Presa conservatoare şi-a făcut datoria să-şi spuie cuvîntul asupra intenţiuniî d-lul ministru de interne. Ziarele noastre aQ afirmat, între altele, că nimic nu justifică o asemenea reformă şi că toată comedia n’are alt rost de cît să ademenească pe disidenţii liberali. El bine, pină astă-zl nici un ziar liberal n’a sărit în ajutorul ministrului de interne. S’ar fi cuvenit ca presa guvernamentală să esplice şi să dovedească că ad-ministraţiunea judeţeană sufere din cauza actualei organizări şi că prin urmare e nevoie de o reformă. In zadar am urmărit ziarele liberale ; n’am găsit nicăerl cea mal mică expli-caţiune, cea mai mică încercare de a răsturna afirmările noastre. E d. ministru de interne pus la carantină şi nu se interesează nimeni de ceea-ce face d-sa ? Ori e adevărat că toată reforma e o comedie pentru ademenirea disidenţelor ? Pină când presa guvernamentală nu-şl va face datoria, preferim această din urmă concluziune. Guvernul e necăjit că a fost prins cu ocaua mică şi de aceia presa liberala tace, Despăgubirea de răsboT Tratările pentru tncheerea păcel dintre Grecia şi Turcia vor reminea de sigur pi overbia e, Iu conferinţa lor de Marţ), amb 'Starul casei, cu mânecile suflecate, cu şorţurile pe dinainte, în vestminte Acest demers e de natură să ne facă a crede că Anglia e pe punctul de a convinge concertul european că evacuarea Tesaliel trebue să se facă înaintea orl-cărel plăţi a despăgubire! de răsboifi şi in a tară de preocuparea controlului finanţelor greceşti. In orl-ce caz această hotărîre a ambasadorilor este un nofi pretext bine găsit pentru a mal prelungi faimoasele trăiărl de pace, cari afi ajuns să aibă o mare asemenare cu basmul nostru cu eocoşu rwşu. Iu Creta Sosirea lui Djevad paşa la Creta, ca guvernator militar al insulei, a produs ln primele zile o oare-care mişcare printre populaţia musulmană cretană. Din fericire graţie energicelor măsuri luate de amirali, consecinţele debarcărel lui Djevad paşa sun1 azi aproape nule. Turcocretanil escitaţl cite-va zile afi redevenit calmi în urma exilului suferit de ciţî-va şi în urma creăral tribunalului militar, contra căruia autorităţile turceşti afi protestat In zadar. de toate zilele, zorind cu voioşie, unele a stropi uliţa, altele a mătura," pe toată întinderea cît li se cade în dreptul casei lor. In cîte-va minute bolovanii stradelor strălucesc; — fără a se fi ridicat nici urmă de praf — acest serviciQ de ordine municipa ă, care 1 noi, în cheful tuturor demonilor de noapte, măturătorii îneacă capitalele, prin nori formidabili de praf, acolo, în şubreda Turcie, îl fac cu multă tragere de inimă fetele saQ nevestele fără nici o plată, de cît pentru acea mulţumire sufletească, că mîine fiind Duminică, acel ce vor trece în vizite — să nu vază necurăţenie în dreptul casei lor. , Administraţia locală n’are asemenea serviciu, de cît pentru o singură stradă Liniştea este acum complectă la Canea şi în I Pe unde trece valiul-paşn. împrejurimi ; totuşi situaţia politică şi econ<>- [ Dacă s’ar îndruma vre-un strein pe mică a insula! devine pe fie-care zi aşa de dificilă in cît o soluţie repede se impune. In primul rînd rechemarea lu! Djeved-paşa, care nu are nici un rost in Creta trebue să se facă fără Intîrziere Aceasta este părerea amiralilor, aceasta este părerea chiar a ambasadorilor din Coustantinopol. O ceremonie militarii Simbăta trecută s’a făcut la Constantinopol o ceremonie militară cu ocazii distribuirel medaliilor la soldaţii răniţi cari părăsesc spiţa lele din Yldiz. Ceremonia s’a făcut în prezenţa Sultanului. După săvirşirea el trupele afi defilat. Un drapel de mătase roşie, creat în amintirea victo riilor repurtate, cu inscripţia sacrală «Nu este D unnezefi de cît Dumnezei)», a fost. purtat de un ’mposant cortegii) compus din|prinţit imperiali. de ministrul «le razboiti şi de demnitarii palatului. Drapelul a fost înfipt înaintea pavilionului imperial, unde era deja Sultanul, şi care, prin secretarul săfl, a făcut să se citeuscă un mesaj, după care a urmat distribuirea medaliilor. Forelgu. « beiul «Dragorului» ar ajunge la seral, iar de ari înainte se ţiu şir casele celor mari -prin cari trebue să înţelegem — pe toţi beii şi pe marii funcţionari civili şi mibtarl. Cu cât locuinţele acestor sunt mal vaste, cu atlt zidurile ce le înconjoară sunt mal înalte, semănlnd cu nişte ce-tăţul medievale. Simple sunt pe din afară caseie osinanliilor, fără vre-o ornamentaţie arhitectonică ori sculpturală doar ziduri netede şi drepte, albe saQ cenuşii se văd înălţlndu-se mistice şi tăcute ca şi locuitorii din năuntru. Insă, interiorul unor asemenea locuinţe e un adevărat colţ de paradis. In curţile lor se văd alei boltite de viţe, cari se prelungesc, cu altele încru-cişlndu-se la distanţe simetrice, iar în mijloc bazinurl marmoree din tuburile cărora ţişneşte apa, ce cade de la luai- ţiml considerabile formlnd la razele soarelui un praf alburia c& de diamante ferecate. Pe pereţii antreuriler se văd pictate o mulţime de arabescuri şi alte peisage cari transportă pe locuitorii lor In lumile alcoranulul... Prin stradele acestor locuinţe e o linişte desâvlrşita ; aci nu se mal simte animaţia şi veselia stradelor noastre. Nu va putea cine-va să vază nici pe fata beiului, nici pe Hanlmă (Doamna), nu ocupate cu măturatul stradelor, avlnd pentru aceasta oameni de serviciu, dar nu se pot vedea nici odată pe la pragul porţilor safl stlnd pe vre-o laviţă, oprite fiind de legea lui Mahomet, care le porunceşte să stea veşnic In case, cu ferestrele căptuşite cu grătare dese ca nişte găine închise In coteţe. Şi dacă ar fi doi fraţi, cari aO moştenit o casă de la părinţi şi sunt pe cale de a se însura, prima lor grije e de a ridica un paravan înalt de scin-durl bătute între părţile loeuite de viitoare e neveste, căci fratele unuia n’are voie a vedea nevasta celul-l-alt; cumnatele totuşi aQ voie să treacă de la una la