aboiahehteie [»•*» la 1 «IM ale fle-rtrel lui fi M plite* W*d »*u» tulite Io BtumrafM la Casa Administraţi»! In judtlt ţi itr&inătat» prin mandat» poştal» Un an In ţar* 80 lei; ln atreinâtat» 50 le! Sas» luni ...15» > » 16» Trei luni . . . 8 » > » 13 , Un număr In streinitat» 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ EPOCA MAEŢI 12 AUGUST 1897 NCMÂROL 10 BA.Nl AimifCIUBILE ln Bucureşti ţi judeţe a» primue numai.la Administraţie In 8trem*tate, direct la aamtmstraUe şi la toate oficiile de publicitate AnuneiurI la pag. IV.......o.30 b. linie. * * * DI.........S.— iei » * » » n..........3.— » » Inserţiile ţi reclamele 3 lei rîndul U ■ unit vechi* S0 bani COMITETUL REVOLUŢIONAR DIN CONSTANTINOPOL E Pil 0 Nil Râsboiul sacru care a i/bucnit între colectivişti apropos de actul de profanare comis de către o parte din el, act care consista In o critică foarte dulce la adresa lui Ionel, fiul marelui bărbat I. Bratianu, confirma odată mal mult, ceea ce noi nu am contenit a zice şi a repeta de la moartea şefului colectivist. De la moartea lui I. Brâtianu afl trecut... ani. El bine, In cursul acestor ani, nici un colectivist d marcă, nu a fost In stare să ca pete atlta prestigiu şi autorii-morala, în cit să se impună p? dulul prin propria sa individual şi meritele sale personale. Ba din contră, toţi, fără excepţie aO scăzut în stima şi consid er J. partidului, toţi aQ dat înapor ; , dza, Statescu şi cel-l-al puie,, să treacă drept eventuali ;accesai. al şefului. Puteau să I aca r,si-fel, bine Înţeles, pen. i cu- noşteau. îndată însă < l ar ea lui I. Bratianu, agh ,U fost nevoiţi să ocup ime, îndată, o repetăm. incapa- citatea şi ;edesN;uic.- or, a tuturor. Asta-? .j•«-*;"î mal face iluzie ase n i;, din fruntaşii colectiv*ş’ ’. '(iei unui nu are cea n tor- il^ saU prestigiu, u :i rrh'cgadat în opinia n ta ţel. j.ct.joiul prim-minis-tea mal bine cu zece Rezultatul ? Un mare, foarte mare zero. Asta-zl partidul J nu mal poate sâ-şl fac'- asupra oamenilor d sinul sau, căci t proape tot;, au fost puşi *nf t... sau proşti, sau i puţin slabi, I* rune că aceste sur ’ c. ile noastre. Nu; a.c Iese şi îl susţin ?’ ta 1 narte dintre colectivişti. . • *n /**» * B/U Recolta grîulut în lume Prodncţlnnea enropeană. — Prodnc-(luneta din America ţi India. — Consnmaţtnnea enropeaui. — Deficit general.— Iui por ta-ţlunile ln Europa. JProduc(iunea europeană Cunoscutul ziar englez Evening Corn Trade List a publicat următoarea eva-luaţiune a recoltei griului în 1897, fată cu ultimii doul ani: . :I •toi, ba chiar cu î In uKfiâi n;rt-.y. nu 1 ma ia în se-i'ius -tec ca n om care trebue inaturat. Stăteau, mal fin de eit Sturdza, a căuta tsă-şj păstreze prestigiul tă-clnd şi wfăclnd. Şi. :asta este o motoria ciod nu al nimici în căpui tâc de cit fumuri şi şertaciune. Djto tenorocire, State alu a fost d-m câu! în când o jvoiţi să vor-beaă^SS irl sa facă ceva. !Şi atunci s’a vâ&it îndată, că este1- o nebunie a compta pe un oni bolnav, UrjAnfat şi veninos. « L venirea colectiviştilor la putere,acum doul ani, mulţi puneau mari speranţe pe Gogu Cautaeu-2ftio. Se spunea la uredie ca lui i’ar Încredinţat, 1. Bratianu pe pati morţel, inelul şefiei. Nu s’aa io ■ iiait doul ani şi iată’l pe Gogu al mstru răsuflat complect, des-coiiderat, mergând pe urmele lui dza, b‘ates< u şi : celor l’alţl. ibemlil pot fi învinuiţi.-de toate venirea lor din ,oG la pu-avut bun: i tacul o irienţa, in* T-u A'.ul în ,a i »’1 , toţi tineri lot i făcând să treacă prin mi* nii? ir pe toţi loc cari pc< wteau. 1 gu Cautar ;. .toicescu, Pa-i-il Lase ar, f^wruiabalm, Poni, Sii i M.'ijy.escu, Budişteanu, Ha* i*et Djuvar» pentru ,i nu vorbi de "âde aceştia, toţi aO fdst în po- ' 8 ’ ’ - ' >i ::> hq saU nu c■ 000 124.700.000 122 670.000 <9 1" :r!UQ . ■■a. . 37 700 000 M7SO'iO > ; »00 - 50L 4 *Z. nia .o*». Iveţi Torc. ' Anglia Total 37.120 0 0 2.175 ««0 1.885.000 4." 745 «no 2 0 OOOif-23 925 OilO 120 9:40 000 23.200 000 3.625 000 37.700 000 1.5515.000 '.740.000 13.050 000 13 775 000 17.400 000 2 107.300(640 12 17.400 000 15 950 000 3.625 000 5 0750 0 34 800 000 31 900. Mi) 1 450 00 1.450 000 1 4M( 000 1,740 OOy 10 875 000 14500000 VKHK>0_ 2! 015 000 469;!,5c 550 202 606 7»40.9a5 000 In 1894 prodvx,y. acester plri-tra socotită la 554.625.000 n, iol. în p>93 la 525.944.000 ?i în 1892 la 498.075.000 hectolitrii. Numai în 1891 prodii tiuiuct a fost de 427.054.000 hextol. Anul acesta mal toate fările au recolte slabe din cauza ploilor persistente : Franţa, Rusia, Ungaria, Romînia, Italia şi Bulgaria. Germania pare puţin favorizată, şi dacă Spania are o pro-dur.tiune mal mare de cit cea din anul trecut, trebue să se tis ssama de seceta din 1896, care a avut de consecinţă un mare deficit în prodnefiunea acelui an Scăderea produ tiunil va fi pentru Franţa de 20 milioane hedol. ; peyitru Rusia de 29 milioane; pentru Ungaria 11 milioane; pentru Romînia de 8 milioane ; pentru Bulgaria de 7 milioane; pentru Turcia de 4 milioane. M*rotluc{iunea din America şl India Următorul fapt curios trebuesce relevat : cînd recoltele europene sunt în deficit, mal tot-d’a-una recoltele americane sunt bune. Din tabloul ce urmează se poale vedea cu înlesnire producţiunea grîtilui în Europa, America şi Indii în ultimii 7 ani : doială, Statele-Unite, Argentina şi Chiti vor furnisa Europei griul de care va avea necesitate. Exportatiunile acestor ţări vor fi cu atât mai însemnate cu cât stokurile de grâne sunt foarte reduse. Dacă se poate compta actualmente pe o recoltă favorabilă tn Statele-Unite, nu se poate însă prevedea cum va fi recolta din Argentina şi acea din Chiti, recolte care se fac în Decembre şi în Ianuarie; în ce priveşte recolta din India ori cît de satisfăcătoare ar fi, nu trebue tinută în seamă, mal cu osebire că înainte de luna Maiu viitor nu se va putea începe exportul din acea tară, de oare-ce campania agricolă nu începe de cît la Aprilie. Aceasta este situutiunea generală a recoltelor tn lume, ceea-ce esplică cu prisosinţă urcarea preţului griului. DIN STREINlTATE A !lia'Yi,",,,ericol VORBI NOASTRÂ Anul 1897 1896 1895 1894 1893 1892 1891 De rtal biijo de u pot rosti pe zi'şi l ca fci u; nici Englf-jii ni lei igi J 1 rtJII’t'jll nu 'ti pe asprul h a( Ge rmani(or f i ti). In ge-naral neamuri !© romanice partirulnri'aţ! fonetic TO'ti f*eamnri!e geru |în. de Europa America 469 365 203.000 550.202 165 000 540.995 179 800 554 625 185 300 525 944 165.600 498.075 200 100 427.054 246.500 Vorbind despre farsa Înscenată Ia Ga-[ laţi cu ocaziunea inaugurării lucrărilor di-gulul, spuneam acum clte-va zile că guvernul nu face alt ceva, cu promisiunea scuti-rel de dări, declt să speculeze suferinţele inundaţilor. Ş’afl găsit ziare liberale cari să aibă curajul a protesta contra afirraaţiunil noastre Astă-zl trebuie să le pară răfi, căci ministrul finanţelor, d. G. Cantacuzino, ne-a dat dreptate. înainte de a pleca la băl, acest d. ministru a instituit o comisie — una singură — care să constate stricăciunile făcute de i-nundaţil la Galaţi ; activităţii acestei eomi-Munl î-a pus un termen : In două luni de la constituire, lucrările el vor trebui să fie terminate. Aveam noi departe să spunem că lucrurile se vor târagăni pină la primă-vară? Comisiunea de sigur nu va termina ln două luni constatările ; dar chiar de va termina, va mal trece apoi vreme plnă cînd lucrările vor fi revizuite la minister şi piuă se vor lua măsurile de scutire. Asta este cea mal bună dovadă că guvernul vrea numai să arunce praf In ochii oamenilor, bâtlndu-şi joc de suferinţele lor. Loviţi de nenorocire, din pricina incapa-citaţii guvernului, ln Iunie 1897, abia pe la Aprilie ori Maiâ 1898 se face ceva peutru uşurarea lor. frumos ajutor n’avem ce zice. Şi chiar şi atunci, guvernul va