SERIA ÎL—ANUL m. No. 533 NUMĂRUL io BANI Ediţii treia taeep la 1 ţl ÎS ale fle-«4rel lnl şi aepliteaa toM’a-uaa tnmlmto In B»flNŢMN la Ciu Administraţiei In jndtf$ şi etreinâtal• prin mandate poştale Un an tn ţart 30 lei; In atreinltate 60 lei Sase luni ... K > > » 16 > Trei luni . . . 8 * » > 18 » Un număr In străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA Na. S- STRADA CLEMENŢEI - Ne. S EPOCA TELEFON MERCURI 13 AUGUST 1897 NUMARUJL^IO BANI Alf U1TCHJKIL.K In Bucureşti şi judeţe n prtnuic numai U Administraţie In străinătate, direct la administraţi* şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV .... . 0.30 b. lini» » » » m . . . . . 1— lei * » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtudui U a mir vechii 80 bani N<*. *. ADNININTRă ŢI A - Omni CLKWEsTRT Nn 3 Felix Faure in Rusia CATOLICI Şl PROTESTANT! DE... COKTRABANDi . ---------------- Ultimele polemici dintre diferitele frac* ţiunl colectiviste aO limpezit admirabil situaţia partidului, circonscriind terenul neînţelegerilor şi determinlnd punctele programului. Pinâ acum acea situaţie era falşă, safl mal bine, toată lumea colectivistă căuta să o ascundă. Colectivitatea părea divizată in grupuri, purtînd numele de sturdziştl, stă-tesciştl, aurelianiştl, etc. Lupta avea aerul de a se da Intre aceşti şefi de grupuri. Acest teren nu era bine ales pentru o luptă decisivă. Era nevoe să se caute o cauză de diviziune In aparenţă mal adlncă şi mal serioasă de cit certele de persoane. Ea este găsită. Marea schismă care separă in două tabere pe colectivişti astăzi, constă In partisanl al adoraţiunel fetişistă a familiei Brătianu şi a celor mal neîntemeiaţi membri al e! şi intre spiritele tari ale partitudulul care refuză a da şi fiilor adoraţia şi idolatria care o avusese pentru tată. Cel lntll, am putea să’I numim legi-timiştl—se ţin strinşl legaţi de sdren-ţele sîngelul lui Ion Brătianu, adică de toate odraslele degenerate şi anemice ale maaarelul om. El reportează şi asupra fiilor adoraţia şi genuflexia care o obicinuiaQ către tată. El nu să uită la persoană, la valoarea fiilor. — Este destul ca Ionel, ca Vintilă, ca Zorilă sa a nu mal ştim cum II mal cheamă, să fie fii lui I. Brătianu pentru ca cultul să continne cu aceeaşi adoraţie tlrl-toare ca in timpurile cele bune ale colectivismului Brâtienist. Se înţelege că—ca şi la toate castele sacerdotale şi mal cu seamă la colectivişti—este mult şarlatanism în această pretinsă adoraţie—ba poate chiar nu e de cit şarlatanie. Raţiunea de partid şi mal cu seamă interesele egoiste ale ci-torva ambiţioşi care voesc să domineze —joacă rolul principal in acest fetişism politic. Grea ne putem închipui că pot să se găsească oameni care să se prosterneze din convingere înaintea unul Ionel saQ a unul Vintilă chiar cînd aceia sunt colectivişti. Ori cum ar fi fondul lucrurilor, faptul cum că o mare parte dintre colectivişti şl’aO ales ca steag aparent adoraţia şi idolatrizarea familiei Brătianu, este din nenorocire foarte adevărat. Pe acest teren s’a pus acum In urmă lupta, pe această chestie s’a produs schisma. Cine nu adorează orbeşte pe Ionel, saQ mal drept, cine îndrăzneşte să critice cel mal mic act a lui Ionel, acela este trădător de partid, zic catolicii colectivişti, aceia comit un act de Ies maestate şi de infamie. Ionel, adaugă legitimiştil, nu se discută, oi se acceptă, după cum regaliştil In Franţa nu aO discutat pe ducele de Bourbon şi nu discută astăzi pe ducele d’Orlâans. Spiritele emancipate ale partidului protestează contra acestei teorii de partid şi prin această refuzînd a recunoaşte dogma fundamentala, devin protestanţi, şi sunt pe cale a forma o nouă religie liberala. Noi nu recunoaştem, zic aceştia, persoane predestinate, nu voim să ştim de numele pe care cineva II poartă, ci de meritele persoanele, de valoarea individului. Liberul examen şi libera cugetare, iată programul nostru. Sciziunea e complectă. Se înţelege că şi cu această din urmă manifestare de emancipare a spiritului, drintre oare-cari colectivişti este iarăşi o bună dofâ de interes, de calcul şi de şarlatanism. Noi II cunoaştem pe colectivişti. Ştim că el nu sunt capabili de o mişcare de-sinteresată saO de o revoltă în numele minţel omeneşti emancipată. Toate frazele sgomotoase cu cari el combat teoria dreptului divin a Voinţei, sunt In cea mal mare parte pur pan-glicarism. Drapeliştii ţin asemenea limbagiQ şi iaO această atitudine mindră, din cauză că s’a tnttmplat că Ionel şi cu toti cei-l’alfl Ioneli al familiei Brătianu să se afle In lagărul opus, în lagărul sturdzist Dacă hazardul jocului politic ar fi făcut ca Ionel să fie In clanul aurelianist, suntem siguri că astă-zl rolurile ar fi fost răsturnate şi că aurelianiştil ar fi ţinut limbagiul pe care Voinfa i-1 ţine. pe clnd Voinfa şi Sturdza ar fi tunat şi fulgerat în numele libertăţel spiritului şi a liberului examen. La asemenea oameni, convingeri nu sunt, scrupule nu sunt. In fondul lucrurilor, Ionel este atit pentru Sturdziştl cît şi pentru Aurelianiştl... ceea ce este. Interesul însă al celor lntll, este ca să ’l facă fetiş, pe clnd a celor al doilea, să ’l arate ceea ce este, adică un individ lipsit de orl-ce talent, şi de orl-ce merit. De aici nu urmează că sciziunea nu e serioasă şi că nu va fi absolut iremediabilă. Protestantismul nu s’a manifestat la început, pe o chestie de principia, ci pe o chestie de indulgente, apro-pos de un trafic mercantil între două ordine de călugări. Cauzele mici In aparenţă, aduc resul-tate mari. Ionel Brătianu cu mica şi neînsemnata lui persoană, a produs in partidul colectivist o sciziune pe care nici Aurelian, nici Sturdza, nici Stă-tescu personal nu fusese In stare să o producă. Pentru ce ? Pentru ce In toate luptele dintre aceşti matadori colectivişti nu se putuse găsi un motiv avuabi' de des-binare. Lumea, incredulă In ale politicei, vedea biue, că în realitate toate luptele între Sturdza, Aurelian, Stătescu etc. eraO pentru portofoliurl şi pentru ambiţii personale. O chestie de principii nu se găsise. Astă-zl, ea e3te găsită. Astă zi tot cel nemulţumiţi in contra lui Sturdza pot ridica cu mîndrie capul. El pot să-I spună sus şi tare: «VoieştI să ne aduci «la starea de mărire, de fiinţe fără voinţa «şi fără cugetare. VoieştI să adorăm pe «Ionel orbeşte, ne ial dreptul natural de «a cugeta şi a critica. El bine! faţă cu «asemenea pretenţii anti-liberăle, noi o «rupem cu d-ta !! Şi... farsa este jucată !! •TfllIASC SULTANOLI» Pe guvernul liberal iar l-aprins pofta să strige: „Trăiască Sultanul !u Dar se pare că a prins ceva minte, căci foarte on sfială păşeşte. In adevăr, Voinfa Naţională de aseară publică o corespondenţă din Bitolia în care se anunţă oă la Cruşova, în Macedonia, s’a pus la 3 August piatra fundamentală a unei biserici romîneştl. Firmanul dat de Snltan pentru clădirea aceasta ar fi sunînd ast-fel: „Se dă voie Romînilor din Grnşova oa sâ’şl clădeasoă o biserică rominească.u Eforia romînâ din Grnşova, aice mai departe corespondentul, a fost recnnoscută ca Eforia confesională, avînd dreptul de persoană morală. Lucrul e adevărat, şi ne buonrăm oă Romînil din Grnşova pot să’şl construiască biserică. Ne va da însă voie d. Sturdza să-I amintim că era vorba de crearea anei Mitropolii a Romînilor în imperinl otoman, iar na de clădirea anal locaş de Biserică. Do la ana pînă Ia alta, o distanţă oa de la oer la pămînt. Gn asemeni mă- runţişuri vrea d. Dumitru Sturdza, să se laude şi să-şi resonmpere neomeniele făcute în chestia maoedoneană? Dar nn e numai atît. Se zice în corespondenţă, cu mare sfii-ală, e drept, că aă mare însemnătate verbele „biserică romîneasoăH din firman. Cu toată sfiala, e aci o încercare de înşelăciune. Biserica e natural romînească fiind că o fac Romînil: asemeni biseriol romîneştl ezistă de mult la GopeşI, la Perlepe, Ohrida, Hrupistea şi aiurea, fără ca pentru aceasta Ârmînil să fie recunoscuţi ca naţiune aparte. Mal departe l corespondentul afirmă că biserica din Grnşova nn atîrnă nici de Patriarhie, nici de Exarhat. Ar putea d. Stnrdza să ne spună: de cine depinde a-tnncl biserica aceasta ? Ori e schismatică ? Noi ştiam că toată diplomaţia d-lor Stnrdza şi Djnvara la Gonstantinopole a făcut cel mal ruşinos fiasco. Voinfa de aseară ne-a dat dovada. Vom reveni. CAMPANII PARŢIALE Vilegiatura anrelianlştilor. — Situaţia la Teleoriuau. — Situaţia In Argeş.