SERIA n.—ANUL m. No. 528. Ediţia m treia ABOÎfAMFJSTEUE (aeep 1» 1 şl 15 ale lle-cârel luai şi ae plite se tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţie! In judeţe şi etreinătate prin mandate poştale Un an tn ţari 30 lei; In streinState 50 le! Sase Ioni ... 13 > > > te » Trei luni ... 8 * > > 13 * Un număr In streinfltate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No t- STRADA CLEMENŢEI No. t EPOCA TEI.EFOX NUMĂRUL 10 BANI ANOrCIERILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinfttate, direct la administraţi* şi la toate oficiile de publicitate Anundurl la pag. IV.........0.30 b. linia » » » m..........J.— lei » » » » II.........3.— * • Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul Un nnnii reehli S0 bani ADMINISTRA ţi k No f. - SRADA CLEMENTEI - No 3 NOI AM FOST UN PARTID DE CONTROL VII Am dovedit, credem, absoluta incapacitate şi uşurinţă a liberalilor cu privire la preliminarele războiului din 1877—78. Dînşii aQ accedat —simple maşine — Ia acest răsboitt, nu din convingere, nu doar că cunoştead armata sad avead incredere în ea, ci din uşurinţă, din complezenţă faţă cu Domnitorul Carol. Şi dovadă că erad inconştienţi, este că pe de o parte voiad răsboiul, iar, pe de altă parte, suprimad din bugetul ministerului de răsboid cu o lună înainte de izbucnire, creditele absolut necesare pentru intrarea în campanie. Care a fost şi trebuia să fie rolul conservatorilor? Rolul nostru de partid în opoziţie cu toţi fruntaşii noştri, daţi în judecata era: critica, controlul şi supra-veghierea. Noi acţiune nu aveam, nouă nu ne incumba răspunderea de a lua decizii. Noi eram datori ca partid de opoziţie să punem în relief şi să atragem atenţia guvernanţilor asupra tuturor punctelor slabe în vederea posibilităţel întră-rel în campanie. Era o datorie patriotică, căci vedeam că liberalii fără a cunoaşte nimic, fără a’şl da seamă de realitatea lucrurilor, din neştiinţă, nepricepere şi uşurinţă, angajad ţara în o teribilă complicaţie. Noi cunoşteam situaţia armatei, de vreme ce noi împreună cu Domnitorul, o creasem. Eram obligaţi aşa dar să o arătăm şi aceasta nu pentru a tace ob-strucţionism, ci pentru a pune în situaţie pe acel care avead răspunderea, să’şl dea seama de resultate. Or, starea armatei noastre nu era bună ; trupele noastre nu erau pregătite pentru o campanie grea şi lungă. Este o prostie de a ni se spune că noi ne am îndoit de bravura soldatului romtn. Nu ne am îndoit un singur moment. Trecutul nostru, istoria luptelor noastre cu Turcii, Ungurii, Polonii, Tătarii, etc. ne era o garanţie. ,Rar popor mic s’a arătat în viaţa lui istorică, mal brav şi mal patriot. Şi acest lucru îl ştiam mal bine de cit liberalii, pentru cari— ignoranţi cum sunt— istoria Rominilor începe de la 1848 de cînd Rosetti, Brătianu şi cel l’alţl au ars în piaţa Bibescu regulamentul organic. Dar noi mal ştiam încă un lucru pe care liberalii—cu toate desastrele unul mare popor latin—îl ignorad complet. Noi ştiam că în războaele moderne, nu se cere numai bravură şi patriotism. Bravură şi patriotism arătase Francezii în războiul de la 1870—71. Se mai cere numărul, generali buni, organizaţie militară, armament şi o ■pregătire serioasă şi metodică. Or, facem apel la oamenii serioşi din partidul liberal— dacă sunt asemenea oameni—să ne spună pe onoare, dacă armata noastră Întrunea asemenea condiţii in 1877? S’a dovedit în cursul acelui războia că nici chiar armata rusească, aceea care de două secole aproape fusese necontenit pe toate cîmpurile de război ale Europei, nu întrunea asemenea condiţii şi că era lovită de multe şi multe im perfecţii şi lipsuri. Şi nici puteam noi să avem o armată pregătită pentru un război. Organizaţia forţelor noastre militare a început serios, cu venirea Regelui Carol in ţară. Cel patru sad cinci ani de la începutul domniei lui Vodă Carol s’ad perdut în lupte şi intrigi politice şi parlamentare sterile. Numai de cînd ţara a avut cej întîl guvern stabil—şi să se ştie că cel intfl guvern stabil de la 1859 încoace a fost acela al d-lul L. Catargiu In 1871 — numai de atunci Regele s’a putut sub un guvern conservator ocupa de organizarea şi de Întinderea forţelor noastre armate. Era cu neputinţă ca în cincl-şease ani, cu un budget restrîns, să se poată face ceva cum se cerea. Cu toate acestea, dacă Regele nu ar fi fost ajutat în acel cincl-şease ani, de partidul conservator în opera reorganizârel armatei, putem afirma cu siguranţă, că ne-ar fi fost cu neputinţă de a intra în campanie la 1877 în mod respectabil chiar alăturea cu Ruşii şi cu sprijinul lor moral şi numeric. Ce am făcut noi Ia 1877 de cit să arătăm situaţia reală ? Era o datorie a noastră de partid de opoziţie ? Cine îndrăzneşte să spuie contrarul ? Patriotismul, adevăratul patriotism, nu este a declama ci a arunca orbeşte ţara în a-venturl, şi a ’ţî da seamă de starea reală a lucrurilor şi a deschide ochii bine, fără entusiasm, fără declamatorie, fără politicianism. Acest lucru l’am făcut noi în 1870 şi 1877 şi îl vom fsce tot-d’a-una. De alminterl, Regele Carol îşi dădea perfect seamă de situaţia reală. El cunoştea armata, armamentul şi muniţiu-nile cu calităţile şi lipsurile lor. Numai liberalii, cu cunoscuta lor^ ignoranţă şi uşurinţă, nu ştiad nimic, n’avead habar de nimic. Lor le trebuia un războia după cum copiilor Io trebue jucării. Fanfaroni şi IăudăroşI prin temperament, bazindu-se pe puterea Ruşilor şi pe prestigiu; Domnului, el nici voiad să cerceteze măcar ce forţe militare avem, ce armament şi ce lipsuri avem. Am zis că Regele Carol îşi dadea perfect seamă de situaţia reală, situaţie care era aceea pe care o cunoaştem şi noi. In adevăr, notele asupra vieţei Regelui Carol, relativ la preliminarele răs-boiulul din 1877, o dovedesc cu prisosinţa. Vom extrage miine cite-va fapte din cele mal suggestive, pentru a dovedi că în ţara romînească numai colectiviştii erad singurii cari habar nu avead de cele ce se petrecead în jurul lor. BANCHETUL CANIBALILOR De sigur că în starea de spirit a Gă-lăţenilor, unii direct ruinaţi prin stricăciunile cauzate de ape, alţii păgubiţi din cauza întreruperii afacerilor, chiolhanul oficialilor cu ocazia începerii digului a fost o bătaie de joc din cele mal crude. Mii de oameni ad rămas numai cu hainele pe dînşii şi sufer de atîta timp cele mal mari privaţiuni, iar miniştrii, împreună cu complicii lor din adminis-traţiunea locală, găsesc că e bine să se ducă în mijlocul acelor oameni istoviţi de suferinţe şi să bancheteze ! Dacă mal era nevoie de vr’o dovadă că colectiviştii sunt fiinţe lipsite şi de inimă, şi de minte, apoi această dovadă s’a făcut cu prisos Vinerea trecută. De altmintrelea, întreaga atitudine a guvernului în această afacere, de la început şi pînă la sfîrşit, a fost o bătaie de joc. Cele mal grele acuzări, întemeiate de fapte, s’au aruncat în obrazul adminis-traţiunel. Un guvern cu cît de puţină demnitate, ar fi orînduit numai de cît o anchetă, fără a mal aştepta să fie îmboldit. Guvernul nostru, din contră, a fugit de lumină, cu toate reclamaţiunile opiniei publice. Era să dovedească ancheta, orl-cît de parţială ar fi fost, că acuzările sunt întemeiate ? Neapărat. Dar tocmai aci stăpăcătoşia guvernului; el n’are curajul să tragă la răspundere nici măcar pe aceia din partizanii săi cari săvîrşesc adevărate crime. Ministrul lucrărilor publice a fost arătat de toată lumea ca principalul vinovat In nenorocirea de la Galaţi. Guvernul n’a îndrăznit să-l apere, dar l’a trimes să petreacă departe pe ţărmul mării Nordului, iar Voinţa Naţională, s’a folosit de un prilej ca să spuie că neamul Brătienilor e sfint. Acum in sfîrşit, deşi după atîta vreme nu s’a scos încă apa din Bâdalan nici noroiul ce infectează aierul n’a fost îndepărtat, primul ministru şi ministrul lucrărilor publice s’ad dus să petreacă la Galaţi ^împreună cu slujbaşii lor de acolo. Asemeni fiinţe nu sunt, nu pot fi oameni. ADMINISTRAŢIA LIBERALA Scaudalnl cu antreprenorii.— lu-terveuţinnea la înluister.—Intervenţia strei u A.—Situaţia guvernatul. Afacerea de la Roşiori a luat propor-ţiuni neaşteptate. Suspendarea primarului Mănciulescu şi a inginerului oraşului, suspendări cari, la început păreau a intra in rîndul măsurilor de pură administraţie interioară, a devenit, în primul rind, o chestiune politică importantă. Scandalul cu antreprenorii După cum am prevăzut deja, într’unul din numerile noastre trecute, antreprenorii lucrărilor comunei sunt puşi in pozi-ţiune de a intenta un proces primăriei de Roşiori care, din causa anarchiei care domneşte, nu poate face faţă plăţilor la care s’a angajat. Inginerul oraşului fiind suspendat nu se poate face situaţiunea Iticrărilor executate pînă în prezent şi antreprenorii nu pot primi de la comună sumele ce li se datorează. I Ceva mai mult: antreprenorii au reclamat comunei şi aii făcut cunoscut că din cauza întirzierii ce li se pun în plata lucrărilor deja efectuate, ei nu răspund pentru viitor şi avertizează comuna că nu vor putea preda la timp lucrările cu cari s’aii angajat şi nici a furnisa, la vreme, materialele cu a căror întreprindere s’au însărcinat. I Zilnic antreprenorii se presintă la pri-mar-i ra U. “ lucrărilor făcute. F* .ic altă < lucrătorii, in numdr des-Iutile mare, suferă de foame şi preferă să întrerupă lucrările din cauză că nu li se plăteşte lucrările făcute pînă acum. Scandalul c ajuns la cui ne şi udminis-j traţia comunală, neputincf /asă şi nepăsă-toure, na pi,a interveni c '!u ■ ci* nu . din cauza stării ae imjMSi , se află ministrul de interne. . Inlervenţtunea Faţă cu această stare *•» , : ^ , prenorii de lucrări au , măriei situaţiunea lor . dea o soluţiune chestmn. Inginerul oraşului, fiu. ere mat y.r l plimbă la băi, ajutorul dt comerciant nu se poate ocupa numai de treburile comunei şi face şi dînsul ce poate fiind-că nimeni nu e dator să facă mai mult de cit poate.... Nepăsarea comunei a dus lucrurile mai departe. Antreprenorii au adresat, pe de o parte, ministrului de interne, iar pe de altapri-mulul ministru următoarele telegrame : Ministru Interne Bucureşti. Suntem antreprenori al mal multor lucrări ale comunei, cu contract tn r6gulă ; cu toate piedicile şi pagubele inundaţiunel am mers cu lucrările iuain-e. Astă zi suntem nevoiţi a le părăsi, suspendîn-du-le cu desăvlrşire ei intentlnd comunei proces pentru daune interese ; inginerul oraşul* I fiind suspendat nu ni se pot face situaţiunile lucrărilor efectate ; primarul de asemenea suspendat, ajutorul