găsi mijlocul nedreptăţii, favoriztnd pe partizani şi prigomnd pe adversari. Incapabil şi nepăsător cînd a fost vorba să apere pe Galăţenl de o nenorocire, guvernul liberal e nepăsător şi clnd e vorba de alinarea suferinţelor pricinuite de acea nenorocire. India 69600 74.530 92 510 91 640 96 860 74820 98 600 Totil 741.965 790.032 813.305 831 86» 788 104 ‘ 772 995 772 154 Ast-fel puternica producţimie americană n'a fost depăşită de cât în 1891; cel mai scăzut total al celor trei pro-ducţiuni, europeană, americană şi indiană, de cinci ani încoace, este cel din anul acesta, inferior cu 48 milioane de hectolitri celui din 1896. Consumaţiunea Kuro-peand-Deficit general Producţiunea americană, după cum se vede, nu va fi îndestulă, c.a prin exportaţiune, să acopere deficitul ţărilor importatoare din Europa. Acest deficit este, de fapt, considerabil pentru că el atinge aproape 128 milioane hectolitri, cum rezultă din tabloul ce urmează şi în care se arată producţiu-nea europeană cu evaluarea consuma-tiunii, diferinţa reprezentând deficitul producţiunii faţă cu consumatiunea : . AInl1,. Ee olte europene Consnmaţionea «rloolt Hectolitri Hectolitri aSotoUtrl 1897 98 469 365.000 597.400.000 128 095 fum 896-95 550 202 500 594 500 000 H 297 5 895-94 540.995 000 591.600.000 50 5$$0 ÎSx’ÎS -V'4.625 000 588.700 000 34 075 000 ^5.944.000 585 800 000 59.856 000 498 075.000 582 900 000 841825 000 18J1-90 427.054.000 580.000.000 15294(5.000 Imporlaftunlle in IJuropa Ziarul Evening Corn Trade List, care publică aceste cifre, se bucură de multă autoritate în Englitera şi mai tot-d’a-una evaluaţiunile. sale aH fost .ci poate Revanşa Turdei In asemeni condiţium a trebuit să facă dure-roi să impresie în Anglia faptul c« zjllre]e tur. ceşti, pină şi cele cari stafi in 'egaturl dire te cu palatul Sultanului, s’ctt apu.-at de o data sa vorbească de starea nesuferita a mahomedanilor caii trăiesc subt admi,.istr«ţiunea britanica şi sa demonstreze necesitatea pentru guvernul engbz de a introduce reforme mari în posesiu-mie sale aziatu-e. Turcia işT ia revan a. Multe momente de amărăciune I-a pricinuit guvernul englez, cerlndu-i să introducă arab mc reforme in favoarea creştinilor; acum a venit ş« vremea Sultanului sa vorbească Regi- SlItaZr. t>,e »* In tocmai ca ziarele englezeşti acum cltă-va vreme, ziarele turceşti nu mal slăbesc aceast. tema, pe care o întorc pe toate feţile. Şi propaganda aceasta va exere. ta de sigur o mare inrlurire asupra mahomedanilor din Indii in-dirjindu-l contra Angliei. ’ Pauislaiuisiniii Se pare ca Sultanul vrea sft profite de vic-tori’le repurtate pentru o intânre a ideel pa-nislamitice. 1 Presa turcească a şi început să lucreze In această direcţiune. , ..0fl, io.su) 8abah din Constantinopole, a pu-lilicat zilele aceste un remarcabil articol in care se oglindesc vederile şi aspKaţiunile Sultanului Numitul ziar spune că toţi musulmanii de pe faţa pamtntulu! suni datori să fie devotaţi tronului (.alifulul. căci Califatul e singurul reazim al Islamului. Steagul Islamului adă|>os-teşte sub cutele sale 300 milioane de mahomedani cari trebue sa f,e uniţi prin legaturi «cmno' 6’ 9,‘ irip .riul oto,nai'. din cauză însemnătăţii sale teritona-e şi politice, e condu- me^anena^Urtt* ° *uturor P0PoareIor tnaho- Dintre toate Statele mahomedane, clte s’ati iormat iu curgere de patru-spre-zece veacuri numai imperiul otoman a ramas in picioare’ umplind lumea clnd de groaza, cind de adini-raţiune. Credinţa către Califut e ordonata şi de Coran. Devotamentul pentru marele Calif trebuie să fie cerut de Ia loţl musulmanii, cu atit nwl mult că Sultanul protejază Islamul cu toaiă puterea morala ş, materiala şi, ca adevărat pâ-rinte ai musulmanilor, acopere de bine-facerl pe crediuciojil Islamului din toata lumea. Forelgn. glejil pe un pot u iîf boi'hl ••Ite-ifa le pot pot-iva. F« n pree«(faf <1h vocală, hşa II rostesc Fran<- cu f. astfel cInd saxonul vrea să rostească gut el zice cud insă dud vrea să zică cud fii sigur că are să zică gut. Acest amestec de sunete e de un efect comic, foarte des Întrebuinţat pe scena de autorii germani, cad e potrivit pentru io-cu>l de cuvinte şi de idei. Germanii fac acest amestec de sunete şi’u limb le străine pe cari le vorbesc; Inşi ne noi R milnii le parodiem limba rnai ales prin ano sterul de sunete Neamţul In loc de bun zice pun iar « lud e a zică cu pun are sa ro-t-asei cm Iun Şi tot aşa ungar, cartul tumneda, foi lu loc de un car, gardul, dumneata, vot. * Lucrul acesta ţi se se pare la început o îndărătnicie. Dacă omul poate rosti pe b, de ce nu-l rost» şte dud 11 aude ? De ce dud e să zică alb, el zice negru, şi clnd e să zică negru, zice alb? Curiose felul cum procedează învăţătorii germani cu şcolarii, wSăAfliLa sa rostească corect; întrebuinţează lalşitatea, ca să ajungă la corectitudine. Aşa bună-oarâ Isvaţatorul arata degetul cel mare al minei, care se chiainâ Dau-men, şi apoi îi rosteşte numele, dar falş: el zicei iVutwaw, iar şcolarii II rostesc corect Daumen Daca învăţătorul ar zice dintr început Daumen, şcolarii toţi ar zice Jaumen Şi aş* nia) departe, Învăţătorul zice lonner, iar şcolarii Donner, el Kodd, e *} Dvluk, el Pflug, ei Pekleulunk, el Beglettung. Cuvîntul din urma e o cun-ositaie clasică. Degleitung însemnează însoţire ; clnd e să i rostească Saxonul zice Dekleidunk si chiar daca Îşi da silinţa, tot nu’l poate rosîi n ai bine de cit Bekleidung. Dar acest J2e-kletdung Însemnează Îmbrăcăminte : clnd e să rostească vo ba aceasta, el zice cea-l’altă care Însemnează însoţire. Se vede diu exem- a n,u po^ rosti două consonante nna d.up* alJ? intr aceeaşi silaba, de acea pe Cri 11 a) A abil nu pot rosti consonante la Începutul vorbelor, de-aceea le dau pe i ca sprijin. 1 EPOCA iţlul acesta clte calambururi fac germanii In imba literară pe socoteala graiului saxon. Amestec de sunete găseşti In toate lim-bele. Nu aduc exemple, că prea m’aş lungi cu vorba ; dar vreatt să arăt, amestecul de sunete ce se observă In limba noastră. Pentru noi cel mal ridicol amestecător de sunete e Grecul. Cine urmăreşte atent rostirea romlneşte a Grecului, bagă de seamă că el rosteşte ţine vine In loc de cine vine, tot aşa niţl, ţinţi, priţina etc. In loc de nici, cinci, pricină. Dacă Grecul n’ar putea rosti pe c'- lucru n’ar fi de mirat, căci şi aşa Grecul e pelticul Europei, dar Îl rosteşte foarte bine — numai că, tot acolo nu trebue. Dacă are să rostească vorbele ţine, ţipă, cuţit etc. are să zică cine, cipă, cucit. Deci nu face alt-ceva deelt amestecă sunetele ce cu ţ. Dacă amestecă pe ce- e natural să amestece şi pe g’• şi je. Şi ’ntr’a-devâr Îl amestecă cu z. Daca are să zică ajunge. Joi, jur. pojar etc. zice . ajiunze, Zo1,fslur,pozar, iar In loc de zică azimă, treaz, rosteşte jice, ajima, treaj'). Ni se pare că Bulgarii amestecă pe c' cu şt; oli pot spune aceasta cu siguranţă, căci e mal greă de controlat. E uşor Insă de controlat Ovreii, că el amestecă pe ă cu î şi rostesc tatî, judecaţi, plănge, răd, răii— (rid,; rtfl), mănânc, ântâl, elpltăl, cllcâiă,8) in loc de miuinc, întll, câpăttiă, călcliu. George Coşbnc. STAŢIUNI CLIMATERICE AGAPEA Nu voiâ mal face discripţiunea acestui colţ pitoresc, unde sute de familii din diferitele unghiuri ale ţărel, vin să găsească In timpul verii liniştea şi răcoarea. Mal mnlt de un cronicar a vorbit deja despre frumuseţile poziţiei acestei mtnâstire şi Împrejurimile frumoase ale acestei localităţi ; e de prisos dar de a reveni asupra acestora. Mii de persoane aii trecut deja pe aci, duclnd cu el cele mal plăcute aminitrl. Mal bine de o sută de familii locuesc de la Inceputnl verel In mluăstiie. Intre ele se află acele a d lor Mincu din Bucureşti, Ioa-chim din Roman, Ella Balş din Bucureşti, Stamati din