—Sptiynxul de la Sinaia. Vilegiatura aurelianiştilor Sturdziştii 8’au pus acum pe lucru prin judefe şi caută să se organizeze în vederea redeschiderei Corpurilor Legiuitoare. Pe cîtă vreme aurelianiştil s’au răs-ptndit prin toate părţile Europei,—Au-relian la Tuşnad, Costinescu la Karl-sbad, Lascar la Spaa, Porumbaru la Ostenda, Take Giani la Aix-les-Bains, — cu toată campania ziarului lor în potriva băilor din streinătate, sturdzi-ştii au rămas pe loc şi s’au pus pe muncă să distrugă tot ce este aurelianist prin judeţe. Şi momentul le este favorabil, căci în Capitală nu e nimeni afară de d. C. Dimitrescu-laşi, care să se opună acfiunei guvernului. Situaţia in Teleorman D. Kirifopol a fost recompsnsat pentru atitudinea sa pe vremea guvernului Aurelian, dîndu-i-se pe mină situa fia judefului Teleorman. Se ştie cîtă luptă aă susfinut liberalii din Teleorman, în cap cu deputafit State Anghelescu, Bildirescu şi Proco-piu ca să salveze pe d. Mănciulescu. Aă recurs chiar şi la ajutorul d-lui Oogu Cautacuzino, pe care pretind că l’aă câştigat de partea lor, dar totul a fost în zadar. Mănciulescu a căzut, victima d-lor deputaţi Kirifopol şi Ghim-pa şi d-lui senator PetriH-Paul. Se zice cd din această cauză e o acută neînfelegere intre d-nil GoguCan-tacueino şi Fere mb.il Delegaţiunil austriai-e. Reiehsrathul nu vu putea să lucreze Ins* ah-solut nimic dacă Germanii vor urma cu opozi-ţiunea lor obstrucţionistă; încercarea s’a făcut deja. Şt Germanii sunt hutăriţt să meurgâ pînă In pinzele albe, daca nu se revoacă ordonanţele pentru limbă. In această situaţiune escepţional de gravă, guvernul contelui Badeni s’a hotărît să facă pe mijlocitorul impăcăciunil. El a invitat pe conducătorii politici al Cehilor şi al Germanilor la o conferinţa, supunindu-le un proiect de împăcare. Conferinţa e să se întrunească zilele astea la Praga. Atitudinea Germanilor Ziarele germane din Austria aă respins, in-tr’un glas, mijlocirea de Împăciuire făcută de guvern. Propunerilor guvernului li se face eritica că li se cere Germanilor să jertfească tot in favoarea Cehilor.» Ziarele sfăluesc pe reprezentanţii poporului german din Bohemia să nu ia parte la conferinţa Dini re aceştia, pină acum numai contele Thun, şeful grupului marilor proprietari germani. a răspuns guvernului că se va duce la conferinţa. Cel-l’alţl conducători germani aveau să se Întrunească aseară la Praga spre a hotărî ce aQ de făcut. Forelgu. TRIBUNA LITERARA Seminarul romîn din Lipsea S’a vorbit zilele acestea despre călătoria făcută Ia Sălajul Transilvaniei de dr. G. Weigand, directorul seminarului romin din Lipsea, şi unul dintre cel mal distinşi filologi filo-romînl. De alt fel d. Weigand nu este un necunoscut pentru roniîni', de dincoace. Revista Convorbiri Literare s. p. a avut anul a-ce*ta asupra celui de *al treilea anuar» publicat de d. Weigand, cîte-va dări de seamă, datorite d lor C. Litzica şi Vir-giliu Popescu, foarte interesante pentru iubitorii de studiul particularităţilor fonetice ale limbii noastre. In vremea din urmă d-sa a publicat al 4-lea raport anual al seminarului pe anul şcolar 1896—97, sub titlul. «Vierter Iahresbericht des Instituts fur rumănis he Spra-xiră 16; Texturi de limba veche romînă 24; Diverse 100. Mai conţine : Lucrări de etnografie şi geog afie balcanică 46 ; albaneze 25,; ungureşti şi turceşti 15; latine 19; slavice 70 ;‘greceşti 40; scrieri de foneti ă şi de lin-gui-ticâ generala 47 ; scrieri despre limbile romanice 400, cea mal mare parte, cu privire la limba franceză. Cum se vede, Biblioteca numără în lotal vr’o mie ciu l ze i de opere. Pe lîngă acestea la seminar se primeşte şi zece reviste literare şi ştiinţifice, sosind şi vr’o zece ziare romîneştl, gratuite, in mare parte venind din Ardeal si Ro-mîniea. Pe lingă această dare de seamă, cartea d-lul dr. Weigand mal cuprinde: Formarea caşuri or în singularul limbel romîne, un studiu de filologie comparată, scris cu multa conştiinciositate, datorit d-lul Ernest Bactnaister, un distins elev al seminarului. Formarea pluralului in limba daco-romînă de azi de Herman Thalman. Studiul e împărţit, pe capitole ast-fel: A. Masculinele.—B. Femeninele.—C. Neutrele.—D. Substantive, cari au la plural mal multe forme şi înţelesuri. E Adaus: explicarea prescurtărilor şi scrierile utilitate la lucrarea de faţă. Codicele Dimonie, studia linguistic, datorit d-lui dr. G. Weigand. Intrebuinfarea prepositiel «pe» în A-cusativ, de St. Stinghe. începutul acestui studia se află in raportul făcut de d. Weigand, anul trecut. Dialedut limbel romîne de la Criş şi Mureş, de d. dr. G. Weigand, conţintnd: A. Raportul despre nişte călătorii făcute In aceste părţi,—B. Descrierea dialectelor—C. Texturi.—D. Glosar şi lista comunelor cercetate de eruditul profesor. EPOCA Cum se (vede, seminarul romln din Lipsea este un focar de cultura, de o reala importanţa naţionala, iar distinsul săfl director munceşte neobosit să*şl sporească şi mal mult stima şi dragostea pe care neamul romîuesc, de altfel, i le-a aratat tn totdeauna. z Litere, Artă», Ştiinţă* CA MÎINE... Ca mîine Irunze ’ngălbenite S’or scutura de-al toamnei vînt, Ademenindu-ne gîndirea Cu visuri triste de mormînt. .e im th Im 'tti .u- i» ,w •ts ,'S' it- -v Ca mîine apele ’şl or stinge In taină murmurul lor blînd, S'or îmbrăca în jale toate Cernind şi inimă şi gînd. Ca mîine—aleele ’nflorite Remîne-vor cărări pustii, Pe ele luna n’o mal ninge Ale el raze argintii; Şi nu ne-o mal găsi ’mpreună Pribegi pe verdele covor, Şi ascultînd, pierduţi pe gîndurl Al apei plîns tânguitor. In păru-ţî negru n’o mal cerne Ale el fragede lumini Şi farrmce n’o mal resfrînge In ochii t&I adîncl, senini. Cînd mă gîndesc că, poate, mîine Pe groapa-mî tristă şi pustie Câdea-vor frunzele gonite De-a toamnei aspră vijelie, Atunci iubirea noastră-ml pare Un cînt străin, îndepărtat, Ce-a răsunat, numai o clipă, In sufletu-mi îndurerat! Cosii. j OFOBMAŢH Aniversarea naştern Principelui RomînieT Credem a şti, că A. S. R. Principele Ferdinand va primi astăzi, cu ocaziunea aniversarei naşterei Sale, consiliul de miniştri, care’l va presinta felicitările guvernului. Starea Alteţei Sale Regale este satisfăcătoare. Convalescenţa progresează treptat. Astă-zi, a 32 aniversare a naşterei A. S. R. Principelui Ferdinand, s’au luat dispoziţiuni a se celebra un Te-Deum şi la Mitropolie. La acest Te-Deum, care va începe la orele 10 jum., se vor înălţa rugăciuni de mulţumire pentru deplina însănătoşire a Principelui Regal Toţi înalţii demnitari ai Statului aii fost invitaţi a asista la ceremonia de la Mitropolie. Aflăm că colectiviştii de la Voinţa Naţtonală jubiliează de înfrîngerea au jjelianiştilor de la Piteşti. v Dinşil aâ şi început a spune că aure Ijaniştil nu ad nici un contigent în ţară ceea-ce susţine şi patronul Voinţei, d. Cantacuzino. De alta parte, aflăm asemenea că cel FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» MIE d’ACHOME COPILUL PRĂPASTIEI Dar, pentru ca sft fii şi mal pierdută pentru not, de cit a fost pentru tine acela pe eare l’al azvlrlit pe pămtnt, toate borfcle In cari l’al înfăşurat vor dispărea. Şi era gata să sâvlrşeasca această rezo-luţiune. cînd se ridică de o dată. O stranie şi dureroasă idee II străbătu spiritul. — Cu toate astea, Îşi zicea el, dacă, clnd copilul va fi mare, cînd va fi In stare să judece, să raţioneze lî va fi ruşine să fie fiul unul ptrlit ca mine ? Daca va roşi de Mar< quart, din a cărui pline s’a hrănit ? şi daca vislnd să facă parte din cercul oamenilor bogaţi, cum, după ce 11 voiO fi spus că are In vine sli-ge nobil, aş putea să-I o probez, dacă nu void păstră aceste lucruri ? Da! trebue si ascunz, dar nu să ard tru-soul lui bogat, căci dacă mal tlrzifl, 11 va veni pofta sa despreţuiascâ pe Macquart, trebue neapărat să-I pot spune: — Iacă ţi blazonul, ştrengaruie, cu aceasta daută-ţl pe cel ce te-ad adus pe lume, efl, ţi-o mărturisesc, nu-ţi sunt nimic 1... Si apropie de pat, şi apropiindu şl Încet boz ie de măuuşiţile copilului, le sărută Încet şi cu sfială de a nu-1 deştepta şi 11 zise încet: de la Drapetul aO fost râd impresionaţi de căderea d lor C. Ratescu şi Micescu de la consiliul judeţian, pentru că el asiguraseră că ad situaţia din Argeş. După serbarea aniversărel naşterei Reginei Wilhemina, a Ţârilor de Jos, care va avea loc In ziua de 19 August curent, d. baron de Gever-q ministrul Oiandel, va pleca In străinătate In virtutea unul concediu de două luni. D. M. Appel, consulul Olandei, va fi însărcinat cu afacerile legaţiunel pe tot Umpul lipsei din ţară a d-lul baron de Gevers. Astă-zl miniştrii se vor Întruni tn consilia, sub preşedenţia d-lul Dimitrie Sturdza, primul ministru. Consiliul se va ţine la Sinaia In locuinţa primului ministru. ■ # Ni se asigură că inginerul şef al judeţului Vlaşca, anume d. Ionescu, ,va fi In cu-ră»d sacrificat. Prefectul ar imputa inginerului moliciune In atribuţiumle sale. D. L-t.