loc ţiitor nu este In poziţiune a evalua şi tranşa de la sine aceste lucrări, astfel că suntem lipsiţi de sume însemnate la care avein dreptul, stlnd cu peste 400 lucrători ne plătiţ' şi cu materialele sosite in gară. Protestăm domniei voastre şi vă rugăm a ordona să I ceteze această stare de lucruri care ne Hduce pagube însemnate şi ne sil şte să intentam comunei proces pentru nerespeetarea contractelor. Urmează semnăturile antreprenorilor) Prim-Ministru Bucureşti. Sub semn iţii antreprenori al mal multor Iu-crărl ale comunei cu contracte în regu'ă, cu toate inundaţiila colosale, am continuat lucrările pmâ acum cu pagube simţitoare pentru uol. Azi însă suntem nevoiţi a Je părăsi si suspenda cu desăvîrşire. Inginerul oraşului fiind suspendat nu ni se pot face situaţiunile de plata peutru lucrările efectuate ; primarul comunei fiind de asemenea suspendat, ajutorul loc-ţiitor nu este in poziţiune de a evalua şi tranşa de la sine aceste lucrări; ast-fel suntem lipsiţi de sume Însemnate la care avem dreptul, stlnd cu este 400 lucrători neplătiţl si cu materiale sosite In gară supuse la taxe cte ma-gazinaj. Am reclamat telegrafic ministrului de interne, rugind a ordona să înceteze această stare de lucruri care ne pricPueşte pagube însemnate şi ne sileşte să intentam proces de daune comunei. Reclamăm şi d-voastră să vă rugăm să interveniţi urgent, contraria intentăm comunei proces. (Urmează se nnăturile antreprenorilor) Intervenita străină Ministerul de interne protejînd mai mult pe chivemisiţH politici de cît pe lu crători şi interesele comunei, n’a dat nici o urmare reclamafiunilor făcute. Preşedintele consiliului scăldîndu-se in aceleaşi ape. afacerea a luat proporţiunl cm totul neaşteptate. Pe deoparte lucrătorii mahomedani aii reclamat legaţiunei otomane, iar lucrătorii italiani s’au adresat telegrafic marchisu-lui Beccaria d’Ineisa, cerînd intervenţia excelenţei sale pentru a se evita prelungirea unei stări de lucruri atît de scandaloasă. JjţljijrSirL ^^millKJ^re8atemi- Legaţiunei imperiului Otoman Bucureşti. Sub-semnatul, ceauşul a 30 lucrători supuşi turci, angajaţi de antrepronoril comunei la lucrările ce se execută In oraş, am rămas pe drumuri ţi pierim de foame din cauză că antreprenorii refuză să ne plătească dreptul nostru, El pretextează că primarul şi inginerul o raşulul fiind suspendaţi nu li se pot fa -e situaţiile de piaţă şi nu se pot ordonanţa sumele ce ati a primi de la antreprenorii comunei. Vă rugăm interveniţi pentru a se pune capăt acestei stări de lucruri care e o adevărată nenorocire pentru aceia cari ’şl ctştigă hrana cu atîta greutate. (ss) Dumitru Stoian. Legaţiunei Regatului Italiei Bucureşti, Subsemnatul sub-maestru, in numele lucrătorilor italieni angajaţi de antreprenori lu diferitele lucrări ale comunei vă comuDic, în numele tovarăşilor mei. că pierim de foame, din cauză că antreprenorii refuză să ne plătească dreptul nostru. El pretextează că primarul şi inginerul oraşului sunt suspendaţi şi că nu li se pot face situaţiunile de plată şi nu se pot ordonanţa sumele ce are a primi de la comună. Vă rugăm respectuos interveniţi pentru a se pune capăt acestei stări de mizerie In care ne aflăm din cauza nepăsărl autorităţitor romi-neştl. (ss) Pietre Igosti. Situaţia guvernului D. Dumitru Stwrdza e foarte încurcat în această afacere. Pe deoparte, în urma intervenţiunei miniştrilor italian şi otoman e nevoit să intervină pentru a se da o soluţiune afacerei de la Roşiori; pe dealtă parte situaţiunea presintă dificultăţi în resolvire. D. O. Sturdm ş' Fereehide treime să reintegreze pe primarul Mănciulescu şi pa inginer, clar u ceşti doui miniştri colecîi-aii făgăduit lui Kiriţopol şi d-M dr. Petrini că nu vor reintegra pe MănciUr lescn. Miniştrii nu pot menţine situaţia actuală şi fre'ue să hotar ească intr’un fel. Ei nu pot di8olva consumi şt , primar pentru că nu au motive serioase ţi apoi au convingerea că tot d. Mănciulescu va avea situaţiunea după cum a avut-o tn timpurile de cel mai pronunţat paşnlîc în judeţ; Dacă nu s’ar da o soluţiune chestiunei, intervenţia miniştrilor Daliei şi Turciei le-ar pricinui desagra- ..twevt, ODI IVUdtZ. De aceea d. Dim. Sturdza a avut o lungă întrevorbire cu d. Ferichide şi afacerea de la Roşiori tn urma acestei întrevederi se dă ca sigură reintegrarea d-lul Mănciulescu. E foarte ciudat faptul că pentru această soluţiune impusă de împrejurări a trebuit intervenirea puterilor străine şi că, azi, pentru a se asigura bunul mers al dregătoriilor noastre, trebue să intervină puterile străine. Mai frumos nici că se poate! DIN STREINĂTATE Vizita d-luî Faure Peste eîte-va zile, d. Felix Faure, preşedintele republicel franceze, se va duce la P^-ters-burg spre a întoarce ţarului Niculae II vizita pe care acesta i-a făcut-o toamna trecută Evenimentul, mal ales dup :.ne cR .Urile pentru primirea d lui ? aure nu tre! să fie o demonstraţie contra Germaniei şi că d. Faure trebui* primit ea mi-a va.-a, al ţarului. Forelgu. ——— " t ii - m— - TRIBUNA LITERARA Instituţiile de artă. D. Haret, ministrul instrucţiei publice, încă de prin maid trecut, s’a adresat prin dou6 circulari cătră toţi artiştii şi oamenii noştri de cultură, cerfitidu-le părerea, ca la nişte «binevoitori ai progresului artei naţionale», asupra reorganizării Teatrului Naţional şi Conservatorilor de muzică şi declamaţie. Solicitudinea aceasta oficială din partea d-lul profesor de matematică superioară la facultatea de ştiinţe, pentru instituţiile naţionale de artă, dovedeşte încă odată că ştiinţa ca o soră a artei ştie să o ajute totdeuna când aceasta are nevoe de ajutor, ba, ceva mal mult, chiar n’are aşa nevoe. Mal dovedeşte apoi cât de bine Înţelege progresul Statul nostru, care îndată-ce simte o lipsă în cadrul factorilor de cultură a poporului, nu înlârziază un moment a decreta împlinirea acelei lipse. Astfel Ia noi, daca am avea o Biblie naţională, DumnezeO, după ce ar fi făcut cerul şi pământul, soare, lună, stele, peşti în apă, păsări în aer, dobitoace pe uscat, om, în fine feinee, nu ar fi considerat opera sa ca încoronată şi nu s’ar fi odihnit a şeaptea zi. Dumnezeul părinţilor noştri a şeaptea zi ar fi lucrat... ce ? ar fi lucrat talente şi ar fi întemeiat instituţiunl de cultură naţională romînă. Nu mC ’ndoesc niclo clipă că, în ceasul Sn care scriu aceste rîndurl, d. Haret, ministrul instrucţiei publice, are deja In cartoanele d-sale vreo trel-patru gla-mantane, pline de memoriile «binevoitorilor nroeresulul art^I naţionale». Hte-i raţl, artişti, oameni politici şi alte spirite j pline de deşertăciune. Vaidenxiuef! d. ministru să nu- consmte pe mine ia! privinţa reorganizării Teatrului şi Cou-sefvntorieloc ! şi ed să stafi ? să las bfrtia vergina ? Dar atunci n’aş fi meritat atâta ucenţ.e mu panea u-iui ministru! dar atunc. n’aş mal fi şi ed unul dintre «distinşii» noştri oameni de cultură! dar atunci aşi abdica la dignitatea cea mal mare la care trebue să aspire un tînâr! aşi abdica adică la sfînta misiune de a niâ amesteca Sntr’o comisiune înţeleaptă, care, cu diurne, se ’nţeiege, desbate şi ia hotărîrl despre modul cum să cheltuiască d. ministru banii publici pentru onoarea naţiunii. Nebun ar fi acela care ar răspunde dlul ministru cam aşa ceva la circulă-rile d-sale. Dle ministru, iartă-md, dar circulările dtale, pentru un om serios şi socotit, cum ar trebui să fie un profesor de matematici superioare, şi pentru un om inteligent, după atâta experienţă pe care a făcut-o Statul nostru, sunt de o puerilitate şi ridiculă şi deplorabilă ! Cum, stimate dle Haret? şi dta al rămas încă la părerea că atunci când e vorba de artă şi de progresul artei, trebue să ne gândim întâi şi ’ntâl la organizări oficiale de instituţiunl ? şi dta, om tîner şi modern, tot de părerea veche la noi, eşti că pentru jumărl îţi trebuesc numai reţeta, focul şi tigaia, iar unt, ouă şi sare nu ’ţi mal trebuesc deloc ? Atâta am să răspunz, dle Haret, la circulările dtale puerile; amicul med Gion să ’ţl răspunzâ alt-fel, dacă vrea; ed atâta ştid, atâta ’ţl spun. Nebun poate ar fi acela care ar răspunde astfel; dar om de treabă desigur. Să deschidă d. Haret giamantanele cu răspunsurile şi memoriile pe cari le-a primit in urma circularilor dsale; şi să’şl deschidă şi ochii, să vază ce ploaie de mofturi, de secături şi baliverne a stirnit dsa cu acele circulari, ca şi cum nu plouad destule si fără asta mal nainte. Pină atunci am onoarea să’I nuc cu siguranţa câteva cuvinte. Domnule ministru, ştii dta care er : cel mal mare bine ce l-al putea fac; instituţilor de artă la noi, daca u ie vâr al bunăvoinţă pentru desvoltn'ec lor, şi nu eşti un moftangld ca toţi moftangiii, care vrei numai să te cree/ft lumea că te afli ’n treabă?—să nu te mal amesteci deloc, să le laşi î nac> a te desvolta de sine, fără ajuto ui hiatului, aşa precum societatea şi publicul le cere să se desvolte şi pe cât ;u talentele existente se pot desvoltî Nu mal umbla după părerea c : sad a mea să cheltueştl diurne de g* a ba. Artele nu se pot desvolta de cit acolo unde sunt amatori adevăraţi de artă, cari pot plăti. Statul nepersonal nu poate fi amator de artă, şi pentru aceea, oricât ar cheltui, nu ar putea face niclun servicid artelor, cel mult ar 8 , ;• - , ____________________EPOCA putea pomănul persoane pretinse, ru mal puţină safl mal multă dreptate, artişti. S'Urt. Vreţi să faceţi să se desvolte Teatrul şi Muzica îu ţara noastă, retragi-ţl mina Statului de de-asupra lor. Să trăiască ce poate trai; să nu susţineţi artificial ce n’are nici o putere de viaţă proprie, împiedecând prin aceasta desvolUria adevărată a elementelor vitale de artă, multe puţine de cari dispune în acest moment ţara noastră. Atât deo-amdată p?n'ru d. ministru Haret; pentru publicul meft cititor, voiţi căuta sa desvolt într’un număr viitor proporţiile de mal sus. Ion. «■— ■ -------------------------- „EPOCA'' IN PROVINCIE SMAIIA 4 August 1897. Sinaia e mal neg’ijată şi mal părăsită ca ori tind, sub raportul multiplelor Îngrijiri serioase dc cari ar trebui să se bucure a-ceastâ admirabilă staţiune climaterică a ţârei. Alrele şi pomii din parc sunt Intr’o stare sălbatică. Pietrişul prea mare, adevărate pietroae, aruncat prea tlrzifl ca să poată fi bătut, te oboseşte şi ţi prăpădeşte picioarele. Pomii neîngrijiţi, te silesc să 1 eviţi, dacă vrei să ramtl teafar şi crengile să nu-ţl scoată o hi!; In tot cazul pălăriile — mal ales ale doamuelor — se resimt de această neg igenţă. Daca cofetarul Riegler