Fălticeni; Ioneseu advocat, din Brăila ; Millo din Fălticeni; Lehliu din Bucureşti ; Gorjan diu Roman; Cerchez din Iaşi; colonelul Şainoglu din Brăila ; Antipa din Galaţi; Răsti din Brăila ; Wb nav, din Iaşi; col. Ghiţescu, din Brăila ; căpitan Lam-brino, locot. Russo, din Bucureşti, Tulbure, Popovicl, Alexandrescn, etc. O mulţime, de tineri Intre cari d-nil G. Ion, Sunguroff. C. Protopopescu, Şardin, Vâmav, Cerchez. V. Miclescu, V. Forâscu, Millo, I. Corol, Coş-niţă, etc. Viaţa e din cele mal variate; pe clnd unii fac ex'-ursiunl prin împrejurimi, alţii joacă cr»q iet. lawn-tenis, In renumita poiană a Mitropolitului, şi diferite alte jocuri., Seara, toată lumea se lntllneşte la preumblarea generală, ce se face pe şoseaua ce pleacă din poarta mlnăstirţ», merglnd în spre Ttrgu Neamţului, _ Tiaspal pare a proteja acest trăit) liniştit, pe care de sigur mal mult de unul diu muritorii siliţi a rămâne prin oraşe, li invidiază. Fix. Scuzele d-luî Stoiloff Agenţia Romtnă ne transmite următoarea telegramă privitoare la aplanarea conflictului austro-bulgar: Viena, 9 August. Wiener Abendpost anunţă că d. Sir-mandjeff,ag* nt diplomatic bulgar, s’a prezentat la ministerul afacerilor străine din Viena şi a făcut, pe basa unor instrucţiuni venite din Sofia, o declaraţiune formală zicind că întreţinerea de la 19 Iulie a d-lul Stoiloff cu un corespondent al Iul B-rliner Lokalnzeiger, a fost reprodusă într’un mod cu desăvlrşire denaturat. D. Stoiloff n’a avut nici o in-tenţiune blesantă nici contra Austro-Uţiganei, nici contra casei imperiale. D. Stoiloff nu poate deci de dt să regrete foarte mult această publicaţie, care nu corespunde de loc cu sentimentele sale. D. Sirmandj'-ff zice că această declaraţiune a fnttrziat din cauza lipsei d-lul Stoiloff din Sofia, prin neînţelegeri provocate de informaţiunl defectuoase safi tardive cari aO silit pe d. Stoiloff, avînd In vedere însemnătatea şi caracterul delicat al acestei afaceri, să amine regu-larea el pînâ la întoarcerea sa la Sofia. Wiener Abendpost adaogă că în urma acestei declaraţiunl oficiale, respunzînd cerinţelor guvernului Austro-Ungar, incidentul poate fi considerat ca închis. Deraiărî şi ciocniri de trenuri Roume, 9 August. IM tren a deraiat lingă Petitcouronne; e un mort şi vr’o zece răniţi. «j Freilassing, 9 August. O ciocnire s’a produs aci între un tren expres Munich-Reichenchall şi un tren omnibus Salzburg-Rtichenchall. O persiană a fost omorită, două aii fost rănitb grav şi şease rănite uşor. ’) Poate influenţa acestui fel de rostire grecească a făcut pe Roiului) noştri (mal ales pe Moldoveni) să nu rostească p» ei aşa cum ar trebui rostit ci ca jî d. e. Franeejî, treji, viteji, a veşt'ji, a putrezi, a muceji iu loc de Francezi, Eng ezl, trezi, a veştezi a putrezi— cum rostesc Ardelenii. t) Roştirea Iul * ca ă a ovoeilor e aşa de potrivite cu felul de scriere al vechilor Convorbiri literari, oind scriau pe I cu ă (plăng-frâng, Romăn etc), par'câ e croită anume â la tâse! - Iar rostirea ovreiască a lui i ca ă aşa de mult a influenţat g aiul moldovenes, In cit scrie-toril moldoveni, de căr1 urări ce sunt, ne vlră şi In limba literară ovreisarea iul I şi Bcriă In-tăiQ (ba şi lnteio), eâpătaiu etc. Colonia, 9 August. Ancheta In privinţa accidentului de drum de fer ce s’a produs lingă Celle, a dovedit că se datorează probabil relei voinţe. S’a promis o recompensă aceluia care va descoperi pe autorul a-cestel deraieri. Executarea Iul Angiollilo Bauyoma, 9 August. Angiollilo a dormit puţin in noaptea care a precedat executarea sa. El a re-fusat ori-ce ajutoare ale religiunei. A mincat de dimineaţă §i s’a urcat cu un pas ferm pe eşafod. A dat dovadă de linişte mare, a cerut să vorbească şi a pronunţat cu o voce tare «Germinale». S’a aşezat pe scaun, opunindu-86 ca călăul să-1 acopere faţa inainte de a stringe ştreangul (garrot). Secretarul d-lui Canovas a asistat la execuţiune. OfFOBMAŢnj Eri, 10 August, fiind aniversarea maşterei A. S. Principelui Wilhelm de Wied, fratele M. S. Reginei, s’au expediat telegrame de felicitare atit Alteţei Sale Principelui cit şi Prinţesei Mame. D. Al. Djuvara, ministrul justiţiei, a plecat aseara la Sinaia. D. Al Em. Lahovari, ministrul ţărel la Roma, va pleca peste puţin timp la postul său. D. conte de Bourboulon, secretarul particular al Principelui Ferdinand al Bulgariei, a trecut prin Capitală, mergând la Viena. Inaugurarea noului palat al Universităţii din laşi se va face la 15 Octombrie. Solemnitatea va fi prezidată de M. S. Regele. D. Horvăth Gyula, fost vice-preşedinte al Camerei ungureşti exploatatorul surselor de petrol din Cimpina şi Bui-coiQ, a Încetat din viaţă Vineri la Budapesta. menit mal sus, veţi găsi şi mărturisirea faptului pe vi-1 denunţ. Primiţi, vă rog, domnule Prim Procuror, asigurarea distinsei mele consideraţii. D-sdU D-lui Prim-Procuror al N. FiUpescu trib. Covurlui. Etezoluţte t Parchetul a dispus citarea părţilor, fără insă de a fixa termenul de judecată. Lucrările podului de la Crovu, peste Argeş, care pune In legătură judeţele Vlaşca cu Dâmboviţa, lucrări ce fuseseră îhtrerupte de creşterea apelor, aii reînceput acum cu multă activitate. Podul care se construeşte In acest punt, şi care este o lucrare de artă In acelaş timp, va fi construit In felul podului re s’a făcut peste Argeş, In comuna Copăcenil, de lângă Bucureşti, pe proprietatea d-lul George Fiiippscu, tost deputat şi fosta proprietate a generalului StephenLekeman, (Mazar-paşa). D. losif de Humbracht, secretar al legaţiunel germane din Capitală, a plecat eri dimineaţă la Constanţa. Ştirile venite în Capitală din diferitele staţiuni balneare din ţară, anunţă pretutindeni o mare afluenţă de lume, mult mal mare ca în anii precedenţi. Dar... fiind că trebue să fie un dar... pretutindeni preţurile sunt prea ridicate, ceea ce indispune foarte mult pe vizitatorii tutulor acestor staţiuni. O fixare moderată a preţurilor din toate localităţile balneare din ţară se impune din ce în ce mal mult. D. Felix Faure, preşedintele republi-cel franceze, soseşte astă-zl Luni la orele 10, în portul Cronstadt. Consiliul municipal din Odesa a decis. în unanimitate, să trimeată d-lul Faure o telegramă de felicitări pentru sosirea sa în Rusia. Tot astă-zl va avea loc la vila Lan-ger en un garden-party organizat de colonia franceză. 50.000 portrete ale d-lul Felix Faure se vor distribui cu această ocasiune. Din ordinul Ţarului, generalul baron de Fr£edericksz, ajutant al Majestăţel Sale, ataşat militar la Paris, a fost detaşat pe lingă Preşedintele Republicel franceze pe tot timpul călătoriei sale de la Dunkerque în Rusia. Baronul de Marhenhein, ministrul Rusiei la Paris, Însoţeşte asemenea pe primul magistrat al Republicel franceze iu călătoria sa în Rusia. Guvernul a luat măsuri ca ziarul Otziv ce apare odată pe săptămînă la Sofia şi care alimentează neîncetat agitaţiile bulgăreşti din Dobrogea, să nu mai poată intra in ţară. D. Iou Dumitrescu, sub-directorul Inehi-sori'or, s’a Întors din congediul sătL D. Gr. Dianu, directorul generai al închisorilor, va pleca In curlnd lu congediu, la Constanţa. D. C. Deroussi, bancher şi fost cen-sor la Banca Naţională, a Încetat din viaţă la Milano. Ministerul justiţiei seva muta în cursul lunel viitoare în localul din Calea Victoriei, ocupat pînă astă primăvară de Regia Monopoluri or. Localul va fi reparat şi amenajat In aeest scop. O delegaţie din BacăO, compusă din d-nil Alex Vilner şi C. Vlaicu deputaţi, Radu Porumbaru senator, G. C. Râileanu advocat, dr. Baroni consilier comunal, N. N. Doean şi Gh. S. Sturdza mari proprietari, — aă fost primiţi Joul de ministrul instrucţiei, d. Haret. Delegaţia a cerut ca gimnaziul din BacâO să fie tranformat In licell, de oare-ce poziţia geografică