SERIA IL—ANUL m. No. 531 Ediţia m treia DUMINECĂ 10 AUGUST 1897 NUMÂJRUWO BANI ABOIANRITTELE (bmp la 1 pl 15 «le fle-«irel Ioni fi m pliteM tot-d’a-una înainta In BueurtfU li C*aa Administraţie! In judeţe şi ttrein/Uate prin mandate peştale Un an tn ţari 30 lei; tn etreinătate 50 lei Sase luni ... 15 > » > 16 * Trei luni f . . 8 * » » 18 * Un număr tn etreinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No •— STRADA OMUIICNŢKl EPOCA ffo t TELEFON NOMAROL^IO BANI AînjifriURri.K In Bucureşti şi judeţe m primesc numai ia Administraţie In străinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciur! la pag. IV.0.30 b. linia » * » in .... . 1.— lei » > » » II...3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 le! rlndul Ui număr vechifi 80 baml ADK1NINTRA ŢI A Xa. ». _ 8RADA OLRMK'XTRÎ - No 3 Felix Faure la Petersburg MODERAŢIE In presa romînâ apar periodic articole indemnînd la moderaţiune şi la linişte in discuţie. In genere asemenea articole apar sad în gazete care plna în acel moment dovedise cea mal mare violenţa, sad în gazete nod înfiinţate, cari neştiind cum sâ’şl faca intrarea în publicitate, se hotărăşte ca sa înceapă cu o banalitate. Gazetele de categoria intîl, după ce prin violenţele lor, ad stîrnit adevarate furtuni, devenind şi ele la rîndul lor objectul celor mal drepte lovituri, cauta a da înapoi, pentru a evita continuarea unei campanii care le poate fi foarte daunatoare. De altminteri, este în natura lucrurilor ca sa cauţi a te opri sad chiar a te retrage, după ce al stors tot ce violenţa, minciuna şi calomnia pot produce ca arme de lupta. CormMlle pretinde ca cine-va sa satura pînâ şi de putere. «Arrivâ jusqu’au faîte il aspire «a desendre.i Probabil ca şi meseria de insultător, de mincinos şi de calomiator are ceva de respingător chiar pentru cel ce o profesează, aşa în cît simte nevoia de a renunţa la ea, cel puţin pentru o zi. In aceasta categorie se afla mal zilele trecute «Liberalul» care scria cu neruşinare următoarele: «Ar fi timp ca cititorul, deschi-«zînd o gazeta, sa aiba convingerea «ca va găsi daca nu aprecieri ju-«decioase şi obiective, cel puţin «o parte, o părticică din adevărul adevârat al unei situaţii.» Acest desiderat ar trebui sa’l in-casese Libiralul şi sa se silească sa’l realizeze. Nici o gazeta nu are mal multa nevoe de cît acea toae violenta şi neruşinata. Asemenea desiderate sunt regrete de femei batrîne care dupâ ce în tinereţe ad dus viaţa cea mal decoltata, apoi la batrîneţe caută a face pe moralistele şi pe cinstitele. De alminterea boala din născare leac nu are. Nu ad trecutdoufi zile şi foaia colectivista ’şi a dat în petec, înjurînd şi insultînd. Noi presa conservatoare nu avem nevoe de sfaturile nimănui, nici nu avem o iota de sclţpnbat din atitudinea şi din felul limbagiulul nostru. Nu cerem de la nimeni moderaţiune. Nu facem apel la unire şi la concordie, nici la încheere de armistiţiu. Pe noi nu ne sperie violenţele de limbagid ale presei colectiviste, iar calomniele trec pe de desuptul capului nostru. Faca presa colectivista ce va pofti, poarte-se cum va crede de cuviinţa, devie moderata sad continue a fi violenta, acest lucru nu ne face nici cald nici rece, pentru motivul ca nu’I dam nici o consideraţie. Iar daca polemizam din când în când cu asemenea fol, o facem nu pentru mutra lor, ci pentru consideraţia care o avem către publicul cititor. Din a doua categorie de gazete, fac parte toate ciupercele noul cari apar pe câmpul publicitâţel şi cari sunt aşa de încurcate pentru a explica apariţia lor, în cât sunt nevoite de manopere nedemne pentru aşi da un aer de noutate. Manopera obişnuita şi stupida consista în a se da drept gazete mo- derate, imparţiale şi objective. Cel mal tipic specimen din aceasta familie, este Drapelul. Drapelul consecuent patronilor săi d-nil Aurelian şi Lascar, a început viaţa Iul cu o minciună. S’a dat drept gazeta moderata şi veridica pentru ca peste cîte-va zile sa se dovedească că este gazeta cea mal murdară. In adevăr, nu a trecut două luni, şi iata că «Drapelul» simte nevoia de a ’şl explica atitudinea şi a declara ca daca la început a declarat ca va fi moderată, nu a înţeles de loc a fi... moderată. Este pur şi simplu ridicul. De altminteri de la o adunătura de anemici, fricoşi şi mincinoşi, nu poţi sâ te aştepţi la alt ceva. Aşa; cel de la Drapelul aQ început a protesta contra intenţiei de disidenţa ce li sâ atribuie in partidul liberal, pentru că mal la urma sa recunoască ca ceea-ee fac este o disidenţa. A început prin a apăra pe Stur-dza pentru ca apoi sa’l înjure. Şi aşa mal departe. După cum însă puţin ne pasă dacă Liberalul va fi moderat sa îl violent, tot aşa de puţin ne interesau dacă Drapelul face safl nu face disidenţa. Pentru noi ori Drapelul, ori Liberalul, ori Voinţa, sunt tot una, adicâ gazete colectiviste. Şi cînd zici colectivist, zici totul. SEOULAfUZăRl Ni s’a afirmat din sorginte oficială şi noi am relevat ştirea că d. Ferechide a terminat deja proiectul de lege privitor la secularizarea averilor Eforiei Spitalelor Civile, Aşezămintele Hrtncoveneşti şi Kpitropia sf. Spirt <1 o ii din Iaşi. Acest proiect va fi snpns şi d-lul An. Stolojan, ministru al domeniilor, de oare ce staţiunile balneare pendinte de instituţiile de bine-farere mal sus citate, vor trece în administraţia ministerului do. meniilor. Pat fiind faptul că, îndată după venirea lor la putere colectiviştii însărcinaseră pe d. George Morţnn (pe atunci secretar general la interne) de a presinta nn memoriă prin care să arate că eforii pot fi nnmiţl şi în afară de membrii familiilor testatoare, —zvonul de acum cu Încercarea de secularizare pare a fi întemeiat. Noi ne facem datoria de a declara de pe acum că vom vedea în nn asemenea act o violare flagrantă a voinţei testatorilor. In afară de acest motiv determinant, noi, conservatorii, vom dnce o campanie din cele mai energice împotriva secnla-rizărel din cîte-va alte puncte de vedere. Mal întîl, statul romîn este astăzi prea puternic şi prea de toate absorbant, pentru ca noi să mal îngăduim desfiinţarea unor institnţinnl particulare cari se des-voltă atît de bine şi atît de util. Ne place prea mult libertatea pentru ca să ne împotrivim din toate poterile la des-fiinţărel unei instituţii libere. Apoi şi sentimentul de pietate şi cazurile nnor testări de averi în folosul instituţiilor de bine facere afl devenit prea rare, şi ar fi o crimă de a decreta stingerea lor cn desăvîrşire prin secularizarea actualelor donaţinnl. In fine, dacă e vorba de a deschide dramul secularizărilor, gîndească-se mal bine d. Dimitrie Sturdza la alte institnţinnl de cît la acelea ale Eforiilor de spitale. UNIVERSITATEA DIN IAŞI Anuarul.—Înfiinţarea Fnlveruită-tel.— Clte-VH d»te statistice.