n’ar Îngriji de porţiunea de alee din faţa cazinnlul şi a cofetăriei, ort-ce plimbare prin parc ar fi aproape părăsită. ** * Băile Eforiei afl fost date în arendă pe clţt-va an). Prea bine. De cit Eforia—administraţia unor averi lăsate Iii primul loc, dacă nu esclusiv In folosul sărăcimel— a uitat un lucru: n’a prevăzut In contractul de arendă Va, cel puţin o zi pe sâptâmînâ, băile să fie puse la dispoziţia locuitorilor sârael al Sinael pe un preţ foarte redus. Dacă Insă dispoziţia aceasta e prevăzută In contract, atunci de ce nu se practică ? * * * Pentru azi aceste mici observaţiunl. Voiu coutiuua mline. ,o Caraiuiuu. CÂJII’V-WjlAli Sunt 2 ani. de clnd Câmpulungenil animaţi de dorinţa de a plăti tributul lor de recunoştinţa, primului voevod fondator al Statutul muntean «RaduNegrti» care a întemeiat comuna lor de căpetenie, dotlnd-o cu edificii de fală şi bunuri statornice afl hotarlt a ridica In incinta oraşului, o statuă, care sa închipuiascâ icoana ilustrului Principe. Frumoasa lor ideie s’a realizţd împarte; căci Încă de acum 2 ani, s’a lucrat bustul, executat In mod admirabil, de competentul şi mult apreciatul sculptor Diruitrie D. Mi-rea. turnîndu-se Iu bronz la Paris. Cheltuelile prime, ocazionate cu executarea, acestei lucrări de artă, s’au soldat la primul apel, de consiliul de administraţie al casei moşnenilor, datornici de drept şi de fapt, In prima linie, generosului Voevod; de oare ce sunt descendenţii familiilor vechi, dăruite de darnicul Voevod , cu moşii şi păduri. Bustul, de şi un eapo-d’operă, care face onoare atlt artistului, care l’a produs , cît şi mnşeelenilor, ar fi fost condamnat să zacă Închis In vre-o chilie a mtnăstirel Negru-Vodâ, de nu s’ar fi rostit şi fondul necesar spre efectuarea piedestalului. Iu acest scop comitetul de exeeuţiune, sub preşedenţia d-lul N. Sichelarie, preşedintele tribunalului local, a organizat, un bal-concert, cu tombolă, sub patronagiul prefectului, al d-lul primar Zamfirescu şi al d lui colonel local şi care a avut loc la 20 Iulie, în sala clubului militar. Această serbare a reuşit pe deplin. Deschiderea s’a făcut priotr’un imn de oeazi-une. A urbiat o cuvlutare potrivita împre-iurărel, ţinută de directorul şcoalel de bâeţl No. 1, G. Ionescu. S’att perindat următorii artişti diletanţi. Intrecîndu-se In perfecta e-xecuţiunt a unor bucăţi de muzică alese : A clutat cu expresie şi simţimint d na Va-sileseu, soţia cunoscutului profesor de muzică Vasilescu, care, cu competinţa-1 cunoscută, a contribuit mult, la alcătuirea şi di-rige.rea concer ului. S’afl achitat In mod plăcut şi onorător, tbiărul H. Stefânescu, viorisf, Însoţit la piano de abila pianistă d-ra Negulbil. D-ra L. Vlădescu, Încă elevă In cursu superior al conservatorului din Bucureşti, a dilectat publicul prin bucăţi alese, dovedind talentu l strălucit. A urmat un asalt cu floreta şi sabia, Intre universal cunoscutul profesor Velescu şi elevul sâfl, actualul profesor local de gimnastică, d. Vasilescu. Soldatul bacalaureat. N.tnu, a recitat cu cele mal vil şi delicate nuanţe In expresie şi simţinnnte, o compoziţie a d-sale: «odă la Radu N gru». Balul foarte animat, s’a deschis priutr’un vals. Numărul asistenţilor, era Insă attt de copleşitor, In cit perechilor dănţuitoare, le-a lipsit spaţiul trebuitor spre a şi desvolta In evoluţiunile danţulul, plenitudinea graţie-lor şi calităţile talentului lor. Ii: faţa unei aşa de mari bună-voioţă şi desăvlrşită amabilitate şi zle, pentru o cauză eminamente patriotică, comitetul se simte dator, a aduce vil şi călduroase mulţumiri atlt d lor şi d-nelor coneertişll, cit Încă celor, cari alături cu d-lor, afl coutri huit la succesul seratei. Expresia aceloraş sentimente calde, se cuvine şi persoanelor, care afl bine-voit a oferi obiecte pentru tombolă ; curr» şi celor ce aii sporit foiidul, prin desfacerea biletelor. Beneficiul material, rezultat din totalitatea atitur generoase sbguiuţt, a fost Jele) 1160 bani 4li, care s’afl şi di pus la eonseniua-ţiune, de către casierul şi secretarul comitetului, profesorul G. Ionescu. Publicăm şi lista oferilorilor cu menţiunea sumelor încasate. D na ZtmQrescu, a desfăcut bilete In sumă d« lei 90 ; d-na Ana Sacbelane 88. d Da Mana Jugureanu 88, d-na S >cec 4. d-na B»caloglu 24, dna Popescu V. 30, d na Negulicl 24, d-na Vâslisem 2, d-na Jana V'âdescu 24 M^ria C. Vindeam 32, d-na Maria M. Vlădescu 8. d-ra Aqui-lina Dimitriu 12. d ra H. Proeouiu 12, d-ra El. Iordanovir! 10, d-ra Mirea 44, d-ra Juga 14 d-ra Arbiraandrescu 30, djr* Saulescu 20, d-ra, Lucreţia Ionescu 28. d-ra Ghiocalescu 8, d nu Revis Scol 2, d. Administr. financiar 74. d-ra Atena Dem-trescu 12. d. FI. Niculescu 4, Casa (Preof N, Pâtrflşescu) 44, d-na L-lia C. Ră-tescu 14. d-na Petroeanu 138, d-na El. A. Muşe-tescu 26. d-ra Gherghel 12, d-na Eug. Dimitriu 28, d. Fi. Crasan 26, On. Prefectura 88. Tofahil din vtnzarea biletelor 1040. Beneficiul dat de tombolă 350 05. Produsul general 1390 65. Se scade cheltuelile făcute de lei 230,25. Benefi iul net 1160 41, consemnaţi cu re-cepisa No. 1505 din 28. Iulie 1897. ---------——— OfFORMAŢII Colectiviştii sunt furioşi e» guvernul h tont Mi Iii să înărluri-seaaeă ră lucrările pentru construcţii» digului de apărare a şo-Nclei Brateş m’hu început în urma OKIimLt i M. S. Kegelni. IuNă-şi sturilziştil în comentariile lor nu Ne aticse să afirme eă situaţia frteleului Ionel la ministerul lucrărilor publice a devenit, in urma acestei mărturisiri, absolut insuportabilă. M. S. Regele a luat dispoziţiunl spre a fi informat zilnic de starea A. S. Principelui Ferdinand, pe tot timpul lipsei s le din ţară. Cel mal mic incident ce se va ivi Alteţei Sele va fi comunicat telegrafic Ma-jeslâţilor Lor. D. Take Ionescu, care s’a întors de 4 zile din Paris la Sinaia, soseşte azi, Marţi, la orele 1125 in Capitală. D. Dim. Sturdza, primul ministru, este aşteptat astăzi, Marţi, în Capitală pentru a asista la Te-Deum-ul de mîine de la biserica catolică. Se aşteaptă tot astă-zl şi miniştri străini aflaţi la Sinaia. D. general Berendeiu. ministrul de răs-boifl este aşteptat astă zi în Capitală, venind de la Govora. După sosirea d-sale, secretarul general al ministerului, d. colonel Tătărăscu, pleacă în concediu pentru o lună. Ni se denunţă că archimandritul Ste-lian Barbu de la mănăstirea Cernica, părăsind preceptul lui Cristos de a-şi iubi aproapele ca pe sine însuşi, s’a apucat să bată mai de seamă de cît Cantuniari pe fraţii săi din mănăstire. Astfel în luna trecută cuviosul a bătut atît de crunt pe călugărul Climente Dumitru în cît sărmanul a zăcut aproape o lună în spitalul Filantropia, de unde a eşit acum cîte-va zile fără dinţi în gură, cu barba zmulsă şi cu falca strîmbă în urma loviturilor cuviosului. Cuviosul archimandrit ş’a mai arătat puterea sa musculară şi pe spinarea monacii ului paracliser Savu, care a zăcut şi el cîte-va zile în urma bălaiei suferite. Sfînta Mitropolie ar trebui să recomande pe cuviosul arhimandrit Chefereu-lut de la primărie şi să nu-l lase să-şi piardă timpul în mănăstire. D. Lascar Catargiu, venerabilul şef al partidului conservator, a plecat Duminecă la Constanţa, unde se va stabili pe timpul sezonului împreună cu d-na Eufrosina Lascar Catargi, însoţit de d. Mihail Deşliu fost secretar general al ministerului de interne. Numeroase persoane de distincţiune au întimpinat la gara Constanţa pe d. Lascar Catargiu, salutindu-1 In modul cel mal călduros. Intre aceştia eraă d-nil C. Schina, prim preşedinte al Cur-ţel de Casaţie, Mişu Polizu, general Cantili, Scariat Vîrnav, d. Holban, fost primar al oraşuluf Constanţa, d. N. Voi-nov, colonel Priboianu, d. Tătaru, preşedintele tribunalului de Vaslui, d. profesor I. Bânescu, etc. D. Lascar Catargiu s’a întreţinut cu multă afabilitate cu persoanele prezente şi, intre altele, d-nia sa ’şi-a arătat mirarea că lucrările portului Constanţa merg aşa de încet. Ministerul de interne a trimis o circulară primarilor din comunele urbane prin care le recomandă de a pune în desbaterea consiliului comunal regulamentele aprobate sub regimul vechel legi comunale, pentru dârimarea de clădiri pe motiv că mobilele ar ameninţa să se ruineze. Aceasta pentru ca regulamentele în chestiune să fie puse în concordanţă cu dispoziţiile juridice ce conţine aciuia lege comunală. In zilele de 7, 8 şi 9 August se va ţine în localul direcţiunel generale a poştelor şi telegrafelor .concursul pentru obţinerea titluiul de oficiant superior de gradul al III - lea, concurs care a fost casat de ministrul de interne, în urma stăruinţelor Iul Kiru-BIcgeanu, pentru ca, dii) economiile de lefuri, să se acopere cheltuelile făcute de acesta în călătoria sa la America. Pe clnd angina difterică bîntue în ilasa Slobozia din juri. Ialomiţa, medicul acestei plaşi. doctorul Guţu, a găsit de cuviinţă să şl părăsească postul fără să aibă concediu. Pentru acest fapt d. dr. Guţu a fost destituit şi va fi dat, în acelaş timp, şi în judecata. D. Th. Th. Burada scrie Voinţei Na-ionale că acum se află in Dalmaţia, cer-cetînd rămăşiţele Vlahilor (Romînilor) ce afl fost aşezaţi odinioară prin aceste locuri în mare număr. Pinâ acum, d. Burada a cercetat biblioteca din Zara,a trecut pe la muntele Vlasca, şi a fost prin mal multe comune : Rogozniţa, Pergomete, Boroaia, Danila, Cerniţa, şi altele. «In satele ce sunt In districtul Sebenieulul, locuiau In vremurile vechi mulţi Vlahi din cari cea mal mare parte din el eraţi ciobani, avlnd turme numeroasa de ol şi cirezi de vite. dar, apoi, afl fost alungaţi. «Din mal multe hrisoave vechi se vede că : Banul a toată Croaţia si Dalmaţia, Ioan, ordonă, In anul 1357, ca Vlahii să nu mal poală paşte vitele pe teritoriul oraşului Se-benic, fără învoirea orăşenilor; apoi, pe Ia anul 1383, Elisabeta, regina Ungariei, or-nonă banului Croaţiei şi Dalmaţiei, Emerie Bubec, ca să alunge din districtul Sebeni-culul pe Vlahi cari afl descălecat acolo, şi cari cuprind păşunele şi aduc mari daune oraşului». Serviciul topografic al flotilei noastre a întreprins ridicarea unor planuri hi drografice pe coastele mărel Negre, între Constanţa şi Tuzla. A'-eastă lucrare se face sub comanda d-lul maior Câtuneanu, căpitanul portului Constanţa şi va servi împreună cu sondajele Ia facerea hărţeî hidrografice a Mărel Negre. Evadarea de la T.-Ocna Asupra evadărel de la Salinele T.