şi marele nu-* măr al elevilor reclamă aceasta in mod imperios. D. Haret promiţind a satisface in cu-rid sad mal Urzit) cererea delegaţilor, a spus că e nevoie în ţară mal mult de şcoli profesionale de cit de şcoli clasice. — Lucrez din toate puterile in acest scop,—a spus ministrul,— şi voifi lăsa testamentul med la minister pentru ,ca cel cari mă vor succeda să vază ce am vroit să fac! Bietul d. Haret, ar vroi şi el să facă ceva, dar nu poate! Apoi dacă nu e puterinţâ, ce mal chichirezl gîlceava ? Citim în Galaţii de Duminică: D-l Nicolae Gr. Filipescu, fostul primar al Capitalei, prin intermediarul sdd, d. avocat Simeon Hociung a depus la parchetul local urmfitoarea petiţiune: Ausae (Steiermark) Austria, 12 Aug. 97. Domnule Prim Procuror, In cursul lunel Ianuarie dout indivizi din Galaţi, anume Pavel Macri şi Ştefan Mauri cu prilejul unei alegeri de deputat s’ad dedat la un act de agresiune In contra mea. Am vrut să deschid acestor domni o cale de reparaţie, altă de căt cea judecătorească. Dar nu numai că n’afi vrut să se folosească de favoarea ce le arordam, dar Încă văd prin ziarul Drapelul, No. 62 din 15 Iulie 1897, că el se fălesc şi de fapte şi de mişelia lor. Faţă cu purtarea acestor indivizi solicit de la d v., aplicarea lu contra le a rigorilor legel. Vă rog dar să deschideţi o acţiune contra lor, şi io numărul ziarului po- 0 veste bună pentru proprietarii din Vlaşca. D. Antonescu Remuş lucrează cu sir-guinţă la realisarea ideii construcţiunel unei linii ferate de la Titu la GiurgiQ, atît de folositoare judeţului Vlaşca. Această linie ar trece pe la Gratia, ObedenI etc. D. Antonescu Remuş crede că chiar la primăvară să înceapă construcţiunea el şi peste doul, trei anl^sâ fie dată în circulaţiune. Iarmarocul de la Fălticeni nu a fost mal favorisat de soartă de cit cele-alte bîlciurl din ţară. De şi sunt venite o mulţime de vite spre vinzare, din localităţile învecinate tate precum şi din Bucovina, dar vîn-zări uu se fac mal de loc. Preţurile vitelor de şi nu sunt mari, dar totuşi nu sunt cumpărători. Patria din Cernăuţi spune că dr. Ca-rol Lueger, primarul Vienel şi şeful partidului antisemit a participat ca naş la botezul fiicei d-lul dr. N. cavaler de Preda din Viena, mare proprietar în Bucovina. La banchetul ce s’a dat după botez, aO luat parte mal mulţi români fruntaşi din Bucovina, printre cari d-nil dr. G. Popovicl deputat, dr. V. Iliuţ, advocat, Onciul consilier ministerial, dr. ProcopovicI, etc. D. Lueger a ţinut un toast călduros pentru propăşirea romînilor din Bucovina şi Transilvania. Ordinul d-luî Gogu Cantacuzino Ministrul de finance, d. Gogu Cantacuzino, a dat următorul ordin : Noi ministrul secretar de stat La depărta nentul financelor: Avlnd în vedere necesitatea de a constata daunele causate proprietăţilor urbane din partea de jos a oraşului Galaţi de inundaţiile din ultimele timpuri, cum şi daunele causate comerciulul şi industriei ce se face In acea localitate Dispunem : Art. 1. Se institue in oraşul Galaţi o comisiune pentru a constata daunele cau-sate de inundaţii. Art. Ii. Comisiunea se compnno dintr’un domn inspector financiar delegat de ministerul financelor, care va fi preşedintele co-misiunel, dintr’un domn consilier comunal delegat al primăriei urbei Galaţi, din delegatul suburbiei, din perceptorul eircum-scripţiunel si dintr’un controlor, delegat de d. administrator financiar. Art. III. Comisiunea va inspecta, In parte, la faţa locului fie-care proprietate şi fie-care stabiliment comercial sat) industrial. Constatarea se va face : a). In cea ce priveşte impositul fonciar: 1) . Se va arătă numele proprietarului, str. şi numărul imobilului. 2) . Venitul cu care este Înscris in periodul iurent. fi). Dacă imobilul este cu totul deteriorat sad d&ă trebue a i se face numai repara-ţiunl, li acest cas a se indica precis dacă actnalmnte este sat) nu locuit şi care este valoare M locativă. b) . In «ţ priveşte impositul patentei: 1) . Numle şi pronumele comerciantului, felul, comeciulul; locul In cari ’l exercită, cu numărul casei şi cit este impus prin rolurile period Ini curent. 2) . Dacă cunerciantul s’a mutat într’alt local să se arte anume unde şi cănd s’a mutat şi care ste valoarea locativă a imobilului ce ocupi actualmente. _ 3) Dacă a râşas In vechiul local să se indice valoarea ocativâ actuală a imobilului. c) In ce priveşti impositul licenţei: 1) Pe lângă prestripţiile de mal sus, privitoare la impositul patentei, să se indice dacă comerciul se fa-e cu ridicata safi cu amănuntul. Art. 4. Comisiunea \a încheia procese-verbale pentru lucmrea săvârşită lu fiecare zi, anexând tablouiMe menţionate mal sus, care vor trebui să fi» făcute pe strade şi pe suburbii şi In dublu exemplar. Art. V întreaga lucrare va fi terminată cel mult tn timp de 2 luni de la constituirea comisiune!. Art. VI Controlorul va servi de secretar al comisiunel. «Şarlatan! politic!» Voinţa Galaţilor, organul prefectului Zorilă, în numărul sâil de ieri izbucneşte In următorii termeni graţioşl în contra primarului Plssnilâ şi a consiliului cununai din Galaţi. Demascăm pe acest soiu de şarlatani politici cari nu cruţă nici un mij'oc pentru a ajunge acolo unde nu merită şi cari in loc de a fi unul primar al comunei Ga'ţt, alţii avocaţi al statului de clasa I ar fi trebuit, mai bine să fie trimişi acolo unde se trimit escrocii şi samsarii. Căci ce deosebire exidă intre acei escroci cari au întrebuinţat toate mijloacele maloneste pentru câştig de bani şi intre aceşti aşa zişi oameni politici cari numai Tur* ului nu s’au vîndut pentru a pune mâna pe câte un biberon ?... ECOURI *** In grădina «Cazino Parisien» societatea Inocenţa pentru înzestrarea fetelor sărace, a dat o prea frumoasă serbare, la care a luat parte o mulţime enormă. Tombola, bdtaea cu confeti, duelul escenlric etc. afi amuzat mult publicul, care, pe lingă mulţumirea ce-I procura această serbare, mal respira şi un aer curat Intr’o grădină aşa frumoasă. Am remarcat pe d-nele Greif, Zilberstein, Goldstein, Fiukelstein, Rubinstein şi Stern ; d-şoarele Ernestina şi Jauetta Biumenfeld, Adela Schvartz, Volfman, Nalhan, Lacsâr, Zilberstein, Aurelia Kun, Fink-lstein, etc. domni): Greif, Solomon S hvartz, Kaufman, Rubin Schvartz, Stern, şi Rudolf Eisenberg. *% Trenul diu Virciorova a avut aseară o Intîrziere de o oră, din cauza Intlrzieri-I trenului ungar. *** D. S. Caridis va da, Joi 14 August, o mare reprezentaţie de «fenomene misterioase» In grădina Dacia. Pacea se compromite Constantinopol, 10 August. Cu toată resistenţa Engliterel În contra modulul de evacuare a Tesaliel, propusă de cercurile diplomatice, se speră să se ajungă la o învoială definitivă şi la o apropiata încheiere a păcii. Constantinopol, 10 August. Toţi ambasadorii neprimind încă instrucţiunile lor, conferinţa ce trebuia să se ţie ieri la Tophane s’a amînat. Marthisul de Salisbury menţine părerea sa in Gestiunea evwuărit T saliei, pe ciad Germania ameninţă că părăseşte concertul europ£u, dacă nu se adoptă articolul 6 aşa cum există în proiect. DIN CAPITALA O încercare de sinucidere.-Un domn T. George-u-u, domiciliat in strada Bateriilor, No. 31, Sn etate cam de 32 de ani, a încercat ieri să se sinucidă luînd o soluţiune de săricică. La ţipetele de durere ce Georgescu scol ea, afl alergat vecinii cari dindu-I Inditâ ajutoa rele afi readus la viaţă pe nefericitul Geor-ges'-u. Astă-zl dînsul este In afară de ori-ce pericol. O altă Încercare de sinucidere.