-colonel Mmoliu, inspectorul general al jandarmeriei rurale, s’a Întors In capitală, venind din inspecţie. Concursul pentru obţinerea gradului de oficiant superior în direcţiunea generală a poştelor şi telegrafelor, s’a terminat Stmbătă. înaintările în corpul telegrafo-poştal se vor face probabil pe ziua de 1 Sep-tembre. La 27 Iulie am relatat un fapt brutal, degradator pentru un ofiţer superior, săvtr-şit la 14 lulin de către d. Maior Marian din geniâ, fapt a cărui victimă ad fost 15 soldaţi ; ceream anchetă, stabilirea răspunderilor şi pedepsirea vinovaţilor — dacă sunt. Cercetând In urmă, am aflat că la ministerul de ră*boid se agilă chiar ideea unei anchete In acest sens. Dar, de la scena regretabilă petrecuta la Gropenl şi până astă zl, a trecut aproape o lună şi nu seim nici dacă cercetarea s’a făcut, nici dacă s’a luat vre-o măsură In această privinţa. Ceva lumină In acestă afacere, a cărei prim act s’a petrecut ziua ,n amiaza mare, la lumina soarelui, n’ar strica. Se vorbeşte că d. Titi Schina, primarul oraşului Constanţa, vrea să încheie un contract pe termen de 40 de ani cu d. Adrien Hallier, antreprenorul portului Constanţa pentru următoarele înfrumuseţări ale oraşului: a) Des hidere de bulevarde ; b) Grădina Semiramizilor; c) Aqueducuri; d) Luminăţie electrică. Pentru toate aceste lucrări d, Hallier va pune un capital de zece milioane de lei şi primăria se obligă a-i plăti timp de 40 de ani 5 la sută după acest capital. In Capitală s’a lansat un apel iscălit de mal mulţi cetăţeni, prin care invită toate inimele pioase şi cu sentimente creştineşti să ia parte la punerea pietrei’ fundamentale a bisericel «Sfânta Treime», ce se va construi in câmpul Teilor. . Serviciul divin va fi oficiat in ziua de 17 August, orele 11 a. m. de P. S, Archiereul Nifon Ploeşteanu, vicarul Mitropoliei, împreună cu Clerul din acea suburbie. D. Nicolau, prefectul judeţului Muscel, a auzit ci atunci cînd pleacă lumea la bă îşi scoate fie-care cîte un paşaport. Plecînc şi d-sa la... Govora, a dat petiţie în regulă directorului prefectureî, cerînd paşaport. Oarece* nu ştia d. prefect : că al aevoe de paşapOit cînd mergi în ţară străină, orî-că Govora este în Romînia ? Şi daca are aşa mare dragoste de paşa Nu, nu-I aşa ? mititelule, nici o dată nu-rol vel spuue că ed nu sunt nimic pentru tine. Nici nu voesc să cred ast-fel de lucruri, aceasta m’ar Împiedica sâ-ţl dad inima mea, a căra! existenţă abia o dovedii acum. Nădăjduesc chiar că mă vel iubi mal presus de cit pe orl-care altul pe lume. Să punem dar să se usuce toate aceste clrpe şi să le ascundem ast-fel ca nimeni nici chiar Magdalena să nu le afle. După ce isprăvi această lucrare, se culcă In pat lingă copil şi pentru ca să-l încălzească 11 ţinea picioruşele lipite de pieptul săd. La revărsatul zorilor, Ştefan plecă tncre-diuţînd copilul Magdalinel. III Cum Îşi petrecu MacquartDumineca Duminica sosi şi Ştefan plecă de acasă tot aşa de dimineaţă ca de obieeifi. El se îndreptă spre carnieră, unde ajun-gind bătu cu putere In poartă striglnd : — El, ce draeu J Soarele vă este oare duşman, de nu voiţi sa’l ziceţi bunâ-ziua. îngrijitorul Îşi vîrl nasul pe o mică crăpătura zârind pe Ş'efan U răspunse : ____ Stal cA ţj deschid voinice} dar de dimineaţă te scoţi ,Se vede că al să ml şpuî ceva grabnic ca vil aşa cu noaptea In cap- , , — Nu tocmai aşa grabnic, *,?r ştii. clnd e vorba ca un lucru sft se facă e ^al bine sâ Începi de odată; alt-fel eşti sigur c* sflrşi mal curlnd. — Tu eşti din aceia cari pu vrei să-ţi perzl vremea In zadar. — Dar nici nu voiesc sft risipesc pe al altora, replică pe data Mai.quart. — Aide vorbeşte; te ascult. joarte, n’ar putea d. Fercchide să-I dea unul de la prefectură. Agenţia Romtnă nu ne’a transmis a-searâ despre sosirea d-lul Felix Faure a Petersburg de cât următoarea telegramă foarte laconică: Cronatad, 11 August. D- Felix Faure, preşedintele republi-cei franceze, a sosit azi dimineaţă la orele 11 şi jumetate.‘ Ni se comunică de corespondentul nostru din Ploeşti că se fac mari stăruinţe şi chtar presiuni pentru liberarea pe cau-j Hune a bancherului Ergas, implicat în fraudele ce s’aii constatat la fabrica sa de spirt. Curtea de apel din Capitală va avea a se pronunţa în curând asupra aceleiaşi cereri. Anunţăm cu părere de răd moartea mult regretatului inginer d. George Rain, socrul d-lul Petru Vulcan. Aceasta spre Incuuoştiinţarea rudelor din Craiova cât şi amicilor, cari nu vor fi ştiind despre moartea bunului lor prieten. Astă primă-vară, văzlnd tntr’o zi două doamne preumbltndu-se intr’o trăsură de ale primăriei, am întrebat la ce servind sunt ele afeetate; am rămas însft fără răspuns. Acum ni se atrage aproape zilnic atenţiunea asupra faptului că consilierii inal mult sad mal puţin delegaţi ne preumblă necontenit, el şi prietenii lor, cu caii şi trăsurile primăriei. Noi Înşine am văzut pe d. loco-ţiitor de primar G. Bursan, nu veuiud din inspecţie, ci preumbllndu-se la şoş-a, noaptea cu trăsura primăriei. Un contribuabil, cu care ne aflam, a făcut observaţiunea că ar fi mult mal folositor penhu cetăţeni, cu banii cărora s’ad cumpărat şi se întreţin caii primăriei, ca animalele inhămate la acea trăsură să tragă o saca ce ar stropi clte-va strade, servicid care se face încă tntr’un mod insuficient. Găsim că contribuabilul are dreptate. Starea de asedift din Sişeştî (După clericalul Maghyar Aluna din Budapesta) Din ziua de Sf. Petru şi Pavel comuna Sişeştî din Maramureş se află într'o adevărată stare de asediu. In această zi, urmîrd să se împartă premiile şcolare, părintele Dr. Vasile Lucaci, în înţelegere cu fruntaşii din sat, au proiectat să organizeze o petrecere populară pentru înfrumuseţarea bisercei şi pentru îmbogăţirea bibliotecei populare. Mii de ţărani şi fruntaşi romtnl din comitatele Satu mare şi Sălaj au venit să participe la această serbare populară, care urma să se deschidă prin un Te deum. Dar abia a intrat părintele Dr. V. Lu-sad în biserică. 80 de jandarmi înarmaţi aii somat mulţimea adunară pe platoul din faţa bisericeî. să se împrăştie. Mulţimea protestând in contra acestei başibuzucii, jandarmii aii risipit’o cu forţa şi nimeni,, nici chiar credincioşii din Sişeşti n’au fost lăsaţi să intre în biserică şi să asiste la serviciul divin. * v De atunci şi pînă azi 80 de jandarmi stau în permanenţă in comuna Sişeşti şi în cătunele Unguraşl şi Dăneşti. De la sf. Petru şi pînă azi biserica a fost închisă dinaintea credincioşilor şi afară de părintele dr. V. Lucaciu şi de slujitori, nimeni nu e lăsat să intre în biserica înconjurată de jandarmi. Părintele dr. V. Lucaciu împreună cu credincioşii romtnl au protestat la episcopia romînă unită din Gherla şi la Mitro poli< din Blaj, dar fără nici un rezultat. Săptămîna trecută o delegaţie de 12 o credincioşilor a fost la Budapesta şi prin intervenţia deputatului cercului electoral, d. Iosif Lăng, au fost primiţi la ministrul de interne. Ministrul a declarat că nu va revoca măsurile luate pînă cînd romînii nu vor da garanţii serioase, că se vor lepăda de părintele dr. V. Lucaciu. * * * e vorba să se organizeze un mare pelerinaj. Guvernul unguresc, — spune clericarul Magyar Allam temindu-se de oare cari demonstraţii naţionale ale ţăranilor romîni, a trimes încă 80 de jandarmi, adică in total 160 jandarmi la Şişeşti ca să împrăştie mulţimea. Pe de altă parte romînii sunt hotărlţi să trimeată o delegaţie la Papa de la Roma ca să proteste în contra guvernului maghiar, care de o lună şi jumătate ţine închisă biserica din Şişeşti. Şi dacă Papa nu le va da satisfacţie, atunci credincioşii din Şişeşti şi din cătunele Dăueştl şi Unguraşi sunt hotărîţi a trece la ortodoxism. Deocamdată sunt mari temeri ca nu cum va să se producă vărsări de singe la Şişeşti în ziua de Sf. Maria. Acum. în ziua de Sf. Maria, urmind să se serbeze hramul bisericei din Şişeşti, — Nu voesc să mal lucrez cu ziua, zise Ştefan. — Şi pentru «e md rog? Întrebă bătrl-nul Curcan. —- Fiind că nu câştig destul, — Nu câştigi destul?., te-al făcut atlt de fometos, că acum ţi se par dumicaţii mici ? — Asta nul treaba dumitale, stăpâne