-Oena, despre care am vorbit In numărul nostru trecut, primim următoarele amănunte precise. Vineri după amiazf, şease arestanţi, toii condamnaţi la mlinca silnică pe viaţă, afl proiectat, pe clnd se aflaţi la lucru, lu Ocnă, un mijloc de evadare, care, după cum se vede, a reuşit la doul dini > e el. Pe la oreie 6 seara, dud aceşti condamnaţi, caii lucrează la un loc, afl fost scoşi din Ocnă, la gura salinei, profitlnd de o a-ziunea că nu era aproape de el de cît o singură sentinelă, s’afl repezit asupra soldatului, l’afl dezarmat şi cu arma acestuia afl rupt’o la fugă reuşind să treacă şi printre rîndul sentinelelor de Înconjur. * * * Dîndu-se pe dată alarmă de către soldatul caruia i se furase puşca, întreg corpul de gardă se puse In mişcare şi se Începu urmărirea fugarilor. La prima salvă de puşcă doul din fugari căzură la pămînt. Condamnatul Matei Olaru, ostndit la munca silnică pe viaţă de curtea cu juri din Neamţu, căzuse mort pe loc şi Gavrilă I. Miron, tot condamnat la munca silnică pe toată viaţa, era grefl rănit în pulpa piciorului. In acest timp soldaţii se repeziră cu toţii asupra fugarilor, cari Împiedicaţi de lanţurile ce aveafl la picioare nu puteam să fugă repede, şi reuşiră să prindă pe alţi doul ocnaşi, condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, numiţii Ţaranu Vasile, oslndit de Curtea cu juri de Putna şi Vasile George Grigoraş, osîudit de juraţii din Suceava. * I * * . Dar să lnoptase bine şi cel l’alţl din fugari Saulea Ion, coudamnat pe viaţă de juraţii din Putna şi Costache Piele Verde, iarăşi oslndit pe viaţă de Curtea cu juri din Iaşi afl reuşit sa scape din cercul făcut de soldaţi şi afl fugit In munţii diu apropiere. *** Imediat s’a format o poteră compusă din un pluton de soldaţi şi din gendarmi rurali din localitate cari afl Început să bată munţii şi pădurile învecinate. Se zice chiar că soldaţii afl dat deja de urma fugarilor şi nu vor tntîrzia de a-I priude, mal cu seamă eă pe de o parte bandiţii fugari, afl fi irele de picioare şi nu pot ast-fel să avanseze repede, iar pe de alta el afl mustăţile rase şi poartă costumul de ocnaş ceea ce îl împiedică de a se a-răla prin comunele învecinate. * * * D. director general care ieri s’a Întors dintr’o insnecţiune ce a făcut la T.-Seve-rin şi la Craiova unde a instalat şi atelierul de lucru la acel penitenciar, va pleca mline la T.-Ocna pentru a face o anchetă şi a stabili responsabilităţile în această evadare. ECOURI *% D şoara Eugenia Petrescu, cunoscuta erhihbristă, a plecat la Buzâfl, unde va da mal multe reprezentaţii. ,** Aflăm că Direcţia C. F. R. a acordat Fabricel Florica din Craiova, o reducere din taxele de transport pe liniile noastre, In virtutea legel pentru Încurajarea industriei naţionale. Se ştie că Fabrica Florica transportă In cele mal depărtate unghiuri ale ţârei şi in cantităţi foarte mari Salamura Florica, pe care toţi agricultorii o Întrebuinţează cu mult succes tu potriva mâluri-l la grlne. *** Membrii societâţel «Lyra romliia» sunt convocaţi la o adunare generală, Mercuri 6 August, In localul scoalel No. 6 (P. Poe-uaru) diu str. Ştirbel-Vodă. La ordinea zilei sunt mal multe cestiunl. *** D. N. Basilescu, profesor la univer- sitatea din Bucureşti, a plecat la Peters-burg, ca delegat al ministerului, la congresul de economie politică ce se ţine In capitala imperiului rusesc. **, înscrierile la şcoala comercială de gtadul I ifl din strada Traian 157, încep a se face În ziua de 15 August şi durează plnă la 31 curent inclusiv pentru clasa 1 şi plnă la 5 Septembrie pentru tinerii cu certificate de studii equivalente, cari doresc a se Înscrie Iu clasele a II şi a III-a, iar In ziua de 6 Septembrie se va ţine examenul de admitere pentru candidaţii acestor din urmă două clase. ŞTIRI MĂRUNTE * PP. SS. LL. Episcopul de R.-Vîlcea şi Buzăfl afl sosit tn Capitală. * D. Fotin Tomescu, consulul Romîniel la Ruscink, este aşteptat peste o zi safi două lu Capitală. * Printre declaraţiunile de căsătorie de la oficiul slărel civile din Capitală relevăm numele d-lul Al. Atli. Angelescu, fost căpitan tn artilerie, cu d na Auguste Boudet, franceză de origină. * Aflam că tinerii arlişfl N. Vasilescu şi M. Pella sunt angajaţi la Teatrul Naţional din Iaşi. Cunoaştem In deajnns atlt pe d. Vasi-lescu, pe care l’am văzut juclnd pe scena teatrului nostru, cit şi pe d. Pella. Felicităm comitetul teatral din Iaşi pentru această acbiziţiuiie. * Ministrul de interne a acordat un con-cedifl de 20 de zile d lui D. Euescu, primarul oraşului Călăraşi. * D. Căpitan Crnţescu, directorul prefec-turel poliţiei Capitalei, sosind erl seară din străinătate, a luat azi In posesiune postul săfl. * D. general Theodori, inspector sanitar, care a lipsit cit va timp la Sinaia, s’a Întors în Capitală. Asasinarea luî Canovas Madrid, 4 August. Procesul Angiollilo.— Se dă citirea unei declaraţiuni a lui Angiollilo, povestind is- t.ria sa de la 1885. Angiollilo a conceput crima sa, fără nici un complice, în timpul execuţiunel de la Montj ich. A ales revolverul pentru că nu cunoştea manipularea explosivelor. Procurorul califică crima de asasinat cu premeditaţi* în contra unui membru al unei autorităţi vmstitu te şi cere pedeapsa cu moarte. Locotenentul de artilerie Goma, apărătorul acuzatului, pledează slăbiciunea de spirit al lui Angiollilo şi face apel la clemenţa judecătorilor. Apărătorul termină pledoaria printr’un elogiu la adresa d-lui Canovas. Angiollilo mulţumeşte apărătorului său, declară că n’are nici un complice, şi n’a asistat la nici o întrunire secretă. Expune teoriile sale anarchiste. vorbeşte de partidele politice, de războiul din Cuba şi Ftlipine. Preşedintele îi retrage cuvîntul pentru că vorbeşte de subiecte străin- cauzei. După citirea sentinţei, condamnatul est* recondus în lanţuri în celula sa. Numai 200 de persoane au asistat la audienţă. DIVER SE DIN CAPITALA Barbarie poliţienească. —(O aventură), Ni se denuuţa ca comisarul secţiei 50 ar fi bătut crunt atît la locuinţa sa, cit şi Ja secţie, pe un birj ir muscal, Wladimir, a cărui viaţă devenise acum in urma fericită, în urma unei dragoste ce avea cu soţia unul comerciant de fruute din Capitală. Iată, după inforniaţiunile pozitive pe cari le-a cules reporterul nostru, cauza pentru care sărmanul muscal a fost aşa răfl bătut. Totul e o aventură, al cărui tragic sfirşit se reprezintă la secţii poliţienească. Şrena se petrece in Capitală, in strada Ru-meoară. Rolurile principale le ţin muscalul Wiadimir, un blond cu ochii fermecători, şi d na X. In vîrstă, soţia d-lul T. P., mare comerciant. Pe lunile cari inspiră poezie, doamna X. pliin-hindu se la şosea cu acest muscal «turbat», in cite-va zile fu robii a de frumuseţea Iul şi o prietenie intimă se legă intre Romeo şi Ju-lieta. El. timid, nici nu cuteza măcar să sărute mt-nuşiţa d-nel, care transportată de fericire i se lăsa roabă. Ea, robită, il spunea veşnic dorul care o consumă . Ială insă că muscalul se dă pe brazdă şi în nu mai puţin de o săptămină, convine cu d-ua să trăiască împreună. O locuinţă modestă i se închiriază în strada Rumeoară. Muscalul devine rentier, şi armăsarii lui cari mergeai! rniucîud foc sunt lăsaţi stă-pinului săfl, pe seama unul alt birjar. Locuinţa de întilnire, modestă, de o dată se transformi intr’o cameră elegantă. Pat cu somieră, plapomă de mătase, rearş ifurt cu monograma d-nel T" P., de asta dată gătesc modesta odae. Ce) doul îndrăgostiţi aii iul Uniri >n fie-care seară aproape, şi chiar ziua, sub pretext că are trebu'nţă la o cu-ăt.oreusn, doamna X, oprea trăsura, in care eraţi şi fiicele sale, la casa din strada Rumeoară, Fericirea aceasta nu dură mult. D. T. P. simte şi-şt propune să o urmărească. Inlr’adevăr, acum cîte-va zile, pe cînd cel dou amorezaţi erau în culmea fericirell. un glas sirigă : «In numele legel deschideţi»! Era comisarul secţiei 50 şl soţul Înşelat, care voia râs-bunare. Ne avind In cotro, bietul muscal deschide uşa Cortina odată ridicată, fie-care ’şi ia rutul. Comisarul inhăţă pe Romeo de chică şi bărbatul trădat pe soţia sa de coadă. Răcnetele amorezaţi lor se aud do departe; publicul intervine, şi iată că afacerea d<-viiie publică. De aic), hal la secţie, uude scena se reprezintă a doua oară, fără măcar să fie bisată de cineva. Iată dar cum Întregul roman se termină: Intil la secţie, apoi la judecătorie. Amănunte noul promitem c titurilor că vom da la ziua infăţişărel procesului de divorţ. Prostltnţla lu Capitală.-Am anunţat deja că poliţia de siguranţă, in urma unei des- cinderi In str. Sf. Constantin, a arestat pe o ebreicâ Pepi Rapaport, care specula fele minore. In urma cercetărilor făcute s’a dovedit că această speculantă mal avea o tovarăşă prin ajutorul căreia ademenea virgine, de c'te 14— 15 ani, şi apoi le vindea la diferiţi oameni corupt! cari veneafl In fie-care noapte la dinsa acasă. Cele mal multe persoane căzute victime acestor două sp rulante sun* de naţion»litate ebraică şi d» profesiune lucră'oare. Cazul s'a dat acum pe mina parchetului. Strivit de tranivay. — Zilnic avem de Înregistrat accidente şi nenorociri tnttraplate din cauza neglijenţei şi nesăbuinţei cu care sunt conduse vagoanele tramvaelo-. Azi dimineaţă pe la orele 7 j»m. vagonul cu No 1 al nonei societăţi de tramwaye, a călcat tn str. Brezoianu pe un bărbat in virstă ca de 40 de ani Roatele vagonului trecind peste mijlocul ne norocitului, l’afl tăiat aproape in două, mutilin-du I »n mod oribil. N-norocitul a fost transportat tntr’o ştire cu totul despentă la sp;falul Colţea. Pinâ acum du s’a putut stabili identitatea rănitului. Conductorul şi vizitiul vagonului afl fost imediat arestaţi. Iloţ de biciclete. — Trectnd alaltăerl pe str. Smtrdan, şi găsind Ilngâjjlrotuar o bi icletă, Costică Georgsscu a încălecat „repede pe maşină şi s’a făcut nevăzut. D. Gbernun. proprietarul maşinel furate, re-clatnînd poliţiei pe intrepidul sportman, agenţii siguranţei lVfl prins erl seară călare pe bicicleta furată. Acum Gtorgescu se râcoreş'e în arestul secţiune! 48 de lunga cursă ce a făcut pe două roate. Un scandal. — Ieri noaptea locatarii din str. Sărindar şi parte din strada Brezoianu afl fost sculaţi din somn. ne la orele 2—3, de s ri-gătele şi ţipetele asurzitoare ale ţiganilor şi femeilor lor, c»ri lucrează Ia clădirile ce se cons-truesc in acele două strada. Ţigănit, cari ei afl chiefuiţt, se luaseră la ceartă cu i-îţl va soldaţi cari treceafl pe acolo. Ca cearta să nu degenereze intr’o adevărată bătaie, a trebuit ca să intervie mal muiţt sergenţi de noapte cari afl dos pe ţigani la poliţie. VINlAhA Cadavru găsit.