—Un domn Ion Apostolul, de profesiune vaccinator, a căutat să-şl curme firul vieţii in noaptea de Slmbătă spre Duminică. Acest domn. cu o frlnghie şi săpun a plecat pe Bulevardnl Academiei să se spiuzure de un pom. Ajuns în dreptul unul copac stufos de ilngâ statuia Iul Heliade a aruncat frlnghia de o cracă, după ce a uns o cu săpun ca să alunece mal bine, şi a pus capul m nodul ce făcuse. Dar n’a apucat bine să Încerce cum ţine frlnghia şi sergentul de noapte cu No. 183, l’a împedirat de a urma mal departe operaţiunea ce începuse. D. Ion Apostolul a fost dus apoi la secţia din vecinătate, unde se pare a fi mărturisit că miseria ’l făcuse să ia această hotărîre. Foc.—Ieri Duminică pe la ore'e 9 de dimineaţa a fost uu laceput de incendia, In strada 13 Septembrie, la casă No. 12. Pompierii din vecinătate fimd înştiinţaţi de îndată, afi reuşit să localizeze focul, după ce insă a ars etagiul întiifi al acelor case. Furt lndr&Hneţ.—Eri, pe cînd d. Petre Nicolatl, constructor de binale, făcea socoteala oamenilor lucrători, lu casa din strada IŞerbnn Vodă. un individ Petre Bugdănescu veni In casă şi ameninţ)ndu-l cu un revolver ce avea în mină, a furat de pe ma-ă, din faţa tuturor, vre-o 1600 lei, dispărlnd imediat. Agenţii poliţiei Îl caută urma. Forturi la băile Eforiei. - Antreprenorul băilor Eforiei nil are de loc a se lăuda cu siguranţa şi supravegherea ce domneşte Ia băile sale. Eri, Duminică un domn care venise să ia bae, pe la orele 4 şi jumătate, eşind din cabina No. 14 a constatat dispariţiunea portmoneulul săfi de piele de crocodil care conţinea, din fericire, numai ctţl-va lei. Faptul a fost adus la cunoştiinţa direcţinnel. Este adevărat ca acelui domn nu i ’a dispărut de cit portmoneul cu paralele căci hoţul a avut deosebita omenie de a’I lăsa ceasornicul şi nn portofoliu pentru htrtia m»nedă. Ma) este adevărat că direcţiunea băilor Eforiei Invită pe orl-cine să depuie lucrurile de valoare la csă. Dar nimeni, este tot adevărat, nu se gtndeşte să depuie cîţ'-va franci şi p0rli moneurl, fi« cit de bune, la casă -ci se irlndesc mal de grrbă >-ă trebue să fie puţină supraveghere, ca furtişaguri să nu se intimple. cu atit nul mult cu cit în cursul săp-aminei trecute s’a mal săvlrşit uu asemenea furtişag in cabina No. 15. Din parte-ne îndemnăm acum cu tot dinadinsul pe vizitatorii băilor Eforiei să depuie ori-ce obiecte de valoare şi monede la casă, căd nu. nul cu rhipul acesta pot fi siguri că nu vor avea a se pitnge de puţina supraveghere a Di-recţiunel băilor. înecat In Dlmbnvlţa.—Un băiat in vtr-stă ca de 18 an), care se au ese eri pe la orele 8 dimineaţa să se scalde In Diracoviţa, Itnga stăvib'rul de la Grozăveşti, fiind luat de curentul apel şi dus la partea aJîneă, neşliindsă ln<-at-. s'a Înecat. Cadavrul a fost scos din apă de către locuitorii din vecinătate şi tocmai pe la orele 11 din noapte a fost transportat la Morgă. Pină acum, identitatea înecatului nu a putut fi stabilită. Moarte gnblt&.—Azi dimineaţă la orele 5, s’a gaait mort în curtea farmaciei Adolf B ne-dic din strada Călăraşi 21, servitorul Achim Sasu în vîrstă de 30 do ani. Parchriu! fiind I^tiioţat, cadavrul a fost transportat la Morgă pentru a i se face autopsia ş< a se constata cauzale morţel. Altă moarte snbită.—Erî, Duminică dimineaţa, d. Tânase Popescu, domiciliat In str. Occideniulul 29, a murit subit. Rudele sale bănuind că d Popescu ar fi o-trâvit a cerut medicului comunal să facă autopsia cadavrului, care a fost dus în acest scop la Morgă. DINJIAB^ Dorii copii arşi de vii.— Ni se comunică din Gră'la că ieri noapte un iacendiu violent s’a declarat la coliba păzitorului de vite din c.muna Surdiia-Gaiseanc.a, din judeţul Brăila. Flăcările, cuprinzînd căsuţa din toate părţile şi suprinrind pe nenorociţii c«ri o lot-uiafi In somn, nu s’a pu>ut scăpa absolut nirme. Doui copil al ptndarulul cari dormesfi în casă, afi bst găsiţi carbonizat in restul dărimatu-rilor. La declararea incendiu ui, ptndarul trezindu-se din somn. a voit să-şl scape copiii, dar focul cuprinsese clădirea şi s» comunicase şi in partea de j>s, unde erafi ntnorociţiî, aşa că-1 a fost cil nepuinţă să poată pătrunde pînâ la .rl grrzave pe corp, din caie cauză, staiea lui fiind gravă, el a fost pe dată transportat la spitalul local. DIN STREINATATE Omni cel mal tatuat diu lume.—Societatea de anitomie şi de Hs oiogie din Bur. deaux, a const tat la un spital din localitate că omul cel ma tatuat diu lume este pescarul Alphonse Fenoli, din Toulon. Acest individ ve tot corpui zugrăvit cu por* tă, pot fi tăiate, date la cules şi culese In cite-va minute, pe cînd dacă articolul e scris pe araindouă feţele hirtiel, trebue să stea clte două zile la acelaş lucrător plnă ’l culege, şi abi l a treia zi vine la gazetă. 7) Dă, tot-d’a-una cînd scrii, redacţiei a Iresa ta exacta şi numele tâd adevărat, eăoi scrisori anonime nu pot fi luate In seamă de redacţie. Act de mniţumire Sub semnaţii preotul V. I«nescu şi Gh. Che-lârescu ne facem o plăcută datorie de a declara prin aceasta că avind asigurate la societatea Dacia Romania» din Bucureşti moara noastră u aburi precum şi o batoză din comuna Carol judeţul Roman, şi ivindu-se un incendid Iii noaptea de 10 spre 11 c. st n Societatea deşi era In drept conform condiţiunilor sale de asigurare de a respinge dauna, totuşi ne a lichidat şi despăgubit spre deplina noastră mulţumire, iară despăgubirea ara primit’o imediat, f|ra cea mal mică dificultate, In termen de cinci zile după incendid. Preot V. Jcnsscu G. Chelărzecu Roman, 6 (17) August 1897. NOUL PENSIONAT DE BAEŢÎ al ComunitlţeT Germane Erangelice din Bucureşti 14, Miriada l.ntcrNnă, 14 Atttorlaat de Onorabilul Mlnltter. Deşi e numai un an, de cînd acest pensionat e tn fiinţa, cu toato acestea se poate făli de un mare succes. Toţi elevii interni ad fost promovaţi şi nici unul n’a rămas repetent. Elevii externi şi semi-.nternl ad depus toţi examenele publice cu succes mare, afară de unul. , Institutul e administrat de o «omisiune specială aleasă din sinul comitetului general al comuniiaţei şi e pus sub direcţiunea d-lul dr. Eugen Fiitseh. Personalul conducător intern e compus: 1) Dintr’un inspector, căruia in prima linie, i s’a tncredinţ t îngrijirea părintească şi edu-caţiunea casnică, 2) din trei profesori titraţi, unul anume romin şi un institutor, care au-oraveghează de aproape lu rările elevilor. Limba de conversaţie e cea itermană. Scopul institutu'ul e educaţiunea morală şi instrucţiunea solidă. Acest pensionat stă In nemijlocită legătură cu şcoala normală evaugelică germană, care e condusă de un corp didac ie bine pregătit; a-ceaslă şcoala are: o clasă pregătitoare, 4 cl. primare cu programul Statului şi 5 cl. reale. In areas-â şcoală reală se învaţă limbile; germană, romîoă şi franceză, iar cea engleză şi latină In mod fa<-ul ativ. Se primesc copii de orl-ce naţiune şi confe-iune. Institutul e arangiat conform tuturor cerinţelor moderne higienice. Are o curie şi grădină fni-moaşă cu aoaratele trebuincioase de gimnastică. Taxa anuală variază după vîrsta elevilor; Intre 640 piuă la li 00 lei pentru interul şi 300 plnă la 560 pentru semi-internl Taxa se va plăti in rate trimestriale. Prospect© se p >t primi î mod frratntt de U d-ntl administratori al pensionului, p.ecum ei de la diferite oficii pa-rocnlale angelice din pr»*vn ie. însor erlle -1 vilor se p lmes > o»l mult pin» la 2S Auu-st s. o. (stil vechiul. PuMtornl dr. EUGEN IILTSCH Ml rad» Lnleranfi, Xo, li}. INSTITUTUL de DOMNIŞOARE Fost INSTITUTUL ENGLEZ Bucureşti.—Cale» Kabovel, 36. Sub direcţiunea d-nel LUCBEŢIA D. STIneSCU înscrierile încep la 20 August, iar cursurile la 1 Septembre. Primeşte eleve; interne, semi-exteme şi externe, pentru clasele primare, secundare, cursuri facultative, desemn, pictură şi muzică, avind un corp profesoral distins. Direcţiunea, ca şi In trecut va îngriji a se da copilelor o educaţie aleasă şi o îngrijire părintească v Orl-ce alte lămuriri se pot da la cerere. Institutul este autorisat de onor. minister al şcoalelor. Liceul KAPR1 Sub Direcţiunea d-lul M. MUREŞIANU Strada ^tirbei-Vodă, 37.