— 1895 96. Anuarul D-nu N. Culianu, rectorul Universităţei din Iaşi, a scos un anuar al acelui institut de cultură superioară. Lucrarea aceasta, foarte conştiincioasă şi sistematicăf, este precedată de o importantă ochire retrospectivă asupra învă-ţâmîntulul superior din Iaşi. * * * Prima manifestare a unul invăţă-mtnt naţional superior în laşi datează de la 1830, cînd găsim pe juristul Christian Fle-fuzal pe d nu. — Apoi, lntordudu-se către mine: — A ajuns de rls. In fie care zi vin o droaie de pomanagii. Profesori, doctori, studenţi, funcţionari, mo*şe cu diplomă sad fără diplomă; e curat bătae d** joc 1 Asta e ţară de pomanagii. S’afl speriat şi conductorii... In spitalurl tot aşa. Stafl In reserve ca să nu plătească doctori, şi şi-aduc mlncâ-rurl scumpe de-acasă La Theatru id-m... numai naivii plătesc. Ţară de pomanagii! O, o... cu mine nu merge 1 Le taiG efl din unghişoarâ ! — Părintele Vanghelescu! — Ce tot Îmi baţi capul părinte ? Vorbeşte ministrului. — Ţi-am spus: efi nu pot sâ’ţl fac nimic. Al văzut raportul ? «A intrat beat sâ slujească In biserică şl-a Înjurat pe dascăl de născătoare.» Ce-o sâ’ţl tac ? — Dar... — D nu Dulgherescu. — Trcbue sa mal vorbesc şi cu alţii, părinte, lasâ-mâ... — Nu e supărare... Salutare taică, salutare ! — Plecăciune părinte. — Domnu? D. Dulgherescu nu e siugur.'E Însoţit de contabilul ministerului. — Apoi mi s’a tntlmplat o nenorocire. Am depus garanţia şi am pierdut chitanţa, Dar am plătit. întrebaţi şi pe d. couta-bil. D-lul a văzut. Etl sunt om sărac ; nu pot să plătesc de două ori; păcat de Dumnezeii... — Al văzut chitanţa, d-le contabil ? — Efl... — Apoi aşa nu merge. Nu Înţelegi d-ta că ar putea ori cine are de depus o garanţie ministerului să zicâ am p’fttit, dar am pier dut chitanţa ? Da-mi probe. — Întrebaţi pe d. contabil. — Ce zici, domnule contabil ? — Efl.. D. Dulgherescu II dă ghes : — Soune, domnule! — EA... Secretarul Îşi pierde răbdarea : — Nu se poate. D. Oulghereseu devine furios : — Dar bine, domnule secretar, numai la alegeri va purtaţi bine cu noi ? Las’ vă ’nvăţ efl minte... Bine, Bine... Şi ese trln-tind uşa. — N’a depus’o, pungaşu, strigă secretarul. — Fireşte ca nu, răspunde contabilul îmi da zor merefl sâ spun e’am văzut etl chitanţa. Daca n’am vazut’o, n’am vazut’o, de ce să minţ. — Uf! m’afl înebunit, mi se pltnge bietul om, clnd eşi şi contabilul. In tie care zi arelaş lucru. De dimineaţă plnă seara tot aşa merge. Nu mal pot... Nervos, cbiama pe uşier. — Să nu mal laşi s& iutre nimeni. Ţi-am mal spus o dată. Cine are sâ’ml vorbească sa vie Stmbâta. N’am poftă să ofticez... Apoi ramlnem iar singur). Răsfoeşte maldărul de htrtil şi le iS‘ âleşte pe rlnd : — Asculta, o denunţare. Trebue sâ fie făcuta de vre-un revizor refuzat. Asculta «D-na Invfttâtoare a transformat localul şcoalel tntr’uu adevărat local de prostitu ţie. Ziua şi noaptea, satul răsuna de chiotele acestei desMnate, care petrece în nnj locul adoratorilor el. numeroşi. Aduc Ja cunoştinţa ministerului aceste fapte neco recte. Iu speranţa ca va pune capăt acestei stârl de lucruri, cari numai spre folosul moralei nu pot fi». — Şi ce aveţi de glnd să faceţi ? — Litll sft cercetăm. Revizorii ăştia sunt nişte crai. Fac chief cu toate Învăţ .toarele. Clnd s’arata una mal rece,... rai ort la minister. O sa cercetam... sâ vedem.. Işl nrmâ tnain'e răsfoirea, rezolvind repede la colţul petiţiilor. Şi pe elud secretarul iscălea, Dinu se gludea : — La clţl inşi le attrnă soarta numai dintr’un singur riud al d-lul secretar! Ctte piepturi or ii batlnd In ceasul acesta, de emoţie, In aşteptarea deciziei ministrului! In maldărul de hlrtil, pe care funcţionarul 11 ră»foeşte indiferent, poate că e condamnarea la moarte a unei existenţe. Şi, iuimă de poet, se rugă : — Domnule secretar, dacă am puţină trecere pe lingă d-ta, pune hlrtia revizoru-ul la dosar. Cine ştie, poate că profesoara e nevoită. Şi apoi, dacă ar fi făcut ca cele-l’alte, daca s’ar fi Învoit la propunerea revizorului, nu era sâ fie reclamată. De astă d -ta iart’o... — S lut, monsieur PArchitecte. Un ttuar blond a intrat fără să se nunţe şi poetul pricepe că trcbue să fie vre un intim. — Stai Borănescule. Qu’est-ce qui t’a m£’ e? Arhitectul se uită la mine jenat. Secre* tarul îl pricepe: — Darie, nu te jena. — C’est que... vreau să mă duc pentru două zile la Viena să văz mobilierul Operei de acolo. Ş il ca sunt lnsurcinat sâ conduc lucrările pentru facerea unei scene de fer la Teatrul Naţional şi pentru repararea mobilierului. Am iscălit contractul cu un antreprenor, f«ră să sm idee de ce zice În-tr’msul Vreafl să mă duc sâ văd Opera diu Viena. după modelul căreia vreaâ sa aranjez lucrurile şi la noi. — Vuia la d-r bani lini daţi ? — De ce nu spuneai mal iute nenişo-rule ? CVst şa qui t’am^ue. Ei, cit ? Cent, ’ţi-ajunge ? — Q ii. — Gonvenu. Iar Dinu glndeşte Înainte : Pentru ajutorul mefl, s’afi isprăvit fondurile, dar pentru asta nu. Uşierul lşl fa- u iarăşi apariţia : — D-nu ministru întreabă dacă mal e cine-va pentru audienţă. — D-nu Dinu Etiad. — Poftiţi ! Clnd sâ intre lu cabinetul ministrului, poetul găseşte deja acolo pe secretar, care intrase pe altă uşe. Prinse curaj şi’şl Întinse recomandaţi». — Cine e d-nu Flecărescu? — Cum. nu-1 cunoaşteţi ? — Habar-n’am. — Mi a spus că vă e prieten. — Nici n’am auzit de d-lul. Lucrul ăsta mi se’nttmplă mal In fiecare zi, se adresă ministrul, secretarului. Oameni despre cari nici nu ştifl că exista, Îmi trimet cărţi de vizită, recomandind pe alţii. Apoi, către mine: — Nu e trebuinţă de nici o recomandaţie. Cine are dreptate, la noi o capâta. Nu e ca sub conservatori... Ce pofteşti ? — Cred că domnu secretar v’a vorbit. Vreai să cer un mic ajutor pentru tipărirea unul volum de versuri. Ministrul mă priveşte ironic: — De, tinere, noi n’avem fonduri destinate d’inadins pentru aşa ceva. Dar pentru câ mă roaga d-nut secretar.... Al făcut petiţie ? — Ce petiţie ? — Trebue să-ţl fac! cererea In scris. Dă fuga şi fa-o. Poetul e numai apă. Dă fugă In biuroul secretarului şi Intr’uu minut o şi aduce: Domnule Ministru, Sub semnatul autor al mal multor volume de proză şi versuri, dorind a publica un noi volum şi lipsindu-ml fondurile necesare, vă rog să bine voiţi a’ml acorda un ajutor bănesc pentru publicarea Iul. Primiţi vă rog, etc... Dinu Eltad. — Dar timbru ? — Ce timbru ? — Un timbru de 25 de bani. Ce Dumnezei, nu ştii şi d ta atlta lucru, că nu se dă nici o petiţie fără timbru? E clştigul statului... Dinu aleargă la o trăsură, dă fuga la o tutungerie şi clnd se ’ntoarse cu timbrul cumpăra*, ministrul plecase. — Ce-o sa’ţl fac? Vino Joia viitoare, II zice secretarul. Aeum e-acum ! Sigur c'o să-l dea bani ministrul, oprise trăsură la scară şi-acum n’avea cu ce s’o plătească. Administraţia Epocei să trăiască ! Luă clţl-va lei pentru o poezie şi scăpă din încurcătură. Iar clnd s’a dus Joia următoară la minister, şi-a găsit petiţia Înregistrată, căci graţie protecţiei d-lul secretar general, care încurajează literatura, ministrul scrisese pe timbru, bine-voitor : Se acordă 50 lei!! Radu D. UoMettl. Litere, Artă, Ştiinţă DESPRE CERCETAREA NOASTRĂ LITERARĂ Jupiier, galop; Souvenir de Buşteni, vals; Ş oa a d« p duri, vals; L’espoir, puica-mazurca şi tf ba inginerilor, sun1 frumoasele composi-ţiunl muzicale ale d-lul C. S. Siftnulescu, elev al şcoalel de poduri şi ş sde. In «Mug zmul Conservatorului» ori cine poate găsi de vlnzare aceste splendide compo-siţiunL „EPOCĂ^TpftOVIBCIE riromi-o c^a Tîrgn-Ocna.—Băile Slînie. — Băile Nastasaki.