Laribead, asta mă priveşte pe mine. — Ba md iartă, mă priveşte şi pe mine puţintel, căci dacă tu lucrezi, ed plătesc. — Nu vread efl săştiti de lucrurile astea. — Cum ? acum uu mal am nici voe să *ml apăr interesele mele, exclamă stăpânul, — Sâ sflrşim o dată, rdspunse Ştefan, nu voi să mal lucrez cu ziua; vrei sâ-ml dai cu bucata? — Şi pentru ce ? — Asta nu-I treaba dumitale, spunem daca vrei ori nu şi isprăveşte. — Dar voi să ştiti, ed... — Nimic ! — Ah! furisitule cât Îmi pare de răd că te-am scos din spital. — Trebuia sa md laşi acolo. — Altă data !.. stid ed. — Aşa dar, taică Laribead, să vorbim de alt-ceva; — vrei ori nu sâ-ml dai de lucru cu bucata ? — Să mal md gândesc ; trebue să fac socoteala. — Despre mine socoleala-1 făcută, reluă pa (ţatfl Ştefanefl cer zece lei pe bucată şi-ţi voi# regula totul cu atlta grija că nu vel mal avea altă treabă de cit sa-ţl vinzi marfa. — Şi nu vrei să mal iaşi nimic ? Întrebă bauiMMl Carcan. — Nici $ para. — Aliţncl bâeie dute şi te plimbă. — Void pleca pe dată ce-mi vel achita realul pe săptămîna din urmă. www.dacoromanica.ro Sinuciderea din str. Pitar Moşu Aseară pe la orele opt si jumdtate, Împrejurimile străzel Pitar-Moşu, ad fost viu mişcate de o sinucidere Intlmplatâ In următoarele stranii circumstanţe: Iu strada Pitar-Moşu, la No. 6, se înalţă nişte case mari şi frumoase, cu o curte plină de verdeaţă, al căror proprietar este d. Ştefânescu, cunoscutul profesor de muzică, acum aflător In vilegiatură. Aseară, pe la orele opt, un tinăr Îmbrăcat milităreşte vine în curtea caselor numite şi spune servitoarei, In grija căreia este lasată casa, că fiul d-nel Ştefânescu, (fid din prima căsătorie) va vem la curlnd şi sâ caute a-1 impedica de a se da la vre’un act disperat, după cum pare dispus. In acelaş timp intră lu curte şi un sergent de gardişti prevenit tot In acelaş scop. Peste vr’o jumătate de c«as de la pleca-carea militarului vine un tinăr foarte trist şi Întreba de d-na Ştefânescu. Pe clnd sergentul de strada, stetea In umbra porţel, servitoarea dădu lămuririle cerute. Ttnărul apoi, cerlnd să vază reparaţiunile făcute In interiorul caselor, intră in antret, dimpreună^cu servitoarea unde, fără de veste scoţtnd un revolver, îşi trase un foc In partea stingă a pieptului. Nenorocitul căzu pe pachet, cu un gemăt înfiorător, pe clnd servitoarea lnspâimtutatâ aleargă să dea alarma. Peste puţin veni şi comisarul secţiei respective dimpreună cu doctorul, cari transportară la spilal corpul Încă vid al nenorocitului ce se vâita oribil. Nenorocitul se numea Ion Gavala, era telegrafist şi avea numai opt-spre-zece ani. Cauzele cari 1-ad Împins la acest dureros sttrşit, piuă acum sunt necunoscute. La ediţia III amănunte. —— 1 ———■■ ' — xsootrxti D. George Al. Roşianu, sub şef contabil la direcţia Monitorului, s’a logodit cu d-ra Zoe Paulescn. ,% Societatea «Fraţilor Romtnl» de ajutor reciproc va da Duminică 17 August, cu ocasiunea a l-a aniversare, o Mare Serbare de vară In fosta grădină «Casino» diu strada Academiei. ŞTIRI MARUXTE * Societatea «Rtnduniea» posedlnd mal multe obiecte de casă, a organizat o loterie, toate biletele fiind clştigătoare. In strada Colrocenl No. 11 persoanele cu numerile clştigătoare pot sâ-şl primească obiectele In fie-care Duminică. Biletele nevlndute se găsesc, — prea pu ţine,—-la tutungeriile de sub hotel Continental şi din Pasajul Vilacros. * Contra notarului primăriei comunei Ad-jud, un oare care Vasiliu, primim pllngerl că e de o obrăsnicie revoltătoare. D. prefect Slâveseu ar face bine ca din clnd In clnd să-şi vadă funcţionarii, cari trebuesc puşi cu botul pe labp. * D-nil Victor Iosif şi Petre Bărbuneanu ad obţinut clte un concedid de cinci ani de la ministerul de răsboid pentru a urma cursurile şcoalel navale din Fiume. Tot timpul studiului, ministerul de răsboid le va da o bursă de clte 200 lei lunar. * D. Anghel Saligny, directorul general al C. F. R., s’a lnlors astă-zl In Capitală, venind de la Carlsbad. Peste dte va zile d-sa va pleca la Constanţa, Bătrlnul numără In mina lui Ştefau, banii ce 1 datora pe lucru. — Aşa dar, e lucru hotărlt ? — Ce? întrebă Ştefan. — Nu vrei să mal lucrezi cu ziua? — Cu ziua ? Nici o dată. — Şi Iţi ţii preţul d’adineaorl ? — Ţi am mal spus odată. — Mal lasă trei franci şi ne am învoit. — Nici o para, taică Laribeau. — Nu eşti de loc recunoscător Macquart ? — Nu m’al crescut d-ta casă fid virtuos, — Aşa dar te duci? Întrebă bătrlnul Carcan, — Chiar acum. — Şi nu-ţl oare răd ? — ...Pară răd?... nu ştid ce-I aia. Laribeau se lnspăimlntă de ucenicul săă. Straniile grajduri pe cari cititorii noştri! le cunosc, erad înţesate. Bătrlnul Carcan, avea trebuinţă de Macquart, şi nu voia să-l lase să plece. — Să vil mtine ptnă'ln ziuă, zăpăcitule !.., nebunule!.,. ingratele, II zise lu sfirşit bătrlnul Carcan. — Mă Însărcinez să te scol ed din somn. Te tnsări iuezi! te însărcinezi! murmură printre dinţi bătrlnul. — Acum, noapte bună stăplne, am altceva mal bun de făcut de cit să-ţt ţiu discursuri. Ştefan se întoarse într’o clipă în oraş. Magdalena, după ce maturase bine odaia tlnârulul, făcuse focul şi luaiutea lui işl gătea copilaşul. Şiefan des< hise Încet uşa. De clnd locuinţa Iul era ocupată şi de copilul găsit, vorbea foarte încet şi mergea cu cea mal mare precauţiune ca să nu facă zgomot. Ştefan luă uu scăunel şi se aşeză Ungă Conflictul ceho-german (prin fir telegrafic) Asch (Boemia), 11 August. Guvernul a oprit să se facă întrunirea germanilor, care trebuia să se ţină eri. Un număr oare-care de participanţi au plecat atunci dincolo de graniţa germană, în satul Wildeman (in Bavaria), de unde îi respinseră autorităţile bavareze. In urmă se întoarseră la Asch şi aci doi funcţionari ai prefecturii fură uşor răniţi. Aducîndu-se o trupă de soldaţi, a-oeştia ad fost primiţi în strigătele po-pulaţiunel. S’ad făcut mal multe arestări. La dmift-spre-zece din noapte ordinea se restabilise. Pilsen (Boemia) lt August. In unna unor certe dintre studenţii evrei, nemţi, cehi şi după nişte ex ese ale popu’aţiunei, trupele au trebuit să ocupe oraşul. S’au fă-,ut multe arestări. Ad fost rănite grav trei persoane, una mal uşor. D. Faure în Rusia Sosirea la CroDHtndt Cronstudt, 11 August. D. Felix Faure, preşedinte al Republicei franceze, a sosit azi uimineaţu, la ora anu-spre zece şi jumătate. Imediat Marele Duce Alexie s’a dus de la vaporul Alexandria la vasul Pothuau, spre a lua pe d. Faure. Acesta purta frac şi marele cordon St. Andreiu. In momentul cînd d. Faure soseşte pe Alexandria şi pe cînd Preşedintele şi Ţarul se salută, se înalţă stindardul rusesc şi steagul francez. Alexandria plecă apoi la Peterhof. Timpul e noros. Aclam&rlle pnbllcnlnl D. Faure mergînd de la Polhnau pe Alexandria un public numeros îl aclamă şi mai mtiUe corăbii particulare îl escortară. Pe Alexandria muzica intonă Mar-silieza Ţarul şi d. Felix Faure se îmbrăţişară de două ori. Sosirea la Peterhof Alexandria, pe care se aflau Ţarul, d. Faure, Marele Duce Alexis, contele Mu-ravierv şi d. Hanotaux, a sosit la Peterhof la arniazi şi a fost salutată cu o salvă de 31 lovituri de tun. D. Faure strînse mînile Marilor Duci Vladimir şi Constantin. Cortegiul plecă la palat tn trăsură. Pe tot parcursul, mulţimea strigă urale entuziaste şi doamnele aruncau cu flori. Vizita Ţarinei.