— Bucureşti Cursuri primare şi secundare complecte, preparaţiunl de bacalaureat, şcoală militară şi şcoală de poduri şi şosele. Reautorizat, conform regulamentului, eliberează certifi cate valabile pentru bacalaureat, şcoala militară, etc. Cursurile Încep la 1 Septembre 1897, iar preparaţiunile pentru corigenţi la 20 August. Anul acesta am înfiinţat pe lingă cele patru clase liceale şi cursul superior complect. D-na Maria de Kapri, ca şi mal ’nainte, se va ocupa cu aceeaşi stăruinţa de copiii In credinţa ţi acestui institut, care mulţumită muncel sale oneste şi neobosite a putut ajunge la buna sa reputaţie de astă zi. înscrierile pentru anul şcolar 97-98 se fac cu începere de la 15 August 1897 In toate zilele de la orele 9—12 şi de la 2—6 p. m.. Iu cancelaria Institutului,str. Şlirbel-Vudâ 37. Prospecte se trimit gratis la cerere. Director, Marius Mureşianu li LICEUL MODERN" OEBAETI BUCUKEŞTI » 160, CALEA VICTORIEI, 190 CursuiI primare, secundare şi se. ţie pregăM-t oare pentru bacalaureat. Autorisat şi reautoriaat de a ţine, in limitele regulamentului, esamene de fine de an şcolar în institut şi elibera cerţi-fiente valabile pentru bacalaureat si şcoaltle speciale, Liceul MODERN îşi va deschide cursurile anului şcolar 1897-98 la 1 Septembre 1897. au un corp didactic ales dintre cel mal dis inşi membri al liceelor şi gimuasiilor din capitală Preparaţnle pentru corigenţi încep la 20 August! *5 doi abl de funcţionare a «1 iceu.ul M idern», sub a noastră direcţiune, aceasta scoală a avut, faţa de cele-l’alte scoale particulare din ţară. cea mal mare popul ţiune şcolară Din promoţiunsa anului 95-96 a avut 4Q de baeca-^ureaţl. In Iunie 97, comisiunile instituite de Onor Minister, compuse—în scopul de a se ridica nivelul învăţămiutulul privat - din profesori universitari şi secundari de o integritate şi severitate cunoscute, afl promovat, în urma examenelor cu succes trecute in institut, 70 din elbvjl cursului secundar; afară de aceştia toţi cel 25 de elevi, cari afi trecut esamenele Ia Stat aă fost promovaţi; In total Institutul a avut 100 de elevi definitiv promovaţi in anul şcolar 96 97. Cu un cuvîut succesul acestui Institut, in ui-timil doi ani, a fost atit de strălucit, că a Întrecut aşteptările multor colegi şi chiar ale onoratei comisiunl, numită, In scopul mal sus amintit de onorabilul Minister at instrueţiunel publice De la început, hotăriţl la munca cinstită şi emrgică, nu ne vom da Înapoia orl-cărel dificultăţi. Cu puterea ce dă sentimentul datoriei îndeplinite, ca profesori şi director), vom merge înainte, in speranţa că şcoala noastră va ocura un loc onorat In tnvăţămîntul particular, care şi dinsul va contribui cu ceva la mărirea si Înălţarea patriei!... * înscrierile pentru anul şcolar 97—98 se fac ^Ji‘CQPe,r! d6 larai„Au*U!|t 97> in toate zilele. 2[lî? ? J? a’ 2~ţs P- in cancelaria Institutului, Calea ViCtonel. 190, Bucureşti. Prospect© g© trâmil Ia cerere. Diroctort / ®r* prof. de solinţele n»t. *» la «cola norm. de liwt. \ George C. Dragu, p>rofe!,rir '*'•fl i liceul «Laz*i> Evitaţr de a bea spâ nefiltrată PBIN FILTRUL BtfHBINa »e obţine sp& lini!><•.!<• şl „ănAtoHHĂ Autorizat ne laultui consitiG superior Depositul general la : SALTER & CUN0 Bucureşti, Strad t Culţct, No. 31 şi la principalele magazine d . marchitani» şi porţalanărie INSTITUTUL de DOMNIŞOARE „POMPILIAN” Bucureşti, Calea Rahovel, 64-66 Liceu clasic şi real. Cursuri de pictură, muzică, declamaţiunl, etc. Educaţiune aleasă. Dirigoat de D-na C. POMPILIAS- licenţiată In ş'iinţele matematica din Bucureşti şi Paris (Sorbona) Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe. Condiţiunl avantagioase pentru fiicele de profesori, fun. ţio .ari şi militari. (Institutul e autorizat de onor. minister al in-strucţiunel publ., cu No. 8169 din 7 O-bre 1896. Institutul Eniu Bălteartu Str. A îutulul, No. 6. — Bucureşti Autorisat de onor. Minister cu ordinii! No. 38113/9334 din 4 Iulie 1897. Acest institut coprinde: curs primar, liceu clasic şi real cu 7 clase, preparaţiunl de bacalaureat, etc. -jj, Se primesc elevi interni, externi şi semi-internl. Cinci minute depărtare de liceele: Matei. Ba-«arab, Mihal Bravul, gitnnasiul Şincai şi s< oalele de comerţ înscrierile se încep la 1 A iguşfc la orl-ce oră. Prospecte se trimit la cerere. Preparaţiunile de corigenţă în ep a 15 August. Olrector, DEM. M. POPESCD Profesor, Uoenţlst In filologie. JD-ruI ION J* ANTJ Fost medic secuadar a) Spitalelor ăin Bucureşti stabiliţ in Câmpulung da eonsultaţi pe timpul vere!- INSTITUTELE UNITE Din IAŞI Curs primar şi secundar, cunoscut destul de bine în toată ţara, după resul-ţatele cele bune ce a dat in decurs de 31 de ani de funcţionare, se recomandă şi acum onorabililor părinţi ce voesc a p'asa pe copiii lor în Institute, asigurtn-du’l de o bună şi părintească Îngrijire şi de un studifl foarte serios. Condiţiunile de admisibilitate se expediază după cerere. In cele d’intîifl zile din Septembre se vor face corigeările. Cursurile regulate încep la 4 Septembrie. Corigenţii din şcoala noastră se vor prezenta la 1 Septembre cu chitanţele vre-unel casierii pentru plata taxei de corigeare. înscrierile se încep de la 20 August. Direcţiunea, r A. Goldenberg Chl-nrg-dPntlRt, cin. I de la şcoala de chirurgie dentară din Paris 23, Strada Doamnei, 23 Curăţă dinţii de piatră lotărindu-I şi aducln-du-I pentru tot-d’a una la coloarea lor naturală. ; Scoate diuţil stricaţi fără nici o durere, ast-fel că bolnavul rămlne surprins cind îşi vede măseaua scoasă, v Plombează dinţii c«I mal stricaţi cu plombe cari ţin eh'ar 10—20 ani. Face denţurl in aur şi cauciuc cu cari pacienţii pot vorbi şi mraca chiar din prima zi :\ţ Linişteş'e cele mal oribile dureri de dinţi. 7 fără a’l scoate. 11 Consultaţii de la 8—11 a. m. şi 2—5 p. m. Băile „Radu-Negru” din CÂMPULUNG, Băile reci cu duşi complecte s’afl pus In . circulaţie la 1 coreut. Băile de Hidroterapie, putină, abur şi aer cald la 1 August. Iuhaleţi], aer comprimat, medicemeutale şi electrice la 1 Septembre. ... Lnstalaţiunea acestor băl, mobilierul şi tot ce se impune pentru un asemenea stabili- ' meut de prima ordine, nu lasă nimic de dorit. Preţurile sunt mal mult de cit moderate. ________ Direcţiune». " j 8, - STRADA SĂRINDAR,—8 Prelungirea stradal Nouă BUCUREŞTI ,f IM F A « K I C A tUI PAUL MILKER fie g&neşte fu tot timpul un Jflare asortiment DE . Articole de Voiagiu Pielărie tind Porte-monaie, Porte-visit. etc. SACI CU NECESAIRE OE ŢOILETA de la 40 până la 350 lei ' L F. 91ARWM BUCUBrŞTI 99, Ntrada FONTÂNkI, 99 Atelier de Reproducţiune foto-litografică Fondat în 1885 SPECIALITATE de CLlŞEURl ÎN AUTOTIPIE Zineografie economică pentru ziare f Special in fotografiarea de diferite vederi, peisage după natură, clădiri, etc. Pini U format de 60—«0 om. t, Dr. S. ERLICU Specialist în bnale interne__ 22, Ntrada Gabroveni, 22 Consultaţiunî de la 2 —4 p. m. ________. _ . _______ • Br. D. Tatuşescu Boule interne şi sifilitice 86, Strada Romană, 80 imrarua prin str. Dorobanţilor Coturn taţiuni de la 6—7 seara OR- STFflIE N. CIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena Consultaţun) cu celebrităţile medicale si cu^ specialiştii de la facultatea de medicină www.dacoromanica.ro FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» mu d’AOHOIUVE COPILUL PRĂPASTIEI Să fiQ veselă ori tristă, bolnavă satt sănătoasa ; cine să se îngrijească de mine să so bucure de bucuriile mele, să se mlh-nească de durerile mele? Şi în ziua când voia muri nu va mal fi nici o fiinţă care să verse o lacrimă pentru mine." — Cine apoi să’şl amintească de mine şi Bă scoată un oftat ? Nimeni ! Nimeni ! Ca să laşi o părere de răfi când