alta printr’o mică portiţă de asupra căreia se află veşnic un clopot anunţător. Şi dacă stăpinul vine din tlrg el n’are voie să intre In iatacul Hanimel ne anunţat. In faţa uşel Hanîmel se află de multe ori o mulţime de perechi de papuci li-monil, aşezaţi în ordine, ceea ce însemnează că a primit vizita mal multor Hanîme, vecine saâ rude, şi el n’are voie să vază femei străine deschise, a-diră descoperite la faţă. Cu roate că de multe ori in locul vizitei acelor Hanime, în numele lor, doamna a primit vizita cutărul fit-frumos, care a fermecat’o şi frumosul fel poate sta liniştit cit timp se va găsi sub scutul el,—căci nici Mahomet de sus nu va fi In stare să le turbure tihna iubirel lor, cit timp papucii vor rămînea nederanjantl lingă pragul uşel iatacului Hanîmel. Petra Vulcan. (Va urma.) „epoca’mh’provihcie I A ŞI Eeialtatul analizei bacteriologice a apelor din Biclfi.—Seaiunea extraordinari a con-ailialnl comunal. Difteria.— Proee-■ul lo. otenentulul H. Carp de la compania de furaj din Botoşani 9 Auguat. Directorul institutului antirabic din Iaşi a înaintat erl primăriei din Bacăfl, rezultatul analizelor bacteriologice, cu facerea cărora a fost însărcinat d. dr. Lebell. Analizele s’a făcut la următoarele puncte : 1) Sondajele făcute pe platoul moarel lui F< fT-rman, care se află la marginea nordică a oraşului In valea Bistriţei. 2) Emergenţa de la dealul Boratii, deasupra satului cu acelaş nume, se află la o depărtare de 8 kilometri de oraş. 3) Un puţ artezian, aşezat tot pe şesul Bistriţei, aproape de oraş, care are o adtncime de 50 metri, cu o forţă hidrostatică de cinci metri deasupra pâ-mlntolul. Raportul conchide pentru apa sub-terană de la platoul moarel Iul Feffermann, dacă apa din puţul artezian nu va fi In cantitate trebuincioasă, safl dacă analiza chimică nu va fi In favoarea acestei ape. Precum se vede oraşul Bacăfl va putea fi curînd înzestrat cu o apă de o calitate excelentă şi in abondenţă. *** Mercurl se Întruneşte consiliul comunal In sesiune extra-ordinară pentru a rezolva următoarele chestiuni: Cumpărarea de izvoare de apă pentru baia populară cea nouă, ce se va deschide peste o tună. Eclerajul electric al acestei băl. Modul de exploatare al băel; In regie safl In antreprisă. Aprobarea licitaţiunel făcute pentru canalizarea Caleainel şi ajudecată provizoria asupra inginerului B-jan. Aprobarea contractului încheiat cu d. arhitect Velescu pentru zidirea a 4 şcoli primare. Aplanarea diferendului Intre societatea de construcţie şi primăria, In privinţa plâţel sumei de asigurare a Teatrului Naţional plnă la predarea difinitivă. TZJIjCEA Aproape de un an, In oraşul Tulcea s’a ivit o bandă de spărgători de case de fer, cari, plnă acum afl comis numai spargeri. Deşi bănuelile de conducător al bandei cădeafl asupra unul individ de origină rus, anume Mihail Feodoroff, zis Mişca, un om cu o cultură aleasă, vorbeşte biue limba franceză, germană, greacă, turcă şi cele slave, fost mare eomersant, iar astă-zl devenit In mizerie din cauza vieţel sale des trâbâlate, totuşi acesta a fost mal şiret de cit administraţia poliţienească şi chiar de cit magistratura, căci, a ştiut perfect să se apere, nefiind Încă bine stabilite faptele ce i se imputafl. Toate spargerile, foarte misterioase In felul lor, afl fost făcute In prejudiciul co-mersanţilor; Iordan Exarof, Iane Mastelas, Ilie Vrondisis, Iancu Strunschi, şcoala E-braieă, Jelescu D. Cealicoff, loan Romanoff şi Dinu Covanoff. Fostul prefect Toneanu, deşi, recrutase un personal poliţienesc destul de energie şi apt cari erafl In ajun de a pune mina pe acel spărgători. î, Odată cu schimbarea prefectului afl fost şi el Înlocuiţi; In toată poliţia tuleeană, de atunci şi plnă astăzi n’a rămas neschimbat de acest numai un sub-romisar care răspunde la numele de Radu Ion. Acest agent era singurul care atit ziua cit şi noaptea supraveghea pe individul Mişca. In adevăr, este proverbul că, «ulciorul nu merge de multe ori Ia apă», iată, darl că : In noaptea de 9 spre 10 curent, agentu, Radu, fiind la distanţă, In urmărirea lui Mişca, observă că de la un loc să asociază cu un alt individ şi apucă spre strada Sâ-răriilor din port, unde ajungtnd In dreptul magazinului de ferărie a d-nel Ghinca D. Asenoff, se opresc, şi după puţină discuţiu-ne, unul din indivizi se Indreptează spre uşa de din dosuljprăvâliel, cari dupe puţină sforţare reuşeşte a scoate belciugele cu lăcâtul si amlndot se Introduc In prăvălie, lutnd 5 lei 65, bani aramă, un lefi argint şi un ceas de argint cit afl găsit In teşgheaua prăvăliei. După comiterea furtului, eşind afară, agentul Radu ’l somează a sta, Insă unul din el a reuşit de a fugit, iar pe Mişca l’a oprit In loc şi la alarma dată prin semnal, i-a venit in ajutor ginerele d-nel Asenoff, d. Constantin Chintea, cari locuesc deasupra prăvăliei şi după 15 minute a sosit comandantul sergenţilor, Petrescu, şi comisarul Fopp. De şi, deocamdată individul Mfşca a negat faptul chiar a spargere! recente, la instrucţiunea fâcută de actualul poliţaifl d. capitau Gr. Cernea. A destăinuit că toate furturile şi spargerile citate mal sus, sunt făptuite de el, Iu complicitate cu indivizii, Vartolomei M. Crasnoff, Teodor Hulubemu, Zeuovel Sif-cencu şi altul al cărui nume plnă In pre-seDt nu se ştie. dar se crede a fi visitiul d-lul Cialicoff.