—Ni se comunică din Galaţi că pe malul Dunărei la mila marină 87 s’a găsit cadavrul unu! bărbat in vîrstă ca de 25—35 de ani, bine îmbrăcat în haine negre avind marcată pe cămase şi batistă iniţiala B. Din cauză că cadavru era in complecta stare de putrefacţie, — după constatările medicilor, moartea datează aproape de o lună—pină acum nu s’a putut stabili identitatea persoanei. In unul din buzunare e hainelor cadavrului s’afl găsit ziarele : L’Independunce Boumuine, Epoca şi... Coada dracului. Parchetul a deschis o anchetă. Tăiat de tren.—Un accident din cele mal nenorocite s’a in>împlat erl după amiazl pe linia ferată in apropiere de Chitila. Lucratorul Petre Berea din atelierele căilor ferate domiciliat tn Bucureşti, pe strada Gro-zăveş'15, plecind erl după amiazl cu trenul la chitită, pentru a merge la un canton din apro. pierea staţiune!, clnd trenul a ajuns îndreotul cantonului, lucrătorul pentru a ci-tiga din timp, a voit să sară din vagon şi Impedicindu-se a căzut cu picioarele pe şine şi roatele vagonului i-afl retezat piciorul drept. Imr’o stara desperată, nenorocitul a fost tran-poriat in gara Chitila, de nnde după două ore a fost adus cu trenul ce venea din Galaţi In Bucureşti şi internat in spitalul Filantropia. In cele două ore de Ia intîmplarea accidentului şi pinâ la transportarea lui la spital, nenorocitul a pierdut atît de mult singe, In cit medicii nu mal afl nici o speranţă de a-1 scăpa cu viaţă. DIN STREINA TA TE « Tn arbore g’gantlc.—Un ziar din Fila-delfia anunţă că cel mat mare arbore ce s’a văzut pinâ acum există in America. Arborele se află pe marginea drumului care duce sure Guatemala, prin Temantepec. El are, la iDâlţi-mea de 1 metru şi 50 de pămint, o circomfe-rinţă de 44 metri. Cel mal mare diametru al acestui pom e de 12 metri, pe cmd cel mal mic de 6 metri. înălţimea lui e de 50 metri, iar ramurile lui umbresc o întindere de cite-va mii de metri pătraţi. Se credo că acest pi ra există încă cu două sut» ani înaintea lui Christos. DIN ORIENT Tratările de pace Colonia, 4 August. Se anunţă din Constantinopol Gazetei de CoLnia că n*gmiările în privinţa păcii s’aă întrerupt din n >fi, de oare-ce Anglia refuză de a primi cererea Turciei de a ocupa regiunea de sud de Larissa şi de Volo, pină la plata indemnităţii de răsboiu. Sir Philipp Currie răspunsese in mod favorabil certrei Turciei, dar guvernul engles face acum dificultăţi. Rusia ar avea din nou de gînd să scoată din tratatul de pace alineatul privitor la controlai european asupra finanţelor Greciei; se crede insă, că în acest cas este mai curînd vorbă de opi-niunl personale, iar nu de dorinţa cabinetului din Petersburg. Londra, 4 August. Se anunţă din Constantinopol ziarului Times că cea mai mire parte a indivizilorcari au năvălit la graniţa turco-persană sunt nomazi persani. Printre aceştia erau şi ciţt-va armeni isolaţt. La întrunirea ce s'a ţinut alaltă-eri la Top-hane, patru ambasadori aă declarat că vor să continue să susţie planul Germaniei, în ceea-ce priveşte evacuarea progresivă a Tesaliel, Sir Philipp Currie a anunţat atonei că marchisnl de Salisbury are alte idei în aceasta privinţă. Dr.Georges Diamandy (din Brăila) Primeşte Consnltaţiunl Yiena X. Hebragasse, 12. dela 1 Noembrie vlitoi, I. Kărntner atras se 4 www.dacoromanica.ro EPOCA 8 Depeşile de azî SERVICIUL «AGENŢIEI ROMÂNE» Paris, 4 August. Contele Leontieff pleacă diseară la Con-stantinopol, ca să se achite pe lingă Sultan de mi-iunea cu care a fost Însărcinat de Meueiik. Paris, 4 August. Sesiunea consiliilor generale s’a deschis ; cea mal mare parte a preşedinţilor avi fost reales!. Ciţi-va preşedinţi au exprimat satisfacţia lor patiiotirâ pentru apropiata călătorie a d-lui Felix Faure In Rusia. Paris, 4 August. Starea prinţului d’Orleans continuă a fi satisfăcătoare. Martorii generalului Albertone ah scris acelora al prinţului d’Orleans, că faţă de duelul de erl. Generalul Albertone se de-sistă şi cousiderâ afacerea ca terminată. Madrid, 4 August. D. Sagasta insistă asupra necesităţii menţin °rel cabinetului conservator, sub preşi-denţia generalului Azcarraga. Canea, 4 August. Dnpă cererea Iul Djevad-Paşa, trupele turceşti vor participa la revista trupelor internaţionale ce se va face cu ocazia aniversării lui Frantz Ioseph O companie engleză va ocupa poziţiunea strategică din Galata pentiu a lărgi cordonul militar Iu profitul creştinilor şi a turcilor. Selletri, 4 August. Un cutremur de pămtnt uşor s’a simţit azi dimineaţă. Dresda, 4 August. Un vagon mic s’a scufundat erl tn Elba. Nu mă tul victimelor este necunoscut. Piuă acum lipsesc 7 persoane. Buletin agricol săptămînal Recoltele In străinătate După rapor'ul c sei Marmorosch, Blank & C-nie d n Brăila Timpul menţintndu-se bun In cursul acestei săptamtul, lucrările scceril s’hO putut efectua In Europa în condiţiunl mal avantagioase. Franţa Cu cit înaintează secerişul cu atlt mal mult cresc şi decepţiunile. Producţiuuea este după localităţi mal cu ’/« şi chiar cu */» mal slabă de ct in anul trecut. Treerişul In Centru şi in Est dă resuitate defavorabile. Ştirile din Nord nu suut mal satisfăcătoare. Germania Ploile şi inundaţiunile aO pricinuit pagube locale însemnate. Luata însă în total, produc-ţiunea faţă de anul trecut rămine satisfăcătoare ca quant.tate, dar inferioară ca qualitate. Rusia Ştirile urmează de a fi contradictorii. Sunt versiuni pentru o recoltă mijlocie, şi aproape egală celei din anul trecut: alte e mal pesimiste prevăd pentru mal multe guberne, lipsuri ca şi in 1891. * Monitorul coraereiulul, industriei şi ale fi-nmcclor din St. Petersburg arătlnd in ultimul sătl raport că situaţiunea generală nu s’a ameliorat pe periodul de la 15 Iunie la 15 Iulie, deduce că at't producţiunea griului de toamnă cit şi acea a griului de primăvară va fi inferioară unei medie normală. Această stare, asigură citatul ziar, începe să neliniştească co-merciul, presa şi guvernul. Italia Recolta griuluieste estimată la Hect. 39,000,000 adică cu Hect. lo.OOOOOO mal puţin de cit In anul herul. Calităţile sunt bune, şi vor compensa in parte acest d ficit. In pămînturile nisipoase, aspectul semănăturilor de porumb, nu este satisfăcător şi nu promite de cit o recoltă slabă. Statele-Fnite In Statele- Unite poziţiunea se menţine tot atit de satisfăcătoare ca şi în trecut. Biuroul de agricultură din Washington, arată precum urmează, starea griului de primă-vsră şi a porumbului, pe ziua de 10 August: 1897 1896 1895 1894 1893 Gr'îtt deprimă-vară 86.7 78.9 9L9 67.1 67. Porumb 84.2 96. 102.5 69.1 87. Australia şi India In urma ploilor căzute perspectivele sunt oare-cum mal satisfăcătoare : Situaţiunea agricola faţa cu con* suuiaţitinea Stnkurile lumii nu sunt astă zT de cit de Hect 22.5001 00 contra 37.500.000 in 1896 şi 45.500.000 in 1895. Disponibilul vizibil din Statele-Unite era pe ziua de 31 Iulie de Hectol, 6 300 000 griti, contra : Hect. 16.500.000 în 1898 » 20.000 000 » 1894 . 8.400.000 > 1892 Hect. 13.800.000 în 1898 > 20 800.000 » 1893 >■ 5.800.000 - 1891 Următoarele ţări vor avea de importat apro ximutiv ; Anglia Hect. 66 000 000; Franţa Hect. 20 25600.000; B Igia, Holanda. Germania Hect. 33.000.000; Spania, Italia, Portugalia Hect. 15.000.000 ; E'veţia, Grecia, etc. Hect. 10 000 000, China, Japonia, Brasilia Hect. 12.00tl.000. Din aceste sume, Rusia, România, Bulgaria, Turcia, Indiile etc, nu vor putea fi-rwsa de cit o miră parte; restul va trebui acoperit prin importări de grînedin America. Această sil naţiune explică in deajuns cererea activă desvobală de Europa, in ultimul timp, pentru grinele americane. Comerţul dc grtue Preţurile ntl cîşligat în cursul acestei sSptă-mtnl un nod avans de 6° la bursa din New York. D'sponibilul a închis erl cu 93 */» c. con tra 87 s/. c. Slmbăta trecută. Termenul rle Au gust. s'a urcat la Paris de la fr. 27, lafr. 28 8/« pt °/o de kiltigr. In Anglia cumpărătorii simt insă mal reser vaţl. şi urmează urcarea cu mare prudenţă Consumul cum.ără necesarul, dar nu are In credere in siluutiunea actuulă Sncor tată. Vede o producţiune foarle însemnată In America, şi se aşteaptă a«uni că timpul este favorabil le oferte Indestu ă * *• 18*/s-13«/4 ► »• iar cele mal inferioare, nominal şi fără cumpărători ; Grâu : Libre 64/58 4°/, oorp. fără mâluri lei 11'/,.—12'/, ex. ţ. lei 50/62 4% Secară căutată, susţinută : Libre 60/52 după calitate p 54/56 p p p Ore pusţinut: f Libre 40/42 după calitate *• » 44/46 »• *• ► p 48/51 p p * Orzoaica, » » vagonul » Ovăe, » » » » Fasole, » » fr. °/o ko.» Răpiţi calmă fără cerere pe chimbate, Libre 46/48 defectuoasă p 50/52 bună Porumb mal ncgiijsat. Comun Lib. 60/61 disponibil »■ * 62/63 * ► p ei '02 pr. Aug78ep.Bep./Oc Colorat p 62/63 Ro iu p G3'64 DintX de calQ2/63 Cinquantino, vagonul Mtiii » 59/59 : «Vf-ioVa •> 7.50—7.75 ex. ş. 8.26-8.50 r »• 4 60—6 — ex. ş. 6.---0.20 >■ ► 6*/j—7.— * »• 1 50 - 1300 975—1080 ia1/*— 15 preţuri nes» Lei 12.—13. ex. şlep Lei 14 V*. 15 V* e*. şlep Lei 6.10 -6.20 ex. şlep. ► 6.30—6.40 ► *■ 6.30-6.40 * > 6.60-7.— *■ »• 7.50-8.- *• ► 6.50 6.75 »• ► « 940-975.