— Dejunul D. Felix Faure a făcut o vizită Ţarinei. Apoi a avut loc un dejun în sala albă a palatului mare. Erau de faţă 34 persoane, printre cari Ţarul, d. Faure şi Ducii mari. După dejun, d. Faure făcu o vizită membrilor familiei imperiale. Presa Paris, 11 August. Le Temps spune că Franţa şi Rusia, a-sigurînd inviolabilitatea graniţelor, dau o bază puternică păcei lumei. Debats constată că legăturile dintre Franţa şi Rusia au fost îmbunătăţite în toate privinţele prin alianţa acestor două ţări. Liberte constaiă cu plăcere că unanimitatea presei streine vede în călătoria d-lui Felix Faure, o nouă garanţie a ideilor de pace. St. Petersburg, 11 August. Jurnalul din Petersburg spune că naţiunea rusească, păstrînd în inima ei amintirea primirei grandioase făcute acum un an perechei imperiale la Paris, salută călduros pe d. Faure şt recunoaşte în vizita aceasta o nouă confirmare a unirei celor două popoare, cari îşi urmează desvolta-rea prin căi pacinice. Oraşul St. Petersburg, pavoazlnd cu so- acela pe care Magdalena spăla şi Îmbrăca copilaşul. Biata fată, găsise iarăşi vremea pentru ca sâ-i confecţioneze o rochiţă albă. întinse mtnile spre copil şi Magdalena i le dădu plină de mîndrie. De dimineaţă Şîefan se glndi că fata asta lşl petrecea tot timpul cu Îngrijirea copilului el o Întrebă atunci de o dată: — Cit clştigi tu, fata mea, In zilele In cari nu’ţl pierzi vremea aci ? — Asia l treaba mea, ră-punse ea repede. — Ah ! e treaba ta, reluă Macquart; fiind că este aşa, atunci să pled numai de cit; mi-ajunge eît te-am văzut! — Ţi «junge, răspunse ea, dar el ?... crezi că pe el Îl plictisesc ? — Nu e vorba de el, dar ed, continuă cu bruscheţă Mai quart, ori unde voi fi, voesc să fiu stăpln. Nu l trebui mult timp Magdalenel ca sâ judece pe acest om violent şi cu mlnia ca fulgerul, pentru a vedea că greşise şi căzlnd In genunchi Înaintea lui, II spuse : — Iartâ-me Ştefane, am vrut să fac pe grozava ; recunosc că am greşit; iartâ-mâ Ştefane, iartă mă. Macquart nu răspunse nimic. Sprtncenele Iul groase şedead tot încruntate, şi înfăţişarea Iul era tot ameninţătoare. Tlnăra fată reluă din nod : Ştefane iartă-mă şi te rog nu mă desparţi de copil. - Ce clştigi pe zi, clnd nu-ţl pierzi vremea aci ? repeta Macquart cu o voce din ce In ce mal poruncitoare. — Ce clştig? foarte puţin; lucrlnd ziua întreagă reuşesc, să adun 70 plnă la 80 de bani pe zi. răspunse Magdalena. — Ed lţl voi da uu lefl. reluă Macquart, rididnd copilul In braţe şi sărulludu-l cu poftă şi diu toată inima de sus plnă jos. (Va urma). lemnitate. primeşte tn sentimentele cele mol sincere, pe şeful venerat al unei naţiuni mari amice. DIVERSE DIN OAP11ALA Teatral de scandal.—Zilnic piimim re-clamhţiuol asupra scandalurilor cari se petrec in serile de reprezentaţiune In gradina Jigniţa, proprietatea Lieblic. Directorul teatrului, in ariditatea lui de a ctş-tiga cit se poate mal mult, vinde cu mult mal multe bilete de rit are lo-uri in g'ădiuă, ast. fel ra in timpul reprtzentaţiunil sunt de obi-ceiG cf'e 2 şi 3 persoane care se cearta pe ace-laş scaun. Ceea ce este şi mal scandalos, este fap'ul că cu toate aceste se* ndalurl, comisarul seeţiunel, eare are loja lui rezervata, priveşte cu stnge rece şi nu se amesteca cil uşi de puţin ca şi cum l’ar privi pe dinsul. Ar trebui ca d. prefect al poliţiei să ia masuri. Strivit de nn mal.— Asta-zl, pe la orele 5 ju ii. s’a g«sit in faţa penitenciarului Văcăreşti, individul C re'* Mec Iu vtrstă de 52 de . ani, muncitor din atr hi vedea cu duzi, aproape I îngr pat de vio de un mai, de unde nenoroci j tul se dusece sa -costi pflmiol galben pentru [ casă şi care se sui pase peste dineul. Scos de sub pannnt ru multă greutate, cu figura plma de slnge, cu pieptul strivit şt cu picioarele frtnte, nenorocitul a fost transportat la siritalul Hrlncoveueasa, uisdr starea lai este considerată ca despere*« ălnnclderesdln «tirada Pltnrl(eşt>< -5 oui h iu An nn te.—Cu privire ia simici-d cos tiparului telegrafist Ion Gavala, am mal cules urmflto»relef d«>a«si»8*js; otfpfi rum uşor se priiea nanui. dragostea a fost motivul acestei sinucideri. Transportat a-searâ la spitalul Colţea, In prada celor mal vil dureri, nenorocitul tlnar Începuse deja sa regrete primul moment de zăpăceala In care căutase să s > omoare şi vftitlndu-se ruga pe toţ* din jurul Iul sfi-I scape viaţa. Starea Iul Insă este destul de grava, cu toate că glonţul nu a atins nici un organ vital. Medicii i-aO ordonat o perfecta linişte, lmpie-diclndu-i de a vorbi. Asupra lui Gavala s’atl găsit o scrisoare sigilata adresata unei anume Elena Popescu din strada Fin*Inel şi mal multe concepte de scrisoare in cari cuvintele dragoste, amor şi iubire eraQ presărate cu profuriune. Cu toate că starea sinucisului este gravă, se speră Insă că el va scăpa cu viaţă. DIN IADA Incendiul de Ia Deraca. — Citim In Evenimentul ca fabrica de spirt, magaziile eu spirt, cognac şi rum, moara de aburi, grajduri de bol şi atenanţele, proprietatea d-luţ H. de Burbure, după moşia Dersca, jud. DorohoiG, se afla in flăcări.—AO ars şi clte-va case In sat. Pagubele sunt enorme. Fnrt.—Ni se comunică din Iaşi că alaltă-erl no’pte o bandă de hoţi s’ail introdus In brutăria d-lul Cristea Vardic din strada Cismăriel 31, pe o fereastră a camerei din dosul brutăriei. Hoţii profilind de faptul că personalul brutăriei se afla in camora din faţă, aO luat cheile unul siptt din sertarul unui dulap şi desrhi-zindu-l, aQ furat suma de 1162 lei şi un ceasornic de argint ai proprietarului brutăriei. Poliţia a luat măsuri de urmărire. Ar fi prin urmare prudent de a profita de ele, edei o meţiune este de prevAsut, tndntă ce consumul Europei va fi Lniştit prin ofertele produselor indigene. Se crede că e'e st vor înmulţi In luna viitoare, căci preţurile sunt favorabile, fi cultura va vinde. Piaţa Br&ilei Se cotează. ana. Lb. «0-«a l. m. (pr.ţ. ptft. p«n. Cng.)fr 17'/,-18.-şt. ’ * 68-60 - a»/o oorparl - 10'/,—10.- » ’ ► BT —68 ► . 4>/. . . IV/,-Wf, . * ► 54-6ed.qut.4°» . .18 —14— . * * SO-63 . . 4>/« ► . H»/,-UVt ► Secară susţinută In urcare. Ploile In Germania au deteriorat qualităţile. Marfă sănătoasă este căutată spre amestecare. Rusia a redus ofertele. Lb. BO-oa fr. 7*/,—8- Lb. B4-6B fr. *7,-87, flep. Ort susţinut. In amelioraţiuDe. Libre 40-47 dup» f»ţ* ţi c»llt»t« fr. 6. -5.30 » 44-40 . . . , «.30—0.40 ► 48-51 . . . , «.«/,—7.'/, Oreoaică 53—F4 » > vag. » 1250—1450 Ovăe . , , , 975—1100 Fasole » 13.50-15. k Rapiţa negligeată. Francia cumpără de p e-fermţa co za, şi este probabil că In lipsă va cere m»I ttrziO şi răpiţi. Lb. 46-48 inf lei 12.-13.- lb. 50— 53 b. f. 14.V»—167, ţlep. Porumb. In America irumb nu s’a ameliorat; cate chiar mal puţin I tisrArătoare Lipsa de .pleaie se simte. Dacă g temporal ura dia Septeiv vi au va fi defavora- I bilă, «o speră o produ vit ie mijlocie, dar nu | insă !-tit do însemnata ev. a- oa «Jir. .'..‘.C,. Pe piaţa noastră dispun-oiIul fiind susţinut I prea s-iimp *t..,4sese foii cerere. In urma ur-| cărei din America dă aproape 4 conta, porumbul este acum mal căutat, şi in special pentru prtuiâAÎi itppârtAio; O-iman L!br« «0—«8 C ipoalbl) c*m ou fr. 6.(0 «.50 ex-ţl.p: I Libro «3—«8 disponibil cmrut ca fr. 6.60—«.70 rx ţl«p; Li Om t Cclont L’br« »)î—63 dlepoulbll eer-'t ou fr. 7.00—7*/*•i-ţlfrp- I i i i (V,—i v, - unouintlno, 11b. - vagonul » » 875-ljOOO » Jtfeiu : Libre 56 -58 cu fr. 6.70—5.80 ex-«lep; Libre 58—86 ou fr. 6.60—6.60 ex-şlep. Depeşile de azî Serviciul „Agenţiei Bomîne* . • Sofia, li August. Agenţia Balcanică vesteşte că Mir des-minte în mod categoric că d. Stoilow a avut la Constantinopol o convorbire cu un înalt personagiii din Ungaria. Acelaş ziar declară că toate publicaţiile ziarelor ungare şi austriace despre această convorbire, sunt o simplă invenţiune. Constantinopol, 11 August. Printr’o iradea s’a ertat 22 mahomedani condamnaţi la moarte de co-misiunea de anchetă asupra turbură-rilor din Tokafj li s’a schimbat pedeapsa în închisoare perpetuă. S’a confirmat condamnarea altor patru-zeci şi patru. Cel mat mulţi prizonieri vor fi internaţi la Tripoli8. ULTIME INFORMATIUNI DIN STREINA TA TE Teribilă exploziune.—O teribila explo-ziune s’a produs zilele trecute in oraşul G'as-cow. 9000 hectolitre de ulei mineral luînd foc, aO produs o exploziune de o putere extraordinara. t.Iţl-va lucrăîorl att fost. aruncaţi In aer şi omoriţl pe loc. AiţI zece sunt însă grav răniţi. Din dramele geloziei. —O teribila dramă s’a petrecut acum cite-va zile In foburgul Saint Denis, dm Paris. D şi d-na Paguourd, fabricanţi de jeurj, locuiau de vre-un an şi jumătate in cea mal perfectă linişte, cind d-na Pagnourd începu să-I facă diferite scene de gelozie. 