—La perchisiţiunile făcute la domiciliul acestor făptuitori s’afi găsit mare parte din obiectele furate, precum şi instrumentele cu cari s’afl servit la spargerea caselor de fer. In prima linie descoperirea făptuitorilor se datoreşte agentului Radu Ion, pentru cari prefectul Neniţeseu, ar trebui să in-tervie pentru a fi recompensat. * • * face Epidemia de difterie continuă de zilnic victime printre copil. Din judeţ se aduce asemenea, merett copil atii şl de difterie, cari se internează In spitalul Cantaeuzen Paşcan, unde se află un pavilion de izolare In cea mal complecta dezolare In ceea ce priveşte serviciul medical şi măsurile de igienă. *** In cursul lunel Septembrie, consiliul de războit! din localitate va judeca procesul ad torului cl. II, locotenentul M. Carp de la compania de furaj din Botoşani. Din instrucţie rezultă o lipsă de furaj In valoare de peste 25 mii lei. * * * A apărut tn tipografia «Dacia», primul număr din Buletinul ttrgului de vite, organul oficios al direcţiunel Abatorului din Iaşi, ridicat de Veterinarul comunei d. G. Jocu. • Buletinul apare, deocamdată, odată pe luna, In trei limbi: rorntuă, germană şi franceză. Numărul 1 conţine lntr'altele un interesant aiticol al d lui G. Jocu, intitulat: Idealul meu, care conchide la deschiderea graniţelor Austro-Ungaie pentru vitele din Roinlnia, şi desvoltarea tlrgulul de vite al laşuluL Keops. IAFOBMAŢII Serbarea naţională de la Mediaş Mîine se va întruni la Mediaş adunarea generală a «As'ret» / Va fi o adevărată sărbătoare naţională timp de două zile în acest orăşel, căci în afară de interesantele desbateri ce se vor urma la şedinţele «Astrel», programul prevede un concert la care vor parti ipa mai mult coruri vocale de ţărani, un banchet popular cu 600 tacîmuri, bal în folosul As-trei, excursiuni, trei conferinţe literare, o serată literară, o reprezentaţie teatrală dată de diletanţi, etc. Şi la toate aceste serbări, ca de obiceiu, vor lua parte romînii din toate părţile Transilvaniei şi ale Ungariei. Despre importanţa acestei adunări vorbim pe larg în articolul nostru de reportaj din pagina I. D. N. Dimancea, deputat, a fost erl la ministerul de interne unde s’a Întreţinut cu d. Ferechide, ministru de interne. asupra afacerilor judeţului Argeş. D. Dimancea a spus ministrului câ în judeţul Argeş nu se cunosc aurelianiştl căci d-nil Ratescu şi Micescu. Împreună cu alţi ciţi-va, sunt numai nişte nemulţumiţi contra prefectului Manoleseu, care nu voieşte a se lăsa a fi influenţat de dînşil. Ex. Sa Kiazim-bey, ministrul Turciei în Capitală, e acum aflător la Constanţa, este aşteptat în Capitală pentru recepţia ce va avea loc la legaţiunea otomană, cu ocazia aniversarei suirel pe tron a Sultanului Abdul-Hamid al II. Am anunţat încă de acum cât va timp că în urma ploilor de astă primăvară Prutul ’şi a schimbat tn unele părţi cursul, schimbînd în acelaşi timp şi fruntariile noastre naturale despre Rusia. Mai mulţi ofiţeri de Stat-Mujor aii fost însărcinaţi acuma să ridice planul actualei curgeri a Prutului comparativ cu vechea albie — căci s’ar putea ca neînţelegeri să se ivească cu Imperiul vecin, în ceea-ce jnriveşte fruntariile in părţile unde Prutul curge acum în două albii. presentatate de predecesori plnă acum, cit şi modificările ce se vor crede ne-ment a se aduce la aceste proiecte. Liberalul confirmă ştirea dată de noi că d. Eugen Millo, reporter la Drapelul şi membru in clubul aurelianist, a fost numit comandant al pompierilor din Fălticeni. Cu toată criza prin care trecem, importul mărfurilor străine a luat un a-vlnt colosal în acest an. Numai prin vămile Predeal şi Vircio-rova s’afl importat, de la 1 Ianuarie şi plnă la 30 Iunie, 2207 tone de mărfuri, pe cîlă vreme In perioada corespunzătoare a anului trecut abia s’afl importat 905 tone. Mâine, Vineri, cu ocasia serbărel hramului Mânăstirel din Sinaia, Eforia spitalelor civile va da, pe terasa Mânâs-tirel, ca în toţi anii, un banchet popular de 200 tacîmuri populaţii rurale din Sinaia. D. Dinică Voiculescu, mare comerciant din bariera Colentina, a dăruit pentru construirea bisericel Sf. Treime, din cămpul Teilor, suma de 10,000 lei. Tot d-sa a m»I stiăns pentru acelaşi scop, suma de 40,000 lei de la diferite persoane. Cunoscuta clntăreaţă, d-şeara Charlotta Feliciani. a oferit M Sale Reginei un prea frumos buchet de flori naturale la g ra din Viena M. Sa Regina a bine-voit a se Întreţine mal mult timp cu d-şoara Feliciani, care şi a desăvîrşit studiile musicale la Milano cu concursul material al Suveranei. Consulul austro ungar din Craiova, in ultimul săfl raport către ministerul afacerilor străine din Viena, constată că proprietarii şi arendaşii din judeţele Dolj, Mehedinţi, Gorj şi Romanaţl, nu mai cumpără de cit-va timp decit dela o fabrică ungurească din Buda-pesta maşinele agricole da care afl nevoie. Intr’o lungă corespondenţă trimisă ziarului L’Indipendance Belge, de d. Alex. Giu-lea, corespondent special al acestui jurnal, sa tratează pe larg agitaţiile Bulgarilor In Dobrogea, tăclndu-se să reiasă vădită vinovăţia a unor cercuri oficiale din Sofia, cari secondează pe aceia cari duc aceste agitaţii. 7 D. Alex. Ciulea, după ce descrie viaţa Prinţului Ferdinand Ia Sinaia şi după ce releveazâ Însemnătatea toastului ridicat de M. S. Regele Carol, Inehee ast fel articolul safl: «Romlnia, forte de neîndoiosul el drept istoric asupra Dobrogel, care constitue obiectul aşa zisului diferend, pendinte actualmente, arată Bulgariei adevăratul drum. ce trebuie să apuce şi în care trebuie să se menţie, adică drumul n.uncel paclnice spornică In rezultate fericite. Bulgaria trebue să renunţe pentru tot-d’auna la unele aventuri cari nu pot de cit s’o compromită In faţa Europei. Este timpul ca Bulgaria să înceapă a fi un element de ordine şi progres In Balcani». Maî poftiţi la băile ungureşti! (In toleranţa funcţionarilor unguri) Felix Faure la Petersburg — Prin fir telegrafic — Turcia vrea pace D. Haret, ministrul instrucţiunel publice, se va ocupa, se zice, in cele d’In-til zile ale lunel lui Septembrie cu reforma învâţămlntulul secundar. In acest scop se vor numi comisiunl speciale şi se vor convoca întruniri de profesori, spre a discuta atlt proiectele Mal deunăzi am relevat, cum sub-pre-fectul ungur din Tuşnad, anume d. Ko-nya, a făcut perchiziţil domiciliare la nial mulţi romlnl din Rominia, cari s’afl dus în vilegiatură In acea staţiune balneară, spre a confisca o lucrare romî-nească apărută în Transilvania despre