— 6.50—6.60 şlep. ULTIME INFORMATIUNI Serbările de la Rusciuc (Prin fir telegrafic de la corespondentul nostru special) Eri, înainte de amiazî, la orele zece. s'a inaugurat cu o deosebită solemnitate începutul lucrărilor de construire a liniei ferate Rusciuc-Tirnova. Antreprenorii liniei, Simeonoff et Comp. au construit un frumos pavilion aproape de gara Rusciuc, unde s’au început lucrările. După sosirea Principelui, care a fost urmat de d-nii Stoiloff, colonel Ivanoff, Madjarof, colonel Marcof, mareşalul conte Bourboulon, dr. Stanciof, etc., s’a oficiat un Te-Deum de către Mitropolitul Gre-goriu din Rusciuc. Apoi d. ministru Velicicof a ţinut un discurs, la care a răspuns Principele Bulgariei, exprimîndu-şi speranţa, că în curînd linia va fi prelungită pînă la Sofia şi ast-fel cel mai înfloritor oraş comercial al Bulgariei, va fi legat direct cu Capitala ţării. *% Intr’un alt pavilion antreprenorii aii aranjat un banchet în onoarea Principelui. Principele, urmat de suită şi de persoanele oficiale, după ce a vizitat lucrările. şi a cerut oare-cari lămuriri de la d. Simeonof, s’a dus în pavilion şi în sunetul imnului bulgar cîntat de o muzică militară, s’a aşezat la masă. La banchet Prinţul a ridicat un toast pentru prosperitatea comerţului şi a industriei bulgare. Dugâ banchet Principele s’a retras în palatul Alexandru Battemberg. *** In aceiaşi zi s’au făcut la Rusciuc şi in toate reşedinţele de judeţe, alegerile generale de districte. Vă puteţi închipui ce fel de alegeri au fost, cînd aproape în toată ţara a trium fat d. Stoiloff. ALTERCAŢIA dintre d-niT Stătescu şi Ferechide O vie altercaţie s’a produs Duminică seara între d-ni’i Eugen Stătescu şi M. Ferechide, ministru de interne. D. Eugen Stătescu s’a plîns ministru Iul de interne că nu poate eşi din ca-mera-I de la Petit Hotel din cauza pră-făriel ne mal pomenite ce e în Sinaia Preşedintele Senatului a făcut răspunzător direct pe ministrul de interne pentru starea destrăbălată In care a ajuns Sinaia. De aici un vift schimb de vorbe între aceşti doul fruntaşi colectivişti. Preşedintele Senatului a imputat mi nistrului de interne, că nu ordonă nici Eforiei, nici administraţiei locale ca să întreţină parcul şi stradele din Sinaia; mal mult chiar: a tolerat atlta vreme pe Iorgu Ionescu Sn capul comunei Sinaia, lâ»îndu-l să facă potlogării din cele mal mari. Şi ministrul de interne a fost atit de abătut in urma acestui incident, în cit a doua zi fără să însoţească pe MM. LL. Regele şi Regina la Sinaia, s’a în tors în Capitală. MM. LL. Regele şi Regina, cu sui tele Lor, au sosit azi dimineaţă la o rele 8 în Gara Budapesta, unde au fost întâmpinaţi de d. A. A. Balş, consul general al Romtniei, şi de d. Papiniu, ministru la Belgrad. Doamna Balş, d-şoara Balş şi d-na Papiniu aii oferit frumoase buchete de flori Suveranei noastre. După o oră Majestăţile Lor Regele şi Regina au urmat călătoria Lor spre Ragae. Aflăm din sorginte oficială că d. Ferechide a terminat deja proiectul de lege privitor la secularizarea averilor Eforiei Spitalelor Civile, Aşezămintele Brîncoveneşti şi Epitropia Sf. Spiridon din Iaşi. Acest proiect va fi supus şi d-lui An. Stolojan, ministru al domeniilor, de oare-ce staţiunile balneare pendinte de instituţiile de bine-facere mai sus citate, vor trece în administraţia ministerului domeniilor. *** D. Al. Djuvara, ministru al justiţiei, prepară un proiect de lege pentru noviciatul vn magistratură. D. Lascar Catargiu, venerabilul şef al partidului conservator, a sosit aseară în Capitală, venind din Constanţa. O telegramă oficială din Londra spune, că d. I. G. Kennedy, ministru reşedinţe al EngHterei la Chiti (America de Sud), a fost numit ministru plenipotenţiar în Bucureşti în locul d-lul Sir Hugh Wyndham. D. Kennedy, e unul din cel mal bine-văztiţl între tinerii diplomaţi englezi, care acum doi ani a dovedit multă destoinicie în conflictul ce a izbucnit intre acest stat şi Statele-Unite din America de Nord. Suntem positiv informaţi că fostului sub-prefect din judeţul Bacău, D. Ta-lianu, îndepărtat din serviciO pentru a-buzurl grav<-, şi actualmente cu domiciliul Sn oraşul Tîrgu-Oena, i se serveşte o pensie de trei sute lei lunar, din fondurile secrete ale Poliţiei Bucureşti. D. Caton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei are cuvîntul. D. Gogu Cantacuzino, ministru de finanţe, obţinînd un congedifi de o lună, pleacă mîine in slreinătate. In timpul absenţei sale, d. Ferechide, ministru de interne, va ţine interimul finanţelor. Astă-zl s’au început la Piteşti alegeri pentru cite-va locuri vacante în consiliul judeţean. Se crede că lista C. Rătescu va reuşi cu toate mijloacele ce prefectul Mano-leseu întrebuinţează pentru căderea el. D. Miclescu care a lipsit cîte-va zile din oraş, s’a întors aseară intr’adins pentru a lupta şi susţine lista Rătescu, in contra prefectului. 4 D. Dim. Sturdza, primul-ministru şi ministru de externe, a adresat telegrafic, la Berlin, felicitările sale şi ale guvernului romîn d-lul de Bttlow, care a luat acum gestiunea afacerilor străine ale imperiului german. Se ştie că d. de Blllow a fost mal mult timp reprezentantul Germaniei în Capitală. Ministerul de externe desminte în ziarele străine, prin Agenţia Romînă. zvo nurile ce au circulat atâta vreme, că împăratul Vilhelm al Germaniei va veni la toamnă in Bucureşti. Agenţia Romînă spune că vizita Împăratului Germaniei s’a amînat pe anul viitor, fără a se fixa data. D. Conte Douglas de Thurn, însărcinatul de afaceri al legaţiuneî austro-ungare, este aşteptat astă-zl în Capitală pentru a asista mîine, Mercur!, la Te-Deum-ul ce se oficiază Ia biserica catolică, pentru a 67 aniversare a naşte rel împăratului Frantz Iosif. Tot astă-zl este aşteptat în Capitală şi d. Conte de Leyden, ministrul Germaniei la Bucureşti. *** Toţi miniştrii vor asista mîine la Te-Deum-ul de Ja catedrala catolică ce se va celebra cu ocazia aniversărel naş-terel împăratului Frantz Iosef, de unde vor merge la otelul leg°ţiunel austro-ungare, unde va fi recepţiune. In urma iniţiativei d-lul V. A. Urecliiă s’a deschis la Sinaia o listă de sub scripţie pentru ridicarea unul bust lui Dimitrie Ghica, căruia se datoreşte în mare parte starea înfloritoare în care se găseşte azi Sinaia. Imediat ce se va termina linia dublă dintre Bucureşti şi Ploeştl,— linie ce e deja gata pînă la Crivina,—toate trenu rile accelerate cari circulă între aceste două staţii vor avea o viteză de 60 km. pe oră în loc de 41, iar trenurile de persoane vor căpăta o viteză de 52 km. pe oră, In loc de 34. Bucureşti, al doilea vapor de comerţ al serviciului nostru maritim, a plecat în ziua de 2/14 August din Glascov şi este aşteptat în portul Brăila pe Ia sflr-şitul luneî curente stil noD. Din cauza zarlmtoarel de mîine, Schimbarea ta faţă, numărul nostru viitor va apare Joi dimi neaţâ la orele obişnuite. Autonomia catolică La 1 August, statul catolic transilvan care are organizare independentă), şi-a ţinut la Cluj adunarea anuală, sub prezidenţia noului episcop Majlath. Judecind după darea de seamă pe care ne-o aduce Unirea, organul Mitropolit! romîne din Blaj, catolicii maghiari din Transilvania vor face opoziţiune in Congresul catolic ce se va întruni la toamnă. Deşi aO primit să meargă la Congres, totuşi s’a hotărlt In unanimitate că deriziunile Congresului «vor avea valoare numai aşa şi întru atlt, dacă şi intru cit vor fi primite in adunarea generală a statului catolic transilvan». Atitudinea catolicilor ardeleni se poate vedea din discursul episcopului Majlath care a zis între altele : «Oamenii grăesc despre autonomie, şi poate ci nici nu Înţeleg de tot bine conceputul el. Ea nu poale să fie alta de cit guvernarea neattrnătoare a bisericii, a biserici! catolice, sah că biserica conform organismului, ce i s’a dat, cu escluderea or-cârul element străin să-şi isprăvească ea singură afacerile sale. In conceptul autonomiei se cuprinde deci conceptul libertăţii. Pnftesc libertatea catolicismului şi a bisericii. Foarte bine ştim, că In ce direcţie o pretindem aceasta. Libertatea aceasta o pretindem In denumirile bisericel, ca denumirea bisericească, conferirea dignităţil Înalte să nu fie premiul meritelor politice, ci recunoaşterea meritelor bisericeşti 1 Poftim libertatea aceasta In Învăţătură, ca biserica făr de nici o lmpedicare si făr de nici un amestec să-şl poată deprinde liber chemarea, care primit-o de la Dumnezeescul săli lnvâţâtoria. Cînd a zis: Mergtnd învăţaţi, nu a zis : Cereţi permisiune şi învăţaţi, ci: Efl v’am dat vouă puterea de a luvâţa. Cere catolicismul libertate tn administrarea averilor, ca conform voinţei fundatorului averea să se folosească acolo, unde Intru adevăr serveşte spre scopuri bisericeşti. In sfirşit libertate In toţi ramil cultului dum-nezeesc, al vieţii şi disciplinei bisericeşti. Intre aceste vederi şi scopul urmărit de catolicii din Ungaria e desăvîrşitâ opoziţiune. Pentru Romînil greco-catolicl din Transilvania şi Ungaria, atitudinea Bisericel catolice ardelene e de mare ajutor. E important in adevăr ca punctul lor de vedere să fie îmbrăţişat in mare parte chiar de un însemnat număr de catolici maghiari. EXTERNE Contele de Turin, care s’a bătut In duel cu prinţul Henri d’Orleans, e nepotul Regelui Umberto şi are 27 de am. Prinţul Henri e văr eu soţia fratelui contelui de Turin, ducele de Aosta. * Corespondenţa politică din Viena spune că Sultanul a Invitat pe prinţul Ferdinand al Bulgariei să-l viziteze la Coustantinopole, după ce principele, afllndu se la Londra cu prilejul jubileului Reginei Victoria, a făcut o vizită Iul Munir-paşa in uniformi de ma reşal turcesc, fapt de care Sultanul s’a bucurat foarte mult. Hotârlrea principelui de a merge la Stambul a fost luată pe timpul aflării sale la Sinaia. Stoilov a pus condi ţiunea ca Poarta să dea beratele pentru e-pist-opil bulgari şi să admită joncţiunea căi lor ferate bulgare cu cele turceşti. Sultanul a râspuus că-şl dă din nod cuvîntul să a corde beratele Îndată după Încheierea păcii. * Guvernul atenian face mari sforţări pe lingă capitaliştii greci din Londra, Marsilia şi Paris ca să I procure prima rată, de 25 milioane franci, a despăgubirii de războia. Pînă acum s’ab acoperit Insă numai 15 milioane. * Ministerul de războia german a trimes a cum cite-va săptămtnl mal multe sute de porumbel-postaşl la Dover, In Anglia, unde îi s’a dat drumul ca să se Întoarcă In Ger-mauia. Experienţa a reuşit. Acum e vorba să se trimeată porumbel mal departe In in teriorul Angliei, la Inlande. Ziarele engleze sunt foarte supărate de aceasta şi cer gu vernulul să Împiedice experienţa. * In Austria se agită ideia tăierel unul canal care să puie In legătură Dunărea cu Moldova (Bohemia) şi Elba, prin urmare cu marea Nordului. avis Aducem 1» cunoştinţa onor. pftriuţl cari ar dori giUşf plaseze copiii lu institute particulare dc băeţi, că nu există nici nu fel de legătură lutre doinuti! profesor Knlu Băiteann şi institutul anunţat, sub acest nume, prlu gazete, de uu domn Popescu. U-nul Răltean ’ ne-a trecut nouă, suut deja 2 aul, pe cale legală şi cu aprobarea onor. ttinlster al Instruc. publice, institutul săli de băeţi „MA-cetii .Modern”. Cu acea ocasiuue d Băiteann s’a obligat a nu mai putea vre-o dată deschide institut de băeţi şl 4-biar acum nc-a MMECIjAH %T /.V SVHIS, că uu are nici un amestec, şi nici uu va da măcar lecţtupl lu institutul acelui domu Popescu. Jti-, MM. Mtrnmlxâ ( Dirertoril liceului G. V. Mlragu \ Modern de bfteţl. Bucureşti, Calea Victoriei, 190. EPITROPIA GENERALA CASEI SPITALELOR şi OSPICIILOR SF. SPIRIDON Face cunoscut că. la 1 Iunie a. c., s’a dsschis stagiunea ordinară a băilor Slănic (Moldova) pro prietatea acestei case, renumită prin apele şi băile minerale, similare cu acele din Vi<-by, Ma-rienbad, Carlsbad. Aix-la-Chapelle, Ems, Vals, Piombiărăs, Aix-les-bains etc.. instalaţie pentru cură de aer comprimat, hidroterapie şi instalaţie de electricitate pentru aplicuţiunl medicale. Pentru ca şi lumea ce nu dispune de mijloace suficiente să poată profita de efectele curative ale acestor băl, Epitropia a redus cu, 50 °/o preţurile camerelor băilor şi laxa de cură; această reducere se face lneă numai pentru luna Iunie, Cu această ocasie aduce la cunoştinţa oner. public, că Epitropia nu a cruţat nimic pentru a aduce reale îmbunătăţiri primei staţiuni balneare din ţară ca: confort, instalaţie, ape de băut şi băl, căror efe-.