1 In cursul unei violente discuţiunl, d-na Pagnourd înfuriată peste măsură, se asvirli pe fereastră, de la al treilea etaj, jos in stradă. Un lucrător al fabricel a cercat să o prindă in căderea sa de sus. dar i a fost imposibil. Alit de râU a căzut, tn cit capul a fost făcut în bucăţi. De abia respirind, a fost transportată la spitalul Lanborsiâre. Buletin agricol Speculaţtunile Săptămfna trecută s’a Încheiat cu o urcare de 16’/, c. in America Disponibilul la New York a ajuns la 110 c. Ei era Simbăta trecuta ta 93>/«, A- eastă urcare precipitată de cite 5şi 7 eents pe zi. nu poate fi alt-fel explicată de cit prin jo-uri şi manopere de burse. Suntem la sfîrşitu! lunel şi prin urmare la epoca lichidaţiunel. Speculaţi unea la urcare a-jutală de o cerere regulată din partea consu-uiaţiunil va dobori partea adversă care a vin-dut pe desrhis, şi o va foiţa a se acoperi cu pagube simţitoare. Starea recoltei Schimbări însemnate spre râtl, nu vedem In starea recoltelor din Europa. Deficitul din Franţia, din Italia şi din Ungaria e-te deja cunoscut. De 3 săptâmlnl timpul favorizează recolta In Anglia, care promite de a fi aproape tot atit de maro ca şi tn anul trecut. Din Rusia ştiri positive lipesc. Nn se poate încă cunoaşte care va fi producţ uuea acestei ţări, şi prin urmare cantitatea ce va putea dispune pentru export. Tot atît de necunoscut este şi stoekul de mărfuri vechi In interiorul ţărel. Se crede Insă că el este destul de Însemnat. In ziua de 1 (13 Iulie disponibilul vizibil era în porturile ruseşti de: Grlă h. 3.760,000 în 1097, contra h. 3.300,000 în 1896. Secară. h. 1,867.000 »■ *• t > 3,300.000 ► ► Ort. p 1,680.000 >■ ► e r 970,000 r e t*orumb. r 850,000 p * p * 415,000 * p In Statele-Unite şi In Canada situaţiunea este favorabilă şi in ameliorare. Tot asemenea in Argentina şi in Indii. Comerţul de grtne Graţie amelioraţiuuel din America transac-ţiunile s’aii putut nivela, cişiigiud chiar un avans de f. 1 ’/<— !■/, de hectolitiu. Exportul cumpără acum ; transacţiunile ah devenit mal însemnate, şi ar li chiar active, dacă n’ar lipsi marfă disponibilă. In circumstanţe atit de excitate este foarte dificil de a prevedea cere va fi viitorul, Ne mărginim numai a constata că preţurile sunt astăzi remuuerătoare, şi compensează in parte pagubele suferite de cultură Aniversarea naştere! A. S. R. Principelui Ferdinand Astăei de dimineaţă la orele lOjum.s’a oficiat un Tc-deum la Mitropolie pentru a 32 aniversare a nascerei A. S. Prinţului Ferdinand. Aii asistat la acest Tedeum : d-nii M Ferekyde. general Berendey, miniştrii, d-nii generali Macarovici, Argintoianu, Carcaletzeanu. Vasiliu Năsturel, d-nii Em. Culoglu, Capuţtneanu, D. Ghica, Filiti secretari generali ai ministerelor de finanţe, lucrări publice, externe şi justiţie, d. G. Bursan, loc-ţiilor de primar, d Ion Ghica, reprezentind Eforia Spitalelor Civile, d nil coloneii Zahăreanu, Boteanu, Oteteleşeunu, Pontbriant şi alţi ofiţeri superiori precum şi un numeros public. * * * Capitala este decorată cu steaguri. *** Ni se comunică că astă-zi la orele 10 s’a celebrat la Sinaia, la monastire, un Te Deum pentru aniversarea naşterei Principelui Ferdinand. Au asistat la Te-Deiim A. S. Principesa Maria, împreună cu A. S. I. Marea Ducesă de Coburg-Gotha şi Principesa Bea-trice, d. Bim. Sturdza. primul ministru, împreună cu toţi domnii miniştri aflaţi în Sinaia, d. Em. Ghica. ministrul ţârei la Viena, d. loc.-colonel Presan, adjutantul Alteţei Sale, d colonel Priboianu. adjutant regal, d. Ion Kalenderu, administratorul Domeniului Coroanei, consiliul comunei Sinaia, etc. etc. * * * După săvîrşirea Te-Deumulul, d. Dim. Sturdza împreună cu cei-l’alţi doui mi niştri s'au dus la Castelul Foişor unde ai* prezintat Principelui regal felicitările guvernului. * % * Cu aceiaşi ocaziune, un însemnat număr de telegrame au sosit la Sinaia, atit din ţară cit şi din străinătate, felicitind pe A. S. Principele Moştenitor atit pentru a 32 aniversare a naşterei sale, cit şi pentru însănătoşirea Sa. *** Tot corpul diplomatic, aflat în Sinaia, a mers astă-zi la castelul Foişor, spre a se înscrie în registrele ce att fost la dispoziţia publicului. * * * Conform dispoziţiunilor luate, in loate comunele urbane şi rurale s’au săvîrşit asemenea ofiduri divine la cari aii luat parte autorităţile civile şi militare. Consiliul medical al comunei Bucureşti se va întruni astă seară spre a se ocupa eu cestiunl de salubritate a Capitalei şi cu condiţiunile de higienă a diferitelor localuri de meşteşugari unde lucrează un mare număr de lucrători. ’iî* Adevărul a publicat ştirea că *par- chetul de Ilfov a. luat disposiţiunea ca toate scrisorile ca sosesr, la postă pentru samsarii Şapira, Levy, Weintraub şi Griinberg să fle confiscate şi remise d-luI judecător de instrucţie Vasiliu. Această ştire este foarte gravă dacă este adevărată. Ne place a crede insă că parchetul de Ilfov urmărind escrocheriile «bandei negre» n* a recurs la o ast-fel de măsură ilegali şi imorală, transformi»duse el însuşi într’un < cabinet negru*. Aşteptăm lămuriri din partea ministrului de justiţie. In căzut ctnd ştirea confratelui democrat este toartă, facem direct respunzător pe d. Al. Djuvara de nemai pomenita măsură arbitrară luată de parchetul de Ilfov. Un mare număr de funcţionari comunali din ţară, afl făcut cereri Ia rrioiflerul de interne ca,‘pentru regulare* dre.'.’urilor^or-jla pensiune, al, se cumuleze anii crriţl de e! şi !a judeţ, după cum regulam tul de a-piicaţiune a lege! pensiunilor /acţionarilor itl'î^ţ’iKl-şi comunali preved* ,e>'tru ingi Jieril şi conductorii, fnedicii şi veterinarii din serviciile judeţelor şi comunelor. Vapoarele Gherdap şi Basarab ale Regiei Monopolurilor aă plecat In susul Dunării spre Budapesta, remorclnd mal multe şlepuri Încărcate cu o mare cantitate de cereale. Griul romînesc este foarte mult căutat la bursa de cereale din Budapesta. Iarmarocul de la Frumoasa s’a deschis erl. Afluenţa este foarte mare, dar transacţiunile nule. ||La şcoala Veterinară din Bucureşti se fac de clt-va timp cercetări asupra unei maladii a oilor numită Circeagul. Aceste cercetări începute In Dobrogea, unde boala produce mari ravagii, de către d. A. I. Locusteanu directorul şcoalel şi A. Constantineseu şeful serviciului de boale con* tagioase, aii dat ptnă lu prezent rezultate îmbucurătoare, reuşindu-se a se transmite Dentr” p**irw« r**--^1 " rimentată, ia ol sănătoase. Acest rezultat are o importanţă însemnata căci va permite cu «dudui1 astei boale să se facă cu mal n ta> r m viitor, avlndu-se ta ladem’ii . 4 â- bolnave. D. Euger îo- rmiOTttUC la Dw- După cum am anunţat ieri, s’a hot&rlt definitiv numirea sa ca inspector general al Invăţâmlutulul primar pe ziua de l;Sep-tembrie viitor. Pentru a se polei hapul ce d. Ioan urmează să Înghită, s’a decis avansarea şa ca inspector secundar, In locul rămas vacant de la 4 Iulie trecut, priu demisiunea d-lul V. Burlă. Această înlocuire a produs o bună im-presiuue In toate cercurile profesorale. Nu numai prin ignoianţă, dar şi prin lipsa sa de urbanitate, d, Ioan se făcuse imposibil Iu Înaltul post ce 11 Încredinţase d. Mtrzescu. Toţi institutorii cari afi avut a-face cu d-sa, se pllng de procedarea sa bruscă,— am putea spune brutală. Plîngerile afl ajuns plnă Ia urechile ministrului, care a atras In mal multe rin-duri atenţia inspectorului. Singurul sprijin al d-lul Ş. Ioan era şi e Sihleanu. secr«-L general al ' .’•! . i - pUngea ori de clte | ori avea vre-o nemulţumire. Ce v, fa . _ctorul, faţă cu ne- norocirea ce cade a jpra pupilului săfi ? . Jl » i tulind*? oh re mînâ de ajutor, In | sprijinul revendicaţi., ilor sale? lata ceea ce nu putem spune de o cam tfi. Prc*i,’• eveni. Iar cearl ă colectivistă. In urma primire! demişi i'»nnl p: lai din L urtea de Argeş, aflăm < eg consili iul comunal cu ajnloru pi iiuar ni cap, şi-sO înaintat demisiu-nile ministrului de interne. Fostul primar nu este agreat de d. Nae Dimancea, dar se bucură de simpatiile celor-l’a'ţl deputaţi din localitate. Ca şi la Teleorman Insâ Kiriţopolul de la Argeş a fost mal tare.* Direcţia serviciului sanitar a trimis o circulară tuturor medicilor primari de judeţe prin care le atrage atenţia să inspecteze mal cu deamânut cărciumele de la comunele rurale, in care se vinde, In Moldova de sus mal ales, racbiă fal-şificat. Printr’o altă circulară direcţia sanitară atrage atenţia tot medicilor primari asupra modulul cum să face serviciul moşitulul la sate. unde, în unele comune, nu se deosebeşte de loc de cum să făcea acum 30 de ani. Seria scandalurilor nu s’a curmat încă la direcţia generală a poştelor şi tele-g: afelor. După ce a casat în mod arbitrar ultimul concurs, americanul Chiru-Ble-geanu, pentru ca să poată face loc la doui favoriţi al săi, a impus mal multor oficianţi superiori ca să-şi dea de-misiunile. Asta-I curat îndrăzneală americană. Unul din miniştrii cere, prin agenţii săi, unor proprietarii de mine ca să-i dea, în mod indirect, dreptul de exploatare a \minelor ce posed aceştia pe un termen anume fixat. Promitem a reveni cu amănunte interesante asupra acestui gheşeft colectivist. D. inginer Borneanu a descoperit straturi foarte bogate de cărbuni de piatră In comuna BogdăneştI, lîngâ R.-Vilcea, proprietatea unul ţăran moşnean, anume d. Dumitru Niţescu. Minele aă fost luate în arendă pentru exploatare de d. Chr. Zerlendi pe termen de 25 de ani. Clubul colectivist din R.