— Administraţia colectivistă, Tfrgn Ocna, situat pe valea Trotuşulul, Înconjurat de munţi şi păduri seculare, are o posiţie splendidă, posedă saline renumite şi un eastel pentru condamnaţii la munca silnică. Comerţul sâfl, este destul de animat In timpul verel. Acest oraş de un deceniu aproape, a de veuit o staţiune Însemnată de vilegiatură şi mal cu seamă, sub guvernul conservator, avlnd In capul comunei pe fostul primar Lupu Crupenski, sub inteligenta sa admi-nistraţiune, luase un avlnt Însemnat. Dar din nenorocire căzlnd în urmă sub actuala oblăduire colectivistă, totul s’a redus iu ruină, stradele sunt murdare, pe cele lăturalnice cresc buruiene şi spini, praful ste plnâ la genunchi, apă de băut nu este, cn toate că izvoarele de prin Împrejurimi abundă Intr’un mare număr, grădina publică este foarte râd Întreţinută. Necesariile vieţel sunt scumpe, carnea, plinea de rea calitate, vinul amestecat cu apă de sodă, rachiul otrăvit. In totul o nepăsare administrativă ne mal pomenită. Nu este oare păcat de mulţimea vizitatorilor acestui oraş, cari vin In timpul verel, sa’şt verse aci pungele pentru puţin aer curat, dar care In schimb sunt condamnaţi să sufere atltea mizerii ? Toată lumea străină şi localnică să pltnge contra păcătoasei administratiunl colecti viste, dorind din toată inima revenirea In capul comunei, a fostului primar conservator, Lupu Crupenski. Băile Slănic Pleclnd cu trăsură de la gara T.-Ocna, ca să ajungi la Slănic, trebue să-ţi stăl-ceştl oasele, şi să ţi să Înroşească ochii de praf, traverstnd o şosea atlt de primitivă, In cit te apucă jalea, văzlnd cu ochii, cum tu această ţară nu mal sunt oameni cu dor de dlnsa. Dar în Slănic, numai o spoială : oteluri, cazin, parc, băl, totul zace în infecţie şi în neregulă. Actuala administraţie colectivistă, ştie numai să desbrace lumea, In schimb Insă. In loc să-I dea confortul şi distracţiile necesarii, să poartă cu o impertinenţă fără margini. Dacă minunatele ape de la Slănic şi S!ă nitul Însuşi, su grandioasele Iul posiţiunl, ar fi pe mina unor străini, de sigur că a ceste splendide locuri, ar deveni In scurt timp, raiul Rumluiel. Băile Kfastasacbi Această staţiune balneară posedă ape aproape similare cu ale Slâniculul; sunt situate In preajma Tlrgulul-Oena şi astă zi dlnsele fiind proprietatea acestei comuni, sunt căutate In regie. A«-i totul este de Întemeiat din nofl; puţinii vizitatori ce le frecuentează actual mente, ati îndurat o mulţime de mizerii, datorite lipsei de contort, lipsei de dis tracţil, etc. Administraţia colectivistă N’-im exagerat Intru nimic cele ce arătat mal sus, relative la păcătoasa ministraţie colectivista, dar ne cuprinde o durere imensă şi ne întrebăm, cum să tolerează In capul diverselor administraţiunl publice, atlţia indivizi eonrupţl şi venali, a căror loc ar fi numai în penitenciare. Dărmănescu. Bacăti, 3 August 1897. Din banii ce se vor strlnge se vor ajuta mal multe familii sărace. . '* Zilele aceitea a eşit de sub tipar Guidnl Bucureştilor cu împrejurimile lui, datorit d-tm Cotişi. Sief. Bnciurescu, şef de biurofl la ministerul iustrucţiunel. am ad Clnd ne-am propus să facem cercetarea noastră literară, am avut In vedere sâ dăm publicului nostru posibilitatea de a cunoaşte mal de anroape pe artiştii şi literaţii noştri, «personalitatea lor proprie, calităţile lor ii.leleotuale şi morale, ceea eetn-tr’un cuviiit critica moderna numeşte «psihicul artistului». Sarcina pe care ur am impus-o nu este nici decum uşoară. E gcefl, es'6 foarte grefl, sa prinzi dintr’u convorbire, safi două, toate nuanţele părerilor pe cari literaţii le afl, m l ales, asupra deosebitelor noastre personalităţi literare. O nuanţa cit de mică, poate da naştere la confusii din cele mal regretabile prin consecinţele lor. Şi, de oare-ce errare huma-num se poate Intlmpla chiar clnd nuanţa cugetării a fost bine prinsă, totuşi o mica, foarte mică greşaia de eo idrifl, o scăpare din vedere pentru un moment, un cuvtnt mal echivoc, poate da cititorilor o părere cu toiul greşită de reala personalitate a intervi. walnlul. Iaca, bonă oară, in iuterviewul d-lul Mihail Dragoniiresi-u, s’a strecurat clte-va greşeli de nuanţare In reproducerea părerilor sale. Ast-fe.l, d-sa ni s’a pllns că pe lingă i â-te-va alte mici greşeli, reiese şi următoarele afirmări: câ înainte de Alexandri, noi uu aveam autori de Însemnătate, pe când d-sa crede tocmai din potrivă : aşa s. e. Alexandrescu, care este un real talent. A doua, cu privire la d. Hasdefl. D. Dra-goinirescu a văzut In darea de seamă a teporterulul nostru, ca o afirmare a sa tăgăduirea ori şi cărui merit al d-lul Has-dcă, pe când d sa a afirmat că, «este un talent care şi-a greşit materialul». Cu toate acestea, repetăm, e posibilă o nuanţă, prinsă puţin mal alături, şi trebue să ni se crează, că sarcina impusă nu e tocmai invidiabilă. Spre a fi pe viilor la adăpost de or! ce erori de asemenea natură, am face următoarea propunere literaţilor noştri: Lulea pilda de la distinsul literat eare şl-a subscris părerea sa, Ion, să şl scrie fie care părerea pmprieşi sâ ne-o trimeată, scăptndu-se ast-lel şi pe d lor şi uşurludu-ne şi pe noi de multe greutăţi şi neplăceri. WMMZMMj încă de la 11 Iunie expirat s’a reclamat d-lul Procuror g- neral contra d-lul Is*ya I Georgescu că din Archiva averel şcoalel Ion Crăciuuescu, ce din nenorocire şi fără nici un drept se administrează de acest domn. s’afl sustras din dosare acte, decisiuul importante. Piuă azi Insă d. procuror general nu s’a milostivit a da urmare acestui denunţ; de n«eea şi I->aya I. Georgescu jefueşte ca la drumul mare această nenorocită avere lăsată pentru luvăţătura fiilor mizileul. A se citi în pagina MV corespondenţele din Tecuci, T.-Ocna, Pucioasa, Cimpu-Mittng. Eoouai Comitetul studenţilor universitari brâilenl, cu bine-voitorul corn-urs al unul comit t de doamne şi domnişoare, afl organizat In gradina publica din Brăila, pentru zilele de 15 şi 16 A> gust. Mari serbări Populare In folosul inundaţilor Gălăţeni. Programul es’e foarte bogat şi pe lingă multe distracţiuul şi jocuri ca Tombola, fio-i brii, cln-iuml artistice, «râişorl, bătae cu eonfeti şi serpentine, etc. etc. seibarea se va sflrşi Simbată seara cu o reprezenlaţiune teatrală In Gradina Peleş. Pe lingă şcoalele evreo-rumtne. Iacob şi Carolina Lobel din str. Mircea-Vodă, «Cultura» din str. Si vast o pol, şi din str. Vultur, se lnfinţeaza cu ln< ep-re de la 15 August c. şi In strada Apolodor (raionul Budescu) o şcoala la telul celor exist-nte In urma iniţiativei d lor H, Mar cus, I. Klein, A Lang, M. Kohl, H. S. Feld-ştein M. Ekşleio, L. Frucbter, M. Tikes, M. Me-sing, şi I. Weintrauh. Noua şcoala va purta numirea JSechis-Duas (Începutul ştiinţei) Duminecă. 10 August, societatea de domnişoare Cultura din Piatra-Neamţ, va da un splendid bal Iu sala teatrului din localitate. O mulţime de petreceri, pe Ungă dans, şi surprize, se pregătesc vizitatorilor. OTFWRMAŢH Ni se comunică din Sinaia, că A. S. R. Principele Ferdinand, a cărei stare este foarte satisfăcătoare, petrece în fiecare si cîte-va ore pe terasa castelului Foi§or. D. Dr. Felix, directorul general al serviciului sanitar, a plecat la mănăstirea Neamţu ca să inspecteze spitalul de alienaţi de acolo, precum şi spitalurile rurale de la Roznov şi Bicaz şi ospiciul de infirmi de la Răchitoasa. D. N, Mişu, directorul divisiel politice de la ministerul de externe, pleacă azi, Sîmbâtă, prin Constanţa la Constan-tinnpol, unde va gira afacerile legaţiu-nel noastre de acolo, pe tot timpul cit va dura concediul acordat d-lul Tr. Djuvara. D. loaniu, primar al oralului Curtea de Argeş, şi-a dat demisiunea ca semn de protestare tn contra ministrului de interne, care a dut situaţia judeţului pe mina unei bande de escroci în capul căreia se află vestitul Nae Di-mancea. Ni se scrie din Giurgiu că tîrgul de vite care s’a început de două zile nu este de loc animat. Afacerile sunt foarte restrtnse de şi sunt de vlnzare un număr însemnat de