-te strălucite sunt destul -te cunoscute Hidroterapia, cu toiul reorganisată, este pusă sub direcţiune speciala a d-lul dr. Brăescu. care a fost timp de doi ani şi jumătate medţc stagiar iu renumitele spitale din Paris, sub direcţiunea prob sorilor, Chnreot, Potain, Brisand. Apa care serveşte la hidr terapie este api de isvor, avind o temperatură de 8—8 grade centigrad* şi o presiune de 2 atmosfere, presiune şi temperatură care pot varia după voinţă si indicaţi uni. Cu aceste două elemente absolut indispensabile marel majorităţi a Aplicaţiunilor hidriatice, hidmtt-raphia se va aplica tn mod riguros ştiinţific şi basat pe reacţiunile fisiologice ale organismului. Metoadele principale de aplicaţiune vor fi acele ştiinţifice fram-ese, cari se execută cu mult succes la Aix-les-bains, Divonue-les-boins. Evion-lt-s-boins, Champel (Geudve), Saipetriere (Paris) şi de către Beni Barde, renumitul hidropat fram-es. O adevărată inovaţie in anul acesta este in-troducera electricităţei ca aplicaţiuni medicale. Vor fi băl hidro-tlectrice cu curenţi sinoidall, cari d»a resu tate strălucite Sn boalcie prin încetare de nutriţinne ; o complectă i-stalaţiune di e ectr ci ate statiacă pentru di eriţele aplicaţiuni medicale in bo de nervoase şi liosă de nutr>ţiuul asemenea instnlaţiune nu există ni-căeri in ţara românească. La hidrot.rapie pe lingă duşurile orisontale mobile, s’afi mal adăogat duşuri ascendente, laterale, perniale, vaginale, băl alternante, bains de siege, t-te. Baia cu aburi s’a făcut cu totul din nofi. Pentru a se evita inconvenientele din anul trecut, in anul acesta s’aâ făcut 50 de cabine la hidroterapie, pentru înlesnirea publicului. Confortul şi hraua jucind un rol important In tficacitatea curei iu staţiunile balneare, Epi tropia a îngrijit ca Restaurantele să fie Încredinţate la oameni speciali ca C»rivelli şi Lannaj, iar mobilierul din otelurile Puff, Ccrbu (mare) şi Zimbru, s’aO schimat In totul; toate oţelele suut prevăzute cu apă potabilă de isvor adusă prin conducte şi robinetele necesare in oteluri. Noul Casin, un adevărat monument de artă, pentru prima oară pus in exploatare In această stagiune, poate rivalisa cu tot ce s’a făcut mal de gust ţi mal luxos in acest gen; mooilat cu un deosebit lux şi îngrijire, In siejar masiv şi pluş, cuprinde vaste săli de mincare, catt, cofetărie, salon de lectură, conversaţie şi corespondenţă, piano, jocuri de distracţie, precum şi 0 sală cu două bilearde aduse din renumita fabrică Iassinte din Lion. Pe lingă acestea mal este o splendidă sală de teatru, încăpătoare de 500 persoane, care rivalisează cu sala teatrului Naţional din Iaşi şi care e proectată a fi iluminată electric ca şi întreaga clădire. Sala de cură de la No. 3, ocupată plnft acum de bazar, se pune in acest an cu totul la dis-posiţiunea publicului. Parcul e mult înfrumuseţat prin o considerabilă plantaţie de brazi şi rozieri de toate speciile aduşi din streinătate. Pe lingă instalaţia'.ea de aer comprimat după modelul celei din ReinhehhaU, s’a mal instalat in acest an pe valea Dobrulul o lăptărie sistem sviţerian pentru cura de lap'e. Masajul, care este un adj uvânt medical puternic se va executa la domiciliu, de persoane speciale cu euuoştinţl technice tn materie. Şi pentru a se da o direcţie cu totul ştiinţifică băilor Slănic, s’a instalat şi un laboratoria de chimie bioh gică pentru analisa singelul, spute lor, urinelor, etc., atit de ntcesare In prescrierea şi dirijarea unei cure medicale IfS’aO redus preţul camerilor din monumentalul hotel Bacoviţă in care din 104 camere numai 4 costa cîte 12 lei pe zi, iar restul variază da la 3—10 lei pe zi. Visitatorii c nu vor sta de cit 4 zile nu plătesc taxă de cură, la care insă sunt obligaţi după trecerea acestor zile. Considerind că varietatea şi complexitatea apelor minerale din băile Slănic rivalisează, eu drept cuvint, cu cele mal de frunte băl similare din Europa şi că aceasta atrage fn fie-care an un îndemnat public de elită, va apare in timpul sesonului un ei ar periodic «Curierul băilor Slănic- în care se va publica articolele medicale relative la băile Slănic, articole literare, diferite, dări de seamă, precum şi numele tuturor visitatorilor din Slănic; aceasta In scop de a se putea avea o exactă şi complecta revistă a întregel activităţi balneare a SJăniculuI. In tot timpul sesonului, dela 1 Iunie ptnă la 1 Septembre, vagoane directe de toate clasele cu preţuri reduse pe jumătate vor circula intre toate oraşele şi Tg.-Ocna, unde se găsesc la gară în ori-ce timp trasuri comode cu preţuri foarte moderate, ce fac trajeul intre Slănic şi Tg -Ocna. O musică militară organisată In bandă şi orchestră, cu un personal de 30 artişti, va delecta publicul in tot timpul sesonului. Printre distracţiile foarte variate trebue să adăogăm că, se fac angajamente cu mal multe trupe de artişti strein’ şi din ţară pentru a repre-senta la Slănic operete, teatru de varietate, etc. Cabinetul de lectură posedă 7 ziare francese, 2 germane şi 8 romlne. Medic inspector al băilor este ca in toţi anii tot. cunoscutul doctor Russ. INSTITUTUL de DOMNIŞOARE 99 „POMPILIAN BncnreştI, Calea Rahovei, 64*06 Liceu clasic şi real. Cursuri de pictură, muzică, deciamaţiuiil, etc. Educaţiune aleasă. Dirigeat de D na C. POMPIJLIAW licenţiată in ş'iinţeie matematice din Bucureşti şi Paris (Sorbona) Primeşte eleve interne, semi-interne şi externe. Condiţiunl avantagioase pentru fiicele de profesori, funcţionari şi militari. (Iustitutul e au'orizat de onor. minister al in strucţiunel publ., ru No. 8169 din 7 O-bre 1896 MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţlnne D-nul Constantin Ion, funcţionar, din co rnuna Elisabeta Doamna, judeţul Roman, a tăcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săU patronimic de «Ion» a celui de «Apostoleanu», pentru a se numi «Constantin Ion Apostoleanu». Ministerul publica această cerere, conform disposiţiuuilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiuuile In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Anunciu «Societatee Noului Tramway» doreşte a cumpăra prin contract: 100 vagoane ovăz, 25 vagoane porumb. Doritorii sunt rugaţi a adresa ofertele lor la Direcţia «Noului Tramway Bucureşti, str. Teilor, 254. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZfARULUI «EPOCA* 3 MIE tl’AOHOXXE COPILUL PRÂPASTIEI Această nenorocită cosea de dimineaţă plnăse ara şi adesea—cînd avea mult de lucru—lucra şi o parte din noapte pentru a putea cîştiga seapte zeci şi cinci safi nouă zeci de. bani. Graţie acestor resurse, Madelon nu murea de foame. Cînd intră în odaia Iul Ştefan, se opri uimită, observlnd cu ochii el cel wiarl în acelaş timp pe jupuitorul cailor şi pe micuţul. Nici nu putu să vorbească ; cu toate acestea zise: — E bine ! Ce e ? — O e ? repetă tînărul om ; întrebi ce e? N’al ochi să vezi ? — Uite asta e ! Mă necăjeşte, plînge şi efi nu ştiîi ce să fac. — Săracul ! zise în fine Madelon, sărăcuţul ! Ştefan nu-I dădea răgaz. El continuă : — Tu, eşti o femee—nu e aşa ?—şi toate femeile ştia să se ocupe de copil; uite, zise el, întinztnd braţele cu copilul, femeel : tu poţi în orl-ce caz mal bine ca miue, să dai nu leac durerii sale. S. himonosita luă copilul din braţple Me-liţioiulul, şi tot pliinbîndu-se şi legantudu-I, zise, adreslndu-se ttnărulul om. — Pentru că e sobă aici, tă focul, căci copilulu-I e frig. — Da ce e fată saa băiat ? întrebă ea. E o sămtnţă păcătoasă de om, zise Ştefan căsnindu-se s’aprinză focul, căci lemnele fiind umede, ele nu voiaa să arză. — Ia puţin tu copilul, zise Madelon, căci ea oia fi mal ageră de cit fine. Meliţoinl reluă copilul şi se plimba, cu el prin casă băţăindu se pentru a’l legăna. — E frig răfi micuţului, zise Ştefan, apropiind faţa lui de acea a copilului. Du-te şi rupe ulucii tatălui Crochet ; iar focul să’l aţîţl cu paie pe cari sâ’l scoţi din salteaua mea aia rupta. — O ideie bună ! strigă Madelon ; am să umblu încet, ca el să nu auză. Chiar dacă o auzi, nu e om ră& tata Crochet ! — Du-te şi fii liniştită, că stafl efi aici lingă copilă, zise Meliţoiul. Maledon care ştie cit valorează protectorul couilulul reintră şi zise : — Ba dute tu, că stati eil aici. — Mi-e frică să nu faci vre’un răfi micuţului. Odată scăpat de copil, Meliţoiul dete o fugă şi rupse ulucii proprietarului. Madelon vâztnd flacăra veselă din sohă, îşi scoase şalul, înveli cu el pe copilă şi se aşeză lingă ea. Îndată ce căldura pătrunse în corpul ăsta fraged, el începu să-şl lntinză mânuţele şi picioruşele scoţlnd totuşi snspinurl. — Ia uite cum se încălzeşte, zise Madelon. — Da nu e de ajuns, ÎI răspunse Ştefan. — De sigur că nu-II răspunse, la rlndnl el, Madelon : Dute In odaia mea şi al să găseşti pe masă o bucată de zubâr şi laptele mefi pentru mline dimineaţă ; adu toate astea împreună cu tingirea care al s’o găseşti acolo. O să gătim aici. Ştefan plecă şi se întoarse în mină cu toate lucrurile pe cari i le-a spus să le aducă. Madelon dădu copilului, să bea laptele, apoi tl înveli bine Intr’o câmaşe vethe şi într’o vestă. Atunci liniştit. Încălzit, puiul adormi. — Muţumesc Madelon. zise Încet Meli-ţioiul, dute culcă te e deja vreme. Şi efi o să mă culc, căci mîine dis de dimineaţă trebue să fitt la hingherie; am mult de jupuit şi dacă n’ol dormi, n’ain să pot. — E! Şi copilul. — Puiul? O să-l iafi In braţe, ca să nu T fie frig la noapte; miine vom vedea. Atunci Madelon se duse acasă. Ajunsă aci, ea se Întrebi : — De unde vine copilul ăsta la Ştefan ? E al lui ? Nimeni nu ştie cine îl e amanta. E frumos, e tînăr şi e puternic; dar e singur, în tot-(le-a-una singur ca şi mine. Se zice că extrema Iul frumuseţe şi extrema mea urăcenie aft acelaş scop : singurătatea. Şi glndindu-se la Ştefan care trebuia să doarmă cu copilul In braţe ea adormi— ajutată şi de osteneală. Ştefan voi şi el să doarmă, da nu putu. LI ţinea pe pieptul lui acest mic bă* iăţel pe care 1 a botoza «puiul» şi mişcarea acestei mici inimi, respiraţia acea a aşa de uşoară făcea aşa un sgomot în odaie că el nu mal auzea nimic. — II