şeful revoluţiei romine din 1848, Avram îancu. In urma acestei percheziţii ilegale, mal mulţi rominl, afară de d P. S. Aurelian, afl părăsit in mod ostentativ băile de la Tuşnad. Acum un alt caz şi mal revoltător: D. Petre lacob, proprietar în Bucureşti, dueîndu-se la oficiul poştal din Petroşenl, Ungă trecâtoarea Vulcan din Gorj, "ca să trimită în Romînia un mandat poştal, funcţionarul îl refuză sub cuvînt eă nu Înţelege adresa scrisă ro-mlneşte. D. P. lacob, crezînd că adresa nu este destul de lămurită, face un noii mandat poştal. Dar cind îl prezintă funcţionaI rulul, acasta a strigat unul coleg al săfl : — Mit akar ee a biidos oldh (Ce | vrea acest valach puturos)? Şi funcţionarul refuză primirea mandatului, sub cuvînt că adresa e scrisă romîneşte, iar nu ungureşte. D. P." lacob a reclamat telegrafic direcţiei poştelor din Buda-pesta in contra acestui abuz şi atunci, de frică, funcţionarul a primit mandatul. ŞTIRI MĂRUNTE A apărut: Verbe neregulate elene, forma şi construcţiunea lor eintadică aplicată la exemple luate din Xenofon de D. T. B. Oe-conoinide, clasic din dovedeşte materie. * D. V. Nicolafl, fost sub-prefect In Fili-peştl Prahova, ne roagă să rectificăm ştirea că ar fi fost destituit. Din numărul 103 al Monitorului Oficial rezultă, că d sa şi-a dat demisiunea care a lost primită. Vliltarea mormintelor St. Peteraburg, 13 Auguat. D. Felix Faure e’a dus la mormîntul lui Alexandru III, în biserica fortăreţei Petru şi Pavel, fi a depus o ramură de măslin de aur. Afară de aceasta a vizitat şi celealte morminte ale familiei împărăteşti. Innngnrare de lncrărl Preşedintele Republicei a luat parte apoi la punerea primei pietre a aripei noui din clădirea *Societăţei franceze de binefacere». După această ceremonie, s’a dus la căsuţa lui Petru-cel-Mare„ unde imediat a venit şi Ţarul. însoţit fiind de Împărat, d. Faure a asistat la punerea petrei fundamentale a podului Troitzky. D. Faure a mai vizitat şantierele companiei franco-ruse şi fabrica de hîrtie a Statului. Primirea deputaţilor După această vizită. Preşedintele Republicei s’a dus la palatul de iarnă, unde primi corpul diplomatic; deputaţiunile nobleţei din St. Petersburg. şi din Moscova, zemstvo-ul din St. Petersburg, municipalităţile din St. Petersburg, din Moscova şi din alte oraşe, corporaţiunile negustorilor şi meseriaşilor din St. Petersburg, pe reprezentanţii tuturor comunelor rurale din districtul St. Petersburg. Cu acest prilej, deputaţiunile au oferit d-lui Faure pîinea şi sarea tradiţională şi chipuri sfinte şi albumuri cari conţineai* adrese. Prlnz de cală La ora şapte seara, deputaţiunile coloniilor franceze din Rusia s’au prezintat d-lui Faure la ambasada Franciei. In urmă a avut loc un prînz de gală. Alt banchet Aseară a avut loc marele banchet oferit ds administraţia oraşului St.-Petersburg, în onoarea ofiţerilor marinei franceue. Parada militară Parada din Ţarskoie-Selo s’a făcut sub o ploaie mare. Ţarul era călare, împărăteasa şi d. Faure erau sub un cort. Prinţul Napoleon a preaintat regimentul său de dragoni ai gardei. Un balon avînd inscripţia: «Trăiască Franţa». o fost lansat în aplauzele vii ale publicului. Al doullea toast al lui Faure După parada din Ţarskoie-Selo urmă un dejun.—D. Faure a ridicat următorul toast : * In momentul cind mă îmbarcam pentru a saluta Rusia şi pe Augustul Împărat, la Paris, în Alpi, la Dunkerque, dorinţa unanimă a armatei franwee, era să duc armatei ruseşti, ştiri despre a noastră, mereu sincere. Cu bucurie şi atît mişcat transmit această dorinţă Ma-jestăţei Voastre, rugînd-o s’o transmită trupelor ruseşti. Virtuţile militare ale armatei ruseşti ne erau cunoscute, şi înainte am admirat dispoziţiile ei naturale, antrenarea ei şi orgamcaţia-i puternică. Armata franceză, pe care Majestatea Voastră a văzut-o la Chalons, aplaudă de departe armata rusească şi-i exprimă in această zi solemnă, sentimentele ei de încredere reciprocă şi de frăţie de arme. Ridic pahaiul meu. în onoarea Ma-jeslăţei Voastre, a Majestăţei Sale împărăteasa, a familiei imperiale, şi beau pentru armata rusească, in numele armatei franceze /» Răapunuul Ţarului Ţarul a răspuns : < Domnule Preşedinte, ridic paharu meu In onoarea camarazilor noştri din viteaza armată franceză, pe care sunt fericit de a o fi văzul’o la Chalons şi ai cărei reprezentanţi demni mă ftlici-tez că-t văd aci !» După aceste toasturi, muzica dntă imnul rusesc şi Marsilieza. Presa St.-Petersburg, 13 August. Peterslurgskija Wiedomosti, discutlnd toasturile de la 11 August, spune că putem privi viitorul cu linişte şi să ne dedăm din toate puterile la lucrările de pace, la buna stare a patriei şi la gloria împăratului, care continuă politica Tarului pacificator. Paria, 13 August. Rappel socoate că alianţa franco rusă e Îndreptată numai contra Germaniei. Clte-va ziare, mal ales Gauloie, speră că după revista de mline se vor pronunţa alte toasturi, mal semnificative de cit acele din Peterhof. Corespondentul Iul Figaro din St.-Peters-burg spune că nişte diplomaţi afl declarat că ziua de erl n’are precedent în istoria ambelor ţări. Constantinopol, 13 August. Ministrul de externe a făcut erl vizite tuturor ambasadorilor, spre a grăbi încheierea negocierilor păcel. Banca Otomană doreşte ai «mită îm-pminutul grecesc. » * Eootral __ Alergările de la Velodromul Romtn, anunţate pentru zilele de 15. 16 şi 17 August curent, afl fost amlnate din cauză că instalaţiunea lumiuel electrice nu e cu totul terminată. Duminecă 24 August se va face negreşit inaugurarea. ,*« Societatea Letv-Totv pentru Înzestrarea fetelor sărace va da Vineri 15 August o mare serbare clmpenească în grădina şi sala Bragadiru. »** A apărut Satira No. 11 cu un sumar foarte variat şi ales. Acest număr conţine peste 20 de articole datorite celor mal talentaţi scriitori satirici de la noi. *** Io urma reacţiuncl din America, piaţa Brăilei a fost Marţi mult mal calmă şi exportul iar rezervat de tot. Preturile afl scăzut cu: fr. 50 -60 pr. vagon pentru grlne » 10—15 « « « porumb « 15 —20 « « « orz « 20—25 « « « secară. Navlurile vapoarelor sunt de asemenea mal calme, cerlndu-se : 9 pentru Anvers-Rotterdam şi 10 pentru H tmburg. Timpul în general foarte frumos şi favorabil treerişulul. DIVKTteUBB DIN CAPITiLA Viol.