vite, cal, bol şi vaci. Primim la redacţiune dese plîngerl asupra modulul cum medicii comunali îşi fac serviciul în circumscripţiunile lor. Ast-fel astâ-zl un nenorocit din strada Trifoiului 41, ni se jeluia că avînd un copil grefl bolnav, medicul comunal al circumscripţiei 41, de şi din toată sărăcia părintele bolnavului îl plătise şi trăsura, a refuzat să dea îngrijirile sale micului bolnav şi a fost chiar aragont cu tatăl bolnavului. In culmea desperărel sărmanul părinte sa adresat d-lul dr. A4 Sir Hogii VVyndh?m, fost ministru plenipotenţiar al Angliterel în Capitală, se va Întoarce din Londra pe la finele tunel Septembrie pentru a prezenta M. Sale Regelui scrisorile-l de rechemare. Dr. Weigand Tn Sălaj D. dr. Weigand, profesor universitar in Lipsea şi distinsul filolog romin. a intreprins un studia etnografic şi filologic prin părţile locuite de romînl şi cele mal expuse maghiarizării, prin Sălaj, între Transilvania de Nord şi între Crişiana şi Maramureş. Asupra primirel călduroase pe care afl fâcut’o romînil de prin acele părţi d Iul Dr Weigand, Gazata Transilvaniei, primeşte următoarea corespondenţă interesanta : Marţi a ajuns in mijlocul nostru renumitul filolog şi filoromin Dr. W.igand, Ca pe un profet il aşteptam cu toţii după ce auzisem, că e pe pămîntul Sălajului prin comunele Porţifl, Ip şi Znan. In Şimleu a ajuns numai seara la 7 oare, unde se im-uariirase întiifl la o ospălârie, dar în urma invitării vicarului Sălajului, Părintele Alimpie Bji-bulovicl, s’a mutat în casa acestuia. * * * Miercuri dimineaţa a azistat la serviciul divin in biserica romînă gr. cat. şi după slujbă a cercetat şi a studiat cărţile bisericeşti mal vechi. înainte de amiazl a făcut studifl limbistic între poporul romîn de aici, conversînd cu ţărani şi cu ţărance şi luind merefl note. Era cu mare atenţiune la prouunciarea fie-rărul sunet şi la accenluarea cuvintelor, luind despre toate notiţe şi cuie-glnd poveşti, anecdote şi poiesil din graiul poporului. Prinzul l’a luat la masa d-lul vicar Alimpiu Barbulovicl, ia care a participat şi o societate inteligenta, din Simleu şi jur, Invitaţi anume din acest îmbucurător incident. Aici s’afl rostit mal multe toaste pline de entusiazm la adresa distinsului oaspe. D. vicar lntr’o cuvlnlare avlntată şi-a exprimat deosebita bucurie, că poate găzdui In casa sa pe un reprezentant adevărat al ştiinţei, care şi a pus frumoasele sale puteri spirituale în servi-ţiul limbel şi cauzei acestui popor persecutat. D. învăţător Alexiu Fedorca l’a felicitat ca pe un fost coleg ajuns acum prin genialitatea sa la stadiul cel mal înalt al carierei profesorale şi ca pe un protopop al dascălilor romînl, care cu mari jertfe lucrează merefl la mărirea numelui de Romîn. Dr. Weigand le-a răspuns într’o vorbire de tot frumoasă şi clară. A început aşa: «Tot ce am făcut şi fac pentru poporul romăn fac din inimă». A zis apoi între altele: poporul ro-mtn trâeşte Intre vitrege Împrejurări, dar condiţiunea cardinala la prospera-rea şi binele săfl este, ca preotul şi învăţătorul să-şi împlinească chiemarea cu inimă şi conştiinţa. A sfîrşit cu urarea : «să trăiască poporul romtu în veci!» A<-e«te cuvinte, eşite din inimă, afl fost urmate de vil aclamărl. *** După amiazl, însoţit de d. vicar şi de învăţătorul A. Feodorca, a mers în comuna din apropiere Ceheiul-Şimleuluî, şi aici la învăţătorul Ioan Oegâriu, unde adueîndu-i-se înainte un fecior şi o fată şi Sntrebîndu-I, a făcut însemnări de dialect, moravuri şi datine. Inţelegînd poporul, că în mijlocul Iul este un domn mare din ţară străină, care lucrează pentru binela săfl, s’a adunat intr’un număr mare în ocolul casei învaţato-reştl şi acolo a făcut frumoase ovaţiunl distinsului bărbat, mulţumindu-i prin rostul unul om ales pentru sufletul săfl bun, ce’l are către Romînl. Telefonul trădător — Istorie picantă de dragoste — De cîtâ-va vreme o parte a personalului de la telefonul central diu Capitala este a-deseorl bruscată de două persoane necunoscute, cari cer merefl să vorbească prin telefon. Cum telefonul nu este Io fie-csre moment liber, să înttmplâ că amploiatul de la staţiunea centrală roagă pe client sâ aştepte un minut; acesta insă nerăbdător începe să li jure nu numai telefonul, dar şi pe acela eare l-a inventat. Sună clopoţelul. — Allo!—Întreabă o domnişoară de la telefonul central,—ce doreşti ? — Pune mă In legătură cu casa R. D-şoara satisface dorinţa clientului imediat, dar în acel moment o id' e de râsbu-nare ll fulgeră prin creări şi a bo-eput să asculte conversaţia între casa R. şi biu-rotirile d-lul S. Şi surprinde o conversaţie de dragoste între frumoasa d-na R. şi tlnărul S. A doua zi d. S. cere din nofl să fie pusă Iu legătură cu d-na R., lojurînd In acelaşi tim t serviciul telefonic, de oare ce nu i s’a satisfăcut la moment, dorinţa. D-şoara de la telefonul central chiamă apoi şi pe d. R., soţul frumoasei necredincioase. care se afla la biuroul safl şi-l pune sâ asiste la următoarea conversaţie Intre soţia sa şi d. S. — Aş dori prea mult să te văz astă-seară Îngeraşul mefl, — spune d. S. — Azi mu. câţt-luşnle, căci vine de vreme acasă crocodilul mefl.—răspunde ea. — Te rog inventează ceva ea să 1 expediez! pe o jumătate de oră, disearâ la 9, căci am sâ-ţl spun ceva foarte interesant. — Bine, drăguţul mefl. Her/lichen Koss ! — Ţup, ţup, ţup I—răspunde Incinta d. S. — Hm! — mormăie eu furie d. R. Acum se vorbeşte despre o lutîliiire pe teren între d ni) S. şi R. Anglia contra Turcieî Calrutta, 8 August. Oficialul publică interzicerea de intrare a ziarcor tUirceşti Sabah şi Ma-lumat. Executarea Iul Angiollilo Sainf-Sebasti» n, 8 August. Angiollilo a fost executat la 11 ore de dimineaţă. ŞTIRI MARUHTE * Se anuuţâ că febra sfioasă s’a ivit din nofl tn unele comune din judeţul Botoşani, ^ * Decedatul Ion Radulescu, proprietar din Capitală, a lăsat prin testamentul săfl primăriei Capitalei 3 imobile. Donatorul a impus condiţiunea primăriei ca tu unul din aceste imobile sa se instaleze o şcoala. * Ni se comunică din Tlrgu O na că d. Gheorghe Metaxa, primarul oraşului, a încetat din viaţă erl dimineaţă. * D-na Eufrosina Caradja, a donat comunei Grumezeşti din judeţul Neamţu, terenul necesar pentru construirea primăriei diu acea comună, precum şi materialul necesar pentru această conslrucţiune. * Tlrgnl de vite la bllciul de la Rlurenl s’a Început. Ca şi In cele alte tlrgurl de vite, afacerile sunt foarte râstrlnse. Cu mărfuri au Început să vie negustorii din Piteşti, Bucureşti şi Sibifl diu Transilvania, dar nici aceştia —ne scrie corespondentul nostru—nu vor putea face vre-o afacere. www.dacoromanica.ro A se eiti în pagina IV ca-responden\eie din Tecuci, T.-Ocna, Pucioasa, Cimpu-Lung. Conflictul Aii&tro-Bulgar Viena, 8 August. Doctorul Stanciof, agent diplomatic al Bulgariei la Petersbnrg, acreditat mai înainte in aceeaşi calitate la Viena, a sosit ari venind din Jiusciuc. Dup6 N'iua Presă Liberă, sosirea sa ar fi în legătură cu neinţelegerile ce există între cabinetele din Sofia şi din Viena. Arestări de anarchiştî Vergara, 8 August. Poliţia a arestat pe anan hiatul Gius-sepe Rosti, căutat de poliţiile Franciei, Italiei şi Spaniei. Lisabona, 8 August. Poliţia a arestat pe italianul Rioci, bănuit că este prieten cu Angiollilo. DIVERSE DIN CAPITALA Pungaş prins.