apropie tot mal mult de el, ca să-l încălzească. Lăsă o luminare aprinsă pe sobă, de frică ca umbra să nu facă vre’un răfi copilului. — E aşa de slab, îşi zise el, că-1 ţifi m»i—immiii.............. na——a—b—na aici cu inima ascunsă, de frică să nu vie moartea să i-o fure. Să mi-) ia! repetă el, era deja, ceva al Iul care face parte din el şi pe care trebue să-l păstreze. Ştefan spera Încă c’o să poată s’adoarmă. Dar se înşelase. Cugetul lui era neliniştit; se glndea ia multe şi mărunte. Noaptea nu i se păru lungă, căci o în-trebuinţă, gîndindu-se. Odaia Meliţoiulul era luminată de o ferestruică şi, clnd primele raze ale soarelui pătrunseră în odae, Ştefan îşi aduse aminte că trebue să /neargă la hingherie. Atunci, aşeză copilul pe pat, îl tuveli bine, iar el se dete jos. El se îmbrăcă repede şi voi să se ducă ca să cheme pe Madelon spre a păzi copilul. - Dar, înainte de a eşi. îşi aminti că aseară, dezbrăeînd copilul, trlntise toate hainele lui lutr'un colţ. Nu avu timp să le examineze acu pe toate, dar făcuse un pachet şi ll ascunse sub saltea. Apoi se îndreptă către uşă, ca să meargă să cheme pe Madelon. Clte necazuri Inii face ăsta ? murmură Ştefan, observînd dacă e bine acoperit, dacă ÎI e cald şi dacă respiră regulat. Deschiztnd uşa, Ştefan fu surprins clnd văzu pe cine-va şeztnd pe un fel de bancă, care era înaintea uşii. Era Madelon. învelită bine În hainele el, ea aştepta ca cine-va s’o cheme. — Ce eşti proastă! zise tînărul om, să stal aici clnd puteai foarte bine ca să intri. — ’Ml-era teamă c’am să te deranjez, răspunse ea dulce, aruneînd o privire ne- nBHsnaiaanHBHaaH liniştită asupra patului, pe care era culcat copilul. Tînărul om începu să rlză. — Ah! Ce frumos! zise veselă Madelon. — Uite. zise atunci Meliţoiul, doul franci ca să cumperi ee o să-ţl trebuiască azi. Fă tot ce trebue de făcut unul copil de vîrsta lui, leagănă-1. vorbeşte-I, dâ-I să bea şi să mănlnce ; n’am vreme să-ţl spui mal multe, dar te rog să nu-1 părăseşti o clipă. Glndeşte-te bine, Madelon, o nenorocire a căzut pe mine ! — Poţi să pled liniştit. Am să-l Ingri-jesc bine şi am să stafi lingă el toată ziuq. înţeleg răspunse Meliţoiul acum o să muncesc Îndoit—am un copil. — Dar lucrul mefi, răspunse Madelon. Dafi fuga să 1 caut. La Madelon se întoarse îndată, cu corvoada lui. Meliţoiul se îndreptă cu paşi mari spre şantier. Ştefan n’avea obiceiul să vorbească cu tovarăşii lui. Dar în ziua ceia era şi mal tăcut. Şi cit avu de lucru nici nu ridică ochii din cap. — Pe unde mi-a umbat Meliţoiul de tace azi mal mult ca ori clnd? — Dar ştifi efi ce are răspunse patronul, -dar nici nu-mi pasă; e unul din cel mal de ispravă oameni. Şi pe cînd lucrătorul murmura împotriva patronului sâfi, aceste îşi zicea: — In adevăr băiatul ăsta e cam extraordinar. (Va urma). Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urma unei ana- , lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mlneştî, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANA MA Singura hirtie de orez de Panama care; Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u «onţine un fir de bumbac, a alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romlnştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a imul salon high-liff. Depozitul g-1 al hîrtiel «Panama* : Bucureşti str. Pinzarî No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si i-oinandnle Avis Important Se face cunoscut ouor. vizita'ori al staţiune! Buşteni, că Ho'e ul Buşteni a trecut sub o nouă administraţie. Mobilat cu multă îngrijire, vizitatorii vor găsi camere şi apartamente in condiţiunile cele mal avantajoase, cu ziua, luna safi sezonul. Restaurantul hotelului se recomandă cu deosebire pentru bucătăria franceză, germană şi românească, asortat fiind şi cu vinurile cele mal alese, din viile d-lul Simulescu. Noul antreprenor-Hotel Buşteni. LAŞA UE KGHIMîJ EESKIA & SAMUEL BUCURESCJ .W«. 6 St?ad» Llpscaal Mt*. S Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-schimb de monezi. Cursul pa ziua de 4 August 1397 Cump. Vîn. 4et’o Rentă Amortiflabii*. . . ‘8 */• «9 V. 5 /» » Amortiaabilă. . . 101 101 1 /* W. 5*/* Obligat de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 102 47 ‘02 V] ■. 5»/, » » » 1880 98 — 98 ‘/a S.«/, Scrinuri Funciar Rurale . «li1/» s* 8i 5•/, * » Urbano . 88*', 88 >, 5»/, » » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţio aii. 84 Va 85 - ÎŞfO — '860 » » A" coli , 830 — 335 » Dada Ro- aia asig 415 —- 425 — » S-tea N penala asig 460 — 4; 0 S-iatea do i.oa3trucţiunî 150 160 Florini valoare Austriacă. i îî S '3 Mărci Germano .... t s:î 1 25 Baenoie Franceze . . . 100 — 101 — 9 italiene. . . . 89 93 » ruble hirtie . . S 65 * 7< Les Veritables Eaux Mineralei de VICHY iont les Sources VICHY- £TAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exigkr le nom sur la Capsule et l Etiquette. Ies Seules Veritables Pastllles de Vlohy sont les Pastilles V1CHY-ETAT fabrlquCe» aveo les sels naturels extralta des Eaux VichV-Etat Comprim7sde Vichy aux sels naturela VICHY-£îAT pour preparer l’eau artiflcielle de Vichy gaeeust. Agent Giniral four la ROHM AH IE, BULGARIE, SERBIE: A. O. CABISST, Buearni IPQGAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. ULEIURI MINERALE PENTRU UNS MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE PRODUSELE FABRICEÎ STEAUA ROMÂNA Societate anonimă pentru Industria Petroleuluî Capital social: Lei aur 10,000,000 flin care lei aur 7,000,000 deplin vărsaţi. Pentru COMENZI si INFORMAŢ1UNI A SE A*DRESA REPRESENTANTULUI GENERAL I. ZWEIFE BUCUREŞTI f GALAŢI IAŞI Calea Moşilor, 31. Slr. Egalităţi, 16. Str. Mitropoliei, !,aieCÂILOR URINAki.1 Anemie, Gastralgie#Diabetâ i DlSPEPSiE,CHOLERiNÂ[ ' PENTRU CALITĂŢILE j MINERALt DfWlMmNATE si LA PousuesSILEGER SUNT RECC de către somităţile Medicale în bolele de Eforie gazosi şi plăcută la băut . , amestecată sau nu, cu ori-ce băuturi. Singura apâ purgativa ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! CARE PRODUCE AFARA DE EFECTUL SIGUR S| NEJIGNITOR SI O ACŢIUNE CURATIVĂ QASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.;. UN PĂHĂREL FACE ACELAS EFECT CA O STICLĂ ÎNTREAGĂ DE AP DE BUDA. SE GÂSESCfc DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARĂ. FAIiltlFHF DMIU ROMÂNE PRIM4 INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID FĂRĂ VITRIOL Lipsit de orl-ce inconveniente, atît. sanitare efi şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIFOANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonio Prospecte se trimit gratis şi franco. Tip ografia „EPOCA“ execută orî-ce lucrări atingătoare de această artă TEIRICH & Ci BUCUREŞTI O.—Strada Berzei,— INSTALAŢIUNI TELEBRAfIaZ îl APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte.- Biurou de construcţie. - Export VECHIUL JI A G A N 1 V DE LĂMPI, SOBE, MAŞINI DE UCATE ŞI ORÎ-CE INSTALAŢII) NÎ MARCUS LITTMAN Succesor I, WAPPNER 61. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis ie Episcopie) Recomandă Onor clienţi instalaţiunile de băl, lucrate numai în Zinc, cu diferite sobe de aramă pentru încălzit apa. BAI de ABURI Ilifjienice recomandate de toţi medicii celebri, poate să facă orl-cine în casă BUS URI SISTEMATICE * CU AER COMPRIMAT | E. STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orî-ce fel BUCUREŞTI- Strada Sf. Dumitru, 8. CEL MAI MARE DEPOSIT de toate ARTICOLE TECHNICE TUBURI DE FONTĂ, DE FER ŞI DE PLUMB TUBURI de CAUCIUC şi do CÂNEPA pentru VIN, APĂ, etc. etc. POMPE pentru VIN, AP şi PETROLEU ROBINETE pentrn APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMIANTĂ ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBILE CURELE de PIELE şi „B ALATA«, MACARALE şi VIRTEJE MAŞINI ŞI UNELTE DE ORI-CE FEL Table fer Kegre, I’liiinImite ,1 Galvanlaate Tulii» de Zluc, «ţel enitleie»* ijl Be.aetner ATELIER PENTRU REPARAŢIUNÎ DE MAŞINÎ Fabric» «li* Balamale de Fer ţi de Alamă BroANCp şl Ferhrie de construcţii de ori-ee fel C0NSTRUCŢ1UNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc. Secţiune pentru articole de preciuiune: Pâr*' de muniţii de resboifi NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 0. Wisterie C’IiOHETE «tont a l’cgfout» higienice şi sistematice STICLE pentru CONSERVE, COMPOTURI *şi DULCEŢURI hermeticeşte închise, de toate mărimile Unicul DEPOU în ţară cu maşini de bucătărie din renumita fabrică GEBRUDER BOEDER din «Darmstad», precum şi splendidul lor asortiment de LĂMPI ELEGANTE pentru atirnat şi masă, cu maşinele Americane «WUNDER», toate cu aer. "|T MEDICAMENT 1*160 NI* II ATIC I IOHNPITTS BUCURESCL—Strada Smârdan No. 7, (Casa Zerlendi) REPRESENTAT PRIN LOPISSfiHONDQRF Cel mal vechiu depou de maşini agricole şi industriale de tot felul Garnituri de treerat (Sistem perfecţionat). Maşini de secerat şi legat MAŞINI DE SEMANAT IN LAT ŞI IN RINDURI MAŞINI CU ABUR IN TOATE MĂRIMILE Din renumita fabrică PETZOLD & Comp. ING. LIMITED, Berlin PLUGURI ELECTRICE, ultima perfecţiune a timpului. Din renumita fabrică F. Zimmermann & C omp, (Soe. p A.) H a'le *|, Germ.nL BIUROU TECHNIC pentru instalaţiunl de forţă si lumină electrică, precum şi pentru cele-l’alte instalaţiunî electro-teclinice. MAŞINI DE SCRIS (sistem american). Depoă permanent de tot felul de maşini pentrn agriculturi $1 Industrie, precum: Motoare, Vînturâtoare, TriorI, Batoze de porumb, Macini de huruit, Maşini de presat orz safi ovăz, Muşamale impermeabile. Sfoară de legat snopi Mamilla, Case de fer, etc. etc. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de a^ea-stă artă, cu cea mai mare acurateţâ şi cu preţuri foarte moderate. Prăşitoare şi Cultivatoare Americane PLANET I- Cel mal bun instrument pentru cultura de | PORUMB, CARTOFI, TUTUN, HAMEI, SFECLE, etc. u Se P°ate întrebuinţa la maî toate lucrările de sapă şi prăşit. Lăţimea şi adîncimea lucrului se poate regula uşor I Foarte recomaodabilă chiar şi pentru agricultorul cel mic * UNELTE SPECIALE do GRĂDINĂRIE S ÎV I6K H 1. .% Mi § BTot felul de Maşini Agricole pu- ae : VINUL DE VIAL este un modificator ternic al organismului în caşurile ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune) nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior ln-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAE Lyon, rue Victor Hugo, 14 {i în foaie farmaciile. AGENŢI GENERALI DEPOSITARI WATSON & YOUELLl K U OU K IEŞTI Strada Academiei, 14. (Fost Raţe*) O AI. AŢI Strada Portului HKĂ1I.A Strada Regală. Cereţi catalogul special PL4JWAT #r- BUCUREŞTI - entel 3. — BUCUREŞTI