—Erl, pe la orele 10 dimineaţa, tlnărul Cristache Păun, care de mal mult timp firea curte fetei Ana S -lntee din al rada Ignatiu, profi'lnd de lipsa pârinţ lor copilei de acasă, şi ademenind pe aceasta cu promisiuni, a convins pe fată să vie cu el şi dueînd-o In ctmpul Ca-racaş, a violat'o. Cind părinţii Anei se Întoarseră acasă şi afl observat lipsa fetei, bănuiră pe dată eele intim-plate. Reclamară la poliţie şi secţia respectivă descoperi pe Ana la domiciliul don Ju&nulul, care previzăter, bănuind cl va fi urmărit de poliţie, a d-apărut. Ana Selnteo este In virată de 1* ani. r&lcat de căraţi. — Erl, pe la orele 2 peste zi, un băiat Carol Sibo, care venea iif goana calului pe strada Cornetul, la Încrucişarea acestei strade ru noul Bulevard, a călcat pe un copil al d-lul Bălcescu, tipograf, din atr. Cornetul 59. Copilul, Intr’o stare gravă, a fost dus la domiciliul părintelui săfl. iar căruţaşul a fost dus la poliţie spre a fi cercetat. Dinsul se afla In serviciul unul domn I. Co- vaci. DIN JAR^ un distins profesor de la liceul Brăila. E o lucrare meritorie care multă muncă şi competinţă tn Turburările din Constantinopol Constantinopol, 13 August. S’a arestat două armencs, dintre care una supusă rusă, şi oare remiteau am-baeadelor Rusiei, Franţei şi Italiei, nişte scrisori ale comitetului din Kintşak. In aceste scrisori se spune că ultimele memorii trimese ambasadelor, sunt falşe şi că federaţia nu există. Comitetul din Km'şak n’a luat parte la ultimele atentate ; comitetul aşteaptă executarea reformelor. E falşă ştirea că se proiectase un atentat împotriva ambasadei ruseşti şi germane. Poliţia pretinde că cei doi armeni arestaţi erl, sunt adevăraţii autori al ultimele atentate. Sinnddere.—Alaltăerl noapte s'a găsit tn faţa circiumei D. Căpranu din Galaţi, cadavrul individului G. Ionescu, purtlnd o puternică rană In piept. Lingă cadavru, s’a găait şi revolverul cu care Ionescu Îşi pusese capăt zilelor. Criminal prins.—Agenţii poliţiei de siguranţa din Capitală afl prins astă noap Atena, 13 August. Miniştrii Franţei, Rnsiel şi Angli I în Atena aâ adresat guvernelor lor respective, o dare de seamft prin care dovedeso c& Grecia este în neputinţa de a plaţi o despăgubire de răaboiă mal mare de două milioane de liTre. Se asigurâ cA una din aceste puteri a primit deja această părere. Probabil că se va face un demers colectiv al poterilor cu privire la despăgubirea de răsboift. O tristă vsste ne-o sosit din Bacău. Aseară la orele 6 fi jumătate a încetat din viată în acel oraf d. colonel Sandu Krupensky, fost prefect de Bacău. Decedatul, bun militar, care a luat parte activă la răsboiul din 1877, — o fost un membru devotat al partidului conservator şi bun amic al venerabilului nostru şef, d. La8car Catargiu. In judeţul Bacău a fost foarte iubit şi la alegerile generale de acum doul ani a isbutii prin popularitatea sa, să pună in balotaj pe candidatul guvernului. Transmitem familiei decedatului condoleanţe noastre. Galaţ spun că relaţiunile dintre d. Zorilă, prefectul judeţului CovurluT, şi ofiţerii superiori din localitate sunt foarte încordate de cit-va timp. Toţi colonelil şefi de regimente, cinci la număr,—sunt indignaţi de faptul că prefectul Zorilă nu i-a invitat la serbarea inaugurării digului de la Brateş, la care Insă aă participat toţi comisarii şi ipocomisaril din localitate. Aflăm că d. Al. Djuvara, ministrul justifici, lucrează la un proect de lege prin care legea asupra inamovibilităfel magie-traturei s ar întinde şi asupra judecătorilor de instrucţiune, în urma unor anumite condiţiunl, intre cari un stagiu în această funcţiune. Peste clte-va zile se Întruneşte la Constanţa comisiunea însărcinată cu stu-diarea Infrumuseţărel acestui oraş. Este vorba să se facă un întreg plan de îmbunătăţiri şi Înfrumuseţări pentru ca oraşul să fie cu totul transformat clnd portul va fi gata şi dat naviga-ţiunel. Cu această oraziune putem anunţa că lucrările din port aă început să fie mult activate. Numărul concubinaj clor creşte f» mod considerabil. Buletinul mişcăreI populafiunel din Capitală, ds la 3 la 9 August, arată la naşteri 87 ds copii născuţi legitimi şi 80 nelegitimi. Congresul internaţional de medicină întrunit la Moscova, a hotărît să ofere acordase autorizaţia unor italieni de a des- I Ţarului şi Marelui Duce Sergie Alexan-face 17 000 de statuete a 1,50 bucata,— | drovicl cîte un album de lux, cuprinzînd statuete care In majoritate nu valoraţi nici .. .. 30 la sută din preţui acesta, numai tn schim- Pepeşile de azî Serviciul „Agenţiei Romîne" Paria, 13 August. După Gaulois, baronul de Mohrenheim se va Întoarce la Paris numai spre a prezintă scrisorile de rechemare. Va fi Înlocuit de prinţul Orusov, ministru la Bruxelles. Corespondentul lui Figaro din Bruxelles afirmi ci ştirea despre vizita împăratului Germaniei la Regele Leopold, e cu totul neaxactă. Constantinopol, 13 August. Orei, un vapor al flotei voluntare ruseşti, a trecut Dardanelele, mergtnd la Wiadivos-tock Împreună cu trupe şi cu emigraţi. Magdeburg. 