-Sărat a fost desfiinţat din cauză că at a prea puţini membri şi nu se putea plăti nici măcar chiria localului. Mal zilele trecute s’a desfiinţat clubul de la Ploeştl. Pe clnd desfiinţarea clubului din capitală ? Mal mulţi ovrei din Bucureşti, Galaţi, Iaşi şi Botoşani, în frunte cu d. doctor Lippe, afl plecat ieri la Basel, în Elveţia, să participe la congresul ovreesc convocat pentru a discuta ideia reînfiinţării Statului ovreesc în Palestina sad în Africa. D. Arapu, prefectul judeţului Botoşani, a sosit In Capitală pentru a decide pe ministrul de interne să nu aprobe licitaţia ţinută la primăria din Botoşani, pentru construirea condutclor de apă din acel oraş. Ipelul, a 11:■ iaî:'• i • a. :■ ,• piezilor di.. MiticI Gazeta MaetdoaLs .......... — : - j loviştea următoarea •>- j un conflict ce s’a produs în btseruă lo- I cală în cursul serviciului ■ i - agentalarchiereululgrec şi iulie ■ , «De la data pritnirel ordinului din jcu tea i guvernului imperial, prin care ni se coniu- * uica libera permisiune de a citi rointneşte jj In biserică, nu s’a iscat multă vreme , ici un incident. Duminica trecută Insă, pc eh d nn elev George Nace, citea Apostolul, i individ anume Spiru Lift, s’a repezit as ipra elevului, răpindu’l din mtnă Apostolul şi oprind de a tnal citi romlneşte. Romtnil re voltaţl s’afl repezit asupra nenorocitului agent al Archiereulul grec şi l’aă pus la respect In dată. Da aci un scandal, care puţin a lipsit ca să degeneseze într’o bătae stogeroasă. «Romtnil afl protestat la Bitolia ca să li se respecte dreptul lor elştigat de a se ruga în limba materna. Numitul individ, Spiru Liu, a fost citat ezl la Bitolia, unde sperăm că va primi o lecţie bine meritată, pentru ca pe viitor nimeni să nu mal Îndrăznească a nesocoti ordinele guvernului». Bicicliştif şi ordonanţa Poliţiei Un accident, foarte nostim, s’a petrecut erl Intre un biciclist şi un sergent de stradă care voia să aplice măsurile ordonanţei prefectului, relativ la bieicliştl. | Pe strada Tunari, un biciclist mergind cam repede, loveşte şi dă jos pe un ţaran, care, cu toate că fusese anunţat de clopoţelul maşinel, căsca gura ca uu nătărăii te stradă. Trlntit Ia p&mlnt, ţăranul s’a lovit puţin la cap, dar mal mult de spaimă Începe să răcnească cit 11 lua gura. Sergentul de stradă fu pe dată la locul unde se petrecuse delictul. — Dentru ce l’al trlntit, d le ? — Dacâ-I prost şi nu se dă la o parte. — Dar dejee nu i-al sunat de la trei zeci de metri cum spune ordonanţa? — I-am sunat de la o sută, dar el căsca gura aiurea. — Cum de la o sută, clopoţelul ăla mie al d-tale nu se aude nici la 20 de paşi; nu eşti In regulă, să mergi la secţie. — Cum ? nu se aude la 20 de paşi ? Ia dute d-ta, d-le se’gent, la trei zeci de metri şi să sun eti de aci, să vezi nu auzi ? _ Sergentul se execută şi tn acest timp biciclistul încalecă maşina şi o şterge sunliid clop< ţelul. — El, acum auzi ?...adio, d-le sergent! Tablofi ! ! Numirea d-luî E. Meissner Afirmaţiunile „Epocal". — Regulamentul ţcoale-lor nor nale. - Coresp ndenţ.k de la Carl-abad. — D. Meissaar in^p^ctor general primar. — Hapul poleit.—Avanaa-rea (11) d-luî Ioan. Cţnd Epoca afirma acum clt-va timp că ministrul Haret vrea să se cotoroseas<'ă de inspectorul Ştefan C. Ioan, avea perfecta dreptate. Toată lumea a Înţeles lucrul acesta, numai d. Ioan se făcea că nu pricepe lipsa de atenţie şi de consideraţie, pe care i-o arăta ministrul. La numeroasele probe pe cari ziarul nostru le-a dat despre faptul acesta, putem adăogi una nouă. * a • In comuna Oşan (Meglen) din Macedonia s’a inaugurat cu mare solemnitate prima şcoală romînească construită cu cheltuiala locuitorilor. Localul a fost împodobit cu verdeaţă şi cu flori; sala decorată cu portretele Sultanului, al lui Al. Lahovari şi cu al d-lui N. Fleva. După serviciul divin s’a făcut inaugurarea in prezenţa Muliazlmulul Mustufa Effendi. D. institutor Guşu Gaga a ţinut un călduros discurs în dialectul meglino• romin. Iarmarocul de la Roman s’a terminat, nu insă spre mulţumirea negustorilor cari aO participat. Vite aii fost multe, între cari caii foarte mulţi şi frumoşi ;^-dar vinzârile aO fost foarte restrinse, ca la toate tlr-gurile de vile cari au fost In ţară de astă primăvară plnă acum. Fostul ministru Mârzescu însărcinase pe d. Ioan cu facerea unul regulament pentru şeoalele normale de învăţători. De (udată ce a primit ordinal, d. Ioan a început să adune materialul necesar. Ctnd totul a fost gata, d-sa a prezentat d Iul Haret raportul săă. Fără măcar să se uite la dinsul, ministrul a pus pe el rezoluţia: *A se înainta d-lui C Meissner». Şi ast tel, Întreg bagejul pedagogic—adunat de d Ioan—a trecut lu minele fostului inspector general, care a iăcut din el întrebuinţarea ca a crezut... lusă nemerită. *** Din acest moment, soarta d-lul S. Ioan a fost hotâiîtă. D. Haret a şi început tratativele pentru numirea d-lul C. Meissner, ca inspector general al lnvâţâuiinlulu! primar. Tot timpul cit ministrul şcoalelor şi a urmat cura la Carlsbad, a ţinut o vie corespondenţă cu d. Meissner. La reîntoarcerea sa In ţară, d. Haret a chemat telegrafic pe d, Meissner tu Bucureşti. * * % PENSIONAT DE BAEţl it&ţeî 0 •-. aaca Bvangelice din Bueureţtî Nirana Luteranii, 14 J 'torisat de Onorabilul Minister. ''» ni -->1 un an, prof aooala normali df« Instl atorl va pr*i* E 1*k1» o-a. I— III a ţi T»torU IV»a. Mih, Drngotnircmcu, iwnţia: în litera ţl flloiofle, pro- *»»or, ii oh. V—VII », Eniu Băltranu, licenţiat la litere, profet ir, 1. romAaă ou I IV-a. Părintele D. Georgemen, prof. la lioeml «Sf Sava*. 1. at.uA, bt I-IV-a /• Grammay profeaor la lloeal «Bf Sava», 1. latină oii. V-VI1 St, Mihăileanu, profeaor la Iioenl «8f. Sava», 1. elenă. oK V—Vll-a Aug, Scriban% Itoenţiat în ltfc-re, I. *lrnă. ola. III-lV-a. JL, Lereque^ prof la liceul «Mih. Vite*Ml*, 1. franoeeă. 8. I VII *. Gh, Poppy profeaor la ltoeul «MlhaiY teaxul», 1. germani. ■la. V VII a /. PlorUy prof. la Uoeul «Sf. Sara*, Utoria ola. I-III G. V VII» ţlC, DragUf profeaor la Uoeul «Lată-», ăloaofla ole. YI, 1 Vll-a. n E.îOMomia pilit.oă ş* dreptul oii. VII-a. Ai, ignat, a»aolTeat al Fioultăţ:! de ll'eie ai- Bioaretil. fe g*-ll , o!8 I-IV-a, G. ArghiremcUy prof. la Uoeul «Mihal Viteaanl», magmatic l la. I—III, ţi flislog'rffla, cL. I G. Popemcu, prof la gimnaalul «Caatemlr*. matemaiUda, ola. IV—Vll-a. G, Aihananiu. pmf. u Uoeul Mlhal Viteaaul, ao. flaioo- chl- *oe, o s IV, V. VI ». Dr. Marcel ii rând za, p of. la aooala norma:!, ao. na- ta al*, o h II -UI ţi VI- Vll-a. M. Codreanuy ciootjr n med Ină, igi ua ola Vll-a. D. tonemeuy prpfea^r la ho»u) «L *ăr* gi na a «ii ,»a.-ola. I-VI ^ 12. Vianuy absolvent al oonaervatorultU din Viena, mualoa. •‘la I—IV a. Gr, Homanoy abaolvettt dl lomat al acoalel de bellearte din MiUno, deaernoul, a'a X—VI-a. b) CURBUL PRIM iB Ioan C, GalemcUy foat di eotor .e ao >ală primară, claam III ţi I^.a. ’ C. Sărutemeu, baoal&UTrat, cls. I ţi u-a. Benjamin Afoiter, bacalaureat '«el* Lauaane (Elretla) I. f a.-xteaa ţi 1 ge mană * T. Maioremcu ţi I. Jinga, absolvenţi al Conservatorului, p» ntru vioară ţi Q*nt i. D, ioneMcuy p of nor 1. lioenl «L zăr». olmnaa loa. Mrndic ml Institutului: D-rol Al, Thomemcu, prol universitar, mu-no ţ rima•* la ap aiul de oop.l. Ai. Popf 1 cenţi .t tu teologie, su dlr otor. înscrierii» pentru anul şcolar 97/98, se fee cu Începere de la 1 August, orele 9—12 şi 2 & In ţoale zilei -, la eanceiana Institutului, calea Victoriei, 1W>. Bucureşti. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 1 Societatea anonimă a htrtlilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi la urma unei ana* lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mlneşti, in ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus In vlmare In Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura nlrtie de orez de Panama care; Nu tnegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u «onţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romlnştl, ca alte hlrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-Uff. Depozitul g-1 al hlrtiel ntr»hu nţind ANTIBKTIN. HRflr Numeroase scrisori de recu-noştiuţă. Ne avlnd gust se poate da WŞ S beţivului fără ştirea lui. ft-f „A" Pna doHă, trimisa franco, costa 10 lei. l;Ase adresa la farmacia Vultur No. 15, Lugoş, Aus -Ung , Bauat. Depozitul general pentru toată Rnminia la Drngneria Brns Bulevardul Elisabeta AYIS In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, In Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari â t Franţa, ad găsit o moarte crudă, nu pu tem îndestul Îndemna pe onor. public ca să se asigur*» contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so cietatea noastră «PATRf'» oferă avau-tagiul că. In schimbul premiu mi- nim se asigură un c' Aşa de exemplu tieular, ar avea pentru a fi ar' - a ' Fabrica UNIVERSALA DE SOBE ŞI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE i BAI M DUSUBl Sistematice ţS EEUINABE rjjţ __ VEN TI IA Ţii de AER Ventilator e „VOUPEHT" Uşi de Coşuri, cu ehei Ornamente de zinc ABTiCOLE de menagiă BECITOBI Sistematice Bobite de Grădină Jean Klaper BUCUREŞTI ^mnat. un pa *• 1.004 anua DEPOSITUL: Strada CAMPINEANU, No. 13. FABRIGA : Călea V1TAN, No. 19 (staţia Tramwayulul Dudeştl) Se primesc comenzi şi reparaţiunl în această branşe. ăm AVIS IMPORTANT Aduc la cunoştinţa onor public din Capitală şi provincie că am mutat fabricele mele de: Umbrele, Corsete şi Cravate din STRADA GABROVENI No. 47 foi SI’RADA CARO lt Aro. O A (etagiul de sus) FOST DEPOUL D-LUI PRAGEB -LA CESU.. Fiind foarte bina asortat spre a putea satisface ori-ce cerere a onor. pupile, rog să bine-voiaseă a visita Depoul mett unde se va putea convinge ţtât ce soliditatea mărfurilor căt şi preţurile foarte convenabile. Cm distinsă stimă, I. HOSKV/B. Sucursale : Cale» Victoriei No. 8 şl No. 38 şi Str. Şelari No. 22 ATELIER DE L4EATENER1E şi rr.ytn i; consthucţiune mie jfeh ' XJ - Bucureşti. — No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. — Bucureşti Efectuează tot felul de lucrări de fior pentru Binale precum : Orilage Porţi, Balcoane, Uşi, Ferestre, Marchize, Scări, Lămpi, etc. Specialitate : Florărie, Sere, Qrădine de iurnă, Balcoane de fler, etc. etc. Se primesc comande pentru provincie: ---- PREŢURI MODERATE -------------------- t^srorul Principesei de coponăîtejania' p© minerală^,. ' /7~ISL /ji\ v > \9: nepr» sentany generad pentru humm a Vos§ Siebeneicher 24, Strada Smfrdan. 24. Arte Important Se face cunoscut onor. vizita'orl al staţiune! Buşteni, că Hote'ul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă Îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente In condiţiunile cele mal avantaaioase, cu ziua, luna sad sezonul. Restaurantul hotelului se recomandă ou deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi romanească, asortat fiind şi cu vinurile cele mal alese, din viile d-lul Simulescu. Noul antreprenor-Hotel Buşteni. Doctorul M. CODREĂNU 2, Strada Stelea, 2 Consul taţiuni d*la ora 1—3 p, tn. pentru săraci grat'S. Băile Mitraszewschi Strada Poliţiei, No. 4 şl q Cel mal îngrijit şi mai bon STABILIMENT DE Băl de Abur şi de Putină MARE BASIN pentru băl reci în apă filtrată şi iluşl în mijlocul gradinei şi aranjat In modul cel mal frumos. Deschis in toate zilele. Dela 16—11 sunt rezervate pentru dame SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica De la <%trncen( Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se educe la cunoştinţa d-lor detentori de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu clte le) 25 de fie-care, la casa de bancă Iescbek & C-ie, strada Lipscani No 1.________________ La TypograHa EPOCA se află de vîn-tare hîrtie maculatură cu 50 bani ki-logT. tu pachete»!* nît*10 kilograme. r ICI' Tf M IFJLAPI ă fi * IIIVIC Particular i uOL de LI JRĂRI TECHNICE Al’irLbl Ş. PROVINCIE ou*;.nceîe« d-lnl archltect AM MEIEDERU BUCUREŞTI • r :i Semicerc, No 9 (Sfinţii > oevozI-Calea Griviţel) r acere fie PRQEOTE, PLANURI, DE VISE, Antimăsurătoare, TURTISE şi STUDII in Architectură, Inginerie-hidraulică, L;~cirofec~iniGă, Hotărnicie, Agronomie, Silvicultură şi Mine. ■ jdtîii ' erviciul se Însărcinează şi cu executări de ori-ce lucrări noul şi cu reparaţiunl. Dor din Provincie pentru ori-ce Întrebări să bine-voească a însoţi timbrul poştal necesar, pentru a priirai răspunsul dorit. Se trimet la cerere Prospecte şi condiţiunl de plată. Orele de servicii! la «Biuropl Serviciului Teehnio Particular» sunt de la 9—12 a. m. şi de la 3—6 p. m. TEIRICH & O BUCUREŞTI O.—Strada Berzei,—O. INSTALAŢIUNI TELEBRAFlAZ Şi AP Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de ga* Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte.- Biurofi de construcţie. - Export CQGNACI0SEPH ENGRAND AYGOELEME "/C©«BTAC Singurul succesor al casei !• E. Dulary Fondată In 1812 Posedînd viile sale proprii în Breuil, unde distilează propriele sale recolte, este în stare a oferi onor. public cele mal fine şi renumite COGNACURl. Casă cu mare reputaţlune Europeană IN BUTOAIE Cognac ordinar, 48° hect. fr. 100 « fin, 48° « * lf.O « vechili, 47° « * 200 « « superior, 45° « « 3dO « fin champagne. 45° « * 350 « « « vechia 45° * < 500 « « « foarte v. 45° « « 750 « « « din 1858 44° « «1000 « « «din 1840 43° « « 1500 IN 1,1 zi elte 12 sticle de 75 centllitre Cognac O fr. 20 « 1 stea, « 24 « 2 stele, « 36 « fin champagne 3 stele « 48 « « vechia O. P. « 60 » « foarte vechia V. S. 0. « 72 « « extra calitate V. S O P. « 120 6 frnuei In plus pentra lăzi a 24 Jumătăţi de sticle. M. KOHAN Galaţi şi Brăila DEPOSITUL CUŢITELOR DE PÂINE, DE TORTE, DE CARNE, etc. etc. DIN RENUMITELE FABRICI „THE CHOISSY KNIFE C°' DIN AMERICA” CEL MAI UTIL şi PRACTIC CADOU pentru MENAGIU Cereţi numai CUŢITE „CHRISTY” Deposit de Case Englezeşti 99diatw©od9’ Neinvinsibile, Inspargibile şi cele mal sigure contra incendiului Deposit de Cântare Enfj teze sil Centisimale de la 350 kgr. pînă la 2,000 Capacitate Construite de fer şi oţel PREŢURI C0RENTE DUPĂ CERERE SE TRIMIT GRATIS ŞI FRANCO MEDICAMENT PHOSFHATIC CHAMPAGNE DE LAUGERIE & C0MP S4U91UB şi BEIMN Proprietate exclusivă a casei I0SEPH ENGRAND în Angouleme In lăzi a 12 sticle mar! 1. Carte Blanche...frs. 18 II 4. Cuv^e speciale.frs. 30 2. Carte d’Or...... « 21 5. Cuv^e de reserve...... 36 3. Prima calitate.... 24 || 6. Grand vin extra.. 48 Pentru ultimele 4 calităţi, de la No. 3-6, 4 franci In plus pentru lăzi a 24 jumătăţi de butelii. SINGURII REPRESENTANŢI pentru TOATĂ ROMÎNIA A MOItl SO «1 noSES BUCURESCI. - Strada Stravopoleos, 4. — BUGURESCI. DE YIAL VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului in caşurile ae: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia V1AE Lyon, rue Victor Hugo, 14 {i în toate farmaciile. mn =UJ=UJ Apă de noat gasdsă, plăcuta la gust, (ntăritărc, re-constituantă, asimilabilă grafie foefatulul ce conftns tn abundenţă. ufdră, diuretică, dig felia4; prin pre-emfa magnetici, ea cete fi puţin laxatiră. — Persbnele sănitiee o apreciată pentru gustul o8ă mică, gust plâcut. pereţi dar numai Apă minerală de BREAZU care se găseşte la toţi vînzatoril de APE MINERALE din Ţara. I Pfâşitoare şi Cultivatoare Americane Iplanet X r‘ Cel mal bun instrument pentru cultura de ■porumb, cartofi, TUTUN, HAMEI, SFECLE, etc.| Se poate întrebuinţa la mal toate InorSrile de sapă şi prăşit. Lăţimea şi adîncimea lucrului se poate regula uşor Foarte recomaedabilă chiar ţi pentru agricultorul cel mic UNELTE SPECIALE de GRĂDINĂRIE |Tot felul de Maşini Agricole] AGENŢI GENERALI Tip egrafîa „EPOCA" execută ori-ce lucrări atingâtuare de această artă --------------------------------------------[■■IIIHIMIW ...........I. DEPOSITARI WATSON & YOUELLI BUCUREŞTI Strada Academiei, 14. | (Fost Başoa) GALAŢI Strada Portului BRĂILA Strada Regali. Cereff catatogul speriat PIAAET Ir- IULIUS HOLZNER LUGOS INSTALEAZĂ: FABRICI DE cărămizi CUPTORE circulare DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE Pşntru PRODUCŢIUNEA ÎN MASA de CĂRĂMIIfl olIive ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT CAT SE POATE DE MARE Friedrich Wannieck & Co. BRUNA FABRICA de MAŞINÎ TURNATORIE DE FER FURNIStZĂ ca SPECIALITATE: MAŞINÎ PENTRU cărAmidăriî Sistem TH. GROKE VALŢUlii SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT PBEHE DE RÂNĂ ŞI CU ABURI Pentru CĂRĂMIZI, etc. etc. REPRESENTANT PENTRU ROMÂNIA VICTOR LCPESCC BUCUREŞTI. INGINER BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (Lingă miniatural Domeniilor) Societate Rommă de Asigurări Generale B R A I E A Capital Social, lei 3,000,000 deplin rdraaţl.-Fond de organizare 300,000 CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE : Preşedinte, D1HITBIK A. STtRDZA. Vict-pre^edinţl: Alexandru Marghiloman, Atcolae F. PerUa, MKMBRXl CONSILIERI Taebe Anaalaaln, Deputat, mare proprietar, Te* nota O. Anaan, Preşedintele Camerei do Comerolfi, B'i areae! Comandorul Marco Bchno, Dlreotoral io olet&v