—Vestitul pungaş şi spărgător de meserie Cănuţ» Rădulesr.u, care alaltfl-erî noapte a evadat, spărgmd arestul de la secţia 8-a unde era Închis, a fost prins aseară de agenţii poliţiei de siguranţă şi arestat la prefectura poliţiei. Aceldent de* Incrn,—Tln»rul Sebe Nico-lafl, supus ausiro-ungar, In virată de 16 ani, lucrător la f brica de mobile a d-lul StiefLr. din calea Rachuve) 268. pe ctud se afla erl în ic atelierul fabrice!, treclnd pe lingă o enormă rineea care funcţionează cu motor, şi care era tocmai pusă In mişc,re, rindeaua i-a prins m na dreaptă striviudu-i-o intr’un mod oribil. Nenorocitul a fost transportat la spita'ul Brin-eoventasa. C riminal prin Imprudenţă.—Erldupă amiazl, sergentul de stradă postat la localul, secţiei 10, din str. Polonă 242, voind să arate re-volv. rul să0 unul chiriaş din eurtea secţiei, studentul Mişu Boiangiu, arma a luat foc şi glonţul a lovit pe student In braţul sting, fâ-clndu-I o rană gravă. Rănitul a fost de urgenţă transportat la spitalul Filantropia. Comisarul secţiei a început cercetările. Bo'an-giu, înainte de a ti condus la spital, a declarat comisarului, că din greşslă sergentul fa rănit şi că nu are absolut nici o pretenţiune. DIN ŢAR* Ondavrn adus de apă. — Din Olteniţa ni s scrie că In ziua de 1 August s’a scos din Dunăre, cdus de valuri, cadavrul unu! necunoscut, tn stare compltctâ de putrefacţiune. Necunoscutul pare a fl fost In virstă de 45 de an* şi este de talie mijlocie. Piuă astă-zi nu s'a putut stabili identitatta sa, cu toate cercetării făcute. Urmările beţiei. — Zilele trecute s'a găsit met lntr’un puţ după izlazul oraşului Giurgiu individul Ion Pop’ecenel. supus ungur şi fost servitor la Spirea Patomiano din acel oraş. Din cercetările făcute de poliţie pentru a se constata cauzele morţrî, rezulta că Popie erei, cu două z le ioaiute făcuse un eh* f monstru In una din circiumile din oraş şi că In urma refuzului elrriumurulu de a l mal da vin de băut, nenorocitul in cea mal teribilă stare de beţie a plecat furios din circiumă şi s'a aruncat lu puţ. Accident pe linia ferată. — Cu trenul de 9 ore seara, a fost transportat ala tăerl în Iaşi şi internat la soitalul evreesc Aizig Pascal Şvarlz lucrator de la C. F. R Nenorocitul aces'a a scos capul din vagon pe când un tren de lucru si—a pe podul de peste B riad şi a fost g: iv Zorit la cap Amel d« vii ură Aizig a e2«ut din vagon pa pod de : i acesta In apă, de unde cu mare eu'ate a fost scos. Şv i se subprefect în Fireşti'-0 ist telegrafic desti- C-it p s i-; e abuzuri revoltă- toare ce le-a comis.; Ti V i rominî din Bu- ccvh află actualmente în Tien A a i t atat în numele pari iulia naţional rom in cu contele B'idcni, primul ministru al ^ „s / tei. Tratările nedind însă nici rezultai relafiunile dintre part ăd na ţi i>ual romîn şi guvernul austriac au devenit foarte in-coro . h consecinţă deputaţii rominî au leds să se etragă din majo-ritn i cont 3adeni şi să stabile o jere cu partidele ger. :nv- în contra majorităţii slai n camera vieneză. Partidul ' ) lin din Bucovina eh pe în curînd o vie cai na fi”ială. I). îdmond anaussel, profesor la şco; ' i 'frmală superioară din Paris, a fos: l'mninrt c ;ută la Blaj, vizitlnd toi i'isfii uţiuniie culturale romlneştl. i. v,una .'■puiis că d. Cramaussel a rtmas uimît că Inlr’un orăşel aşa de in . ure* utn f -iajul, sunt atltea şcoli. î1 1 ;il‘ a plecat apoi Duminică se ca - rect ia aris, declarlnd profesori or cari l’a i soţit plnă la gară, că excelentele impresii pe cari le-a căpătat printre rominii din Banat şi Transilvania, le va publica in curind intr’un volum.- Mal mulţi cetăţeni ni să p'tng că şeful diviziei administrative de la Casieria generală de Ilfov se poartă b-usc cu luni^a şi z'Inie face şicane acelor cari aă afaceri la aed serviciă. La nevoie putem cita cazuri. Atragem atenţia celor lu drept. Colectiviştii de, nuanţă Cantacuzino sunt furioşi contra d-lul Ferechide fiindcă a delegat pe d. Matei Petrescu să gireze secretariatul general al ministerului de interne. Ecoul acestei nemulţumiri se fac d-nil Gr. Giani, prefectul de Ilfov, şi Caton Leca, prefectul poliţiei Capitalei, cari spun că d. Ferechide ’şl-a permis prea mult punind pe*te el, funcţionari superiori, un funcţionar mal mic în grad. Titular la postul de prefect de Dîmboviţa nu va fi numit de cît la Sep-tembre. Lista prefectului Manoleseu a reuşit şi la colegiul al 2 al consiliului jude-ţian din Argeş. Aslă-zl se face alegerea unul consilier de către colegiul al 3. Administraţiunea domeniului Coroanei construeşte pe domeniul de la Conac din judeţul Ilfov o enormă lăptă-rie model, unde vor fi instalate peste 3oO de vaci cu l.ipfe, alese din cele mal bune rase din ţară şi străinătate. Marţi s’a făcut In comuna Publier, lingă Amphion (Franţa) căsătoria civila a Principesei Aoa Brancovan cu contele Matei» de Noailles. Mercurl s’a săvlrşit cununia religioasă, după care a urmat un prînz de 45 taclmurl. Judeţul Vlaşca nu are de loc a se lăuda cu recoltele din acest an, ceea-ce de altmin teri se semnalează din toate părţile ţârei. Locaiitaţi renumite lu producţiunea grâu lui nu dat anul acesta, una peste alta, nici 15 baniţe mari la pogon, In afară că ’ă’d im are greutate, căci abia cântăreşte e la 55—58 libre calitatea cea mal bună. Porumbul prin unele localităţi, ca şi In judeţul Teleorman, promite însă o recolta de 27«— 3 kile la pogon. Un diplomat anonim Un diplomat anonim, «tn curent cu toate peripeţiile ultimului conflict austro-bulgar», iuterviewat de un gazetnr şi mal anonim, spune prin un ziar din Capitală, — pe care degeaba l’am cita, căci şi ziarul e anonim, că conflictul austro-bulgar este aplanat d< ja; că «minislrnl de externe din Viena nu e ţinut să trîmbiţeze că a dobîndit satisfacţie dela Bulgari», şi că «d. Stoilof s’a grăbit să însărcineze pe d. S-rmandjief, agentul diplomatic la Sofia, pentru a da explica-ţiunl verbala Excelenţei sale contelui Go-luchowsky». Cît de în curent e acest, diplomat anonim eu conflictul austro bulgar, rezultă din următoarele : D. Conie Goluchowsky se află de trei săptămînl la băile Vittel din Franţa şi a facerile ministerului de externe sunt conduse de d. conte Welsersheimb ; D. Sermandjief, agentul diplomatic al Bulgariei,mm la Sofia, după cum spune anonimul diplomat, ci la Viena, se afiâ în concedia din ziua în care Principele Bulgariei a sosit la Sinaia şi clnd d. Sermandjief se afla In Bucureşti, gata de plecare la băile de marp de la Odessa ; Agenţia Romînă ne transmite azi ştirea că d. Stanciof. agent diplomatic al Bulga riel la Petersbnrg. acreditat mal ’uainte la Viena, a sosit în Capitala Austriei şi că sosirea sa ar fi lu legătură «cm neinţelegerile ce există între cabinetele din Sofia şi Viena». Anonimilor, mal lăsaţi-vă de diplomaţie! „Vaterland" şi Romîniî Organul partidului clerical din Viena, vorbind în prim-articol despre protestul studenţilor romîni din Bruxelles, face următoarele aprecieri favorabile romînilor de peste munţi. «Cu privire la acest protest deputaţii unguri luau A-bo'h şi Pamdndy aă publicat în L’Indtpendance Btlge o declaraţie con-< hizind ea nu e posibila nici o îmbunătăţire a situaţiei romînilor plnă clnd el vor merge cu pllngerile lor înaintea străinătăţii în loc să intre în parlamentul unguresc, părăsind pasivitatea...» Trebtie să admită Insă cel doul deputaţi maghiari, că invitarea lor lu adresa naţionalităţilor ca să intre în parlament e o ironie sîngeroasă. «Slovacii din Ungaria afl fost siliţi baionete la alegerile de astă toamnă să fi» înlnz.