13 August. Aă sosit Majestăţile Lor Germane şi aă asistat la inaugurarea monumentului ridicat In memoria împăratului Wilhelm I. Simtă, 13 August. Afriziî aă ars fortul Alimusjid. ULTIME INFORMATIUNI Contrabanda din laşi Am publicat erî, la ediţia III a, ştirea pe eare ne a transmis o corespondentul nostru din Iaşi, asupra unei contrabande aă-vlrşite In localitate de nişte italieni. Iu Opinia de azi găsim următoarele a-mânunte asupra aceste! chestiuni : Tuturor li se părea curios faptul că se bul beneficiului aparent de a se dărui societate! «Reuniunea femeilor Romlne» suma de 600 lei din ctştig. Faptul că d. Gheorghian, prefectul judeţului, a refuzat să autorize loteria, dedea deja de bănuit asupra curăţeniei acestei «afaceri.» A trebuit, mal îutîiă ca d. Gheorghian să plece In concediu, şi al douilea, ca un advocat influent şi soţia unul fost ministru să interne la prefectură, pentru ca comisia loteriilor să Încuviinţeze această bănoasă daraveră. portretele şi semnăturile tutulor membrilor congresului, printre cari sunt şi vr’o 95 de doctori romînl. • * După prescripţiunile legel maximului, lege In mare cinste la colectivişti de clnd a răsuflat naţia, obiectele de alabastru introduse In oraş plătesc, ca taxă comunală, un leă ctnd sunt cioplite şi 50 de bani suta de chilograme pentru aceeaşi piatră necioplită. . _ Obiectele de la loteria Italienilor sunt de alabastru cioplit. Cu toate acestea, de şi primarul, ajutoarele şi toate mutrele oficiale din oraş ştiafl aceasta, Italienii plăteai! la percepţia comunală taxa ca pentru piatră necioplită. Din această fraudă rezultă plnă acum pentru primărie o daună da peste 15,00'J de lei. Zilele trecute, o persoană car# vrea să rămlnă de o cam dată anonimă, denunţă cazul d-lul Cocea, şeful accizelor comunale. Această persoană înaintează percepţiei, o dată cu denunţarea, şi un obiect clştigat la loterie şi Întreabă pe d. Cocea dacă e bine taxat ca albastru necioplit. Fată clnd s’a făcut această denunţare era şi consilierul Beceanu. O telegramă din Paris a Agenţiei Romtnă ne comunică că d. Măline, primind pe delegaţii consiliului general ai departamentului Seim şi pe ai consiliului municipal din Paris, cari au venit pentru a’i vorbi tn chestiunea ri-dicdrei pretulul griului, ministrul a declarat că va supune afacerea consiliului ds miniştri. A declarat că nu s’ar da înapoi de ar trebui să micşureze drepturile de vamă, In cazul ctnd ridicarea preţului ar avea o pricină serioasă şi ctnd n’ar fl produsă ds specula ţiune. Chestiunea trebue să fie examinată cu multă tngrijire. D. Tli. Burada, membru al soeietăţel geografice, care a făcut mal multe studii etnografice asupra Romlriilor din diferite părţi ale Europei, s’a Întors in Bucureşti. D-sa ’şl propune a ţine cîte o conferinţa asupra ultimei sale călătorii In capitală şi în Iaşi. Şmil Ergas, fabricant da spirt din Ploeşti, tn nrma stăruinţelor interesate ale unor colectivişti lacomi, a fost pus in libertate in schimbul unei cauţiuni de 26,000 lei. secretar al primăriei locale, după cum s’a anunţat prin unele ziare. D. Savel adaogă că la primăria din Fălticeni «potlogăriile se ţin lanţ». D. Mihail Zamfirescu. capul mişcării funcţionarilor C. F. R., destituit astă iarnă din funcţiunea de sub-inspeetor de mişcare, a fost numit revizor la Regia Monopolurilor, Astă-zl, Joi, d. Felix Faure părăseşte Rusia, prin Cronstadt, după un dejun ce se va da pe bordul unul vas şi după ce Ţarul va inspecta flotă franceză. De la băile Slănic (Moldova) (primim o protestare semnată de mal multe persoane, In contra Epitropiel Sf. Spiridon, care a dat concesiune unor spoliatori de a instala ln-tr’o sală nişte câişorl, un joc de noroc, unde lumea Îşi petrece nopţile pierzlnd sănătatea şi sume mari de bani. Conferinţa naţională din CernăuţT Acum ctte-va sile am anunţat că deputaţi romini bucovineni sunt hotărît* a se retrage din majoritatea primului ministru austriac, d. conte Badeni, şi a începe negocieri cu partidele germane tn vederea unei acţiuni comune tn contra preponderenţei slave din monarhia vecină. Asupra acestei cestiuni putem da acum următoarele amănunte : Comitetul executiv al partidului naţional romin, sau mai bine zis al clubului naţional Concordia, intrunit in conferinţă ca să delibereze asupra situa fief, a hotărît, că deocamdată partidul naţional precum şi reprezentanţii lui tn Helselirathul din Vlena s& observe o atitudine expectativă atft f ţă de partidele germane, ett ţi faţă de guvernul contelui Badeni, căci experienţele făcute de partid tn curs de vr’o 20 de ani cu diferitele partide de guvernă-mînt, II impun o absolută rezervă. Partidul naţional pune următoarele condiţii pentru concursul ce e dispus a da contelui Badeni : a) să se înfiinţeze de urgenţă un gimnaziu romînesc la Cernăuţi; b) să se înfiinţeze şcoli primare romi-neşti: c) revizorii şcolari să fie romini; d fguvernatorul Bucovinei să nuspri-jinească elementele străine tn prejudiciul rominilor; e) in toate numirile şi mai ales la justiţie să se tină seamă de drepturile rominilor in raport cu numărul lor. Bacă guvernul Badeni va refuza a satisface aceste condiţii ale partidului naţional romin, atunci la toamnă cei şeapte reprezintanţi romini din Reiate şi anticipat, 1) Septembrie şi 1 Februari») ctnd e*te o singură elevă ; şi In patru rase 1) Septembrie, 15 Noem-brie, 1 Februarie. 15 Aprilie) ctnd sunt două saU mal multe surori. Pentru copil de militari, de funcţionari de profesori şi de pensionari, se primeşte şi plată lunară, după cerere. Ctnd ronţ m»t mult» rororl, ■« reduce de fle-care pe an lei 50 Annl şcoliar eate de IO luni, Septembre, 1 Iulie PLATA PENTRU UN AN ŞCOLAR ESTE: Eh euraul Primar I.a curaul secundar Pentru o Internă • • lei 700 Pentru o Internă ■ • lei 800 . , «eml-internă, 500 - - aemt-tnternă - 600 - externă • • > 400 « « externă • • ► 500 Ea euraul CSImnaalal Pentru o Internă • • lei 850 - * semt-lnternă » 650 4 4 externă • - 550 Ea cnraul Elecal Pentru o Internă • • lei 000 4 4 semi-lnternă|- 700 4 4 externă • - - ăOO t * * * Şeful percepţiei adresează, Slmbătă. un raport către primar, raport tn care indică modul cum s’a operat contrabanda. Şi cel dinţii lucru curios care se constată din capul locului este câ funcţionarii primăriei n’ati controlat nid-o dată declaraţiile Italienilor cari introduc marfa treptat de o luna de zile - întru cît toate autorităţile se interesau de sosirea obiectelor! A