pleci, când te desparţi trebue, să fi fost iubit fie-cliiar de un copil, dar trtbue să II fost iubit. — Ah! Da ! e trist ce spui, dar e adevărat replică Meliţoiul. Aşa e. Madelon urma : — Acum trei ani am găsit, în nişte gu- no.ie un căţel mic, lepădat de cine ştie cine. - —-----1----... ..... ,1 -i i - Tipa şi plîngea bietul căţeluş, de ţi se rupea inima. L’am ridicat, l’am învelit în nişte ţoale şi venind acasă i-am făcut un culcuş. Şi tot lucrlnd Ia lucrul med, aruncam privirea diu cîne în cînd spre căţeluş şi pururea vedeam ochii săi îndreptaţi spre mine. Direcţiunea Epitropiel Spitalului „BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN” înştiinţare La 15 August a. e., ora 2 p. m. (al III-a termen) se va ţine licitaţie publica orală, in camera şi Înaintea Epitropiel acestui spital, pentru uo period de 5 ani, începător la 1 Aprilie Î898, a următoarelor proprietăţi rurale ale spitalului, situata în acest judeţ. a) Moşia Ciocani, din comuna Ciocan*, plasa Corod-Pereschiv. Ga anţia provizo ■ rie 4.500 le!, b) Moşia HaiQ, din comuna MurgenT, pl. Tîrgu. Garanţia provisorie 3,000 lei. Se notează că in condiţiunile speciale pentru arendarea arestel moşii s’aQ adaos următoarele : Viile p&răginite se vor distruge, iar locul se va întrebuinţa la semănătură. Moara fiind deteriorată, materialul se va vinde in folosul Epitropiel, şi c) Pămîntul dă hrană numit «Varami-zoaea» din comuna Bârlad, hliza crângu. Garanţie provizorie 600 lei Licitaţia se va ţinea conform art. 68—79 din Iezea comptahilitâţe! publice. Condiţiunile generale de arendare, precum şi cele speciale se pot vedea In fiecare zi de lucru în cancelaria Epitropiel intre orele 9—11 a. m. Director, Dr. T. Cerchez. Secretar, W. Kaminski. Mă urmărea pretutindeni cu privirea. II iubeaţi foarte mult. Şi toţi cari Îl vedeaă îl găseau slut şi*I riceafl : — Ce uricios animal. Ea însă îl găseam frumos drăguţ, Inteligent şi bltnd. L’am ţinut mult timp ast-fel ; dar într’o zi cînd a eşit puţin pe drum, se întoarse, vel! în ce stare !... Se întoarse cu o labă frîntă şi cu clte-va lovituri zdravene peste trup, aşa că după trei zile muri la picioarele mele pe un petic de covor, pe care îl aşternusem Intr’adins ca să fie vecinie lingă mine, prietena Iul. Ohil lui Înecaţi In lacrimi eraâ aţintiţi Intr’al mei, ca şi cum ar fi vroit să-ml arate durerea ce simţea că mă părăseşte, că mă lasă singură, fără nici o afecţiune. Drăguţul e mort ! am Îngropat cu grije drăgălaşul sâa corp pe un vast maidan, aproape de Sena; are de sigur un teren pe vecie, căci de sigur multă vreme nu se va face nici o lucrare pe locul unde se odihneşte acum. De atunci sunt singură, singură de tot! şi nici bucurie uu mal pot gusta, nici altora nu mal pot aduce toloase. — Nu trebuie să vorbeşti ast-fel copila mea, răspunse Ştefan cu o voce gravă şi serioasă, căci erl seară nu ştia ce s’ar fi ales de noi, «acela» şi eâ, dacă tu nu al fi fost lingă noi. Tlnâra fată surise pe sub ascuns, căci «acela», era deja cine-va, nu mal era mucosul nici stlrpitura ! — Uite, zise ea, apropiinduse de copilul Iul Ştefan, vezi cit e de brav!... Am căutat lu tlrg rămăşiţe din cari să-I croiesc rufe şi in curlnd 11 voi tace tot ce-I lipseşte. — Cum al putut să-l cumperi, clnd uu aveai parale? Întrebă Ştefan. — Dar cel doi franci de azi dimineaţă? respunse cu mlndrie Magdalena. — Cum, dar atunci, tu u’al mincat nimic ? — N’am avut nici vreme şi pe urmă... nici nu mi-a fost foame : — Ah 1 aşa merge, strigă vesel tinărul. El bine, iacă ! iacă pentru fiertură ; Iţi ajunge plnă Duminică ? Şi spunînd aceste vorbe, Ştefan aruncă In poalele fetei cele două piese de clte cinci lei pe cari le ceruse bâfrînulul Carcan. — Astă-zl este Joi, şi al vroi ca să nu mal fie nimic Duminică ? Dar tu al arunca banii şi pe fereastră ca să se ducă mal iute 1 — Tu Întrebuinţezi destul de bine cea ce ţi se Încredinţează pentru ca să mă mal amestec şi eO, răspunse tinărul, sigur să cumperi tot ce ne va trebui. — Dar ştil.Magdaleno, adăogă el uitlndu-se pe sub sprincene, fără să bag de seamă am uitat să şi prlnzesc şi mi este o foame că aş mlnca un cal mort de bâtrlneţe. — Adevărat, eşti atlt de fiamlnd ?.. a-tunel trebue... — Dacă ne-al face, pentru amlndol, o ciorba bună, ce zici ? — Cum vrei tu, răspunse ea, numai că n’am oală In ce să o fierb. — Du-te şi ia una de la bătrlnul Crochet, vel spune că este pentru mine; n’al nici o teamă că nu te refuză, are destul interes ca să i dafl carnea pentru muşterii lui. Ia de la el tot ce-ţi va trebui şi mine clnd mă void Întoarce de la lucru 11 plătesc ed. — Mă duc, dar mititelul va pllnge dacă-1 voi pune pe pat. — Dă mi-1 mie, dar Intoarce-te iute, ea nu ştia să-l ţin şi mi-e teamă să nu-I frtng ceva. Magdalena plecă In fuga mare. Ciod rămase singur, tinărul se uită cu drag la copil şi Îl sărută cu buzele sale groase şi roşii pe frunte şi pe obraz. — Bietul copil ! murmură el, Maequart, copil de spital, Stetan jupuitor de cal, n’a avut pe nimeni care să-l lngrijască, care să 1 iubească, să-l facă o familie, şi cu toate astea el n’a eşit mal râtt de cit alţii, căci a înţeles bine tot ce Magdalena i-a spns acum. Da ! da ! are cine-va inimă, fără să crează că are, trebue, vezi tu micuţule, pentru ca să vezi asta, să găseşti un cine rătăcit pe un maidan infect, saâ un copil in fundul unul şanţ; al Încredere, creşti In pace, dormi În linişte. Maequart e aci. Şi tot vorbindu-I ast-fel, ll săruta, îl privea şi ll găsea superb, fără să înţeleagă că un copil poate să aibă atltea atracţiunl. Magdalena se Întoarse Încărcată cu cele necesare. Repede masa fu pusă şi pe clnd mlnca si servea pe Marquart, ea ţinea copilul in braţe, II rldea, 11 tăcea jucării şi 11 vorbea Intr’una. — De clnd sunt n’am mincat mal bine, II zise Ştefan, e grozav de plăcut să măutncT la tine acasă, înconjurat de ce ţi-I drag. Magdalena ridică ochii săi cel mari şi II fixă Întrebători pe figura tlnărulul. — Da, reluă el pripit, ca şi cum se zorea să spună un lucru care ll apăsa pe suflet, da, Magdaleno, lml pare că v6 iubesc mult, de tot, pe mititelul şi pe tine. — Mulţumesc, Ştefane, mulţumesc pentru cuvintele tale; inima mi se umple de lumină şi de bucurie şi te voiâ Îngriji atlt de bine, voia fi clinele credincios şi devotat al mititelului In cit nu te vel căi nici o dată că al fost milostiv şi bun pentru sărmana infirmă. Ştefan simţi c& emoţiunea tl cuprinde şi de aceea se grăbi să se scoale, spunînd tinerel fete: — Dă demtncare copilului şi culcă-1, fu apoi şi tu acelaşi lucru; şi după cum şi ea aşi dori să mă odihnesc puţin, voia căuta să ve imitez. Magdalena se snpuse cuvintelor lui. Peste puţin Maequart se găsi singur cu copilul care dormea. In ajun, clnd Ştefan desbrăcase pe micul copilaş, ascunsese luxoasele-I albituri sub paiele care formatt cea mal bună parte din aşternutul săâ. Scoase loate aceste clrpe şi se apropie de foc pentru a le asvîrli Înăuntru, clnd de o dată un zgomot de metal, se auzi din noa la picioarele sale. Din grămada aceea de clrpeturl, încă ude, căzu o medalie. Ştefan se aplecă, ridică o medalie de aur a sfintei Genevieva; era mare şi groasă, iar pe toarta de aur era vlrtt un lănţişor de aeelaş metal. Văzlnd acest giuvaer, Ştefan avu un moment de mînie. — Ah! infama ! zise el. este bogată şi a aruncat copilul sâtt propria la voia lntlm-plâril; dar ll împodobise cu dantelurl cu mătase şi cu aur... Ah ! mizerabila! Aide!... tot ce este de la ea, — la foci la foc! el purifică tot, aceste lucruri a0 chiar mare trebuinţă căci vin de la o mare canalie 1 Da, ea nu s’a dat înapoi din faţa unei crime, pentru ea afacerea este sfîrşitâ: copilul i-are o neliniştea este mort. Ţi-al făcut socotelile, fără să ţii seama şi de “Maequart, femee în rochie de mătase ! (Va urma). LAŞA UZ SCHI MD HESKIA & SAMUEL BUCURESCI H*. S Strada Lipscani Na. I Cumpără şi vinde efeete publice fi face ori-» schimb de mouezL Cursul pe ziua de 9 August 1897 4*" H */. **/. 