(iscă şi să tremure de frig timp d^ trei zile la o depărtare inare de localurile de alegeri; alţii nu numai că n'aii fost lăsaţi să intre în localul de alegere, dar aă fost şi împuşcaţi. Tot aşa s’a procedat şi f»tâ cu alegatorii rominî. Naţionalităţile din Ungaria nu pot să participe la alegeri, de rit numai dacă votează pe candidatul Iul Bânffy, alt-fel simt expuşi la baionetele soldaţilor şi ale jandarmilor. «Nu e deci o bafjocoră, cînd inviţi naţionalităţile să părăsească pasivitatea P «Deci declaraţiunilor deputaţilor A>bdih şi Pazmaody se poate răspunde : Asiguraţi naţionalităţilor mai tntîiu alegeri cinstite şi libere şi apoi să le invitaţi să părăsească pasivitatea lor desigur regretabilă.» Un prieten al nostru aflător la Sinaia, speriat de scumpetea otelurilor de acolo, ne scrie că singurul otel Nicolau face escepţie. Otelul Nicolau este de sigur unul din cele mai confortabile oteluri din această frumoase .staţiune climaterică. D. Tunaru, proprietarul otelului, face toate sacrificiile pentru a mulţumi pe deplin pe toţi clienţii săi. De Ia 15 August d. Tunam a luat dis poziţia de a oferi numeroşilor săi clienţi pensiune completă, adică casă şi masă, pe 5 lei pe zi de persoană. Otelul Nicolaă devine ast-fel cel mal convenabil, ca confort şi ca preţuri, din toate otelurile diu Sinaia. SPECTACOLE] Teatru Jigniţa. Din diferite cauze, astăzi Sl'nbâtâ, nu se va mal reprezenta piesa anunţata. Liceul MODERN pentru Domniştire Calea Moşilor, 162. — Bucureşti. Antnrisat de onor. Mini«ter pri • ord Nn. 1766 şi 4399 95. reantoriaat/p-iu n*d. Nn. 6947 96, cu Grădină de copil, Curs primar şi Curs liceal 7 cl, dnpa programa Stalului. Suni şi cursuri fa ulta-tive pentru e evele car) n'aspiră i« bacalaureat. Direcţia u’a cruţat nici nu sacrificiu: a ales profesori dis'inşl a supravtghiat şi i-onirolat toiul de apioape; de aceea re-niltatul a test că nici o elevă n’a rămas repetenta diu cursul li-eal nici din cel primar, de şi unele eleve afl det examen la Stat şi altele in pen-'ion fiind examinate de cel 9 delegaţi al onor. Minister. Nouft eleve afl terminat clasa a şeaplea şi s’afl Înscris la examenul de bacalaureat, din cari.... afl reuşit să-l ia. Părinţii cari ar voi să-ş! aducă fiicele aici, ca să urmeze cursul primar safl liceal după programa Statului trebue să le înscrie negreşit înainte *te 20 Seplembre, ca să le trecem în tabloul ce se înaintează atunci Ministerului. Elevele pot fi interne, externe safl >emi-interne. Prospecte se trimit imediat după cerere. Directoare. MAitIA KSTIH BAI.TEA.VT. BIBLIOGRAFIE Afl apărut şi se află în depozit general numai la lupUsu la biserica hb4 Bucureşti. Calea Victoriei, 85 următoarele cărţi: TH. D. SPERANŢIA 1. fnr» practic de citire ţi redtnţlnni pentru cl. I secundară, 1,20. 2. ( nrs practic de composiţiunî, citire ţi recita* ţiunl pentru cl. II secundară. 1,50. 3. Curs practic d© ©ompoMiţiuiiî, citire ca litere cirilian© hI recltaţiuulpentru cl. III secun. 110. 4. t'urN practic de stil ţi coiupusiţianl pentru cl. IV secundară, 2. 5. Grninaticn latină pentru cl. I secundară. G. Anecdote, voi. I (ediţie de lux). 7. Omer Întinerit. Dr. URECHII Elemente de Igrieu& (ediţie nouă). Lucrare aprobată de ministerul instrucţiunii publice pentru usul ţcoalelor secundare. 0. G. BUZ0IANU 1. Elementele de Kcojfrafie pentru cl. I secund. 2. Continentele (Africa, Asia, America ţi Oceania. Vor ap re în curînd de G. T. BUZ0IANU 1. Harta Europei, fizică ţi politică (in a doua ediţie). 2. Harta României, «/«ow 3. Ailasal complect al lumel (lucrate în Institutul Freytag & Bernod diu Viena). TH. D. SPERANŢIA $i PL. DIMITRESCU €aete de dictando - ortografic (întocmite într’un mod admirabil după regulele ortografice aprobate de Ministerul Cultelor pentru cl. II, III si IV primară. INSTITUTORII AS0CIAŢÎ (B. I. St o ic eseu, C. Tonescu Lungii şi Badea Gheorghe) Cnrs de wcriere verticală «I 1>es©mn cn mina liberă, conform programei oficiale în vigoare, pentru cl. II, III ţi IV primară. wr avis -m Aducem la cunoştinţa onor. pAriuţl cari ar «lori «â’şî planeze copiii tu Institute particulare de hitcţî, că nu exiHtă nl<-l nu fel «le legătură Intre i.ţla: îa 11 erj el âlnofle, pro- or, mâ .* el . V - VII a Enlu BUIt-anu, iieenţui. ie hter., pref a r, t. româaă 0 I IV . Părintele D. Veorgenvu, prof. 1» lijtol -Sf Sa*a.. 1 ►t I I IV. I. Gramma, profesor la lieoal «Sf Sava., I latin* ola v-VIi St. Mihăileanu, prnfesor la lneal -Sf. Siva., I. eleni. ol*. V-vu ' Aug. Sc-rtbnn, Ueerţlat i» lP re. 1. «1-nl. els. III - IV-». /.. Leregue, pr if I» liceul -M h. V,t,.nl-, 1 fraooizî. a. I vn- . eh. Popp, profesor Ia l.oeul -"iihol V teazul., l.gernunî la. V VIL a ' Z. A*. Floru, pref ia Ifoeul *Sf. lat,ori» pis. I-in ţiV. Oragu, profeior la liceul -Lăzii , fi'oaoft» ols. VI I Vil a. .i E o omia pint cS a dreptul ol,. VII-». Al. Ignat, «tsolveai, »l FacultSţ r d-li erenl Bioureatî. **• k -a . o*a I—iv-«. ’ G. Arghtreueu. praf. u lloeu* -Mih I V teaznl,, mi ema-t o . la. I—HI, şi Glslog -âfia, cl . I G. Popencu. p Of la gimnasial «Canlemlr»-, matematica «!»* IV—VII-»». G. Alhananiu, pref. la liceul Minai Viteazul, 80. flsloo- ehl ce, « IV, V, VI .. Dr. Mareei Brândxa, p-r*f. Ii acoa'a aorm» », so. citi »i . o'« II III ij VI- Vll-a. M. Codreanu, deotu- o n ed In*, igl. oa «Îs VII-». D Innencu, prof-s-r la Iio ul ş»al din Mol" d<*va din anu 1858 de 81 parale. Asemenea cumpăr mărcile de ’i, 54 şi 108 pa'H e, peutiu car) plătesc piua la 501* le) pe bucată. Broşura I ustrat i cu descrierea ?i preţul fte-cării) timbru in parte. . a apărut i sn i . , şi l'raucn la orl-ce cerere. Mogasiu spoi iul de Măn-î pentru eolecţiunl II. 11IRIR4PH 3, Pamglnl Ilninln, 3. Intrarea prin st ada Cunpiueanu D-rul ARMIIIU MARCEL Asistentul d-rului Schachmuu S'abiiit la Sinaia dă consultaţiunl de la ora 2—4 l!o»«iI Siitxia. Hotel SINAIA Cu începere de la 15 August 1897, d nil Tunaru şi 4 oinea aO hotârit să facă o înseninată reducere pentru acel car), vor să se ştab Iească în Hotelul d-Ior, şi anume 5 lei pe zi pension complect: casa şi masă, asigurtnd pe numeroasa d lor clientela că vor fi pe deplin mulţumiţi. K I>r. Mtdl. tooni-OM- la Ii,»t tutui Maternitatea Boul*- de femei şi faceri Institutul Materuitatea. www.dacoromanica.ro E P OCA „EPOCA” IN PROVINCIE TECUCI Duminică 27 cor. s’a vtndut In piaţa o-raşulul, la mezat, marfa din prăvălie şi lucrurile din casă a comersantnlul Alecu Cor-latescu, care datorea d lui Tache Anasta-siu suma de 500 lei. Domnul Tache Anastasiu a dat această sumă sub cuvlnt a ajuta pe d. Corlătescu, pentru care sumă a luat o poliţă ce poartă data din 1888 ; scopul Insă era ca să-l aibă in mină. Aşa, II spunea lu timpul alegerilor să dea de băut şi de mtncare alegătorilor pe socoteala lui şi la urmă se va scădea din suma ce 1 datoreşte ; 11 obliga să meargă pe la întrunirile din diferite oraşe, cum a fost acea din Bucureşti şi Iaşi, unde d. Cor-lătescu lua p.-.rte cu toate că nu face politică militai tă. A-'um clnd d. T. Anastasiu se află la putere, numai are nevoe de d. Corlatescu, II dă cu picioru, ha Încă II persecuta, II pune sechestru ne averea mobilă şi i-o vinde la mezat cu dăribana. Acest mezat a fost o batjocură, căci tot ce să sechestrase se ridica la suma de 2000 lei, pe clnd n’a luat la vtnzare de cit 400 lei ; ia ca să faceţi o ideie de cum s’a vlndut lucrurile vă daţi următorul exemplu : căpăţtnele mari de zahăr care la orl-ce magazin se vlnd cu 4 sad 5 lei, la acest mezat nu s’ah vludut de cit <-u un leu. Ială de ce mijloace să serveşte pentru a face politică acest d Tache Anastasiti; cu promisiuni Înşelătoare către oamenii săraci îşi face interesele, iar dacă vre unul din cel ce-1 *j ita îi cade în dizgraţie, atunci în toată furia Iul îşi arată colţii atlt de veninoşi. Avem destule exemple de asemenea răz- bunări şi pe cari le vom povesti într’o serie de corespondenţe. ________ Wal. T.