Am căutat să vedem pa d. Tăcu, tn mii-nile căruia se află raportul d lui Cocea. Ne obseda mal vlrtos faptul că primăria, acor-dlnd autorizaţia loteriei, ştia bine că e vorba de nişte obiecte de artă şi dec!, de alabastru cioplit. Cum primarul n’a spus nimic şefului perceptor clnd a fost înştiinţat că s’afl perceput numai 50 da bani la suta de chilograme, adică ca pentru piatra brută ? Tocmai chestia aceasta am pus-o d-lul Tăcu, şi primul ajutor de primar ne-a declarat, cu candoarea-I cunoscută, câ «se* nu i s’a spus vre-o dată de sosirea obiectelor ! Câ ’l s’a făcut un raport laconic cum că In oraş ar fi sosit o cantitate mare de alabastru necioplit. — Voifi pune, Insă, pe Italieni să plătească cu ochii din cap, zice, termintnd, naivul d Tăcu. Mă mir numai, adaugă, a-pol, ajutorul de primar, cum aii putut fi Înşelate toate autorităţile lu mod aşa de grosolan ! Un ultim detalii!. Italienii ad autorizaţie pentru o anume cantitate de obiecte — 17.000 pareni-se. El bine, el ad Întrecut de mult numărul acesta şi aduc meretl. Şi de amănuntul acesta trebue să se mire candidul d. Tăcu—suntem siguri. Recolta viilor In podgoriile Statului, după cum ni se afirmă de la serviciul viticol, este foarte bună ; pe clnd pro-ducţiunea viilor In proprietăţile particulare este cu totul compromisă. Persoane cari aă vizitat frontiera ţârei in spre Prut, ne comunică starea mizerabilă in care sunt Îmbrăcaţi soldaţii de la pichetele noastre. N norociţii aă mal mult înfăţişarea de cerşetori de cit de militari. D. baron de Gevers, ministrul Ţărilor de jos, se întoarce Luni din Sinaia In Capitală pentru recepţiunea ce va avea loc la legaţia olandeză, cu ocaziunea a-niversărel naşterel reginei Wilhemina, care împlineşte 17 ani. D. Weliceff, ministrul de lucrări publice al Bulgariei, care a stat clte-va zile In Capitală, la d. Ghessof, a plecat aslă-zl de dimineaţă In Bulgaria prin Giurgiu. Ministerul de interne a confirmat azi pe d. C. Bălâcescu In funcţiunea de primar al oraşului Roşioril-de-Vede. Din cauza sărbătoare! «Ic mii ne. Adormirea Ifiaieel Mfotnnu-lulţ numărul nostru viitor va apare Stanbătă dimineaţa la orele obicinuite. D. M. Savel din Fălticeni ne trimite o scrisoare prin care ne roagă să publicăm că d-sa nu a solicitat postul de Catinca, Nicu, Constantin, Lucia, Alexandru Crupensky. D nul şi d-na general Savel Mano, d-na Bălaşa Ralet, d-nul şi d na Ion Ralet; d-nul şi d-na colonel Ion Mano, d-nnl căpitan Rodrigues Mano, d-na Aspa-sia Râşcanu, d-na Nathalia Mano cu familia ; d-na Aglae Mano cu familia, d-ra Sultana Mano, d nul Mişu Mano, d-na Profira Prajescu cu familia, d-na Catinca Costaki, d-1 şi d-na Nicu Negri cu fam., d-na Maldărescu, d-1 Vasile Greceano si familiile : Crupensky, Mano, Greceano, Ghiea, DoriicI, Sturdza-Ralet, Mielescu şi Vlrnav ; aă durerea de a vă face cunoscut încetarea din viaţă a prea iubitului lor soţ, tată, bun, nepot, cumnat, unchiă şi văr; Colonel Sandu Krupenski ln «tata ds 58 ani Ofiţer şi cavaler al mal multor ordine fost prefect decedat la 13 August ora 6 jum. p. m., după o lungă suferinţă şi vă roagă să biue voiţi a asista la ceremonia funebră, care va avea loc Vineri 15 August ora 3 p. m. Cortegiul va pleca de la domiciliul defunctului la catedrala Sf. Neculal şi de acolo la cimitir. Rugăm pe toate persoanele cari din erbre nu ar fi primit asemenea bilet, să considere aceasta publicaţiune ca o invitare Bacătl, 13 August 1897. Cu Începere de Vineri 15 (27) August a. c., Direcţiunea Generală, pune la dispoziţia publicului aflator ln viligeatură ln localităţile dintre Sinaia şi Predeal trenuri de ex-cursiuni, avind vagoane numai de cl. II şi III; la care se vor elibera bilete de ducere şi Întoarcere cu reducere de 50 la sută. S’aă organisat ln total 8 curse pe zi şi anume, "lte 2 curse ln fie care direcţie Intre orele 7 şi 11.20 dimineaţa şi de asemenea ctte 2 curse în fie-care direcţie Intre orele 2.40 şi 8 seara. Publicaţiile afişate ln localităţile interesate, indică publicului toate disposiţiunile de detalii. Liceul LUMINA BDrt’KEŞTI 40, Calea Rahovei, 40 Curs primar şi gitnnasial ln Institut, cu profesori autorizaţi de Minister. Toţi elevii daă examenul la Stat. Se primesc In INTERNAT şi elevi cori urmează cursurile la şcoalele publice. Cel cari voiesc să se înscrie acum fn cl. I, trebue să ne anunţe Înainte de 25 August, ca să’l putem Înscrie la timp. Prepamţiunile de corigenţi şi pentru examenul de admitere tn cl. /, Ia şcoalele Statului, -ncep la 15 August. Director, M. V. Gordescn. INSTITUTELE UNITE Din IAŞI Cnn primar şi secundar, cunoscut destul de bine In toată ţara, după resul-tatele cele bune ce a dat in decurs de 31 de ani de funcţionare, se recomandă şi acum onorabililor părinţi ce voesc a p'asa pe copiii lor In Institute, asigurîn-du’I de o bună şi părintească Îngrijire şi de un studii! foarte serios. Condiţiunile de admisibilitate se expediază după cerere. In cele d’mtliO zile din Septembre se vor face corigeările. Cursurile regulate (ncep la 4 Septembrie. Corigenţii din şcoala noastră se vor prezenta la 1 Septembre cu chitanţele vre-unel casierii pentru plata Iaa»el de corigeare. înscrierile ee încep de la 20 August. Direcţiunea. INSTITUTUL de DOMNIŞOARE „POMPILIAN” Bucnreţti, Calea Raliovel, 04-03 Liceu clasic şi real. Cursuri de pictură, muzică, declamaţiuiil, etc. Educaţiune aleasă. Dirigest de D-na C. POMPILIAN licenţiată ln ş iinţele matematice din Bucureşti şi Paris (Sorbona) Primeşte eleve interne, semi-iDterne şi externe. Condiţiunl avantagioase pentru fiicele de profesori, funcţionari şi militari. (Institutul e autorizat de onor. minister al in etrucţiunel publ., cu No. 8169 din 7 O-bre 1896 P« ltngă aceste careuri mal este un cura mixt pentru copil mic! cu program special. La aceat cura ae plăteşte : Anul întâtă ................. TeT 4 al 2-lea ••••••••••••••••*• 4 250 * al ă*lea ................. 