4*/, 4*/. "Rentă Amortisabilă. . . 88 » Amortisabilă. . . Obiigaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 » » .1890 Scrisuri funciar Rurale . » » Urbane . » » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţio zii. » » A» colă . » Dada Ro- aia aaig. » S-tea N xionala aaig S-tatea de ooaatrucţiunl . Florini valoare Anstriaeă. Mărci Germane .... Bacnote Franceze . . . > Italiene. . . . » ruble htrtie . . Cump. Vi iot»/». 102 97 98 «2 88 5» 8*i‘/t 1360 330 415 460 155 1 1 100 89 2 65 Vtnd f$T. 102 — 103 97 98 S2 88 85 1865 335 425 465 160 2 1 101 93 2 7. 70 Le» Viritables Eaux Minerales de VICHY tont le» source» VICHY- liTAT CELESTINS GRANDE-GRILLE H0PITAL Exioia le nom «ur la Capsule •t l’Etlquette. Le» Seule* Veri table» Paetllies de Vlohy jont le» Pastilles VICHY-ETAT tabrkqntea aveo lei eela naturale eztralta dea Eaux VichvBtat ComprimcTde Vichy aux aels naturala VICHY-tMT pour preparer l’eau artificiali» da Vichy Ityeuse. Atent Glnlral pour la ROUMAN1B BULGARIE, SEhBIB: A. O. OABIS3T, Buearcet T IPOBAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă. E. DEMETRESCU MIREA BUCUREŞTI. — No. 31, STRADA CAROLI, No. 31 CEL MAI MARE DEP0SIT DE CURELE ENGLEZEŞTI »e la li. ]E. NOIMII* A Co., Londra Articole Tecltnlce. — Tuburi de Cauciuc. — Pompe, diferite sisteme.—Muşamale pentru producte.—Arme pentru Vfnat. — Cartuşe. — Revolvere. — Robinet&rie. Absest. — Manomatre. — Rronzerie. SONERII ELECTRICE. — TELEFOANE INSTRUMENTE MECANICE. - MET ALURI. ŢEVI DE FIER. - ŢFVI de ALAMĂ, ARAMĂ şi PLUMB. FIERĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE, etc., etc. Depositul general al Sobelor Americane „LONHOLDT’S,, Apele MINERALt , ALE CĂILOR URiNAfL ‘ ETAJ DlSPEfSIE, CHOLEFiiNAj “ PENTRU CALITÂTILEl! _ lITINATE sî la PwrosSILEGER^ SUNT RECOMANDATE" de către Somităţile^ Medicale în Bolele qc E forte gazaşi şi plăcută la kc , amesteca tă sau'nu,cu bri ce ităuîurd. Singura apa purgativa-ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! K CARABANA CARE PRODUCE AFARA DE EFECTUL SIGUR Si NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIV; ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.L- • UN PĂHĂREL FACE* ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GĂSESCE DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARĂ. ATELIER RE LM ATINEB rBSfTMtV COJVSTHVCŢMVJFB JO Bucureşti. — No. 119, STRADA ISVOR, Efectuează tot felul de lucrări de fier penlru orfl, Balcoane, UqI, Ferestre, Unrchiee, Scări, Wauarltiiţ! TEIRICH & Ci BUCUREŞTI O.—Strada Berzei,—O. INSTALAŢIUNI TELE6RAF BAZ li APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte.- BiuroO de construcţie. - Export KED1CAMMT PHOSPHATIC de vial VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului tn caşurile ae; ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior ln-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia YIAL Lyon, rue Victor Hugo, H fi Tn toate farmaciile. STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de ori-ce fel BUCUREŞTI- Strada Sf. Dumitru, 8. CEL MAI MARE DEPOSIT de toate ARTICOLE TECHNICE TUBURI DE FONTĂ, DE FER ŞI DE PLUMB TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pentru VIN, APĂ, etc. etc. POMPE pentru VIN, APĂ şi PETROLEU ROBINETE pentru, APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMIANTĂ ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBILE CURELE de PIELE şi „BALATA", MACARALE şi VIRTEJE MAŞINI ŞI UNELTE DE ORI-CE FEL Table de Cer Negre, Plumbuite fl Halvanleate Table de Zinc, Oţel «nţltMui fl He.ft.raer ATELIER PENTRU REPARAŢIUNÎ DE MAŞINI Fabrica de Balamale de fer fl de Alamă Broai.ee fi Fer&rie de eon.traeţtl de ori-ce fel CONSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. ete. Secţiune pentru articole de precisinne; Părţi de muniţii de resboifl NUMĂRUL LUCRĂTORILOR. 150. iwenRmmnmmmamMNMH --------------------------------- VECHIULHAOANIS nz LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE BUCATE ŞI 0RÎ-CE INSTALAŢIUNI MARCUS LITTMAN Succesor I, WAPPNER 61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis 1e Episcopie) Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. RAI de ABURÎ Biffienice recomandate de toţi medicii celebri, poate să facă orl-cine în casă DUŞURI SISTEMATICE * CU AER COMPRIMAT CLOSETE «tont a l’egout» higienice şi sistematice STICLE pentru CONSERVE, COMPOTURI şi DULCEŢURI hermeticeţte Incluse, de toate mărimile Unicul DEPOU în ţară ..u maşini de bucătărie din renumita fabrică GEBRUDER BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de LAMPl ELEGANTE pentru atîrnat şi masă, cu maşinele Americano «WUNDER», toate cu aer. Tipografia EPOCA execută tot felul de luor&rl atingătearâ de această artă, cu cea mal mare aouraţeţă şi ou preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. Porfi, Florărie, A'E H No. 119. — Bucureşti Binale precum : Qrilaoe Lămpi, etc. Specialitate : .. ăe *ur„a, Balcoane de fler, etc. etc. 8ft primesc comande pentru provincie: ---- PHEŢURI MODERATE Societate Bomlnă de Asigurări Generale BRĂILA Capital Social, tel 3,000,000 deplin crfronfl. - fond de organizare 300,000 CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE : Preşedinte, DIMITRIE A. NTI BDZ.I. rit»pr!jdw;T; Alexandru Marghiloman, IHcolae F. Perlea. MEMBRII CONSILIERI Taehe Anaiatnaln, Deputat, mare proprietar, Tecnoln G. Aftsan, Preşedintele Camerei de Comercid, B i nre*<'I Comandorul Mareo Beiao, Directorul so oiet&^.l «As*l urazioul Generali», membra el Ins itatn>nl d'actuuri dia Londra, eto. etc. Maarlcin Blnnk, Şe/ul om*I de bancă Mar* moroach Btank & Oa„ Bucureşti T. Carne vali, mare comerciant armator, fn B-ăi’a. Constantin G. Codoş, Deputat, Advocat, Brăiia a do Iii Erflinţ, Consul German, Brăila. JDIrector, HUGO ASCOLI. Ermano Gentilii, Directorul General a! Primei Hociet* ţi muftriace de Anigarărl Generale cobiră Ao.ia-ntelor etc., eto. Cbarleu Gir anner, Dirigintele ramur»! de tr&najjort a 80 leutea AMourastonI Generali. V lnorlo B.Mendt, Şefalciaselor L Meodt Co. Irntelli B, .Vemlt, taare comerciant armator, H 'Mia Edmondo Rictiettl, Seoretartil general al Roo*et -A si ur-atiinl Generali», frieat Colonel G. Rosnovnn, n.are propr., Romov. /.am 11 r Z> nifir< acu, m *re pronr., Bretla. P«ul Roiieuberg A Co., Şef al oaiel de bancă Rottenberg & Go Brăila. Subdirector, D, Gerticovici. Sooietate Romînă de Asigurări Generale din Brăila, asigură in condiţiuni liberale §i avantagioase in contra daunelor de • MJVCJEJVBMU G H IJVBMIVA TU A YS M’O Ml T pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat. Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor în ramura rtafa, după combinaţiunile cele mal noul şi ‘mal convenabile. n Iii K C ŢA F.V i'.l. x Ben!ru orI'ee informaţiunl a se adresa la sediul Societfitel, în Brăila, şi la toate sucursalele din ţară. * Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de a« stă artă, cn cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderaţi watsont «v voiiell MAŞINI AGI C0LE ŞI INDUSTRIALE1 BUCURESCI. — Strada Academiei, 14 (fost Raşca) |Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală.] REPREZENTANŢI GENERALI Al FABRICEl [H. JB\ £€K£RT Societate pe Acţiuni PLUGURI DE OŢEL pentru culttra obicinuită si cultura adîncă 1 PLUGURI DE OŢEL pentru oultur» da sfeol». PLUGURI DE OŢEL cu 2, 3 şi mal mu te brâxd.re- pluguri de oţel pentru oultWat plmiuturl Tlrjlne. PLUGURI DE OŢEL p ntru locuri muntoase IRARIŢE DE OŢEL pentru PORUMB. Grideinl, Bârsa, Cormana, Roatele, în fine tot corpul plugului £CKBRT este lucrat din OŢEL. W* 8emănăt