-OCNA Toată lumea ştie din gazete agresiunea brutală ce a suferit inginerul Gaicu de la sălbatecul dr. Popescu-Cornet, pentru simplul motiv, că cel d’ntîifl a chemat la datorie, pe cel de al doilea, fiind că dr. Cornet, ca un colectivist cu sgardâ ce este, ocupă zece posturi, bine înţeles, neglijin-du-le pe toate. Nu ne mal putem mira de nepâsaraa şefului serviciului sâni ar superior, care nu ştie să lnfrlneze apucăturile barbare ale subalternilor săi colectivişti, de oare ce este bine stabilit că d-rul Felix, sub conservatori a fost un bun conservator, iar acum sub colectivişti este un foarte bun colectivist şi ca atare, la dreptatea acestui om de gumă, nu ue putem gludi niciodată. Este vorba de cea-l’altă justiţie a ţărel, care geme sub călcliul colectiviştilor şi nu poate da dreptate asupriţilor. Şi iată de ce: La judecătoria ocolului Tîrgu-Ocna, inginerul Gaicu ş’a îndreptat plîngerea sa. contra d-rulul Popescu-Cornet, dar acest din urmă ca în tot-d’auna mişel şi de astă dată a vrut să inducă In eroare, justiţia, făclnd şi el o pltngere contra inginerului Gii'-u, că ar fi fost şi dlnsul insultat. De aci coneesiunea proceselor, de aci a-mînărl şi culmea, presiuni de la Bucureşti. Ast fel că judecătorul titular în faţa acestei stări de lucruri, s’a văzut forţat, să se eschiveze, lăsînd pe bietul ajutor, ca să încaseze singur urgia celor de sus, In cazul de ar îndrăzni, sa facă dreptate inginerului Gaicu. Mal mulţi cetăţeni. CrRIERUL BĂILOR PUCIOASA Pucioasa In sine nu are nimic pentru cel ce afi sosit aici doar ca să petreacă, To tuşi In puţine localităţi, se duh atitea baluri, ca în Pucioasa. Nici un bal nu a fost, însă mal reuşit ca cel de Duminică 3 August, bal dat în folosul comunei. ... . Sala splendid decorată şi iluminată, feeric, a adunat într’lnsa tot ce Pucioasa are mal ales. Am remarcat între doamne pe d-na Bo-lintiueanu, in crf;me, d-na Pastia în negru, d-na Ecateriua Dobrescu regina balului In o splendidă toaletă vert-mousse, d-naCăm-peanu era adorabilă în vecinicul rose, d na Estera LilovicI, frumossă, în negru, d-na Maior Ghimpeţeanu o andaluză, purta cu mult gust o admirabilă toaletă changeantă, d-na colonel Istrati în mauve, d-na advocat Gh. DaneovicI în gris-laire, d-na Maior Ţluţu, ca tot-de- -una frumoasă, purta o toaletă neagră, d-na Carabelea în rose, d-na Stamatiu în gris, d-na Cosma, d na Bârbu-lescu etc. etc. Buchetul de d-şoare însă, întrecea orl-ce aşteptare. S’afi remarcat cu deosebire d-rele Ana Pastia, adorabilă In rose, Coralia Pastia, purta cu o deosebită graţie o tualetă albă cu guler â la Mărie Stuardt, dansatoare excelentă, Maria Pastia o floare primăvăratecă în roşu înfo at, Elena şi Margareta Bolin-tineanu, două circaziene visătoare în bl-u-pal şi rose, Calerghy, în alb, Voiculescu în rose, Şerif, asemenea în rose, Biătianu în alb, E'vira Popp o brună picantă în alb şi bleu, Teişeanu In gris bleu, Dumitriu în bleu, Pleşoianu în gris. Dumiiriu în rose, Râtescu în bleu. Protopopesc.u. Berese.u în rose, Mar-garetha Raşeanu, Ada Rădulianu în alb, etc., Haina neagră şi militarii erafl reprezentaţi prin d ml Barbu Bo intineanu, advocat C. Dancovid. gentilii, Bsrbulescu, Dumitru Popp, Predâţianu, maior Ghimpeţeanu, Circa, căpitanii Calluda şi Teişeanu, locotenenţii Petre Stătescu şi Opran, sub locotenenţii P. Dobrescu, Georgeseu şi Andronescu. Balul a luat sflrşit tocmai după ora 1 din noapte după ce s’afl executat ctte-va figuri de cotilion conduse cu multa măestrie de d-nil Dumitrn Popp şi locotenentul Stătescu. Corespondent. CÂMPU-L IXti Săptămînă bogată In representaţiunl. Afară de balurile de copil despre cari prietenul Stenio v’a făcut o relatare, avem să înregistrăm concertul Kneisel care de şi dat în rele condiţiunl (ce idee pe ilustrul profesor să distribue stalurile într’un coridor de şcoala!) — totuşi a învins rumorile publicului prin forţa fără de seamăn a mu-zicel. Prin arcuşul maestrului trecea ca un vlnt de stepe «l’ăme fougueuse des Kozaks» în admirabila fantezie căzăcească! Nu mal puţin ales a fost şi concertul Odeseanu—Poenaru în care nu ştiai ce să admiri mal Iutii : minauderie-le pline de farmec ale cunoscutei artiste, ori vocea amplă şi caldă a mult simpaticului tenor. D I H treton Ştefâneseu In unul din rarele sale momente—capriţitî de artist—ne-a în-părtâşit prin palpitările violinet sale în «Adio u la Alhambra» toată nesftrşită me-amolie a unei luime de maur! E duioasă ca o întindere de braţe după o nălucire care sboară, melodia aceasta a Iul lesus de Monasterio... Notele s’alung dureroase mal departe, tot mal departe spre ruinele Grenadei. Nopţile de August la Câmpnl-Lung sunt dt o frumuseţe uimitoare, t de mirare cum lumea mal populează Îngustul bulevard care va fi desfiinţat şi înlocuit priutr’o sosea largă şi magnifi ă In plantaţii. Prelungit pănă la Hotel Regal, mărginit de o dublă alee de brazi şi de tel, In câ'I va ani piticul bulevard, ?a deveni una din cele mal măreţe perspective. * * * La 24 August am avut în sala clubului militar un bal hig-lifTe poate cel mal splendid din cîte s’ati dat; aQ fost doamnele : col. Petroianu, d na Poenaru, Raicovieeanu, cap. NegulicI, cap. Şerbânescn, cap. Con-stantinescu, locot. Radnlescu, Teohari, Stela Angheleanu. locot. Şcrbănescu, cap. Mace-donescu,—Vasilescu Nicolces<-u, d na locot. Iorgulescu.d-naBudachievicI,Posoiu. Florian, Ratescu, Rumitrescu Mărie. Printre d-şoare am observat pe d-şoara Geanolu superba în Gavota, d-şoarele Moga, Dimitriu Cernavo-deanu, Arhimandrescu. Didina şi Margareta Zamfirescu, A. Ranoil, L. Ioiieseu, Maria Manoil, Săulescu, Râtescu, Tîrnoviceanu, Baldovin, Rizescu, Anastasiu, Cavalor — simpatica pictoriţă de la Mhnchen,—Negu-licl, Herler, etc... * * * La hotel Culea nou teatru de varietăţi. Micul pianist Juster, şi mica dănţuitoare Francisca adună lumea avidă de spectacole noul. Fonograful, diabolica fantezie a Iul Edisson, îşi continua minunile pe aici. A fixat barcarola de Elene, exe utata da violonistul H Ştetănescu II Boccacio şi Nicola, cîntatâ de tenorul italian Gigi, Invoca(iunea la Radu Negru citita In sala clubului militar, etc. Oeh. Direcţiunea Epitropiel Spitalului „BÂRLAD şi ELENA BELDIMAN” înştiinţare La 15 Augm-t a. e., ora 2 p. m. (al III-a termen) se va ţine licitaţie publică orală, în c»mcra şi Înaintea Epitropiel acestui spital, pentru un period de 5 ani, tac -pător la 1 Aprilie 1898, a următoarele, proprietăţi rurale aie spitalului, situat < In acest judeţ. a) Moşia Ciocani, din comuna Ciocan» plus.. Corod-Pereschiv. Ga anţia provizo rie 4.500 lei, b) Moşia R*ifi. din comuna MtirgenI, pl. Tîrgu. Garanţia provizorie 3,000 lei. Se notează că in condiţiunile speciale pentru arendarea arestel moşii s’afi a taos următoarele : Viile părăgtnite se vor distruge, iar locul se va întrebuinţa la semănătură. Mo«ra fiind deteriorată, materialul se va vinde in folosul Epitropiel, şi c) Pămîntul de hrană numit «Varami* zoaea» din comuna Bărlad, hliza crângu. Garanţie provizorie 600 lei Licitaţia se va ţinea conform art. 68—79 din Iezea comptabilităţe) publice. Condiţiunile generale de arendare, precum şi cele speciale se pot vedea In fiecare zi de lucru în cancelaria Epitropiel Intre orele 9—11 a. m. Director, Dr. T. Cerchez. Secretar, W, Kaminski. Herculane (Mehadia) (Herkulesfurdo, Ungaria) Staţiune tle cate ferată, Poată Telegraf RENUMITE TERME SULFUROASE şi SĂRATE Cu Temperatură terestră de 55° C. |ţ* fnoe’u, conului la 1 MaiA “9tl Loc de cură climatică. — Gimnastică suedeză şi massagiu. — Băl electrice. Hidroteraphiă.