4 800 NB. Copii! de la cursul mixt sunt externi şi semi externi. Interni se primesc numai tu caşuri excepţionale şi atunci se fac condiţiunl speciale. La acest curs se admit fetiţe şi băeţ! mat jos de 7 ani. Elevelor noft intrate li ae reduce plata pe timpul ce va fi trecut de la 1 Septembrie ptnă la data Înscriere!. Sunt facultative şi se plătesc separat: Limba eng'ezi limba ita’iană, danţul şi pictura. Flata variază după cum eleva este mal mult sxu mal puţin avanaată. Asemenea se fac condiţiunl speciale pentru elevele cari urmează cursul facultativ cu program propriu ln limb! streine, potrivit cu clasa ln care poate urma eleva. Iaformaţiunl se pot lua la Institut tn toate zilele de la 10—12 a. m. şi 2—5 p. m., afară de Duminici şi sărbători. Prospecte se trimit după cerere. înscrierile Încep de la 15 August. Cursurile se des hid la t Septembrie. INSTITUTUL de DOMNIŞOARE STANESCU Fost INSTITUTUL ENGLEZ BncnreştI.—Calea Rahovei, 30. Sab direcţiunea d-ne! LDCBEŢIA D. STĂNE3CU Inscner.le Încep la 20 August, iar cursurile la 1 Septembre. Primeşte eleve: interne, semi-exteme şi externe, pentru clasele primare, secundare, cursuri facultative, desemn, pictură şi muzică, avînd un corp profesoral distins. Direcţiunea, ca şi tn trecut va Îngriji a se da copilelor o educaţie aleasă şi o Îngrijire părintească Ort-ce alte lămuriri se pot da la cerere. Institutul este autorisat de ouer. minister al şcoalelor. Publicaţiune Admiiirstraţia Asilului Elena Obeteleşana Se aduce la cunoştinţa generală că ln ziua de 15 Oeloinbre viitor anul curent, la orele 11 din zi, se va ţine licitaţiune în localul doamnei Irena Cămpiueanu, calea Victoriei No. 145, pentru arendarea moşiei: Tanganeam a-Poroaea-Poşta-ve» he situată în comuna Stubei Orflşti, judeţul Ilfov. Aceasta moşie e în depărtare de 19 kilometri de Capitală, avind şosea plnă la dtnsa. Arendarea se face pe 8 ani, Începători de la 23 Aprilie, 1899. Amatorii pot vedea condiţiunile de arendare şi reglementul licitaţiunil ln orl-ce zi de lucru la cancelaria administraţiei Intra Miuerva, 22, de la orele 10-12 din zi. De ÎNCHIRIAT casele d-lul general I. Lahovari din str. Lustrului No. 5, mobilate aşa cum se află. Doritorii se pot adresa la ziarul Timpul (Pasagiul Român). S’A DUS MALURA! Şi anul acesta mătura a făcut ravagii lnspăimtntătnare. Majoritatea grtnelor romtneştl sunt atacate' de această ciupercă uricioasă. Ar trebui să desperăm de viitorul agriculturel noastre, dacă nici de acum înainte ea n’ar putea fl ferită de această calamitate. Din fericire Insă, agricultorii noştri, ln schimbul unei rhaltuell foarte neînsemnate, pot avea la lndmnlnă cri mal sigur ji mal neîntrecut leac împotriva mălurei (tăciunelui) la prior Acest leac este fără Îndoi ă: Salamura de murat seminţele de griu, marca 4) U MCA" preparată de d. Ionii Pefca, fost vechio preparator clumist la I boratorul de chimie al scoalel militare din Crniova.—Analizată ti recomandată de Institutul de chimie universitar, cu certificatul No. 1296, din 21 August 1895, eliberat, de eminentul chimist Dr. A. K10K\ A HII. Probată cn cehm&I mare succes în toată ţara, după cum se constată cu prisos din numeroasele certificate si scrisori de mulţumire, liberate de cel mat mari proprietari de moşit şi arendaşi din ţară. Salamura de seminţe, marea „FI.OKICAu, ajută creşterea ţi desvoltarea bobulni, ţi distruge cu desăvîrsire germenele mălurei (tăciunelui). Salamura de seminţe, marca „FLOttIG4u, se vinde tn pachete de aprox. 420 gr., şi portă pe eticheta marca de fabrică; «FLORIDA», cit şi semnătura preparatorului, d Imtii Pefca. lin pachet ajunge peutru 2 pogoane. Trei pachete ajung pentru 2 fălci (Moldova). Modul de tnt<-ebuinfare, care e cil se poate de simplu, este tipărit pe fie-care pachet. Ca toate preparatele excelente, salamura de seminţe, marca «FLORICA ’şi-a găsii imitatori de care agricultorii sunt rugaţi să se ferească. P-nlru a înlătura ori-ee păcăleală, să se observe bine ca pachetele să poarte attt marca de fabrică «FLORICA» cit şi semnă tura preparatorului, d loan p«*fea. Reproducem, pentru a convinge şi pe cel mat puţin lucrez tort, următorul certificat al unuia din cel mal mari agricultori din ţară: «Semănind s&minta murată cm salamura marca „FLORICA", am constatat că griul meS «n’a făcut absolut milură, su toate eă timoul anul aossta a fost rece si ploios. Mu (urniri e nul» /. » Amortisabiiâ. . . 101 . - 102 Obligat de Stat (Cov. R.) . » Munieipalo din 1883 i02 i CUPTORE CIRCULARE DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE Pentru PRODUCŢIUNEA ÎN MASĂ de CÂHĂiJMim Sf » OL.AJVE ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT CĂT SE POATE DE MARE Friedrich Wannieck & Co. BRUKÎV FABRICA de MAŞINÎ TURNATORIE DE FER FURNISEZĂ ca SPECIALITATE: MAŞINI PENTRU C Ă R A M I D Ă R11 Sistem TH. GR0KE VALŢUliî SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT PRESE »E MANA Şl CC ABCHI Pentru CARAMIţtl, etc. etc. CliOSETE «tont a l’egout» higienice şi sistematice STICLE pentru C0NSERVE; COMPOTURI şi DULCEŢURI hermeticeşte închise, de toate mărimile Unicul DEPOU în ţară cu maşini de bucătărie din renumita fabrică GLBRODER BOEDER din «Darmstad», precum si splendidul lor asortiment de LĂMPI ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americane «WUNDER», toate cu aer. REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA VICTOR LlJPESCi INGINER BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAR0L I, No 14 bis (Lângă ministerul Domeniilor) 4 4MK«W»»CU*M*.UNfSir*» V MEDICAMENT FllOSPllATIC I.\ l)K V I A I. I VINUL DE VIA', este un modificator puternic al organismului în caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune) nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior ln-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia HAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi în toate farmaciile. BUCUREŞTI - 8. - bucureşti’ ■OMAOuim*.