— Rendezvous internaţional.— Situaţiune admirabilă in valea romantică a Cernei.—Promenade şi locuri de excursiune.—Climă favorabilă. Situaţiune scutită de vlnt.—Aer ozonie şi liber de praf. — PalaturI de băl, hoteluri splendide.—salon de cură.—Luminaţiune electrică.—Musică proprie. Orfeu (Teatru Variâl6). IC IE»I( t ROMÎmI ~WX CONSULTAŢIUNI In toate limbile europene. Juneţiune cu trenul Expres şi Orieut-Expres; dela Orşova cu năvile dunărene Bilete ca preţuri reduse. Frecuenţ» In anul 1S96: peste ÎO.OOO. PAPIER FA YARD & BLAV: Mai mult de l/t de aecol sncees proclama superio* /|-00 chI patere instalate tu Konilnls MACINE ŞI CAZANsf cu ABUR M AŞI N*-UNELTE pentru LEMNE ei METAL MAŞINI pentru INDUSTRIA TEXTILĂ, LOCOMOTIVE, POMPE dela SĂCHj. MASCHINENFABRIK fost Rt' H. HARTMANN din Chemnitz Furnicate In sutimi de exemplare celor mal mnrf Mabiltmeiite ale Statului şl ale particnlaeâlor din Boinlnia. MARE DEPOU DE ARTICOLE TECHNICE aLE FA BRICELOR : SCHÂFFER gi BUDENBERG Magdeburq.gi Mohr Federhaff Mannheim CURELE D£ TRANSMISIUNI ATELIER DE CONSTRUC^IUNI ATELIER PENTRU REPARATIUNI DE M A ŞINE TURNATORIA DE METAL LA FILARET sa Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări ating&toare de acea* stă artă, cu cea mal mare acurateţa şi cn preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei, r\ e. un loc cu o ug vinzarG cu^re (circiuma vad vechifi) situată în strada Zahnria No. 25, în apropiere de calea Gri-viţei. Clădirea are întindere de 13 metri In faţă şi fund, iar lungimea de 27 metri. Doritorii pot lua informaţiunî la Administraţia acestui ziar. Doctorul ION NANU Fost medic secund-r *1 spit. doi Bucureşti stabilit In CÂMPULUNG ____da coris Itaţ l pe timpul ver-T Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Boolevard Montparnass 158 Stabilit de mal mult timp In Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte eu Dr. specialişti, asemenea se poate face consuRaţiune şi prin cnrMnnnnănU Doctorul N. THOMESCU Medii- primar al spitalului de copil, Piof-sor la Facultatea de medicină s’a st rbiiit pe timpul ver«-l la Bulev. Ghika —8INAI % — BuJer. Ghika Prâşitoare şi Cultivatoare Americane PLANET I‘ Cel mal bun instrument pentru cultura de I PORUMB, CARTOFI, TUTUN, HAMEI, SFECLE, etc. Se poate întrebuinţa ia mal toate lucrările de sap& şi prăşit. Lăţimea şi adîncimea lucrului se poate regula uşor Foarte recomaedabilă chiar şi pentru agricultorul cel mic UNELTE SPECIALE de GRĂDINÂRIE Tot felul de Maşini Agricole] AGENŢI GENERALI DEPOZITARI WATSON & YOUELL | BUCUREŞTI Strada Academiei, 14. j (Fost B»ţoa) GALAŢI Strada Portulal BRĂILA Strada Regală. Cereţi catalogul special PUAXET Ir IULIUS HOLZNER LlGOfi INSTALEAZĂ: FABRICI DE CÂRÂMIţ»! CUPTORE CIRCULARE DUPE SISTEME PROPRIE PATENTATE Pentru PRODUCTIUNEA ÎN MASĂ de CĂRĂJIIIfl OEiAJIE ECONOMIE DE COMBUSTIBIL RANDAMENT CÂT SE POATE DE MARE Friedrich Wannieck & Co. BRUMAT FABRICA de MAŞINÎ TURNATORIE DE FER FURNISEZĂ ca SPECIALITATE: MAglNI PENTRU CĂRĂMIDARII Sistem TH. GROKE VALŢUlii SIMPLE, DUBLE şi TRIPLE APARATE DE TĂIAT PRESE DE MÂNĂ ŞI OU ABURI Pentru CĂRĂMIDl, etc. etc. REPRESENTANT PENTRU ROMANIA VICTOR LEPESCC BUCUREŞTI. INGINER — BULEVARDUL FABRICILE UNITE ROMÂNE PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID FĂRĂ VITRIOL Lipsit de orl-ce inconv ■' lente, atlt sanitare cP şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune. pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIFOANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbouie Prospecte se trimit gratis gi franco Tipogafia „epoca M execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă. And de masă gaedsă, piti-cută la gust, fntdrltârc. re-constituantă, asimilabilă graţie fosfatului oe conţine In abondenţd; Wfdră, diuretică, digestivă, prin pre-tenţa magnesiei, ea este fi puţin laseativă. — Persdnele sănitdse o apreciază pentru gustul sâă plăcut: ea va fi un remediu suveran pentru anemiei; numai per-tbnele singerăse nu trebueso »ă adusese Nu deoolortazft vinul 11=11 MEX.EDXC APĂ DE MASĂ FĂRĂ RIVALA FERUGINOASi — GAZOAZi - FOSFATATĂ Amllu doctoralul BERNAD (Imt ohlolo ualvorattar) Fosfat do fer . . 0.0&44S | Clorur de sod& . . 0.04998 Sulfat de «ar . . t.OVOil Oxid de aluminium 0.07891 Sulfat de sod& . . 0.72b97 | Anhidrit ealicilic . 0.07704 Carbonat de fer protoxidat . . . 1.18511 Oarbon&t de ma^nusie. • • . 0.04414 ComamUlt se primtie Ut Administraţia apelor UeisOie, Hali de rU4bpeedi.ee Roumalne. Bur.ureaol. n m n i u 11 mini mm ririTiTUnn Principiile minerale ale isc+relor ferugindse fosfatate din Melodic sunt împărţite f» ofa proporţiunl Itt cât le pune In capul tutu lor acelora cunoscute in ceea ce privesce puterea lor rcconstitutivă. — Fosfatul j6că un rol considerabil fi Ic dă o valâre terapeutică nepreţuită printre apele a-nalbge cele mai însemnate: Btusias, Frantensbad, Boc-klet, Pyrmont, Greşea, ete. Nu decolorează vinul ( Băile Mitraszewschi Strada Poliţiei, No. 4 ţi Cel mai Îngrijit şi mal bun STABILIMENT OE Băl de Abur şi de Putină MARE BASIN pentru băl reci In apă filtrată şi uuşl tn mijlocul grădinel şi aranjat In modul cel mal frumos. Deschis in toate zilele. Dela 10—11 sunt rezervate pentru dame Cea maT bună AP MINERAL PURGATIVĂ este aceea de la BREAZII - laşi 1894 premiata cu Medalia de Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti In şi recomandată cn preferinţă de d-nii medici. Efect prompt si sigur. I>o»ă mied, gnat |»lâent. pereţi dar numai Apa minerala de BREAZC care se găseşte la toţi vtnzâtoril de APE MINERALE din Ţara. Cel mal bun VAt.S Parisian pentru î icălţăminto COGNACI0SEPH ENGRAND ÂNdOULENi; "/CXM4WAC Singurul succesor al casei !• E. Dulary Fandată lu 1812 Posedînd viile sale proprii lu Breuil, unde distilează propriele sale recolte, este în stare a oferi onor. public cele mai fine şi renumite COGNACURl. C’asă cu mare reputaţluue Europeană IN BUTOAIE Cogna: ordinar, 48“ hec' fr * fin, 48° « « vechifi, 47° < « * superior, 45° « « fin champague. 45° • 4< 4 vechifi 45“ * 4« 4 foarte v. 45° * « 4 4 din 18 8 44“ « 44 4 din 1840 43° CHAMPA6N S41 Proprietate exifomvă In 1. Carte Blanche....... 2. Cane d’Or .?•••• 3. Prima calitate) • • • ♦ Pentru ultimele 4 calităţi fon IN l.Ă 7.1 «*«• fa Nttcle de 75 cenMUtre fr. 20 ; stea; . 24 2 stele, 4 36 unnagne 3 stele 4 48 vo-hifi O. P. 4 6<» arie vechio V S. O 4 72 etc* calitate V. S O P. « 120 < piu* pentru Ibil <4 21 Ju-inbti|i de atlcle. A HfilE & C““p' 1 u >: 'GR AND mari u vâe speciale • • i'vce de reserve . • f' H viu extra • 5 fruncl In plus iuţelii. în Angouleme .......frs. 30 . .... 4 36 .......... 48 pentru lăzi a l>*nu renumita cărtur&reaaă care ghiceşte cu multă artă trecutul prenentul şi vitorui, locueşte in «trada Romană, Mo. V£ IS SINGURII REPR A YIOI8! BUCURHSCI. — Si ■ade \ I pentru TOATA ROMÎNIA « A 1YIOSES StiavopoUo«, 4. — BUGURESCI 3- ~ BUCUREŞTI •-Wtt- m'AiiMs .1